Structuri algebrice

Definitie:
Definitie Fie  o multime nevida. Se numeste operatie algebrica binara (sau lege de compozitie

interna sau simplu lege de compozitie) definita pe  o aplicatie :   , care asociaza fiecarei

perechi (%, &)   un unic element (%, &) . Elementul (%, &) se numeste compusul lui % si &.
De regula, in loc de (%, &) se noteaza % &, % &, % &, % &, % &, %&, etc..

Tabla operatiei (table lui Cayley): Fie  = 345 , 46 , 47 , , 49 : o multime finita si o operatie algebrica
pe . Atunci tabla operatiei arata astfel:

45

46

4>

45

45 45

45 46

45 4>

49
45 49

46

46 45

46 46

46 4>

46 49

4@

4@ 45

4@ 46

4@ 4>

4@ 49

49

49 45

49 46

49 4>

49 49

Definitie:
Definitie Fie  o multime nevida. O submultime nevida B a lui  se numeste parte stabila a lui  in
raport cu legea de compozitie daca %, & B % & B.

Proprietatile legilor de compozitie:

Fie (,) o structura algebrica.

1. Asociativitatea: Legea se numeste asociativa daca (% &) G = % (& G), %, &, G .

2. Comutativitatea:
Comutativitatea: Legea se numeste comutativa daca % & = & %, %, & .

3. Element neutru: Un element K  se numeste element neutru pentru legea daca pentru
orice %  avem: % K = K % = %.

4. Element simetric:
simetric: Un element %  se numeste element simetric al lui % in raport cu legea
daca % % = % % = K, unde K este elementul neutru al legii.

Teorema: Daca o lege de compozie admite element neutru, atunci acesta este unic.
1

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!

Definitie: Un element KN  se numeste element neutru la stanga pentru legea daca

KN % = %,

% 

% KO = %,

% 

Definitie: Un element KO  se numeste element neutru la dreapta pentru legea daca

Teorema: Fie (,) o structura algebrica asociativa si cu element neutru K. Daca %  are un element

simetric, atunci acesta este unic.

Teorema: Fie (,) o structura algebrica asociativa si cu element neutru. Atunci:

1. Daca elementele %, &  sunt simetrizabile atunci (% &)P = & %.
2. Daca elementul %  este simetrizabil atunci (%)P = %.

3. Daca elementul %  este simetrizabil dar elementul &  nu este simetrizabil atunci
% &, & %  nu sunt simetrizabile.

Definitie: Fie (,) o structura algebrica avand KN  element neutru la stanga (KO  element

neutru la dreapta) si % . Spunem ca %N  (%O ) este un simetric al lui % la stanga (la

dreapta) in raport cu legea daca %N % = KN (% % P O = KO ).

Definitie: Fie  si o lege de compozitie. Cuplul (,) se numeste monoid daca legea satisface
urmatoarele axiome:

5 : Legea este asociativa;

6 : Legea are element neutru;

Daca in plus, legea verifica si axioma:

7 : Legea este comutativa

atunci cuplul (,) se numeste monoid comutativ.

Elementele %  simetrizabile in raport cu legea le numim elemente simetrizabile ale

monoidului. Notam aceasta multime cu V(). Evident, V() deoarece elementul neutru apartine

lui V().

Teorema: Fie (,) monoid si % . Atunci:

1. % 9 % X = % 9YX , Z, [ .
2. (% 9 )X = % 9X , Z, [ .

Daca % V() atunci egalitatile de mai sus au loc Z, [ .

Definitie: Fie ^ si o lege de compozitie. Cuplul (^,) se numeste grup daca legea satisface
urmatoarele axiome:

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!

^5 : Legea este asociativa;

^6 : Legea are element neutru;

^7 : Orice element din ^ este simetrizabil;

Daca in plus, legea verifica si axioma:

^_ : Legea este comutativa

atunci cuplul (,) se numeste grup comutativ (abelian).

Definitie: Un grup ^ se numeste grup finit daca multimea ^ este finita si grup infinit, in caz contrar. Se
numeste ordinul grupului ^, notat `^`, cardinalul lui ^ (numarul de elemente din ^).

Grupuri remarcabile

1. Grupuri de matrici

Fie ^b(Z, ) = 3d 9 ()` det(d) 0: multimea matricilor patratice de ordin n cu

elemente reale si cu determinantul nenul.

