Profesor învățământ preșcolar: Corchez Camelia

Șc. Gimnazială „N. Iorga” – Grădinița P.N. nr 26, Iași

Metode privind predarea științelor naturii cu ajutorul TIC-ului în

învățământul preșcolar

ARGUMENT

Premisa principală a acestei lucrări este să creeze o viziune de ansamblu asupra

sistemului educațional românesc, din prisma evoluției acestuia, ca urmare a utilizării noilor
mijloace tehnice de instruire din ciclul preșcolar.

O altfel de instruire și anume cea asistată de calculator, pune în valoare mijloacele

tehnice de instruire, fără de care nu s-ar fi putut realiza. Voi realiza o prezentare succintă a
noului sistem educațional, folosit la nivelul Uniunii Europene și anume, Sistemul Educațional
Informatizat. În ceea ce privește aceste sisteme de instruire asistată de calculator, apariția „e-
learning-ului” a revoluționat educația de pretutindeni și a adus atât elevilor cât și profesorilor,
posibilitatea învățării-predării-evaluării prin virtualizarea informației.

Cât despre importanța mijloacelor tehnice de instruire în predarea știinelor naturii, voi
prezenta cu ajutorul aplicației AeL, câteva lecții interactive. Lecții care facilitează punerea în
contact a copiilor cu obiecte și fenomene mai greu accesibile perceperii directe, cu aspecte ale
realității. Prin conţinutul lor, prin valenţele sale educative, acest obiect contribuie la formarea
personalităţii elevilor, la lărgirea orizontului de cunoaştere a naturii, la formarea deprinderilor
practice necesare viitorului adult.

Copilul de astăzi va fi cel care va duce cercetarea mai departe și va descoperi noi taine
ale universului. Cărţile citite, filmele educative vizionate (chiar şi cele ştiinţifico-fantastice),
cunoştinţele predate şi învăţate le asigură baza pentru asimilarea celorlalte noţiuni. Aceste
lucruri îi determină pe copii să devină mai curajoși, le dezvoltă curiozitatea, îi face să înţeleagă
ce reprezintă mediul înconjurător, să cunoască Pământul.

Învăţământul actual înclină balanţa de la informativ spre formativ, de la cantitate spre

calitatea cunoştinţelor, permite şcolii pregătirea şi formarea noilor generaţii de tineri potrivite
unor nevoi sociale specifice, noile tipuri de profesionalizare.
Profesor învățământ preșcolar: Corchez Camelia
Șc. Gimnazială „N. Iorga” – Grădinița P.N. nr 26, Iași

Metoda de învățământ/ pedagogică/ de predare-învățare/ de instruire/ didactică

reprezintă o modalitate, un mod de cunoaștere și acțiune, un instrument cu ajutorul căruia,
elevii, sub îndrumarea profesorului sau în mod independent, își însușesc și aprofundează
cunoștințe, își formează și dezvoltă priceperi și deprinderi (abilități) intelectuale și practice,
capacități, competențe, comportamente, aptitudini, atitudini etc. (M. Bocoș, 2008, pg. 93-94)

Metodele de învățământ au evoluat odată cu cerințele lor de valorificare, au reprezentat

și reprezintă pentru teoria și practica instruirii și autoinstruirii un proces extrem de dinamic cu
urmări importante asupra creșterii eficiente a procesului instructiv-educativ.

I. Metode de transmitere și însușire a cunoștințelor:

I. 1. Metode de comunicare orală: expozitivă (expunerea, povestirea, explicația, dezbaterea,
informarea etc.), conversativă/ interactivă (colocviul, asaltul de idei, dezbaterea, etc.) și metoda
problematizării.
I. 2. Metode de comunicare scrisă: lectura, activitatea cu manualul și alte cărți, metoda
compunerii, referatele, proiectele.

