PORTOFOLIU STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE

Masterand:

Onofrei (căs. Ivanov) Cătălina Elena

1
 PARTEA I

STRATEGII DIDACTICE: METODE MODERNE INTERACTIVE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE – EVALUARE

Evoluţia societăţii în ansamblul său, evoluţia ştiinţelor ca motor al dezvoltării acesteia nu putea avea loc fară schimbările de abordare în ştiinţele
educaţiei. Drept urmare, ştiinţa şi arta de a învăţa pe alţii, de a-i învăţa să înveţe dar mai ales de a insufla dragoste pentru cunoaştere a urmat şi în aceleşi
timp a deteminat evoluţia omenirii. Ştiinţele educaţiei în integralitatea lor dar şi separat, principiile şi metodele prin care societatea la un anumit moment al
evoluţiei sale consideră şi acceptă să formeze noua generaţie (şi nu numai) sunt expresia cea mai concludentă a viziunii despre om şi proiecţia lui viitoare.

Strategia didactică este un "set complex și circular de metode, tehnici, mijloace de educație și forme de organizare a activității complementare unei
altul, pe baza căruia profesorul elaborează un plan de lucru cu elevii, pentru a obține o învățare eficientă "1.

Strategia principală a educației moderne ar trebui să se concentreze asupra activității independente a studenților, asupra organizării mediilor de auto-
învățare și a pregătirii experimentale și practice, în care elevii au posibilitatea de a alege acțiuni și pot utiliza programe de instruire inițiale, precum și
flexibile, în care studenții pot lucra un ritm confortabil. Astăzi, ar trebui să vorbim despre utilizarea metodelor interactive de formare, care încurajează

1
Crenguța Lăcrămioara Oprea, (2008) Strategii didactice interactive, EWditura Didactică și Pedagogică, București
2
interesul pentru profesie; să promoveze achiziția eficientă de materiale de formare; formează modele de conduită; oferă o motivație, o putere, o cunoaștere,
un spirit de echipă și o libertate de exprimare; și, cel mai important, să contribuie la competențele complexe ale viitorilor specialiști2.

Din punct de vedere al didacticii distingem următoarele schimbări de paradigmă:

• Didactica tradiţională – predare – conţinut predat;

• Didactica modernă - predare-învăţare – conţinut predat şi învăţat;

• Didactica post-modernă sau curriculară [Competenţe-conţinuturi metode şi strategii-evaluare] – predare-învăţare-evaluare – conţinut predat-învăţat-
evaluat.

Strategiile didactice interactive urmăresc să ajute copilul / tânărul să se dezvolte în contextul favorizării interacțiunilor sociale apariția unui sprijin
cognitiv și socio-eficace menit să delimiteze intelectualul și psihologul individual profil și, în același timp, să integreze persoana în societate.

Imperativul calităţii în educaţie obligă la o reconsiderare a demersului educaţional al profesorului, astfel încât strategiile didactice elaborate să fie
centrate pe învăţare şi, respectiv, pe cel care învaţă. Pentru a asigura dezvoltarea şi valorificarea resurselor lor cognitive, afective şi acţionale, pentru a-i
„instrumenta” în vederea adaptării şi inserţiei optime în mediul socio- profesional, este esenţială construirea unor strategii didactice bazate pe acţiune,
aplicare, cercetare, experimentare. Astfel, li se va crea elevilor ocazia de a practica o învăţare de calitate, de a realiza achiziţii durabile, susceptibile de a fi
utilizate şi transferate în diverse contexte instrucţionale şi nu numai. Beneficiind de o îndrumare competentă, având suportul unor profesori care îi respectă
şi sunt interesaţi continuu de ameliorarea nivelului lor de achiziţii şi competenţe, elevii vor avea posibilitatea să realizeze obiectivele învăţării şi să finalizeze
cu succes această activitate. În plus, şi şansele lor de reuşită socială vor spori considerabil 3.

2
Yakovleva, N. O., & Yakovlev, E. V. (2014). Interactive teaching methods in contemporary higher education. Pacific Science Review, 16(2), 75-80.
3
Amelia Georgiana Boncea, STRATEGII DIDACTICE MODERNE. METODE INTERACTIVE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE – EVALUARE, Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu,
Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2016.
3
 Noile tendințe în utilizarea strategiilor didactice cu caracter interactiv, dat de valorificarea potențialului creativ și formativ al noilor tehnologii
instrucționale (e-learning), conferă învățării în grup a unui cadru propice explorării benefice a acestor metode interactive pentru că în primul rând, strategiile
interactive urmăresc optimizarea comunicării4.

Strategiile didactice interactive sunt puse în practică nu doar de către profesor, ci și de elev, întrucât el este pus în situația de a soluționa o problemă
relaționată cu un conținut specific de învățare5.

O educație modernă și progresivă (Jean Piaget) este una care asigură o metodologie axată pe combinarea activităților didactice ale: învățării, muncii
independente, cooperării, grupării învățare, muncă interdependentă6. Gândirea creativă este o abilitate semnificativă pentru adaptare

la schimbarea lumii și la fiecare individ există diferite niveluri de creativitate 7

Din toate clasificările metodelor grupului interactiv și tehnicile propuse de personalitățile proeminente ale pedagogiei și psihologiei românești, am
ales expunerea clasificării propuse de Crenguta-Lacramioara Oprea, care grupează aceste metode în funcție de principala lor funcție didactică, după cum
urmează:

1. Metode și tehnici de învățare și învățare interactivă în grup:

- Metoda mozaicului (Jigsaw);

- Metoda piramidei;

- Tehnica lotus;

, URL: http://www.utgjiu.ro/revista/dppd/pdf/2016-03/3_Amelia%20Georgiana%20Boncea.pdf
4
Ioan Ovidiu Pânișoară, (2009). Comunicarea eficientă.Metode de interacțiune educațională, Editura Polirom, Iași.
5
Silvia Făt și Nicoleta Duță (2013). Metode interactive de predare- învățare, TIC.
6
Constantina, B. (2011). Creativity-Boosting Interactive Methods And Techniques–Key Elements In The Didactic Strategies. Journal of Science and Arts Supplement at
No, 4(17), 18-22, URL: http://www.icstm.ro/DOCS/josa/josa_2011_4s/04.pdf
7
Runco, M. (1996). Personel creativity: Definition and developmental issues. New Directions for Child Development, 72, 3-30
4
- Metoda cercurilor concentrice;

- Explozia stelară (starbursting);

- Pălariile gânditoare;

- Jurnalul reflexiv;

- Tehnica 3-2-1;

- Metoda R.A.I.;

- Hărțile conceptuale.

