ROLUL SI FUNCTIILE MIJLOACELOR DE INVATAMANT IN SCOALA MODERNA

In cadrul unei actiuni educative, sub aspectul eficientei distingem patru mari
domenii: obiectivul de realizat, continutul de idei vehiculat, strategia de lucru adoptata,
evaluarea. Accentul pus doar pe unul sau doua din cele patru domenii nu poate asigura reusita
actului educational. Pedagogia moderna propune organizarea in asa masura a procesului de
invatamant, incat problemele de continut si strategie sa se realizeze in functie de obiective.
Prioritar este stabilirea obiectivelor, iar in functie de acestea se vor anticipa continuturile
metodele si mijloacele de invatare si instrumentele de evaluare.
A specifica un obiectiv in termen operationali implica si stabilirea imediata si
adecvata a strategiei didactice, in mod deosebit a metodelor ce urmeaza a fi utilizate si a
mijloacelor de invatamant.
Parte componenta si foarte importanta a strategiei didactice este mijlocul de
invatamant definit ca parte materiala, naturala sau intentionata care sustine realizarea
obiectivelor activitatii de instruire. Ansamblul resurselor materiale folosite in procesul de
invatamant de catre educatoare are ca scop perceperea, intelegerea cunostintelor, formarea
notiunilor, fixarea si consolidarea informatilor.
Utilitatea mijloacelor de invatamant a fost determinata de:
1. o conceptie filozofica - materialist senzualista, potrivit careia simturile dau
valoare de adevar cunostintelor noastre si nimic nu exista in intelect fara a
exista mai intai in simturi;
2. nevoia de a intelege mesajul didactic in toata complexitatea lui, astfel ca
apelul la mai multi analizatori faciliteaza acest lucru;
3. optimizarea procesului de invatamant prin instrumentalizarea lui, adica prin
folosirea unor materiale tehnice de natura didactica sau nedidactica asociate
unor metode;
Mijloace didactice se interpun intre educator si elev fortificand capacitatea
instructiv - educativa a educatorului si facilitand activitatea de invatare a elevului. Ele
redimensioneaza raportul dintre latura verbalista si cea actionala - practica a activitatii
didactice si pun elevii in contact cu obiecte, fenomene, evenimente, procese greu accesibile
perceptiei directe. Familiarizeaza elevii cu manuirea unor obiecte, solicita si sprijina operatiile
gandirii, stimuleaza cercetarea si afecteaza pozitiv imaginatia si creativitatea elevilor.
Mijloace didactice nu se opun cuvantului si scrisului, ci se integreaza lor.
Folosirea mijloacelor de invatamant are la baza unele principii:
combinarea comentariilor orale si a elementelor audio - vizuale pentru a putea fi
retinute mai bine;
- folosirea mijloacelor de invatamant permite o asimilare mai rapida si o activitate mai
intensa;
- daca mijloacele sunt alese cu grija, ele pot crea o situatie de autoinstruire;
unele mijloace de invatamant permit abordarea interdisciplinara a problematicii
respective, lucru ce are valente formative evidente asupra elevilor.
Mijloacele de invatamant se dovedesc a fi utile doar in cazul in care sunt integrate
corespunzator in activitatea de instruire si doar atunci cand li se imprima o finalitate
pedagogica. Au functii pedagogice care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru
valorificarea completa a acestora:
functia de comunicare arata proprietatea mijloacelor de invatamant de a transmite
informatii despre obiecte, fenomene sau procese studiate; dintre acestea amintim
mijloacele audio - vizuale sau studiile de caz;
functia ilustrativ - demonstrativa urmareste ameliorarea comunicarii orale, prin
prezentarea unor experimente, demonstratii, modele de comportare;

functia formativ - educativa urmareste exersarea operatiilor gandirii, activizarea

