CAPITOLUL 3.

ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ
Proiect de cercetare: ,,Rolul jocurilor didactice şi a metodelor active-participative în stimularea
creativităţii şi optimizarea activităţii preşcolarului din grupa mare în activitățile estetic creative”
3.1. Obiectivele şi ipoteza cercetării
Creativitatea în sensul sau cel mai propriu reprezintă acea capacitate complexă a omului,
aceea structură caracteristică a psihicului care face posibilă opera creatoare.
La vârsta preşcolara nivelul ce poate fi atins este acela al creativităţii expresive, deoarece
acesta se caracterizează printr-o exprimare liberă şi spontană a persoanei, fără ca aceasta sa fie
preocupată ca produsul activităţii sale sa aibă un anume grad de utilitate sau valoare.
Pentru a pune in valoare poteţialul creativ al copiilor, cadrul didactic trebuie să
folosească acele metode active, asociative, care pun accentul pe libertatea asociaţiilor, în care
copiii devin participanţi la gasirea răspunsurilor şi pot avea initiativă.
Acest lucru se poate realiza aproape în fiecare tip de activitate, dacă cadrul didactic nu
obstruţtionează şi nu pune barieră între el si copil, dacă nu elimină raspunsul uneori fantezist al
copilului şi dacă nu ascultă părerea sinceră a preşcolarului..
Copilul creativ este capabil sa producă ceva nou, original doar în raport cu sine însuşi, iar
creaţia sa este marcată de o mare discrepantă între dorinţe şi posibilităţi.
Ca factor deosebit al creativităţii., imaginaţia cunoaşte la vârsta preşcolarităţii o adevărată
explozie, ea fiind acum la apogeu şi pentru ca gândirea se află încă la un nivel de dezvoltare ce
mai are de străbătut stadii importante.
Imaginaţia completează astfel, într-un anume fel, slabiciunile gândirii şi chiar dacă ea se
află la apogeul manifestării sale, nu se află şi la apogeul calităţii sale.
Referindu-mă strict la activitatea din grădiniţa pot spun că, dintre toate treptele de
învăţământ, învăţământul preprimar are cea mai activă formă de manifestare a creativităţii şi
anume jocul didactic, deoarece prin el copilul învaţă, dobândeşte experienţa, combină şi
recombină propriile reprezentări de care dispune la un moment dat, experimentează lucruri noi ..
fabulează, îşi formează deprinderi de lucru, colorează, pictează, împrumută prin imitaţie etc, într-
un cuvânt creează fără a mai imita în totalitate, iar uneori, chiar foarte puţin.
Proiectul de cercetare este un studiu experimental formativ şi pentru realizarea lui ne
propunem următoarele obiective:
O1-identificarea modalităţilor de folosire a diferitelor materiale utilizate în activitățile
desfășurate în grădiniță în cadrul domeniului estetic și creativ pentru stimularea creativității
preșcolarilor;
1
 O2-folosirea metodelor active participative, care poate cultiva și dezvolta potențialul de
autoexpresie și împliniri creatoare prin stimularea creativității preșcolarului;
O3-folosirea jocului didactic în stimularea creativităţii în domeniul estetic şi creativ.
În cadrul studiului experimental am plecat de la următoarea ipoteză: dacă folosesc
permanent jocul didactic şi metode active participative cadrul domeniului estetic și creativ,
atunci se optimizează activitatea preşcolarilor şi este stimulată creativitatea la grupa mare.
În vederea demonstrării acestei ipoteze ne-am propus declanşarea unei cercetări
experimentale printr-un studiu experimental formativ care are ca obiectiv principal folosirea
metodelor active participative şi a jocului didactic astfel încât să optimizăm activitatea didactică
şi să stimulăm creativitatea preșcolarilor din grupa mare în cadrul domeniului estetic-creativ.
Variabilele studiului experimental sunt următoarele:
Variabila independentă: folosirea jocului didactic şi a metodelor active-participative în cadrul
activităţilor domeniului estetic-creativ la grupa mare.
Variabila dependentă: optimizarea activităţii şi stimularea creativităţii preşcolarilor în cadrul
activităţilor domeniului estetic-creativ la grupa mare.
3.2.Prezentarea eşantionului de subiecţi şi metodele de cercetare
Descrierea eşantioanelor de subiecţi
Studiul experimental s-a desfășurat pe două grupe, pe perioada anului școlar 2014-2015,
acestea având următoarea distribuție:
Eşantionul Nr. copii Fete Baieti

Eșantion experimental –Grupa

20 12 8
mare - G.P.N. Colţu-Ungheni
Eșantion de control - Grupa
14 8 6
mare - G.P.N. Satu- Nou

Asupra eşantionului experimental se acţionează cu ajutorul factorului experimental în

conformitate cu cele propuse în ipoteză, adică, vom folosi diferite metode activ participative
alături de cele tradiționale, în vederea producerii unor modificări în desfăşurarea acţiunii
educaţionale.
Eşantionul de control este folosit ca martor pentru ca la încheierea cercetării să se poată
compara rezultatele obţinute pe ambele eşantioane şi să se poată conchide pe această bază că
diferenţele se datorează factorului experimental.

