Multimea numerelor reale Teorema de completitudine

Multimea este o colectie de elemente. Pentru orice multime X 6= Φ avem:

axioma alegerii ”exista x ∈ X.”

Fie X, Y doua multimi. Se numeste functie definita pe multimea X cu valori in

multimea Y , orice procedeu f care asociaza oricarui element din x ∈ X un element

f (x) ∈ Y si numai unul. In acest caz scriem f : X → Y. Multimea X se numeste

domeniul de definitie al functiei f , Y se numeste codomeniul functiei f .

Fie f : X → Y o functie data. i) Pentru ∀A ⊂ X, submultimea f (A) ⊂ Y

se defineste ca fiind f (A) = {f (x), x ∈ A}, si se numeste imaginea lui A prin f .

ii) Pentru ∀B ⊂ Y submultimea f −1 (B) ⊂ X , definita ca fiind f −1 (B) = {x ∈

X|f (x) ∈ B} se numeste preimaginea multimii B prin f

Teorema Fie f : X → Y o functie arbitrara.

i) Pentru ∀A1 , A2 ⊂ X, f (A1 ∩ A2 ) ⊂ f (A1 ) ∩ f (A2 ),

f (A1 ∪ A2 ) = f (A1 ) ∪ f (A2 ).

ii) Pentru ∀B1 , B2 ⊂ Y , f −1 (B1 ∩ B2 ) = f −1 (B1 ) ∩ f −1 (B2 ),

f −1 (B1 ∪ B2 ) = f −1 (B1 ) ∪ f −1 (B2 ).

Pentru orice M, N doua multimi, definim produsul lor cartezian ca fiind multimea

M xN = {(x, y)|x ∈ M, y ∈ N }.

Fie X 6= Φ o multime arbitrara, nevida. Se numeste relatie de ordine pe X o

1
submultime R ⊂ XxX cu proprietatile:

i) pentru ∀a ∈ X, (a, a) ∈ R, proprietate numita reflexivitate;

i) pentru ∀a, b ∈ X astfel incat (a, b) ∈ R si (b, a) ∈ R, ⇒ a = b, antisimetrie,

iii) pentru ∀(a, b) ∈ R, (b, c) ∈ R ⇒ (a, c) ∈ R, proprietate de tranzitivitate.

Relatia de ordine R, se mai noteaza ” ≤ ”.

Relatia de ordine ” ≤ ” se numeste totala, daca ∀a, b ∈ X,ordonata a ≤ b, sau

b ≤ a.

Exemplul. In afara de relatia de ordine ” ≤ ” pe Q sau R cunoscuta, in cazul

X = N (multimea numerelor naturale), relatia de divizibilitate a|b, a, b ∈ N este

orelatie de ordine pe multimea N a numerelor naturale, dar care nu este o relatie de

ordine totala.

Exemplul. Multimile Z, Q impreuna cu relatia uzuala ≤ sunt multimi ordonate;

X = {2, 3, 4, 5} impreuna cu ≤ sunt multimi ordonate.

Fie X, ” ≤ ” o multime ordonata; A ⊂ X se numeste marginita daca exista

m, M ∈ X astfel incat m ≤ a, ∀a ∈ A si a ≤ M, ∀a ∈ A.

Fie A ⊂ X multime marginita. Un majorant M ∈ X al multimii A se numeste

margine superioara pentru A daca M este cel mai mic majorant A, adica ∀M1 ∈ X

astfel incat a ≤ M1 , ∀a ∈ X ⇒ M ≤ M1 . Cel mai mic majorant in caz de existenta

se noteaza supA.

2
 Un minorant m ∈ X al multimii A se numeste margine inferioara A, daca el este

cel mai mare minorant A, respectiv ∀m1 ∈ X, m1 ≤ a, ∀a ∈ A ⇒ m1 ≤ m; m cu

aceasta proprietate se noteaza inf A.

Se numeste sistem de numere reale orice multime R cu proprietatile:

i) pe multimea R exista doua operatii algebrice , interne + (adunare) si . (inmultire)

astfel incat (R, +, .) este corp comutativ.

ii) Pe multimea R exista o relatie de ordine ” ≤” totala, compatibila cu structura de

corp.

iii) In multimea R, pentru orice submultime A ⊂ R, A 6= Φ, A majorata, ∃supA ∈

R. Aceasta axioma este cunoscuta ca axioma Cantor- Dedekind, sau axioma marginii

superioare.

A1 = [a, b] ⊂ R, A2 = (a, b) ⊂ R, supAi = b ∈ R, i = 1, 2, inf Ai = a ∈

R, i = 1, 2.

∗
D = { n+1
n , n ∈ N }; supD = 2, inf D = 1.