2. Metode și tehnici interactive menite să consolideze și să sistematizeze cunoștințele elevilor și să ofere o verificare / evaluare alternativă a
cunoștințelor lor: harta cognitivă / conceptuală, matrice, lanțuri cognitive, diagrama cauzelor și a efectelor, pânză de păianjen, tehnica Lotus Flower ,
carduri Luminate, portofoliu individual și / sau grup, jurnal reflectorizant, studiu de caz, investigații etc.

3. Metode și tehnici de rezolvare a problemelor de creativitate: Brainstorming, Explozie stelară, metoda pălăriilor de gândire, caruselul, votul multiplu,
Interviu în grup, Philips 6/6, Tehnica 6/3/5, Controversa creativă, Metoda Frisco, Metoda Synectică, Metoda Delphi.

4. Metode de cercetare în grup: grup de cercetare subiect / proiect, experiment de echipă, portofoliu de grup8.

În continuare am ales să expun detaliat principiile metodei Pălăriilor gânditoare.

În 1985, Dr. Edward de Bono a introdus metoda celor șase pălării gânditoare (un instrument pentru crearea deprinderilor de gândire) care permite
gânditorilor să simplifice gândirea prin abordarea punctelor consecutive și realizând "o schimbare în gândire 9.În timp ce cele șase pălării de gândire sunt
proeminente pentru realizarea gândirii paralele, subiectul studiilor de mediu "subliniază abilitățile specifice de gândire critică centrale pentru" știința bună

8
Crenguța Lăcrămioara Oprea, op cit.
9
E. De Bono, Six Thinking Hats (New York: Little Brown Company, 1999).
5
"- interogarea, formarea de ipoteze, interpretarea datelor, analizarea, elaborarea concluziilor și rezolvarea problemelor ". O cheie pentru conectarea și
îmbunătățirea celor două caracteristici este prin încorporarea Taxonomiei Obiectivelor Educaționale care pot sprijini evaluarea celor Șase Pălării în Studiile
de Mediu, deoarece "este o schemă pentru clasificarea obiectivelor educației, a obiectivelor și, cel mai recent, a standardelor "10.

Cele șase pălării metaforice de gândire reprezintă șase abordări cognitive diferite ale gândirii și analizei critice să înțeleagă o problemă sau o problemă
și să încerce să vină cu o rezoluție adecvată. În metafora, cele șase pălării sunt colorate negru, albastru, verde roșu, alb și galben, iar fiecare pălărie colorată
reprezintă o abordare logică și filosofică diferită a gândirii critice despre o problemă și încercarea de a o rezolva. De Bono spune că "metoda de șase pălării
permite studenților să se gândească mai bogat și mai cuprinzător ". Fiecare pălăria reprezintă un mod diferit de abordare a gândirii critice privind modul de
abordare și rezolvare a unei probleme.

10
Dhanapal, S., & Ling, K. T. W. (1999). A Study to investigate how six thinking hats enhance the learning of environmental studies. knowledge acquisition, 41, URL:
https://pdfs.semanticscholar.org/08db/184409bd63ee82c4d040de9eb8dfdbeeb2df.pdf
6
 De Bono a ales culoarea neagră pentru o perspectivă critică de gândire critică, deoarece cuvântul critic are originea în limba greacă, unde înseamnă
judecător. De Bono explică faptul că în multe țări judecătorii poartă negru, iar culoarea negru este potrivită pentru acest lucru mod de gândire deoarece
reprezintă o examinare serioasă a problemelor sau a problemelor de rezolvat. Problemele implică punând în discuție fezabilitatea unor abordări alternative
pentru rezolvarea problemelor, evaluarea problemelor la îndemână, identificarea a ceea ce este în neregulă, căutarea unor puncte slabe într-un argument sau
propunere și evaluarea problemelor astfel încât să poată fi pronunțată hotărârea11. Deși pălăria neagră este asociată cu gândirea că pune întrebări și verifică
fezabilitatea și validitatea propuneri și urmărește să evalueze și să judece judecata, nu reprezintă o gândire contradictorie sau nedorită. Ea nu este o pălărie
proastă. De Bono spune: "Cu pălăria neagră, cuvintele de verificare și verificare sunt foarte importante pentru a explica folosirea sa. Aceste cuvinte transmit
esența gândirii critice - și nu poartă o imagine negativă ". Aceasta informează gândirea critică, oferindu-i prudență, astfel încât strategiile bine gândite să
poată fi concepute pentru a rezolva problema. Gândirea critică și rezolvarea problemelor în timp ce purtați pălăria neagră creează ocazia de a evalua
posibilele consecințe ale deciziilor noastre și ne poate salva costurile de implementare a unor strategii inoperabile sau de a se angaja în cursuri dezastruoase
de acțiune. Putem asocia pălăria albastră cu cerul albastru care este mai presus de orice. Dacă eram pe cer, am putea privi în jos și să vedem ce se întâmplă
pe terenul de dedesubt. Cu pălăria albastră, încercăm să ne ridicăm deasupra gândirii care are loc și să vedem o privire de ansamblu asupra acestei gândiri.
Astfel, gândirea albastră păstrează o perspectivă specială asupra gândirii critice și rezolvării problemelor, care ajută la definirea și articularea naturii
problemei, stabilește obiective clare sau obiective care trebuie urmărite în rezolvarea acestei probleme, identifică pașii alternativi care trebuie luați în
urmărirea soluția, evaluarea și reevaluarea progreselor înregistrate și deciderea în mod continuu despre pașii următori, pe măsură ce are loc mișcarea spre
rezultatul planificat12. În justificarea culorii verzi pentru această pălărie, De Bono (1992) afirmă că verdele este asociat imaginii de natură și vegetație, astfel
verde poate simboliza cu ușurință capacitatea productivă și energia legată de resursele naturale. Aceasta aduce la gândirea critică și procesul de rezolvare a
problemelor noi idei, noi posibilități, sugestii și propuneri care nu au fost oferite înainte. Deci, ea reprezintă gândirea creativă și inovativă. "Aceasta înseamnă
avansarea spre posibilități și idei noi". De Bono justifică folosirea culorii roșii pentru această pălărie spunând: "Gândiți-vă la roșeața focului. Gândiți-vă la
furie și bucurie, dar și la căldură și mulțumire. Pălăria roșie include atât sentimente intense cât și mai blânde. Așadar, sub pălăria roșie se află emoții,

11
12
Kivunja, C. (2015). Using de bono’s six thinking hats model to teach critical thinking and problem solving skills essential for success in the 21st century
economy. Creative Education, 6(03), 380, URL: https://file.scirp.org/pdf/CE_2015031710033222.pdf
7
sentimente, bâte și intuiții. Emoțiile aduse procesului de gândire cu această pălărie includ bucurie, frică, furie, gelozie și durere. Sentimentele sunt mai
extinse decât emoțiile și includ plăceri, neplăceri, anxietate, incertitudine, interes, interesant, estetic, respect și camaraderie. Intuițiile sunt chiar mai extinse
decât sentimentele și se suprapun atunci când cineva acționează instinctiv fără a-și supune acțiunile la raționalizare.