I. 3. Metode de comunicare la nivelul limbajului intern: autoobservația, reflecția personală,

introspecția.
I. 4. Metode de comunicare interpersonală: învățarea prin cooperare, munca în grup.
II. Metode de cercetare a realității:
II. 1. Metode de cercetare directă a realității: observația sistematică și independentă,
experimentul, abordarea euristică, învățarea prin descoperire.
II. 2. Metode de cercetare indirectă a realității: abordarea euristică, învățarea prin descoperire,
demonstrația, modelarea.
III. Metode bazate pe acțiunea practică:
III. 1. Metode de acțiune reală: exercițiul, rezolvările de probleme, algoritmizarea, lucrările
practice, lucrările experimentale, studiul de caz, proiectele, jocurile didactice.
III. 2. Metode de acțiune simultană: învățarea pe simulatoare didactice, jocurile de simulare,
jocurile didactice.
IV. Metode de raționalizare a predării și învățării/ Învățarea multimedia: include instruirea și
autoinstruirea asistată de computer. (M. Ionesc, 2011, pg 219-220).
Profesor învățământ preșcolar: Corchez Camelia
Șc. Gimnazială „N. Iorga” – Grădinița P.N. nr 26, Iași

Instruirea asistată de calculator prevede noi mijloace de instrire, printre care:

Raționalizarea presupune organizarea învățării în termeni de algoritmi și de buclă de
retroacțiune (feedback = de control imediat) sau: structurări riguroase (conținut și operații de
învățare), succesiuni stricte, condiționarea însuțirii elementelor noi de către însușirea seriei de
elemente anterioare, selecție și eliminarea operațiilor nefolositoare, răspunsuri precise, evitarea
greșelilor, reușită sigură.
Algoritmul este definit ca fiind un sistem de operații fundamentale, nereductibile, la
altele mai simple, a căror aplicare într-o succesiune determinată este necesară pentru rezolvarea
unor probleme-tip, de ordin practic sau teoretic.
Sau un algoritm este:
- o serie de acte și operații elementare care trebuie executate în secvențe pentru a îndeplini un
act oarecare urmând o înlănțuire strictă (Bucur, 1972);
- un ansamblu de reguli pentru efectuare unui sistem de operații într-o ordine dată, în vederea
rezolvării unor probleme de un anumit tip (Dicționar de neologisme, Ed. Științifică, 1966).
Un algoritm odată construit constituie un program, o procedură deterministă. Așa s-a
ajuns ca algoritmii să devină noi mijloace de instruire și să se dezvolte o așa numită „pedagogie
algoritmică” (I. Cerghit, 2006, p: 277, 279).

„ Mijloacele de învăţământ se referă la ansamblul materialelor naturale (obiecte

din realitatea înconjurătoare în forma lor naturală - minerale, plante, animale, aparate, utilaje,
instalaţii, maşini etc.) sau realizate intenţionat (modele, planşe, hărţi, manual, cărți, fișe de
lucru, chestionare, teste, portofolii, instalaţii pentru laboratoare fonice, jocuri didactice,
simulatoare didactice, mijloace tehnice de instruire etc.) care sprijină atingerea obiectivelor
activităţilor instructiv-educative.” Prin urmare, mijloacele de învățământ desemnează
ansamblul de instrumente materiale ce facilitează transmiterea de cunoștințe, formarea de
priceperi, deprinderi și competențe, evaluarea unor achiziții și valorizează aplicațiile practice
din cadrul procesului didactic.
„Mijloacele de învățământ, mai ales cele audio-vizuale, facilitează punerea în contact a
elevilor cu obiecte și fenomene mai greu accesibile perceperii directe, cu procese intime, cu
aspect ale realității rare sau mai greu accesibile, care nu pot fi deslușite decât prin prelucrări
sofisticate, cu ajutorul unor tehnici și instrumente speciale”. (Cucoș, C., 2002; p: 300)
Din punct de vedere istoric și conceptual, evoluția mijloacelor de învățământ a pornit
de la noțiunile de mijloc intuitiv și de material didactic avansând până la terminologii și
instrumente tehnice moderne și/cu fenomene multimedia.
Profesor învățământ preșcolar: Corchez Camelia
Șc. Gimnazială „N. Iorga” – Grădinița P.N. nr 26, Iași

Rolul principal în construcția, programarea și implementarea acestor instrumente îi revine

profesorului de la catedră, care va transforma dispozitivul tehnic într-un valoros auxiliar
educațional.
Metode de raționalizare a predării și învățării/ Învățarea multimedia care include
instruirea și autoinstruirea asistată de computer, acesta devenind un mijloc de învățare care
asigură valoarea psihopedagogică în diferite contexte educaționale:
a) nivelul motivației școlare a elevilor și nivelul achizițiilor acestora
b) inteligența generală a elevilor, capacitatea și stilul lor de învățare;
c) calitatea programelor de învățare, relevanța și logica informațiilor care vor fi
dobândite și a competențelor care vor fi formate;
d) caracterul (inter)activ și complementar al activității de predare-învățare (de exemplu,
oprirea temporară a unui film didactic pentru realizarea de comentarii, notarea
aspectelor esențiale ș.a.);
e) susținerea și verificarea/controlarea activității mintale a elevilor, asigurarea feed-
backului, a repetiției și a exersării. (V. Cojocariu, 2002)