Teorema: Cuplul (^b(Z, ),) este un grup infinit, numit grupul liniar complet de ordin n pe .
2. Grupuri de permutari de ordin n

Fie g9 = h : 31,2,3, , Z: 31,2,3, , Z:i multimea permutarilor de grad n.

Teorema: Cuplul (g9 ,) este un grup finit de ordin Z!, numit grupul simetric de grad n.
3. Grupul claselor de resturi modulo n, j

Fie , multimea numerelor intregi si Z un numar fixat. Pe definim urmatoarea

relatie: pentru %, & spunem ca % este congruent cu & modulo Z daca si numai daca % & se

divide prin Z si notam % &([mn Z).

Fie o = h0p, 1p, 2p, , nq

1i multimea claselor de resturi modulo n. Numerele

0,1,2, , Z 1 se numesc reprezentanti canonici ai acestor clase.

Pe multimea claselor de resturi modulo Z, o definim doua operatii:

Adunarea claselor : +: o o o , sat, bpu aq

+ b. Clasa aq
+ b se obtine adunand 4 cu

v si luand apoi clasa restului de la impartirea lui 4 + v prin Z.

Inmultirea claselor : : o o o , sat, bpu ax

b. Clasa ax
b se obtine inmultind 4 cu

v si luand apoi clasa restului de la impartirea lui 4 v prin Z.

Teorema: (o , +) este un grup abelian, numit grupul aditiv al claselor de resturi modulo n.
(o ,) este un monoid comutativ, in care grupul elementelor inversabile este
V(o ) = hkp o ` (k, n) = 1i

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!

Reguli de calcul intrintr-un grup

Teorema: Fie (^,) un grup si %, & ^ arbitrare. Atunci:

1. G% = G& % = & (simplificare la stanga), G ^.

2. %G = &G % = & (simplificare la dreapta), G ^.

Teorema: Fie (^,) un grup si % ^ fixat. Atunci:

1. % 9 % X = % 9YX , Z, [ .

2. (% 9 )X = % 9X , Z, [ .

Teorema: Daca in grupul (^,) avem % 6 = K, % ^, atunci grupul este abelian.

Definitie: Fie ^ un grup. O submultime nevida B a lui ^ se numeste subgrup al grupului ^ daca legea
de compozitie din ^ induce pe B o lege de compozitie impreuna cu care B este grup.

Teorema: O submultime B a unui grup (multiplicativ) ^ este subgrup al grupului ^ daca si numai daca

sunt indeplinite conditiile:

1. %, & B %& B.
2. % B % |5 B.

Teorema: O submultime B a unui grup ^ este subgrup al grupului ^ daca si numai daca este indeplinita

conditia:

%, & B %& |5 B.

Teorema:
Teorema: Fie 3B@ : o familie de grupuri ale lui ^. Atunci intersectia } B@ este subgrup al lui ^.
Teorema: Fie (^,) un grup si B o submultime finita a lui ^. Urmatoarele afirmati sunt echivalente:
1. B este subgrup al lui G;

2. B este parte stabila fata de operatia din ^.

Teorema: Fie (^,) un grup si B un subgrup al lui ^, B ^. Daca % B, & ^ B, atunci:

%&, &% ^ B.

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!

Subgrupuri
Subgrupuri remarcabile
1. Subgrupurile grupului aditiv al numerelor intregi

Teorema: Fie B o submultime a lui . Atunci B este subgrup al lui daca si numai daca exista
Z astfel incat B = Z.

Observatie: Singurul subgrup finit al lui (, +) este B = 30:.

2. Subgrup generat de un element. Grup ciclic
Fie (^,) un grup si % ^. Subgrupul generat de % se noteaza cu % si are ca elemente

puterile intregi ale lui %: , % |6 , % |5 , % = K, % 5 , % 6 , si este numit grup ciclic generat de %.

Asadar, % = 3% ` :.

Definitie: Grupul ^ se numeste ciclic daca este generat de un element al sau. Acest element se
numeste generator al grupului.

Observatie: Daca ^ este un grup aditiv si % ^, atunci % = 3%` :.

Observatie: Orice grup ciclic este abelian. Reciproca nu este adevarata.
Grupuri finite
1. Grupul radacinilor de ordin j ale unitatii
Fie Z si V9 = 3G `G 9 = 1: multimea radacinilor de ordinul Z ale unitatii.

Teorema: Cuplul (V9 ,) este grup abelian finit, numit grupul radacinilor de ordinul n ale

unitatii.

