I. Mulţimi. Funcţii.

Relaţii
I.D. Relaţii
1. Fie A o mulţime finită cu n elemente, n 6= 0.

(a) Câte relaţii binare există pe mulţimea A?

(b) Câte relaţii reflexive există mulţimea A?
(c) Câte relaţii simetrice există pe mulţimea A?
(d) Câte relaţii antisimetrice există pe mulţimea A?

2. Fie A = {0, 1, 2}. Pentru fiecare dintre cazurile de mai jos, scrieţi explicit relaţia sub forma unei
mulţimi de perechi ordonate, realizaţi graful orientat asociat relaţiei şi determinaţi matricea
asociată:

(a) m ≤ n (d) m = max(n, 1) (g) m < n

(b) mn = m (e) m + n ∈ A
(c) m2 + n2 ≤ 3 (f) mn = 0 (h) m | n

Care dintre relaţiile de mai sus este reflexivă? Dar tranzitivă?

3. Fie r ⊆ A × B şi s ⊆ B × C relaţii. Vom numi compunerea relaţiei r cu relaţia s relaţia

s ◦ r ⊆ A × C definită prin

s ◦ r = {(a, c) ∈ A × C | ∃ b ∈ B astfel ı̂ncât (a, b) ∈ r şi (b, c) ∈ s}

(a) Fie A o mulţime cu cel puţin trei elemente. Pe A considerăm relaţia (a, a0 ) ∈ r ⇐⇒ a 6= a0 .
Arătaţi că r ◦ r = A × A.
(b) Verificaţi asociativitatea compunerii relaţiilor: dacă r ⊆ A × B, s ⊆ B × C, t ⊆ C × D,
atunci
(t ◦ s) ◦ r = t ◦ (s ◦ r)
(c) Pentru r ⊆ A × A o relaţie pe mulţimea A, vom nota r1 = r, r2 = r ◦ r, . . . , rn+1 = rn ◦ r,
N N
pentru n ∈ , n 6= 0. Determinaţi rn pentru relaţia r = {(n, n + 1) | n ∈ } pe mulţimea
numerelor naturale . N
4. Fie r ⊆ A × B o relaţie de la mulţimea A la mulţimea B. Notăm cu rop ⊆ B × A relaţia opusă
relaţiei r:
rop = {(b, a) ∈ B × A | (a, b) ∈ r}

Fie r1 , r2 ⊆ A × B relaţii. Arătaţi că:

(a) (r1 ∪ r2 )op = rop op

1 ∪ r2 (c) r1 ⊆ r2 ⇐⇒ rop op
1 ⊆ r2

(b) (r1 ∩ r2 )op = rop op

1 ∩ r2 (d) (r2 ◦ r1 )op = rop op
1 ◦ r2

5. Fie r o relaţie pe mulţimea A. Atunci:

• r este reflexivă ⇐⇒ IdA ⊆ r

• r este simetrică ⇐⇒ r = rop
 • r este antisimetrică ⇐⇒ rop ◦ r ⊆ IdA
• r este tranzitivă ⇐⇒ r ◦ r ⊆ r
Reformulaţi proprietăţile de mai sus utilizând matricea Mr asociată relaţiei, dacă r ⊆ A × A este
o relaţie pe o mulţime A finită.
6. Fie P ∈ {reflexivitate, tranzitivitate, simetrie, antisimetrie} şi r1 , r2 relaţii pe o mulţime A ce verifică
amândouă proprietatea P . Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? Argumentaţi.

(a) rop
1 are proprietatea P . (e) Relaţia vidă ∅ pe mulţimea A are
(b) r1 ∪ r2 are proprietatea P . proprietatea P .
(c) r1 ∩ r2 are proprietatea P . (f) Relaţia universală A × A are proprietatea
(d) r1 ◦ r2 are proprietatea P . P.

7. Găsiţi un exemplu de relaţie care satisface următoarele:

(a) Este antisimetrică, tranzitivă, dar nu reflexivă.
(b) Este simetrică, dar nu reflexivă şi nici tranzitivă.
8. Fie r ⊆ A × A o relaţie. Notăm t(r) = n≥1 rn = r ∪ r2 ∪ . . ..
S

(a) Arătaţi că t(r) este o relaţie tranzitivă.

(b) Arătaţi că dacă s ⊆ A × A este o relaţie tranzitivă şi r ⊆ s, atunci t(r) ⊆ s.
Deci t(r) este cea mai mică relaţie tranzitivă care conţine relaţia r. Relaţia t(r) se numeşte
ı̂nchiderea tranzitivă a relaţiei r. Determinaţi t(r) pentru relaţia r din Exerciţiul 3.(c).
9. Pe mulţimea A = {a, b, c, d} considerăm relaţia r = {(a, b), (c, b), (a, d)}.
(a) Determinaţi cea mai mică relaţie de echivalenţă care conţine relaţia dată r.
(b) Determinaţi cea mai mică relaţie de ordine care conţine relaţia dată r şi realizaţi diagrama
Hasse asociată acesteia.
 
