Teoria limbajelor formale-Cursurile 1 − 2

1 Preliminarii
1.1 Relaţia tranzitiva generata de o relatie binara.
In acest capitol reamintim principalele tipuri de relatii binare si definim notiunile
de relatie reflexiva, simetrica sau tranzitiva, generata de o relatie binara.
Definiţie 1. Fie X, Y doua multimi abstracte, nevide. O submultime R a
produsului cartezian X × Y se numeste relatie de la X in Y. In cazul in care
X = Y, R se numeste relatie binara pe X.
Definiţie 2. Fie R si S doua relatii pe multimea X. Relatia notata

S ◦ R = { (x, z) ∈ X × X|∃y ∈ X, (x, y) ∈ R si (y, z) ∈ S}

se numeste compunerea relatiilor R si S.

Definiţie 3. O relatie R pe multimea X se numeste:

1. reflexiva daca pentru orice x ∈ X, avem (x, x) ∈ R
2. simetrica daca, pentru orice x, y ∈ X, astfel incat (x, y) ∈ R rezulta ca
(y, x) ∈ R

3. tranzitiva daca, pentru orice x, y, z ∈ X, astfel incat (x, y) ∈ R si (y, z) ∈

R rezulta ca (x, z) ∈ R
Definiţie 4. Fie R o relatie pe multimea X. Spunem ca o relatie t (R) pe X
este relatia tranzitiva generata de R(sau inchiderea tranzitiva a lui R) daca t (R)
este cea mai mica relatie tranzitiva ce include relatia R, i.e., t (R) verifica:

1. R ⊆ t (R) ;

2. t (R) este tranzitiva;

3. pentru orice relatie R0 pe X, astfel incat R ⊆ R0 , R0 tranzitiva rezulta
t (R) ⊆ R0 .

In mod analog, se definesc notiunile de relatie reflexiva, respectiv simetrica

generate de R.

1
 ∞
Ri . In
S
Propoziţie 5. Daca R este o relatie pe multimea X, atunci t (R) =
i=1
cazul in care X este multime finita avand card X = m ∈ N ∗ , atunci t (R) =
m
Ri .
S
i=1

∞
not
Ri = R+ verifica cele trei proprietati
S
Proof. i) Demonstram ca multimea
i=1
din definitia relatiei tranzitive generate de R. Astfel, in mod evident, R ⊆
∞
Ri . Relatia R+ este tranzitiva daca si numai daca avem R+ ◦ R+ ⊆ R+ .
S
i=1
Pentru a arata aceasta ultima incluziune, sa consideram un element (x, z) ∈
R+ ◦ R+ , ceea ce implica:

∃ y ∈ R+ a.i. (x, y) ∈ R+ si (y, z) ∈ R+ i.e.

∃ p, q ∈ N ∗ , (x, y) ∈ Rp si (y, z) ∈ Rq , prin urmare
∞
(x, z) ∈ Rp+q ⊆ Ri = R+ , q.e.d.
S
i=1

In cele ce urmeaza, demonstram ca R+ este cea mai mica relatie avand propri-
etatile mentionate. Fie R0 o relatie pe X, astfel incat R ⊆ R0 , R0 tranzitiva.
Aplicand metoda inductiei matematice, rezulta imediat ca Rn ⊆ R0 , pentru
∞ ∞
orice n ∈ N ∗ , prin urmare Ri ⊆ R0 . Prin urmare R+ = Ri este relatia
S S
i=1 i=1
tranzitiva generata de R.
ii) In cazul in care multimea X = {x1 , x2 , ..., xm } are cardinalul m ∈ N ∗ ,
∞ m ∞ m
Ri = Ri sau, echivalent, Ri ⊆ Ri . Daca (a, b) ∈
S S S S
demonstram ca
i=1 i=1 i=1 i=1
∞
Ri , atunci exista r ∈ N ∗ astfel incat (a, b) ∈ Rr . In cazul in care r ≤ m,atunci
S
i=1
m
Ri . In situatia contrara, consideram secventa de elemente din X,
S
(a, b) ∈
i=1
a = x0 , x1 , x2 , ..., xr = b, r ∈ N ∗ , astfel incat pentru orice i ∈ 1, r, sa avem
(xi−1 , xi ) ∈ R. Deoarece r + 1 > m,rezulta ca exista i, j ∈ 1, r, i < j, a. i.
xi = xj . Secventa a = x0 , x1 , ..., xi , xj+1 , ..., xr = b, obtinuta din cea anterioara
prin eliminarea elementelor dintre xi si xj+1 are cardinalul, notat s, strict mai
m
Ri . In cazul s > m, repetand
S
mic decat r. Daca s ≤ m,atunci avem (a, b) ∈
i=1
m
Ri ,
S
procedura de mai sus obtinem, intr-un numar finit de pasi, (a, b) ∈
i=1
q.e.d.
Exemplu 6. Sa notam, simbolic cu a1 , a2 , a3 , a4 , 4 orase din Romania avand
aeroporturi si sa definim o relatie pe multimea X = {a1 , a2 , a3 , a4 } astfel: ai Raj
daca exista un zbor direct din orasul ai spre orasul aj . Atunci o pereche (ai , aj )
apartine inchiderii tranzitive a relatiei R daca si numai daca exista o conexiune

