TEMA 4.

PROIECTAREA DIDACTICĂ ÎN IET

Subiecte:

1. Proiectarea didactică. Delimitări conceptuale

2. Programul zilnic de activitate în grădiniță
3. Tipurile/nivelurile proiectării didactice în grădiniţă
 Proiectul tematic
 Proiectarea activităţii integrate
 Schema proiectului didactic

1. PROIECTAREA DIDACTICĂ. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Ce este proiectarea didactică?

„Proiectarea didactică este procesul de anticipare a obiectivelor, conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor
de învăţare, a instrumentelor de evaluare şi a relaţiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextul
unei modalităţi specifie de organizare a activităţii didactice.” (Mariana Momanu, în: Cucoş C. (coord.),
Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1998, p.206).
Orice demers de proiectare constituie o activitate complexă, ce solicită gândire strategică, o viziune ce va
transpune în acţiuni concrete menite a stabili ţintele de atins, operaţionalizate
prin acţiuni specifice

Ce reprezintă modelul curricular al proiectării didactice?

Este modelul modern de realizare a proiectării, care se centrează pe competenţe (obiective) şi îşi subordonează
conţinuturile, metodologia şi evaluarea, spre deosebire de modelul tradiţional, didacticist, care se centrează pe
conţinuturi şi îşi subordonează obiectivele, metodologia şi evaluarea.

modelul didacticist al proiectarii pedagogice modelul curricular al proiectarii pedagogice

 Este centrat pe conţinuturi şi pe predare de  Este centrat pe obiective şi pe predare de tip
tip expozitiv: expunere, prelegere, interactiv;
interogaţie etc.;  obiectivele sînt cele care impun şi cărora li
 conţinuturile sînt cele care impun şi îşi se subordonează conţinuturile, metodologia
subordonează obiectivele, metodologia şi şi evaluarea într-o logică a
evaluarea didactică într-o logică a învăţămîntului formativ. Desfăşurarea
învăţămîntului informativ activităţii în bazaobiectivelor creează un
cadru flxibil pentru alegerea conţinuturilor
 grupa este statică, copiii lucrează şi răspund curriculare şi a modului de organizare
individual; internă a acestora în vederea atingerii
 cadrul didactic dirijează întreaga activitate fialităţilor;
şi o evaluează;  grupa este dinamică, copiii lucrează în
 se adresează memoriei de tip reproductiv. echipe sau înperechi;
 cadrul didactic este facilitator, moderator şi
persoana resursă;
 e adresează memoriei de tip creativ;
 activitatea este evaluată prin feedback
constructiv.

De ce modelul curricular al proiectării didactice?

Deoarece este propus de reforma educaţională, care promovează un învăţămînt centrat pe aspectul formativ
al procesului didactic (competenţe, capacităţi, abilităţi), punînd accentul pe învăţare-dezvoltare, pe evaluare
formativă (individualizată şi unitară), realizată pe baza descriptorilor de performanţă.Conferă o eficienţă sporită

1
procesului de predare-învăţare, valorifiînd potenţialul ficărui copil.

Drept reper pentru proiectarea curriculară servesc trei documente de politică educaţională:
• Curriculumul pentru Educaţie timpurie,
• Standardele de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naștere până la 7 ani,
• Cadrul de referinţă al Educaţiei Timpurii