Calculatorul: -seamănă cu o bibliotecă deoarece furnizează informații necesare

cunoașterii sau argumentării, explicitării, demonstrării cu ajutorul imaginilor dinamice,
formelor, sunetelor;

-verifică gradul de asimilare a cunoștințelor (întrebă, solicită, exprimă

corectitudinea răspunsurilor, conduce la informații suplimentare în cazul unor erori, lacune);

- participă în evaluarea performanțelor școlare: aplicarea de probe, teste și

prezentarea rezultatelor obținute;
- sprijină eforturile de autoevaluare ale celui care învață;
- permite realizarea de exerciții și a unor activități de recapitulare;
- promovează creativitatea.

Avantaje și dezavantaje ale utilizării calculatorului:

Folosirea curentă a calculatorului ca mijloc de învăţământ duce la crearea unui mediu
virtual, în care elevii se pot mişca în timp şi în spaţiu, pot asambla sau dezasambla diferite
dispozitive, pot observa şi studia diverse fenomene naturale, pot simula o mulţime de situaţii
diferite într-un timp extrem de scurt.
Utilizarea calculatorului are ca avantaje generale:
1. Se adaptează perfect la particularitățile copilului, care este un visual prin excelență;
2. Solicită văzul, auzul și permite activitatea individual;
Profesor învățământ preșcolar: Corchez Camelia
Șc. Gimnazială „N. Iorga” – Grădinița P.N. nr 26, Iași

3. Oferă elevilor cu rapiditate și fără greșeală un volum mare de informații;

4. Asigură accesul concomitant și neîndrădit al unui mare număr de utilizatori la
softurile educaționale;
5. Realizează o individualizare reală și completă a învățării, generând un autentic dialog
cu cel care solicit sprijinul;
6. Eliberează pe învățător de o serie de sarcini, lăsându-i posibilitatea de a fi cu adevărat
un educator;
7. Disciplinează activitatea didactică ( atât procesul de predare, cât și cel de învățare),
lărgind sfera de manifestare a cretivității factorilor implicați;
8. Evaluarea devine mult mai obiectivă;
9. Stimulează atenția, determină o puternică participare afectivă a elevului, amplifică
motivația;
10. Lărgește orizontul de cunoaștere, șansele de învățare prin descoperire, cultivă
sensibilitatea estetică.;
11. Implicarea calculatorul în abordarea „ sarcinilor” didactice, fără a obosi și fără a
plictisi.
Dintre dezavantaje:
a. Conduce la o relativă izolare a elevului, captivat și capturat de universal tehnicii. El
află suficiente noutăți și satisfacții în relația cu calculatorul pentru a mai fi preocupat de
comunicarea propriu-zisă cu colegii, cu educatorul, sau cu familia.
b. Modifică specificul relației didactice. Relația umană fiind una „caldă”, firească,
bazată pe comunicarea verbală, nonverbală, paraverbală, riscă să fie înlocuită cu o relația de
tip interactive elev-mașină.
c. Modul educatorilor de a concepe procesul didactic, de a proiecta, modul de a-și
desfășura efectiv activitatea, poate deveni, uneori, un mod de supraveghere, consiliere,
îndrumare, mediere a raportului elev-computer.
d. Imaginea profesorului se poate „uza” , el nu mai este admirat pentru că știe și face
totul, nu va mai reprezenta o „autoritate”, ci va fi un organizator și conducător al învățării.
e. Induce, în diverse grade, tehnicismul – precum în Japonia, în urma exploziei
calculatoarelor, copii ajung să nu se mai joace cu jucării, ci își programează jucăriile și se joacă
virtual cu ele ( pe calculator). Astfel a apărut semnalul „ de echilibrare” a învățământului,
combinarea metodelor clasice cu calculatoarele.
f. Generează o anumită arficialitate a imaginii pe care elevii o dobândesc despre o serie
de realități, ca urmare a șanselor pe care calculatorul le are de a modela, prelucra, simula.
Profesor învățământ preșcolar: Corchez Camelia
Șc. Gimnazială „N. Iorga” – Grădinița P.N. nr 26, Iași