2. Grupul lui Klein

Fie planul = in care avem reperul cartezian %&. Consideram urmatoarele
transformari geometrice ale planului:

1. : , (%, &) (%, &), (%, &) = (%, &) aplicatia identica a planului.

2. : , (%, &) (%, &), (%, &) = (%, &) simetria in raport cu %.

3. : , (%, &) (%, &), (%, &) = (%, &) simetria in raport cu &.

4. : , (%, &) (%, &), (%, &) = (%, &) simetria in raport cu .

Notam = h, , , i si consideram operatia de compunere a functiilor pe .

Teorema: Cuplul (,) este grup abelian, numit grupul lui Klein.
5

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!

Definitie: Fie (^,) un grup si % ^. Cel mai mic numar natural nenul Z cu proprietatea % 9 = K se

numeste ordinul elementului % in grupul ^ si se noteaza prin mn(%) = Z. Daca pentru orice
Z , % 9 K, atunci se spune ca ordinul elementului % este .

Observatie: In orice grup ordinul unui element este egal cu ordinul inversului acestui element.
Teorema: Cuplul (^,) este grup si % ^ un element de ordin n. Atunci % = 3K, %, % 6 , , % 9|5 : si
mn(%) = Z.

Observatie: Daca % ^ este un element de ordin Z atunci subgrupul ciclic generat de % are tot ordinul

Z.

Teorema lui Lagrange: Ordinul oricarui subgrup al unui grup finit este un divizor al ordinului grupului.
Corolar:
Corolar: Intr-un grup finit, ordinul oricarui element este finit si este un divizor al ordinului grupului.
Corolar: Fie (^,) un grup finit de ordin Z. Atunci % 9 = K, % ^.
Corolar: Orice grup de ordin un numar prim este ciclic.
Teorema lui Euler: Fie Z , Z 2, 4 , (4, Z) = 1. Atunci 4(9) 1([mn Z), unde este incatorul
lui Euler.

Teorema lui Fermat: Fie > 0 un numar prim si 4 , (4, ) = 1. Atunci 4 1([mn ).
Definitie: Fie (^,) si (^,) doua grupuri. O functie : ^ ^ se numeste morfism (sau omomorfism)

de grupuri daca are loc conditia: (% &) = (%) (&), %, & ^. Mutimea morfismelor de la ^ la ^

se noteaza cu Bm[(^, ^).

Observatii:

1. Un morfism de grupuri de la un grup la el insusi se numeste endomorfism al acelui grup.

Pentru grupul ^, multimea tuturor endomorfismelor se noteaza cu Zn(^).

2. Un morfism de grupuri
aplicatia

este injectiva.

: ^ ^ se numeste morfism injectiv (sau monomorfism) daca

3. Un morfism de grupuri : ^ ^ se numeste morfism surjectiv (sau epimorfism) daca aplicatia

este surjectiva.

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!

4. Orice morfism de grupuri este si morfism de monoizi.

Teorema: Compunerea a doua morfisme de grupuri este tot un morfism de grupuri.

Teorema: Fie : (^,) (^,) un morfism de grupuri. Daca K si K sunt elementele neutre din grupurile

^ si respectiv ^, atunci:
1.

2.

3.

(K) = K.

(% |5 ) = ( (%))|5 , % ^.

(% 9 ) = ( (%))9 , % ^, Z .

Definitie: Fie

: (^,) (^,)

un morfism de grupuri. Submultimea lui ^ definita prin

K( ) = 3% ^` (%) = K: se numeste nucleul morfismului

[( ) = 3 (%)`% ^: se numeste imaginea morfismului .

. Submultimea lui ^ definita prin

Observatie: K( ) pentru ca K K( ).
Teorema: Fie : (^,) (^,) un morfism de grupuri. Atunci:
1. K( ) este un subgrup al grupului ^.
2.

este monomorfism K( ) = 3K:.

3. B subgrup al lui ^ (B) subgrup al lui ^. In particular, [( ) = (^) este subgrup al lui
^.

Teorema: Fie (^,) si (^,) doua grupuri. O functie : ^ ^ se numeste izomorfism de grupuri daca:
1.

2.

este morfism de grupuri.

este bijectie.

Daca intre doua grupuri ^, ^ exista cel putin un izomorfism spunem ca grupurile sunt izomorfe si
scriem ^ ^.