1 0 1
10. Pe mulţimea A = {a, b, c} considerăm relaţia r a cărei matrice asociată este 0 1 0.
1 1 0
(a) Determinaţi cea mai mică relaţie tranzitivă care conţine relaţia dată r.
(b) Relaţia astfel obţinută este o relaţie de ordine? Dar de echivalenţă?
11. Fie f : A → B o funcţie. Pe mulţimea A considerăm relaţia
r = {(a, a0 ) ∈ A × A | f (a) = f (a0 )}
(a) Arătaţi că r este o relaţie de echivalenţă.
(b) Ce puteţi spune despre clasele de echivalenţă asociate acestei relaţii dacă f este injectivă?
(c) Arătaţi că există o bijecţie h : A/r → Im(f ).
(d) Fie π : A → A/r funcţia care asociază fiecărui element din A clasa sa de echivalenţă,
π(x) = [x]r . Atunci π este surjectivă. Dacă notăm cu i funcţia de incluziune Im(f ) → B,
atunci are loc relaţia f = i ◦ h ◦ π. În particular, rezultă că orice funcţie se poate scrie ca o
compunere dintre o funcţie surjectivă şi o funcţie injectivă.
12. Care dintre următoarele relaţii este o relaţie de echivalenţă? În caz afirmativ, descrieţi clasele
de echivalenţă.

(a) r = {(a, b) ∈R × R | |a − b| ≤ 1}.

(b) r = {((m, n), (m0 , n0 ) ∈ (R × R) × (R × R) | m2 + n2 = m0 2 + n0 2 }.
(c) r = {((m, n), (m0 , n0 ) ∈ (Z × Z) × (Z × Z) | mn0 = nm0 }.

13. Pentru fiecare dintre grafurile de mai jos, cercetaţi dacă relaţia asociată este o relaţie de echivalenţă:

% z % z % * z
aT g b aT bT aT j bT

$ y $  y $  y
' *
c d c d cj d

14. Pentru fiecare dintre matricile de mai jos, determinaţi dacă relaţia asociată este o relaţie de
echivalenţă:
   
  1 0 1 0 1 1 1 0
1 1 1 0
0 1 1 1 0 1 1 1 1 0
; 
1
 ;  
0 1 0 1 1 1 0
1 1 1
0 1 0 1 0 0 0 1

15. Scrieţi mulţimea de perechi ordonate corespunzătoare relaţiei de echivalenţă pe {a, b, c, d, e, f, g}

induse de partiţia:

(a) {a, b}, {c, d}, {e, f, g}

(b) {a}, {b}, {c, d}, {e, f }, {g}
(c) {a, b, c, d}, {e, f, g}

16. Pe mulţimea numerelor reale considerăm relaţia

r = {(a, b) ∈ R × R | a − b ∈ Z}
(a) Verificaţi că r este o relaţie de echivalenţă.
(b) Arătaţi că există o bijecţie A/r ∼
= [0, 1).
17. La curs am arătat că mulţimea relaţiilor de echivalenţă pe o mulţime dată este ı̂n bijecţie cu
mulţimea partiţiilor mulţimii date. În acest exerciţiu vom determina o formulă pentru calculul
numărului de partiţii ale unei mulţimi finite, deci şi pentru calculul numărului de relaţii de
echivalenţă.
Fie B(n) numărul partiţiilor unei mulţimi cu n elemente,1 şi S(n, k) numărul partiţiilor unei
mulţimi cu n elemente ı̂n k blocuri, unde k ≤ n.2 Atunci:

(a) Calculaţi B(1), B(2), B(3).

1
B(n) se numesc numerele lui Bell.
2
S(n, k) se numesc numerele lui Stirling de ordinul 2.
 (b) Determinaţi S(4, 2) şi S(4, 3).
n
P
(c) Arătaţi că B(n) = S(n, k).
k=1

(d) Arătaţi că S(n, k) = S(n − 1, k − 1) + kS(n − 1, k).

18. Fie A = {0, 1} şi L ⊆ A? mulţimea cuvintelor peste alfabetul A de lungime cel mult 3. De
exemplu , 10, 101 ∈ L,3 dar 1111 ∈
/ L. Pe L considerăm relaţia “prefix”:

w1 ≤ w2 ⇐⇒ ∃ w ∈ A? astfel ı̂ncât w2 = w1 w

De exemplu, 0 ≤ 001 şi 10 ≤ 101.

(a) Arătaţi că ≤ este o relaţie de ordine pe L şi realizaţi diagrama Hasse asociată.
(b) Utilizaţi algoritmul de sortare topologică pentru a obţine o relaţie de ordine totală pe L,
pornind de la relaţia ≤.

19. Fie (A, ≤A ) şi (B, ≤B ) mulţimi parţial ordonate. Pe mulţimea C = A × B considerăm relaţia
“produs”
(a, b) ≤C (a0 , b0 ) ⇐⇒ a ≤A a0 şi b ≤B b0

(a) Arătaţi că ≤C este o relaţie de ordine pe C.

(b) Pentru A = {2, 4, 6} cu relaţia de ordine a ≤A a0 ⇐⇒ a|a0 (a divide a0 ) şi B = {0, 1}
cu relaţia de ordine uzuală, realizaţi diagrama Hasse asociată relaţiei ≤C . Apoi utilizaţi
algoritmul de sortare topologică pentru a obţine o relaţie de ordine totală pe C = A × B,
pornind de la relaţia ≤C .

20. Pe mulţimea perechilor de numere naturale considerăm relaţia

(a, b) / (c, d) ⇐⇒ 2a (2b + 1) ≤ 2c (2d + 1)

Cercetaţi dacă / este o relaţie de ordine.

3
Am notat cu  cuvântul vid.