MAGHIAR NATALIA

ANUL II PEDAGOGIE
CORELAREA CUNOSTINTELOR MATEMATICE DE LA
GRUPA MARE - CLASA PREGATITOARE SI CLASA I
nvmntul este unul dintre domeniile de baz ale activitii omeneti, una dintre instituiile
sociale cele mai importante ale societii umane. El trebuie s rspund unor cerine aflate ntr-o continu
schimbare i transformare.
Necesitatea asiurrii unei continuiti ntre rdini i ciclul primar n planul coninutului,
obiectivelor, metodelor i procedeelor este cunoscut pe plan mondial, astfel nct diverse oranisme
abilitate au adoptat msuri corespunztoare i au fcut recomandri pentru o mai bun oranizare i
desfurare a activitilor, pentru adaptarea coninutului lor la particularitile de vrst i individuale ale
copiilor.!entru valorificarea potenialului formativ al activitilor desfurate n rdini, este deosebit de
important neleerea deplin a obiectivelor specifice pentru sistemul activitilor desfurate n acest
cadru, obiective care trebuie s se reseasc parial n prorama ciclului primar de nvmnt.
"eneralizarea treptat a nvmntului precolar trebuie s contribuie la ealizarea diferenelor
sensibile dintre copii, datorate varietii mediului socio-cultural i familial n cadrul cruia acetia se nasc
i triesc.#etura rdiniei cu coala are un dublu sens, scopul acestei leturi fiind continuitatea
dezvoltrii copilului i continuitatea procesului muncii educative.
$ontinuitatea ntre treptele de nvtmnt trebuie privit ca o armonizare a obiectivelor, resurselor,
continuturilor, formelor si mi%loacelor de realizare, ct si a strateiilor didactice utilizate.
$a aenti ai reformei, educatorii si nvttorii deopotriv trebuie s cunoasc finalittile educative
ale celor dou cicluri de nvtmnt. $iclul achizitiilor fundamentale din rdinit si primele clase
primare are ca obiective ma%ore acordarea la sistemul scolar si alfabetizarea initial. &ceste obiective
vizeaz' stimularea copilului n perceperea, cunoasterea si stpnirea mediului apropiat( stimularea
potentialului creativ al copilului, a intuitiei si a imainatiei( formarea motivatiei pentru nvtare.
!rin intreul sistem de activitati instructiv-educative ce se desfasoara in scoala se urmareste
influentarea dezvoltarii fizice armonioase a copiilor,stimularea intelientei,a andirii,a limba%ului,a
creativitatii acestora, educarea in spiritul draostei fata de patrie si popor,cultivarea sensibilitatii artistice,a
ustului pentru frumos in natura,in arta,in viata sociala,precum si in formarea unor deprinderi simple de
munca .!e acest font se asiura,indeosebi,la clasa preatitoare,insusirea unor cunostinte si deprinderi
necesare copiilor pentru o mai buna interare in clasa ),in activitatea de invatare de tip scolar.
&ctivitatile cu continut matematic din radinita vizeaza stimularea dezvoltarii intelectuale a
copiilor,contribuie la trecerea treptata dela andirea concret intuitiva laandirea simbolica, abstracta,
preatind copiii pentru inteleerea si insusirea matematicii in clasa ).
* atentie deosebita trebuie sa se acorde principiului valorificarii ma+imale a functiilor formative ale
%ocului ca activitate specifica a copilului prescolar si ca forma de desfasurare a unor actiuni instructiv-
educative din radinita,ca mi%loc si metoda specifica invatarii de tip prescolar in vederea preatirii lor
pentru scoala.)ntrucat elementul de baza al activitatilor de instruire il constituie limba%ul,volumul si
calitatea vocabularului influenteaza nemi%locit randamentul muncii scolare si adaptarea copilului la viata
in colectiv-saracia vocabularului si stanacia in e+primare pot frana nu numai proresul intelectual si
munca de invatare,dar pot produce modificari in starile afective ale copiilor,timiditate,teama- si in
1
MAGHIAR NATALIA
ANUL II PEDAGOGIE
atitudinea lui fata de scoala..e aceea imboatirea si corectarea vocabularului,ca si a mi%loacelor de
e+primare in cadrul unei variante forme de activitate,ar trebui sa preocupe mai intens pe educatori.
