Metode interactive de grup folosite n nvmntul precolar, Prof.

Popescu Rodica, Grdinia

P.N. Nr. 27 Trgu-Jiu, Gorj
Metodele interactive de grup sunt modaliti moderne de stimulare a nvrii expereniale, de
exersare a capacitilor de analiz, de dezvoltare a creativitii copiilor. Specific acestor metode este
faptul c ele promoveaz interaciunea dintre precolari, schimbul de idei, de cunotine, asigurnd
un demers interactiv al actului de predare-nvare-evaluare. Prin folosirea acestor metode,
precolarii depun un efort intelectual, de exersare a proceselor psihice, de abordare a altor demersuri
interdisciplinare prin studiul mediului concret i prin corelaiile elaborate interactiv, n care i
asum responsabiliti, formuleaz i verific soluii.

De asemenea, aceste metode activeaz toi copiii i le dezvolt comunicarea, creativitatea,

independena n gndire i aciune, i ajut s ia decizii corecte i s argumenteze deciziile luate.
Aceste metode presupun respectarea particularitilor de vrst, mbinarea diferitelor forme de
activitate, mbinarea muncii individuale cu munca pe grupuri i activitatea frontal, evaluarea
corect a rezultatelor obinute i reconstituirea relaiei educatoare-copil. Metodele de nvare activ
implic copiii n procesul de nvare n sensul formrii lor ca participani activi la procesul de
educare, astfel fiind ajutai s neleag lumea n care triesc i s aplice n diferite situaii de
nvare ceea ce au nvat. Aceste metode sunt folosite din ce n ce mai mult n practica
educaional alturi de cele tradiionale ori n combinaie cu acestea.

n continuare voi prezenta cteva metode moderne pe care le-am folosit n procesul instructiv
educativ n funcie de obiectivele urmrite la fiecare activitate.

Bula dubl- este o metod de predare-nvare, uor de aplicat, care grupeaz asemnrile i
deosebirile dintre dou obiecte, fenomene, idei, concepte etc.. Ea este reprezentat grafic din dou
cercuri mari n care se aeaz cte o imagine care denumete subiectul abordat. De cele dou cercuri
mari se afl relaionate prin linii alte cercuri mici situate ntre cercurile mari n care se specific
asemnrile, iar n cercurile exterioare se specific caracteristicile fiecrui termen, particularitile
sau deosebirile.

Exemplu. La activitatea DLC-convorbire ,,Ce tim despre anotimpuri? n cercurile mari am asezat
imagini reprezentative despre anotimpurile toamna i iarna. Copiii au completat dou caracteristici
ale anotimpului toamna (cad frunzele, pleac psrile cltoare), dou caracteristici ale anotimpului
iarna (ninge, nghea apa) n cercurile exterioare i dou asemnri (anotimp, 3 luni) n cercurile
mici din mijloc. O alt activitate la care am folosit metoda Bula dubl a fost o activitate DLC-joc
didactic ,,n curnd voi f colar,,. n acest joc n cele dou cercuri mari am aezat imagini cu
precolari i colari, iar copiii au completat cercurile mici din mijloc cu asemnrile existente ntre
precolari i colari (sunt copii, se hrnesc i cresc), iar n cercurile exterioare au completat cu
caracteristicile acestora (precolarii se joac, merg la grdini, colarii merg la coal, nva).

Schimb perecheaeste o alt metod interactiv pe care am folosit-o n activitile cu precolarii.

Aceast metod are ca obiectiv stimularea comunicrii i rezolvarea de probleme prin lucru n
pereche. Metoda ,,Schimb perechea,, am folosit-o n activiti de observare, activiti de
convorbire, activiti practice, etc.
Exemplu.La activitatea de observare cu tema ,,Fructe de toamn , am urmrit ca prin lucru n
pereche, copiii s descopere ct mai multe caracteristici ale fructelor care se coc n anotimpul
toamna. Am organizat copiii n dou cercuri concentrice dup ecusoanele pe care le aveau n piept,
n interior copiii cu frunze galbene, n exterior copiii cu frunze verzi. La ndemnul educatoarei,
copiii au luat din co un fruct la alegere pe care l-au observat, l-au analizat pentru a spune totul
despre el. Perechea a analizat fructul timp de 3-5 minute. La comanda educatoarei ,,Schimb
perechea copiii din interior s-au deplasat i au format o nou pereche. Copiii din cercul exterior au
fcut o sintez a observaiilor anterioare i au continuat analiza cu noua pereche pentru descoperirea
caracteristicilor fructului prin ci mai muli analizatori. Perechile s-au schimbat atunci cnd s-au
epuizat toate ideile copiilor i cnd fiecare copil a fcut pereche cu toi membrii grupei.

Brainstormingul, n traducere direct ,,furtun n creier, sau ,,asalt de idei,, este o metod pe care
am folosit-o pentru a ajuta copiii s emit ct mai multe idei pentru soluionarea unor probleme, fr
a critica soluiile gsite. Aceast metod am utilizat-o frecvent n activitile de dezvoltare a
limbajului pentru a da fru liber imaginaiei copiilor i a le dezvolta capacitile creatoare. Cu
rezultate bune am folosit brainstormingul n cadrul povestirilor create dup un tablou, sau un ir de
ilustraii, n lecturile dup imagini, convorbiri i jocuri didactice.
Exemplu.n activitatea DLC-convorbire cu tema ,,De ce mi place anotimpul vara? la nceputul
activitii copiii au stabilit mpreun caracteristicile anotimpului vara pornind de la ntrebarea ,,Ce
tii despre anotimpul vara?. Fiecare copil a rspuns printr-un enun scurt n ordinea stabilit fr a
repeta ideile colegilor. Ideile emise sunt direct proporionale cu numrul membrilor grupului. Dup
enunarea ideilor, copiii au fost rugai s reflecteze asupra lor i s se pronune care sunt cele mai
aproape de adevr.

Au fost subliniate ideile care se ncadrau n sarcina didactic i care conturau ideea final. Aceste
caracteristici sunt mprite n 3 categorii:

Caracteristici care in de evoluia naturii;

Caracteristici care in de relaia omului cu mediul n anotimpul vara;
Caracteristici care nu se ncadreaz n nici o categorie i care vor fi eliminate.

Explozia stelar este o alt metod pe care am folosit-o n procesul instructiv educativ. Este o
metod de stimulare a creativitii i o modalitate de relaxare a copiilor. Ea se bazeaz pe
formularea de ntrebri pentru rezolvarea de probleme. Am folosit aceast metod cu bune rezultate
n activitile de lecturi dup imagini, convorbiri, memorizri, povestiri. Ca material didactic am
folosit o stea mare, cinci stele mici de culoare galben, cinci sgei roii i jetoane. Pe stelua mare
am aezat o imagine legat de tema abordat, iar pe cele cinci stelue mici am scris cte o ntrebare
de tipul CE ?, CINE ?, UNDE? , DE CE ?, CND ?.
Prin folosirea acestei metode, am urmrit dezvoltarea potenialului creativ al precolarilor,
familiarizarea lor cu strategia elaborrii de ntrebri de tipul prezentat mai sus, exersarea capacitii
acestora de a alctui propoziii interogative pe baza coninutului unor imagini i nu n ultimul rnd
rezolvarea problemelor prin gsirea rspunsurilor la ntrebrile adresate.

Diagrama Venn este o metod interactiv, de fixare, consolidare i evaluare a cunotinelor.

Aceast metod are o larg aplicabilitate i am folosit-o cu succes n activitile de observare,
povestiri, convorbiri, jocuri didactice, etc.. Diagrama Venn este format din 2 cercuri care se
suprapun parial. n spaiul care intersecteaz cele dou cercuri am aezat, desenate sau scrise,
asemnrile dintre dou obiecte, idei, concepte, iar n cele dou cercuri am aezat aspectele
specifice ale acestora. Pentru fixarea i evaluarea cunotinelor copiilor, am folosit aceasta metod
n activitile de povestire, observare, convorbire, etc.

Exemplu. n activitatea DLC-convorbire ,,Totul despre psri, precolarii au realizat o diagram n

care au evideniat asemnrile i deosebirile existente ntre psrile de curte i psrile slbtice. De
asemenea, am folosit aceast metod n jocul didactic ,,n lumea povetilor cu scopul de a verifica
cunotinele copiilor privind povetile nvate. n cadrul acestui joc, copiii au realizat o diagram
Venn n care au aezat n cele dou cercuri personajele specifice fecrei poveti, iar n arealul n
care se suprapun cele dou cercuri au aezat personajele comune .

Din multitudinea de metode interactive, am prezentat pe scurt doar cteva pe care le-am aplicat la
grup, metode prin care noul si cutarea de idei confer activitii un mister didactic n care
copilul e participant activ la propria formare.
Pe lng metodele interactive prezentate mai sus, cu rezultate bune am mai folosit i alte metode
cum sunt: metoda cubului, turul galeriei, ciorchinele, tehnica blazonului, plriuele gnditoare,
studiu de caz etc..