În ceea ce privește pălăria albă, deoarece asociază informațiile cu un tipar tipic de raport care oferă informații despre hârtia albă, aceasta face aluzie
la informațiile din tipăriturile de pe calculator, care sunt produse în mod convențional pe hârtie albă. O altă asociație pe care De Bono o face cu culoarea
acestei pălării este informația din ziare, care din nou este tipărită convențional pe hârtie albă. El își extinde îndreptățirea pentru asocierea culorii albe cu
informațiile sugerând că albul înseamnă neutralitatea și obiectivitatea informațiilor căutate în timp ce poartă această pălărie, deoarece tot ceea ce caută
această pălărie este "doar informații, fără sugestii, idei sau argumente. Sentimentele nu vin în ea13.

Concluzii: Metodele și tehnicile interactive, ca funcție didactică, pot fi utilizate alternativ în timpul lecției, dacă bugetul de timp permite acest lucru, pentru
a stimula activitatea și creativitatea, pentru a crea un mediu de învățare dinamic și interactiv bazat pe cooperare. Ele ajută la dezvoltarea spiritului de
investigație și a unei gândiri divergente, permițând elevului / elevului să facă acest lucru continuă educația după terminarea școlii, cu alte cuvinte, ajută
elevul / elevul "să învețe cum să învețe" 14.

13
URL: https://ctl.byu.edu/tip/six-thinking-hats
14
Boghici, C., & Boghici, S. T. (2013). THE INTERACTIVE METHODS AND TECHNIQUES STIMULATING CREATIVITY-CRUCIAL COMPONENTS OF THE DIDACTIC STRATEGIES. Bulletin of the
Transilvania University of Brasov, Series VIII: Performing Arts, 6(2), URL: http://webbut.unitbv.ro/BU2013/Series%20VIII/BULETIN%20VIII/03_Boghici-2.pdf
8
 PARTEA A IIA Modele design instrucțional pentru învățământul primar bazate pe strategii didactice interactive

Model 1.

PROIECT DIDACTIC

DATA: 20 octombrie 2018

CLASA: a II-a B
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
DISCIPLINA: LIMBA ROMÂNĂ
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: „TOAMNA”
SUBIECTUL LECŢIEI: „Piatra piţigoiului” după Tudor Arghezi
TIPUL LECŢIEI: predare- învăţare
DURATA: 45 min.
OBIECTIVE CADRU:
O1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral;
O2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;
O3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura);
O4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.

9
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ :
A.Cognitive:
❖ Să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului oral;
❖ Să citească în ritm propriu un text, respectând semnele de punctuaţie;
❖ Să răspundă oral la întrebări pe marginea textului;
❖ Să sesizeze sensul cuvintelor şi expresiilor în enunţuri date;
❖ Să alcătuiască enunţuri potrivite cu expresii date;
❖ Să rezolve exerciţii de sinonimie, antonimie;
❖ Să desprindă semnificaţia globală a unui text citit;
B.Psihomotorii:
❖ Să scrie corect litere, silabe, cuvinte;
❖ Să adopte o poziţie corectă la scris, conform explicaţiei şi demonstraţiei învăţătorului.
C.Afective:
❖ Să manifeste curiozitate faţă de mesajele emise de diferiţi colegi;
❖ Să manifeste iniţiativă şi interes pentru a comunica cu ceilalţi;
❖ Să manifeste curiozitate pentru viaţa păsărior precum şi protejarea acestora;
❖ Să manifeste interes pentru exprimarea scrisă.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: Să completeze caracteristicile anotimpului toamna în „Ciorchine”;
O2: Să citească în ritm propriu, corect textul din manual;
O3: Să răspundă la întrebări (oral);
O4: Să facă corespondenţe în cadrul exercitiilor de sinonimie, antonimie;
O 6: Să completeze rebusul propus răspunzând corect la cerinţe;
O 7: Să ordoneze cuvintele în cadrul unei propoziţii.

10
STRATEGII DIDACTICE:

a) METODE ŞI PROCEDEE:
observaţia, conversaţia, problematizarea, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia , brainstorming, jocul didactic .
b) MIJLOACE DIDACTICE:
✓ Prezentari PowerPoint; ✓ Manualul- „Limba romana” pentru clasa a II-a;
✓ Ciorchinele; ✓ „Să dezlegăm tainele abecedarului”;
✓ Calculator, videoproiector; ✓ Fişa de lucru;
✓ Televizor, DVD; ✓ Imagini cu diferite pasari;
✓ Montaj: “Toamna”- muzica Tudor Gheorghe; ✓ Poze cu elevi ce protejează păsările.

c) FORME DE ORGANIZARE: d) FORME DE EVALUARE:

- observaţia sistematică
-frontal, individual , în grup
- evaluare orală
- fişă de lucru în clasă.

BIBLIOGRAFIE:
- „Metodica predării limbii române în clasele primare” – Silviu Niţă, Ed. Aramis, 2001
- Limba română–Tudora Piţilă, Ed. Aramis, 2007
- Curriculum- programe şcolare-Bucureşti , 2003

11
 Activitatea Activitatea elevilor Resurse Resurse Forme de Metode de
procedurale materiale
Ob Etapele lecţiei învăţătorului organizare evaluare

Inv. Instrumente de

evaluare

Moment Le cer elevilor să-şi pregătească Se pregătesc pentru Frontal

organizatoric materialele necesare pentru oră. lecţie.
individual

O1 Captarea atenţiei Pe tablă va fi desenat un Ascultă cerinţa şi Conversaţia. Ciorchinele Frontal

ciorchine ce are în centru scris completează ciorchinele. desenat pe tablă.
O3 Problematizarea
cuvântul TOAMNA.
O6 Demonstraţia
Le voi cere elevilor să-mi
exemplifice unele din semnele Brainstorming
venirii toamnei.

O3 Reactualizarea Cer elevilor să precizeze ce au Deschid caietele şi Explicaţia Manualul. Frontal Observarea
cunoştinţelor avut de pregătit pentru ora de citesc răspunsurile date sistematică
O6
dobândite limba română. întrebărilor.
Răspunsurile
anterior Caietele de teme.
Verific cantitativ şi calitativ elevilor
modul în care şi-au rezolvat tema
pentru acasă (răspunsurile
întrebărilor din manual) de la
lectura „Piatra piţigoiului”.