$ontinutul matematicii de la clasa ) trebuie sa fie o continuare fireaca a activitatilor
matematice din radinita.)n acest scop educatoarele de la rupa mare studiaza prorama clasei ),iar
invatatorii de la clasa ) studiaza prorama de la radinita. $onform proramei de matematica de clasa ) in
primul semestru scolar copiii vor face'
a-!rezentarea unor multimi de obiecte,recunoasterea obiectelor si intuirea lor,formarea
notiunii de multime si element. #a acest capitol am pus accent in primele lectii pe formarea multimilor cu
piese din trusa .ienes,dupa diferite proprietati,culoare,forma,marime,pozitie-.)n acest timp se formeaza
depriderea de a recunoaste in clasa obiectele cu proprietati asemanatoare sau diferite,cu cele din trusa.&ici
am pus accent pe precizarea domeniului de definitie a proprietatii.E+emplu'multimea pieselor rosii de pe
masa,multimea copiilor din clasa noastra,etc. $opii trebuie sa vina la radinita cu deprinderea de a
/forma0multimi dupa proprietati,dar si cu verbalizarea necesara..aca spunem /multimea copiilor0 nu este
complet definit,trebuie precizat locul,domeniul,multimea copiilor din banca-. )n acest sens educatoarele
folosesc alaturi de obiecte concrete fise/$oloreaza obiectele de aceeasi forma de pe hartie0cu o anumita
culoare sau separarea/prin incercuire0dupa culoare,marime sau forma,fiurile eometrice de pe fise,etc.
&tat educatoarele cat si invatatorii care predau la clasa ) au in vedere necesitatea precizarii
corecte a notiunii de element si apartenenta, cat si a verbalizarii corecte a notiunii de multime'/creionul
este un element al multimii creioanelor de pe masa 0si nu/creionul este un element al creioanelor0sau
creionul este al lui )onel,etc.&stfel la afirmatia /creionul este un element al creioanelor0nu se precizeaza
care multime de creioane,de unde etc.)ar in al doilea caz /creionul este al lui )onel0se confunda
apartenenta la multimea creioanelor date cu posesia.$opiii poseda creioane,dar copiii apartin multimii
copiilor din clasa ),iar creioanele apartin multimii creioanelor de pe bancile copiilor din clasa ). E+istenta
unui front comun de a da notiuni bine si complet definite duce la cresterea eficientei predarii matematicii.
b- $unoasterea intuitiva a fiurilor eometrice.&ctivitati sub forma de %oc cu corpurile
eometrice
!entru a corela cunostintele de la radinita cu cele de la clasa ),privitor la predarea
matematicii,atat educatoarele cat si invatatorii oranizeaza activitati de partitie,separare- a pieselor din
trusa .ienes sau #oi ), #oi )),dupa forma.&ici se precizeaza ca /piesele0 din trusa sunt marinite de
fete in forma dreptunhiulara,triunhiulara,cerc,
c- &ctivitati practice pentru cunoasterea culorilor 'rosu, alben, albastru, verde, violet,
neru, portocaliu.
1ezulta o sarcina in plus pentru educatoare-ca pe lana cunostintele de la radinita,sa insiste
si asupra recunoasterii ma%oritatii culorilor. E bine ca in cadrul fiselor individuale sa se foloseasca toate
culorile cu insusirea denumirii lor,atat prin convorbiri individuale cu copiii,cat si prin utilizarea unor
%ocuri corespunzatoare.
d-)ntroducerea notiunilor si a termenului de proprietati,insusire-.1ecunoasterea
proprietatilor principale le elementelor dintr-o multime
&sa cum stim,copilul face cunostinta cu notiunea de proprietate inca de la rupa mica.
