Definitii Analiza

Fie X,Y nevide. Multimea perechilor (x,y) cu xX si yY, se numeste produsul cartezian de la multimea X la multima Y. Se numeste relatie binara de la multimea X la multimea Y orice sumbmultime R a produsului cartezian XY. Relatie binara pe multimea nevida x inseamna relatie binara de la multimea X la multimea X. Se numeste relatie de ordine pe o multime nevida X, o relatie binaraR pe multimea X care este: 1. reflexiva xRx, oricare xX 2. antisimetrica xRy si yRx => x=y 3. tranzitiva xRy si yRz => xRz Se numeste multime ordonata o multime nevida X inzestrata cu cel putin o relatie de ordine. (X,) - multime ordonata O multime ordonata (X,) se numeste total ordonata daca orice doua elemente din X se pot compara. Fie (X,) o multime ordonata si A inclusa in X:
1. Elementul aX se numeste minorant al mutlimii A daca ax oricare xA 2. Elementul bX se numeste majorant al multimii A daca xb oricare xA 3. Multimea A se numeste marginita superior daca are cel putin un majorant in X 4. Multimea A se numeste marginita inferior daca are cel putin un minorant in X 5. Multimea A se numeste marginita daca are cel putin un minorant si un majorant in X 6. Elementul x1A se numeste cel mai mic element al multimii A daca din xx1 avem x=x1 7. Elementul x2A se numeste cel mai mare element al multimii A daca din x2x avem x=x2 8. O multime A inclusa in X marginita superior admite supremum daca exista cel mai mic majorant al multimii A in X

 O multime ordonata (X,) se numeste complet ordonata daca orice submultime marginita a lui X are supremum si infimum in X. Fie X si Y nevide. O relatie binara R de la multimea X la multimea Y se numeste functie daca oricare xX exista si este unic yY astfel incat x e in relatie cu y(xRy). Fie f : X -> Y o functie si A o multime inclusa in X. Functia f/A : A -> Y se numeste restrictia functiei f la multimea A. Fie f : X -> Y si g : Z -> Y doua functii. Spunem ca functia g prelungeste functia f daca X e inclusa in Z si f(x)=g(x) oricare xX. Functia f : X -> Y se numeste injectiva daca din f(x1)=f(x2)=> x1=x2 (x1!=x2 => f(x1)!=f(x2)). Functia f : X -> Y se numeste surjectiva daca oricare yY exista xX astfel incat f(x)=y. Functia f : X -> Y se numeste bijectiva daca e injective si surjectiva. Functia 1x : X -> X 1x(x)=x se numeste functia identical a multimii X. Fie g : X -> Y si f : Z -> T astfel incat Y e inclusa in Z. Functia fg : X -> T (fg)(x)=f(g(x)) se numeste compunerea functiilor f si g. Functia f : X -> Y se numeste functie inversabila daca exista g : Y -> X o functie astfel incat fg = 1y si gf=1x. Daca multimea A e inclusa in X, multimea {f(x) | xA} = f(A)inclusa in Y se numeste imaginea directa a multimii A prin functia f (Im f). Daca multimea B e inclusa in Y, multimea {xX | f(x)B}=f^-1(B) se numeste preimaginea(imaginea inversa) a multimii B prin functia f.

9. O multime A inclusa in X marginita inferior admite infimum daca exista cel mai mare minorant al multimii A in X 10. Multimea A inclusa in X, marginita superior are maxim daca exista supremum din A, A 11. Multimea A inclusa in X, marginita inferior are minim daca exista cel mai mic majorant al multimii A in X

 Daca X este o multime oarecare multimea{A | A e inclusa in X}=(X) se numeste multimea partilor lui X. Daca A e inclusa in B, multimea B / A = CBA se numeste complementara multimii A in raport cu multimea B. Fie A o multime nevida. 1. Se numeste familie de elemente din multimea A, orice functie f : I -> A unde I este o multime nevida. f(i)=xi f(xi)i I. I se numeste multimea indicilor familiei (x i)i I 2. Se numeste sir de elemente in multimea A, o familie de elemente din A, (xi)i I in care I = N. 3. Se numeste familie finite de elemente din multimea A, o familie de elemente in care multimea indicilor este finite. 4. Se numeste o familie de submultimi a unei multimi X, orice familie de elemente din (X). ( (Ai)i I) Fie (Ai)i I o familie de multimi: 1. (i I)Ai = {xX | xAi, oriceare i I} intersectia familiei de multimi. 2. (i I)UAi = {xX | iI astfel incat xAi} reuniunea familiei de multimi. Regulile lui de Morgan: fie (Ai)(i I) o familie de submultimi ale lui X: 1. Cx((i I)UAi) = (i I)Cx Ai 2. Cx((i I)Cx) = (i I)UCx Ai

Fie (Ai)(i I) o familie de submultimi ale lui X si B inclusa in X: 1. B((i I)UAi) = (i I)U(BAi) 2. B((i I)Ai) = (i I)(BAi) 3. BU((i I)UAi) = (i I)U(BUAi) 4. BU((i I)Ai) = (i I)(BUAi) 5. ((i I)UAi) / B = (i I)U(B / Ai) 6. ((i I)Ai) / B = (i I)(B / Ai)

