ROLUL JOCULUI LOGICO-MATEMATIC ÎN FORMAREA

REPREZENTĂRILOR MATEMATICE

,, Jocurile sunt la fel de vechi ca şi civilizaţia însăşi şi la fel de variate ca aripile fluturilor.
Pentru ele a fost cheltuită o cantitate fantastică de energie mintală” (M. Gardner)

Jocul este modalitatea caracteristică de manifestare a preșcolarului, activitatea sa

fundamentală, prin care copilul se definește, creează, se dezvoltă. Jocul logic, ca modalitate de
educare și instruire intelectuală, constă în faptul că realizează o îmbinare optimă între obiective,
conținuturi și particularitățile psihice ale sale, prin intermediul sarcinilor de joc. Prin jocul logic,
el stabilește legături cu alte subiecte din viața reală, cu noțiuni dobândite anterior, cu fapte din
mediul apropiat. Dezvoltarea jocurilor logice se bazează pe principiul acțiunii directe asupra
obiectelor, pe cel al legării teoriei de practică, pe crearea unei direcții continue și pe operații
structurate de la simplu la complex. Alegerea jocurilor logice va ține seama de nivelul dezvoltării
gândirii preșcolare, aceasta fiind o trecere de la gândirea senzorio-motorie la cea intuitiv-
imaginativă și verbală, după stadiile inteligenței ale lui Jean Piaget.

Jocului logic îi este caracteristic că se fundamentează pe elemente de teoria mulțimilor și

pe structuri logice, pornind de la crearea capacității de a gândi logic prin mânuirea materialului și
observarea efectelor în plan acțional, apoi în plan mintal. El nu operează cu termeni și noțiuni
specifice domeniului, iar limbajul specific se subordonează mereu planului acțional și al etapelor
gândirii copilului.

Cercetările efectuate de către Jean Piaget cu privire la noțiunile logico-matematice arată

că „ele presupun un joc de operații care sunt extrase nu din obiectele percepute, ci din acțiunile
exercitate asupra obiectelor.” Acest lucru demonstrează cât de importantă este experiența
acumulată de copii în situații de joc cu obiectele, prin reconstituirea realului pe principii logice și
prin vehicularea imaginii-simbol.

Organizarea jocului logic ar trebui să apeleze la experiențele anterioare din alte jocuri
didactice și senzoriale, folosind materiale din mediul înconjurător apropiat copilului: jucării,
fructe, legume, mărgele, nasturi, bețe, cu însușiri diferite (culoare, mărime, formă, grosime).

În grădiniță se folosesc cel mai frecvent truse de piese logice ale căror caracteristici de
formă, mărime, culoare și grosime se disting cu ușurință, având o structură standard admisă
privind caracteristicile perceptive ale copiilor. Ele poartă denumirea de Trusa Logi I și II și trusa
Z.P. Dienes în funcție de nivelul de vârstă al preșcolarilor. Trusa Logi I cuprinde 24 de piese,
având 4 forme principale: cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi și introduse în programă exact în
ordinea aceasta. Au 3 culori primare (roșu, galben și albastru) și 2 dimensiuni (mare-mic). Trusa
Logi II conține 48 de piese, la formă având și oval. Trusa Dienes are 4 atribute distincte (mărime,
cu 2 valori, culoare, cu 3 culori primare, formă, cele 4, ca la Trusa Logi I, grosime, cu 2
dimensiuni distincte), în total fiind 48 de piese. Jocul logic pornește la grupa mică prin această
resursă de la introducerea celor 3 forme (cerc, pătrat, triunghi), pe rând, exersând pe 2 mărimi
(mare-mic), dar având aceeași grosime (fie toate groase, fie subțiri). Piesele cu aceleași însușiri
devin „prietene”, se stabilesc relații între ele, se observă că au ceva în comun (culoarea, apoi
mărimea, apoi forma, dar nu în aceeași activitate), unde treptat ajung să se constituie în „grupe”
sau „mulțimi”.