.eci,din acest punct de vedere,realizam o corelare corespunzatoare a cunostintelor matematice de la
radinita cu cele de la clasa ).
2
MAGHIAR NATALIA
ANUL II PEDAGOGIE
e- )n cadrul rupei,prin activitati zilnice,se pot forma copiilor deprinderi de a compara
/obiectele0corespunzatoare proramei de la clasa ),astfel ' /mai mare0,/mai mic0,soba este mai mare
decat scaunul-, /mai lun0, /mai scurt0,banca este mai luna decat masa-, /mai inalt0, /mai scund0,se pot
folosi copii')onel este mai inalt decat 2arin-.!rivitor la relatiile spatiale se recomanda ca prin e+emple
concrete sa se formeze notiuni ca' /deasupra0, /dedesupt0, /la stana0, /la dreapta0, /sus0, /%os0, /in
fata0,/in spate0. 3recerea de la radinita la clasa ) reprezinta un salt calitativ din toate punctele de
vedere.4uccesul sau insuccesul copiilor la matematica,se datoreste in mare masura si modului cum sunt
indrumati copiii /sa treaca0 acest /pra0.)nvatatorul care preda la clasa ),se va baza pe inclinarea copiilor
spre %oc si de aceea vor continua sub forme diversificate unele %ocuri ca' /"aseste-ti locul0, /&saza-ma la
locul meu0,/"aseste-ti prietenul0,etc.Educatoarele insista pe aceste %ocuri ca sa fie realizate activ,sa se
reia unele din ele in etapa completarii sub o forma diversificata,apropiata de clasa )- si sa formeze la copii
deprinderi de a se %uca.&ceasta presupune realizarea unor cerinte care ar trebui respectate atat de invatator
cat si de educatoare 'operativitate (antrenarea tuturor copiilor la %oc (confruntarea /libera0 de idei '
e+primarea corecta,folosind terminoloia matematica(
$ontinuitate intre invatamantul prescolar si invatamantul primar la matematica
$lasa pretitoare, cuprinznd copiii ntre 5 si 6 ani, reprezint puntea de letur ntre
nvtmntul prescolar si cel primar. &ceasta ar trebui s aib character obliatoriu, pentru o mai bun
conturare a atitudinii de scolaritate, pentru crearea premiselor interrii copiilor, cu sanse sporite de
reusit n activitatea scolar. Este necesar proiectarea unui continut optim si coerent de instruire si
educare menit s vizeze dezvoltarea capacittilor intelectuale, educarea afectivittii, sociabilittii si a
motivatiei, dezvoltarea psiho-motorie a copilului si s contribuie la maturizarea scolar a acestuia.
n nvtmntul prescolar activitatea matematic contribuie la trecerea treptat la ndirea loic,
abstract, pretind copiii pentru nteleerea si nsusirea matematicii n clasa pretitoare. 1olul
activittilor matematice nu este de a-i nvta pe copii anumite notiuni abstracte, ci de a pune bazele
formrii deprinderii de munc intelectual, de a-i face apti s ntelea si s descopere relatii abstracte.
1olul activittilor matematice este de a initia copilul n procesul de matematizare, conceput ca o
succesiune de activitti' observare, deducere, concretizare, abstractizare, fiecare conducnd la un anumit
rezultat.
$ercetrile n domeniul psiholoiei nvtrii matematicii evidentiaz necesitatea actiunii concrete
cu obiectele, att n nvtmntul prescolar, ct si n cel primar, pentru interiorizarea operatiilor, precum si
pentru utilizarea propriettilor de comutativitate si asociativitate n scopul nsusirii constiente si depline a
operatiilor aritmetice.
n clasa pretitoare si clasa ) principalele cunostinte, priceperi si deprinderi matematice pe care se
dobndeste elevul se refer la numrul natural si operatiile de adunare si scdere, n rdinit copiii
nsusindu-si cunostintele pretitoare pentru nteleerea acestora.
1ealizarea activittii din rdinit impune nevoia actiunii converente educator- clas
pretitoare- clasa ) pentru realizarea telului comun' trecerea treptat si fireasc a copilului de la rdinit
la scoal.