7. B / ((i I)Ai) = (i I)U(B / Ai) 8. B / ((i I)UAi) = (i I)(B / Ai) Consideram functia f : X -> Y, Ai si Bi o familie de submultimi ale lui X si respective Y: 1. f((i I)UAi) = ((i I)U f(Ai)) 2. f((i I)Ai) ((i I) f(Ai)) 3. f^-1(((i I)UBi) = (i I)U f^-1 Bi 4. f^-1(((i I) Bi) = (i I) f^-1 Bi Corpul comutativ (R,+,*) se numeste corp ordonat daca exista o relatie de ordine pe R astfel incat: 1. (R, ) este total ordonata 2. xy => x+z y+z pt zR 3. 0R x si 0R y => 0R x*y Corpurile ordonate (R,+,*,) si (K,+,*, ) se numesc izomorfe daca exista o functie bijectiva f : R-> K astfel incat: 1. f(x+y) = f(x) + f(y) 2. f(x*y) = f(x) * f(y) 3. x<y => f(x) < f(y) Functia f : R -> K (de mai sus) se numeste izomorfism algebric si de ordine intre corpurile ordonate R si K (R~K). Se numeste corp complet ordonat un corp ordonat (R,+,*, ) in care submultime marginita a lui R are supremum si infimum in R. Multimea R+ = {xR | 0R x} se numeste multimea elementelor positive din corpul ordonat R. Fie (R,+,*, ) corp complet ordonat. O submultime B R se numeste inductiva daca xB avem x+1RB Intersectia tuturor submultimilor inductive din R care contine elemental 0R se numeste multimea numerelor naturale din corpul complet ordonat R. Z = N U {-n | nN}se numeste multimea numerelor intregi Q = {n*m^-1 | n,m Z,m!=0R} se numeste multimea numerelor rationale R / Q se numeste multimea numerelor irationale

 Se numeste corp de numeral reale orice corp complet ordonat(R,+,*, ). X nevida (X) = {A | A X}. Se numeste topologie pe multimea X o submultime de parti a lui X (X) care are proprietatile: 1. multimea vida si X 2. G1 si G2 =>G1 G2 (inchisa la intersectii finite) 3. Daca Gi iI=>(i I)Gi (inchisa la reuniuni finite) Se numeste spatiu topologic o multime nevida X pe care se poate construe o topogie (X, ). Fie (X, ) un spatiu topologic: 1. O multime G X se numeste deschisa (relative la topologia ) daca G 2. O multime F X se numeste inchisa (relative la topologia ) daca CxF=X / F 3. O multime V X se numeste vecinatate a elementului xX(relative la topologia ) daca G astfel incat xG V((x) = multimea vecinatatilor elementului x) Fie(X, ) un spatiu topologic si A X: 1. xX se numeste punct interior al multimii A daca A (x) () 2. xX se numeste punct de aderenta al multimii A daca V (x) avem VA= () 3. xX se numest punct de acumulare al multimii A daca V (x) avem V(A / {x})= (A) 4. xX se numeste punct izolat al multimii A daca V(x) astfel incat VA={x}(Izo A) Fie A (X,), multimea Cx se numeste frontiera topologica a multimii A (Fr A= Cx) [bara este si deasupra lui C]. Se numeste distanta(metrica) pe o multime nevida X, o functie d : XX -> R+ care are proprietatile urmatoare: 1. d((x,y)) = d((y,x)) (x,y) XX 2. d((x,y)) =0 => x=y 3. d((x,z)) d((x,y))+d((y,z)) (x,y),(y,z),(x,z) XX Se numeste spatiu metric o multime nevida X pe care se defineste cel putin o distanta d : XX -> R+ (X,d).

 Fie (X,) spatiu topologic si xX. O multime (x) se numeste system fundamental de vecinatati al lui x daca V(x) B astfel incat B V. Fie X nevida si 1si 2 doua topologii pe X. Spunem ca 1 este mai putin fina decat 2 (2 este mai fina decat 1) daca 1 2 (12). Fie (X,d) un spatiu metric si x0X: 1. Daca r>0, multimea {xX | d(x,x0)<r} = B(x0,r) se numeste bila deschisa de centru x0X si raza r>0 2. Daca r>0, multimea {xX | d(x,x0)r} = B[x0,r] se numeste bila inchisa de centru x0X si raza r>0 3. Multimea nevida G (X,d) se numeste deschisa daca aG r>0 astfel incat B(a,r) G Topologia d se numeste topologia asociata disantei spatiului metric (X,d). O multime F (X,d) se numeste inchisa daca CXF=x / F d. O multime A (X,d) se numeste marginita daca aX, r>0 astfel incat A B(a,r). Un sir (xn)nN (X,d) se numeste convergent daca xX astfel incat >0 n N pentru care d(xn,x)< n n. Elementul x este unic si se numeste limita sirului. Un sir (xn)nN R se numeste convergent daca xR astfel incat >0 n N pentru care |xn-x|<, n n. Un sir (xn)nN (X,d) se numeste sir Cauchy daca >0 n N astfel incat d(xn,xm)< n,m n. Spatiul metric (X,d) se numeste complet daca orice sir Cauchy cu elemente in X este convergent. O multime A (X,d) se numeste marginita daca aX, r>0 astfel incat A B(a,r). Fie (xn)nN (X,d): 1. Se numeste subsir al sirului(xn)nN, sirul (x nk)kN cu proprietate ca nk< nk+1 kN 2. Elementul xX se numeste punct limita al sirului daca (xnk)kN un subsir al sirului initial (xn)nN astfel incat lim xnk = x

