CURSUL 1: INELE

G. MINCU

1. Inele
Definitia 1. Fie M o multime si doua legi de compozitie, 4 si ?, pe
M.
Spunem ca ? este distributiv
a la st
anga n raport cu 4 daca
pentru orice a, b, c M avem a ? (b 4 c) = (a ? b) 4 (a ? c).
Spunem ca ? este distributiv
a la dreapta n raport cu 4 daca
pentru orice a, b, c M avem (b 4 c) ? a = (b ? a) 4 (c ? a).
Spunem ca ? este distributiv
a n raport cu 4 daca ? este distributiva si la stanga si la dreapta n raport cu 4.
Definitia 2. Numim inel orice triplet (R, 4, ?) format dintr-o multime
R si doua legi de compozitie, 4 si ?, pe R cu proprietatile:
(G)
(R, 4) este grup abelian,
(S)
(R, ?) este semigrup, si
(D)
? este distributiva n raport cu 4.
Definitia 3. Spunem ca inelul (R, 4, ?) este comutativ daca operatia
? este comutativa.
Spunem ca inelul (R, 4, ?) este unitar daca operatia ? admite element
neutru.
Exemplul 1. Conform proprietatilor cunoscute de la scoala generala
sau de la liceu, (Z, +, ), (Q, +, ), (R, +, ), (C, +, ) sunt inele comutative si unitare. (N, +, ) nu este inel, deoarece (N, +) nu este grup!
Observatia 1. T
inand cont de faptul ca n exemplele ,,standard
prezentate mai sus rolul operatiilor 4 si ? este jucat de adunare, respectiv de nmultire, convenim ca din acest moment sa utilizam n toate
inelele cu care vom lucra notatia ,,+ si denumirea de ,,adunare pentru ,,prima lege si notatia ,, si denumirea de ,,nmultire pentru ,,cea
de-a doua lege. Continuand paralela cu legile din exemplul anterior,
dat fiind inelul (R, +, ), vom nota cu 0 elementul neutru al lui R n
raport cu +, cu a simetricul elementului a R n raport cu +, si cu 1
elementul neutru al lui R n raport cu operatia (daca acesta exista!).
1

G. MINCU

Daca operatiile de inel sunt subntelese n context, vom spune uneori

,,inelul R n loc de ,,inelul (R, +, ).
Propozitia 1. (Reguli de calcul n inele):
Fie R un inel. Atunci:
i) a R a 0 = 0 a = 0.
ii) a, b R a(b) = (a)b = ab; (a)(b) = ab.
iii) n Z a, b R (na)b = a(nb)!= n(ab).!
m
n
m X
n
X
X
X

iv) m, n N ai , bj R
ai
bj =
ai b j .
i=1

j=1

v) a, b R ab = ba n N (a+b)n = an +
vi) a, b R

ab = ba n N \ {1}

i=1 j=1
n1
X 
k=1

n nk k n
a b +b .
k

an bn = (a b)(an1 + an2 b + . . . + abn2 + bn1 ).

Definitia 4. Fie R un inel, iar S o submultime nevida a lui R. Spunem
ca S este subinel al lui R daca sunt ndeplinite conditiile:
i) x, y S x y S
si
ii) x, y S xy S.
Exemplul 2. Daca R este un inel, atunci R si {0} sunt subinele ale
lui R.
Exemplul 3. Z este subinel al lui (Q, +, ),
Q este subinel al lui (R, +, ),
R este subinel al lui(C, +, ).
(Tema: demonstrati aceste afirmatii!)
not

Exemplul 4. Daca R este un inel, atunci C(R) = {a R : x R

ax = xa} este subinel al lui R (Tema: demonstrati aceasta afirmatie!).
C(R) se numeste centrul inelului R.
Observatia 2. Daca S este subinel al inelului R, atunci S are o structura de inel n raport cu legile induse.
Exemplul 5. Pentru orice n N \ {1}, (nZ, +, ) este inel comutativ,
dar neunitar.
Exemplul 6. Pentru orice n N, (Zn , +, ) este inel comutativ si
unitar (aici + si desemneaza adunarea, respectiv nmultirea modulo
n).
Exemplul 7. Daca M este o multime nevida, iar R este un inel (comutativ, unitar), multimea F(M, R) a functiilor definite pe M cu valori
n R are o structura de inel (comutativ, unitar) n raport cu adunarea