atentiei si formarea unor priceperi si deprinderi profesionale; ea faciliteaza activitatea
independenta prin stimularea curiozitatii si a intereselor;
functia stimulativa presupune dezvoltarea motivatiei pentru temele studiate; unele
mijloace de invatamant pot declansa impresii puternice, stari si trairi emotive,
momente de buna - dispozitie; s-a observat ca mijloacele audio - vizuale reusesc cel
mai bine acest lucru;
- functia de rationalizare a efortului in activitatea de predare - invatare;
functia de evaluare a randamentului scolar se refera la posibilitatea diagnosticarii si
aprecierii progreselor elevilor, prin crearea unor situatii - problema - care sa testeze capacitatea lor de a opera cu datele invatate, de a
identifica, compara sau interpreta.
Ca tehnica de utilizarea a mijloacelor de invatamant si de pricepere
a functiilor ce le pot indeplini se sugereaza folosirea "piramidei experientei educationale"
elaborata de Edgar Dale (1969) si cunoscuta sub denumirea de "Scara lui Dale".
XII - simboluri verbale (orale, scrise);
XI - simboluri figurale (imagini, scheme);
X - inregistrari sonore pe benzi magnetice;
IX - imagini fixe (fotografii, diafilme, diapozitive);
VIII - imagini mobile (filme);
VII - imagini TV;
VI - imagini statice (expozitii, muzee);
V - observatii intentionate ( excursii);
IV - observatii bazate pe experiente stiintifice (demonstratii);
III - scene dramatice;
II - experiente inventate (simulari, machete);
I - experiente directe (activitatea reala a copilului).
Se observa din "scara" ca la baza se situeaza experientele cele mai directe, dirijate
spre un anume scop, adica, contactul fizic pe care copilul il realizeaza cu obiectele si fiintele,
folosind toate amintirile sale pentru a invata prin actiune.
2.Modalitati de integrare eficienta in structura activitatilor a mijloacelor de
invatamant specifice disciplinei.
In ceea ce priveste integrarea mijloacelor de invatamant in activitatea didactica
trebuie avuta in vedere valoarea loc psihopedagogica, conditiile si modalitatile de utilizare a
lor. Fiind instrumente pedagogice, ele au menirea de a optimiza comunicarea educationala
dintre educator si elev.
Valoarea pedagogica a mijloacelor de invatamant rezulta din implicatiile pe care o
au asupra transmiterii si asimilarii mesajelor didactice, iar criteriul de apreciere al acestei
valori nu poate fi decat acela al efectului pe care il au in realizarea obiectivelor.
Alegerea mijloacelor de invatamant adecvate situatiilor educationale favorabile
invatarii depinde de capacitatea educatoarei de a opta pentru un mijloc de invatamant care sa
asigure constientizarea celor invatate, concomitent cu motivarea invatarii. Educatoarea trebuie
sa perceapa psihologia tipului de invatare care intervine in conditiile mijlocului de invatamant
ales la un anumit grup de copii, cu anumite particularitati fizice si intelectuale.
Mijlocul de invatamant are contributie efectiva la transmiterea informatiei noi cat
si aportul la formarea unor aptitudini si deprinderi intelectuale.
Eficienta diferitelor mijloace de invatamant se face in functie de contributia lor la
realizarea obiectivelor propuse luand in considerare trei criterii de ordin pedagogic, tehnic si
administrativ:

1.