2
aeriana de la orasul ai la aj (nu neaparat directa). Sa presupunem, de exemplu,
ca R = { (a1 , a2 ) , (a2 , a3 ) , (a3 , a4 ) }. Atunci
4
Ri = { (a1 , a2 ) , (a2 , a3 ) , (a3 , a4 ) , (a4 , a1 ) , (a1 , a3 ) , (a2 , a4 ) , (a4 , a2 ) }.
S
t (R) =
i=1

1.2 Relatii de echivalenta.

Definiţie 7. O relatie R pe multimea X, reflexiva, simetrica si tranzitiva se
numeste relatie de echivalenta pe X.
Definiţie 8. Fie R o relatie de echivalenta pe multimea X si x ∈ X. Multimea
{y ∈ X| yRx} se numeste clasa de echivalenta a elementului x in raport cu
relatia R. Notam aceasta multime cu x b.
Multimea claselor de echivalenta, notata X/R este numita multimea factor
(sau cat) a lui X prin R.
Teoremă 9. Fie R o relatie de echivalenta pe multimea X. Atunci sunt ade-
varate urmatoarele proprietati:

1. pentru orice x ∈ X, x ∈ x
b;
2. pentru x, y ∈ X, xRy daca si numai daca x
b = yb ;
T
3. pentru x, y ∈ X, x nu este in relatie cu y daca si numai daca x
b yb = ∅ .

Observaţie 10. Proprietatile din teorema precedenta exprima faptul ca multi-

mea claselor de echivalenta formeaza o partitie a multimii X.
Exemplu 11. Pe multimea numerelor intregi Z definim urmatoarea relatie:
consideram un numar n ∈ N ∗ (fixat!); spunem ca numerele intregi x, y ∈ Z
sunt in relatia ≡ (mod n) si scriem x ≡ y (mod n) daca n|x − y. Va propunem
ca exercitiu sa aratati ca ≡ (mod n) este o relatie de echivalenta pe Z.

2 Semigrupuri si monoizi
Definiţie 12. O multime S nevida, inzestrata cu o operatie algebrica interna
∗ : S × S → S, asociativa, ceea ce inseamna ca:

∀x, y, z ∈ S, (x ∗ y) ∗ z = x ∗ (y ∗ z)

se numeste semigrup. Notam acest semigrup cu (S, ∗).

Daca, in plus, operatia binara ” ∗ ” este comutativa, semigrupul se numeste
comutativ.
Definiţie 13. Un semigrup (M, ∗) a carui operatie interna ” ∗ ” admite element
neutru, adica:
∃ e ∈ M : ∀x ∈ M, e ∗ x = x ∗ e = x

