Cursul 2 – Relații binare

1. Definiție și exemple
Definiție: Fie mulțimile 𝐴 și 𝐵, nevide. Numim relație binară o submulțime 𝜌 a produsului
cartezian 𝐴 × 𝐵, adică 𝜌 ⊆ 𝐴 × 𝐵.
Spunem că 𝑎 se află în relația 𝜌 cu 𝑏 dacă perechea (𝑎, 𝑏) ∈ 𝜌. Notăm (𝑎, 𝑏) ∈ 𝜌 sau 𝑎𝜌𝑏.
Mulțimea 𝐴 se numește domeniul lui 𝜌: 𝑑𝑜𝑚 𝜌 = {𝑎 ∈ 𝐴|∃𝑏 ∈ 𝐵, 𝑎𝜌𝑏}
Mulțimea 𝐵 se numește codomeniul lui 𝜌: 𝑐𝑜𝑑𝑜𝑚 𝜌 = {𝑏 ∈ 𝐵|∃𝑎 ∈ 𝐴, 𝑎𝜌𝑏}

Exemple:
1. Dacă 𝐴 = {1,2} și 𝐵 = {1,2,3}, atunci 𝜌 = {(1,1), (1,2), (2,3)}.
2. Relația de incluziune a două mulțimi este operație binară.
Dacă 𝐴, 𝐵 ∈ 𝒫(𝐸) și 𝐴 ⊆ 𝐵 , atunci spunem că 𝐴 este în relație cu 𝐵 , relație de
incluziune.
3. Divizibilitatea pe ℕ este operație binară.
Spunem că 𝑎 este în relație cu 𝑏, dacă 𝑎 este divizibil cu 𝑏, adică, dacă există un număr
natural 𝑐 ≠ 0 astfel încât 𝑎 = 𝑏 ∙ 𝑐. Notăm 𝑎 ⋮ 𝑏.
8 ⋮ 2, 30 ⋮ 6, 12 ⋮ 2
4. Funcția poate fi gândită ca o relație binară:
Pentru funcția 𝑓: 𝐴 → 𝐵 , elementele 𝑥 ∈ 𝐴 și 𝑦 ∈ 𝐵 se află în relație binară dacă
𝑓(𝑥) = 𝑦, sau dacă (𝑥, 𝑦) ∈ 𝐺𝑓 .

Operații cu relații binare

Fie 𝜌 și 𝜌′ două operații binare pe mulțimile 𝐴 × 𝐵. Deoarece sunt definite ca submulțimi
ale produsului scalar operațiile cu mulțimi au sens și pentru relațiile binare:

1. Reuniunea: 𝑥(𝜌 ∪ 𝜌′ )𝑦 ⇔ 𝑥𝜌𝑦 sau 𝑥𝜌′ 𝑦.

2. Intersecția: 𝑥(𝜌 ∩ 𝜌′ )𝑦 ⇔ 𝑥𝜌𝑦 și 𝑥𝜌′ 𝑦.
3. Complementara: 𝑥𝜌𝐶 𝑦 ⇔ (𝑥, 𝑦) ∉ 𝜌.

Pe lângă operațiile de mai sus, putem defini și compunerea a două relații binare.
Fie două operații binare 𝜌 ⊆ 𝐴 × 𝐵 și 𝜌′ ⊆ 𝐵 × 𝐶. Definim compunerea relațiilor 𝜌 și 𝜌′
prin (𝑥, 𝑧) ∈ 𝜌 ∘ 𝜌′ ⇔ ∃𝑦 ∈ 𝐵 astfel încât (𝑥, 𝑦) ∈ 𝜌 și (𝑦, 𝑧) ∈ 𝜌′ .

Propoziția 2.1: Compunerea relațiilor binare este operație asociativă: dacă 𝜌 ⊆ 𝐴 × 𝐵, 𝜌′ ⊆

𝐵 × 𝐶 ș𝑖 𝜌′′ ⊆ 𝐶 × 𝐷, atunci
(𝜌 ∘ 𝜌′ ) ∘ 𝜌′′ = 𝜌 ∘ (𝜌′ ∘ 𝜌′′).