12
 Anunţarea Precizează subiectul şi obiectivele Recepţionează mesajul Explicaţia Frontal
subiectului şi a lecţiei
obiectivelor

O2 Dirijarea Solicită elevilor să citească textul Citesc textul Explicaţia

învăţării din manual pe fragmente şi “în
Demonstraţia Manualul Individual Observarea
lanţ”.
1. Lectura textului sistematică
„Piatra piţigoiului”
după Tudor
Arghezi.

O2 2. Discutarea Vom rezolva exerciţii cuprinse în Răspund la cerinţele Conversaţia Manualul Frontal Observarea
textului si exerciţii auxiliarul „Să dezlegăm tainele formulate. sistematică
O3 Problematizarea „ Să dezlegăm Individual
de vocabular; textelor literare”.
tainele Răspunsurile
abecedarului” elevilor
1.Un cuvânt poate avea mai multe
Rezolvă exerciţiile.
înţelesuri (ex. dulce- aromat, bland
etc).

2. Legaţi cuvintele cu acelaşi sens.

3. Alegeţi răspunsurile potrivite.

4. Explicaţi sensul unor expresii şi

alcătuiţi oral enunţuri cu acestea.

13
O2 3. Discuţii legate Pentru aprofundarea cunoştinţelor Elevii ascută Manualul Frontal Observarea
de plecarea se poartă discuţii legate de explicaţiile. sistematică a
O4
păsărilor călătoare plecarea păsărilor călătoare: elevilor
Explicaţia
- motivul real al plecării (lipsa
hranei şi frigul puternic în Elevii completează
Individual
anotimpul iarna); discuţiile cu noţiuni le
- modul de deplasare (stolurile care ei deja le cunosc.
Răspunsurile
urmăresc anumite rute şi fac
popasuri dese, având puncte Conversaţia elevilor
de reper); În grup
- exemple de păsări care pleacă
în ţările calde (rândunica,
cucul, privighetoarea,
lebedele, berzele, raţele
sălbatice) şi altele care rămân
la noi în ţară pe timpul iernii
(cioara, vrăbiuţa etc) Problematizarea Cuvinte pe tablă Răspunsurile
Observarea la televizorul din elevilor
clasă a unor imagini cu aceste
păsări.

Vizionează la televizor.

14
O2 4.Fişă de lucru Explică cerinţele fişei de lucru Urmăresc explicaţiile Explicaţia Fişă de lucru Frontal
precum şi modul de rezolvare a
O5 Probă scrisă
cerinţelor.
Rezolvă cerinţele Problematizarea Individual
Exerciţiul Temă de lucru în
clasă

O2 Obţinerea REBUS LITERAR Dau răspunsurile Explicaţia Rebus scris pe Frontal Observarea
performanţei potrivite. tablă. sistematică a
O3 Toamna Jocul didactic
elevilor
Joc didactic Merg la tablă pentru a
O6 Completează cuvintele careului Problematizarea
completa rebusul.
încrucişat conform cerinţelor.
Exerciţiul Individual
Răspunsurile
Dirijează execuţia jocului.
elevilor

În grup

O2 Asigurarea 1. Solicită elevilor să citească Citesc “cuvintele

retenţiei şi a „propoziţia amestecată” de la tablă amestecate.”
O7 Explicaţia Frontal
transferului şi să corecteze ordinea cuvintelor.
Răspunsurile
„Primăvara se întorc păsările
Merg la tablă şi elevilor.
călătoare la noi în ţară.” Foi hârtie A4.
aranjează cuvintele.
Citirea Individual
2. Moduri în care copiii pot ocroti
păsărelele în timpul iernii:

Problematizarea

15
 - realizarea căsuţelor pentru Sunt atenţi şi participă la Televizor color
păsărele şi montarea acestora prin discuţii.
parcuri;
Urmăresc imaginile
Frontal
- păstrarea cuiburilor pentru propuse.
păsărele plecate în anotimpul
iarna;
D.V.D.
-hrănirea păsărelelor pe timpul
iernii;
-îngrijirea păsărelelor accidentate.

Tema pentru Precizează tema pentru acasă Recepţionează Explicaţia Manualul Frontal
acasă mesajul.
Adresează întrebări de
clarificare.

16
 DATA: 20. X. 2018
Fişă de lucru

1. Găseşte cuvinte cu sens opus:

lung ...........................
cald ...........................
a pleca ...........................
puternic ..........................

2. Bifează răspunsurile corecte:

Păsările călătoare pleacă din ţara noastră:
Vara; Toamna; Primăvara; Iarna.

Nemaiavând putere să se întoarcă păsările au construit:

Un palat; Un cuib; O casuţă.

Piţigoiul a furat o piatră:

Frumoasă; Fermecată; Spartă.

Primavara, păsările călătoare:

Se întorc la noi; Rămân în palatul fermecat.
17
 REBUS LITERAR

TOAMNA

1.

2.

3.

4.

5.

6.

1. În ţările calde pleacă păsările ..................... .

2. Piatra fermecată a fost furată de un ................... .
3. Ce au zidit păsările în ţările calde?
4. De la cine a furat piţigoiul piatra fermecată?
5. Cum au devenit păsările din palat?
6. Când revin în ţara noastră păsările călătoare?

18
 1. C A L A T O A R E

2. P I T I G O I
3. P A L A T

4. I M P A R A T E A S A

5. T I N E R E

6. P R I M A V A R A

19
 Model 2

PROIECT DIDACTIC

Data:29 noiembrie2018
Școala X
Clasa:a II-a B
Aria curriculară:Limbă şi comunicare
Disciplina:Comunicare în limba română
Unitatea de învățare:„Tradiții, obiceiuri, sărbători...”
Titlul lecției:„Vreau să trăiesc printre stele” după V. Eftimiu
Tipul lecției: însușire de noi cunoștințe
Scopul lecţiei:

• formarea si dezvoltarea deprinderii de citire corectă, fluentă, expresivă şi conştientă;

• îmbogăţirea şi activizarea vocabularului;

Obiective operaționale:
O1 – să citească corect, coerent, fluent, expresiv, în ritm propriu textul, respectând semnele de punctuație;
O2 – să numească autorul, personajele, semne de punctuaţie folosite în text;
O3 – să utilizeze în contexte noi cuvintele întâlnite în text,;
O4 – să găsească cuvinte cu înțeles opus sau cu același înțeles pentru cuvintele date ;
20
 O5 – să formuleze întrebări şi răspunsuri corecte şi complete referitoare la conţinutul textului .
Metode și strategii didactice:
Metode didactice:conversaţia, exerciţiul, explicația, explozia stelară;
Mijloace didactice:rebus, manuale, caiete, tablă, marker, laptop, plasmă, fişă de lucru,bileţele, magneți;
Forme de organizare: frontală, individuală, în perechi.
Resurse:

• spaţiale:sala de clasă;
• umane:23 elevi;
• temporale:50 minute.