Bibliografe:

1.Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela Metode interactive de grup-
ghid metodic, Editura Arves, 2002;
2.Breben Silvia, Ruiu Georgeta, Gongea Elena Activiti bazate pe inteligene multiple,
Editura Reprograph, Craiova, 2005;
3.Gluiga Lucia, Spiro Jodi nvarea activ, Ghid pentru formatori i cadre didactice,
Bucureti, 2001.
Prof. Popescu Rodica,Grdinia cu P.N.Nr. 27, Tg-Jiu, Gorj

METODE INTERACTIVE
IN GRADINITA

Metodele interactive de grup sunt modalitati moderne de stimulare a invatarii experentiale, de

exersare a capacitatilor de analiza, de dezvoltare a creativitatii copiilor. Specific acestor metode este
faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre prescolari, schimbul de idei, de cunostinte, asigurand
un demers interactiv al actului de predare-invatare-evaluare. Prin folosirea acestor metode,
prescolarii depun un efort intelectual, de exersare a proceselor psihice, de abordare a altor demersuri
interdisciplinare prin studiul mediului concret si prin corelatiile elaborate interactiv, in care isi
asuma responsabilitati, formuleaza si verifica solutii.
Predarea traditionala in sensul in care educatoarea explica, iar rolul copiilor este acela de a urmari,
nu produce invatare decat in foarte mica masura. Educatoarea trebuie sa gaseasca acele metode care
sa permita stocarea informatiei pentru mai mult timp, copiii insisi trebuie sa organizeze ceea ce au
auzit si vazut intr-un tot ordonat si plin de semnificatii. Daca copiilor nu li se ofera ocazia discutiei,
a investigatiei, a actiunii si eventual a predarii, invatarea nu are loc.
Modernizarea si perfectionarea metodologiei didactice presupune sporirea caracterului activ al
metodelor de invatamant, adica aplicarea acelor metode cu un pronuntat caracter formativ. Pentru a
realiza o educatie de calitate centrata pe copil este necesar ca activitatile de invatare sa fie
combinate cu activitatile de cooperare, de invatare in grup si de munca interdependenta.
Folosirea metodelor interactive de grup in activitatea cu prescolarii permite experimentarea, gasirea
unor noi variante pentru a spori eficienta activitatii instructiv educative din gradinita, prin directa
implicare a prescolarului si mobilizarea efortului sau cognitiv. Adevarata invatare este aceea care
permite transferul achizitiilor in contexte noi. Lucrul in echipa a oferit copiilor posibilitatea de a-si
impartasi parerile, ideile, informatiile, iar timpul de solutionare a problemelor a fost de cele mai
multe ori mai scurt.
Conceptia moderna asupra educatiei prescolare presupune folosirea din plin a invatarii dirijate si
spontane si considera invatarea drept actiunea principala a dezvoltarii inteligentei copilului.
Gradinita s-a adaptat perfect cerintelor noilor generatii prin abordarea cu succes a unor metode
inovatoare de organizare si desfasurare a activitatilor, imbinandu-le, in acelasi timp, in mod
armonios cu metodele traditionale, fara de care procesul instructiv educativ ar risca sa piarda din
continut, din informatii. Cresterea calitatii procesului instructiv educativ din gradinita, bunul mers
al procesului de invatamant si rezultatele obtinute depind de metodele utilizate.
Avand in vedere ca in gradinita principala activitate este jocul, metodele interactive trebuie
introduse ca niste jocuri cu sarcini si reguli care sa fie antrenante, atractive. Copilul are nevoie nu
numai de sprijin si indrumare, ci si de libertate si initiativa personala, iar educatorul trebuie sa
inteleaga, sa accepte, si sa incurajeze modalitatile specifice prin care copilul achizitioneaza
cunostinte: imitare, incercare si eroare, experimentare.
Metodele in
teractive de grup castiga tot mai mult teren, reprezentand o alternativa la didactica traditionala in
beneficiul copiilor si al cadrelor didactice in egala masura. Deci, regandirea educatiei formale se
impune si ne obliga sa schimbam relatia cu copiii si intre copii promovand sprijinul reciproc si
dialogul constructiv prin utilizarea de noi strategii. Prin aplicarea acestor metode copiii isi exerseaza
capacitatea de a selecta, combina, invata lucruri de care vor avea nevoie in viata de scolar si de
adult.
De asemenea, aceste metode activeaza toti copiii si le dezvolta comunicarea, creativitatea,
independenta in gandire si actiune, ii ajuta sa ia decizii corecte si sa argumenteze deciziile luate.
Aceste metode presupun respectarea particularitatilor de varsta, imbinarea diferitelor forme de
activitate, imbinarea muncii individuale cu munca pe grupuri si activitatea frontala, evaluarea
corecta a rezultatelor obtinute si reconstituirea relatiei educatoare copil. Metodele de invatare
activa implica copiii in procesul de invatare in sensul formarii lor ca participanti activi la procesul
de educare, astfel fiind ajutati sa inteleaga lumea in care traiesc si sa aplice in diferite situatii de
invatare ceea ce au invatat. Aceste metode sunt folosite din ce in ce mai mult in practica
educationala alaturi de cele traditionale ori in combinatie cu acestea.
Asadar, metodele interactive determina solicitarea mecanismelor gandirii, ale inteligentei, ale
imaginatiei si creativitatii. Ele sunt totodata mijloace prin care se formeaza si se dezvolta
priceperile, deprinderile si capacitatile copiilor de a folosi roadele cunoasterii transformand
exteriorul in facilitati interioare, formandu-si caracterul si dezvoltandu-si personalitatea.
Toate metodele interactive de grup stimuleaza creativitatea, comunicarea, activizarea tuturor
copiilor si formarea de capacitati ca: spiritul critic constructiv, independenta in gandire si actiune,
gasirea unor idei creative, indraznete de rezolvare a sarcinilor de invatare.
Dintre obiectivele metodelor interactive enumeram:
Formarea sau promovarea unor calitati europene ce au la baza atitudini si competente democratice,
stabilirea unor relatii interculturale care au la baza comunicarea;
Insusirea unor cunostinte, abilitati, comportament de baza in invatarea eficienta a unor abilitati
practice in conditii de cooperare;
Dobandirea primelor elemente ale muncii intelectuale in vederea cunoasterii realitatii si a activitatii
viitoare de invatare scolara;
Implicarea activa si creativa a copiilor pentru stimularea gandirii productive, a gandirii divergente,
libertatea de exprimare a cunostintelor, a gandurilor, a faptelor;
Formarea deprinderilor copiilor de a gasi singuri informatii, de a lucra in echipa, de a aplica
cunostintele in diferite situatii de viata, de a constientiza stilurile de invatare pe care le prefera
(adica cum invata o poezie, o poveste, cum realizeaza un desen, o constructie etc., cel mai repede);
Realizarea unor obiective interdisciplinare, a sti sa culeaga informatii despre o tem data , a sti sa
identifice probleme diferite, a sti sa faca conexiuni;
Incurajarea autonomiei copilului si promovarea invatamantului prin cooperare;
Focalizarea strategiilor pe promovarea diversitatii ideilor;
Formarea unui sistem de capacitati;
Formarea deprinderii de a gandi critic;
Comunicarea pe baza unei tehnologii informationale, moderne, interactive.

METODE:
Bula dubl- este o metoda de predare-invatare, usor de aplicat, care grupeaza asemanarile si
deosebirile dintre doua obiecte, fenomene, idei, concepte etc.. Ea este reprezentata grafic din dou
cercuri mari in care se aseaza cate o imagine care denumeste subiectul abordat. De cele doua cercuri
mari se afla relationate prin linii alte cercuri mici situate ntre cercurile mari n care se specifica
asemanarile, iar in cercurile exterioare se specifica caracteristicile fiecarui termen, particularitatile
sau deosebirile.
Schimb perechea -este o alt metod interactiv pe care am folosit-o n activitile cu precolarii.
Aceast metod are ca obiectiv stimularea comunicrii i rezolvarea de probleme prin lucru n
pereche.Metoda ,,Schimb perechea,, am folosit-o n activiti de observare, activiti de
convorbire, activiti practice, etc.
Brainstormingul, in traducere directa ,,furtuna in creier, sau ,,asalt de idei,, este o metoda pe care
am folosit-o pentru a ajuta copiii sa emita cat mai multe idei pentru solutionarea unor probleme, fara
a critica solutiile gasite. Aceasta metoda am utilizat-o frecvent in activitatile de dezvoltare a
limbajului pentru a da frau liber imaginatiei copiilor si a le dezvolta capacitatile creatoare. Cu
rezultate bune am folosit brainstormingul in cadrul povestirilor create dupa un tablou, sau un sir de
ilustratii, in lecturile dupa imagini, convorbiri si jocuri didactice.
Diagrama Venneste o metoda interactiva, de fixare, consolidare si evaluare a cunostintelor. Aceasta
metoda are o larga aplicabilitate si se poate folosi cu succes in activitatile de observare, povestiri,
convorbiri, jocuri didactice, etc.. Diagrama Venn este formata din 2 cercuri care se suprapun partial.
In spatiul care intersecteaza cele doua cercuri se aseaza, desenate sau scrise, asemanarile dintre
dou obiecte, idei, concepte, iar in cele doua cercuri se aseaza aspectele specifice ale acestora.
Pentru fixarea si evaluarea cunostintelor copiilor, se foloseste aceasta metoda in activitatile de
povestire, observare, convorbire, etc.
MetodaPiramida i diamantulreprezint o strategie moderna de instruire care are la baza
impletirea activitatii individuale cu cea desfasurata in mod cooperativ. Prin aplicarea acestei metode
se urmareste antrenarea in activitate a fiecarui copil, astfel incat intregul colectiv sa participe la
solutionarea sarcinilor date.
Pentru aplicarea acestei metode se parcurg urmatoarele etape:
- expunerea datelor problemei in cauza
- anuntarea temei
- impartirea copiilor n 2 grupe
Este o metoda care:
- stimuleaza interactiunea intre copii
- dezvolta abilitatile de comunicare
- dezvolta gandirea
MetodaCubulreprezinta o strategie de predare-invatare care presupune explorarea unui subiect
din mai multe perspective.
Pentru aplicarea acestei metode se parcurg urmatoarele etape:
- realizarea unui cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele: descrie, compara, analizeaza, asociaza,
aplica, argumenteaza.
- anunarea temei.
- impartirea copiilor n 6 grupe, fiecare dintre ele examinand o tema de pe fetele cubului.
- Descrie: culorile, formele, mrimile etc.
- Compar: ce este asemntor, ce este diferit.
- Analizeaz: spune din ce este fcut.
- Asociaz: la ce te ndeamn s te gndeti?
- Aplic: la ce poate fi folosit?
- Argumenteaz: pro sau contra i enumer o serie de motive care vin n sprijinul afirmaiei tale.
- redactarea final i mprtirea ei celorlalte grupe