Etapele proiectării didactice

Înainte de a începe să îşi proiecteze demersul didactic, educatorul/educatoarea trebuie să îşi pună următoarele
întrebări:
Ce voi face?Această întrebare vizează obiectivele care trebuie fixate şi realizate (cadru, de referinţă, operaţionale):
• obiectivele stabilite vor reflecta ce va şti, ce va putea să facă, ce atitudini va manifesta copilul după
activitate;
• obiectivele trebuie formulate explicit, prin utilizarea unor verbe de acţiune:
– să descrie animalele după anumite caracteristici;
– să redea animalele domestice prin limbaj mimico gestual;
– să trăiască sentimente de compasiune şi respect faţă de lumea animalelor;
– să manifeste dorinţa de a afl informaţii despre modul de trai al animalelor;
– să aprecieze necesitatea de a ocroti animalele;
– să participe la activităţi de grup, inclusiv de joc şi practice (în calitate de vorbitor, de auditor, de
îngrijitor etc.).
Cu ce voi face?Vizează stabilirea resurselor educaţionale (delimitarea conţinutului învăţării, a resurselor umane
(invitaţi,părinţi, specialişti, experţi, educatorul, copiii), a resurselor materiale (jucării, planşe, materiale didactice,
fişe de evaluare, ustensile etc).
Cum voi face? Vizează conturarea strategiilor didactice optime. Cadrul didactic este cel care alege şi combină,
echilibrat,metodele, materialele şi mijloacele folosite în învăţămînt. În conformitate cu cerinţele didacticii
moderne, axate pe necesităţile copilului, cele mai eficiente sînt metodele interactive, care presupun
participarea directă şi activă a copilului în procesul de învăţare.
Cum voi şti dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut? Vizează stabilirea metodelor/tehnicilor de evaluare a realizării
obiectivelor propuse (observarea curentă,jocul didactic, analiza produselor, fişe/teste individuale, portofoliul) şi a
rezultatelor învăţării. Oactivitate este mai eficientă atunci cînd implică: un cadru temporal de realizare a obiectivelor
cît mai redus, cheltuieli de resurse materiale minime, puţină oboseală şi multă plăcere pentru efortul depus.
Activitatea copilului în grădiniţă este diversă. Copilul capătă cunoştinţe şi abilităţi, îşi formează
comportamente, priceperi, atitudini nu numai în cadrul activităţilor experienţiale/pe domenii de dezvoltare, dar şi
variind jocuri şi activităţi alese, activităţi de dezvoltare personală ce includ rutinele şi tranziţiile une izile: sosirea
copiilor, gimnastica matinală, întîlnirea de dimineaţă, dejunul, deprinderi de igienă personală, deprinderi de ordine şi
disciplină, masa de prînz, plimbări în aer liber, somnul de zi, gimnastica după somnul de zi, proceduri de călire,
gustare, cină, plecarea acasă.

2.PROGRAMUL ZILNIC DE ACTIVITATE AL GRUPEI CU ORAR NORMAL SAU SĂPTĂMÎNAL

(vezi și 1001 idei pentru o educaţie timpurie de calitate. Ghid pentru educatori, Chişinău 2010, pag 67)
• Programul zilei, într-o instituție de educație timpurie, va include o varietate de oportunități de creare a
contextelor de învățare și dezvoltare, în funcție de vârsta și interesele copiilor, individuale și de grup. Calitatea

proceselor care se vor desfășura în mediile de învățare depinde de respectarea unui echilibru.

• Acest ambient necesită să-i ofere copilului posibilitatea de a explora necunoscutul, de a exersa acţiuni şi
activităţi învăţate şi desfăşurate. În această categorie de activităţi includem: rutina şi tranziţii, activităţi în I-a
parte a zilei şi după amiază (activităţi recreative şi de relaxare, activităţi recuperatorii şi de dezvoltare a
abilităţilor individuale), activităţi opţionale, activităţile distractive.

Frecvent ne întrebăm cum am putea să începem fiecare zi, altfel decât pe cea precedentă. Necesitatea unei schimbări în
învăţământ este inevitabilă, dacă luăm în considerare fluxul de informaţie din viaţa cotidiană, schimbările de zi cu zi şi

2
noile descoperiri privind activitatea mentală. IET trebuie să ofere copilului un ambient bine organizat, care să
încurajeze copilul, să-i permită să aibă iniţiative, să-i dezvolte creativitatea, să-i dezvolte tendinţa de a acţiona în
cooperare cu cei din jur.

1Rutina zilei și momentele spontane, care suscită interesul copiilor și le stimulează curiozitatea și dezvoltarea
creativității;
• Rutina zilei creează un cadru clar în care derulează evenimentele pe parcursul zilei, ceea ce le oferă copiilor
siguranţa şi independenţa indispensabilă pentru starea de bine a copilului.
• RZ înglobează activităţile ce acoperă nevoile de bază ale copilului, de exemplu: sosirea copilului, gimnastica
de înviorare, întâlnirea de dimineaţă, igiena, spălatul şi toaleta, servirea meselor, somnul/activităţi de relaxare,
şi plecarea copiilor de la grădiniţă. Întâlnirea de dimineaţă se realizează, de obicei, în formă de cerc (pe
scăunele, pe pernuţe, în picioare) şi are drept scop dezvoltarea abilităţilor sociale, crearea unei predispoziţii
pentru activitate pe parcursul zilei. Aceasta poate include salutul, discuţii legate de completarea panourilor
(calendarul zilei, calendarul naturii, mesajul zilei, care include noutăţi împărtăşite de copii etc.)
• Cadrul didactic poate valorifica momentele spontane de interes ale copiilor pentru lucruri noi în scopul
extinderii învăţării lor. Durata activităţii în cerc mare poate varia de la o zi la alta şi va depinde de atenţia şi
interesul copiilor, întrucât importanţă primordială o au calitatea interacţiunilor şi starea de bine a copiilor
(durata de 5-7 minute).