2
 Deoarece ne-am propus să declanşăm o acţiune educaţională, rezultatele acesteia fiind
înregistrate şi prelucrate pentru a demonstra eficienţa folosirii metodelor activ participative în
stimularea creativității preșcolarului, am organizat o activitate experimentală.
Plecând de la particularitățile de vârstă ale grupei mari, putem spune că aceasta oferă
reale posibilități de a lucra diversificat, volumul cunoștințelor despre lume se îmbogățește
simțitor, iar preşcolarul începe să fie din ce în ce mai mult preocupat de realitatea externă și ca
atare, întreaga dezvoltare psihică a lui se produce într-un ritm alert.
Ceea ce m-a încurajat mult în luarea deciziei de a aborda această temă, a fost faptul că,
de-a lungul carierei mele de dascăl, am observat că pentru copilul preșcolar, fiecare mâzgălitură
în cadrul activităților de desen însemna ceva, acolo unde eu vedeam o simplă „mâzgălitură”,
copilul vedea o tornadă sau o ascunzătoare pentru prințesă, etc. .
În jocurile de creaţie am observat ca preșcolarii sunt pe rând : mame, taţi, doctori, şoferi,
mecanici, cosmonauţi, brutari, farmacişti, constructori, politişti, vânzători, zidari, şefi, executanţi
etc. si, dacă la început se joacă după regulile date de educatoare, cu timpul îmbogățesc jocul,
regulile, numărul participanților se mărește sau se micșorează în funcţie de necesităţi, creează
personaje noi, inedite, ori funcţii noi ale unui obiect.
În jocurile de construcţie se pot vedea cele mai fanteziste lucrari: nave spaţiale, roboţi,
sateliţi, case cu forme ciudate, oameni care pot face acţiuni imposibile în lumea reală, care
zboară, se topesc, se volatilizează şi dispar.
Așa am înțeles că, dacă intervin cu diferite metode active-participative, copilul va putea
să își folosească din plin potențialul creativ pentru realizarea unor lucrări.
Metodele de cercetare
În vederea realizării cercetării voi prezenta ca metode: observaţia, proba de evaluare,
experimentul, metoda cercetării produselor activităţii, metodele de prelucrare statistică a datelor
şi conversaţia.

Metoda observaţiei, ca metodă de cercetare ştiinţifică, ,, presupune un mecanism

psihologic plurisenzorial de organizare a activităţii perceptive, de selectare, colectare şi
codificare a rezultatelor şi continuat la nivel abstract prin raţionamente şi interpretări
implicite.”1

1 Păişi, Lăzărescu, M., (2011), Metodologia cercetării ştiinţifice în învăţământul primar şi preşcolar, Editura
Paralela 45, Piteşti, pag. 69
3
 Observarea fenomenelor psiho-pedagogice, aşa cum ni le oferă natura în mod obişnuit,
are două componente de bază: observarea pasivă, spontană şi observarea cu intenţie, adică
provocată.
Ca metodă de instruire ,,observaţia presupune stabilirea unai relaţii directe între copil şi
realitatea care face, la un moment dat, obiectul proceselor de cunoaştere.”2
Pentru copilul preşcolar această metodă de cercetare are avantajul că studiază atitudini şi
comportamente nedeghizate, cum se poate întâmpla la copiii mai mari, deoarece preşcolarul va
şti mai puţin că este observat.
O caracteristică de bază a observaţiei este individualitatea, deoarece este greu să se poată
observa întreaga grupă simultan sau 2-3 copii, deşi la unele activităţi comune este totuşi posibil.
Am folosit metoda individual, iar rezultatele obţinute le-am însumat şi am ajuns la
atitudinea generală a grupei faţă de activitatea respectivă.
Probele de evaluare, ,,care iniţial măsurau doar dezvoltarea intelectuală a copiilor, mai
târziu au fost extinse la determinarea aptitudinilor în vederea selecţiei profesionale, iar astăzi
sunt folosite în legătură cu toate funcţiile psihice şi în toate domeniile de activitate.”3
Aceste instrumente sunt folosite pentru formularea unor concluzii referitoare la calitatea
demersului didactic şi se utilizează ca teste standardizate şi teste nestandardizate.
Am testat preşcolarii la începutul fiecărui an şcolar sau la începutul semestrului (evaluare
iniţială) pentru a avea o imagine de ansamblu a punctului de pornire.
Proba de evaluare oferă un prilej de mare analiză a paşilor făcuţi progresiv în predarea-
învăţarea conţinuturilor matematice de către copii, în formarea şi dezvoltarea deprinderilor
practice.
Creând condiţii egale pentru copiii, prin probele de evaluare ne putem da seama de
eficienţa în ansamblu a procesului instructiv-educativ şi în acest fel, datele culese prin testare ne
oferă posibilitatea să facem comparaţie cu rezultatele etapelor anterioare.
Informaţiile culese prin metoda probelor de evaluare vor servi la desfăşurarea actului
educaţional în conformitate cu posibilităţile reale ale preşcolarilor, numai dacă sunt completate
cu cele oferite de alte metode.
Experimentul este o metodă didactică care presupune modificarea intenţionată a unui
fenomen sau variabile în scopul descoperirii şi analizei efectelor, legilor care caracterizează acel
fenomen.