&vnd un rol cu preponderent formativ, nvtmntul prescolar dezvolt andirea, intelienta,
spiritul de observatie al copiilor, e+ersnd operatiile de analiz, sintez, comparatie, abstractizare,
3
MAGHIAR NATALIA
ANUL II PEDAGOGIE
eneralizare. !rin mnuirea materialului didactic n rdinit, copiii nvat s formeze multimi de obiecte,
descoper propiettile lor caracteristice, stabilesc relatii dintre ele, efectueaz operatii cu ele. n cadrul
%ocurilor matematice, copiii sunt familiarizati cu unele notiuni elementare despre multimi si relatii.
1ezolvnd e+ercitii de ndire loic pe multimi concrete, ei dobndesc pretirea necesar pentru
nteleerea numrului natural si a operatiilor cu numere naturale, pe baza multimilor si a operatiilor cu
multimi ,con%uctia,dis%unctia,echivalenta multimilor-. &stfel, se desfsoar e+ercitii de clasificare,
comparare si ordonare a multimilor de obiecte.
E+ercitiile de formare a multimilor dup o nsusire comun, apoi radual, dup dou sau mai
multe nsusiri ,culoare, forma, marime, rosime-, contribuie la dezvoltatea proceselor psihice' ndirea,
atentia, spiritul de observatie. E+ercitiile de comparare a multimilor i a%ut pe copii s stabileasc, fr a
utiliza numratul, relatiile dintre multimi. &stfel, ei apreciaz c multimile pot avea tot attea elemente,
mai multe sau mai putine comparativ cu multimea dat. E+ercitiile de ordonare a elementelor unei
multimi, mai nti dup un model dat, apoi dup criterii stabilite ,form, mrime, culoare-, conduc la
pretirea copiilor pentru compararea numerelor si nteleerea sirului de numere naturale.
&ctivittile cu continut matematic desfsurate n rdinit pe baza unui boat material didactic
contribuie la dezvoltarea capacittilor intelectuale, asiurndu-se astfel interarea optim a copiilor n
activitatea de tip scolar.
&ptitudinea pentru matematic este mai comple+ dect pare la prima vedere, chiar atunci cnd
este vorba despre notiunile elementare predate n nvtmntul prescolar si cel primar. &stfel, copilul
trebuie s ntelea conceptul de 0numr natural0, s cunoasc locul fiecrui numr n sirul numerelor
naturale, s stpneasc simbolurile matematice, s se familiarizeze cu unitti etalon sau empirice pentru
msurarea lunimii, masei, volumului,timpului, s se initieze n operatii aritmetice, s se deprind a aplica
toate aceste notiuni n solutionarea problemelor din viata curent.
n clasa ) principalele cunostinte, priceperi si deprinderi matematice pe care le dobndeste elevul
se refer la numrul natural si la operatiile de adunare si scdere, n nvtmntul prescolar copiii
nsusindu-si cunostinte pretitoare pentru nteleerea acestora.
!rorama activittilor matematice pentru nvtmntul prescolar contine aspecte de continut,
capacitti adecvate diferitelor rupe de vrst si sistematizate n functie de modalittile de realizare,
stabileste obiective cadru si de referint ce urmresc pretirea corespunztoare a copiilor pentru scoal.
nvtmntul primare pstreaz unele metode, procedee si forme de oranizare a activittii, respectnd
specificul treptei de nvtmnt, dar obiectivele si continutul sunt riuros stabilite, fiind lipsite de
fle+ibilitate si transparenta specifice rdinitei.
nvatamntul prescolar, prima veria a sistemului de nvatamnt, are menirea de a asiura
preatirea copiilor pentru activitatea scolara .&vnd un rol preponderent formativ, nvatamntul prescolar
dezvolta ndirea, intelienta, spiritul de observatie ale copiilor, e+ersnd operatiile de analiza, sinteza,
comparatie, abstractizare si eneralizare n cadrul %ocurilor loico-matematice .
