Modalităţi de integrare a lecturii în

activitatea de predare - învăţare - evaluare

în cadrul disciplinelor de studiu din
învăţământul primar
Nu-i poţi spune unui copil „Citeşte!” sau
„Iubeşte!”…Trebuie să-şi dorească singur
asta!
 DE CE (MAI) CITIM?
• Citim, pentru că literatura ne ajută să trăim ca oameni;
• Mulţi citesc pentru a se instrui, pentru a-şi face o cultură solidă;
• Mai există şi altă categorie, care citeşte pentru a simţi acea emoţie specială pe care
o carte poate să o ofere şi viaţa reală, nu;
• Uneori, lectura are efecte decisive asupra construcţiei morale, comportamentale şi
modului de gândire a unei persoane, asupra evoluţiei sale ulterioare;
• Pentru unii, lectura devine ajutorul nesperat în crizele existenţiale.
,,LECTURA ESTE PENTRU SPIRIT, CEEA CE EXERCIŢIUL ESTE PENTRU
TRUP.”
(MIHAI BENIUC)
 Cartea reprezintă un complet depozit al inteligenţei omeneşti. Uitate între file de

sute de ani, par moarte, dar noi le putem învia dezvăluind o lume nebănuită. O carte o

citeşti când vrei, cum vrei şi de câte ori vrei.

Cartea este atât de înţelegătoare, încât atunci când n-ai înţeles-o, nu se

supără, nu jigneşte, te aşteaptă să revii.

Cartea este comoara fără preţ, în care unii îşi adună cele mai frumoase gânduri,

pentru ca alţii să le poată folosi în voie.

,,Cartea reflectă ca o oglindă lungul şir de secole al vieţii omenirii, istoria luptei

sale pentru existenţă, pentru un viitor mai luminos, suferinţele, bucuriile, înfrângerile

şi biruinţele sale toate.

Cartea ne este prieten credincios, de nădejde.”

 Cartea este învăţătorul care te conduce la bine, te face să te

bucuri, să râzi şi să plângi.

Ea îţi oferă posibilitatea să te opreşti mai multă vreme asupra unui

pasaj, să te întorci la altul, pe lângă care ai trecut în grabă, dar la

care simţi nevoia să revii, să meditezi îndelung în timpul lecturii şi

după ce ai terminat-o, să reiei cartea oricând doreşti.

O carte te trimite la alte cărţi şi toate, împreună formează baza

trainică a culturii noastre.

Tocmai pentru că este deţinătoarea atâtor puteri, nu credem în

dispariţia literaturii şi, cu atât mai mult, în dispariţia cititorilor.

Lectura? Calculatorul? Televizorul?
 Toate sunt importante, atâta vreme cât sunt surse de învăţare şi
de dezvoltare a personalităţii copilului;
 Lectura este, totuşi, „pe cale de dispariţie” în învolburata
epocă a vitezei...
 S.O.S., LECTURA ÎN PERICOL!

Deşi se cunosc beneficiile lecturii asupra cititorilor, se pot

număra tot mai puţini cititori în devenire, comparativ cu anii
trecuţi.

Cauzele sunt multiple. Se constată că invazia mass-

mediei şi a tehnologiei ultraperformante ne ţine departe de
CARTE, deşi nu vor putea înlocui CARTEA niciodată.
Curriculumul actual promovează sistemul comunicativ-
funcţional, sistem ce presupune formarea integrată a
capacităţilor de receptare / exprimare orală şi a celor de
receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisă.