Bibliografice:
➢ Pitilă, T., Mihăilescu, C., 2004, Comunicare în limba română – manual pentru clasa a – II –a, Editura Aramis, Bucuresti.
➢ Iordăchescu, C., 2004, Să dezlegăm tainele textelor literare – clasa a II-a, Editura Carminis , Piteşti

Desfășurarea lecției

Strategia didactică
Nr. Secvențele lecției Ob. Conținutul instructiv-educativ Metode și Mijloace de Modul de Evaluare
Crt. procedee învățământ organizare
Op.
didactice

1. Momentul Asigur condiţiile optime pentru buna

Organizatoric desfăşurare a lecţiei.

21
2. Captarea
Atenţiei Se va realiza pe baza unui rebus. Pe verticala A- conversația planșă frontal Capacitatea de a completa
B se va obține cuvântul BRAD. rebusul cu informațiile
utile.

3. Anunţarea temei Anunț elevii că astăzi vom face cunoştinţă cu un

brăduţ, citind textul „Vreau să trăiesc printre
conversația frontal Capacitatea de a recepta un
stele” după Victor Eftimiu.
mesaj.
La sfârşitul orei veţi şti să citiţi corect şi cu
intonaţia corespunzătoare textul şi veţi învăţa
sensul unor cuvinte şi expresii noi.
Se scriu pe tablă titlul textului şi autorul.

4. Voi oferi câteva informații despre autor, pe baza conversația frontal

unui slide power-point.
Dirijarea
învăţării Rog elevii să deschidă manualul la pagina 50 și
să citească textul în gând. În același timp, îi rog
să sublinieze cu creionul cuvintele necunoscute manual frontal Capacitatea elevilor de a
care apar pe parcursul acestuia. citi corect, conștient și
individual
expresiv textul.
Voi discuta cuvintele necunoscute apărute în
text.

Efectuez citirea model a textului.

22
Exersarea actului cititului
• citirea în lanţ;
• citire selectivă:
a) Citeşte propoziţia din care aflăm conversația
dorinţa brăduţului.
b) Citeşte propoziţia în care apare
cuvântul ,,stâncă’’.
c) Citeşte prima întrebare din text.
d) Citeşte propoziţia din care aflăm
unde l-a dus moşul pe brăduţ.
e) Citeşte dialogul.
Capacitatea de a identifica
Verific înțelegerea textului pe baza unui set de propozițiile după anumite
întrebări. indicii oferite de
învățătoare.
Voi scrie pe tablă cuvintele și expresiile
necunoscute, împreună cu explicațiile acestora :
• puzderie – mulţime;
• slava cerului- în văzduh;
• să îmi ţină tovărăşie-să fie împreună cu
mine;

Cer elevilor să formuleze propoziții, oral cu

cuvintele explicate.

23
 Capacitatea elevilor de a
așeza corect, în pagină
informațiile de la tablă.

tablă
marker
caiete

Capacitatea de a formula
propoziții cu cuvintele și
expresiile noi întâlnite.
frontal
conversația
explicația

exercițiul

24
5. Obținerea Capacitatea elevilor de a
performanței Elevii vor primi o fișă de lucru pe care o vor conversaţia fișă de lucru individual
rezolva corect exercițiile de
exercițiul pe fișa de lucru, în mod
rezolva individual.
individual.

Explozia stelară Capacitatea de a colabora

conversația în vederea rezolvării
6. Asigurarea Elevii vor lucra în perechi. Aceștia vor trebui să explozia stelară steluțe în perechi
sarcinii de lucru date.
retenției și a extragă un bilet. Pe bilet va fi scrisă o întrebare,
bilețele
transferului dar cuvintele vor fi amestecate. Unul dintre ei va
trebui să descopere întrebarea, iar celălalt să magneți
ofere răspunsul la întrebare, în scris pentru a fi
lipit pe tablă.

Se oferă tema pentru acasă. conversaţia manual frontal Aprecieri verbale

Se fac aprecieri individuale și generale asupra individuale și generale.
Încheierea lecției
modului de lucru.
7.

25
 FIŞĂ DE LUCRU

1. Bifaţi varianta potrivită :

,, Visul brăduţului se împlinise ’’ arată că :

era foarte fericit.

se simţea mulţumit că dorinţele i s-au împlinit.

era necăjit fiindcă era singur.

2.Completaţi după modelul dat :

brad - brazi - brazii

molid - -

pin - -

copac - -

Model 3

Proiect didactic

26
 Școala: X
Clasa la care se ţine lectia: I B Nr. elevi: 25 Data: 16.03.2018
Disciplina de învăţământ: COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Titlul lectiei: ”Albă-ca-Zăpada ne ajută să ne amintim sunetele și literele învățate ”
A. Structurarea conţinutului temei care va fi predată (cu numerotarea ariilor de conţinut):
1. Dezvoltarea și consolidarea deprinderilor de a citi corect şi coerent;
2. Dezvoltarea capacității de a scrie cuvinte şi propoziţii folosind literele învăţate;

Bibliografie:
3. - Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programa Şcolară – clasele I şi a II-a, Editura CD Press”, Bucureşti, 2014;
4. - Joiţa, Elena, Curs de pedagogie şcolara, Reprografia Universităţii Craiova, 2001;
5. - Metodica predării limbii române în clasele primare, vol. I, Ed. Aramis, Bucureşti, 2015;
6. - Îndrumător pentru folosirea abecedarului – Editura CD Press, București 2014

1. Contextul în care se realizează învățarea:

Experienţa anterioară de învăţare a Cuvinte cheie Resurse materiale

elevilor
Limba română Limba
Engleză/Franceză
Frații Grimm Grimm Brothers Sala de clasă
”White-like-Snow”,
Elevii au achiziționat competențele Textul suport
necesare pentru a scrie cuvinte și

27
 propoziții folosind literele învățate, dar Albă –ca - dwarves, characters Machetă
și de a citi corect și coerent. Zăpada” pitici, Tales, princess,
Manual
personaje witch, dwarf, story,
forest Cartea de poveti
Povești
Video proiector
prințesă,
vrăjitoare, pitic, Laptop
poveste, pădure
Prezentare power-
point
2. Obiectivele operaţionale ale lectiei:

Nr. Capacitatea care urmează a se Comportamentul prin Conditiile în care Criterii de

forma la elevi prin învățare care elevii vor proba elevii probează realizare
Ob.
formarea capacităţii comportamentul
(limita pt
respective cerut
nota 5)

1. -Să găsească cuvinte cu sens Prin rezolvarea unor Având la dispoziție La nivel de
asemănător, cuvinte cu sens opus exerciții în cadrul lecției; diverse materiale 70% dintre
și diminutivele pentru cuvinte date (manual, machetă, elevi
din text; cărți de povești, rezolvă
video proiector) corect
exercițiile
2. - -Să despartă cuvinte corect în Prin ordonarea unor Având la dispoziție La nivel de
silabe cuvintele date; cuvinte pentru a obține diverse materiale 60% dintre
propoziții logice; (manual, tablă, elevi
caiete auxiliare rezolvă
cărți de povești, corect
video proiector) exercițiile

28
3. Prin povestirea unui Având la dispoziție La nivel de
fragment din conținutul diverse materiale 80% dintre
-Să ordoneze cuvintele pentru a
poveștii; (manual, cărți de elevi
obține propoziții și să alcătuiască
povești, machetă, rezolvă
propoziții cu cuvinte date;
video proiector) corect
exercițiile

3. Proba de evaluare:
Nr. Conţinutul itemului Punctaj
Ob.

1 30
Găsește cuvintele cu sens asemănător (sinonime), cuvintele cu sens opus (antonime) și cuvintele mângâiate ( diminutive) pentru
cuvinte date din text.