Cursul 2 – Matematică pentru învățământul preșcolar și primar 1

Demonstrație: Fie (𝑎, 𝑑) ∈ (𝜌 ∘ 𝜌′ ) ∘ 𝜌′′ . Atunci există 𝑐 ∈ 𝐶 astfel încât (𝑎, 𝑐) ∈ (𝜌 ∘ 𝜌′ ) și
(𝑐, 𝑑) ∈ 𝜌′′ . Atunci există 𝑏 ∈ 𝐵 astfel încât (𝑎, 𝑏) ∈ 𝜌 și (𝑏, 𝑐) ∈ 𝜌′ . Deci (𝑎, 𝑏) ∈ 𝜌 și
(𝑏, 𝑑) ∈ 𝜌′ ∘ 𝜌′′ . Obținem, astfel, că (𝑎, 𝑑) ∈ 𝜌 ∘ (𝜌′ ∘ 𝜌′′). Am demonstrat că
(𝜌 ∘ 𝜌′ ) ∘ 𝜌′′ ⊆ 𝜌 ∘ (𝜌′ ∘ 𝜌′′). (2.1)
reciproc, dacă (𝑎, 𝑑) ∈ 𝜌 ∘ (𝜌′ ∘ 𝜌′′) , atunci există 𝑏 ∈ 𝐵 astfel încât (𝑎, 𝑏) ∈ 𝜌 și (𝑏, 𝑑) ∈
(𝜌′ ∘ 𝜌′′). De asemenea, există 𝑐 ∈ 𝐶 astfel încât (𝑏, 𝑐) ∈ 𝜌′ și (𝑐, 𝑑) ∈ 𝜌′′ . Atunci (𝑎, 𝑐) ∈ 𝜌 ∘
𝜌′ și (𝑐, 𝑑) ∈ 𝜌′′ . Deci (𝑎, 𝑑) ∈ (𝜌 ∘ 𝜌′ ) ∘ 𝜌′′. Astfel, am arătat că
𝜌 ∘ (𝜌′ ∘ 𝜌′′ ) ⊆ (𝜌 ∘ 𝜌′ ) ∘ 𝜌′′. (2.2)
′
Atunci din relațiile (2.1) și (2.2) obținem că (𝜌 ∘ 𝜌 ) ∘ 𝜌′′ = 𝜌 ∘ (𝜌′ ∘ 𝜌′′). ∎

Definiție: Fie 𝐴 o mulțime. Definim relația binară 1𝐴 ⊆ 𝐴 × 𝐴 prin

1𝐴 = {(𝑥, 𝑥) ∈ 𝐴 × 𝐴} = {(𝑥, 𝑦) ∈ 𝐴 × 𝐴|𝑥 = 𝑦} = {(𝑥, 𝑥)|𝑥 ∈ 𝐴}.
Propoziția 2.2: Fie două mulțimi 𝐴 și 𝐵 și o relația binară 𝜌 ⊆ 𝐴 × 𝐵. Atunci
𝜌 ∘ 1𝐴 = 1𝐴 ∘ 𝜌 = 𝜌.
Definiție: Fie două mulțimi 𝐴 și 𝐵. Definim relația binară inversă 𝜌−1 a lui 𝜌 ⊆ 𝐴 × 𝐵
𝜌−1 = {(𝑦, 𝑥) ∈ 𝐵 × 𝐴| (𝑥, 𝑦) ∈ 𝜌}.
În plus, 𝑦𝜌−1 𝑥 ⇔ 𝑥𝜌𝑦.

Propoziția 2.3: Fie mulțimile 𝐴, 𝐵 și 𝐶 și relațiile binare 𝜌 ⊆ 𝐴 × 𝐵 și 𝜏 ⊆ 𝐵 × 𝐶. Atunci

(𝜏 ∘ 𝜌)−1 = 𝜌−1 ∘ 𝜏 −1 .

Demonstrație: Cum 𝜏 ∘ 𝜌 ⊆ 𝐴 × 𝐶, atunci (𝜏 ∘ 𝜌)−1 ⊆ 𝐶 × 𝐴.