Competenţa este un indicator pentru ceea ce trebuie să facă

un elev, ceea ce el trebuie să realizeze.
Performanţa este măsura realizării efective a unei
competenţe, ceea ce face elevul în mod concret .
UNDE SE POT FORMA ȘI DEZVOLTA ACESTEA?
- în familie ;
- în școală;
- în bibliotecă;
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PERFORMANŢA
ELEVILOR ÎN DOMENIUL LECTURII
Locul lecturii în programul şcolar;
Organizarea demersului didactic în ceea ce priveşte predarea/ învăţarea citit –
scrisului;
Diversitatea suporturilor de lectură, a materialelor didactice;
Varietatea abilităţilor şi strategiilor de lectură pe care elevii sunt solicitaţi să le
folosească;
Utilizarea diverselor strategii pentru a determina elevii să exprime reacţii proprii
la textele citite;
Funcţionarea bibliotecii şcolare şi a bibliotecii clasei ;
Accesul la calculator şi la internet;
 Utilizarea software-ului educaţional pentru dezvoltarea competenţelor de citire ;
Absenteismul ;
Atitudinea familiei faţă de lectură.
CUM TREZIM INTERESUL PENTRU LECTURĂ ?
 Facilităm confruntarea copilului cu situaţii noi și complexe;
 Stimulăm şi încurajăm o atitudine deschisă la confruntarea

copilului cu situaţii noi, dificile;

 Încurajăm manifestarea creativităţii , a curiozităţii şi

originalităţii;
 Recompensăm succesul;
 Încurajăm asumarea de riscuri realiste faţă de sarcinile

propuse;
 Susţinem copilul să identifice şi să monitorizeze schimbările care

se produc în situaţia lui şcolară.

 În scoală, elevii nu trebuie doar
să răspundă la întrebări, ci să şi
înveţe să iniţieze o conversaţie, să-
şi exprime punctele de vedere, să se
implice în rezolvarea de probleme,
să-şi argumenteze ideile şi
atitudinile ,să exerseze convenţiile
unei comunicări civilizate şi să
interiorizeze valoarea comunicării.
De aceea, activităţile didactice
trebuie să cuprindă o varietate de
experienţe de comunicare orală şi
scrisă.
În clasele I – II, citirea zilnică a diferitelor texte de către
cadrul didactic alternează cu citirea independentă a
elevului ;
În clasele a III-a şi a IV-a elevii sunt încurajaţi să
citească atât texte literare, cât şi texte nonliterare.
Lectura este exersată atât în mod tradiţional cât
şi la fiecare disciplină de studiu (matematică, istorie,
geografie , abilităţi practice etc.), în diferite registre:
citirea tabelelor, a graficelor, schemelor, hărţilor etc.
 Lectura ajută la observarea mediului înconjurător, îi învață pe elevi să
gândească, îmbogățindu-se cunoștințele despre natură, lume și viață,
cultivă sensibilitatea și imaginația, modelează caractere, contribuie la
educarea moral-cetățenească, ajută omul în aspirațiile sale spre
autodepășire.
Comunicarea în limba română în general și lectura în mod particular
reprezintă veriga principală ce leagă într-un tot unitar toate obiectele de
studiu dezvoltând trăsături moral civice și deprinderi de muncă
intelectuală la școlarul mic.
Importanța lecturii este evidentă și mereu actuală. Lectura este un
instrument care dezvoltă posibilitatea comunicării între oameni, devenind
ecoul capacităților de gândire și limbaj.
 SCOPUL LECTURII ESTE:
• să dezvolte gustul elevilor pentru citit şi să-i facă să iubească cartea;
• să formeze în mod progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională
şi literară de bază:
• capabil să comunice şi să interacţioneze cu semenii;
• capabil să înţeleagă lumea din jurul său;
• capabil să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om ;
• capabil să–si exprime gândurile, stările, sentimentele, opiniile.
Strategii utilizate in cadrul diferitelor discipline pentru a determina elevii sĂ
exprime reacŢii proprii
 elevul - cititor este încurajat să îşi formeze capacitatea de a reflecta, de a-şi
dezvolta creativitatea şi gândirea critică;
 abilităţi de comprehensiune literară (identificarea ideilor principale,
ordonarea cronologică a evenimentelor, identificarea relaţiei cauză – efect
etc.);
 abilităţi de comprehensiune prin deducţii (a identifica ideile implicite, a
anticipa rezultate, a identifica trăsături de caracter etc.);
 abilităţi de comprehensiune evaluative (a distinge între fantastic şi real, a
distinge între fapte şi opinii etc.);
 abilităţi de organizare (a ordona evenimente, a clasifica idei, personaje
etc.).
 Lectura Şi matematica
 Se ştie că învăţarea oricărei ştiinţe începe, de fapt, cu asimilarea limbajului ei
noţional. Studiul matematicii urmăreşte să ofere elevilor, la nivelul lor de înţelegere,
posibilitatea explicării ştiinţifice a noţiunilor matematice.
 Unul dintre obiectivele generale ale lecţiilor de matematică se referă la
cunoaşterea şi folosirea corectă de către elevi a terminologiei specifice. Noile
programe de matematică prevăd explicit obiective legate de însuşirea unor
deprinderi de comunicare, ce presupun stăpânirea limbajului matematic .
 Aşadar, lecturăm conţinutul problemelor si astfel facilităm înţelegerea formulării
unor sarcini cu conţinut matematic, în diferite contexte.
 La vârsta şcolară mică se lecturează versuri, povestioare, ghicitori dedicate cifrelor,
semnelor matematice.
 Lectura Şi stiinte ale naturii
Lectura stimulează creativitatea, imaginația, gândirea flexibilă,
structurarea, sistematizarea informației și dezvoltarea capacităților și
a aptitudinilor și impune necesitatea de a le forma elevilor
capacitatea de a transfera logic, de la o arie curriculară la alta,
conținuturile și de a le structura, ierarhiza în funcție de trebuințe.
În cadrul orelor de științe ale naturii, lectura este utilizată atunci
când le sunt citite curiozități, texte informative și povestiri despre
plante, animale, planete, relații de hrănire-înmultire în scopul
identificării și aprofundării unor elemente învățate.
 