METODA OBSERVAIEI
A observa inseamna a cunoaste ,a examina un obiect ,un process a face constatari si remarci in
legatura cu ce privim.De asemenea observatia contribuie la obtinerea de informatii necesare pentru
solutionarea problemlor decizionale.
Metoda observatiei metoda de cercetare exploratorie sau descriptiva,utilizata pentru culegerea de
date primare referitoare la persoane ,obiecte ,fenomene in cazul in care cercetatorul nu comunica
direct cu subiectii ,obiectele sau situatiile supuse investigatiei.
Reprezinta o metoda de baza, o modalitate de studiu, care sta la baza oricarui tip de experiment.
Este cea mai veche metoda de cercetare din psihologie, utilizata att n studiile de tip cantitativ, ct
si n cele de tip calitativ.
BRAINSTER si colab. (1995) definesc observatia ca fiind un act de urmarire si descriere
sistematic&# 818c22i 259; a comportamentului si evenimentelor studiate ce au loc n mediul social
natural.
Primele cercetari centrate pe aceasta metoda au fost cele antropologice n scopul ntelegerii altor culturi.
Etimologie: "observare" (latina): a privi, a fi atent la.
n cadrul observatiei are loc constatarea si notarea fidela a fenomenelor, asa cum se desfasoara ele
n realitate.
n cadrul experimentului de laborator, observatia este subordonata scopurilor acestuia si va urmari
obtinerea unor date suplimentare care sa ne ajute la explicarea modificarilor survenite n variabila
dependenta.
Scopurile observatiei sunt:
-de a vedea prin ochii persoanelor observate evenimente, actiuni, norme si valori;
-de a descrie contactul si persoanele observate pentru a permite ntelegerea a ceea ce se ntmpla
acolo;
-de a contextualiza, social si istoric, evenimentele observate, pentru a fi corect ntelese;
-de a integra, a vedea viata sociala ca un proces de evenimente interconectate;
-de a evita utilizarea prematura a teoriei si conceptelor nainte ca fenomenul respectiv sa fie cu
adevarat nteles;
-de a oferi un design de cercetare flexibil care sa permita o investigare deschisa spre aspectele
neasteptate si neprevazute.
Caracteristica esentiala a observatiei este caracterul sau de non-interventie.
Observatorul urmeaza fluxul evenimentelor, dar nu intervine pentru a le modifica.
Caracteristici:
-are un caracter flexibil;
-gradul de structurare poate varia de la un grad mare de structurare pna la o situatie libera de orice
tenta de urmarire sistematica;
-observatia se poate focaliza pe aspecte si dimensiuni specifice, nguste sau poate avea un caracter
general.
n ceea ce priveste constientizarea prezentei observatorului de catre subiectul (subiectii)
observatiei, putem ntlni mai multe modalitati:
1observator prezent si neimplicat (ex. asista la o clasa);
-observator prezent si implicat (ex. observatorul nlocuieste profesorul la clasa respectiva);
-observator ascuns si neimplicat (ex. oglinzi cu un singur sens - n anchete, la politie).
n functie de explicatiile care sunt oferite participantilor, putem ntlni:
- explicarea completa a motivelor observatiei si a aspectelor urmarite, pna la
- explicatii false sau omiterea oferirii de explicatii.
Timpul observatiei poate varia de la o simpla observatiei la observatii multiple, n situatii
asemanatoare sau diferite.
Cu ct avem mai multe observatii, cu att precizia concluziilor formulate pe baza lor creste.
nregistrarea aspectelor observate se poate realiza printr-o simpla luare de note sau prin utilizarea de
mijloace audio - vizuale, care sa ne permita urmarirea repetata si independenta a celor nregistrate.
n ceea ce priveste feed-back-ul, observatorul poate opta pentru oferirea unui feed-back complet
participantilor cu privire la cele observate si constatarile facute sau poate ntrerupe complet orice
contact cu cei observati.
Tipuri de observatie:
- naturala;
- sistematica;
- autoobservatia.

OBSERVAIA NATURAL

Presupune nregistrarea comportamentelor unor persoane sau grupuri de persoane n mediul lor de
viata.
Pentru aceasta, observatorul nu trebuie sa interfereze cu mediul observat si sa nu stinghereasca
derularea comportamentelor supuse observatiei.
Cele mai utilizate tehnici de observatie naturala sunt cele cu observator vizibil si ignorat, cu
observator ascuns sau cele care folosesc diverse metode de nregistrare.
O atentie deosebita trebuie acordata situatiei n care observatorul este ascuns si cercetatorul nu
informeaza subiectii cu privire la studiul la care participa (pentru ca exista riscul de a fi ncalcate
principiile de etica).
Observatia naturala se utilizeaza foarte mult n studiile de psihologia educatiei, ct si n cele de
psihologie sociala, cnd observatia se poate realiza n paralel cu alte activitati curente, cadrul
didactic putnd sesiza calitatea prestatiilor elevilor, erorile ce apar n rezolvarea unor probleme sau
situatii tipice de neatentie si indisciplina.
Observatia ocazionala ne poate duce la concluzii gresite, motiv pentru care este indicat sa apelam la
observatia sistematica, prin care se pot stabili exact sursele de eroare si se pot evita.
Pentru cercetator este important, n primul rnd, sa descriem fenomenul observat si, n al doilea
rnd, sa extragem datele cantitative si sa analizam datele cantitativeextrase.
Ponderea interpretarilor ramne, nsa, n cadrul observatiei analizei calitative.
Observatia naturala impune o descriere acurata (cu acuratete) a faptelor si o interpretare obiectiva a
lor, fara a porni de la ipoteze dinainte stabilite.
Una din dificultatile observatiei naturale vizeaza gradul de implicare al observatorului n
desfasurarea fenomenului studiat.
Observatorul trebuie sa participe sau sa fie camuflat n timpul desfasurarii fenomenului luat n
studiu.
Pentru a decide care din situatii este mai potrivita, trebuie sa tinem cont att de criteriile etice, ct si
de specificul grupului sau al situatiei care va fi supusa observatiei.
Limite ale metodei observatiei naturale:
- nu poate fi utilizata n toate situatiile;
- este mai putin utilizata n studiul unor ipoteze bine definite, n conditii bine specificate.
 Observatia naturala necesita foarte mult timp, evenimentele sunt ntr-o permanenta schimbare si
cercetatorul trebuie sa nregistreze toate datele, desi nu toate sunt la fel de importante, urmnd ca
ulterior sa le adapteze demersului cercetarii.
Observatia naturala este cel mai frecvent utilizata n investigarea unor aspecte sociale complexe,
pentru a ntelege aspectul respectiv si pentru a dezvolta teorii pe baza acestor observatii.