n radinita copilul nvata, asa cum se precizeza si n prorama, sa formeze colectii-multimi de obiecte (
descopera proprietatile lor caracteristice, stabileste relatii ntre ele, efectueaza operatii cu ele . n cadrul
%ocurilor loico-matematice, copii sunt familiarizati cu unele notiuni elementare despre multimi si
relatii .7acnd e+ercitii de ndire loica pe multimi concrete ei dobndesc preatirea necesara
pentru nteleerea numarului natural si a aoperatiilor cu numere naturale pe baza multimilor ,con%unctia,
4
MAGHIAR NATALIA
ANUL II PEDAGOGIE
dis%unctia, neatia , implicatia, echivalenta, ca fundamentnd intersectia, reuniunea, complementara,
incluziunea si ealitatea multimilor-.
n principal, acestea constau n e+ercitii de clasificare , comparare si ordonare a multimilor de obiecte .
E+ercitiile de formare a multimilor dupa o nsusire, apoi treptat, dupa doua sau mai multe nsusiri
,culoare, forma , marime, rosime- reprezinta adevarate e+ercitii de clasificare a obiectelor dupa un
criteriu dat .
$ompararea multimilor de obiecte i a%uta pe elevi sa stabileasca , fara a utiliza numere, relatiile
dintre multimi, care pot avea mai multe elemente dect multimea cu care se compara, mai putine sau tot
attea elemente .
E+ercitiile de ordonare e elementelor unei multimi , mai nti dupa un model dat ,rupa mica -, apoi
dupa criteriile stabilite ,forma, marime, culoare-rupa mi%locie- si , n final , dupa mai multe criterii
,rupa mare-, conduc la preatirea copiilor pentru compararea numerelor si pentru nteleerea sirului
numerelor naturale .
!rin activitatile cu continut matematic ,rupare, ordonare, comparare, punere n corespondenta-,
copiii sunt antrenati n actiuni operatorii cu diferite materiale ,obiecte, imaini schematice ale acestora si
simboluri, cerc, linie, punct etc.-.&cestea constituie o baza reala prin care se realizeaza dezvoltarea
intelectuala a copiilor de natura sa optimizeze interarea n clasa ), sa asiure preatirea lor pentru
nvatarea matematicii.
E+ista o strnsa leatura ntre continutul si forma ,denumirea- notiunilor care trebuie respectata cu
precadere n formarea notiunilor matematice. *rice termen ,denumire- trebuie sa aiba acoperire n ceea ce
priveste nteleerea continitului notional ( astfel, asemenea termeni apar cu totul straini de limba%ul actic
al copilului si , fie ca-i pronunta incorect, fie ca sub aspect sonor i pronunta corect, dar i lipsec din minte
reprezentarile corespunzatoare, realizndu-se astfel o nvatare formala .
#a nivelul claselor )-)8 descrierea bazata pe unele e+emple si operatii concrete , urmata de o atenta
abstractizare pna la nivelul accesibil sunt cele mai indicate . )mportant este ca tot ceea ce se face sa fie n
limitele care permit dezvoltarea ulterioara corecta a notiunilor si operatiilor matematice .
#oica didactica a matematicii se construieste tinnd seama de particualritatile psihice ale celor
care nvata matematica .
n evolutia mentala a scolarului de calsa ), o contributie esentiala la statornicia planului simbolic
abstract o are contactul cu unele notiuni matematice, cu conditia ca prin proramul de instruire sa se
ntretina nvatarea mecanica .
!e fondul unor structuri de baza, pot fi proiectate o infinitate de constructii operationale particulare '
- miscarea n ordine crescatoare si descrescatoare a sirului de numere naturale(
- tehnica primelor doua operatii fundamentale n concentrul 9-:9 si apoi n limitele concentre pna la :99(
- nboatire nomenclatorului notional .
&stfel , afla ca unele numere sunt termeni, fac cunostinta cu proprietatile ' asociativitatea si
comutativitatea .