Observatii:

1. Un izomorfism de grupuri este un izomorfism de monoizi.

2. Un izomorfism de grupuri : ^ ^ se numeste automorfism al lui ^.

Teorema: Fie (^5 ,), (^6 ,) doua grupuri finite, iar : ^5 ^6 un izomorfism de grupuri. Daca %5 ^5 si
%6 ^6 , atunci mn(%5 ) = mn( (%5 )).

Teorema: Fie (^,) un grup si B o multime astfel incat exista : ^ B bijectiva. Atunci:
7

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!

1. (B,) este grup, unde % & = (

2. (^,) (B,) prin : ^ B.

|5

(%)

|5

(&)), %, & B.

Teorema (Cayley): Orice grup este izomorf cu un grup de permutari.

Definitie: Fie si doua operatii pe aceeasi multime . Se spune ca operatia este distributiva la

stanga fata de operatia daca % (& G) = (% &) (% G), %, &, G . Se spune ca operatia

este distributiva la dreapta fata de operatia daca (& G) % = (& %) (G %), %, &, G . Se

spune ca operatia este distributiva fata de operatia daca este distributiva la stanga si la dreapta.

Observatii:

1. Daca operatia este comutativa atunci distributivitatea la stanga si distributivitatea la

dreapta sunt echivalente.

2. Daca B  este stabile fata de operatiile si iar este distributiva in raport cu

atunci proprietatea se pastreaza si pe submultimea B.

Definitie: Se numeste inel unitar un triplet (d,,), d unde si sunt doua operatii pe d, pentru
care:

A1 (d,) este grup abelian;

A2 (d,) este monoid;

A3 este distributiva fata de .

Daca in plus, este comutativa atunci spunem ca inelul este comutativ.

Definitie: Fie (d,,) un inel. O submultime d nevida a inelului d se numeste subinel al inelului d daca
legile de compozitie din d induc legi de compozitie pe d impreuna cu care d formeaza un inel.

Definitie: Intr-un inel (d,,) cu elemente unitare, grupul (V(d),) al elementelor inversabile din
monoidul (d,) se numeste grupul elementelor inversabile (sau grupul unitatilor) din inelul d.

Teorema: Fie (d, +,) un inel. Atunci:

1. % d % 0 = 0 % = 0;

2. Intr-un inel cu cel putin doua elemente, 1 0;

3. Regula semnelor: pentru orice %, & d avem:

% 9 , n par
(%) & = % (&) = % &, (%) (&) = (%) (&) = % &, (%)9 = 9
% , n impar

4. Distributivitatea inmultirii fata de scadere: pentru orice %, &, G d avem:

% (& G) = % & % G,
8

(& G) % = & % G %

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!

Reguli de calcul intrintr-un inel comutativ

Teorema: Fie (d, +,) un inel comutativ. Atunci 4, v d, Z avem:
1. 49 v 9 = (4 v)(49|5 + 49|6 v + + v 9|5 )

2. 469Y5 + v 69Y5 = (4 + v)(469 469|5 v + 469|6 v6 + v 69 )

Observatii: Intr-un inel comutativ sunt valabile urmatoarele formule de calcul:

1. 46 v 6 = (4 v)(4 + v)

2. 47 v 7 = (4 v)(46 + 4v + v 6 )

3. 47 + v 7 = (4 + v)(46 4v + v 6 )
4. (4 + v)6 = 46 + 24v + v 6

5. (4 v)6 = 46 24v + v 6

6. (45 + 46 + 49 )6 = 456 + 466 + + 496 + 2(45 46 + 45 49 + + 49|5 49 )

7. (4 + v)9 = 49 + 95 49|5 v + + 9 49| v + + v 9

Definitie:
Definitie: Fie (d,,) un inel. Un element % d, % K (K este elementul neutru pentru ) se numeste

divizor la stanga (la dreapta) al lui zero daca exista & d, & K astfel incat % & = K (respectiv

& % = K).

Definitie:
Definitie: Inelul (d,,) are divizori ai lui zero daca d contine cel putin un divizor al lui zero. Un inel
nenul care nu are divizori ai lui zero, comutativ, se numeste inel integru (sau domeniu de integritate).

Reguli de calcul intrintr-un inel integru

Teorema: Fie (d, +,) un inel. Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
1. d este inel integru;

2. %, & d, % 0 si & 0 %& 0;

3. %, & d cu %& = 0 % = 0 sau & = 0.