 Fie (xn)nN R: 1. Sirul se numeste crescator daca xnxn+1, nN 2. Sirul se numeste strict crescator daca xn<xn+1, nN 3. Sirul se numeste descrescator xnxn+1, nN 4. Sirul se numeste strict descrescator xn>xn+1, nN 5. Sirul se numeste monoton daca este crescator sau descrescator, nN 6. Sirul se numeste strict monoton daca este strict crescator sau strict descrescator, nN Sirul (xn)nN R are limita + daca >0 n N astfel incat xn> n>n. Sirul (xn)nN R are limita - daca >0 n N astfel incat xn<- n>n. Elementul xRU{-,+} se numeste punct limita pentru sirul (xn)nN R daca (xnk)kN un subsir al lui (xn)nN astfel incat lim xnk = x. Un spatiu metric (X,d) in care orice sir Cauchy este convergent se numeste spatiu metric complet. (nN)inf u n R U {-,+} se numeste limita superioara a sirului (xn)nN (u n=sup{xk | kn). (nN)sup v n R U {-,+} se numeste limita inferioara a sirului (xn)nN (u n=inf{xk | kn). Daca sirul (xn)nN este marginit, atunci (u n)nN si (v n)nN R si limita superioara si inferioara din xn R. Perechea de siruri ((xn)nN,(sn)nN) se numeste seria asociata sirului xn si se noteaza xn. I. xn se numeste termenul general de ordin n al seriei II. sn se numeste suma partiala de ordin n a seriei. Seria xn se numeste convergenta daca sirul sumelor partiale (sn)nN R este convergent. Seria xn se numeste divergenta daca nu e convergenta. Seria xn are suma(in RU{-,+}) daca sirul sumelor partiale (sn)nN R are limita(in RU{-,+}).

 Seria xn se numeste absolute convergenta daca seria |xn|este convergenta. Se numeste restul de ordin pN al seriei xn, seria xn(n=p+1) si se noteaza rp. O serie de numere reale xn se numeste semiconvergenta daca este convergenta sin u este absolute convergenta. Fie seriile xn si yn. Se numeste produsul seriilor(seria produs) xn si yn seria zn unde zn=x0*yn+x1*yn 1+xn*y0, nN = xn*yn. O multime A (X,d) se numeste compacta daca din orice acoperire a sa cu multimi deschise se poate trage o subacoperire finite. [scrie in curs mai explicit] O multime A (X,d) se numeste relativ compacta daca este multime compacta. O multime A (R^n,d2) se numeste marginita daca r>0 astfel incat A B(0,r). Doua multimi E,O (X,d) se numesc separate daca O= si E= . O multime A (X,d) se numeste conexa daca nu se poate scrie ca o reuniune de doua multimi separate di nevide. O multime I R se numeste interval daca a<b I avem ca (a,b) I. O functie f : D X -> Y este continua in pnctul x0D daca W(f(x0)) V(x0) astfel incat f(DV) W. O functie f : D X -> Y este continua pe o multime A D daca f este continua in orice punct din A. O functie f : D X -> Y este continua in pnctul x0D daca si numai daca: 1. >0 >0 astfel incat d2(f(x),f(x0))<, xD cu d1(x,x0)< . 2. (xn)nN D pentru care lim xn = x0 avem ca limf(xn) = f(x0).

 O functie h : A (X,d1) -> B (Y,d2) se numeste homeomorfism daca h este constanta pe A, este bijectiva si h^-1 : B -> A este continua pe B. O functie f : I R -> R are proprietatea lui Darboux daca pentru x1!=x2 I su pentru orice numar real x situate intre f(x1)si f(x2), un c I situate intre x1 si x2 astfel incat f(c)=x. O functie f: D (X,d1) -> (Y,d2) se numeste uniform continua pe multimea D daca >0 >0 pentru care d2(f(x),f(y))< x,yD cu d1(x,y)< . Daca f: D (X,d1) -> (Y,d2) este uniform continua pe D si A D atunci f/A este uniform continua pe A. O functie continua f : D (X,d1) -> (Y,d2) se numeste functie LIPSCHITZ daca c>0 pentru care d2(f(x),f(y))c*d1(x,y) x,y D. Daca c(0,1) functia se numeste contractie.