UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI

DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIA INVATAMANTULUI
PRIMAR SI PRESCOLAR

COORDONATOR
Prof. Gr. I: TICA CARMEN
CANDIDAT:
Educatoare Gr. II ZANFIR CARMEN
GRADINITA NR. 42
2010

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI
DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOLAR
TEMA:

COORDONATOR
Prof. Gr. I: TICA CARMEN
CANDIDAT:
Educatoare Gr. II ZANFIR CARMEN
GRADINITA NR. 42

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I Profilul psihologic al prescolarului
CAPITOLUL II Continuturile si obiectivele activitatilor de cunoastere a mediului in gradinita
CAPITOLUL III - Strategii didactice eficiente folosite in activitatile de cunoastere mediului
inconjurator
III 1 Notiunea de strategie, clasificari, caracteristici, criterii de stabilire
III 2 Metode clasice si moderne
III 3 Mijloace de invatamant din gradinita utilizate la cunoasterea mediului..
III 4 Aplicatii practice de strategii didactice eficiente folosite in activitatile de cunoastere a mediului
CAPITOLUL IV - Abordari moderne de strategii didactice eficiente folosite in activitatile de
cunoastere
mediului in invatamantul prescolar
IV 1 Metoda proiectelor strategie didactica moderna eficienta folosita in activitatile de cunoasterea
mediului
IV 2 Metoda predarii integrate strategie moderna eficienta de predarea continuturilor de cunoasterea
mediului in gradinita
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

In vederea unei activitati instructiv

educative eficiente este necesara
cunosterea fiecarui copil
in parte, dar si a relatiilor dintre
copii,
cunoasterea modului cum
interactioneaza in
cadrul activitatilor comune, dar si
in cadrul
jocurilor si activitatilor liber alese.

Activitatile pe care le voi prezenta vor

avea in componenta imbinari de
metode care vor accentua
individualitatea copiilor, le vor da
posibilitatea de manifestare a
creativitatii, a initiativei, a spiritului de
cooperare, vor antrena cat mai multe
operatii ale gandirii.
Verificarea eficientei strategiilor se va
face
prin analiza produselor activitatii,
datele
fiind interpretate statistic.

CARACTERISTICILE
DEZVOLTARII
PSIHOFIZICE
A PRESCOLARULUi

Perioada prescolara sau varsta de aur a

copilariei este varsta unor achizitii
psihocomportamentale fundamentale a caror
calitate va influenta in mare masura nivelul de
adaptare si de integrare a copilului in fazele
urmatoare ale evolutiei si dezvoltarii lui. Varsta
prescolara este o perioada a descoperirii
copilul
invata ca exista o lume dincolo de spatiul casei
si doreste sa se implice in cunoasterea ei.

Dezvoltarea fizica este evidenta in perioada

prescolara. Intre 3-6 ani are loc cresterea
staturii ( 92 cm - 116 cm si cea ponderala 14
kg -22 kg) "U Schiopu Verza E 1981".
Perioada prescolara poate fi impartita in trei
subperioade:
subperioada prescolaritatii mici (3-4 ani),
subperioada prescolaritatii mijlocii (4-5 ani)
si subperioada prescolaritatii mari (5-6 ani).

1. Dezvoltarea capacitatilor senzoriale

2. Dezvoltarea perceptiilor
3. Dezvoltarea reprezentarilor
4. Dezvoltarea imaginatiei
5. Dezvoltarea gandirii
6. Dezvoltarea atentiei
7. Dezvoltarea vorbirii
8. Dezvoltarea afectivitatii

OBIECTIVE SI CONTINUTURI ALE

DISCIPLINEI "CUNOASTEREA
MEDIULUI"
IN

Obiective cadru:
A. Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a
mediului inconjurator, precum si stimularea curiozitatii
pentru investigarea acestuia.
B. Utilizarea unui limbaj adecvat in prezentarea unor
fenomene din natura si din mediul inconjurator.
C. Formarea si exersarea unor deprinderi de ingrijire si
ocrotire a mediului inconjurator, in vederea educarii unei
atitudini pozitive fata de acesta.

Obiective de referinta
Obiectiv de referinta: Sa

cunoasca unele
elemente componente
ale lumii inconjuratoare
(corpul uman, plante,
animale, obiecte).