Teorema: Fie (d, +,) un inel integru. Pentru oricare trei elemente 4, %, & d cu 4 0, avem
echivalentele:

1. 4% = 4& % = & (simplificare la stanga printr-un element nenul)

2. %4 = &4 % = & (simplificare la dreapta printr-un element nenul)

Definitie: Se numeste corp un triplet (,,), unde si sunt doua operatii pe d, pentru care:
A1 (,) este grup abelian cu elementul neutru K5 ;

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!

A2 ( 3K5 :,) este grup cu elementul neutru K6 ;

A3 este distributiva fata de .

Daca in plus, este comutativa atunci spunem ca corpul este comutativ sau camp.

Observatie: Un inel se numeste corp daca orice element nenul al lui este inversabil, adica daca
% , % 0, % |5 astfel incat %% |5 = % |5 % = 1.

Definitie: Fie (,,) un corp. O submultime nevida a corpului se numeste subcorp al corpului

daca legile de compozitie din induc legi de compozitie pe impreuna cu care formeaza un corp.

Teorema: Fie (, +,) un corp. O submultime nevida a corpului care contine cel putin doua

elemente este subcorp al lui daca si numai daca:

1. %, & P % & ;

2. %, & P , %, & 0 %& |5 .

Teorema: Inelul (9 , +,) al claselor de resturi modulo n este corp daca si numai daca Z este prim.
Teorema: Tripletul ssnu, +,u este corp comutativ, numit corp patratic, unde n 31: este un

intreg liber de patrate (adica d nu se divide prin patratul niciunui numar intreg diferit de 1) si
snu = h4 + vn ` 4, v i.

Teorema: Fie d un inel comutativ cu 1 0. Tripletul (9 (d), +,) este inel necomutativ si cu divizori ai
lui zero, numit inelul matricilor patratice de ordin Z, cu elemente din d.

Teorema: Fie 9 (d). Matricea este inversabila daca si numai daca det () este element

inversabil in inelul d. Deci, V(9 (d)) = 3 9 (d)` det () V(d):.

Definitie: Grupul multiplicativ V(9 (d)) al matricilor inversabile cu elemente din inelul d se numeste
grupul liniar de ordinul n peste inelul d si se noteaza ^b(Z, d).

Teorema: Orice corp este domeniu de integritate.

Teorema: Orice domeniu de integritate finit este corp.
Teorema:
Teorema: Orice intersectie de subcorpuri ale unui corp este subcorp al lui .
10

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!

Definitie: Fie (d,,)

si (d, , )

doua inele. O aplicatie

omomorfism) de inele daca satistace urmatoarele doua conditii:

: d d se numeste morfism (sau

(% &) = (%) (&), %, & d;

1.

(% &) = (%) (&), %, & d;

2.

Definitie: Fie (d,,) si (d, , ) doua inele. Un morfism de inele : d d cu proprietatea (K5 ) = K6

(unde K5 si K6 sunt elementele unitate din d si respectiv d) se numeste mosfism unitar de inele. Un

morfism de inele de la un inel la el insusi se numeste endomorfism al inelului respectiv.

Definitii:
Definitii:

1. Un morfism de inele : d d se numeste morfism injectiv daca f este injectiva.

2. Un morfism de inele : d d se numeste morfism surjectiv daca f este surjectiva. In acest caz
dP = (d) = [ .

3. Un morfism de inele : d d se numeste izomorfism daca f este bijectiva.

4. Daca intre doua inele d, d exista cel putin un izomorfism de inele spunem ca inelele sunt

izomorfe si scriem d d (citim: inelul d este izomorf cu inelul d).

Definitie: Fie (,,) si (, , ) doua corpuri. O aplicatie : d d se numeste morfism de corpuri

daca satisface urmatoarele doua conditii:

(% &) = (%) (&), %, & ;

1.

2.

Daca

(% &) = (%) (&), %, & ;

este bijectiva atunci

se numeste izomorfism de corpuri.

Teorema: Orice morfism de corpuri este injectiv.

Teorema: Fie : d d un morfism de inele (respectiv de corpuri). Atunci:

1. Pentru orice subinel (respectiv subcorp) al lui d, multimea P = () este subinel (respectiv
subcorp) al lui d; in particular, [( ) = (d) este subinel (respectiv subcorp) al lui d.

2. Daca

este morfism injectiv atunci d este izomorf cu un subinel (respectiv subcorp) al lui .

11

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!