Cum 𝜌−1 ⊆ 𝐵 × 𝐴 și 𝜏 −1 ⊆ 𝐶 × 𝐵, atunci 𝜌−1 ∘ 𝜏 −1 ⊆ 𝐶 × 𝐴. Deci (𝜏 ∘ 𝜌)−1 și 𝜌−1 ∘ 𝜏 −1 sunt
ambele submulțimi ale mulțimii 𝐶 × 𝐴.
Fie (𝑐, 𝑎) ∈ (𝜏 ∘ 𝜌)−1 ⇔ (𝑎, 𝑐) ∈ 𝜏 ∘ 𝜌 ⇔ ∃𝑏 ∈ 𝐵 astfel încât (𝑎, 𝑏) ∈ 𝜌 și (𝑏, 𝑐) ∈ 𝜏 ⇔
∃𝑏 ∈ 𝐵 astfel încât (𝑏, 𝑎) ∈ 𝜌−1 și (𝑐, 𝑏) ∈ 𝜏 −1 ⇔ ∃𝑏 ∈ 𝐵 astfel încât (𝑐, 𝑏) ∈ 𝜏 −1 și (𝑏, 𝑎) ∈
𝜌−1 ⇔ ∃𝑏 ∈ 𝐵 astfel încât (𝑐, 𝑎) ∈ 𝜌−1 ∘ 𝜏 −1 . Deci (𝜏 ∘ 𝜌)−1 = 𝜌−1 ∘ 𝜏 −1 . ∎

Relații de ordine
Definiție: Fie 𝜌 o relație binară definită pe 𝐴 × 𝐴.
a. Relația binară 𝜌 se numește reflexivă dacă 𝑥𝜌𝑥, ∀𝑥 ∈ 𝐴.
b. Relația binară 𝜌 se numește simetrică dacă 𝑥𝜌𝑦 ⇔ 𝑦𝜌𝑥, ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝐴.
c. Relația binară 𝜌 se numește antisimetrică dacă 𝑥𝜌𝑦, 𝑦𝜌𝑥 ⇔ 𝑥 = 𝑦.
d. Relația binară 𝜌 se numește tranzitivă dacă 𝑥𝜌𝑦, 𝑦𝜌𝑧 ⇔ 𝑥𝜌𝑧.
Definiție: O relație binară 𝜌 ⊆ 𝐴 × 𝐴 se numește relație de ordine dacă este reflexivă,
antisimetrică și tranzitivă. Relația de ordine se notează cu ≤.

Cursul 2 – Matematică pentru învățământul preșcolar și primar 2

Propoziția 2.4: Fie 𝐴 o mulțime și 𝜌 o relație binară pe 𝐴. Atunci 𝜌 este antisimetrică dacă și
numai dacă 𝜌 ∘ 𝜌−1 ⊆ 1𝐴 .

Exemple:
1. Relația uzuală de ordine pe mulțimea numerelor reale este relație de ordine.
2. Relația de incluziune este reflexivă, antisimetrică și tranzitivă, deci este relație de
ordine pe mulțimea părților unei mulțimi.
3. Relația de divizibilitate este relație de ordine pe mulțimea numerelor naturale.

Definiție: Perechea (𝐴, ≤) se numește mulțime parțial ordonată (poset).

Definiție: Fie (𝐴, ≤) este mulțime ordonată. Mulțimea 𝐴 se numește mulțime total ordonată
dacă ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝐴 avem 𝑥 ≤ 𝑦 sau 𝑦 ≤ 𝑥. Deci oricare două elemente din mulțimea 𝐴 se poate
compara cu relația de ordine dată. În acest caz, relația " ≤ " se numește relație de ordine
totală.

Exemple:
1. Mulțimile (ℕ, ≤), (ℤ, ≤), (ℚ, ≤), (ℝ, ≤) sunt mulțimi total odonate.
2. Fie 𝐴 = {1,2,3}. Perechea (𝒫(𝐴), ⊆) nu formează mulțime total ordonată, dar este
ordonată. Deoarece 𝒫(𝐴) = {∅, {1}, {2}, {3}, {1,2}, {1,3}, {2,3}, {1,2,3}} , dar {1} ⊈
{2} și {2} ⊈ {1}, nu poate fi mulțime total ordonată.

Definiție: Fie 𝐴 o mulțime nevidă și 𝑆 ⊆ 𝐴.

1. Elementul 𝑀 ∈ 𝐴 se numește majorant pentru 𝑆 dacă ∀𝑥 ∈ 𝑆, 𝑀 ≥ 𝑥. Dacă 𝑆 admite
majoranți, atunci 𝑆 se numește mulțimea majorată. Dacă 𝑀 ∈ 𝑆, atunci 𝑀 se numește
element maxim sau cel mai mare element al lui 𝑆.