30
2 Desparte corect în silabe cuvintele găsite din text.

3 Ordonează cuvintele pentru a obține propoziții. 30

29
 4. Desfăşurarea lecţiei:

Timp Etape de instruire Arii de continut Metode de Mijloace Forme de organizare a ac

invatamant de
Activitatea profesorului Act.elevilor invatama
nt P E
2 Poveste Conversați Manualul Frontal colectiv
min. Moment organizatoric Albă-ca-Zăpada, a Cartea de
Verifică prezența Elevii pregătesc materialele pitici euristică povești
Se creează cadrul propice necesare desfășurării lecției. Video
desfăşurării în bune condiţii proiector
a procesului instructiv- ul
educativ.
Voi asigura ordinea şi
disciplina prin cerinţe
verbale.
Elevii vizualizează macheta și Frații Grimm Conversați Manualul Frontal Colectiv
5 Captarea atenției și a pun întrebări despre ceea ce au ”Albă –ca -Zăpada” a Cartea de
min interesului pentru lecție descoperit în legătură cu pitici, Euristică povești individual
Se prezintă macheta povestea personaje Video
reprezentând o scenă din Povești Observația proiector
povestea „Albă –ca -Zăpada” prințesă, vrăjitoare, Explicația ul
ce conține căsuța piticilor, cei pitic,
șapte pitici, Albă-ca-Zăpada și poveste, pădure demonstrați
se discută despre personajele a
prezente și despre conținutul
poveștii.

30
3 ”Albă –ca -Zăpada” conversaţia Manualul Frontal Colectiv
min Anunțarea temei și a -titlul lecției ”Albă-ca-Zăpada pitici, , explicaţia, Cartea de
obiectivelor ne ajută să ne amintim sunetele personaje expunerea, povești individual
și literele învățate ” Povești jocul Video
Se prezintă elevilor un mesaj Obiective operationale: prințesă, vrăjitoare, didactic proiector
al Albei-ca-Zăpada care va fi -Să găsească cuvinte cu sens pitic, ul
vizualizat la video proiector, asemănător, cuvinte cu sens poveste,
prin intermediul căruia li se opus și diminutivele pentru pădure
aduc la cunoștință elevilor cuvinte date din text;
obiectivele și tema lecției - -Să despartă cuvinte corect în
silabe cuvintele date;
-Să ordoneze cuvintele pentru a
obține propoziții și să
alcătuiască propoziții cu cuvinte
date;

15 Clasa va fi împărțită în șase ”Albă –ca -Zăpada” conversaţia Fișe de Frontal Colectiv
min Reactualizarea cunoștințelor grupe. pitici, , explicaţia, lucru
însușite anterior Cel care găsește piticul dă personaje expunerea, pălării
Li se prezintă elevilor echipei sale dreptul de a începe Povești jocul colorate, Grup
condițiile concursului și proba. prințesă, vrăjitoare, didactic suport
modul de evaluare al acestuia. Pentru fiecare probă rezolvată pitic, ”Pălăriile rotativ individual
Piticii vor fi așezați pe un corect fiecare echipă va primi poveste, gânditoare”
suport rotativ iar câte un câte un diamant. Echipa care pădure
reprezentant din fiecare grupă câștigă concursul va strânge Explicația
va avea sarcina să ghicească toate diamantele si îi va ajuta pe
piticul corespunzător fiecărei pitici să-i realizeze Albei-ca-
probe. Zăpada un colier drept răsplată Lectura în
Proba 1 pentru vizita sa. ritm
Citiți în lanț următoarele propriu
fragmente.(Anexa2) - Elevii citesc în ritm
Proba 2 propriu; Problemati
zare

31
 Răspundeți în scris la - Revolvă în grup și
întrebările de pe verso fișei. individual sarcinile date; Jocul
- Unde au așezat-o didactic
piticii pe Albă-ca-
Zăpada?
Exercițiul
- Cine a readus-o la „Pălăriile
viață pe prințesă? gânditoare”

Proba 3
Grupa 1 Exercițiul
La cuvintele subliniate
aplicați regula :„Eu spun una,
tu spui multe”.
Grupa 2
La cuvintele subliniate
aplicați regula: „Dacă nu e așa
cum e?”
Grupa 3
La cuvintele subliniate
aplicați regula: „Alintă
cuvintele.
Proba 4
Rezolvați următoarele
fișe.(Anexa3)

20 ”Albă –ca -Zăpada” Fișe de frontal Individual

min Obținerea performanței Scriu pe caiete cuvintele date; pitici, Jocul lucru
Proba 5 personaje didactic Caiete Reflecția
Pălăriile gânditoare - fiecare Despart în silabe; Povești Manual
grupă va primi câte două prințesă, vrăjitoare, Tablă
pălării și va avea de rezolvat Revolvă în grup și individual pitic, Exercițiul
sarcinile date; poveste,
32
 sarcinile corespunzătoare pădure „Pălăriile
culorii acestora.(Anexa4) După dictare scriu cuvintele gânditoare”
Proba 6 învățate. Evaluare scrisă
Dictare : Prințesa a fost
alungată de la castel. Exercițiul
Fata a fugit prin
pădure. Reflecția
Casa piticilor era
foarte frumoasă.
În timp ce eu corectez
dictările elevii rezolvă
următoarea probă.
Proba 7
Alcătuiți propoziții cu Evaluare
următoarele cuvinte: scrisă
prințesă, vrăjitoare, pitic,
poveste, pădure
5min Încheierea activității Elevii notează tema pentru ”Albă –ca -Zăpada” Conversați Diplome Frontal Evaluare fronta
Care are cele mai multe acasă. pitici, a individuală
diamante face colierul Albei- Se dau explicațiile necesare personaje
ca-Zăpada. rezolvării temei Povești
Toți elevii primesc diplome de Elevii primesc calificativele. prințesă, vrăjitoare,
la prințesă. pitic,
-Se fac aprecieri globale şi poveste,
individuale cu caracter pădure
motivant privind participarea
elevilor la lecţie.
-Se acordă câteva calificative