OBSERVAIA SISTEMATIC

S-a dezvoltat din nevoia de a controla anumite variabile din mediul natural.
n observatia sistematica se pot crea situatii specifice n scopul studierii comportamentului urmarit.
Ea trebuie sa ndeplineasca anumite conditii:
Debuteaza cu stabilirea unui scop precis (ce observam, situatiile n care se manifesta anumite
caracteristici).
Grila de observatie ne ajuta sa nregistram ntr-o forma clara aspectul care ne intereseaza.
De exemplu, daca dorim sa observam aspecte ce tin de atentia unui elev, mai nti stabilim o lista de
componente observabile ale acestui fenomen (comportamentul mare l mpartim n comportamente
mici) si pe baza acestei grile vom recurge la simpla observare a faptelor (au loc sau nu), iar apoi la
conceptualizare si interpretare.
Faptele trebuiesc notate ct mai exact, evitnd interpretarile de orice natura.
Manifestarile pasagere si situationale nu fac obiectul unor observatii cu concluzii de valabilitate
generala.
De exemplu, nu putem spune ca un copil are comportament agresiv daca o singura data a avut un
comportament agresiv (o altercatie).
n cadrul observatiei sistematice, cercetatorul poate fi interesat doar de cteva comportamente
specifice. n acest caz, observatiile sunt cuantificabile, iar observatorii specifica frecvent ipotezele
de start asupra comportamentelor ce vor fi urmarite.
De exemplu, Bakeman si Browlne (1980) au facut un studiu asupra comportamentului social al
copiilor n vrsta de 3 ani, nregistrnd copii ntr-o situatie cu joc liber, cu ajutorul unei camere
video. Fiecare copil a fost nregistrat timp de 100 minute, observatorii vizionnd nregistrarile si
codnd comportamentul fiecarui copil la fiecare 15 minute.
Au notat urmatoarele:
neocupat: daca copilul nu face nimic specific sau priveste la ceilalti copii;
-joc solitar: copilul se joaca singur cu jucarii, dar nu este influentat sau interesat de jocurile
celorlalti copii;
-mpreuna: copilul este cu ceilalti copii, se joaca alaturi de ei, dar nu este antrenat ntr-o activitate
particulara;
-joc paralel: copilul se joaca alaturi de ceilalti copii, cu jucarii asemanatoare, dar nu
interactioneaza;
-joc n grup: copilul se joaca cu alti copii, mpart jucariile sau participa n activitati de joc
organizate ca parte a grupului de copii.
Autorii au fost interesati, n special, de tipul secventei de joc sau de ordinea n care copiii au
manifestat diferite comportamente.
Concluzia la care ei au ajuns, a fost ca rareori copiii trec de la neocupat la joc paralel, n schimb trec
frecvent de la joc paralel la joc n grup, ceea ce ne indica faptul ca jocul paralel este o stare de
tranzitie, n care copilul decide daca va interactiona cu ceilalti n situatia de grup.

Probleme metodologice n cadrul observatiei sistematice

1echipamentele: se pot utiliza de la simple nsemnari (creion, hrtie) pna la camere video si
cronometre reactivitatea presupune posibilitatea ca prezenta observatorului sa influenteze
comportamentul subiectilor.
Reactivitatea subiectilor poate fi redusa: prin utilizarea de observator ascuns sau camuflat cu ajutorul
unor ferestre cu vedere unidirectionala; prin nregistrari cu camere video ascunse sau microfoane
ascunse; subiectii sa se acomodeze o perioada de timp naintea nceperii observatiei cu prezenta
observatorului si a echipamentului de nregistrare. Concordanta ntre observatori: gradul de acord
ntre observatii simultane asupra aceluiasi comportament facute de catre observatori diferiti.
Pentru a utiliza o grila de observatie, gradul de acord (concordanta interevaluatori) trebuie sa fie de
cel putin 70%.
esantionarea: presupune alegerea comportamentelor ce vor fi observate (la un grup de elevi: 7 - 9
comportamente pe care sa le urmarim n acelasi interval si pe care le vom urmari la intervale de
timp dinainte stabilite (o data la 10 minute, o data la 5 minute).
Observatia nu poate fi considerata doar o lectura a faptelor; ea continua cu clasificari,
conceptualizari si anticipari ale unor relatii.
Ea are un caracter:
-constatativ si
-de diagnoza.
Datele obtinute din observatie se nregistreaza ct mai exact, fara interpretari, ntr-un tabel special -
protocol sau grila de observatie.
Uneori este nevoie ca observatia sa se repete de un anumit numar de ori, pentru a se ajunge la
concluzii valabile.
Observatorul trebuie sa fie instruit pentru a reduce subiectivitatea:
- sa aiba un plan dinainte stabilit;
- sa se previna aparitia unor fenomene perturbatoare;
- nregistrarile sa se desfasoare firesc.
Grila de observatie este instrumentul utilizat n cadrul activitatii de observare propriu-zisa si se
realizeaza pe baza unei documentari sau a unei anchete prealabile.
Ea cuprinde o lista de rubrici drept cadru de clasificare pentru datele brute. Pentru a se putea opera
simultan cu toate rubricile de clasificare nu trebuie sa cuprinda dect cel mult 8-10 categorii.
Categoriile grilei de observatie trebuie sa acopere aspectele principale ale fenomenului studiat si sa
fie disjuncte.

AUTOOBSERVAIA

Desi negata foarte mult timp, si-a reintrat n drepturi odata cu afirmarea paradigmei calitative de
investigare. Ea s-a impus, n special, n studierea sinelui, considerndu-se ca dubla postura de obiect
si subiect a unei investigatii favorizeaza o ntelegere mai aprofundata a lumii cercetate.
Cele mai utilizate tehnici:
- jurnalele;
- fisele de monitorizare;
- autoraportul.
STADIILE OBSERVAIEI

Observatia trebuie sa se ghideze dupa raspunsurile la cteva ntrebari care directioneaza cercetarea.
De ce se initiaza observatia?
Care sunt ntrebarile la care cercetarea trebuie sa raspunda? ntrebarile pot fi formulate n termen de
ipoteze sau ca simple afirmatii:"Pacientii cu anxietate redusa interactioneaza mai bine cu personalul
medical comparativ cu cei cu anxietate crescuta";afirmatii: "Urmarim modalitatile de interactiune
ntre pacienti si personalul medical".
Formularea ntrebarilor cercetarii trebuie sa porneasca de la asimilarea literaturii de specialitate
relevante (cercetari facute n ultimii 10 ani).
Cine va fi observat?
Cine vor fi subiectii? n ce tip de activitate vor fi ei urmariti?
Ce caracteristici socio - demografice trebuie sa ndeplineasca?
"Pacienti, femei si barbati, cu afectiuni cardio-vasculare, cu educatie medie si primara".
De ce s-a optat pentru acel grup de persoane?
Unde va fi realizata observatia?
"n clinici, servicii ambulatorii, loc public".
Cercetatorul poate sa opteze pentru un loc anume, unde considera ca probabilitatea de aparitie a
acelui comportament este mai mare.
Pe ce perioada de timp se va ntinde observatia?
Observatia se realizeaza:
- Continuu;
- repetitiv -depinde de mijloacele tehnice avute la dispozitie;
Ex. jocul la copii:
- camere video: o nregistrare mai lunga, alegnd apoi perioadele potrivite;
- vizual, din timp n timp, la intervale dinainte stabilite.
Care sunt aspectele comportamentului verbal si non-verbal care vor fi observate si cum se va
face nregistrarea datelor obtinute?
Vom studia comportamentele-tinta (care ne intereseaza) sl le vom defini.
Acuratetea cu care facem aceste definitii este foarte importanta n procesul de observatie.
Elaborarea unei grile de observatie asigura un caracter sistematic acestui proces, grila cuprinznd
unitati de comportamente ce vor fi observate: durata, intensitatea, frecventa si latenta
comportamentelor.
Notarea detaliata a procesului observat este un element esential al metodei.
Dupa Bannister: descrierea contextului n care are loc observatia, notnd aici detalii de ambianta fizica,
data, momentul zilei; descrierea participantilor - cu toate particularitatile de vrsta, sex, etnie,
religie, educatie, statut socio-profesional; detalii despre observator - cine este, sex, vrsta, daca are
vreo legatura cu subiectii observatiei; descrierea actiunilor participantilor: comportamente verbale si
non-verbale, incidente intervenite; interpretarea situatiilor, gasirea de semnificatii comportamentelor
urmarite, semnificatii care pot deriva din comportamentul participantilor, din experienta
observatorului sau din proiectia experientei observatorului;
oferirea de interpretari alternative, discutarea interpretarilor cu o alta persoana familiara cu tema
cercetata;
analiza reflexiva vizeaza explorarea reactiv-emotionala a observatorului si analiza problemelor etice pe
care a trebuit sa le depaseasca.
Analiza datelor observatiei poate urma unul sau mai multe din urmatoarele criterii:
Criteriul cronologic;
Evenimentele cheie - cnd sunt prezentate si interpretate evenimentele majore fara a se tine cont de
ordinea n care au avut loc
Contextul - fiecare loc n care a avut loc observatia, constituind un studiu de caz de care se va tine
cont n analiza;
Persoanele - indivizii sau grupurile de persoane devin unitate de analiza; Procesele- datele observatiei
sunt organizate astfel nct sa descrie procese relevante pentru cercetare. Ex: luarea de decizii,
comunicarea, rezolvarea de probleme;
Problema - cheie, cnd rezultatele observatiei au rolul de a face lumina cu privire la anumite aspecte.
Ex: cum se adapteaza elevii la noul sistem curricular.
AVANTAJELE OBSERVAIEI

- este o metoda mai putin intruziva;

- are caracter flexibil, permitnd o noua perspectiva asupra unor fenomene studiate anterior;
- furnizeaza date bogate ntr-o perioada scurta de timp;
- are o mare validitate ecologica (datele sunt luate din viata reala, nu sunt schimbate cu nimic);
- observatorul nu lucreaza cu categorii teoretice prestabilite si el este acela care construieste teoriile
ce vor genera, lega, diferitele categorii relationale;
- observatia permite accesul la fenomene care sunt si mai putin evidente prin alte tehnici si poate fi
replicata (repetata).