3
se numeste monoid (sau semigrup cu unitate).
In cazul in care ” ∗ ” este comutativa, monoidul se numeste comutativ. In
general, vom nota elementul neutru al monoidului M cu eM .
Exemplu 14. 1. Perechile (N ∗ , +), (Z{1}, ·) sunt semigrupuri, fara ca aces-
tea sa fie monoizi.
2. (N, +), (Z, ·) sunt monoizi, elementele neutre fiind numerele 0, respectiv
1. Sa observam ca acestea nu sunt grupuri.
3. Consideram A o multime abstracta, nevida si notam F(A, A) = {f |
f : A → A}, multimea functiilor de la A in A. Atunci perechea (F(A, A), ◦)
unde ” ◦ ” este operatia de compunere a functiilor este un monoid. Elementul
neutru al acestuia este functia identica idA : A → A. In general, acest monoid
nu este comutativ.
4. Mult mai ilustrative sunt exemplele ce apar in computer science. Daca
notam Listhinti tipul de date (multimea) ”liste de numere intregi” din lim-
bajul C + + si consideram operatorul de concatenare ” + +”, atunci perechea
(Listhinti, ++) este un monoid, avand elementul neutru sirul ”empty”.
In mod analog, datatype-ul ”Listhchari” cu acelasi operator ”++” formeaza
un monoid.
Observaţie 15. Avand dat un semigrup (S, ∗), acestuia ii putem asocia, in mod
natural, un monoid. Astfel, adaugam multimiii S un element notat e, e ∈ / S si,
pe multimea S ∪ {e} = M , definim o operatie ∗M : M × M → M prin:
” ∗M ”coincide cu ∗ pe multimea S × S, iar e ∗M x = x ∗M e = x, pentru orice
x ∈ S. Este clar ca M impreuna cu ” ∗M ” este un monoid.
Avand in vedere acest aspect, in cele ce urmeaza ne vom referi in special la
rezultate care privesc notiunea de monoid.
Definiţie 16. Fie (M, ∗) un monoid. Spunem ca un element x ∈ M este
simetrizabil (inversabil) in (M, ∗) daca
∃x0 ∈ M astf el incat : x ∗ x0 = x0 ∗ x = x.
Definiţie 17. Fie (S, ∗) un semigrup. O submultime Se ⊆ S se numeste sub-
semigrup al lui (S, ∗) daca, inzestrata cu restrictia operatiei ∗ la Se ×S,
e este
semigrup.
Teoremă 18. (de caracterizare a unui subsemigrup) Fie (S, ∗) un semigrup.
Submultimea Se ⊆ S este subsemigrup al lui (S, ∗) daca si numai daca, pentru
orice x, y ∈ S,
e rezulta ca x ∗ y ∈ S.
e
Proof. Ipoteza asigura faptul ca restrictia operatiei ∗ la multimea Se ×Se este lege
de compozitie interna. Deoarece proprietatea de asociativitate
  a operatiei ∗ se
pastreaza si pentru restrictia acesteia, rezulta ca S, e ∗ e e este subsemigrup
S×S
in (S, ∗).

Definiţie 19. Fie (M, ∗) un monoid. O submultime M f ⊆ M se numeste sub-

monoid al lui (M, ∗) daca, inzestrata cu restrictia operatiei ∗ la M
f ×M
f, este
monoid.

4
Teoremă 20. (de caracterizare a unui submonoid) Fie (M, ∗) un monoid. Sub-
multimea Mf ⊆ M este submonoid al lui (M, ∗) daca si numai daca sunt verifi-
cate conditiile:
i) pentru orice x, y ∈ M
f, rezulta ca x ∗ y ∈ M
f si

ii) elementul neutru al monoidului M, eM , apartine submultimii M

f.
 
Proof. Conform teoremei anterioare, M f, ∗ f f este subsemigrup. In mod
M ×M
evident, e M ∈ M
f este element neutru in M
f, prin urmare concluzia este ade-
varata.
Exemplu 21. 1. Perechea (N ∗ , +) este subsemigrup in semigrupul (Z ∗ , +).
2. Perechea (N, ·) este submonoid in monoidul (Z, ·).

2.1 Morfisme de semigrupuri. Morfisme de monoizi

Definiţie 22. Fie (S, ∗), (T, ◦) doua semigrupuri. O functie f : S → T care
verifica conditia
f (x ∗ y) = f (x) ◦ f (y) , ∀x, y ∈ S
se numeste morfism intre semigrupurile S, T.
Definiţie 23. Fie (S, ∗), (T, ◦) doi monoizi. O functie f : S → T care verifica
conditiile
1. f (x ∗ y) = f (x) ◦ f (y) , ∀x, y ∈ S
2. f (eS ) = eT ,
se numeste morfism intre monoizii S, T.
Definiţie 24. Fie (S, ∗), (T, ◦) doua semigrupuri, respectiv doi monoizi. Un
morfism bijectiv f : S → T se numeste izomorfism intre S si T. In acest caz
spunem ca semigrupurile, respectiv monoizii S, T sunt izomorfe si scriem (S, ∗)
−
e (T, ◦) sau, prescurtat, S −
e T.
Notiunea de morfism intre monoizi ofera un suport teoretic pentru func-
tiile de nivel inalt, ce realizeaza o operatie de tip fold, intalnite in limbajele
functionale.
Propoziţie 25. Fie (S, ∗), (T, ◦) doua semigrupuri, respectiv doi monoizi si
f : S → T un morfism.
 
i) Daca Se ⊆ S este subsemigrup, respectiv submonoid al lui S, atunci f Se
este subsemigrup, respectiv submonoid al lui T.
 
ii) Daca Te ⊆ T , este subsemigrup, respectiv submonoid al lui T, atunci f −1 Te
este subsemigrup, respectiv submonoid al lui S.
Propoziţie 26. Daca f : (S, ∗) → (T, ◦) este un izomorfism de semigrupuri,
respectiv monoizi, atunci functia inversa f −1 : T → S este un izomorfism de
semigrupuri, respectiv de monoizi..