33
 PARTEA A III A MICROCERCETARE- Studiu privind influența metodelor și tehnicilor interactive de predare-învățare
asupra clasei de elevi

ARGUMENT: Ținând cont de transformările petrecute la nivelul societății și implicit de reformele din cadrul sistemului de învățământ,
putem spune că metodele si procedeele luate în discuție în cadrul prezentei cercetări, au venit în ajutorul atât al elevilor cât și a cadrelor
didactice. Metodele didactice moderne sunt menite să ajute elevul să caute, să cerceteze, să- găsească răspunsuri și să asimileze
cunoștințele de interes. Sunt de altfel, metode care îl pregătesc pe elev să învețe, să lucreze independent dar și în echipă și să realizeze
obiectivele pe care și le propune. Studiul actual se axează pe aspectul formării elevului ca viitor individ în societate, în cadrul său fiind
expuse strategiile didactice interactive utilizate în scopul dezvoltării imaginației creative și efectele instructiv-educative ale acestora.

Aplicarea metodelor interactive de grup stimulează creativitatea fiecărui copil și coeziunea grupului de elevii, ceea ce determină
participarea activă a elevilor la orele in care sunt folosite acestea. Prin implementarea metodelor interactive de grup se constată o mai
bună funcționare a clase de elevi în diferite situații.
Apropierea/ Coeziunea este o proprietate esențială a clasei ca și grup social, aceștia manifestându-și solidaritatea uni față de
ceilalți. De asemenea aceștia dau dovadă de cooperare în vederea realizării unor activității de grup.

34
2. Metodologia cercetării
2.1. Obiectivele cercetării
O.1. Identificarea unor clase de elevi contrastante în ceea ce privește nivelului de coeziune al grupului și a utilizării la clasă a metodelor
interactive de predare-învățare.
O.2. Compararea claselor contrastante d.p.d.v. al nivelului de coeziune prin prisma frecvenței utilizării metodelor interactive de predare-
învățare;
O.3. Compararea claselor contrastante d.p.d.v. al frecvenței utilizării metodelor interactive de predare-învățare și a coeziunii grupului
de elevi prin prisma rezultatelor școlare obținute de aceștia;

2.2. Ipotezele cercetării

I.1. Presupunem că există în instituția de învățământ în care se desfășoară cercetarea clasele sunt contrastante în ceea ce privește
utilizarea metodelor interactive de predare-învățare;
I.2. Presupunem că utilizarea metodelor interactive de predare-învățare contribuie la creșterea apropierii dintre elevi și a unui mediu
plăcut la școală;
I.3. Presupunem că utilizarea metodelor interactive de predare-învățare contribuie la obținerea unor rezultate școlare mai bune;

2.3. Variabilele cercetării

Variabilă independentă: metodele didactice utilizate în mod curent la clasă.
Variabila independentă modificată – folosirea sistematică a metodelor didactice interactive: metoda pălăriilor gânditoare,
explozia stelară, metoda Frisco și metoda schimbării perechii, metoda exploziei stelare.
Variabilă dependentă: coeziunea clasei de elevi, deprinderi sociale, rezultate școlare

35
2.4. Lotul cercetării

Colectivitatea cercetată este reprezentată de elevii a patru clase județul Iași. De asemenea sunt vizate și cadrele didactice care predau la
aceste clase. Cele patru clase aparțin Școlii Gimnaziale” Constantin Langa” Miroslava și Școlii Gimnaziale "D.D Pătrășcanu" Tomești

Elevii au vârste cuprinse între 8-9 ani.

Clasele de elevii au fost:

- Clasa a II-a A din Școlii Gimnaziale” Constantin Langa” Miroslava, alcătuită din 18 elevii dintre care 10 fete si 8 băieți;
Învățătoare I.A
- Clasa a II-a B din Școlii Gimnaziale” Constantin Langa” Miroslava, alcătuită din 18 elevii dintre care 13 fete și 5 băieți;
Învățătoare M.M
- Clasa a II-a A din Școlii Gimnaziale "D.D Pătrășcanu" Tomești, alcătuită din 18 elevii din care 6 fete și 12 băieți;
Învățătoare P.R
- Clasa a II-a B din Școlii Gimnaziale "D.D Pătrășcanu" Tomești, alcătuită din 18 elevii din care 9 fete și 9 băieți.
Învățătoare M.C
3. Metode și instrumente de cercetare
Analiza documentelor: Am analizat documentele școlare pe o perioada de o lună pentru a vedea cât de des se folosesc metodele
interactive în cadrul orelor desfășurate de cadrele didactice. Pentru această analiza mi sa pus la dispoziție planificarea calendaristică
anuală, planificarea unei unități de învățare, proiectele didactice din luna respectivă și calificativele obținute de copii în luna respectivă.

Ancheta pe bază de interviu a folosit ca metoda de cercetare asupra celor patru cadre didactice de la cele patru clase analizate. Am
aplicat acest interviu pentru a afla cât de des se folosesc metodele interactiv educative si cât de importante sunt acestea coeziunea clasei
ca grup social și educațional.

36
Ghid de interviu:
1. În cadrul orelor desfășurate de dumneavoastră utilizați metode de predare interactive de grup?
2. Ce metode de predare interactive de grup folosiți?
3. Cât de des folosiți aceste metode?
4. Ce părere aveți despre valențele formative ale metodelor interactive de predare?
5. Elevii dumneavoastră colaborează atunci când demarați lucrări de grup?
6. Ce metode aplicați pentru a descoperi dacă elevii din clasa dumneavoastră sunt uniți?
7. Cum credeți ca poate influența nivelul de coeziune al clasei procesul de predare-învățare?

4. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

4.1.Analiza și interpretarea rezultatelor anchetei pe bază de interviu

Interviul a fost adresat celor patru cadre didactice de la clasele aflate sub cercetare.
Din prima întrebare am aflat că trei din cele patru cadre didactice folosesc metodele interactive, cea de-a patra fiind de părere că
aceste metode sunt consumatoare de timp și fără rezultate. Metodele folosite în general de aceste cadre didactice sunt: învățarea
dramatizată, floarea de lotus, metoda pălăriilor gânditoare, metoda schimbării perechii.
Două din cele patru cadre didactice au spus că folosesc aproximativ de patru ori pe săptămână metodele interactive, cea de-a
treia o dată pe săptămână, iar ce-a de-a patra chiar o dată la două săptămâni.
Învățătoarea M.M a clasei a II-a B din Școlii Gimnaziale” Constantin Langa” Miroslava consideră că metodele interactiv
educative îi ajută pe elevii săi să-și însușească mai bine cunoștințele și să colaboreze mai mult unii cu ceilalți. Cele două cadre didactice
din cadrul Școlii Gimnaziale "D.D Pătrășcanu" Tomești, P.R și M.C, consideră că metodele sunt benefice pentru copii însă evită folosirea

37
lor deoarece cred că se creează o atmosferă agitată în timpul desfășurări acestora. Iar cea de-a doua învățătoare de la clasa a II-a A de la
Școlii Gimnaziale” Constantin Langa” Miroslava, I.A consideră că aceste metode sunt „ o pierdere de timp”, iar elevii ar trebui sa învețe
mai multă teorie decât practică.

