UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC

ANALIZA SWOT
– personală privind pregătirea pentru cariera didactică-

Student : MOMEL(RACHIERU) ALINA

AN III, semenstrul II

1
 ANALIZA SWOT
– personală privind pregătirea pentru cariera didactică-

CUPRINS :
Introducere..................................................................................................p.3
Puncte tari...................................................................................................p.3
Puncte slabe................................................................................................p.4
Oportunități................................................................................................p.4
Amenințări..................................................................................................p.5
Exemplificare.............................................................................................p.5
Concluzii....................................................................................................p.7
Bibliografie................................................................................................p.9

2
 ANALIZA SWOT
– personală privind pregătirea pentru cariera didactică-

Introducere:
Metoda de analiză SWOT a depăşit graniţele managementului poate fi aplicată, cu
succes, în diferite arii de interes, acolo unde este necesară o de analiză strategică, flexibilă şi
uşor de aplicat.
Printre aceste arii se numără şi evaluarea carierei unui cadru didactic cu
scopul orientării spre activităţi de perfecţionare care să-i permită însuşirea de noi cunoştinţe,
competenţe şi abilităţi. Această metodă este un instrument care se foloseşte pentru a
identifica cele mai potrivite direcţii de acţiune.
Denumirea acestei metode provine de la cuvintele:
 strenghts (puncte tari),
 weaknesses (puncte slabe),
 opportunities (oportunităţi)
 threats (ameninţări).
Practic, această modalitate de analiza îl ajută pe cadrul didactic să-şi sistematizeze
punctele tari, punctele slabe,oportunităţile şi ameninţările.
Metoda SWOT permite identificarea factorilor interni şi externi care influenţează
activitatea cadrului didactic si cuantifică impactul acestora asupra activităţii acestuia.
PUNCTELE TARI - ale unei persoane formează o parte înnăscută a personalităţii
sale,atributele sale, tangibile şi intangibile, interne, care sunt sub controlul direct al persoanei.
Sunt caracteristici individuale, cunoscute sub denumirea de competenţe personale şi calităţi
interne, tot ceea ce este asociat cu succesul în viaţă şi evoluţia pozitivă. Sunt aspecte pozitive
interne, aflate sub control, pe care le poţi valorifica în planificarea personală. - se referă la
cunoştinţele, competenţele şi abilităţile pe care individul le posedă, ştie să le aplice practic şi
cu ajutorul cărora poate să îi depăşească pe alţii. Pentru a fi identificate aceste puncte tari din
analiza SWOT, specialiştii recomandă să se găsească răspunsuri la următoarele întrebări:
- Care sunt cunoştinţele, competenţele şi abilităţile persoanei respective?
- Ce face persoana respectivă mai bine decât ceilalţi?
- Ce apreciază alte persoane din jur ca fiind punctele tari?

3
 PUNCTELE SLABE - sunt aplicări mai puţin reuşite ale unei competenţe sau
neexploatarea unui factor care ţi-ar putea aduce competitivitate individuală. Ele sunt
elementele negative interne pe care le poţi controla şi asupra cărora poţi acţiona
pentru a îmbunătăţi caracteristicile negative personale.Te împiedică să obţii performanţele
dorite. Punctele slabe pot include: lipsa de experienţă, acces limitat la resurse, abilităţi limitate
etc. Ele trebuie luate în considerare, laolaltă cu modul în care subiectul crede că este văzut de
ceilalţi. Este important ca în listă să fie adăugat orice aspect sau domeniu al vieţii personale în
legătură cu care există temerea că împiedică progresul în carieră. Trebuie enumerate, cu
onestitate, toate lucrurile negative. Deşi nu este întotdeauna confortabil, este indicat ca
subiectul să se concentreze asupra părţilor negative, astfel încât să determine ameliorarea
acestora. Vizează aspectele care determină un nivel inferior faţă de celelalte cadre didactice
din acelaşi domeniu de activitate.
Specialiştii apreciază că acestea pot fi corectate odată ce sunt cunoscute prin
perfecţionare continuă şi permanentă. Întrebările cu ajutorul cărora sunt identificate punctele
slabe din analiza SWOT sunt:
- Ce cunoştinţele, competenţele şi abilităţile ar putea fi îmbunătăţite?
- Ce văd cei din jur ca fiind punctele slabe ale persoanei respective?
- Ce ar trebui să evită din experienţa trecută?
OPORTUNITĂŢILE - sunt condiţii pozitive externe care pot fi fructificate în
carieră.Sunt de obicei externe, fiind corelate cu schimbările/evoluţiile tehnologice,
cu persoanele care pot influenţa deciziile, schimbările sau situaţiile care pot sprijini
profesorul debutant în atingerea aspiraţiilor. Fiind condiţii externe, nu pot fi controlate,
dar pe baza lor se poate alcătui un plan util pentru dezvoltarea carierei. se referă la factorii de
mediu extern pozitivi care-l ajută pe profesor să-şi stabilească o nouă strategie. Întrebările
utilizate pentru identificarea oportunităţilor sunt:
- Care sunt condiţiile favorabile dezvoltării persoanei existente acum pe piaţă?
- Care sunt avantajele concurenţiale ale persoanei?