CLASIFICAREA JOCURILOR LOGICO-MATEMATICE:

Jocurile logice se clasifică, după Gheorghe Iftimie în 8 tipuri distincte, după raportul pe care îl
stabilesc între scop, conținuturi și sarcina de joc:

1) Jocul de constituire de mulțimi

2) Jocuri cu diferențe
3) Jocuri de aranjare în tablou
4) Jocuri cu cercuri
5) Jocuri de formarea perechilor
6) Jocuri de transformări
7) Jocuri cu mulțimi echivalente (sunt tot atâtea?)
8) Jocuri logice pentru activități la alegere

EXEMPLE DE JOCURI LOGICE (3 EX):

a) „Înșirăm mărgele”

Scop: formarea deprinderii de a diferenția mulțimile după cantitate, fixarea noțiunilor de

„mai mult/mai puțin” și dezvoltarea atenției și a memoriei.

Material: mărgele colorate, coșulețe și o bucățică de sârmă plușată, maleabilă.

Sarcina de joc: copiii așezați la măsuță primesc un coșuleț cu 2 compartimente: unul cu 5

mărgele de spumă roșii, celălalt cu 10 mărgele de spumă albe și o sârmă plușată pentru
înșirat. Ei trebuie să înșire mărgelele alternativ, o mărgea din grupa celor „mai puține” și câte
două mărgele din grupa celor cu „mai multe”. Dacă greșesc, copiii se corectează singuri,
reluând procesul. Sunt apreciați cei care verbalizează și rezolvă corect sarcina.

b) „A câta piesă a fost ascunsă?”

Scop: consolidarea numerelor ordinale în limitele 1-10; dezvoltarea capacității de

concentrare, a rapidității în gândire și în acțiune; dezvoltarea limbajului specific matematic.

Material didactic: trusa Dienes

Sarcina de joc: se poate desfășura cu toată grupa sau cu un grup retrâns de copii, pe la centru
Jocuri de masă. Copiii stau pe scăunele la masă, în fața lor sunt așezate în semicerc 10 piese
 geometrice. Se intuiesc fiecare, se denumesc și se numără. Un copil va închide ochii, stând
cu spatele la masă, iar un altul va extrage din grup o piesă și o va ascunde. La semnalul
educatoarei, primul copil va lua ochii și va cerceta locul rămas liber de pe masă, ghicind ce
piesă lipsește („a câta piesă?”). La aplicarea jocului, se alege piesa de pe locul 1 sau ultimul,
pentru a crea dificultate sarcinii.

c) „Găsește locul potrivit?”

Scop: consolidarea deprinderii copiilor cu procedeul de a forma mulțimi pe baza unei însușiri
date, precum și pe intuirea operațiilor cu două mulțimi (având elemente comune); intuirea
reuniunii și intersecției , prin asemănări și deosebiri, diferența și complementara reuniunii.

Material didactic: două cercuri (diagrame), unul roșu, celălalt verde; trusa Dienes cu cele 48
de piese, buline

Sarcina didactică: copiii trebuie să recunoască forma cerută și dimensiunea, astfel: în cercul-
diagramă roșu se așază toate piesele triunghiulare, iar în diagrama verde toate piesele mici.
Cele două diagrame au o intersecție, care inițial nu va fi completată, până nu se face
verbalizarea și verificarea acțiunii inițiale. Ei observă că au adus toate triunghirile mari în
diagrama roșie, dar vor găsi și triunghiuri mici care par că se potrivesc în amaândouă
diagramele, prin cele două însușiri (formă, mărime). Locul lor va fi intuit în intersecție, iar
verbalizarea va avea loc cu susținerea educatoarei și aprecierea colegilor.

AVANTAJELE UTILIZĂRII JOCURILOR LOGICE ÎN DEZVOLTAREA

COGNITIVĂ:
Analizând tipurile jocurilor logice și varietatea subiectelor, putem deduce rolul lor intens
ludic și complex în același timp. Copilul nu doar contemplă o situație de joc, ci este pus să o
rezolve, să caute modalități de soluționare multiple, își imaginează singur diferite variante, își
confruntă propriile păreri cu ale colegilor și învață din greșeli. Educatoarea are rol de facilitator
de joc, de moderator, ea creează situația ludică și problematizează, copiii descoperind soluțiile
prin acțiune directă sau prin intermediul reprezentărilor și simbolurilor. Ea va stimula inițiativa,
creativitatea și curiozitatea copiilor.