E+ercitii de tipul ' a-;<=, 6-a<> cultiva fle+ibilitatea, a%uta la automatizarea si cresterea vitezei de
lucru si stimuleaza descoperirea, nteleerea, %udecata, rationamentul matematic .
!entru evitarea nvatarii mecanice, cunostintele matematice trebuie introduse ca acte asociate,
fondate una pe alta si ilustrate una din alta, cu realizarea unei leaturi interne de continuitate ntre actiunea
practica si cea teoretica .
.aca la clasa ) modelul de nvatare este cu precadere intuitiv, empiric, la clasa a )) a se reduce
intuitiv pna la eliminare . nvatarea contine nu numai informatie mai multa, ci si multa metoda .
!reocuparea pentru metoda, ca factor principal al crearii accesului elevului la ndirea matematica, este
doar un nceput, pentru ca ponderea mare revine tot e+ercitiului, aplicatiei, ceea ce duce la un efect de
consolidare a deprinderii de calcul , naintea %udecatii matematice .
5
MAGHIAR NATALIA
ANUL II PEDAGOGIE
?nul din momentele esentiale ale nvatarii matematicii n clasa a ))) al constituie familiarizarea
elevilor cu ordinele si clasele numerelor . *peratiile matematice fundamentale, nsusite n clasa a )) a ,
sunt solicitate sa fie lucrate n conditiile compartimentarii ordinale a numerelor . &cum sunt introdusi
termeni fizici de baza ' ntinderea ,volumul , reutatea, durata, iar notiunile de eometrie ntreesc setul
sarcinilor care compun matematica la clasa a ))) a .
n clasa a )8 a temele care i introduc pe elevi n nvatarea notiunilor de fractie, ca mod de redare a
relatiei parte-ntre , ca si problemele tipice ofera bune ocazii de educare a ndirii matematice. $reste
competenta conitiva a elevului pentru sarcini din ce n ce mai comple+e .?na din notele specifice ale
nvatarii o poate constitui calauzirea elevului spre refle+ivitatea matematica bazata pe implementarea
noului n unitate, cu reconsiderarea @stiutului@ .
1aportul dintre rdini i coal trebuie s fie un raport de continuitate ce vizeaz' planificarea,
oranizarea, obiectivele, coninutul, metodele, mi%loacele, relaia cadrul didactic-copil. .in pcate n
momentul de fa n cele mai multe cazuri, el este ns discontinuu. E+ist nc un pra ntre cele dou
instituii, n cadrul crora se practic, n bun msur, o pedaoie diferit. $limatul rdiniei este mai
non-directiv, bazat pe ponderea evident a activitilor libere, a %ocurilor, a relaiilor cu un plus de
afectivitate ntre educatoare i copil. .e la acest climat se trece apoi brusc la un climat directiv, bazat pe o
disciplin ferm, care solicit ndeplinirea cu reularitate i contiinciozitate a sarcinilor activitilor de
nvare.
n aceste condiii rolul rdiniei nu este s-i colarizeze copiii, ci s-i Asocializeze/ i s le
asiure achiziii educativ-instructive n coal, s ofere copilului o anumit e+perien i activiti care
favorizeaz accesul la nvmntul primar fr a se substitui colii.
E+ist i un punct de discontinuitate ntre cele dou trepte de nvmnt precolar i primar. * depire
mai puin reuit a acestui pra poate duce la o dificil adaptare a unor copii la cerinele clasei ) i, n
ultim instan la eecuri colare. &tunci apar ntrebrile' A$eB/, A$tB/ i A$umB/ trebuie s fac
rdinia pentru a ridica ntreaa formaie a copilului la un stadiu superior n dezvoltarea lui fizic,
intelectual i comportamental. A$eB/, A$tB/ i A$umB/ trebuie s fac coala primar pentru a prelua
i dezvolta n continuare, cu ma+imum de e+ien, achiziiile cu care vine copilul din rdiniB
.in studiul didacticii predarii matematicii ct i din practica pedaoic se desprind cteva
metode i procedee ce se pot utiliza n desfurarea activitilor matematice care s-l preteasc pe copil
s depeasc ct mai uor acel Apra invizibil/, dar resimit de el care e+ist ntre rupa mare i clasa ).