AMENINŢĂRILE- vizează factorii de mediu extern negativi care au o influenţă

semnificativă şi care-l împiedică pe profesor să-şi realizeze integral obiectivele stabilite şi
care ar periclita, în perspectivă, perfecţionarea acestuia. Pentru a identifica aceste ameninţări
se pot da răspunsuri la următoarele întrebări:

- Care sunt obstacolele existente în calea carierei?

- Care sunt schimbările globale care pot afecta evoluţia persoanei?

4
 - În ce mod îl afectează negativ activitatea competiţională?

Pentru un cadru didactic debutant sau cu experienţă în domeniu, metoda de analiză

SWOT are ca scop realizarea unui plan strategic sau găsirea unor soluţii la dificultăţile care
apar şi care trebuie rezolvate. Pentru aceasta este nevoie să se identifice punctelor tari şi cele
slabe, precum şi examinarea oportunităţilor şi ameninţărilor unei persoane.
Specialiştii vorbesc de existenţa a două moduri în care poate fi utilizată o analiză
SWOT: în scopuri profesionale sau personale.
În scop personal, analiza SWOT poate fi utilizată pentru a monitoriza cariera unei
persoane. Sunt consemnate cunoştinţele,competenţele şi abilităţile pe care individul le posedă,
precum şi lacunele pe care aceasta le are. În context profesional, analiza SWOT poate fi
utilizată pentru a măsura profitabilitatea unei afaceri sau unui proiect.
Suntem de părere că aplicarea metodei SWOT în analizarea competenţelor,
cunoştinţelor şi abilităţilor unui cadru didactic îmbină cele două moduri de utilizare
descriseanterior. În acest caz, analiza SWOT scoate în evidenţă toate cunoştinţele,
competenţele şiabilităţile profesorului, dar şi progresul realizat de acesta de la o etapă la alta a
cariereididactice.
Elaborarea unei analize SWOT vis-a-vis de achiziţiile pe care le posedă, îl face pe
profesor mult mai responsabil faţă de propria dezvoltare profesională.Odată elaborată, această
analiză devine „un instrument de dezvoltare continuă a competenţelor” .
Văzută din această perspectivă, analiza SWOT îl ajută pe profesor să-şi identifice
punctele forte ale pregătirii, să se documenteze în domeniul/domeniile de interes şi să
găsească soluţii pentru realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus pentru activitatea curentă
şi/sau viitoare.
EXEMPLIFICARE:
Pentru realizarea lucrării de faţă am iniţiat un studiu care m-a avut drept subiect , ca pe
un viitor cadru didactic care a absolvit recent o Facultate de Știinte Economice din ţară.
Analiza SWOT a fost iniţiată la dorinţa cadrului didactic, care a observat că lipsa
experienţei la catedră, lipsa implicării în diferite activităţi desfăşurate la nivelul şcolii, lipsa
participării la cursuri de perfecţionare naţionale/internaţionale, etc...., îl împiedică să-şi
menţină catedra şi o obligă s-o ia de la capăt la începutul noului an şcolar, într-o altă instituţie
de învăţământ.
Pentru realizarea acestei analize s-a lucrat în echipă (facilitator – cadru didactic)
timpde câteva ore, planificate pe parcursul a două zile. S-a convenit asupra desfăşurării

5
analizei pe două zile deoarece s-a considerat că, după completarea în prima zi a punctelor tari,
punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor, este binevenită o pauză „pentru limpezirea
gândurilor” şi o nouă reîntâlnire pentru „cristalizarea problemelor şi soluţiilor”.
Paşii urmaţi de echipă în realizarea analizei SWOT au fost:
 analiza internă, care a constat în identificarea punctelor tari şi a celor slabe pe
baza întrebărilor enunţate anterior;
 analiza externă, care a luat în consideraţie principalele elemente din mediul
extern şi s-au identificat puncte care puteau reprezenta oportunităţi sau ameninţări pentru
tânărul profesor. Şi acestea au fost identificate cu ajutorul întrebărilor menţionate mai sus;
 s-au completat ferestrele tabelului şi s-a discutat pe baza aspectelor
evidenţiate.
La final, analiza SWOT a cadrului didactic supus studiului a arătat astfel:
Pentru întocmirea analizei SWOT s-a utilizat următorul tabel care la final, a arătat astfel:
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- absolventă a studiilor de licenţă ,precum și a
cursurilor de formare psihopedagogică ,
Nivel 1,
- cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de limbă
engleză - lipsa de experienţă în domeniu – predare
- dorinţa de a preda într-o unitate şcolară cu educație tehnologică, educație antreprenorială
normă întreagă; - lipsa unor specializări în Științele Educației
- uşurinţă în a socializa cu ceilalţi - lipsa participării la sesiuni ştiinţifice
- foarte încrezătoare în forţele proprii naţionale/internaţionale
- neimplicarea ca voluntar în acţiuni/activităţi
ale ONG-urilor organizate la nivel local
- lipsa implicării în diferite comisii la nivelul
unităţii şcolare