2 Ezechil, L., (2002), Prelegeri de didactică generală, Editura Paralela 45, Piteşti, pag. 60
3 Ibidem (2011), pag. 134
4
 Pentru acesta, vor fi alese teme uşoare, accesibile şi vor fi puse la dispoziţie dispozitive
instrumentale specifice şi uşor de mânuit.
În aceste condiţii fenomenul ce urmează a fi cercetat se produce sintetic, în condiţii
determinate şi condiţiile de producere se supun unor variaţii sistematice ce pot fi controlate.
De asemenea, ,,experimentul vizează provocarea unui comportament determinându-l să
se manifeste specific faţă de o situaţie dată, riguros controlată pe direcţiile sale esenţiale de
elaborare şi manifestare.”4
În cadrul cercetărilor se folosesc mai multe tipuri: experimentul cu caracter de cercetare,
de descoperire, experimentul demonstrativ, experimentul aplicativ şi experimentul de formare a
deprinderilor motrice, experimente destinate mânuirii aparaturii, instalaţiilor, instrumentelor şi a
unor substanţe.
Metoda cercetării produselor activităţii, sunt materializări ale cunoştinţelor,
abilităţilor valorilor incorporate de copii şi ele pot da seama de calitatea şi profunzimea activităţii
instructiv-educative.
În această analiză a produselor realizate de copii pot intra portofoliile, compoziţiile şi alte
lucrări personale precum desenele şi machetele.
De abicei aceste lucrări reflectă înclinaţiile, dispoziţiile naturale, interesele şi aspiraţiile
copiilor şi cu acest prilej se poate verifice nivelul de pregătire la un moment dat.
De altfel, produsele copiilor constituie o înmagazinare de muncă creatoare, o sinteză a
fondului aptitudinal şi a celui informaţional pentru fiecare preşcolar.
În acest sens, ,,folosirea acestei metode presupune un exerciţiu îndelungat şi mai ales
elaborarea şi utilizarea unor grile speciale de decodificare prin care să se evidenţieze relaţiile
dintre diferitele elemente ale produsului activităţii şi diferitele structuri ale personalităţii.”5
Metode de prelucrare statistică a datelor, sunt modalităţi de măsurare, modelare şi
cuantificare a unor date pedagogice, care evidenţiază variaţia, frecvenţa apariţiei, nivelul
înregistrat în cadrul fenomenului instructiv – educativ, materializate printr-o serie de mijloace
statistico-matematice ca: tabele, tabele numerice, medii, procente, curbe diferite, diagrame, etc.
Prelucrarea datelor şi stabilirea concluziilor pedagogice să fie realizate în strânsă
corelaţie cu rezultatele obţinute prin intermediul celorlalte metode de cercetare pedagogică.
Procesul de cercetare ştiinţifică cuprinde trei momente: primul se bazează pe observarea

4 Păişi, Lăzărescu, M., (2011), Metodologia cercetării ştiinţifice în învăţământul primar şi preşcolar, Editura
Paralela 45, Piteşti, pag. 171
5 Ibidem., (2011), , pag. 124
5
unor lucruri, fenomene sau procese, al doilea se referă la crearea ipotezei pe baza faptelor
observate şi a raporturilor dintre ele şi ultimul se referăla verificarea experimentală a ipotezei.
Evaluarea finală se referă la verificarea realizării obiectivelor, măsurarea rezultatelor
prin utilizarea unor procedee prin care se stabileşte o relaţie funcţională între un ansamblu de
simboluri şi un ansamblu de fenomene şi obiective sau elementare acestora conform unor
caracteristici pe care acestea le posedă.
Metoda conversaţiei am folosit-o în cadrul tuturor activităţilor obligatorii, ca de pildă, la
începutul activităţilor pentru a face legătura între ceea ce au învăţat copiii într-o temă anterioară
şi ceea ce învaţă nou sau la sfârşitul activităţilor când are loc fixarea cunoştinţelor, aprecierea
lucrărilor sau chiar în timpul activităţii când, prin întrebări, noile cunoştinţe sunt desprinse de
copil din cunoştinţele anterior acumulate.
Folosirea conversaţiei, ca metodă de învăţământ este mai dificilă decât folosirea altor
metode. Arta de a pune întrebări, de a stimula cu ajutorul lor participarea activă a copiilor la
activităţi şi de a asigura pe această cale însuşirea volumului de cunoştinţe prezentate în
programă, cere o pregătire serioasă din partea educatoarei.
Folosind conversaţia, am stimulat gândirea lor, întrebările puse fiind precise din punct de
vedere al conţinutului, concise ca formă, exprimate corect şi simplu, cer efectuarea unei singure
operaţii.
Am acordat o grijă deosebită modului de formare a întrebărilor, le voi adresa întregii
grupe şi după un timp de gândire, voi solicita un copil să răspundă. În felul acesta toţi copiii din
grupă sunt puşi să gândească răspunsul la întrebare.
Pentru a stimula gândirea copilului, întrebările trebuie să fie clar exprimate, să fie în aşa
fel formulate încât să ceară copilului un răspuns formulat din mai multe cuvinte şi nu răspunsuri
monosilabice „da”, „nu” din care nu pot constata ce a gândit.
Pentru a sistematiza volumul de cunoştinţe la care se referă tema, întrebările trebuie să se
înlănţuie într-o succesiune logică.