Cursul 2 – Matematică pentru învățământul preșcolar și primar 3

 2. Elementul 𝑚 ∈ 𝐴 se numește minorant pentru 𝑆 dacă ∀𝑥 ∈ 𝑆, 𝑚 ≤ 𝑥. Dacă 𝑆 admite
minoranți, atunci 𝑆 se numește mulțimea minorată. Dacă 𝑚 ∈ 𝑆, atunci 𝑚 se numește
element minim sau cel mai mic element al lui 𝑆.

Definiție: Fie 𝐴 o mulțime nevidă și 𝑆 ⊆ 𝐴.

1. Dacă 𝑆 este majorată și mulțimea majoranților admite element minim, atunci acesta
se numește supremum a mulțimii 𝑆 și se notează cu sup 𝑆.
Dacă 𝑀 = sup 𝑆 atunci
- ∀𝑥 ∈ 𝑆, 𝑥 ≤ 𝑀
- ∀𝑀′ ∈ 𝐴 astfel încât ∀𝑥 ∈ 𝑆, 𝑥 ≤ 𝑀′ avem 𝑀 ≤ 𝑀′.
2. Dacă 𝑆 este minorată și mulțimea minoranților admite element maxim, atunci acesta
se numește infimum al mulțimii 𝑆 și se notează cu inf 𝑆.
Dacă 𝑚 = inf 𝑆 atunci
- ∀𝑥 ∈ 𝑆, 𝑚 ≤ 𝑥
- ∀𝑚′ ∈ 𝐴 astfel încât ∀𝑥 ∈ 𝑆, 𝑚′ ≤ 𝑥, avem 𝑚′ ≤ 𝑚.

Definiție: Fie (𝐴, ≤) este mulțime ordonată. 𝐴 se numește latice dacă pentru oricare 𝑥, 𝑦 ∈ 𝐴,
există sup{𝑥, 𝑦} și inf{𝑥, 𝑦}.
Exemple:
1. Dacă (𝐴, ≤) este mulțime total ordonată, atunci 𝐴 este latice.
2. Dacă 𝐴 ≠ ∅ și (𝒫(𝐴), ⊆) nu este mulțime total ordonată, dar este latice, deoarece
∀𝑋, 𝑌 ⊆ 𝐴, ∃ sup{𝑋, 𝑌} = 𝑋 ∪ 𝑌, ∃ inf{𝑋, 𝑌} = 𝑋 ∩ 𝑌.
Fie 𝐴 = {1,2,3} . Perechea (𝒫(𝐴), ⊆) nu formează mulțime total ordonată, dar este
ordonată. Deoarece 𝒫(𝐴) = {∅, {1}, {2}, {3}, {1,2}, {1,3}, {2,3}, {1,2,3}}, dar {1} ⊈ {2} și
{2} ⊈ {1}, nu poate fi mulțime total ordonată.

Definiție: Fie (𝐴, ≤) este mulțime ordonată. 𝐴 se numește inductiv ordonată dacă pentru orice
submulțime a sa total ordonată admite un majorant.
Exemplu:
Mulțimea (𝒫(𝐴), ⊆) este inductiv ordonată.
Fie 𝐴𝑖 ⊆ 𝐴, 𝑖 ∈ 𝐼, atunci mulțimea {𝐴𝑖 }𝑖∈𝐼 este total ordonată deoarece majorantul ei este
⋃𝑖∈𝐼 𝐴𝑖 .

Definiție: Fie (𝐴, ≤) este mulțime ordonată.

1. Elementul 𝑀 ∈ 𝐴 se numește maximal pentru 𝐴 dacă ∀𝑥 ∈ 𝐴, 𝑀 ≤ 𝑥, atunci 𝑀 = 𝑥.
2. Elementul 𝑚 ∈ 𝐴 se numește minimal (prim) pentru 𝐴 dacă
∀𝑥 ∈ 𝐴, 𝑚 ≤ 𝑥, atunci 𝑚 = 𝑥.

Cursul 2 – Matematică pentru învățământul preșcolar și primar 4

Lema lui Zorn:
Orice mulțime inductiv ordonată admite cel puțin un element maximal.