5
2.2 Relatii de echivalenta intr-un monoid
Definiţie 27. Fie (M, ∗) un monoid. O relatie de echivalenta R pe M se
numeste compatibila la stanga, respectiv compatibila la dreapta in raport cu op-
eratia ” ∗ ” daca verifica conditia:

∀ x, y ∈ M, a.i. xRy, atunci ∀s ∈ M, s ∗ x R s∗y,

respectiv

∀ x, y ∈ M, a.i. xRy, atunci ∀s ∈ M, x ∗ s R y ∗ s.

Definiţie 28. Fie (M, ∗) un monoid. O relatie de echivalenta R pe M se

numeste relatie de congruenta pe M daca este compatibila la stanga si la dreapta
in raport cu operatia ∗.
Propoziţie 29. O relatie de echivalenta R pe monoidul (M, ∗) este relatie de
congruenta pe M daca si numai daca:

∀x, y, s, t ∈ M, a.i. xRy si sRt, atunci x ∗ s R y∗t,

Exemplu 30. Relatia de ”congruenta modulo n ” in monoidul (Z, +), notata

≡ (mod n), este o relatie de congruenta in raport cu operatia ” + ”.
Exemplu 31. Relatia de ”congruenta modulo n ” in monoidul (Z, ·), notata
tot cu ≡ (mod n), este o relatie de congruenta in raport cu operatia ” · ”.
Exemplu 32. Relatia de ”congruenta modulo 2π ” in monoidul (R, ·), notata
cu ≡ (mod 2π), este o relatie de echivalenta dar care nu este compatibila la
stanga (dreapta) in raport cu operatia ” · ”.

2.3 Monoidul factor

In cele ce urmeaza, consideram un monoid M si o relatie de congruenta pe M
si definim, in mod natural, o lege de compozitie interna pe multimea claselor de
echivalenta.

Propoziţie 33. Fie (M, ∗) un monoid si R o relatie de congruenta pe M. Pe

multimea factor M/R definim aplicatia ~ : M/R×M/R →M/R prin:
def
x ~ y, ∀b
b ~ yb = x[ x, yb ∈ M/R.

Atunci:

a) ~ este o operatie pe multimea factor M/R bine definita, i. e., definitia nu

depinde de reprezentantii claselor;

b) perechea (M/R, ~) este un monoid.

6
Proof. 1. Demonstram, mai intai, ca ~ este bine definita. Pentru aceasta, sa
consideram x0 ∈ x b, y 0 ∈ yb, ceea ce inseamna x0 R x, y 0 R y si sa aratam ca
0 ~ y0 = x
x\ [~ y. Deoarece x0 R x, folosind compatibilitatea la dreapta rezulta
x0 ∗ y 0 R x ∗ y 0 , iar din y 0 R y si compatibilitatea la stanga obtinem x ∗ y 0 R x ∗ y.
Prin urmare x0 ∗ y 0 R x ∗ y, ceea ce demonstreaza concluzia.
2. Operatia ~ este, evident, lege de compozitie interna.
3. Pentru a demonstra asociativitatea consideram x b, yb, zb ∈ M/R si avem:

(b
x ~ yb) ~ zb = (x[ \
~ y) ~ zb = (x ~ y) ~ z =
x ~\
(y ~ z) = x
b ~ (y[
~ z) = x
b ~ (b
y ~ zb).

M , a elementului neutru eM ∈ M, este element

4. Clasa de echivalenta ec
neutru in multimea claselor M/R deoarece, pentru orice x b ∈ M/R, putem
scrie:

x
b ~ ec
M = x\
~ eM = x
b si
ec
M ~x
b = e\
M ~x=x
b.

Exemplu 34. Daca in monoidul (Z, +) consideram relatia de congruenta mod-

ulo n, n ∈ N atunci operatia ⊕ : Zn × Zn → Zn , definita pe multimea factor Zn
b ⊕ yb = x[
prin x b, yb ∈ Zn este bine
+ y, pentru orice doua clase de echivalenta x
definita. Perechea (Zn , ⊕) este un monoid.