3.3. Organizarea şi desfăşurarea experimentului

Studiul experimental s-a desfăşurat pe cele trei etape:
● Etapa iniţială
● Etapa experimentală
● Etapa finală

6
 I.Etapa iniţială-activitățile au fost desfășurate cu ambele grupe, iar apoi li s-a propus un test.
Am ales ca test pentru această temă, realizarea unui poster cu tema: Anotimpul toamna!

Proba iniţială:
Obiective urmărite Itemii pe fiecare obiectiv
Obiectiv 1 -să recunoască imagini I1-Alege imaginea și spune din ce anotimp face
specifice anotimpului toamna. parte.

Obiectiv 2 – să descrie anotimpul toamna I2- formulează propoziții după imaginile ce

prin propoziţii descriu toamna

Obiectiv 3 –să interpreteze creativ o temă I3- să realizeze un colaj numit ,,Toamna”,
despre toamnă. folosind tehnica de lipire, de îmbinare şi de
colorare.

Indici de progres
Itemi Indice maxim
Item 1 Răspuns corect: alege
imaginea corespunzătoare
anotimpului toamna.
Item 2 Răspuns corect:
formulează propoziții
dezvoltate pentru fiecare
imagine
Item 3 Răspuns corect:
asamblează jetoanele din
setul dat pentru colajul
Toamna, folosind diferite
tehnici, lipire, îmbinare,
colorare, astfel încât să
creeze un poster sugestiv.
Indice mediu
Răspuns parţial corect:
alege o parte din imagini
şi spune că este toamna
Răspuns parţial corect:
formulează o propoziție
dezvoltată şi una simplă
Răspuns partial corect:
asamblează jetoanele din
setul dat pentru colajul
Toamna, dar nu respectă
distribuirea imaginilor
raportându-se la mediul
real.
Indice suficient
Răspuns parţial corect:
alege două din imagini şi
spune că este toamna
Răspuns parţial corect:
formulează o singură
propoziție dezvoltată
Răspuns partial corect:
asamblează jetoanele din
setul dat pentru colajul
Toamna, dar nu creează
un poster sugestiv.

7
Indicii de progres Procentaj pe obiective

Indice maxim-F.B. Peste 85 %

Indice mediu-B Peste 65 %
Indice suficient-S Peste 50 %
Indice insuficient-I Sub 50%

Tabel 1. Procentajul pentru realizarea obiectivelor

Nr. Subiecţi I1 I2 I3 Calificativul

crt. final

1. A.E. FB B B Bine
2. A.G. FB FB FB Foarte bine
3. B.C. B S S Suficient
4. C.S. B S S Suficient
5. D.E. I S I Insuficient
6. F.G. B B FB Bine
7. G.C. FB B B Bine
8. H.C. FB FB B Foarte bine
9. I.R. B F.B B Bine
10. M.E. S B S Suficient
11. M.T. I I I Insuficient
12. O.L. B FB FB Foarte bine
13. P.C. S B S Suficient
14. P.M. B B F.B Bine
15. R.C. FB B B Bine
16. R.E. S B S Suficient
17. R.S. FB B F.B Foarte bine
18. S.I. S B S Suficient
19. S.M. B B B Bine
20. Z.I. FB B B Bine

8
 Tabel 2. Rezultatelor obţinute în urma aplicării probei iniţiale -Grupa experimentală

Indice maxim Indice mediu Indice suficient Indice insuficient

Nr.copii Procentul Nr.copii Procentul Nr.copii Procentul Nr.copii Procentul

4 20% 8 40 % 6 30 % 2 10 %

Tabel 3. Procentajul realizat pe procente la proba iniţială –Grupa experimentală

Fig. 1. Graficul cu procentajul de realizare a obiectivelor la proba iniţială –Grupa

experimentală

Fig. 2. Graficul cu rezultatele probei iniţiale - Grupa experimentală

Nr. Subiecţi I1 I2 I3 Calificativul
crt. final
1. A.C. FB B B Bine
2. A.D. S B S Suficient
9
 3. B.E. S I I Insuficient
4. C.S. FB FB FB Foarte bine
5. D.I. FB B B Bine
6. F.H. S I S Suficient
7. G.A. S B B Bine
8. L.C. FB FB B Foarte bine
9. L.R. FB B FB Foarte bine
10. M.E. I S I Insuficient
11. M.S. S S I Suficient
12. R.L. S B B Bine
13. S.C. S S B Suficient
14. Z.M. B S B Bine