Definiție: Fie (𝐴, ≤) este mulțime ordonată. 𝐴 se numește bine ordonată dacă pentru orice
submulțime nevidă a sa admite prin element minimal.
Exemple:
1. (ℕ, ≤) este bine ordonată.
2. Fie 𝐴 = {1,2,3} și (𝒫(𝐴), ⊆) . Mulțimea 𝑌 = {{1}, {1,2}, {1,2,3}} ⊆ 𝒫(𝐴) este bine
ordonată.

Relații de echivalență
Definiție: O relație binară 𝜌 ⊆ 𝐴 × 𝐴 se numește relație de echivalență dacă este reflexivă,
simetrică și tranzitivă.
Exemple:
1. Relația de paralelism este relație de echivalență.

2. Relația de congruență a triunghiurile este relație de echivalență.

3. Relația de congruență modulo 𝑛 este relație de echivalență. Spunem că 𝑥 ≡ 𝑦(𝑚𝑜𝑑 𝑛)

dacă 𝑥 și 𝑦 au același rest la împărțirea cu 𝑛.

Exemplu: Numerele 5 și 13 sunt echivalente modulo 8, deoarece la împărțirea cu 8 ambele

au restul 5. Scriem 5 ≡ 13(𝑚𝑜𝑑 8).

Propoziția 2.5: Fie 𝐴 o mulțime și 𝜌 ⊆ 𝐴 × 𝐴. Atunci

i. 𝜌 este reflexivă dacă și numai dacă 1𝐴 ⊂ 𝜌.
ii. 𝜌 este simetrică dacă și numai dacă 𝜌−1 ⊆ 𝜌.
iii. 𝜌 este tranzitivă dacă și numai dacă 𝜌 ∘ 𝜌 ⊆ 𝜌.
iv. 𝜌 este relație de echivalență dacă și numai dacă 1𝐴 ⊂ 𝜌, 𝜌−1 ⊆ 𝜌 și 𝜌 ∘ 𝜌 = 𝜌.
Demonstrație:

Cursul 2 – Matematică pentru învățământul preșcolar și primar 5

i. 𝜌 este reflexivă ⇒ ∀𝑎 ∈ 𝐴 avem (𝑎, 𝑎) ∈ 𝐴 ⇒ 1𝐴 ⊆ 𝜌.
Reciproc, 1𝐴 ⊆ 𝜌 ⇒ (𝑎, 𝑎) ∈ 1𝐴 ⊆ 𝜌, ∀𝑎 ∈ 𝐴 ⇒ (𝑎, 𝑎) ∈ 𝜌 ⇒ 𝜌 este reflexivă.
ii. Dacă (𝑦, 𝑥) ∈ 𝜌−1 atunci (𝑥, 𝑦) ∈ 𝜌 , deci, cum 𝜌 este simetrică, avem că (𝑦, 𝑥) ∈ 𝜌 .
Atunci 𝜌−1 ⊆ 𝜌.
Reciproc, dacă (𝑥, 𝑦) ∈ 𝜌 , atunci (𝑦, 𝑥) ∈ 𝜌−1 ⊆ 𝜌 . Deci (𝑦, 𝑥) ∈ 𝜌 . Atunci 𝜌 este
simetrică.
iii. Fie (𝑥, 𝑧) ∈ 𝜌 × 𝜌 ⇒ ∃𝑦 ∈ 𝐴 astfel încât (𝑥, 𝑦) ∈ 𝜌 și (𝑦, 𝑧) ∈ 𝜌 . Dar 𝜌 este tranzitivă
(𝑥, 𝑧) ∈ 𝜌. Deci 𝜌 × 𝜌 ⊆ 𝜌.
Reciproc, dacă (𝑥, 𝑦) ∈ 𝜌 și (𝑦, 𝑧) ∈ 𝜌 ⇔ (𝑥, 𝑧) ∈ 𝜌 × 𝜌 ⊆ 𝜌. Deci 𝜌 este tranzitivă.
iv. Dacă 1𝐴 ⊂ 𝜌, 𝜌−1 ⊆ 𝜌 și 𝜌 ∘ 𝜌 ⊆ 𝜌, atunci, conform i), ii) și iii), 𝜌 este reflexivă, simetrică
și tranzitivă, deci 𝜌 este relație de echivalență.
Reciproc, dacă 𝜌 este relație de echivalență, atunci 𝜌 este reflexivă, simetrică și tranzitivă,
deci 1𝐴 ⊂ 𝜌, 𝜌−1 ⊆ 𝜌 și 𝜌 ∘ 𝜌 ⊆ 𝜌.
Arătăm că 𝜌 ⊆ 𝜌 ∘ 𝜌.
Fie (𝑥, 𝑧) ∈ 𝜌 . Cum 𝜌 este reflexivă, atunci (𝑧, 𝑧) ∈ 𝜌 . Deci există 𝑧 ∈ 𝐴 astfel încât
(𝑥, 𝑧) ∈ 𝜌 și (𝑧, 𝑧) ∈ 𝜌, adică (𝑥, 𝑧) ∈ 𝜌 ∘ 𝜌. Deci 𝜌 ⊆ 𝜌 ∘ 𝜌. ∎