g. Amplifică unele afecțiuni ocular sau ale coloanei vertebrale. (Cojocariu, V. 2002;
p:78, 80).
Progresul științific și tehnic, modernizarea mijloacelor de învățământ a făcut pozibilă
trecerea de la material intuitiv static la calculator. Acest drum, parcurs prin generațiile
successive de mijloace de învățământ, a însemnat, creșterea posibilităților de eficientizare a
procesului didactic. Mai toate disciplinele au introdus și utilizat calculatorul și mai toate
categoriile de vârste școlare sunt atrase de această inovație.

Prin specificul și valențele sale, în sine, calculatorul se constituie ca un mijloc de

învățământ, numai că lui i se asociază, în mod obligatoriu, un soft (o dimensiune
informațională), un pachet de obiective ce trebuie atinse, o anumită combinare de metode și
procedee, ceea ce transformă utilizarea sa într-o strategie didactică. Acest lucru e evident în
combinarea: calculator (mijloc) – I.A.C. (metodă) - activitate individual. În funcție de
structura soft-ului și de sarcinile didactice elaborate, folosirea calculatoului poate deveni, în
funcție de exigențe, strategie euristică.

„Instruirea asistată de calculator (IAC) este o metodă didactică ce valorifică

principiile de modelare și analiză cibernetică a activității de instruire în contextul noilor
tehnologii informatice și de comunicații, caracteristice societății contemporane. ”

IAC (instruirea asistată de calculator) și e-learning se referă la folosirea tehnologiilor

informatice și de comunicații, precum și a mediilor pentru distribuirea materialelor didactice și
pentru îmbunătățirea proceselor de predare, învățare, asimilare de cunoștințe și deprinderilor
dar și de evaluare a elevilor. (A.Adăscăliței, 2007; p:11)
Metoda IAC valorifică următoarele operații didactice integrate la nivelul unei acțiuni
de dirijare euristică și individualizată a activităților de predare-învățare-evaluare:
 organizarea informației conform cerințelor programei adaptabile la capacitățile
fiecărului elev;
 stimularea cognitivă a elevului prin secvențe didactice și întrebări ce vizează
depistarea unor lacune, problem, situații-problemă;
 rezolvarea sarcinilor didactice prezentate anterior prin reactivarea sau obținerea
informațiilor necesare de la resursele informatice apelate prin intermediul
calculatorului;
 realizarea unor sinteze recapitulative după parcurgerea unor teme, module de
studio, lecții, grupuri de lecții, capitol, discipline școlare;
Profesor învățământ preșcolar: Corchez Camelia
Șc. Gimnazială „N. Iorga” – Grădinița P.N. nr 26, Iași

 asigurarea unor exerciții suplimentare de stimulare a creativității elevului.

Tehnologia de instruire îmbunătățește atât eficiența, cât și efectivitatea procesului de

învățare. Tehnologia de instruire combină proiectarea documentelor distribuite pe Internet cu
programarea și proiectarea pentru instruire în vederea realizării materialelor de predare-
învățare distribuite online.
În cadrul instruirii asistate de calculator, cele mai căutate și des folosite sunt tutorialele
online (text, multimedia, teste și corecție), cărțile electronice (versiuni ale tradiționalelor cărți
tipărite care pot fi citite pe calculator), situri Web, materiale multimedia ce conțin imagini,
grafice, animații, video și sunet. Sunt utilizate tehnologii de prezentare cum ar fi Microsoft
PowerPoint, proiectoare digitale și table interactive (whiteboards). Toate acestea sunt denumite
de profesorul Cucoș, ca fiind obiectele pedagogice.
Bibliotecile virtuale conțin cataloage și resurse de informații electronice.