Tabel 4. Rezultatele obţinute în urma aplicării probei iniţiale -Grupa de control

Indice maxim Indice mediu Indice suficient Indice insuficient

Nr.copii Procentul Nr.copii Procentul Nr.copii Procentul Nr.copii Procentul

3 22 % 5 36 % 4 28 % 2 14 %

Tabel 5. Procentajul realizat pe procente la proba iniţială –Grupa de control

Fig. 3. Graficul cu procentajul de realizare a obiectivelor la proba iniţială –Grupa de

control

10
Fig. 4. Graficul cu rezultatele probei iniţiale - Grupa de control

Figura 5. Rezultate comparative - Proba iniţială

II. Etapa experimentală - în această etapă am desfășurat cu preșcolarii din eșantionul

experimental, pe lângă activitățile de memorizare, povestire sau convorbiri libere și activități
în care am desfășurat jocuri didactice interdisciplinare unde au învățat despre anotimpuri,
activități estetico-creative în care am folosit metode activ participative în realizarea unor
lucrări plastice.
1. Domenii de activitate: Domeniul Limbă şi comunicare şi domeniul Estetic-creativ
Tema activității: Să facem un tablou de iarnă
Domeniul Limbă şi comunicare
Obiective operaționale
O1-Îmbogățirea vocabularului activ și pronunțarea corectă a cuvintelor;
O2-Formularea unor propoziţii specifice anotimpului iarna.
Obiective operaționale:

11
O3-Să așeze pe panou imagini ce simbolizează fenomene și elemente ale naturii precum și
activități cracteristice anotimpului iarna.
O4-Să sesizeze elemente care nu aparțin acestui anotimp;
O5-Să realizeze o lucrare colectivă cu titlul „Iarna”, folosind în mod creativ jetoane cu imagini
specifice anotimpului și tehnici de lucru specifice domeniului estetic și creativ (aplicație, colaj,
colorare, modelaj. Etc).
Demersul didactic:
Împărțiți în două grupe, preșcolarii vor realiza o lucrare colectivă cu titlul „Iarna”, având
la dispoziție aceleași materiale: jetoane cu elemente specifice ale naturii în acest anotimp (fulgi
de zăpadă, oameni de zăpadă, brăduț împodobit, săniuță, copii, oameni de zăpadă, case, etc.),
plastilină, acuarele, pensule, culori, hârtie glasată, foarfece, lipici. O imagine suport care va
sugera prin culoare anotimpul iarna.
Copiii sunt așezați pe două grupe şi la fiecare grup de mese sunt materialele necesare
realizării temei.Li se spune copiilor că fiecare are voie să înfrumusețeze tabloul așa cum
consideră, folosind materialele de pe măsuță.
Pot face bulgări de zăpadă folosind foarfecele și hârtia glasata, sau pot lipi plastilină de
culoare albastru deschis prin tehnica aplatizării pentru a face derdeluș, pot lipi jetoane cu imagini
sau pot desena cu carioca. La sfârșitul activității, lucrările se vor așeza una lângă cealaltă și vor fi
analizate de cealaltă echipă.

2.Domenii de activitate: Domeniul Limba şi comunicare şi domeniul Estetic creativ