2.Tranziţia este activitatea de scurtă durată, necesarĂ pentru trecerea de la momentele de rutină a zilei la alte
activităţi şi invers. Tranziţia reuşită oferă coerenţă, organizare şi utilizare eficientă a timpului în cadrul
programului zilnic, ceea ce permite cadrului didactic să dispună de timp pentru a se concentra pe nevoile
individuale ale copiilor.

3.Activitățile planificate de către educator pentru lucrul în grup mare (activităţi comune) sau grupuri mici (activităţi
în centre de interes), în perechi sau individual, și cele neplanificate, ca și oportunități inopinate cu valoare educativă;
Activităţile din I-a parte a zilei şi după amiază se proiectează un program distractiv în cadrul plimbărilor (observări,
experimente, jocuri în aer liber etc.) şi un program de exersare a aptitudinilor individuale şi recuperatorii etc.

În funcție de obiectivul fundamental urmărit distingem mai multe categorii de activităţi educaționale care se pot
desfășura în instituția de educație timpurie pe parcursul unei zile/săptămâni/semestru, în prima sau a doua jumătate a
zilei, in cadrul grupei/grădiniței, sau în afara acesteia:

Activitățile inițiate și dirijate de cadrul didactic și/sau alți adulți (părinți, bunei, frați/surori ai copiilor, oaspeți
invitați etc.) și activitățile inițiate și autodirijate de copii/copil (jocul liber ales), care le oferă plăcerea descoperirii;
Activitățile specifice fiecărui dintre domeniile de activitate în corelare cu domeniile de dezvoltare a copilului
3
Planificarea și organizarea programului zilnic, inclusiv a activitaților integrate, este o obligaţiune funcţională a
cadrelor didactice. În programul zilnic trebuie să existe un echilibru între activitățile statice și cele dinamice, în
încăpere și în aer liber, individuale, în grup mare și mic, de cunoaștere,de explorare, de descoperire/informare,de
observare, de participare, alese și dirijate de copii, alese și dirijate de cadrul didactic.
Se va ține cont și de corelarea activităților de dimineață cu cele de după amiază, realizarea unităților de competență, a
obiectivelor operaționale și a sarcinilor de lucru în diverse momente ale zilei (EXEMPLU TABEL)

4
 3.TIPURILE/NIVELURILE PROIECTĂRII DIDACTICE ÎN GRĂDINIŢĂ

Proiectarea/planificarea activității educaționale în instituția de educație timpurie se axează pe 4 proiecte/teme

globale, care sunt:
EU ŞI CORPUL MEU,
EU CA PERSONALITATE,
EU ŞI CEILALŢI,
EU ŞI LUMEA ÎNCONJURĂTOARE
 PROIECTAREA TEMATICĂ este realizată de cadrul didactic și reprezintă o activitate centrată pe o
temă care derivă din necesitățile și interesele copiilor, fiind abordată prin prisma mai multor domenii de

activitate Un proiect tematic poate fi propus în rezultatul evaluării copiilor, în cazul atestării unor lacune
sau ca răspuns la interesul manifestat de ei. Subiectele pot fi sugerate de copii în urma unor discuții sau
aplicării unor metode. Prin realizarea unei unități tematice se asigură abordarea integrată a curriculumului.
Proiectul tematic este o activitate centrată pe copil, un demers didactic în centrul căruia se afl
o temă/subiect ce prezintă interes pentru copil, în a cărei abordare şi soluţionare vor f implicate mai multe arii
curriculare.Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui scenariu bine gîndit pentru o zi/o
săptămînă.Această activitate presupune o împletire a obiectivelor din arii curriculare diferite cu domeniile de
dezvoltare,apelîndu-se la conţinuturi conforme cu necesităţile de cunoaştere ale copilului. Un proiect tematic poate fi
propus în rezultatul evaluării copiilor, în cazul atestării unor lacune sau ca răspuns la interesul manifestat deei.
Subiectele pot f sugerate de copii, (întîmplări/evenimente cotidiene – naşterea unui copil într-o familie;naşterea unor
animale într-o gospodărie; accidente rutiere etc.; cataclisme ale naturii – eruperea unor vulcani,inundaţii etc.), cadru
didactic, părinţi. O altă modalitate de stabilire a subiectelor este şi aplicarea tehnicii celor 3 C.
Schemă-model de proiect tematic (vezi 1001 idei pentru o educaţie timpurie de calitate. Ghid pentru educatori,
Chişinău 2010, pag 80-81)

5
 Proiectarea tematică are câteva etape
Proiectul debutează cu o motivare, care are menirea de a direcţiona activitatea copiilor spre realizarea
obiectivelor şi învăţarea conţinuturilor stabilite.