„Softwere educațional reprezintă orice produs digital în orice format ce poate fi utilizat
pe orice calculator și reprezintă un subiect, o temă, o problem, un experiment, o lecție, un curs
etc., fiind o alternativă sau un complement față de metodele educaționale tradiționale (table,
creta, etc.).” (A.Adăscăliței, 2007; p:27)
Cel mai important program din cadrul Sistemului Educațional Informatizat (SEI) îl
constituie AeL, care este un sistem de predare/învățare și management al conținutului
(LMS/LCMS) dezvoltat de SIVECO România, destinat utilizării de către toate categoriile de
participanți în procesul educațional: profesori, elevi, studenți, management și personal
administrativ. Conţinutul digital educaţional AeL eContent este special dezvoltat pentru a
sprijini procesul de predare/învăţare, fiind proiectat şi prezentat într-o manieră atractivă,
modernă şi motivantă. Lecţiile multimedia interactive oferă noi metode de învăţare care
îmbunătăţesc performanţa şcolară şi contribuie, prin atingerea obiectivelor operaţionale
propuse, la formarea de aptitudini, abilităţi şi competenţe.
Advanced e-learning (AEL) reprezintă o platformă integrată și complexă de instruire
asistată de calculator, bazată pe o filosofie integrată de predare, învățare și gestiune a
conținutului, activând principii educaționale dintre cele mai moderne.
AEL poate fi folosit pentru învățarea condusă de profesor/instructor sau pentru
învățarea independent. (Sursa: http://www.siveco.ro/ro/solutii-business-to-
public/elearning/platforma-ael )
Profesor învățământ preșcolar: Corchez Camelia
Șc. Gimnazială „N. Iorga” – Grădinița P.N. nr 26, Iași

Termenul e-learning desemnează acea relitate educațională realizată prin intermediul

rețelelor electronice și prin implicarea noilor tehnologii comunicaționale și multimedia.
Prefixul e face trimitere la termenii electronic și on-line.
O definiție a e-learningului ne este oferită de Mihaela Brut, în ghidul său informatic al
profesorului modern:
„E-learning reprezintă interacțiunea dintre procesul de predare/învățare și tehnologiile
informaționale – ICT (Information and Communication Technology)-, acoperind un spectru
larg de activități, de la învățământul asistat de calculator (o combinație între practicile
tradiționale și cele on-line de învățare) până la învățământul desfășurat în întregime în manieră
on-line”. (Brut, Mihaela,2006; p.10)
Platforma AEL, pezintă deasemenea, o ramură special intitulată eduCreativ.
EduCreativ oferă o nouă serie de lecţii multimedia pentru ciclul primar, continuând suita de
produse educaţionale de excepţie realizate de către SIVECO Romania şi AltFactor. Poveştile
şi personajele lor năstruşnice dau viaţă şi culoare fiecărei discipline.

„Edu Soft este un important dezvoltator de soft educaţional din

România, aparţinând Editurii EDU. Conceptul de bază Edu Soft
este cel al educaţiei distractive. Noi ştim că învăţarea poate fi o
activitate plăcută şi am făcut totul pentru ca prietenii noştri elevi
să se bucure de plăcerea de a învăţa.”
(sursa: http://advancedelearning.com/index.php/articles/c5004 )
Jocurile educative 3D sunt ultima invenţie în domeniul educaţiei distractive. Prin
intermediul lor introducem elevii în „aventura cunoaşterii” şi transformăm computerul
prietenilor noştri într-o fereastră spre lumea fascinantă a ştiinţei. ( sursa: http://edu-soft.eu )

O platform de tip e-learning este Educrates. „Transformarea prezentului site într-o

platformă de e-learning este un spaţiu de comunicare, oferind gratuit elevilor: jocuri educative,
aplicaţii interactive şi concursuri interdisciplinare online. Pentru ceilalţi vizitatori, site-ul se
doreşte a fi o platformă de publicare a Revistei Educrates şi un forum de discuţii.” (sursa:
http://educrates.ro/scopul-asocia%C8%9Biei )
În urma lecțiilor, copii s-au arătat foarte mulțumiți!
Profesor învățământ preșcolar: Corchez Camelia
Șc. Gimnazială „N. Iorga” – Grădinița P.N. nr 26, Iași

Dacă obiectivele principale ale domeniului „Cunoașterea mediului” nu vizează

însușirea de cunoștințe, ci dezvoltarea capacităților de observare, explorare și înțelegere a
realității din mediul înconjurător, atunci integrarea mijloacelor tehnice, în special a
calculatorului, este ideală. Datorită calculatorului, a softurilor educaționale (Edu Soft), a
platformelor (AeL), conținuturile științelor naturii sunt mai ușor de prezentat, de înțeles de
către copii. Cu siguranță participarea preșcolarilor va fi mult mai activă și conștientă la
descoperirea și redescoperirea fenomenelor și proceselor naturii.
Procesul de cunoaștere a mediului înconjurător se desfășoară în strânsă relație cu
particularitățile psiho-fizice ale școlarului mic. Procesul de familiarizare cu mediul
înconjurător începe din etapa preșcolară în care copilul acumulează un bagaj diferit de
cunoștințe despre lumea care îl înconjoară. Astfel cu ajutorul unor filmulețe educaționale,
prezentate sub forma desenelor animate dar cu sarcini de lucru, elevii înțeleg mai ușor
conținuturile.