LIMITE

- dificultatea de a controla toate variabilele implicate n fenomenul investigat (exista variabile

perturbatoare);
- daca prima veriga a procesului de cercetare (De ce se realizeaza observatia?) nu este bine
formulata ea poate duce la urmarirea unor aspecte irelevante sau chiar gresite;
- categoria de subiecti poate fi incorect aleasa;
- este o metoda costisitoare financiar, din punct de vedere al timpului si personalului calificat
necesar;
- calitatea rezultatelor obtinute prin metoda observatiei depinde de experienta si abilitatea
observatorului.
n general, aceasta metoda se utilizeaza alaturi de alte metode n cercetarea psihologica.
INSTRUMENTE DE OBSERVAIE
GRILA DE OBSERVAIE
Observatia sistematica pune n actiune grila de observatie.
Grila de observatie este:
- o lista de rubrici care ofera cadru de clasificare a datelor brute;
- mijlocul cel mai sigur care faciliteaza recoltarea si compararea datelor de observatie.
Ea nu trebuie sa cuprinda mai mult de 12 categorii.
Categoriile pe care le vom folosi:
- trebuie sa fie disjuncte;
- trebuie sa epuizeze principalele aspecte ale fenomenului care urmeaza sa se studieze;
- se stabilesc pe baza unui material empiric, strns n faze preliminare si condensat n concepte.
Avantajul grilei de observatie este ca ofera acelasi cadru de referinta unor observatii diferite.
Exemplu:
Identificam tipul de temperament al unei persoane:
- gasim n viata situatii relevante - situatii de asteptare, conflictuale - situatii test;
- aceste situatii evidentiaza particularitatile persoanei, pe care le putem clasifica mai usor;
- ele cuprind indici de temperament pe care i putem sintetiza, i putem condensa ntr-o grila de
observatie a comportamentului.
Grila de observatie a comportamentului este un tabel cu 2 intrari:
- coloana 1: faptele de conduita pe care le condensam (comportamentul)
- linia 1: atitudinile, trasaturile dezvaluite de acest comportament. Marcam cu "x" semnificatiile
posibile pentru fiecare fapta de conduita n una sau mai multe coloane de atitudini, iar cu "xx" gradul
maxim de plauzibilitate.
 Faptele de conduita Temperament
Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic
- se decide greu pentru x xx
actiune, are gesturi
sovaitoare
- si pierde rabdarea xx x
asteptnd sa-i vina rndul, se
agita
- este emotionat nainte de x xx
probe
- executa activitatea n ritm xx x
lent, dar cu destula acuratete
- reactii verbale abundente, x xx
se ndeamna pe sine (haide,
nu te lasa!)
- reactii motorii abundente, xx
devine nervos cnd greseste,
apar violente verbale, plusul
de energie se descarca pe
fiecare act
- abandoneaza cnd xx x
esecurile se acumuleaza

CONDITII NECESARE APLICARII METODEI OBSERVATIEI

1.Caracterul observabil-informatiile cautate trebuie sa poata fi obtinute prin intermediul

observarii.Alte informatii pot fi obtinute indirect pe baza unui comportament ce poate fi
observat.Dar exista informatii care nu pot fi obtinute prin observare pentru a caror indentificare se
vor utiliza alte metode de cercetare cantitative si calitative;
2.Caracterul repetitiv-aspectele urmarite trebuie sa sedesfasoare cu o anumita periodicitate ,sa fie
predictibile intr-o anumita masura.
Nerepetabilitatea-sporeste considerabil costul observarii si relevanta observatiilor se diminueaza
drastic.
3.Durata relativ scurta-comportamentul sau fenomenul studiat poate fi observat daca se
desfasoara intr-un interval relativ ;observarea unui fenomen pe timp de saptamani, luni poate fi
costisitoare si astfel se vor folosi alte metode:interviul, sondajul etc.
CRITERII DE DIFERENTIERE A TIPURILOR DE OBSERVARE
1.Mediul de desfasurare al cercetarii-observarea in mediul natural/simulat
2.Gradul de disimulare-observarea disimulata/nedisimulata
3.Gradul de structurare-observarea structurata/nestructurata
4.Apelarea la factorul uman si la echipamente-observarea personala/pe baza de echipamente
5.Coordonata temporala-observarea directa/indirecta

METODE INTERACTIVE FOLOSITE N GRDINI N CADRUL ACTIVITILOR

EXTRACURRICULARE MATEMATICE

Prof. MIHE AURELIA Grdinia P.P. Nr.26 Timioara

Prof. SALA CLAUDIA - Grdinia P.P. Nr.26 Timioara

Activitile cu coninut matematic au o importan semnificativ n activitatea din grdini.

Indiferent de domeniul n care acioneaz, omul modern trebuie s posede o bun pregtire
matematic pentru a putea soluiona multiplele i variatele probleme ale vieii.
Obiectivele cadru avute n vedere de educatoare sunt: dezvoltarea operaiilor intelectuale
prematematice, a capacitii de a nelege i utiliza numerele i cifrele, de a recunoate, denumi,
construi i utiliza formele geometrice. Pentru realizarea acestor obiective sunt deosebit de utile
urmtoarele forme de activitate: calculul oral, rezolvarea de probleme, nvarea unitilor de
msur, noiunile de geometrie intuitiv, exerciii practice de cumprare, vnzare, msurtori.
Activitile matematice desfurate n grdini trebuie s foloseasc structurile matematice pentru a
organiza nvarea modern n vederea pregtirii pentru coal.
n viziunea noii programe, activitile matematice din grdini vizeaz stimularea dezvoltrii
limbajului, a capacitilor intelectuale, a deprinderilor de munc intelectual i independent,
contribuie la trecerea treptat de la gndirea concret intuitiv la gndirea simbolic, abstract,
pregtind copiii pentru nelegerea i nsuirea matematicii n clasa nti.
Dac precolarul este atras de matematic sau nu, depinde n mare msur de educatoare, de modul
cum proiecteaz activitile, de multiplele procedee folosite, de noutatea pe care o transmite prin
fiecare exerciiu, de modul cum tie s activeze gndirea, s-l atrag pe copil, s participe direct i
activ la activitate.
Programa activitilor matematice vizeaz urmtorul coninut: operaii intelectuale, forme
geometrice, numere i cifre, uniti de msur.
Reuita activitilor matematice care cer aciuni de estimare ine pe de-o parte de capacitatea
copilului de a face comparaii, dar mai ales de reprezentrile cantitative, spaiale, temporale pe care
le au i de gradul de stapnire a conceptului de numr.
Formarea conceptului de numr, numeraie i a deprinderilor de calcul matematic constituie un
segment important al curriculum-ului activitilor matematice n grdini nelegerea semnificaiei
numrului se afl n relaie direct cu depirea dificultilor caracteristice gndirii la aceast vrst
n rezolvarea problemelor de conservare (recunoaterea echivalenei cantitii numerice n diferite
reprezentri), seriere (ordonare) i clasificare.
Competenele de clasificare dup criterii multiple, ordonarea cresctoare i descresctoare,
identificarea poziiei unui obiect n seria creia i aparine, precum i nelegerea constantei cantitii
i numrului de obiecte n situaia n care au fost schimbate doar aspecte de form (aranjarea n
spaiu a obiectelor) sunt obiective ce trebuie s fie permanent n atenia educatoarelor, att pentru
importana acestor achizitii n sine, ct i pentru rolul lor n nelegerea numrului i numeraiei.
De asemenea, educatoarea trebuie s exploateze orice situaie favorabil i din afara activitilor
matematice pentru ai face contieni pe copii de prezena n activitile obinuite a numerelor, a
cantitilor numerice, a obiectelor sau fiinelor unice (exemplu: mama) i a pluralului (exemplu:doi
pantofi ntr-o pereche). n fond, cele mai multe din activitile de joc ale copiiilor pun probleme
matematice, rmnnd ca ele s fie descoperite i utilizate de educatoare.
Copilul precolar este familiarizat cu noiunea de grup de obiecte i cu efectuarea unor operaii cu
obiectele mulimii, cu mai multe mulimi de obiecte i cu grupe de mulimi. Sunt astfel achiziionate
primele elemente de calcul matematic.
nelegerea semnificaiei operaiilor matematice principale: adunarea, scderea i ntr-o oarecare
msur, nmulirea i mprirea se face la aceast vrst prin exersarea operaiilor n situaii
concrete, atractive i motivante, pe grupe de obiecte, la nceput n termeni generali (exemplu:
unificarea a dou grupe de obiecte creeaz o grup mai numeroas), iar apoi mai precis, insistnd
permanent pe contientizarea utilitii calculului matematic pentru rezolvarea de zi cu zi.
Programa activitilor educaionale din grdini formuleaz finaliti matematice i n privina
formrii conceptului de form geometric i a celui de msurare. Achiziia conceptelor de spaiu,
timp, form, contur, volum, nelegera conservrii lungimilor, suprafeei, masei sunt finaliti ale
acestei seciuni ale curriculum-ului matematic specific educaiei precolarilor, achiziii ce contribuie
esenial la mbogirea imaginii copilului asupra realitii nconjuratoare, fizice i sociale.
La 3 ani se ncepe cu procesul formrii reprezentrilor matematice prin recunoaterea i denumirea
grupelor de obiecte din sala de grupa, a criteriilor (de obicei dimensiunea) dup care s-a realizat
gruparea i a poziiilor spaiale pe care le ocup grupele de obiecte. Se poate trece apoi la efectuarea
de operaii concrete cu grupele de obiecte i la gruparea dup una sau chiar dou criterii (forma i
mrimea).
La 4 ani, procesul de formare a operaiilor intelectuale prematematice continu, mbogaindu-se
capacitatea copiiilor de a clasifica dup criterii variate i multiple, folosindu-se att de obiecte, ct i
de imagini ale acestora, copilul precolar este acum capabil de o apreciere global a cantitii i de
realizarea ntre obiecte i grupe de obiecte.
O dat cu intrarea n perioada precolar mare, copilul exerseaz compararea cantitilor, fiind
capabil s stabileasc inegalitatea i egalitatea grupelor i, de asemenea, s ordoneze n ir cresctor
i descresctor.
Activitile matematice la grupa mare trebuie s continue exersarea capacitilor anterioare,
introducnd treptat elemente de construcie a numrului, numeraie i operaii cu numere, toate
acestea ntr-un regim de joc i activitate de manipulare concret i percepie.Ele sunt n fapt
finaliti ale dezvoltrii cognitive i trebuie urmrite pe tot parcursul programelor educaionale cu
precolarii, indiferent de aria curricular abordat.
n teroriile moderne se scrie tot mai mult despre nvarea experienial, de profesor cu rol de
ghid sau de facilitator al proceselor de nvare, de valorizarea i dezvoltarea potenialului
fiecrui copil, de respectarea ritmului i a stilului su cognitiv propriu1.
Sunt multe metode prin care copii pot nva sau exersa concepte i deprinderi, dar este foarte
important modul n care acioneaz educatoare i printele n stimularea interesului copilului
pentru cunoatere, n stimularea interesului pentru a cuta informaia necesar i pentru a o utiliza
 n contexte variate, stimularea interesului pentru rezolvarea de probleme prin planificarea i
organizarea unor activiti sau jocuri cu acest scop.
n societatea actual are loc un proces dinamic care oblig toata categoriile sociale s in pasul
cu evoluia societii i implicit a educaiei2.
Nevoile i cerintele copiilor pe scena educaional cer dasclilor o schimbare radical a
mentalitii, a abordrii creative a tematicilor propuse pe nivele de vrst prin folosirea metodelor
interactive de grup sau individuale.
Activitile pentru copii trebuie s aib un caracter spontan i s contribuie la dezvoltarea
independenei n gndire i aciune. Metodele interactive de grup reprezint un nceput, o
schimbare, o noutate. Ele nu sunt lecii model, ci propuneri pentru o baz practic, oferind un
sprijin real copilului.