Sa recunoasca anumite

schimbari si transformari
din mediul inconjurator.
Sa exploreze si sa descrie
verbal sau grafic obiecte,
fenomene. procese din
mediul inconjurator,
folosind surse de informare
diverse

Sa cunoasca elemente

ale mediului social si

cultural

Sa cunoasca existenta

corpurilor ceresti, a
vehiculelor cosmice

are o activitate pe
saptamana si deci aproximativ 32
activitati pe an. Se pot desfasura
in
conceptia propunatoarei:
- 20 de activitati de observare
- 4 lecturi dupa imagini
- 8 jocuri didactice

are:

O activitate pe saptamana si
aproximativ 32 pe an
Se pot desfasura
aproximativ:
15 activitati de observare
6 lecturi dupa imagini
11 jocuri didactice

are:
O activitate pe saptamana si
aproximativ 32 de activitati
pe an Se pot desfasura in
conceptia propunatoarei:
10 activitati de observare
8 lecturi dupa imagini
14 jocuri didactice

STRATEGll DIDACTICE
EFICIENTE FOLOS ITE IN
ACTIVITATILE
CUNOASTERII MEDIULUI
INCONJURATOR

Principalele elemente
componente ale strategiilor
didactice sunt:
a) sistemul formelor de organizare si
desfasurare a activitatilor educative
b) sistemul metodologie, metodele si
procedeele didactice utilizate in
activitatile educative
c) sistemul mijloacelor de invatamant
si modurile de abordare a invatarii.

Strategia didactica este modul in

care educatoarea reuseste sa
aleaga, sa combine, sa
organizeze intr-o ordine
cronologica ansamblul de
metode, materiale si mijloace in
vederea atingerii anumitor
obiective.

Dupa gradul de generalitate se pot clasifica in:

strategii didactice generale (commune mai

multor discipline de studio)
strategii particulare (specifice unei discipline
de studiu)

Dupa caracterul lor se pot clasifica in

strategii:
de rutina (bazate pe automatisme rigide)
bazate pe sisteme, deprinderi, pe moduri
generale de abordare a predarii pentru
categorii de probleme
novatoare, creative (elaborate chiar de
cei care predau)

Dupa natura obiectivelor se pot

clasifica in strategii:
cognitive
actionale
afectiv atitudinale

Dupa particularitatile evolutive ale

gandirii se pot clasifica in:
inductive
deductive
analogice
transductive
mixte

Dupa gradul de dirijare a invatarii exista mai

multe posibilitatti de clasificare:
I Prescrise - neparticipative
a) algoritmice - observarae unei plante,
animal
b) semialgoritmice
c) nealgoritmice
d) prescrise (de dirijare riguroasa a invatarii)
e) imitative
f) explicatii reproductive (expozitive)
g) explicatii intuitive (demonstrative)

II Neprescrise - participative ( de activizare

a prescolarilor)
a) euristice
b) explicativ - investigative
c) investigative - explicative
d) de explorare observativa
e) de explorare experimentala
f) de descoperire (bazate pe conversatia
euristica, problematizare, bazate pe
cercetarea in echipa)

Una din cele mai complexe si complete

clasificari a fost realizata de Ioan Cerghet
"parintele didacticii in scoala romaneasca,
pornind de la un criteriu de baza, si anume
"izvorul cunoasterii".
Metodele se pot clasifica in:
metode de comunicare,
metode de explorare a realitatii
metode de actiune.

Metode traditionale (clasice):

Observatia este o metoda de cunoatere

directa a realitatii, subiectul cunoscator

aflandu-se in contact direct, senzorial, cu
realitatea de cunoscut.
Conversatia euristica ( de descoperire)

este cea se foloeste in activitatile de

predare. l conduce pe copil la cunostinte
noi prin intrebari asupra altor cunostinte
dobandite deja.

Jocul didactic este cea mai valoroasa

metoda a activitatii desfasurate cu copiii

prescolari deoarece rezolva intr-o forma
cu totul potrivita varstei sarcini instructive
complexe.
Explicatia este metoda verbala prin care

se progreseaza in cunoastere in sensul

intelegerii caracteristicilor unui aspect din
realitate, descoperirii cauzelor unui
fenomen sau a scopurilor unei activitati
umane de baza.

