Curs 2. Matematica pentru învăţământ primar şi preşcolar. Elemente de logică matematică.

Elemente de logică matematică

Propoziţia este un enunţ care poate fi adevărat (1) sau fals (0). Nu sunt propoziţii în
logică propoziţiile exclamative, interogative şi definiţiile.

Analizaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:

Orice număr par este divizibil cu 2.
5 este număr par.
Închide uşa!

Operatori logici
Cu ajutorul operatorilor logici, din una sau mai multe propoziţii date se pot forma noi
propoziţii, a căror valoare de adevăr depinde numai de valoarea de adevăr a propoziţiilor date.
Operatorii logici sunt:
˥ (negaţia); ˄ (conjuncţia); ˅ (disjuncţia); → (implicaţia); ↔ (echivalenţa).

1.Negaţia unei propoziţii A este „non A” sau „nu este adevărat că A” şi se notează cu ˥A. De
exemplu, negaţia propoziţiei „5 nu este număr par” este propoziţia „5 este număr par”.
Propoziţia ˥A este adevărată dacă şi numai dacă propoziţia A este falsă. În tabelul de mai jos se
prezintă valoarea de adevăr a propoziţiei ˥A, în funcţie de valoarea de adevăr a propoziţiei A.

A ˥A
1 0
0 1

2.Conjuncţia propoziţiilor A şi B este propoziţia „A şi B”, notată „AΛB”. Propoziţia AΛB este
adevărată dacă şi numai dacă ambele propoziţii A şi B sunt adevărate. Tabla de adevăr a
conjuncţiei este:

A B AΛB
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0

3. Disjuncţia propoziţiilor A şi B este propoziţia „A sau B”, notată „A˅B. Propoziţia A˅B este
adevărată dacă şi numai dacă cel puţin una din propoziţiile A şi B sunt adevărate.

A B AVB
1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 0 0

4.Implicaţia a două propoziţii A şi B este propoziţia „A implică B”, notată „A→B”. Implicaţia
A→B este falsă atunci şi numai atunci când propoziţia A (sursa/ ipoteza) este adevărată şi B
(concluzia) este falsă (în celelalte cazuri fiind adevărată).

1
Curs 2. Matematica pentru învăţământ primar şi preşcolar. Elemente de logică matematică.

A B A→B
1 1 1
1 0 0
0 1 1
0 0 1

5. Echivalenţa propoziţiilor A şi B este propoziţia „A echivalent cu B” şi se notează cu A↔B.

Propoziţia A↔B este adevărată dacă şi numai dacă propoziţiile A şi B au aceeaşi valoare de
adevăr.
A B A↔B
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1

Exerciţiu

Fie A propoziţia „7 este număr prim” şi B propoziţia „6 este număr impar”. Stabiliţi valoarea
de adevăr a propoziţiilor AΛB, AVB, A→B, B→A, A↔B.

Rezolvare:
A B AΛB AVB A→B B→A A↔B
1 0 0 1 0 1 0

Formulele calculului propoziţional sunt expresii ce conţin propoziţii logice legate prin
operaţii logice.
Exemplu: pΛq, ˥pΛq, (p→q)↔(˥pΛq)

O formulă a calculului propoziţional se numeşte lege, tautologie sau formulă identic adevărată
dacă oricare ar fi valoarea de adevăr atribuită variabilelor propoziţionale componente, valoarea
de adevăr a propoziţiei obţinute este 1.
Pentru a demonstra că o formulă a calculului propoziţional este o tautologie, atribuim
variabilelor propoziţionale care intră în compunerea sa valori de adevăr în toate modurile
posibile şi calculăm, de fiecare dată, pe baza tabelelor de adevăr ale operatorilor logici, valoarea
de adevăr a formulei. Dacă de fiecare dată valoarea de adevăr obţinută este 1, rezultă că formula
respectivă este o tautologie.

Exemplu:
p ˥p pV˥p
1 0 1
0 1 1

Rezultă că formula pV˥p (şi care reprezintă legea terţului exclus) este o tautologie.