1Silvia Brebean, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Metode interactive de
grup,Editura, Arves, Craiova p. 7
2Silvia Brebean, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Metode interactive de
grup,Editura, Arves, Craiova p. 1

Calea de nvare pe care copilul o parcurge este determinat de metoda folosit. Zilnic n joaca
copilului se poate observa o lume numai a lui care aduce comportamente, teme, idei i probleme
absolute noi n dezbatere. Prin metodele interactive de grup copiii i exerseaz capacitatea de a
selecta, combina, nva lucruri de care vor avea nevoie n viaa de colar i de adult.
n abordarea temelor din grdini efortul copiilor este unul intelectual, de abordare a unor
demersuri intelectuale, interdisciplinare dect cele clasice prin studiul mediului concret, prin
corelaiile elaborate interactiv n care copiii i asum responsabiliti, formuleaz i verific
soluii, elaboreaz sinteze n activitile de grup, intergrup, individual, n perechi.
Situaiile de nvare care sunt rezolvate prin intermediul metodelor interactive de grup dezvolt
gndirea democratic deoarece ei exerseaz gndirea critic i neleg c atunci cnd analizeaz
un personaj, comportamentul unui copil, o fapt, nu critic personajul, copilul sau adultul.
Dup fiecare metod aplicat se pot obine performane, pe care copilul le percepe, fcndu-l
astfel responsabil n rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Metodele implic mult tact din partea
dasclilor deoarece trebuie s-i adapteze stilul didactic n funcie de tipul de copil, pesimist,
agresiv, nerbdtor, acaparator, pentru fiecare gsind gestul, mimica, interjecia, ntrebarea, sfatul,
orientarea, lauda, aprecierea, entuziasmul n concordan cu situaia dat.
Este absolut necesar ca n activitatea cu precolarii educatoarea s dea dovad de flexibitate i
creativitate n acelai timp n abordarea situaiilor didactice, pentru a evita astfel rutina i a
aciona pentru transformarea nvmntului care nc se bazeaz pe informaie, pe reproducerea
ei, ntr-un nvmnt global, integrat i creativ, bazat pe educaie, pe formare.

METODA LOTUS
Cunoscut i sub denumirea de floare de nufr, este o modalitate interactiv de lucru n grup care
ofer posibilitatea stabilirii de relaii ntre noiuni pe baza unei teme principale din care deriv alte
opt teme.
Obiectivele principale ale acestei metode sunt stimularea inteligenei i a potenialului creativ n
activiti individuale i de grup pe teme din domenii diferite.
Descrierea metodei.
Tehnica Floare de nufr pornete de la o tem principal din care deriv 8 teme secundare
concretizate n opt idei ce vor deveni teme abordate n activitatea pe grupuri mici.
Etapele tehnicii floare de nufr:
1.Construirea schemei / diagramei tehnicii de lucru.
2.Plasarea temei principale n mijlocul schemei grafice.
3.Grupa de copii se gndete la coninuturile / ideile / cunotinele legate de tema principal.
4.Abordarea celor opt teme principale pentru cadranele libere.
5.Stabilirea n grupuri mici de noi legturi / relaii / conexiuni pentru aceste opt teme i trecerea lor
n diagram.
6.Prezentarea rezultatelor muncii n grup. Se face analiza produselor activitii, aprecierea n mod
evaluativ, sublinierea ideilor noi care pot deveni idei principale ntr-o etap urmtoare.
Beneficiile acestei metode sunt:
-stimuleaz potenialul creativ;
-dezvolt capaciti i abiliti: cognitive; de relaionare; de lider de grup; de autoevaluare i
autoapreciere
Aceast metod poate fi aplicat foarte uor n activitile matematice, printr-un joc logic, Formele
geometrice .
Obiectivul activitii este acela de exersare a capacitilor i de a recunoate, denumi i utiliza
figurile geometrice dup diferite criterii.
Predarea
Materialul este selectat i aezat la aria construcii.
Schema grafic a activitii este conceput nainte nceperii activitii i aezat la loc vizibil.
Desfurarea
1.Se anun tema principala Figuri geometrice care este trecut n schem.
2.Sarcina copiilor este accea de a enumera truse de joc existente n sala de clas care conin figuri
geometrice. Rezultatul acestei sarcini este trecut n schem ARCO, mozaic, cuburi cu litere, cuburi
cu cifre, Logi I, Logi II, cuburi puzzle, cuburi zar .
3.Copii sunt mprii n opt grupuri mici a cte 3 copii, fiecare grup primnd cte un numr de
ordine de la 1 8 sau unul dintre simbolurile aezate ntr un coule.
4.Liderul fiecrui grup ia o trus, o denumete apoi n cadrul grupului, analizeaz figurile
geometrice, elaboreaz un plan de aciune, Ce putem face din...?, Cum realizm...? .Grupeaz
obiectele dup diferite criterii, construiesc, alterneaz elementele, discut cu colegii de grup, iau
decizii, colaboreaz.
Educatoare observ modul de lucru, cooperarea ntre membrii grupului i identific ideile care apar
pe parcursul activitii i ncurajeaz i i stimuleaz pe copii.
n diagram pot aprea construcii prin utilizarea figurilor geometrice dup unul sau mai multe
criterii matematice:
- form au n comun:
- culoare - forma, culoarea;
- mrime - forma, mrimea;
- grosime - culoarea, mrimea;
 - grosimea, mrimea
- grosimea, culoarea.
Dup aezare: plane, nalte, prin suprapunere, prin alturare, prin alternare ( culori, mrimi, forme,
grosimi).
Dup model:structuri decorative, structuri geometrice.
Dup simboluri:cuburi cu litere, cuburi cu cifre, dup numr reprezentativ.
Dup cantitate: multe, puine, tot attea.
Ca titlu a construciilor din figuri geometrice apar:
- construcii asemntoare cu denumiri diferite;
- construcii diferite denumiri diferite;
- construcii diferite denumire identic.
5.Prezentarea rezultatelor muncii n grup. Fiecare grup prezint construcia / construciile meninnd
crieteriile de utilizare a figurilor geometrice, denumirea construciei, figurile geometrice utilizate,
modul de aezare a pieselor.
6.n cadrul evalurii educatoare apreciaz:
- implicarea copiilor n realizarea obiectivelor activitii
- colaborarea n interiorul grupurilor
- capacitatea de a atepta momentul prezentrii rezultatelor
- participarea creatoare a copiilor la activitate.