Tema: Ce știi despre mine
Strategii didactice: Explozia stelară
Domeniul Limba şi comunicare
Obiective operaţionale:
O1-Să descrie imagini specifice anotimpului iarna.
O2-Să imite sunete din natură folosind onomatopee.
O3-Să formuleze propoziții dezvoltate.
Domeniul Estetic creativ
Obiective operaţionale:
O4-Să cunoască culorile pentru peisajul Iarna
O5-Să realizeze un tablou intitulat ,,Iarna”
Descrierea activității:
12
 Copiii, așezați în semicerc, vor avea în față un panou pe care vor fi afișate niște steluțe în
jurul unei stele mai mari (explozia stelară). Li se explică acestora că ajutați de această „explozie”
vor arăta ce știu despre anotimpul iarna.
Pe steaua cea mare, copiii vor avea situată o imagine sugestivă anotimpului iarna
(ninsoare și zăpada multă), iar pe steluțele mici, vor avea întrebări care îi va ajuta să descrie
anotimpul.
Exemplu: Când? Cine? Unde? Care? Ce?
Când vine Moș Crăciun?
Care sunt lunile anotimpului iarna?
Unde se ascund animalele și păsările?
Ce păsări rămân la noi în țară în anotimpul iarna?
Pentru fiecare răspuns la întrebare, copiii vor găsi imagini sugestive pe măsuță, le vor
alege și le vor așeză în jurul steluței cu întrebarea respectivă.
Toţi copiii vor primii coli pentru desen şi culori, iar educatoarea va prezenta un model cu
un peisaj de iarnă.Copiii vor desena un peisaj care sa evidenţieze anotimpul Iarna si apoi
folosind Turul galeriei vor fi analizate şi apreciate.
Dintre jocurile folosite în studiul experimental voi prezenta două în care apare şi
domeniul Estetic creativ.
1. Jocul didactic: ,,Al cui este?”
Scopul didactic:
o verificarea cunoştinţelor legate de conţinutul unor poveşti şi basme învăţate;
o consolidarea deprinderii de a folosi corect terminaţia substantivului în cazul genitiv şi
dativ;
o dezvoltarea capacităţii de analiză, sinteză şi comparaţie;
o dezvoltarea creativităţii copiilor în compunerea unui spaţiu plastic, pornind de la un
element dat.
Obiective operaţionale:
o să denumească corect basmul sau povestea prezentată pe baza personajelor din tablou;
o să completeze tabloul cu elemente aparţinând poveştii sau basmului dat, folosind corect
substantivul în cazul genitiv şi dativ;
o să completeze elementele ce lipsesc în funcţie de sarcina matematică dată;
o să realizeze în mod creativ o temă plastică pornind de la elementul ce se află pe fişa dată.
Sarcina didactică:
13
 o folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ;
o rezolvarea sarcinilor matematice ce vizează conţinuturile parcurse de copii;
o compunerea spaţiului plastic pe baza unui element dat.
Regulile jocului:Semnalul de început este dat de educatoare: „Completează ce lipseşte".
Copilul care va rezolva primul fişa de matematică va demonstra rezolvarea la panou.
Material didactic:
Material demonstrativ - imagini din poveşti (3-4) elemente detaşabile pentru completarea
tablourilor cu poveşti.
Material distributiv - fişe matematice cu sarcini variate.
Desfasurarea jocului:
În prima parte a jocului copiii intuiesc tablourile afişate şi denumesc poveştile sau
basmele pe care le reprezintă. Educatoarea dă semnalul de început al jocului: „Completează ce
lipseşte!". Copiii vin pe rând la masa educatoarei aleg un element, îl denumesc şi răspund la
întrebarea: A (al) cui este?", apoi îl afişează pe panoul corespunzător poveşti sau basmului din
care face parte.
Exemplu: „Al cui este cufărul cel vechi"; „A cui este punguţa?"; „A cui este oglinda?" şi
pentru cazul dativ se vor pune întrebări de genul: „Cui a dat voie fântâna să bea apă rece şi
curată?", „Cui nu a vrut baba să-i dea ouă?" etc.
Variantă:
Jocul se va desfăşura oral copiii completând propoziţiile cu cuvinte potrivite în genitiv şi
dativ:
o „Pantoful pierdut pe scări era al
o „Cocoşul era al
o „Paharele de argint erau ale
o „Piticii au dat sicriul cu Albă-ca-zăpada
o „Iedul (din „Iedul cu 3 capre" ) ( şi)-a dat hainele
In partea a doua se vor verifica cunştinţele legate de activitatea matematică folosind
personaje, obiecte din poveştile la care s-a făcut referire în prima parte: „Aşază în spaţiul alăturat
o mulţime cu tot atâtea (mai multe, mai puţine) elemente câte are mulţimea dată"; „Completează
cifrele care lipsesc în şirul numeric"; „Completeză vecinii cifrei date", „Completează rezultatul
adunării".

14
 Completarea fişelor se face ori prin desen ori prin lipirea elementelor necesare.Copilul
care termină primul sarcina dată va rezolva fişa pe panou, în final, primeşte o foaie de desen pe
care este lipit un element oarecare, iar acesta trebuie să completeze creativ spaţiul dat
Exemplu: Un tren, un balon, jumatate de copac etc.

2.Jocul didactic: ,,Cine sunt, cum sunt?”

Scopul didactic:
o consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la animale, aspectul fizic, mediul de viaţă,
hrana, adăpostul, foloase aduse omului,
o consolidarea deprinderii de reproducere fidelă, cursivă a unor fragmente din povestiri şi
poveşti în care apar personaje-animale;
o consolidarea deprinderii de exprimare liber-creativă a sentimentelor prin limbaj plastic.
Obiective operaţionale:
o să reconstituie imaginea animalelor, din decupaje, pe baza caracteristicilor fizice;
o să aşeze în faţa fiecărui animal reconstituit planşa reprezentând mediul natural de viaţă;
o să aleagă jetonul care reprezintă imaginea hranei potrivite fiecărui animal;
o să spună titlul poveştilor şi povestirilor care au ca personaje animalele respective;
o să identifice trăsăturile morale atribuite acestor personaje- animale;
o să redea, prin limbaj plastic, o scenă sau un personaj dintr-o poveste sau povestire;
Sarcina didactică:
o reconstituirea imaginilor reprezentând animale şi aşezarea jetoanelor (imaginilor)
corespunzătoare mediului de viaţă şi hranei specifice fiecărui animal;
o precizarea titlului poveştii sau povestirii în care apar ca personaje respectivele animale şi
relatarea acelui fragment din poveste din care să reiasă trăsăturile lor;
o redarea grafică a unei scene dintr-o poveste sau povestire la alegere.
Material didactic:
Imagini din poveştile şi povestirile însuşite în activităţi anteriore, siluete de animale
segmentate în 3-4 bucăţi, imagini reprezentând mediul de viaţă al animalelor (o gospodărie, o
pădure, un lac etc.), jetoane cu imaginea hranei specifice animalelor (os, iarbă, porumb); imagini
reprezentând produse de la aceste animale, hârtie pentru desen, acuarele, pensule şi culori sau
carioca.
Reguli de joc:

15
 Copilul care reconstituie primul animalul va aşeza în dreptul imaginii jetonul cu hrana şi
mediul de viaţă.Gruparea personajelor-animale în două categori se face în funcţie de trăsăturile
lor morale.
Elemente de joc: Surpriza, mişcarea, recompensa.
Desfăşurarea jocului:
In prima parte a activităţii se verifică şi se consolidează cunoştinţele referitoare la câteva
animale prin reconstituirea imaginii lor, aşezarea imaginii în faţa celei ce reprezintă mediul de
viaţă şi a jetoanelor reprezentând hrana în dreptul animalului corespunzător.
In funcţie de nivelul grupei se adaugă jetoanele reprezentând foloaselor aduse omului de
către aceste animale. Copiii exersează limbajul motivând acţiunile efectuate.
In partea a doua a activităţii, copiii spun titlurile poveştilor şi povestirilor în care apar ca
personaje ursul, capra, găinuşa, cocoşul: „Ursul păcălit de vulpe", „Capra cu trei iezi" şi
„Punguţa cu doi bani" de Ion Creangă sau „Găinuşa cea moţată", „Coliba iepuraşului",„Cocoşul
cu pene de aur".
Copiii trebuie să identifice trăsăturile morale atribuite acestor personaje şi să le
argumenteze povestind fragmente reprezentative din textele literare.
Variantă:
Copiii grupează toate aceste personaje în două categorii, în funcţie de trăsăturile morale
(calităţi sau defecte) respectiv personaje bune (pozitive) şi rele (negative).
In încheierea activităţii copiii vor desena o scenă sau un personaj dintr-o poveste sau
povestire care le-a plăcut cel mai mult. Pentru acest joc se pot alege şi alte conţinuturi cu
condiţia să fie adecvate scopului şi obiectivelor propuse. Este necesar să se creeze noi situaţii de
învăţare, să se realizeze un transfer de cunoştinţe şi să fie antrenaţi toţi copiii.
De pildă la tema gospodăria ţărănească poate fi folosită o machetă realizată parţial de
către copii în alte activităţi şi pe care acum o pot completa fixând siluetele următoarelor animale:
câine, capră, cocoş, găină.

III .Etapa finală

Am urmarit evoluția copiilor preșcolari în timp, realizând evaluări sumative după
perioade de timp de două luni, patru luni și sase luni, astfel, putând constata mai bine evoluția
copiilor din grupa experimentală în comparație cu cea de control.
Proba finală:
Tema: Cel mai frumos tablou – Anotimpul meu preferat
16
 Domeniul estetic și creativ
Materiale: foarfece, hârtie glasată, acuarele, pensule, plastilină, jetoane cu imagini, etc.
Obiective urmărite Itemii pe fiecare obiectiv
Obiectiv 1.- să aleagă imagini sugestive I1- Recunoaște personajul și spune cum se
pentru anotimpul ales. numește povestea, apoi descrie imaginea.

Obiectiv 2.- să realizeze elemente care să
sugereze anotimpul ales, folosind tehnici
diferite: modelaj, pictură, aplicație.
Obiectiv 3. – să realizeze o lucrare îngrijită,
plăcută, care să sugereze anotimpul preferat.
I2- să folosească tehnici de modelaj desen și
aplicație în realizarea unei lucrări.
I3- realizează lucrarea sugestivă anotimpului
ales.

Indici de progres
Itemi Indice maxim
Item 1 Răspuns corect: alege cel
puțin patru imagini specifice alege cel puțin trei imagini
anotimpului preferat
Item 2 Răspuns corect: realizează
elemente ce aparțin
anotimpului preferat și le
integrează singur în
realizarea tabloului
Item 3 Răspuns corect: realizează o
lucrare frumoasă care
sugerează anotimpul ales și
o descrie folosind propoziții
dezvoltate.
Indice mediu
Răspuns parţial corect:
specifice anotimpului
preferat
Răspuns parţial corect:
realizează elemente ce
aparțin anotimpului
preferat și le integrează cu
ajutorul educatoarei în
realizarea tabloului
Răspuns parţial corect:
realizează o lucrare care
sugerează anotimpul ales
și o descrie folosind
folosind o propoziţie
dezvoltată şi restul simple
Indice suficient
Răspuns parţial corect: alege
cel puțin o imagine specifică
anotimpului preferat
Răspuns parţial corect:
realizează elemente ce
aparțin anotimpului preferat
și le integrează cu ajutorul
educatoarei însă realizarea
tabloului nu este corectă
Răspuns parţial corect:
realizează o lucrare care
sugerează anotimpul ales și o
descrie folosind folosind
propoziţii simple

