Slidul 1.

Tema EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR LIBER ALESE DESFĂȘURATE LA

GRUPA MARE, a fost aleasă spre a fi cercetată întrucât activitățile liber alese pot fi una din
cele mai importante forme de manifestare a copilului precum și o sursă de energie pentru
dezvoltarea formarea şi educarea copilului preşcolar.
Slidul 2. În contextul actual performanțele nu se mai evaluează cantitativ avându-se în vedere
paradigma predare-învățare-evaluare, se urmărește dobândirea capacității de a aplica în
situații noi cunoștințele și competențele asimilate. Astfel că, din acest motiv mi-am ales
lucrarea cu această temă, dar şi din dorinţa şi speranța de a îmbunătății performanțele copiilor
cu ajutorul activităților liber alese.

Slidul 3. Tipul de cercetare pe care am realizat-o este una experimentală din punct de vedere
metodologic deoarece prin includerea în programul de învățare a copiilor, a activităţilor liber
alese (ALA) se generează noi acțiuni educaționale, ale căror finalitate sunt apoi înregistrate și
prelucrate cu scopul de a demonstra valoarea pe care o au.
Experimentul abordat în această cercetare cuprinde activitățile liber alese pe centre de
activitate (bibliotecă, știința, artă, construcția, joc de rol, nisip și apă, joc de masă). De ce
activităţi liber alese? Deoarece activitățile liber alese sunt foarte îndrăgite de copii, pentru că
le oferă posibilitatea de a selecta centrul la care doresc să se joace.
Slidul 4. Scopul cercetării este acela de a argumenta eficacitatea activităţilor liber alese în
activitățile pedagogice, dar și de a stabili și arăta cele mai avantajoase strategii didactice de
valorizare a valențelor instructiv-formative ale acestora.
În baza acestui scop, s-a formulat ipoteza conform căreia aplicând aceste activități liber alese
în procesul instructiv-educativ din grădiniță participă cu succes la dezvoltarea capacităților
cognitive precum și cele motrice ale copiilor.

Slidul 5. Pe parcursul cercetării, am ținut cont de următoarele obiective:

- Argumentarea eficacității activităţilor liber alese în activitățile pedagogice;
- De a arăta a valențele instructiv-formative ale ale activităților liber alese;
- Identificarea avantajelor și dezavantajelor desfășurării activităților instructiv
educative pe centre de activitate;
- Este de a arăta că activitățile liber alese participă cu succes la dezvoltarea
capacităților cognitive precum și cele motrice ale copiilor.

Slidul 6. S-a ales pentru experiment un lot de subiecți reprezentați de cei 23 de copii
preșcolari de la Grădinița cu Program Prelungit nr. 3 din Petroșani, jud. Hunedoara, cu
ajutorul căruia am încercat să subliniez că activitățile liber alese propun o mare varietate de
forme de activitate, care pot la contribui la dezvoltarea abilităților de interacțiune și
comunicare precum și la dezvoltarea de atitudini pozitive.
După formularea explicită a temei şi a ipotezei de lucru am declanşat faza de documentare
prin consultarea bibliografiei adecvate.
În continuare am efectuat experimentul la grupa la care predau, în trei etape:
 Etapa inițială sau constatativă
 Etapa formativ ameliorativă sau sumativă
 Etapa de evaluare finală

Slidul 7. 1. Etapa inițială sau constatativă

La această probă de evaluare din etapa constatativă au participat toți cei 23 de copii
preșcolari ai grupei mari iar rezultatele obținute de aceștia sunt următoarele:
 În urma evaluării am constatat un progres față de anul școlar trecut, atât în ceea ce
priveşte îmbogățirea vocabularului cât și exprimarea. Majoritatea se exprimă corect, redau
conţinutul unor poveşti utilizând calităţile expresive ale limbajului oral şi corporal. S-a
observat un interes mai mare în comunicare, atat în cadrul activităților de joc.

Slidul 8. În Histograma privind rezultatele evaluării inițiale/copil centre de activitate se pot

observa că 15 copii au un comportament atins în toate centrele de activitate și 8 copii au un
comportament în dezvoltare.
Rezultatele evaluării iniţiale ne-au asigurat datele necesare pentru stabilirea unor
obiective accesibile , pentru elaborarea unei planificări a activităţilor instructiv - educative
care să țină cont de datele culese, utilizarea acestor mijloace, metode , tehnici de lucru care să
formeze copiilor priceperile şi deprinderilor de bază, necesare integrării active în activităţile
educaționale din învățământul preșcolar.

Slidul 9. 2. Etapa formativ ameliorativă sau sumativă

În urma evaluării sumative, marea majoritate a copiilor din grupă au dovedit un potențial
cognitiv foarte bun, capacități perceptive bine dezvoltate, spirit de observație, gândire logică
şi rapidă, capacitate flexibilă de operare cu noțiuni date, ritm de învăţare foarte bun, cu mici
excepții care se încadrează la un nivel mediu.

Slidul 10.
În concluzie se remarcă rezultate îmbucurătoare pentru o parte dintre copii care au progresat
vizibil, grupa în ansamblul ei situându-se la un nivel foarte bun, astfel că 17 copii au un
comportament atins în toate centrele de activitate și doar 6 copii un comportament în
dezvoltare.

Slidul 11. 3. Etapa de evaluare finală

La centrele de activitate, în urma lucrărilor practice s-a constatat că majoritatea preșcolarilor
utilizează corect materialele de lucru folosind tehnici adecvate. Probleme apar atunci când nu
se concentrează pentru a fi atenți la explicațiile educatoarei sau când se solicită păstrarea
ordinii la locul de muncă.

Slidul 12. În urma acestei evaluări au rezultat următoarele: 20 de copii au un

comportament atins în toate centrele de activitate și doar 3 copii un comportament în
dezvoltare.

Slidul 13. Progresul înregistrat de copii în cele trei etape de evaluare din cadrul
proiectului de cercetare, în faza de cercetare inițială, sumativă şi cea finală, poate fi
evidențiat şi prin următoarea histogramă unde se poate observa progresul acestora.
Dacă în etapa ințială doar 65% dintre copiii au avut un comportament atins în etapa
finala comportamentul atins a fost de 87% dintre acestea.
Analizarea datelor din cadrul cercetării ne arată că preșcolarii au obținut treptat rezultate tot
mai bune. Acestea, în mare parte se datorează sistemului de activităţi organizate pe baza
activităților liber alese.
Pe parcursul cercetării, am observat copiii în timpul diferitelor momente ale programului
zilnic și am purtat un dialog atât cu părinții cât și cu copiii cu scopul de a obține o imagine cât
mai apropiată de realitate. Aceste date au reprezentat premisele pentru atingerea
comportamentelor.
Slidul 14. Din compararea datelor obținute în cercetare în cele trei etape, rezultă clar că
activitățile liber alese pe centre de activitate au contribuit la ridicarea nivelului de dezvoltarea
intelectuală a copilului deoarece prin activitate copilul dobândește noi cunoştinţe.
Ipoteza de lucru, a cercetării pe care am efectuat-o, conform căreia activitățile liber
alese din cadrul activităților didactice duc la îmbunătățirea activităţii didactice, la optimizarea
rezultatelor școlare, dar și de a stabili și arăta cele mai avantajoase strategii didactice de
valorizare a valențelor instructive-formative ale acestora a fost confirmată.
Experimentul ne demonstrează că dacă se aplică constant în procesul instructiv
educativ din grădiniță activitățile liber alese, acestea participă cu succes la dezvoltarea
capacităților cognitive precum și cele motrice ale copiilor.