Problematizarea este o metoda de

comunicare orala ce presupune

gasirea unei solutii la o intrebare sau
la o situatie problematica. Ea
urmareste dezvoltarea gandirii
independente si productive.

Invatarea prin descoperire este

legata de contextul mai larg al

euristicii si il situeaza pe copil in
ipostaza de subiect al cunoasterii
stiintifice

 Exercitul este metoda prin care se formeaza

deprinderile fizice sau intelectuale si consta in

repetarea constienta a unei actiuni, pentru a o
perfectiona, avand ca termen de comparatie un
model cu scopul de a o automatiza, adica de a o
putea desfasura cu un foarte redus control
constient.

Studiul de caz ca metoda activa de instruire si

educare. El presupune desfasurarea activitatii

didactice pe baza analizarii si dezbaterii unor
situatii reale, a unor "cazuri" ca premise pentru
formarea unor concluzii, reguli, legitati, principii,
etc. Este in acelasi timp o metoda de cercetare
care permite confruntarea directa cu o situatie
reala favorizand astfel cunoasterea inductiva

Munca in grup este o metoda de

invatamant care presupune cooperare si

activitate comuna in rezolvarea unor
sarcini de instruire.
Jocul de rol sau metoda rolurilor este o

metoda de educatie sociala si poate fi

folosita in sprijinul imbogatirii cunostintelor
si activizarii vocabularului.

Metode algoritmice de grup

- Invatarea pe simulatoare didactice
Metode creative de grup
1. Brainstormingul
2. Metoda Phillips 6-6
3. Cubul
4. Ciorchinele
5. Mozaicul
6. Colturile

METODA PROIECTELOR IN
ACTIVITATEA DE
CUNOASTEREA MEDIULUI
Un proiect este o extindere, o
investigare a
unui subiect din sfera idealului sau
practicului catre care copilul isi
indreapa
intreaga atentie si energie

Mijloacele de invatamant sunt

un ansamblu de resurse sau
instrumente materiale si tehnice
produse, adaptate ori selectate
in vederea indeplinirii sarcinilor
instructive educative ale
gradinitei

APLICATII PRACTICE DE
STRATEGII DIDACTICE
EFICIENTE FOLOSITE
IN ACTIVITATILE DE
CUNOASTERE A
MEDIULUI

Avand in vedere ca formele de activitate

frontale cat si cele desfasurate in ariile de
stimulare utilizeaza strategii didactice
pentru predarea si consolidarea
cunostintelor despre mediul inconjurator,
voi lua ca ipoteza de lucru eficientizarea
acestor forme de activitati.
Eficientizarea va fi demonstrata prin
prezentarea comparativa a cate doua
activitati care au fost sustinute de
educatoare pentru fiecare forma de
activitate. Se va urmari prin analiza
comparativa a acestor activitati sustinerea
ipotezei de lucru prezentate anterior.

Astfel, eficientizarea activitatilor de

observare pentru nivelul I al prescolaritatii
(grupa mica si mijlocie) se realizeaza prin
folosirea jocului didactic ca metoda in
strategia didactica de predare a
cunostintelor despre mediul inconjurator.
Se stie ca jocul este o activitate
fundamentala a prescolaritatii si este
indispensabiil pentru transmiterea si
consolidarea de cunostinte. Jocul il
angajeaza total pe copil, ii stimuleaza
dezvoltarea, efortul de perfectionare.

Contribuie in acest fel la aparitia posibilitatilor

de invatare sistematica si a celor de munca,
jocul a alternat predarea cu invatarea si astfel a
crescut eficienta activitatii, stiut fiind faptul ca
ponderea prea mare a predarii in detrimentul
invatarii conduce la scaderea eficientei activitatii
si deci la scaderea eficientei strategiei didactice .
Utilizarea lui a antrenat doua tipuri de invatare:
[de explorare-observativa (pentru determinarea
culorii marului), de explorare experimentala
(precizarea gustului)].
Ele s-au desfasurat la grupa mica si au avut
tema "Marul" ( observare).

Acest tip de invatare presupune

activizarea prescolarilor si implicit
activizarea activitatii. Pentru ca s-a utilizat
jocul pentru antrenarea acestor tipuri de
invatare, activitatea a devenit atractiva si
tocmai aceasta activitate i-a sporit
eficienta. Desigur ca strategia didactica a
devenit eficienta datorita imbinarii
mijloacelor de invatamant cu metodele si
tipurile de invatare, dar variabila ce i-a
sporit eficienta a fost tocmai folosirea
jocului didactic in sistemul de metode al
uneia din activitati ce s-a dovedit a fi mai
eficienta.