EXPLOZIA STELAR
Este o metod de stimulare a creativitii, o modalitate de relaxare a copiiilor i are la baz
formularea de ntrebri pentru rezolvarea de probleme i noi descoperiri.
Obiectivele acestei metode sunt formularea de ntrebri i realizarea de conexiuni ntre ideile
decoperite de copii n grup prin interaciune i individual pentru rezolvarea unei probleme.
Materialul folosit: o stea mare, cinci stele mici de culoare galben, cinci sgei roii, jetoane.
Descrierea metodei.
1.Copiii aezai n semicerc propun problema de rezolvat, pe steaua mare se scrie sau se deseneaz
ideea central.
2.Pe cinci stelue se scrie cte o ntrebare de tipul: CE?, CINE?, UNDE?, DE CE?, CND? Iar cinci
copii din grup extrag cte o ntrebare. Fiecare copil dintre cei cinci i alege cte trei - patru colegi
organizndu-se astfel n cinci grupuri.
3.Grupurile coopereaz n elaborarea ntrebrilor.
4.Cnd expir timpul copiii revin n semicerc n jurul steluei mari i comunic ntrebrile elaborate,
fie un reprezentant al grupului, fie individual, n funcie de potenialul grupei / grupului. Copiii
celorlalte grupuri rspund la ntrebri sau formuleaz ntrebri la ntrebri.
5.Se apreciaz ntrebrile copiiilor, efortul lor de a elabora ntrebri corecte i modul de cooperare i
interaciune.
Beneficiile metodei:
-reprezint o nou cale de realizare a obiectivelor programei;
-se utilizeaz n activiti: lecturi dup imagini, convorbiri, povestiri, jocuri didactice,
activiti matematice, poezii, n activiti de evaluare;
-stimuleaz creativitatea n grup i individual;
 -faciliteaz crearea de ntrebri la ntrebri n grup i individual, pentru rezolvarea problemei
propuse;
-dezvolt i exerseaz gndirea cauzal, divergen, deductiv, inteligenele multiple,
limbajul, atenia distributiv.
Activitate matematic.
Tema: Rezolv problema.
Obiective: Capacitatea de a compune i rezolva problema prin formularea de ntrebri specifice
exploziei stelare.
Material: stelue, grupe de obiecte, cifre simboluri, jucrii, fluturai.
Descrierea
1.Copii sunt aezai n semicerc i primesc sub form de surpriz mijloacele de nvmnt.
Se intuiesc materialele i se prezint sarcina de lucru : s formuleze ntrebri de tipul ce?, cine?,
unde?, de ce?, cnd? Pentru compunerea i rezolvarea de probleme.
2.Copiii primesc fluturai cu cifrele de la 1 la 5 i formeaz grupurile de lucru. Din ghiozdanul cu
surprize cte un copil de la fiecare grup extrage o stelu pe care este scris ntrebarea.
3.Fiecare grup gndete i formuleaz mpreun ntrebri de tipul cele scrise pe stelu, prin care
compun i rezolv probleme cu materialele existente.
4.La semnalul educatoarei copiii revin n semicerc i prezint rezultatele muncii n grup, ntrebrile
formulate, n jurul materialelor ajuttoare manipulndu-le pentru convingere. Se pot realiza ntrebri
la ntrebri realiznd astfel o conexiune ntre ideile elaborate.
5.n final se aleg ntrebrile al cror rspuns conduce la compunerea i rezolvarea de probleme.
Ce sunt aceste materiale?( R. Grupe de jucrii, cifre, simboluri matematice )
Ce putei face cu ele?(R.Aceste materiale pot fi grupate dup mrime i dup culoare )
Ce am mai putea face cu ele? ( R. Putem s le numrm, s ne jucm cu ele, s facem operaii de
adunare i scdere )
Ce facem pentru a fi tot attea maini roii cte maini galbene sunt?
Cine compune o problem cu materialele date ? ( R. Mihai are 8 mainue galbene i o grup de
mainue roii cu una mai puin dect cele galbene )
Cine rezolv problema dat ?
1.Unde adugm o mainu pentru a avea tot attea n ambele grupe?
2.De unde lum o mainu pentru a avea tot attea?
3.De ce nu sunt n ambele grupe tot attea mainue?
4.Cnd spunem c n ambele grupe sunt tot attea maini?
R.n ambele grupe sunt tot attea mainute cnd adugm la cele 7 mainue roii o mainu, sau
cnd din cele 8 mainue galbene lum o mainu.

METODA CUBULUI
Estefolosit n cazul n care se dorete explorarea unui subiect sau a
unei situaii din mai multe perspective
ofer posibilitatea de a dezvolta competenele necesare unei abordri complexe i integratoa
re. Aceast metod a fost descoperit n anul 1980.
Etapele metodei:
Se realizeaz un cub pe ale crei fee se noteaz cuvintele: DESCRIE, COMPAR,
ANALIZEAZ, ASOCIAZ, APLIC, ARGUMENTEAZ (altele, n funcie de resurse,
nu neaprat pe toate feele cubului).
Se anun tema / subiectul pus n discuie.
Se mparte grupul n ase subgrupe, fiecare subgrup rezolvnd una dintre cerinele nscrise
pe feele cubului.
Se comunic ntregului grup, forma final a scrierii.
Lucrarea n form final poate fi desfurat pe tabl sau pe foi albe A3.
Avantajele acestei metode sunt multiple printre care se enumer i:
-
determin participarea contient a precolarilor prin implicarea maxim a acestora n rezol
varea sarcinilor.
- permite diferenierea sarcinilor de nvare;
- formeaz deprinderi de munc intelectual;
- stimuleaz gndirea logic a copiiilor;
- crete responsabilitatea elevului fa de propria nvare, dar i fa de grup;
- sporete eficiena nvrii precolarii nva unii de la alii;
- dezvolt abiliti de comunicare i cooperare.
Aceast metod are i anumite dezavantaje:
- rezolvarea sarcinilor solicit resurse mari de timp;
- se creeaz un zgomot oarecare;
- faciliteaz erori n nvare;
- nu exist un control precis asupra cantitii / calitii cunotiinelor dobndite de fiecare
precolar.
Activitate matematic.
Tema: Coul cu legume
Material: Legume de diferite mrimi, n conformitate cu sarcina primit de fiecare grup.
Descrierea activitii.
Copiii sunt imprii n 6 grupe ca cte 3-4 copii fiecare grup.
Grupa 1 are sarcina de a descrie elementele reprezentate i s fac grupe dup mrime: roii mari,
ardei mici, vinete mijlocii.
Grupa 2 are sarcina de a compara numrul elementelor celor doua grupe: roii i ardei, mrimea
( mari , mici ) i culoarea legumelor ( roii, galbene i verzi )
Grupa 3 analizeaz grosimea morcovilor alctuind un ir cresctor.
Grupa 4 asociaz forma roiilor cu forma geometric pe care o deseneaz ( cerc ).
Grupa 5 deduce succesiunea elementelor dintr-un ir de legume ( ceap, gogoari, usturoi )
continund irul nceput.
Grupa 6 argumenteaz de ce irul nu respect alternarea culorilor.

CIORCHINELE
Este o tehnic care exerseaz gndirea liber a copiiilor asupra unei teme i faciliteaz realizarea
unor conexiuni ntre idei deschiznd cile de acces i actualiznd cunointele anterioare.
Se realizeaz parcurgnd urmtoarele etape:
1.Se scrie un cuvnt / tem (care urmeaz a fi cercetat) n mijlocul tablei sau a foii de hrtie;
2.Se noteaz toate ideile, sintagmele sau cunotinele care v vin n minte n legtur cu tema
respectiv n jurul acestuia, trgndu-se linii ntre acestea i cuvntul iniial;
3.Pe msur ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii ntre toate ideile care par a fi conectate;
4.Activitatea se oprete cnd se epuizeaz toate ideile sau cnd s-a atins limita de timp acordat;
Etapele pot fi precedate de brainstorming n grupuri mici sau n perechi. Astfel se mbogesc i se
sintetizeaz cunotiinele. Rezultatele grupurilor se comunic educatoarei care le noteaz la tabl
ntr-un ciorchine fr a le comenta sau judeca.
n etapa final a activitii , ciorchinele poate fi reorganizat utilizndu-se anumite concepte
supraordonate gsite de copii sau de educatoare.
Acest tehnic contribuie la organizarea reprezentrilor, exerseaz capacitatea copiiilor de a nelege
un anumit coninut.
Activitate matematic.
Tema : Descompunerea numrului 8.
Materiale : un panou mare n mijlocul cruia este trecut numrul 8. Se pun la dispoziia copiilor
jetoane colorate i numerotate.
Descrierea.
Copiii se mpart n grupe a cte doi. Fiecare echip primete un nume ascociat cu o culoare. n
mijlocul panoului este trecut numrul 8. Se lucreaz n echipe, fiecare echip are sarcina de a da
dou variante de descompunere a numrului 8. Dup ce se vor epuiza toate ideile, toate cunotinele
copiilor legate de descompunerea numrului 8, se unesc imaginile, se stabilesc legturile i
conexiunile.
Se citete i analizeaz fiecare variant de rspuns, se discut , se emit idei.
La sfritul activitii se face sinteza final se structureaz ciorchinele grupnd variantele de
descompunere a numrului 8 emise de ctre copii. Dac este nevoie se fac completri.

