SIRURI DE NUMERE REALE

1. STRUCTURA DE ORDINE A MULŢIMII R

Relaţia ≤ se numeşte relaţie de ordine pe R şi are proprietăţile:
 Proprietatea de reflexivitate: dacă x ∈ R, atunci x ≤ x ..
 Proprietatea de antisimetrie: dacă x , y ∈ R şi x ≤ y ; y ≤ x atunci x= y .
 Proprietatea de tranzitivitate: dacă x , y , z ∈ R şi x ≤ y ; y ≤ z , atunci x ≤ z .
 Proprietatea de ordine totală: dacă x , y ∈ R atunci fie x ≤ y , fie y ≤ x .
 Proprietatea de compatibilitate cu operaţiile de adunare şi înmulţire pe R:
o Dacă x , y ∈ R şi x ≤ y , atunci x +a ≤ y+ a ; ∀ a ∈ R ;
o Dacă x , y ∈ R şi x ≤ y , atunci ax ≤ ay ; ∀ x ∈ ¿.
 Axioma lui Arhimede: pentru oricare număr x ∈ R există un număr întreg unic n ∈ Z , astfel încât
n ≤ x ≤ n+1. Numărul n ∈ Z cu această proprietate se numeşte partea întreagă a lui x şi se notează
cu [ x].
 Proprietatea de densitate a mulţimii Q: dacă x , y ∈ R ; x < y atunci există r ∈Q astfel încât
x < r < y . Proprietatea aceasta arată că mulţimea Q a numerelor raţionale este mulţime densă în R .

2. INTERVALE DE NUMERE REALE

a. INTERVALE MĂRGINITE
Fie a , b ∈ R ; a ≤b numere reale şi A ( a ) ; B(b) punctele asociate acestora pe axa numerică. Se
definesc următoarele mulţimi de numere reale.
A. Intervalul închis cu extremităţile a şi b: [ a , b ]={x ∈ R ¿ ≤ x ≤b }
B. Intervalul deschis cu extremităţile a şi b: ( a , b )={x ∈ R ¿< x <b }
Imaginile geometrice pe axa numerică a intervalelor [a , b], respectiv (a ,b) sunt segmentul închis
[ AB], respectiv segmentul deschis ( AB) .

C. Intervalele semideschise cu extremităţile a şi b: [ a , b ) ={x ∈ R ¿ ≤ x <b } (închis la stânga,

deschis la dreapta); ( a , b ] ={x ∈ R ¿< x ≤b } (deschis la stânga, închis la dreapta)
Imaginile geometrice pe axa numerică a intervalelor ¿ respectiv ¿ sunt mulţimile de puncte
( AB ) ∪ { A }, respectiv ( AB ) ∪ {B }.
 b. INTERVALE NEMĂRGINITE
Fie a ∈ R şi A(a) punctul corespunzător pe axa numerică. Atunci:
A. [ a ,+ ∞ ) ={x ∈ R ¿ ≥ a } se numeşte interval închis la stânga şi nemărginit la dreapta.
B. (a ,+ ∞)={x ∈ R ¿>a } se numeşte interval deschis la stânga şi nemărginit la dreapta.
Imaginile geometrice ale intervalelor ¿ respectiv (a ,+ ∞) sunt reprezentate pe axa reală de
semidreapta închisă AX, respectiv semidreapta deschisă AX, cu originea în A şi care conţin punctul X.

C. (−∞ , a ]={ x ∈ R ¿≤ a } se numeşte interval închis la dreapta şi nemărginit la stânga.

D. (−∞, a)={ x ∈ R ¿< a } se numeşte interval deschis la dreapta şi nemărginit la stânga.
Imaginile geometrice ale intervalelor ¿ respectiv (−∞ , a) sunt reprezentate de semidreapta închisă
AX, respectiv semidreapta deschisă AX, cu originea în A şi care conţin punctul X.

c. INTERVALE SIMETRICE
Fie a un număr real, a ∈(0 ,+ ∞). Un interval de forma [−a , a] sau (−a , a) se numeşte interval
simetric. Imaginea geometrică pe axa numerică a intervalului simetric este un segment cu mijlocul situat
în origine.