Exemple de tautologii/ legi ale calcului propoziţional:

p↔p (legea de reflexivitate);
pΛp↔p; pVp↔p – idempotenţa;
pΛq ↔ qΛp; pVq ↔ qVp – comutativitatea;

2
Curs 2. Matematica pentru învăţământ primar şi preşcolar. Elemente de logică matematică.

pΛ(qΛr) ↔ (pΛq)Λr; pV(qVr) ↔ (pVq)Vr – asociativitatea;

pΛ(qVr) ↔ (pΛq)V(pΛr); pV(qΛr) ↔ (pVq)Λ(pVr) – distributivitatea;
˥˥p↔p – legea dublei negaţii;
˥(pVq) ↔ ˥pΛ˥q; ˥(pΛq) ↔ ˥pV˥q – legile lui De Morgan.

Predicate
Un predicat este un enunţ care depinde de una sau mai multe variabile şi care, pentru anumite
valori atribuite variabilelor devine o propoziţie.
Un predicat care depinde de n variabile se numeşte predicat n-ar. Pentru n=1 avem predicat
unar. Pentru n=2 avem predicat binar. Pentru n=3 avem predicat ternar.
Exemplu:
Enunţul A(n): „5 este un divizor al lui n” este un predicat unar, care depinde de variabila n.
Propoziţia A(7) este falsă, iar propoziţia A(10) este adevărată.

Propoziţii universale şi existenţiale

Propoziţii universale. Fie A(x) un predicat unar. Propoziţia „pentru oricare valoare de adevăr a
variabilei x, A(x) este o propoziţie adevărată” se numeşte propoziţie universală asociată
predicatului A(x) şi se notează (Ɐx) (A (x)).
Astfel, propoziţia universală asociată predicatului „x2 > 0”, unde x este un număr real este (Ɐx)
(x2 > 0) şi nu este o propoziţie adevărată. Însă dacă predicatul x2 > 0 este considerat numai pentru
valori ale variabilei x numere reale nenule, propoziţia (Ɐx) (x2 > 0) este adevărată.
Propoziţii existenţiale. Propoziţia existenţială asociată predicatului A(x) este propoziţia „există
cel puţin o valoare x0 a variabilei x, astfel ca A (x0) să fie o propoziţie adevărată” şi se notează
(Ǝ x) (A (x)).
Astfel, considerând predicatul „x + 2 = 0”, unde x este un număr întreg, propoziţia (Ǝ x) (x+2=0)
este o propoziţie adevărată. Considerând predicatul pentru „x + 2 = 0” numai pentru valori ale
lui x numere naturale, propoziţia (Ǝ x) (x+2=0) nu este adevărată.

Negaţia propoziţiilor universale şi existenţiale

Negaţia transformă cuantificatorul în dualul său (existenţial în universal şi invers), iar predicatul
în negaţia sa.
Fie p(x), x Є E un predicat unar.
˥((Ǝx) p(x) ≡ (Ɐx) ˥p(x)
˥(Ɐx) p(x) ≡ (Ǝx) ˥p(x).

Exerciţii:
1) Să se demonstreze legile calculului propoziţional.
2) Să se determine valorile de adevăr ale următoarelor formule:
a) pV˥p; b) ˥(pΛ˥p); c) (pΛ(p→q))→q
3) Să se arate că următoarele formule sunt tautologii:
a) p→(q→p); b) pΛq→q; c) pΛq→p; d) p→(pVq); e) q→(pVq); f) p→(q→(pΛq)).
4) Fie predicatul p(x, y): „x divide y”, cu x, y Є N*. Să se determine valorile de adevăr ale
propoziţiilor.
a) p(2,6); p(7,15); p(14,7); p(20,100); p(45,100);
b) (Ɐx)(Ɐy) p(x,y); (Ɐx)(Ǝy) p(x,y); (Ɐy)(Ǝx) p(x,y).
5) Dorina a decupat în total 30 de figuri geometrice. Cele care nu sunt albe, sunt roşii. Cele
care nu sunt dreptunghiuri, sunt pătrate. Exact 9 nu sunt roşii, iar exact 7 nu sunt pătrate.
Pătrate albe sunt 6. Câte pătrate roşii a decupat Dorina?