Strategia didactica a fost aplicata pe un

esantion de 24 de copii si s-a constatat la
evaluare ca acolo unde strategia s-a
compus din urmatoarele metode
(observatia, conversatia, explicatia,
demonstratia, jocul didactic si exercitiul ),
copiii au reusit sa rezolve toti exercitiul
practice de la evaluare. In activitatea unde
strategia didactica a fost bazata pe
imbinarea doar a metodelor ( observatia,
conversatia, explicatia, demonstratia si
exercitiul), copiii au reusit sa resolve
sarcina de evaluare doar in numar de 15
copii.

Pentru nivelul doi (grupele mari si

pregatitoare ) ativitatile de observare pot
deveni eficiente daca in strategia de predare
se imbina metodele expositive (explicatia),
metodele interrogative (conversatia
euristica), metodele de explorare directa si
indirecta a realitatii ( observatia,
demonstratia) cu metodele bazate pe actiune
(invatarea prin descoperire, problematizare).
Imbinarea metodelor expozitive, interogative,
de explorare directa si indirecta a realitatii cu
metodele bazate pe actiune alterneaza in
mod optim predarea cu invatarea.

Folosirea problematizarii ca metoda in

strategia de predare a ajutat la
diferentierea activitatii didactice in sensul
ca situatia problema a fost rezolvata de
acei copii a caror capacitate intelectuala
depaseste nivelul mediu de cunostinte al
grupei. Alternarea in mod optim a invatarii
cu predarea, cat si diferentierea activitatii
didactice au dat o eficienta sporita
activitatii. Activitatile pe care le analizam
comparativ au avut tema "Ciresele si
capsunile" si s-au desfasurat la grupa
pregatitoare

Pentru aceea care s-a dovedit foarte

eficienta s-au imbinat in strategia de predare de
cunostinte urmatoarele metode: observatia,
conversatia euristica, problematizarea, explicatia
, invatarea prin descopeire, demonstratia,
exercitiul. A fost aplicata pe un esantion de 20
copii si s-a constatat la evaluare ca toti au
realizat fisele corect. In activitatea unde strategia
de predare a fost bazata pe imbinarea metodelor
(observatia, conversatia euristica, explicatia,
demonstratia, exercitiul) doar 18 copii au reusit
sa rezolve corect fisa de evaluare. Nu au
desenat si cea de-a doua cireasa si punctele de
pe capsuni.

Tot pentru nivelul doi (grupele mari si

pregatitoare) activitatile de observare pot
deveni eficiente daca in strategia de predare se
imbina metodele traditionale cu cele moderne.
Imbinarea metodelor traditionale cu cele
modeme a condus la alternare a in mod optim a
predarii cu invatarea si in special la organizarea
colectivului in doua forme de organizare a
activitatii instructive educative (forma frontala cu
forma de grup). Aceasta alternanta de forme de
organizare a condus la participarea in numar
sporit a copiilor al activitate, deci a antrenat in
procesul de predare invatare cat mai multi copii
si astfel eficienta activitatii a crescut.

Activitatile pe care le analizam

comparative au avut ca tema "Crizantema"
( observare) si s-au desfasurat al grupa
mare. Pentru aceea care s-a dovedit
foarte eficienta s-au imbinat in strategia de
predare de cunostinte urmatoarele metode
traditionale (observatia, conversatia
euristica, problematizarea, explicatia,
demonstratia, exercitiul) cu metode
moderne (brainstorming-ul). A fost
aplicata pe un esanatioan de 21 copii si sa constatat la evalaure ca toti copiii au
realizat fisele corect.

In activitatea unde strategia de

predare a fost bazata doar pe imbinarea
metodelor traditionale (observatia,
conversatia euristica, problematizarea,
explicati a, demonstratia, jocul didactic,
exercitiul) doar 18 copii au reusit sa
rezolve fisa corect.
Greseala a constat in faptul ca nu au
reusit sa coloreze dreptunghiurile cu toate
culorile pe care le are crizantema.