CURSUL 1: INELE

si nmultirea definite astfel: (f + g)(x) = f (x) + g(x) pentru orice

x M si (f g)(x) = f (x)g(x) pentru orice x M . (Tema: demonstrati
aceasta afirmatie!)
Exemplul 8. Fie (G, +) un grup abelian arbitrar. Atunci, multimea
End(G) a endomorfismelor lui G capata o structura de inel unitar n
raport cu adunarea definita prin (f + g)(x) = f (x) + g(x) pentru orice
x G si cu compunerea. (Tema: demonstrati aceasta afirmatie!)
Exemplul 9. Fie (G, +) un grup abelian arbitrar. Daca definim pe G
o noua operatie prin xy = 0 pentru orice x, y G, atunci (G, +, ) este
un inel comutativ fara element unitate. (Tema: demonstrati aceasta
afirmatie!)
Exemplul 10. Fie (R, +, ) un inel (unitar). Atunci (R, +, ?), unde
x ? y = yx pentru orice x, y R, este un inel (unitar). (R, +, ?) se
numeste inelul opus al lui (R, +, ).
2. inel produs
not

Exemplul 11. Fie R1 , R2 , . . . , Rn inele. Pe produsul cartezian R =

R1 R2 . . .Rn consideram operatiile de adunare si nmultire definite
pe componente. In raport cu aceste operatii, R capata o structura de
inel. (Tema: demonstrati aceasta afirmatie!)

Definitia 5. Inelul din exemplul anterior se numeste produsul direct

al inelelor R1 , R2 , . . . , Rn .
Observatia 3. Inelul R1 R2 . . . Rn este comutativ daca si numai
daca R1 , R2 , . . . , Rn sunt comutative.
Inelul R1 R2 . . . Rn este unitar daca si numai daca R1 , R2 , . . . , Rn
sunt unitare; n caz ca exista, elementul unitate al lui R1 R2 . . .Rn
este (1, 1, . . . , 1).
(Tema: demonstrati aceste afirmatii!)
3. inele de matrice
Fie R un inel si m, n N .
Definitia 6. Numim matrice de tip m, n cu elemente din inelul
R orice functie definita pe {1, 2, . . . , m} {1, 2, . . . , n} cu valori n R.
Notatii:
- Vom nota cu Mm,n (R) multimea matricilor de tip m, n cu elemente
din R.
- Prin Mn (R) vom desemna multimea Mn,n (R).
- Daca A Mm,n (R), A(i, j) = aij , A este frecvent prezentata sugestiv

G. MINCU

a11 a12 . . . a1n

a21 a22 . . . a2n

sub forma de tablou astfel: A =

. . . . . . . . . . . . .
am1 am2 . . . amn
- Vom folosi si urmatoarele variante mai economicoase de notatie:
A = (aij )i=1,2,...,m , sau, daca nu este pericol de confuzie, A = (aij )i,j .
j=1,2,...,n
def

Pe Mm,n (R) definim operatia (aij )i,j + (bij )i,j = (aij + bij )i,j . Se
vede usor ca Mm,n (R) este grup abelian n raport cu aceasta operatie.
Elementul neutru al acestui grup este matricea nula de tip m, n, iar
simetrica n acest grup a matricii (aij )i,j este matricea (aij )i,j .
Daca A = (aij )i=1,2,...,m Mm,n (R) si B = (bjk )j=1,2,...,n Mn,p (R),
j=1,2,...,n
 k=1,2,...,p
P
n
a
definim produsul lor astfel: AB =
j=1 aij bjk i=1,2,...,m . Se constat
k=1,2,...,p

ca, daca m, n, p, q N , A = (aij )i,j Mm,n (R), B = (bjk )j,k

Mn,p (R), iar C = (ckl )k,l Mp,q (R), atunci

!
n
X

(AB)C =
aij bjk
C =
i=1,2,...,m
k=1,2,...,p

j=1

p
n
X
X
k=1

n
X
j=1

aij

!
aij bjk

ckl

k=1

=
i=1,2,...,m
l=1,2,...,q

j=1
p
X

!!
bjk ckl

= A
i=1,2,...,m
l=1,2,...,q

n,p
X

!
aij bjk ckl
i=1,2,...,m
l=1,2,...,q

j,k=1
p
X
k=1

!
bjk ckl

= A(BC).
j=1,2,...,n
l=1,2,...,q

In consecinta, (Mn (R), ) este semigrup.

Cu calcule similare celor de mai sus, se arata ca pentru orice A, B, C
Mn (R) au loc relatiile A(B + C) = AB + AC si (B + C)A = BA + CA.
In urma acestor consideratii obtinem:
Propozitia 2. Daca R este un inel, iar n N , atunci Mn (R) are o
structura de inel n raport cu adunarea si nmultirea introduse mai sus.
Observatia 4. Daca inelul R este unitar, inelul Mn (R) este de asemenea unitar, avand drept element unitate matricea

1 0 ... 0
def 0
1 ... 0

In =
... ... ... ... .
0 0 ... 1

CURSUL 1: INELE

Definitia 7. Matricea In definita mai sus se numeste matricea unitate de ordin n (sau matricea identic
a de ordin n).

References
[1] T. Dumitrescu, Algebra, Ed. Universitatii din Bucuresti, 2006.
[2] C. N
ast
asescu, C. Nita, C. Vraciu, Bazele algebrei, Ed. Academiei, Bucuresti, 1986.