"rdinia ofer un cadru oranizat, instituionalizat n dezvoltarea eneral polivalent a copilului
i n pretirea specific pentru coal.&ceasta nu poate fi realizat doar n praul debutului colaritii,
ci pe parcursul vrstelor precolaritii ansamblul formelor de activitate din rdini pot mplini efecte
formative, sporite n pretirea copilului pentru coal. &numite activiti din rdini ca' dezvoltarea
vorbirii, cunotine despre natur, activitatea matematic, educaie fizic, educaie muzical vor fi
continuate la alt nivel i n clasa ), a%unndu-se la discipline colare relative distincte, nvtorul
trebuie s cunoasc capacitile mintale , deprinderile i schemele operaionale formate, pe care s se
bazeze n activitatea instructiv-educativ cu elevii clasei ).
7a de o asemenea realitate, apare necesar asiurarea unei continuiti fireti intre activitatea
specific celor dou etape n dezvoltarea copiilor. * asemenea continuitate va asiura o mai rapid
adaptare a copiilor n clasa ) la particularitile muncii de nvare. Este vorba de trecerea de la o anumit
6
MAGHIAR NATALIA
ANUL II PEDAGOGIE
activitate dominanta perioadei precolare la o alt activitate dominanta, caracteristic vrstei colare mici,
respectiv de la %oc la nvtur.
nc de la vrsta precolar in condiiile %ocului ca activitate dominanta, apar elemente ale muncii de
nvare. !rin urmare, nvtura, dominanta vrstei colare, este prezent i n cadrul activitii
matematice n rdini, ea izvornd din necesitatea de a satisface interesul, curiozitatea copilului pentru
cunoatere. !e de alt parte, o data cu intrarea copilului n coal, chiar n condiiile nvturii ca
activitate ce va deveni dominanta, se menine n cadrul orelor de matematic i %ocul didactic ca activitate
ce asiur un echilibru necesar, o continuitate fireasc ntre cele dou stadii, o adaptare treptat a copiilor
cu nsuirea cunotinelor matematice. &adar, %ocul i %ustific e+istenta lui nu numai ca mod de
adaptare a copiilor din clasa ) la activitatea colar, ci i ca form eficient de nvare.
Cocurile introduse n structura leciilor la clasa ) sunt folosite n orele de matematic sub forma
activitilor de completare pentru c %ocul are valene de cunoatere, iar prin %oc se rezolv, ntr-o
manier specific, numeroase sarcini de nvare, rolul lui fiind doar lucid.
nvtorii vor continua sub alte forme %ocuri care n prealabil au fost desfurate la rupa
mare'0"sete-i locul0,0&eaz-m la csua mea0,03renul0,0Cocul interseciilor0,0Cocul
reuniunilor0etc.
!retirea copilului pentru coal mbrac forme i coninuturi multiple i diverse, de la procurarea
rechizitelor i uniformei, pn la formare motivaiei colare.
E+ist discontinuitate ntre activitile din rdini i coal materializat n caracterul familial
al slii de rup la rdini i mai sobru al slii de clas la coal. &cest lucru poate fi nlturat, dac se
menine o letur permanent ntre educatoare- nvtor i invers. #a rdini, pe msur ce se predau
numerele se afieaz plana cu a%utorul creia se demonstreaz procesul de formare a unui numr nou. #a
coal se afieaz acelai tip de plan, n plus, fiind aduat semnul mai mic sau mai mare. .up ce se
pred numrul n limitele :-:9 se poate afia alt plans reprezentnd tot numerele :-:9, cu cifra
corespunztoare, dar aezate dispersat, iar obiectele desenate sunt de diferite mrimi. #a fel procedeaz i
nvtorul clasei ). &ceste plane l a%ut pe copil s nelea c indifferent de locul pe care l ocup n
spaiu i de mrimea acestora cantitatea respective reprezint acelai numr de obiecte, #a rdini
cifrele se arat copilului i se insist s raporteze corect cantitatea la numr i numrul la cantitate, n
clasa ) elevii, n plus, scriu cifrele.