În figura 1. este prezentată o lecție din programul „Cunoașterea mediului”. Lecția este
programată cu scopul de a evalua cunoștințele preșcolarilor, cu privire la mediile de viață al
animalelor. Apăsând butonul play. broscuța prezintă diferite animale, pe care elevii le sortează
corespunzător mediului de viață.

Fig. 1. Lecție de consolidare, evaluare – „Medii de viață”. (Lecții AeL)

Profesor învățământ preșcolar: Corchez Camelia
Șc. Gimnazială „N. Iorga” – Grădinița P.N. nr 26, Iași

Un alt obiectiv major al disciplinei „ Cunoașterea mediului” îl prezintă educația pentru

sănătate a copiilor, pentru respectarea unor reguli de igienă individual și colectivă (igiena
corporal, igiena locuinței, igiena clasei). Pe canalul eduMagazin.ro copii pot urmări „Povestea
lui Dințișor„. Pot lua aminte sfaturile lui Dințișor, care-i îndeamnă pe copii să se spele pe dinți,
prezentâdu-le riscurile la care se expun, dacă nu îndeplinesc această regulă.

(Ex:Povestea lui Dințișor)

Figura 2. prezintă o lecție de predare-învățare, prin care preșcolarii grupei mari pot
„descoperi” de unde ia naștere floarea și alcătuirea ei. Simularea are ca obiectiv, formarea unor
modele ale fenomenelor, proceselor sau sistemelor reale, care să le permită copiilor înţelegerea
formării sau funcţionării acestora.

Fig. 2. Lecție de predare-învățare, „Floarea și originea ei”. (Lecții AeL)

Profesor învățământ preșcolar: Corchez Camelia
Șc. Gimnazială „N. Iorga” – Grădinița P.N. nr 26, Iași

Cu astfel de lecții audio-video, peeșcolarii pot urmări fenomene, care în viața reală sunt
mai greu de observant și necesită timp. De exemplu, polenizarea și fecundația care transformă
floarea în fruct.

Pe baza obiectivelor (generale, specific, operaționale), educatoarea trebuie să

pregătească materialele (lecțiile) adecvate, să prevadă și să stabilească ce să cunoască
preșcolarii și ce informații să primească, ce deprinderi urmărește să realizeze, ce capacități
intelectuale dezvoltă, ce convingeri și sentimente formează și ce atitudini imprimă acestora.
De aceea, la fiecare lecție, profesorul trebuie să formuleze corect obiectivele pentru
fiecare temă și subiect din programă; alegerea strategiei de predare, a metodelor și formelor de
organizare; folosirea mijloacelor de instruire, să fie adecvate conținuturilor fiecărei lecții.

Fig. 3. Lecție „Alcătuirea plantei – vița de vie” (Lecții AeL)

Astfel, conţinutul digital AeL oferă un mix optim de pedagogie şi divertisment,

combinând experimente, simulări, filme, activităţi interactive, teste, toate vizând motivarea
diferitelor tipuri de cursanţi. Procesul de învăţare este, prin urmare, transformat într-o activitate
interesantă, o modalitate de a descoperi şi explora, de a observa principii ştiinţifice complexe,
abordând învățarea centrată pe elev.
Profesor învățământ preșcolar: Corchez Camelia
Șc. Gimnazială „N. Iorga” – Grădinița P.N. nr 26, Iași

Să nu uităm însă și de contactul direct cu natura, drumeţiile, vizitele, excursiile le

trezesc şi mai mult curiozitatea, imaginaţia le stimulează voinţa, ambiţia de a cunoaşte cât mai
multe despre mediul înconjurător.
Atunci când sunt organizate multiple activităţi ce antrenează şi stârnesc interesul
elevilor în cadrul orelor de cunoaşterea mediului, orizontul de cunoaştere al acestora se lărgeşte
permanent, trasăturile morale ale acestuia se accentueazǎ.
Numai astfel se poate forma o concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă, copilul
devenind participant activ la propria sa instruire.