 Lectura Şi geografia
Programa de geografie pentru clasa a IV-a propune o succesiune de
activități de învățare ce permit abordarea lecturii prin prisma unor lecții
interdisciplinare: exerciții simple de lecturare a unor reprezentări cartografice,
lecturi pe teme cu un caracter științific riguros .
Lecturile geografice au caracter atractiv și pot fi folosite cu succes în
demersul didactic. Prin stilul său colorat, viu și atractiv, menit să dezvolte
imaginația, lectura încearcă să–i poarte pe elevi cu gândul la zonele geografice
despre care au citit.
Scopul lecturii geografice este să-l facă pe elev să comunice și să
interacționeze cu semenii, exprimându-și gânduri, stări, sentimente, opinii, să
fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.
 Lectura Şi istoria
În studiul istoriei “întâlnirea cu lectura” este fundamentală. Astfel că necesitatea lecturii, văzută prin
prisma acestei discipline, umaniste prin excelență, este un adevăr axiomatic. Cu rol esențial în formarea
sprirituală, civică a generațiilor de elevi, istoria a impus dintotdeauna ca sursă a cunoașterii sale, lectura.
Studiul istoriei implica o riguroasă lectură a documentului istoric, presupune o parcurgere atentă a
presei de epocă, a memoriilor, jurnalelor si corespondenței unor personalități sau martori oculari la
evenimente istorice.
Lectura legendelor, miturilor istorice stimulează imaginația și creativitatea elevilor, contribuind
la formarea de convingeri și sentimente puternice.
Lectura oferă învățătorului o largă deschidere interdisciplinară cu însemnate oportunități în
gândirea, elaborarea și optimizarea demersului didactic.
Lectura le facilitează “întâlnirea” elevilor cu istoria.
Cercetarea și interpretarea izvoarelor istorice precum și lecturarea documentelor, cronicilor,
dezvoltă capacitatea elevilor de a selecta informația esențială și de a extrage ideile principale dintr-un
text.
 Lectura Şi educaŢia civicĂ
Lectura are un rol important în formarea și educarea elevilor lărgindu-le orizontul de cunoaștere și
ajutându-i la dezvoltarea acestora din diferite puncte de vedere. Prin citirea unor cărți elevii află lucruri noi, își
dezvoltă limbajul, descoperă evenimente și locuri noi, neîntâlnite, își dezvoltă intelectul, dar pot și să desprindă
învățături din cărțile citite.