#a rupa pretitoare se fac e+erciii de compunere i descompunere a numerelor, bazate pe
material didactic concret sau pe fie cu a%utorul semnelor rafice nvate.
#a clasa ) elevii nva n mod abstract tabla adunrii i a scderii, la baza acestora fiind e+erciiile
practice efectuate n rupa pretitoare.
&ctivitile matematice din rdini se desfoar ca activitti obliatorii, de sine stttoare, cu o
durat de ;9-;D minute la rupa mare, constituind astfel activiti premertoare leciilor de matematic
de la clasa ) care au o durat de D9 minute.
#a rdini nu se noteaz copii cu note, totui ca msur de evaluare a rezultatelor i rspunsurilor
copiilor folosim stimulente de diferite culori' roii, pentru rezultatele foarte bune, albastre- bune, maro-
satisfctoare. 3ot o msur, pe care o considerm necesar n realizarea continuitii dintre activitile
matematice la rupa pretitoare i clasa ) este cea referitoare la tema pentru acas, care de obicei, se d
elevilor de la clasa ). #a rdini se poate cere copiilor s deseneze acas pe o foaie de hrtie
7
MAGHIAR NATALIA
ANUL II PEDAGOGIE
asemntoare celor care lucreaz la rdini, o mulime de flori, de fluturi, o mulime de cinci Ease sau
alt numr, deferite obiecte, nvate s le e+ecute la desen sau la e+erciiile rafice.
)ntrarea i ieirea din rup, apoi n clas, fi+area locului la msu, apoi n banc, folosirea
pauzei, apoi a recreaiei, deprinderea de a saluta i inuta vestimentar, apoi uniforma, deprinderea de a fi
atent, de a rspunde numai cnd e ntrebat i deprinderea de munc independent urmresc s le formeze
copiilor din rdini, deoarece ele constituie alte premise pedaoice ale pretirii pentru viaa colar.
.e asemenea, formarea deprinderilor n colectiv, rupe, apoi clas, de respectarea cerinelor care asiur
eficiena activitilor contribuie la scurtarea perioadei de adaptare i interare a copilului n mediul
colar.
&ceste sunt doar cteva din posibilitile de a corela oranizarea activitilor matematice din
rdini n clasa ). 7iecare educatoare i fiecare nvtor trebuie s stabileasc o corelare bun a
cunotinelor matematice de la rdini cu cele de la clasa ), astfel nct s nlture acea not de
discontinuitate ntre cele dou trepte de nvmnt.
BIBLIOGRAFIE:
1.Mrcu I. G. 2!!" Metodica predrii matematicii n nvmntul primar E#$%ur& 'A()&
M&%*r+
,$-$u
2.Mrcu I. G. 2!!. Metodica activitilor matematice n nvmntul precolar E#$%ur&
'A()& M&%*r+ ,$-$u
3.M&/#&0 I. 1(c&2 D. 2!!7 Didactica matematicii n nvmntul primar i precolar
3&4& 3r$$ #* 5%$$2 3(u67N&89c&
4.N*&c0u I. G(*%*&2u M. Pr*#9$ P. 2!!1 Didactica matematicii n nvmntul primar
E#$%ur& A$u4 3r&$9:&
5.N*&c0u I. D&4c(u G;. R90u M. R&#u H. R9)&2 M. T/<r 1. =&>$u G;. 1.""
Metodica predrii matematicii la clasele I-IV E#$%ur& D$#&c%$c 0$ P*#&/9/$c Bucur*0%$
6.3uc90 3. Pedagogie, E#$%ur& P9($r9) I&0$ 2!!!
7.A(*?&2#ru @. unoaterea copilului precolar E#$%ur& r*:$4%*$ #* 8*#&/9/$* Bucur*0%$ 1..2
"