Inventar de Scrisoare de Inventar de

Harta proiectului
probleme intenție activități

În vederea atingerii obiectivelor propuse, educatorul/educatoarea va lua în calcul şi repartizarea sarcinilor în cadrul
activităţilor zilnice la ficare zonă/arie/centrude activitate (Bibliotecă, ştiinţă, artă, construcţii, joc de rol, apă şi nisip,
joc manipulativ/de masă).
Inventar de probleme

Ce știu? Ce vreau să știu/ aflu? Cum pot află?

Un proiect tematic poate fi derulat în toate grupele, însă obiectivele operaţionale, sarcinile de lucru, inventarul
de probleme vor fi diferite de la o vîrstă la alta. De exemplu, la vîrsta de 2-3 şi 3-4 ani, proiectul tematic În lumea
animalelor va prevedea familiarizarea copiilor cu un animal în cadrul unei activităţi. La vîrsta de 4-5 ani, la o
activitate, copiii vor învăţa despre 2 animale (caracteristici, asemănări, mod de trai, hrană), iar la vîrsta de 5-7
ani – vor lua cunoştinţă de o specie de animale cu toate caracteristicile acesteia: mod de trai, foloase, înmulţire,
reguli de comportare cu animalele, îngrijire.
La realizarea unui proiect tematic vor participa şi părinţii cu material didactice, informaţii etc. Educatoare îi anunță din
timp printr-o scrisoare de intenție ca acesta:

6
 Pe perioada derulării proiectului, cadrul didactic va crea condiţiile necesare: va pune la dispoziţia copiilor
Harta proiectului, mulaje, ustensile, enciclopedii, materiale pentru experienţe şi
explorare.

Inventar de activități
7
 Ziua Tema Activități Activități în centre de
Data zilei comune interes Activități de dezvoltare personală

Un proiect tematic va fializa cu produse (machete, postere, cărţi, albume etc.), cu spectacole muzicale
etc. În funcţie de interesul manifestat de copii pentru tema abordată, un proiect poate fi restrîns sau extins.
Progresul şi achiziţiile dobîndite de copii (cunoştinţe, comportamente, atitudini, deprinderi) vor fi reflctate
în portofoliul proiectului, ca dovadă a derulării sale şi ca măsură a calităţii activităţilor desfăşurate (materiale
cu conţinut informaţional vizînd tema proiectului, harta proiectului, proiectul propriu-zis, lucrări ale copiilor,
fie de lucru individuale, desene, colaje, imagini, poze din timpul derulării proiectului, materialele create,
albume, cărţi etc). Portofoliile se vor păstra în ficare grupă pentru ficare proiect derulat.

2.PROIECTAREA ZILNICĂ

Data
Ziua:
Tema proiectului tematic:
Subtema:
Tema zilei:
Unități de competență:
Obiectivele operaționale:
O1 –
O2 –
O3 –
Vocabular

8
3.PROIECTAREA ACTIVITĂȚILOR INTEGRATE

Data:
Instituţia:
Grupa:
Propunător:
Tema globală:
Tema proiectului:
Subtema:
Tema zilei:
Domeniile de activitate:
Dimensiunile:
Unități de competență:

Obiective operaţionale:
La finele activității copiii vor fi capabili:
a) Cognitive:
b) Psihomotorii:
c) Socio-afective:
Strategii didactice:
a) Metode didactice:
b) Mijloace de învăţământ:
c) Forme de organizare:
Centre de interes:
Bibliografie:

9
10
(Modele de proiecte ale activităților integrate vezi în 1001 idei pentru o educaţie timpurie de calitate. Ghid
pentru educatori, Chişinău 2010, pag 88-94)

Cum putem integra domeniile de activitate cu domeniile de dezvoltare şi centrele de activitate?

Răspunsul la această întrebare îl veţi găsi în Ghidul cadrelor didactice pentru educaţia timpurie şi preşcolară
(2008, pag. 54-58). Nu există o reţetă după care să se desfăşoare activităţile integrate. Cadrul didactic va hotărî ce
activităţi şi cum să le organizeze: pe domenii experienţiale/de dezvoltare, în grupuri mici şi din categoria jocurilor etc.

Bibliografie recomandată
 1001 idei pentru o educaţie timpurie de calitate. Ghid pentru educatori, Chişinău 2010
 Ghidul cadrelor didactice pentru educaţia timpurie şi preşcolară 2008
 Curriculumul pentru Educația Timpurie
 Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani CHIŞINĂU, 2018
 Cadrul de referinţă al Educaţiei timpurii din Republica Moldova. – Chişinău : Lyceum, 2018

11