Educaţia morală este acea dimensiune a educaţiei prin care se urmăreşte formarea şi dezvoltarea conştiinţei
şi conduitei morale a personalităţii umane.

Lecturarea cărților de către elevii din ciclul primar poate să reprezinte o portiță de evadare către lumea
basmelor, a poveștilor, a cunoașterii despre lupta binelui cu răul, a faptelor rele care atrag consecințe negative
asupra făptuitorului.

În cadrul orelor de educație civică, mai ales în etapa de captare a atenției este folosită lectura unor texte
literare din care elevii pot desprinde trăsăturile morale ale personajelor și modele de conduită.
 Lectura Şi artele
Scopul educaţiei literar-artistice este să-i înveţe pe elevi să se orienteze autonom în peisajul
cultural pe care-l reprezintă opera literară, să ştie a resemnifica permanent faptele de cultură.
Elevul trebuie să găsească frumosul în tot: să poată compara, analiza, sintetiza, evalua, dar nu să
accepte orbeşte ceea ce a fost sau este clasat în ordinul frumosului, binelui, răului de generaţii întregi.
Influenţa educativă a literaturii se realizează prin imaginile artistice ale operei literare, prin
limbajul artistic, care, vehiculând idei şi sentimente, creează şi atitudini adecvate faţă de valorile
estetice. 
Literatura, privită ca artă complexă, în care se îmbină expresia verbală cu muzica, pictura, teatrul
etc., reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace de cunoaştere a vieţii sub toate aspectele ei.
De profunzimea receptării relaţiei literatură – arte depinde, în mare măsură, formarea
calitativă a culturii elevului, manifestată la nivel de limbaj, gândire, imaginaţie, comportament etc.
Putem propune tehnici simple prin care poate fi integrată lectura: compunerea unei melodii pe
baza textului; reprezentarea plastică a cadrului natural, a personajelor etc.
 Copiii își pot manifesta talentul în artă (desen/pictură),
conturând pe hârtie scena preferată sau personajul favorit
din poveștile lecturate; reprezentarea plastică a cadrului
natural, a personajelor, compunerea unei melodii pe baza
textului sau interpretand rolul personajelor prin
dramatizare, joc de rol (piese de teatru, teatru de papusi)
Este absolut necesară o dezvoltare estetică ascendentă
care ar asigura, odată cu trecerea timpului, transformarea
percepţiei şi înţelegerii intuitive a frumosului într-o atitudine
conştientă faţă de frumos.
Astfel, elevul va fi capabil să înţeleagă pozitivismul
acţiunilor întreprinse de personajele literare, să perceapă
valoarea unei imagini artistice, să genereze idei audiind o
melodie bună, selectată în raport cu textul studiat, ca mai
apoi să traducă astfel de modele în viaţă, prin intermediul
luării de atitudini faţă de acestea.
Elevul va ajunge să descopere tangenţele nemijlocite
între textul artistic şi celelalte arte: muzică, pictură, dans,
cinematografie etc.
 Decodificarea unui text artistic, în cazul relaţiei literatură – arte, este cu atât
mai dificilă, cu cât o persoană este mai puţin documentată în sfera dată, dar, în
acelaşi timp, este extrem de interesantă şi de eficientă din perspectiva dezvoltării
multilaterale armonioase a personalităţii elevului.
Cultura literar-artistică a elevilor poate fi realizată anume prin intermediul
textului artistic, unde se împletesc diferite genuri de artă, deoarece (subliniem)
arta produce frumosul, reflectând o anumită realitate, conferind obiectelor formă;
cultivă expresia, suscită trăiri estetice etc
 Importanţa lecturii pentru copii
Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. E un instrument care dezvoltă posibilitatea de
comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj.
Aspectele educative pe care le implică:
• aspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele despre lume, despre realitate;
• aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la educarea copiilor în dimensiunile etice şi estetice;
• aspectul formativ constă în faptul că lectura are drept consecinţă formarea şi consolidarea
deprinderilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a capacităţii de exprimare
corectă şi expresivă
 Modalităţi pentru stimularea interesului pentru lectură:

• conversaţia problematizată ;
• modelul de cititor oferit de învăţător;
• citirea/povestirea incitantă;
• organizarea unor concursuri;
• alcătuirea unor albume/fişe de lectură;
• şezători literare şi medalioane literare;
• întocmirea unor portofolii;
• formarea bibliotecii de clasă /bibliotecii personale;
• ghicitorile literare;
• jocul cu versurile ;
• diafilmele, benzile audio şi video cu poveşti ;
• lecţiile de popularizare a cărţilor;
• expoziţiile de carte ;
• dramatizările.
 Cum îmbunĂŢĂteŞte învĂŢĂtorul exprimarea oralĂ
a elevilor ?

Construieşte diferite contexte de comunicare prin:

 crearea ocaziilor pentru activităţi de comunicare independente, de grup
şi cu întreaga clasă ;
 reducerea intervenţiilor proprii pentru a încuraja interacţiunea elevilor ;
 jocuri de rol sau dramatizări;
 formarea unor grupe flexibile , a căror componenţă se schimbă frecvent ;
 notarea informaţiilor despre modul în care gândeşte şi vorbeşte fiecare
elev .
  Încurajează procesul comunicării prin :

• utilizarea conversaţiei, a povestirii, a cititului cu voce tare, a

jocului de rol şi a prezentării orale ;
• discutarea cu elevii despre propriile lor experienţe ;
• observarea felului în care se exprimă oral fiecare elev ;
• acceptarea întrebărilor şi a comentariilor elevilor;
• practicarea regulilor unei comunicări civilizate (ascultarea și
respectarea opiniilor celorlalţi si nu respingerea lor).
  Ajută elevii:

• să se exprime clar;
• să facă asocieri ;
• să ţină cont de sentimentele celorlalţi ;
• să aprecieze relaţiile de prietenie ;
• să aibă în vedere, că pot exista soluţii diverse pentru o anumită
problemă ;
• să înţeleagă felul în care oamenii folosesc limbajul ca să obţină
ceea ce doresc .
  Evaluează felul în care se exprimă oral un elev ,
observând :
• siguranţa cu care se exprimă elevul în diferite scopuri ;
• situaţiile de comunicare în care exprimarea orală a
elevului este eficientă ;
• capacitatea elevului de a fi un bun ascultător;
• impactul pe care îl are exprimarea orală a unui elev
asupra auditoriului ;
• modul în care vorbitorul ţine cont de reacţiile auditoriului
sau dacă aceste reacţii afectează prestaţia vorbitorului ;
• cum se descurcă elevul în viaţa cotidiană în ceea ce
priveşte comunicarea orală ;
• ce convenţii sociale ale comunicării orale înţelege şi
foloseşte elevul .
Ţinând cont de ceea ce spunea Freinert:

,,Problema principală a educaţiei rămâne nu atât conţinutul

învăţământului, cum s-ar crede astăzi, cât modul de a provoca
setea de cunoaştere a copilului …” rămâne ca noi, dascălii, să
găsim cele mai potrivite modalităţi de eficientizare a demersului
didactic, astfel încât să stimulăm apetitul pentru lectură al elevilor.
 Să ne lăsăm
îmbrăţişaţi de
lectură…
Aşadar,
“Nu e alta ,mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa
omului zăbavă ,decât cetitul cărţilor”
(Miron Costin)