Criteriu pedagogic se refera la identificarea functiilor pe care trebuie sa le

indeplineasca mijloacele de invatamant in cadrul activitatilor: de sensibilizare
la o problema de comunicare, de prezentare a unor situatii problema; de
transmitere de informatii suplimentare; de captare a atentiei; de sprijinire a
formarii deprinderilor practice.
2. Criteriul tehnic presupune mod de care dispune de mijloacele dorite, usurinta
de procurare si folosire, caracterul practic al utilizarii lor, cat de familiare ne
sunt noua si copiilor.
3. Criteriul administrativ consta in luarea in calcul a posibilitatilor de dotare a
salii de grupa cu anumite materiale, ambianta in care se produce invatarea,
arhitectura interna, flexibilitatea impartirii spatiului educational.
Alegerea mijloacelor care sa fie la maximum utilizate cu eficienta depinde in
ultima instanta de competenta cadrului didactic de ale integra si adapta unei situatii de
invatare avand in vedere atat criteriile de selectare mentionate cat si tipul de activitate in care
se utilizeaza. La nivelul invatamantului prescolar se delimiteaza trei directii de utilizare: in
activitatile frontale (activitati comune si complementare), in cadrul activitatilor de grup (arii
de stimulare) si in cadrul activitatilor individuale (activitati desfasurate atat in cadrul ariilor de
stimulare cat si in cadrul activitatilor de dupa amiaza).
3.Contributia mijloacelor de invatamant la realizarea obiectivelor cognitive,
afective, psiho-motorii, la reconsiderarea relatiei educator-elev si la evaluarea procesului de
invatamant
Avand in vedere varsta copiilor si particularitatile lor individuale, desi materialul
didactic ales spre a fi folosit in activitatea didactica este adecvat continutului si situatilor de
invatare, nu este suficient, acesta trebuie sa respecte cerintele de ordin estetic si igienic. Nu se
va folosi sub nici o forma un material didactic uzat sau care atenteaza la sanatatea copiilor.
Utilizarea mijloacelor de invatamant in cele trei tipuri de activitati, subliniem ca in
activitatile frontale, activitati desfasurate cu intreaga grupa de copii, aceste instrumente sau
resurse materiale, sunt in majoritatea cazurilor enumerate de educatoare. Copiii receptioneaza
mesajele transmise cu ajutorul lor si opereaza apoi cu ele in functiei de scopul urmarit.
Mijlocul de invatamant utilizat cand se lucreaza cu intreaga grupa este ales in functie de
categoria de activitate si in concordanta cu obiectivul preconizat.
De exemplu, intr-o activitate de cunoasterea mediului, in cazul observarilor se
foloseste explorarea obiectelor si fenomenelor prin contactul nemijlocit al copilului cu
acestea. Se impune utilizarea obiectelor din natura sau a substitutelor acestora, care sa
trezeasca interesul copiilor, sa ofere informatii veridice, concrete, complete, sa ofere acces la
cunoastere prin mai multi analizatori, care au si un impact afectiv puternic. Educatoarea la va
duce in sala de grupa, in masura in care conditiile ii permit sau va duce copiii sa le vada in
mediul lor natural.
O alta categorie de activitate cu multe valente pedagogice, care, impune un variat
si bogat material didactic este activitatea de educare a limbajului. In activitatile de povestire,
imaginile si plansele se dovedesc a fi
un bun captator al atentiei. Este important ca plansele prezentate sa fie relevante pentru
momentul povestirii, sa fie viu colorate, sa fie suficient dimensionate pentru a fi vazute de
copii, sa fie ingrijite si curate. Tot in activitatile de educare a limbajului utilizate cu eficienta
in invatarea literelor, in corectarea vorbirii sunt jetoanele. In functie de cerinte in educarea si
dezvoltarea limbajului, mijloace la indemana educatoarei sunt: aparatele de proiectie,
diafilmele, casetofonul, CD-ROM-urile, TV-ul. Si desenele animate sunt deosebit de eficiente,
deoarece intr-un context relaxant, populat cu personaje placute, copilul receptioneaza mai
usor mesajul verbal.

Unul din obiectivele activitatilor de educare a limbajului a carui realizare depinde de