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- circulaţia liberă la nivel european
- posibilitatea de a lucra în altă ţară din
Europa
- posibilitatea de a participa la cursuri de
formare continuă la nivel naţional organizate
6
 de Inspectoratul Şcolar şi de alte instituţii cu - prevederile legislaţiei în vigoare;
atribuţii în domeniu şi nu numai - situaţia financiară din ţară;
- posibilitatea de a participa la cursuri de - salariile mici ale cadrelor didactice;
formare continuă internaţionale prin - concurenţa mare existentă pe piaţă în
participarea la competiţiile organizate de domeniul;
Comenius; - situaţia financiară de la nivel european;
- posibilitatea de a face parte din comisii la
nivelul unităţii şcolare
- posibilitatea de a frecventa cursurile unei
alte facultăţi/master în ţară sau străinătate
- posibilitatea de a extinde colaborarea part-
time pentru orele de educație plastică
- posibilitatea de a lucra personal cu
adulţi/tineri/copii în domeniul psihologiei;

CONCLUZII
În urma demersului realizat, desprindem următoarele concluzii:
1. Participarea profesorului la cursurile de formare continuă naţionale şi/sau internaţionale îi
acordă acestuia mai multă flexibilitate în domeniu şi îi permite să răspund noilor standarde şi
provocări educaţionale din România şi din Europa.
2. Metoda SWOT permite o analiză strategică şi uşor de realizat care conduce la
identificarea unor noi direcţii de acţiune şi-l ajută pe cadrul didactic să se orienteze
spre ceea ce are de făcut.
3. Discuţiile din cadrul echipei trebuie să fie reale, să evidenţieze aspectele importante,iar
soluţiile la care se ajunge trebuie să se aibă consensul membrilor echipei.
4. Odată ce sunt identificate problemele se pot stabili noi obiective şi strategii şi se pot
planifica realizarea acestora.
5. Important este ca tânărul profesor să profite de combinaţia dintre atuuri şi
oportunităţi şi să evite sau să atenueze combinaţia punctelor slabe şi a ameninţărilor.
Competentele pedagogice sunt o realitate atât de complexa încât o cercetare nu poate
lamuri decât aspecte foarte punctuale si nici pe acelea în totalitate. Subtilitatile ,,meseriei” nu
pot fi transformate în variabile masurabile si ramân sarcina autoformarii si autoperfectionarii
prin determinarea proprie fiecarui educator. Cercetarea prezentata s-a dorit o sursa de

7
cunoastere a mai multor dimensiuni care sa fie exploatate în ameliorarea programului de
formare initiala pentru cariera didactica.
În limitele actualei legislatii cu privire la programul de formare initiala a profesorilor
ar fi operabile câteva modificari, cu minime amendamente la lege, care ar corecta unele dintre
neajunsuri. Între timp formarea initiala a cadrelor didactice a fost regândita si va fi realizata
prin masterat didactic. Noua lege a educatiei aduce o corectie importanta tocmai pe o
coordonata deficitara – practica pedagogica.
Legea prevede un stagiu de practică de un an, ceea ce este benefic, dar înca nu sunt
clare alte aspecte importante: cum va fi realizata integrarea teorie-practica; accesul în școli
pentru stagiul de practică; asigurarea mentoratului pentru stagiari; evaluarea competențelor
dobândite, etc. Deocamdată singura variabilă cert pozitivă este consistența practicii
pedagogice.
Profesorii sunt o resursă esențială într-un sistem educațional performant care ținteste
pregatirea viitoarelor generatii pentru societatea cunoasterii si transformarea educatiei în
promotorul dezvoltarii social-economice. Crearea conditiilor optime pentru pregatirea de
profesori eficienti implica masuri complexe si foarte bine corelate, de natura legislativa,
structurala, functionala, institutionala.

BIBLIOGRAFIE
 Metodologia formării continue a personalului didactic din Învăţământul

8
Preuniversitar, Anexa la OM Nr. 5720 / 20.10.2009
 www. scritube.com
 Bocoş, M., Jucan, D., (2008), Teoria şi metodologia instruirii, Teoria şi metodologia
evaluării. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Editura Paralela
45, Editia a III-a, Piteşti
 Cosma, T., (1994), Ora de dirigenţie în gimnaziu, Editura Plumb, Bacău
 Jinga, I., Negreţ-Dobridor, I., (2004), Inspecţia şcolară şi design-ul educaţional,
Editura Aramis
 . Joiţa, E., (coord)., Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară pentru examenele de
definitivare şi obţinerea gradului didactic II, Editura Arves