Indicii de progres Procentaj pe obiective

17
Indice maxim-F.B. Peste 85 %
Indice mediu-B Peste 65 %
Indice suficient-S Peste 50 %
Indice insuficient-I Sub 50%

Tabel 6. Procentajul pentru realizarea obiectivelor

Nr. Subiecţi I1 I2 I3 Calificativul

crt. final

1. A.E. FB B F.B Foarte bine

2. A.G. FB FB FB Foarte bine
3. B.C. B S S Suficient
4. C.S. B S B Bine
5. D.E. I S S Suficient
6. F.G. B B FB Bine
7. G.C. FB F.B B Foarte bine
8. H.C. FB FB B Foarte bine
9. I.R. B F.B F.B Foarte bine
10. M.E. S B S Suficient
11. M.T. B B FB Bine
12. O.L. B FB FB Foarte bine
13. P.C. S B S Suficient
14. P.M. B B F.B Bine
15. R.C. FB B F.B Foarte bine
16. R.E. B B FB Bine
17. R.S. FB B F.B Foarte bine
18. S.I. B B S Bine
19. S.M. B B B Bine
20. Z.I. FB B B Bine

18
 Tabel 7. Rezultatelor obţinute în urma aplicării probei finală -Grupa experimentală
Indice maxim Indice mediu Indice suficient Indice insuficient
Nr.copii Procentu Nr.copii Procentul Nr.copii Procentu Nr.copii Procentul
l l
8 40% 8 40 % 4 20 % 0 0%

Tabel 8. Procentajul realizat pe procente la proba finală –Grupa experimentală

Fig. 6. Graficul cu procentajul de realizare a obiectivelor la proba finală – Grupa

experimentală

Fig. 7. Graficul cu rezultatele probei finale - Grupa experimentală

19
Nr. Subiecţi I1 I2 I3 Calificativul
crt. final
1. A.C. FB B B Bine
2. A.D. B B S Bine
3. B.E. S I S Suficient
4. C.S. FB FB FB Foarte bine
5. D.I. FB B F.B Foarte bine
6. F.H. S I S Suficient
7. G.A. S B B Bine
8. L.C. FB FB B Foarte bine
9. L.R. FB B FB Foarte bine
10. M.E. I S I Insuficient
11. M.S. S S I Suficient
12. R.L. S B B Bine
13. S.C. S S B Suficient
14. Z.M. B S B Bine

Tabel 9. Rezultatelor obţinute în urma aplicării probei finală -Grupa de control

Indice maxim Indice mediu Indice suficient Indice insuficient

Nr.copii Procentul Nr.copii Procentul Nr.copii Procentul Nr.copii Procentul

4 29 % 5 36 % 4 29 % 1 6%

Tabel 10. Procentajul realizat pe procente la proba finală – Grupa de control

20
Fig. 8. Graficul cu procentajul de realizare a obiectivelor la proba finală – Grupa de
control

Fig. 9. Graficul cu rezultatele probei finală - Grupa de control

Figura 10. Rezultate

comparative - Proba finală
3.4. Concluzii asupra
desfăşurării cercetării
Din datele statistice am
dedus că dacă folosim jocul
didactic, precum și diferite metode
activ participative la preşcolarii din grupa mare, vom obține rezultate vizibil mai bune în ceea ce
privește stimularea creativității la preșcolari, adică copiii din grupa experimentală au obținut
rezultate calitativ superioare în comparație cu grupa de control.
Astfel, se observă aspecte calitative și în planul comportamentului copiilor, ei fiind mult
mai receptivi la activități, cu o concentrare a atenției pe o perioadă de timp mai îndelungată,
punându-și la contribuție imaginația în realizarea lucrărilor.

21
 În urma prelucrării statistice a rezultatelor obţinute la cele două teste se remarcă faptul că
numărul preşcolarilor care au obţinut calificativul F.B şi B a crescut la grupa experimentală de la
60 % la 80 % faţă de grupa de control care a crescut de la 58% la 65 %.
Din datele înregistrate atât la proba iniţială cât şi la cea finală îmi permit să afirm că, în
urma desfăşurării experimentului, se confirmă faptul că folosirea jocului didactic matematic şi a
metodelor activ-participative da o marjă de curaj preşcolarului în abordarea con’inuturilor
domeniului Esteticcreativ.
Deci folosirea celor două variabile independente duce la optimizarea demersului didactic,
preşcolarii sunt mai motivaţi în abordarea domeniului estetic creativ..
În concluzie, prin datele statistice obţinute putem afirma că dacă folosim permanent jocul
didactic şi metode active participative în cadrul domeniului estetic și creativ se optimizează
activitatea preşcolarului şi este stimulată creativitatea, deci ipoteza studiului experimental a fost
confirmată..

22
23