Jocurile didactice ca forma de activitate pot

constitui o strategie didactica eficienta de
predarea si consolidarea cunostintelor despre
mediul inconjurator pentru toate nivelurile de
varsta din gradinita.
Eficienta este data de structura jocului
didactic care il face pe acesta atractiv.
Regulile de joc si elementele de joc ca si
modul de desfasurare care alcatuiesc structura
joculi didactic pot constitui o strategie didactica
eficienta de predare daca acestea sunt
prezentate clar si in mod ingenios de educatoare

Jocul didactic poate deveni neatragator,

pictisitor si obositor daca are in componenta sa
elemente de joc artificiale. Nestimulative care
ingreuneaza invatarea.
Eficienta jocului depinde de calitatea
materialului folosit cat si de placerea cu care
participa copiii la joc. Pornind de la aceste
ipoteze de lucru voi prezenta un joc didactic
creatie proprie desfasurat la grupa mijlocie.
Au participat la joc 24 de copii si ei au fost
atrasi in mod deosebit de ghicitoarea jocului si
de castigarea rolului de postas. Evaluarea s-a
realizat cu ajutorul fisei si toti copiii au rezolvat
corect sarcinile de evaluare

Exista activitati care nu pot fi predate eficient

sau consolidate daca metodele nu sunt
adecvate continutului. In activitatile de
cunoasterea mediului exista continuturi care pot
fi predate si insusite constient numai daca in
strategia didactica se foloseste metoda
experimentul inpreuna cu alte metode didactice.
Un astfel de continut pe care l-am avut de
consolidate s-a intitulat "Apa si transformarile
ei". Activitatea s-a desfasurat la grupa
pregatitoare si la ea au participat 22 de copii.
Fara experimentarea transformarii apei in diferite
stari, copii nu ar fi inteles pe deplin continutul
amintit.
Copiilor le-a facut placere sa verifice care
sunt starile de agregare ale apei, ca si
conditiile ce conduc la producerea lor.

Activitatea a devenit eficienta datorita faptului ca

prescolarii au efectuat experimente simple (de
inghetare a apei punand un pahar de apa afara
la fereastra si fiind iarna si foarte frig el a
inghetat dupa 2 ore, au observat fierberea apei
intr-un recipient sub actiunea flacari,
transformarea in aburi, apoi in vapori de apa,
aburul fiind oprit cu un capac rece)
Folosirea experimentului ca metoda de lucru i-a
ajutat pe acestia sa inteleaga mai usor
continutul, le-a stimulat curiozitatea, i-a incitat la
explorare, atentia le-a fost captata pe tot
parcusul activitatii, ia invitat sa descopere, sa
cerceteze, sa inteleaga anumite fenomene
petrecute in natura.
Au raspuns cu usurinta la intrebarile educatoarei
si toti au rezolvat fisa corect

Folosirea unor unor strategii didactice eficiente de

predare sau consolidare de cunostinte trebuie sa devina
un deziderat al oricarui educator din invatamantul
prescolar.
Activitatile de cunoasterea mediului joaca un rol important
in dezvoltarea personalitatii copilului, cu precadere la
aceasta varsta a prescolaritatii deoarece gandirea
copilului are un caracter predominant intuitiv iar mediul
constituie suportul intuitiv cel mai adecvat. Dezvaluindu-i
natura, copilul invata sa vada, sa simta, s-o inteleaga, s-o
iubeasca. Prin aceste activitati isi insuseste si
consolideaza anumite cunostinte despre animale, plante,
fenomene ale naturii, oameni, obiecte neinsufletite, isi
formeaza o atitudine despre lume si viata in general.

Acest lucru nu poate fi realizat decat cu ajutorul unui

proces didactic eficient.
Procesul didactic eficient are la baza activitati didactice
eficiente cu strategii de predare si consolidare eficiente.
Eficienta este conditionata atat de modul in care sunt
selectate continuturile cat si de modul in care acestea
sunt aduse la cunostinta copiilor, adica de strategiile
didactice. Nu exista act de predare invatare care sa nu
includa in structura lui un anumit fel de a proceda, o
anumita tehnica de executie, de realizare a actiuni
respective.
Astfel, in lucrarea mea am incercat sa prezint anumite
strategii didactice care pot eficientiza formele de
activitate prin care se desfasoara actul predarii
invatarii la cunoasterea mediului.