Dacă x ∈[−a ,a ], rezultă că −a ≤ x ≤ a şi se obţine |x|≤ a.

Dacă x ∈(−a , a), rezultă că −a< x< a şi se obţine |x|< a.
Afirmaţia x ∉[−a ,a ] este echivalentă cu  x ←a sau x >a  care, cu ajutorul modulului, se scrie
|x|> a.

d. INTERVALE CENTRATE ÎNTR-UN PUNCT

Fie a ∈ R şi r ∈(0 ,+∞ ). Un interval de forma [a−r ; a+r ] sau (a−r ; a+ r) se numeşte interval
centrat în a.

Relaţia x ∈[a−r ; a+r ] se scrie succesiv a−r ≤ x ≤ a+r sau −r ≤ x−a ≤ r sau |x−a|≤ r .
Intersecţia şi reuniunea a două intervale centrate în a sunt intervale centrate în a.
 Exemplu: Intervalele (1 , 3) şi (0 , 4 ) sunt centrate în a=2 şi au intersecţia (1 , 3) , iar reuniunea
(0 , 4 ), ambele centrate în 2.

3. MARGINILE UNEI MULŢIMI DE NUMERE REALE

Fie A ⊆ R , A ≠ ∅ .
Mulţimea A se numeşte majorată sau mărginită superior, dacă există un număr real M astfel
încât x ≤ M ,(∀)∈ A . Numărul M se numeşte majorant al mulţimii A . Numărul M se numeşte margine
superioară a mulţimii A dacă M este cel mai mic majorant al mulţimii A . Notăm: M =A ¿.
Mulţimea A se numeşte minorată sau mărginită inferior, dacă există un număr real m astfel încât
m ≤ x , ( ∀ ) x ∈ A . Numărul m se numeşte minorant al mulţimii A . Numărul m se numeşte margine inferioară
a mulţimii A dacă m este cel mai mare minorant al mulţimii A . Notăm: m=inf A .
Mulţimea A se numeşte mărginită dacă este mărginită inferior şi superior.
Mulţimea A este mărginită dacă şi numai dacă ( ∃ ) a>0 astfel încât |x|≤ a , ( ∀ ) x ∈ A .
Orice mulţime de numere reale mărginită inferior are o margine inferioară în R (Axioma lui
Cantor).
4. MARGINILE UNEI MULŢIMI NEMARGINITE

O mulţime A se numeşte nemărginită inferior dacă nu are nici un minorant. În acest caz vom
considera inf A=−∞
O mulţime A se numeşte nemărginită superior dacă nu are nici un majorant. În acest caz vom
considera ¿ A=+∞
Mulţimea numerelor reale la care se adaugă simbolurile + ∞ si −∞ se numeşte dreapta reală
încheiată şi se notează R=R ∪ {+∞ ,−∞ }.
Au loc următoarele operaţii în R :
( +∞ ) + ( + ∞ ) =+∞ (−∞ ) + (−∞ )=−∞ ( +∞ ) +a=a+(+ ∞)=+ ∞
(−∞ ) + a=a+ (−∞ )=−∞ ( +∞ ) ∙ (+ ∞ )=+∞ (−∞ ) ∙ (−∞ )=+∞
( +∞ ) ∙ (−∞ )=−∞ (−∞ ) ∙ (+ ∞ )=−∞ ( +∞ ) ∙ a=a∙ (+∞)=+∞
(−∞ ) ∙ a=a ∙ (−∞ ) =−∞ ( +∞ ) ∙ a=−∞ ; daca a<0 (−∞ ) ∙ a=+ ∞ ; daca a<0
a a
= =0; (∀)a∈ R
+ ∞ −∞
0 ±∞ 0 0 ±∞
Sunt considerate operaţii fără sens următoarele:∞−∞ ; 0 ∙ ( ± ∞ ) ; ; ; 0 ; (± ∞) ;1 .
0 ±∞