Definiție: Fie 𝐴 o mulțime și 𝜌 ⊆ 𝐴 × 𝐴 o relație de echivalență. Mulțimea 𝑥̂ = {𝑦 ∈

𝐴|(𝑥, 𝑦) ∈ 𝜌} se numește clasă de echivalență pe 𝐴.
Exemplu:
1. Pe mulțimea numerelor naturale, relația binară (𝑥, 𝑦) ∈ 𝜌 ⇔ (𝑥 − 𝑦) ⋮ 2, formează
clase de echivalență
0̂ = {𝑥 ∈ ℕ|𝑥 este număr par} și 1̂ = {𝑥 ∈ ℕ|𝑥 este număr impar}.

Relația de echivalență modul 𝑛 formează pe mulțimea numerelor întregi clasele de

echivalență ℤ𝑛 (clasele de resturi)

Exemplu: Dacă 𝑛 = 8 , atunci clasa lui 5̂ = {𝑘 ∈ ℤ|𝑘 ≡ 5(𝑚𝑜𝑑 8)} = {5,13,21,29, … } .

Mulțimea claselor de echivalență se notează cu ℤ8 = {0̂, 1̂, … , 7̂}.

Cursul 2 – Matematică pentru învățământul preșcolar și primar 6

Exerciții propuse – Seminarul 2
1. Fie 𝐴 = {1,2} și 𝐵 = {1,2,3} și relațiile binare
𝑅 = {(1,1), (1,2), (2,1), (2,3)},
𝑆 = {(1,1), (1,3), (2,1), (2,2), (3,2), (3,3)}.
a) Determinați relațiile 𝑆 ∘ 𝑅 și 𝑆 ∘ 𝑆.
b) Calculați 𝑅 −1 și 𝑆 −1 .

2. Fie 𝑀 = {1,2,3,4} și relația binară 𝑇 ⊆ 𝑀 × 𝑀 , 𝑇 = {(1,1), (2,2), (3,3), (4,4),

(1,2), (2,3), (3,4), (4,1)} ⊆ 𝑀 × 𝑀. Stabiliți dacă 𝑇 este relație de ordine pe 𝑀.

3. Fie 𝑀 = {1,2,3,4} și relația binară 𝑇 ⊆ 𝑀 × 𝑀, 𝑇 = {(1,1), (1,2), (2,1), (2,2), (2,3),

(3,2), (1,3), (3,1), (3,3)} ⊆ 𝑀 × 𝑀. Demonstrați că 𝑇 este simetrică și tranzitivă, dar
nu este reflexivă.
4. Fie 𝐴 = {0,2,4,6} și relațiile binare 𝑅, 𝑆, 𝑇 pe 𝐴 definite prin
𝑅 = {(0,2), (0,4), (2,4), (4,6), (4,4)}, 𝑆 = {(2,4), (0,4), (4,6)},
𝑇 = {(2,4), (2,6), (6,6)}
Determinați 𝑅 ∘ (𝑆 ∪ 𝑇), (𝑅 ∘ 𝑆) ∪ (𝑅 ∘ 𝑇), (𝑅 ∘ 𝑆) ∩ (𝑅 ∘ 𝑇), 𝑅 ∘ (𝑆 ∩ 𝑇), 𝑅 −1 ∘ 𝑆 −1
și (𝑆 ∘ 𝑅)−1.