In general, cadrul didactic si copii actioneaza

in cadrul activitatilor prin intermediul unor
metode de predare invatare. Ele constituie sursa
eficacitatii si eficientei strategiei didactice.
Spiritual de inovatie si creativitatea didactica a
educatoarei se pot manifesta prin aplicarea
acestor metode intr-un mod adecvat si ingenios.
Am incercat sa demonstrez ca alegerea,
imbinarea si foosirea metodelor in mod creative
si corect, cat si utilizarea unui material didactic
variat si adecvat deci in esenta utilizarea unei
strategii didactice adecvate conduce la realiarea
obiectivelor instructive educative, dinainte
stabilite in proportie de 90% sau chiar de 100%.

Imbinarea si alegerea celor mai potrivite

metode si mijloace reprezitna de fapt strategia
didactica, ce poate fi inteleasa ca un mod de
abordare si rezolvarea unor sarcini de instruire si
educare in scopul atingerii unor rezultate
maxime alegerea unei strategii didactice se
poate face si in functie de natura continutului
cunostintelor, de obiectivele instructive
educative, dotarea gradinitei, de timpul
disponibil, de conceptia pedagogica a cadrului
didactic pe care a reusit sa si-o formeze pe
parcursul anilor de invatamant, de conceptia
pedagogica a epocii noastre, etc.

Eficienta strategiei didactice e data de

alegerea celor mai eficiente metode si mijloace
care pot transmite si consolida un anumit set de
cunostinte. Astfel, anumite continuturi ca "Apa si
transformarile ei" pentru a fie eficient predate
necesita folosirea metodei experimentului in
strategia didactica de predare.
Predarea eficienta a cunostintelor despre
plante si animale, cu precadere pentru nivelul 1
al prescolaritatii necesita introducerea jocului
didactic ca metoda in strategia de predare sau
utilizarea acestuia ca forma de activitate, stiut
fiind faptul ca copilul invata cel mai usor prin joc.

Accesibilitatea cunostintelor, aducerea lor la

cunostinta copiilor in mod placut si deci eficient
se poate face daca in strategia didactica se
imbina metodele expositive, interogativ dialogate
cu cele activ participative, metodele traditionale
cu cele moderne, acestea din urma fiind extrem
de importante pentru ca pun accent pe
implicarea copilului in actul didactic atat ca
participant cat si ca coautor al conceperea
acestuia. (exemplu: metoda proientelor).
Didactica actuala pune accent pe mobilurile
interioare, pe atitudinea activa, izvorata din
interiorul copilului pe activitatea din proprie
initiative.

Astfel de mobiluri, cum ar fi curiozitatea

de a cunoaste, dorinta de a observa si
explica, de a investiga si construi, de a
explora si descoperi, de a crea, de a
inventa, etc apar insa din primii ani de
viata si aici trebuie sa intervina
invatamantul prescolar, pentru a le prelua
si apoi, prin strategiile didactice adecvate
sa le exploateze printr-un amplu proces
instructiv educativ, in vederea pregatirii
prescolarului pentru scoala si viata.

Prescolarul nu poate face singur cu

maxim de eficienta investigatiile in mediul
inconjurator, intrucat nu are pregatirea si
nici experienta necesare. De aceea, el nu
stie sa selecteze din noianul de fenomen
care-l inconjoara pe cele esentiale, nu stie
sa le interpreteze corect, nu se poate
orienta si nu poate reactiona la timp si in
mod adecvat.
Si totusi la aceasta varsta, puiul de om
poate fi modelat cu usurinta, cu tact si
pricepere pedagogica.

Ca urmare, in cadrul procesului instructive

educativ, educatoarei ii revine sarcina
importanta de a conduce copilul pe calea
cunoasterii corecte a realtatii, a pregatirii pentru
viata. Formarea in mod armonios a generatiilor
viitoare depinde de calitatea muncii celor care
pregatesc aceste generatii, de experienta si
talentul lor pedagogic, de impcarea lor afectiva.
Si cum educatia este un proces dinamic, cei
care pregatesc aceste generatii au datoria si
obligatia morala de a-si dinamiza actul didactic,
de a se pregati si informa continu, de a crea cele
mai eficiente situatii de predare invatare, de a
influenta sistematic si constient dezvoltarea
intelectuala, morala si fizica a noilor generatii.