Exemplu. Fie Q, ” ≤ ” multimea numerelor rationale impreuna cu relatia de

ordine uzuala; A ⊂ Q, A = {x ∈ Q|x2 ≤ 2} multimea A este majorata, de exemplu,

∀x ∈ A, x ≤ 3, multimea A nu admite supA ∈ Q, caci cel mai mic majorant A este

1
22 ∈
/ Q.

Definitie Fie f : A ⊂ R → R functie oarecare; f se numeste marginita daca

3
exista c ∈ R astfel incat |f (x)| ≤ c, ∀x ∈ A; in cazul in care f este marginita,

supf (A) = supx∈A f (x), inf f (A) = infx∈A f (x).

Se numeste sir de numere reale o functie f : N → R; pentru f (n) = an , ∀n ∈ N ,

folosim notatia {an }n∈N .

Sirul {an }n∈N este marginit daca functia f este marginita, respectiv ∃m, M ∈ R

astfel incat m ≤ an , an ≤ M, ∀n ∈ N.

In cazul in care {an }n∈N nu este marginit, {an }n∈N se numeste nemarginit.

Definitie. Fie {an }n∈N ⊂ R sir de numere reale; {an }n∈N se numeste convergent

daca ∃a ∈ R astfel incat ∀ > 0, ∃n ∈ N asfel incat |an − a| ≤ , ∀n ≥ n . In caz de

convergenta se noteaza limn an = a, sau an → a.

Proprietati. i) Pentru ∀{an }n∈N ⊂ R astfel incat limn an = a si limn an = b

⇒ a = b; (in caz de existenta, limita unui sir este unica.

ii) Orice sir convergent este marginit.

Un sir {an }n se numeste monoton daca an ≤ an+1 ∀n ∈ N (monoton crescator),

respectiv an+1 ≤ an ∀n ∈ N (monoton descrescator).

Criterii de convergenta. Daca i) |an | ≤ bn , ∀n ∈ N si limn bn = 0 ⇒ limn an =

0.

an ≤ bn ≤ cn , ∀n ∈ N si ∃limn an = limn cn , atunci exista limn bn = limn an =

limn cn .

4
 ∀an → a, ∀{akn }n ⊂ {an }n ⇒ akn → a.

Criteriul Weierstrass de convergenta. Orice sir monoton si marginit este conver-

gent.

Exemple. 1) xn = (−1)n , ∀n ∈ N , −1 ≤ xn ≤ 1, ∀n ∈ N ; xn nu este conver-

(−1)n 1 1 1
gent. 2) xn = n , ∃limxn = 0. 3) xn = 1.2 + 2.3 + ... + n.n+1 ; ∃limxn = 1. 4)

4n2 4n +2n+1
xn = n2 ; ∃limxn = 4. 5) xn = 9.4n , ∃limxn = 19 .

Operatii cu siruri convergente

Daca an →n a, bn →n b, atunci an + bn → (a + b), an .bn → (a.b); daca b 6= 0

an
bn → ab .

Fie {an }n , m ≤ an ≤ M, ∀n ∈ N sir marginit; An = {an , an+1 , ...}, ∀n ∈ N ,

An ⊂ [m, M ], ∀n ∈ N. Exista sirurile sn = supAn , jn = inf An , astfel incat m ≤

jn ≤ an ≤ sn ≤ M , sn+1 ≤ sn ; jn ≤ jn+1 , ∀n ∈ N. Sirurile {jn }n , {sn }n fiind

monotone si marginite sunt convergente. Notam limsupan = limsn = infn supk≥n ak ;

liminf an = limjn = supn infk≥n ak .

Exemple. an = (−1)n , liminf an = −1, limsupan = 1.

Propozitie. Fie sirul {xn }n marginit. {xn }n este convergent ⇔ limsupxn =

liminf xn = limxn .

Definitie. Sirul {an }n se numeste sir Cauchy daca ∀ > 0, ∃n ∈ N astfel incat

∀n, m ≥ n , |an − am | ≤ .

5
 1 1 1 1 1 1
Exemple xn = 1.2 + 2.3 + ... + n.n=1 ;, xn = 1 + 2 + 22 + ... + 2n .

Observatie. i) Orice sir Cauchy este marginit.

ii) Orice sir convergent este sir Cauchy.

Propozitie. Daca {an }n este sir Cauchy si {akn }n este subsir al sau astfel incat

akn →n a ⇒ an → a.

Teorema de completitudine Sirul {an }n este convergent daca si numai daca {an }n

este sir Cauchy.

Definitie. O submultime M se numeste numarabila daca ∃ϕ : M → N, ϕ functie

bijectiva.

Teorema Multimea R nu este numarabila.

Multimile N, Z, Q sunt multimi numarabile.