Cursul 2 – Matematică pentru învățământul preșcolar și primar 7

 5. Fie 𝑀 = {𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑} și relația binară 𝜑 ⊆ 𝑀 × 𝑀 , 𝜑 ∈ {(𝑎, 𝑎), (𝑏, 𝑏), (𝑐, 𝑐), (𝑑, 𝑑),
(𝑎, 𝑏), (𝑏, 𝑐), (𝑐, 𝑑), (𝑑, 𝑎)} ⊆ 𝑀 × 𝑀. Stabiliți dacă 𝜑 este relație de ordine pe 𝑀.
6. Fie 𝑀 = {1,2,3,4} și relația binară 𝜑 ⊆ 𝑀 × 𝑀, 𝜑 ∈ {(1,1), (1,2), (2,1), (2,2), (2,3),
(3,2), (1,3), (3,1), (3,3)} ⊆ 𝑀 × 𝑀. Demonstrați că 𝜑 este simetrică și tranzitivă, dar
nu este reflexivă.
7. Fie 𝐴 = {1,3,5,7,9} și 𝐵 = {0,2,4,6,8}. Definim relația binară 𝑅 ⊆ 𝐴 × 𝐵 prin
𝑅 = {(𝑥, 𝑦)|𝑥 ≥ 7 ș𝑖 𝑦 ≤ 2}.
Găsiți graficul lui 𝑅 și calculați 𝑅 −1.

8. Fie 𝐴 = {1,2,3,4} și 𝐵 = {3,6,7,8,9}. Definim relația binară 𝑅 ⊆ 𝐴 × 𝐵 prin

𝑅 = {(𝑥, 𝑦)|𝑥 + 𝑦 = 10}.
Găsiți graficul lui 𝑅 și calculați 𝑅 −1 și (𝑅 −1 )−1.
9. Fie 𝐴 = {1,2,3} și 𝐵 = {1,2,3,6,9} Să se scrie cu ajutorul proprietății caracteristice
relația binară care are graficul
𝐺𝑇 = {(1,1), (1,2), (1,3), (1,6), (1,9), (2,2), (2,6), (3,3), (3,6), (3,9)}
Stabiliți proprietățile relației binare 𝑇.

10. Demonstrați că intersecția a două relații de ordine pe o mulțime 𝑋 este relație de

ordine pe 𝑋.
11. Fie 𝑋 o mulțime nevidă și 𝜌 relație de echivalență și de ordine pe 𝑋. Arătați că 𝜌 este
relație de egalitate pe 𝑋.
12. Demonstrați că relația de paralelism este relație de echivalență pe mulțimea dreptelor
unui planul euclidian.
Indicație: Se va folosi axioma paralelelor (Postulatul lui Euclid): Printr-un punct exterior unei
drepte se poate construi o unică paralelă la acea dreaptă.
13. Stabiliți dacă relația binară 𝑥𝑅𝑦 ⇔ 𝑥 ≡ 𝑦(𝑚𝑜𝑑 𝑛) este relație de echivalență pe
mulțimea numerelor naturale. În caz afirmativ, identificați clasele de echivalență
pentru 𝑛 = 5, 7, 10.
Indicație: 𝑥 ≡ 𝑦(𝑚𝑜𝑑 𝑛) ⇔ 𝑥 și 𝑦 au același rest la împărțirea la 𝑛.

Cursul 2 – Matematică pentru învățământul preșcolar și primar 8

14. Determinați mulțimile majoranților, minoranților, infimumul și supremumul pentru
fiecare dintre mulțimile
4𝑥 + 3
𝐴 = {𝑥 ∈ ℕ∗ |5𝑥 − 3 ≤ 37}, 𝐵 = {𝑥 ∈ ℤ| − 2 ≤ ≤ 9},
2
𝐶 = {𝑥 ∈ ℝ|3𝑥 + 7 < 19}, 𝐷 = {𝑥 ∈ ℝ|−1 ≤ 2𝑥 + 3 ≤ 7},
3𝑥 + 7
𝐸 = {𝑥 ∈ ℝ||2𝑥 + 5| ≤ 11}, 𝐹 = {𝑥 ∈ ℝ |−2 < < 4}.
4

Cursul 2 – Matematică pentru învățământul preșcolar și primar 9