mijloacele de invatamant utilizate este cel al familiarizarii si formarii de munca intelectuala la
copii. Rasfoind carti, caiete copii invata sa tina carte in pozitia fireasca sa o rasfoiasca sa
cunoasca sensul citirii, sa converseze, unii chiar sa citeasca.
Utilizarea mijloacelor de invatamant in cadrul activitatilor cu continut matematic
este absolut necesara datorita nivelului gandirii logice la care se afla copilul. Se foloseste
material didactic distributiv in invatarea numaratului, in stabilirea corespondentei a doua
multimi, in rezolvarea problemelor, in descompunerea numerelor, in compunerea lor, in
efectuarea masuratorilor. Numai manuind materialul didactic copilul va intelege mai usor
notiunile matematice atat de abstracte, va reusi sa la insuseasca si sa opereze cu ele.
In desfasurarea activitatilor artistico-plastice si a activitatilor practice materialele
didactice sunt indispensabile. Materiale care permit copiilor sa-si exerseze deprinderile si
aptitudinile artistice: creioanele, pensulele, acuarelele, foile de desen, hartia glasata,
foarfecele, margelele etc.
La activitatile de educatiei muzicala se cere folosirea instrumentelor muzicale, a
casetofoanelor, a CD-ROM-urilor ca mijloace de invatamant. Utilizarea lor ajuta copii sa se
familiarizeze cu liniile melodice ale cantecelor, educa memoria muzicala.
O prezenta certa in unitatile de invatamant prescolar este calculatorul care ajuta
copii sa faca primii pasi in lumea informaticii. Copii invata sa-si scrie numele recunosc litere,
cifre etc. Pornind de la joc calculatorul poate realiza educarea limbajului prin povestiri dupa
un sir de ilustratii, citirea dupa imagini selective, denumirea unui peisaj, vorbirea dialogata.
Se pot realiza obiective importante la activitatilor matematice: orientare in spatiu, constituirea
multimilor, formarea sirurilor crescatoare si descrescatoare, formare de perechi, rezolvarea de
probleme. Calculatorul poate fi utilizat atat pentru fiecare activitate distincta cat si in cadrul
optionalului, unde granita dintre activitati poate disparea.
In activitatea desfasurata in ariile de stimulare, mijloacele de invatamant sunt puse
la dispozitia copiilor si sunt manevrate de copii. Spatiile destinate sunt dotate adecvat fiecarei
arii cu mijloace de invatamant corespunzatoare.
Jocurile distractive desfasurate complementar nu necesita un material deosebit, se
pot folosi: mingea, coarda, popicele, creta de colorat.
Educatoarele pot imbogati zestrea materiala a gradinitei cu planse, desene
ilustratii, material distributiv, inregistrari, casete video etc. In curtea gradinitei se pot amenaja
cu parintii tobogane, gropi cu nisip, scari fixe, bazine cu apa, terenuri sportive. Mobilierul din
salile de grupa trebuie sa fie usor, deplasabil, potrivit inaltimii copiilor si cu posibilitati de
reamplasare. Se poate amenaja coltul viu (acvariu cu pesti sau broaste testoase) impreuna cu
copiii.
Integrarea mijloacelor de invatamant in cele trei categorii de activitati depinde de
obiectivele urmarite, de strategiile folosite si de posibilitatile tehnice de care dispunem.
Mijloacele de invatamant au un rol important in evaluarea randamentului scolar, da
posibilitatea diagnosticarii si aprecierii progreselor copiilor, prin crearea unor situatiiproblema, care sa testeze capacitatea lor de a opera cu datele invatate, de a identifica, compara
sau interpreta.
4. Tipuri de mijloace de invatamant.
O prima clasificare a mijloacelor de invatamant ar fi aceea realizata de Wilker
Shramm dupa criteriul istoriei:
Generatia I care cuprinde: tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu;
Generatia a II-a : tiparul, informatii gata elaborate (manuale texte
imprimate);