SCHIMB PERECHEA
Este o metod de predare-nvare interactiv de grup care const n rezolvarea sarcinii de lucru n
pereche.
Obiectiv : stimularea comunicrii i rezolvarea de probleme prin lucrul n pereche.
Materialele folosite sunt: simboluri, fluturai, cifre, litere pentru constituirea perechilor.
Etapele metodei:
1. Organizarea colectivului de copii
-copiii se mpart n dou grupe egale i sunt aezai n 2 cercuri concentrice pe scaune.
-mprirea se face prin diferite modaliti:
a) se dau dou feluri de simboluri, cte unu pentru fiecare grup
b) se numr din doi n doi i copiii cu numrul 1 se aeaz n cercul din interior, iar cei cu numrul
2 n cercul din exterior;
c) cei din grupele mari pot primi litere mari i mici , se aeaz copiii cu literele mici n interior,
ceilali n exterior formnd perechea iniial;
d) dac numrul copiiilor este impar educatoarea face pereche cu copilul respectiv.
2. Comunicarea sarcinii didactice / problemei / cazului
- se comunic sarcina didactic sau problema propus pentru rezolvare, cazuri pentru studiu din
activitatea copiilor.
3. Activitatea n perechi
-copiii lucreaz n perechi, ei formnd perechea iniial;
-la un semnal schimb perechea, copiii din cercul exterior se mut spre dreapta pe scaunul urmtor,
n sensul acelor de ceasornic;
- copiii n cercul interior ramn permanent pe loc;
- perechile se schimb mereu cnd se d o nou sarcin de nvare, pn se termin i pn se
ajunge la perechea iniial.
4. Prezentarea rezultatelor
- copiii revin n cerc, sau semicerc;
- are loc analizarea ideilor perechilor;
- pe o foaie educatoarea reine concluziile.
Beneficiile metodei
-stimuleaz nvarea n perechi activiznd ntreg colectivul;
-se aplic cu uurin la vrsta precolar, la toate categoriile de activitate;
-permite copiiilor s lucreze n pereche cu fiecare coleg din grup;
-dezvolt inteligene multiple;
-educ tolerana i nelegerea fa de opinia celuilalt;
-dezvolt gndirea i operaiile ei, limbajul, atenia.
Activitate matematic.
Tema: S formm grupe.
Obiectiv: formarea deprinderii de la lucra n pereche pentru clasificarea obiectelor dup diferite
criterii n mod independent.
Material: fie cu frunze n forme, culori, mrimi diferite, carioc.
Descrierea.
mprirea copiilor n dou grupe se realizeaz prin exerciiu-numerare care permite formarea
grupelor cu numrul 1 i numrul 2.
Se formaz cele doua cercuri concentrice.
Are loc prezentarea sarcinii didactice, fiecare pereche i alege cte o culoare diferit de a celorlali.
Formai grupe de frunze, prin ncercuire, dup criterii la alegere. Culoare aleas nu se schimb pe
parcursul activitii.
Fiecare pereche primete o fi de lucru, timp de 3 minute, o analizeaz i i alege un criteriu dup
care foreaz grupa de frunze.
La semnalul verbal schimb perechea se deplaseaz un scaun spre dreapta formnd astfel o nou
pereche i rezolvnd o nou sarcin didactic. Jocul continu pn se finalizeaz schimbul de
perechi.
n cerc fiecare pereche iniial prezint rezultatul de pe fia de lucru. Culoarea reprezentativ a
fiecrei perechi faciliteaz educatoarei evaluarea perechilor de-a lungul schimbului de perechi i
fie totodat.

MOZAIC
Este o metod de nvare prin cooperare, prin interdependena grupurilor i exercitarea statutului de
expert n rezolvarea unei sarcini de nvare.
Metoda mozaic are un pronunat caracter formativ, deoarece stimuleaz ncrederea n sine a
copiiilor, dezvolt abiliti de comunicare argumentativ i de relaionare n cadrul grupului,
capaciteaz gndirea logic, critic i independent, impulsioneaz i educ rspunderea individual
i de grup.
Obiectivele: documentarea i prezentarea rezultatelor studiului independent celorlali, devenind
expert pentru tema studiat.
Etapele metodei:
1.Se stabilete o tem care este mprit n 4 -5 subteme.
Pentru fiecare subtem trebuie stabilit pe ce anume va pune accent copilul atunci cnd va studia
independent. Se pot formula ntrebri pentru orientarea studiului. Se elaboreaz o fi expert i se
distribuie copiiilor pentru a o completa.
2.Organizarea grupelor de nvare.
Copiii se grupeaz n 4-5 grupe i fiecrui copil i se d cte un simbol sau cifr ce corespunde unei
subteme. Subtema se studiaz independent n cadrul fiecrei echipe de ctre expert.
n faza individual fiecare copil investigheaz subtema dat i fia expert.
3.Construirea grupelor de experi.
Experii au acelai numr sau simbol se unesc n scopul dezbaterii i aprofundrii, clarificrii,
ordonrii cunotiinelor nsuite independent.
Copiii prezint rezultatul studiului independent i au loc discuii care lmuresc noile cunotine care
vor fi transmise echipei de nvare din care fac parte.
4.Activiti n echipa de nvare
Experii raporteaz ntr-un mod atractiv cunotinele colegilor de echip care sunt i ei experi
pentru alte subteme.
Modalitatea de predare / nvare se va baza pe materiale intuitive, audio-video pentru a uura att
nvarea ct i predarea.
Copiii ascult activ n timp ce unul expune, apoi adreseaz ntrebri pn este convins c a neles
dar a i reinut ntreaga informaie exprimat pe rnd de experi. Expertul adreseaz ntrebri
colegilor de grup pn cnd este sigur c au neles, reinut i nvat materialul expus.
5. Evaluarea
Fiecare grup i prezint rezultatele demonstrnd ce au nvat. Se concep fie de evaluare cu
ntrebri pentru fiecare copil.
Ca toate celelalte metode de nvare prin cooperare i aceast metod are urmtoarele avantaje:
-dezvolt capaciti de ascultare, cooperare, implicare activ n rezolvarea independent a
unei sarcini;
-dezvolt gndirea logic, critic i independent;
-copiii nva s se documenteze din mai multe surse;
-exerseaz deprinderea de prezentare i expunere prin folosirea de ci variate pentru a nva
pe ceilali;
-nva s comunice ideile, descoperirile personale grupului;
-dispar ierahiile de grup, fiecare devenind lider pe rnd;
-capt ncredere unii n alii.
Activitate matematic.
Tema: Numrul i cifra 5.
Obiectivul metodei este acela de a documenta i prezenta rezultatele studiului independent
celorlali, devenind expert pentru tema studiat.
Materialele folosite pentru aceast activitate au fost, fie individuale de lucru i numere , respectiv
1,2,3,4,5.
Descrierea.
Copii au fost mprii n grupe de cte cinci. Fiecare copil a primit un numr 1,2,3,4,5 i o fi
individual.
Copii s-au regrupat dup numrul care l-au primit, de exemplu toi copii care aveau numrul 1 au
format o grup ( grupa 1), toi copii care au avut numrul 2 au format grupa 2, toi copii care aveau
numrul 3 au format grupa 3, toi copii care aveau numrul 4 au format grupa 4, toi ce care aveau
numrul 5 au format grupa 5.
Grupai n acest fel ei au lucrat n grupa lor ( cea nou nfiinat ), dup care s-au regrupat ca la
nceput i au devenit experi n grupul lor. Au prezentat colegilor coninutul fiei i au dat lmuriri
unde a fost cazul.

Bibliografie
1.Brebean Silvia, Gongea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela, Metode interactive de
grup,Editura, Arves, Craiova
2.Cerghit Ioan , Metode de nvmnt, Editura Polirom, 2006, Iai
3.Cuco Constantin,Pedagogie,Editura Polirom Iai,1996
4.Lovinescu V.A.,Jocuri exerciii pentru precolari, Editura Didactic i Pedagogic,Bucureti
1975