Din răspunsurile cadrelor didactice aflăm că majoritatea elevilor colaborează, fie că sunt folosite metodele interactive, fie ca nu.
Cadrul didactic M.M folosește de cele mai multe ori metoda pălăriilor gânditoare, iar aceasta a remarcat că elevii clasei ei lucrează
în echipa, indiferent dacă formula de elevi dintr-un grup se schimbă. Aceasta mi-a spus ca e mulțumită de cum lucrează elevii săi și
chiar spune a observat ca aceștia au un comportament asemănător și în timp pauzelor atunci când se joacă.
Cadrul didactic P.R mi-a spus că folosește de foarte multe ori învățarea dramatizată, deoarece consideră că această metodă îi
oferă rezultatele mult dorită, iar elevii au parte de o învățare activă.
Cadrul didactic M.C folosește metode interactive diverse însă consideră că nu a găsit încă o metodă potrivită pentru a ajunge la
rezultate semnificative din partea elevilor săi.
Cadrul didactic I.A a spus că folosește metode interactive doar la lecțiile cu dificultate redusă, neobservând o schimbare în
comportamentul elevilor. Aceasta este de părere că metodele tradiționale îi ajută mult mai mult pe elevii săi să își însușească cunoștințele.
Răspunsurile primite din partea celor patru cadre didactice sunt diferite, astfel am observat ca doar trei dintre cele patru pun
accentul pe coeziunea dintre elevii lor.

4.2. Analiza și interpretarea rezultatelor colectate în urma analizei documentelor

Am analizat cele patru clase pe baza documentelor școlare: planificarea calendaristică, proiecte didactice și catalogul.
La clasa a II-a B din Miroslava am descoperit ca se folosesc metodele didactice interactive în proporție de 60%, iar rezultatele
elevilor sunt valorificate prin calificative mari, ne existând diferențe semnificative între rezultatele acestora. De asemenea am remarcat
că metodele folosite sunt variate și preponderent bazate pe lucrul copiilor în grup.

38
 La clasa a II-a A din Miroslava metodele didactice interactive nu sunt folosite foarte des, iar atunci când sunt folosite nu li se
oferă o importanță foarte mare. De asemenea am constatat că diferențele dintre calificativele elevilor sunt destul de diferite, iar activitățile
se bazează în general pe învățare teoretică.
La clasa a II-a A din Tomești metodele interactive sunt variate, însă nu sunt consecvente, iar uneori sunt nepotrivite activității
propuse de cadrul didactic. Desfășurarea propriu-zisă a activităților folosind metodele interactive este de multe ori neclară pentru elevi,
de aceea am observat că și rezultatele elevilor diferă foarte mult de la o materie la cealaltă.
La clasa a II-a B din Tomești sunt folosite metodele interactive, însă predomină o singură metodă, ceea ce îi conduce cu timpul
pe elevii spre monotonie. Rezultatele elevilor sunt în general bune și constante
Următoarele concluzii au rezultat la finalul lucrării:
- coeziunea clasei de elevii duce la o mai bună funcționare a demersului didactic;
- folosirea metodelor si tehnicilor interactive de grup contribuie foarte mult la dezvoltarea comunicării dintre elevi;
- în școală elevii își dezvoltă principalele deprinderi de comunicare, valorificându-le cu timpul în viața socială.
Utilizarea mai multor metode interactive de grup duc la unitatea clasei, la dezvoltarea limbajului, la dezvoltarea creativității și
la dezvoltarea comunicării dintre aceștia, la un randament mai bun. De asemenea unele metode cum ar fi metoda pălăriilor gânditoare îi
pun pe aceștia în ipostaza de a-și confrunta ideile.

39
Bibliografie:
1. Amelia Georgiana Boncea, STRATEGII DIDACTICE MODERNE. METODE INTERACTIVE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE
– EVALUARE, Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2016., URL:
http://www.utgjiu.ro/revista/dppd/pdf/2016-03/3_Amelia%20Georgiana%20Boncea.pdf
2. Boghici, C., & Boghici, S. T. (2013). THE INTERACTIVE METHODS AND TECHNIQUES STIMULATING
CREATIVITY-CRUCIAL COMPONENTS OF THE DIDACTIC STRATEGIES. Bulletin of the Transilvania University of
Brasov, Series VIII: Performing Arts, 6(2), URL:
http://webbut.unitbv.ro/BU2013/Series%20VIII/BULETIN%20VIII/03_Boghici-2.pdf
3. Constantina, B. (2011). Creativity-Boosting Interactive Methods And Techniques–Key Elements In The Didactic
Strategies. Journal of Science and Arts Supplement at No, 4(17), 18-22, URL:
http://www.icstm.ro/DOCS/josa/josa_2011_4s/04.pdf
4. Crenguța Lăcrămioara Oprea, (2008) Strategii didactice interactive, EWditura Didactică și Pedagogică, București
5. Dhanapal, S., & Ling, K. T. W. (1999). A Study to investigate how six thinking hats enhance the learning of environmental
studies. knowledge acquisition, 41, URL: https://pdfs.semanticscholar.org/08db/184409bd63ee82c4d040de9eb8dfdbeeb2df.pdf
6. E. De Bono, Six Thinking Hats (New York: Little Brown Company, 1999).
7. Ioan Ovidiu Pânișoară, (2009). Comunicarea eficientă.Metode de interacțiune educațională, Editura Polirom, Iași.
8. Kivunja, C. (2015). Using de bono’s six thinking hats model to teach critical thinking and problem solving skills essential for
success in the 21st century economy. Creative Education, 6(03), 380, URL:
https://file.scirp.org/pdf/CE_2015031710033222.pdf
9. Runco, M. (1996). Personel creativity: Definition and developmental issues. New Directions for Child Development, 72, 3-30
10. Silvia Făt și Nicoleta Duță (2013). Metode interactive de predare- învățare, TIC.

40
11. Yakovleva, N. O., & Yakovlev, E. V. (2014). Interactive teaching methods in contemporary higher education. Pacific Science
Review, 16(2), 75-80.
12. URL: https://ctl.byu.edu/tip/six-thinking-hats

41