Generatia a III-a : fotografia, diapozitivul,inregistrarile sonore, filmul,

televiziunea;
Generatia a IV-a : tehnicile moderne, masinile de instruire;
Generatia a V-a : presupune folosirea calculatorului electronic.
In momentul de fata suntem la generatia a VI-a constituita din retele de
calculatoare locale, regionale sau mondiale (internet), din alte tehnologii informationale si
comunicationale oferite de retele GSM.
Clasificarea dupa criteriul istoric nu este singura , mai exista si alte criterii de
clasificare. Si anume:
criteriul analizatorului caruia i se adreseaza, mijloacele fiind vizuale, auditive,
audiovizuale;
- criteriul functiei pedagogice
Din perspectiva functionalitatii pedagogice (dupa I.Cerghit) mijloacele de
invatamant au fost clasificate in:
a - mijloace informativ - demonstrative (ierbare, insectare, obiecte, aparate,
ilustratii, fotografii, planse,tabele etc);
b - mijloace de exersare si formare (aparate, instrumente, instalatii);
c - mijloace de rationalizare a timpului (harti, sabloane, masini de multiplicat);
d - mijloace de evaluare a rezultatelor invatarii (teste, masini de testare,
calculatoare).
Unii autori clasifica mijloacele de invatamant dupa criteriul prezentei sau absentei mesajului
didactic se disting astfel:
A. mijloace de invatamant care includ mesajul didactic.
Aceasta categorie include mijloace de invatamant cu mesaje didactice si se
concretizeaza in toate mijloacele care reproduc anumite trasaturi caracteristice obiectelor:
a - mijloace de invatamant care redau in forma naturala obiectele si fenomenele
realitatii: plante, roci, substante;
b - mijloace de invatamant sub forma de materiale grafice: harti, diagrame,
tablouri, planse;
c - mijloace de invatamant sub forma de modele substantiale, functionale si
actionale: machete, mulaje, modele, blocurile logice ale lui Dines;
d - tehnici audio vizuale; discuri, benzi magnetice.
B. mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor sau informatiilor didactice:
tabla magnetica, diapozitive.
5. Integrarea mijloacelor de invatamant in ansamblul tehnologiilor didactice
moderne.
In societatea contemporana se observa un fenomen foarte interesant in ceea ce
priveste legatura intre progresul stiintei si invatamant. Aceasta legatura nu este noua, ea s-a
manifestat in toate epocile si civilizatiile si a constat in transmiterea in cadrul lectiei a
progreselor stiintei si tehnicii. Ceea ce face interesanta aceasta legatura, in prezent, este
prezenta calculatorului si utilizarea lui in organizarea instruirii, in conducerea invatamantului
sau in cercetarea pedagogica.
Astfel, s-a nascut o noua metoda didactica, intitulata generic instruirea asistata de
calculator (I.A.C.). Aceasta metoda moderna incadrata de Ioan Cerghit in categoria
metodelor de rationalizare a invatarii si predarii, asigura o mai buna colaborare intre cadru
didactic si elev, ducand transformarea primului in moderator sau indrumator al activitatii de
invatare.
Instruirea asistata de calculator ii ofera elevului posibilitatea de a invata prin
cercetare, prin descoperire, de a interactiona si de a raspunde la diversi stimuli vizuali sau
auditivi. Calculatorul ofera un set variat de informatii, de intrebari sau probleme, prezentate

sub forma sonora sau vizuala, prin texte, imagini fotografice, imagini video animate, desene
sau grafice. Calculatorul este un mediu interactiv, care mentine atentia si motivatia elevului
treze, indiferent de gradul de dificultate. Ca orice metoda didactica, si instruirea asistata de
calculator are avantaje, care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru a fi valorificate sau,
dimpotriva, evitate. In primul rand, utilizarea calculatorului inseamna o mare economie de
timp, fiind totusi foarte costisitoare. In al doilea rand, calculatorul stimuleaza unele fenomene
si procese, dar nu inlocuieste experimentele sau observatia lor directa.
Orice apel la mijloace pune in balanta avantaje si dezavantaje.
Avantaje: ele suplimenteaza explicatiile verbale ipostaziind un suport vizibil, intuitiv,
mijlocesc elevilor o realitate greu accesibila direct, provoaca si sustin motivatii cognitive,
consolideaza cunostinte, eficientizeaza folosirea timpului de instruire.
Dezavantaje: predispun la o standardizare a perceperii si interpretarii realitatii, imbie la
receptarea pasiva, uneori produc denaturari a fenomenelor etalate si concura la formarea unor
imagini artificiale despre societate.
In concluzie selectarea mijloacelor de invatamant trebuie facuta cu multa
competenta fara supra solicitari sau exagerari.
Bibliografie:
Metodica activitatilor instructiv-educative, Editura Universitatea "Aurel Vlaicu", Arad 2004.
Fenomenul educational, Editura Mirton, Timisoara 2000.
Psihopedagogie prescolara si scolara, Bucuresti 2005.
Didactica prescolara, Editura Integral, Bucuresti 1998.
Pedagogie prescolara, Editura Aramis 2001.