MIJLOACELE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Mijloacele de învățământ:
-sunt o component a procesului de învățământ;
-au un potential pedagogic valorificat în funcţie de metodele şi procedeele de
instruire;
- participă la realizarea eficientă a sarcinilor proiectate la nivelul activităţii de
predare-învăţare-evaluare.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care
contribuie la desfăşurarea eficientă a activităţii didactice. Ele reprezintă resurse materiale ale
procesului de învăţământ, selecţionate din realitate, modificate sau confecţionate în vederea
atingerii unor obiective pedagogice.
Categorii de mijloace de învățământ:

- Mijloacele de învățământ reale, ca mijloace naturale, sunt: obiecte, plante, animale, roci,
substante chimice, caiete didactice pentru exerciţii. Toate materialele didactice folosite trebuie
săfie de bună calitate, reprezentative, sugestive, bine executate, cu un design corespunzator.
Materialele să se folosească când si cum trebuie. Sa se faca un instructaj corect pentru observarea
şi pentru folosirea lor.

- Mijloacele de substituţie, care sunt modele obiectuale, grafice, schematice;

-  Mijloace obiectuale: mulaje, corpuri geometrice, machete, steme, peceți etc;

-Mijloace iconice (figurative):fotografii, desene didactice, scheme, diagrame, planse, harti, panouri

etc. Materialele didactice să fie corect realizate, să aibă un aspect estetic; să se folosească la
momentul potrivit; să se explice şi să se demonstreze prin intermediul lor.

-Mijloace ideative, care sunt conceptele, rationamentele, teoriile. Ele devin suporturi mintale de
cooperare pentru însușirea altor cunoştinţe. Învăţarea interdisciplinară obligă la deplasarea învăţării
în planuri diferite de cunoaştere. Teoriile dintr-un domeniu devin elemente de sprijin pentru teorii din
alte domenii. Transferurile cognitive fac posibile colaborările interdisciplinare. În procesul didactic
trebuie să se elaboreze, să se construiască noţiunile, conceptele, teoriile; să se dezvaluie, pe plan
mintal, conţinutul şi sfera lor; ulterior numai se definesc şi se clasifică (dacă este cazul).

-Mijloace acționale modele experimentale, de organizare a experiențelor; modele de concepere și de

realizare a lucrărilor de laborator, atelier, de proiectare, practica în producție; modele pentru
simulatoare; modele informatice – calculatoarele. Conceperea şi calitatea realizării lor contribuie la
însuşirea cunoştințelor, formarea priceperilor și deprinderilor şi, mai cu seamă, la formarea
atitudinilor de cunoaştere.

Principalele condiţii de eficacitate sunt:

- să se selecteze modelele de acțiune în concordanță cu specificul disciplinelor, vârsta si
nivelul de pregatire al elevilor; să fie relevante pentru fenomenele studiate; să se asigure învăţarea
dirijată a modelelor acţionale; să se formeze şi să se consolideze atitudini pozitive de cunoaştere
Acest potenţial se poate manifesta ca :

 sprijin acordat elevilor pentru învăţarea obiectivelor pedagogice (potenţial pentru

comunicarea de informaţii, formare de noţiuni, concepte, deprinderi, atitudini,
asigurarea participării elevilor în activitatea de învăţare);
 sprijin acordat elevilor şi profesorului pentru raţionalizarea activităţii desfăşurate şi
prevenirea apariţiei premature a oboselii.
O resursă materială poate dispune de un potenţial :

 de comunicare de cunoştinţe, informaţii, sarcini de rezolvare sau de conexiune

inversă;
 de activizare a spiritului de observaţie , a eforturilor proprii de gândire, a
stimulării creativităţii şi a motivaţiei pentru învăţare;
 de formare a noţiunilor, a capacităţilor intelectuale, a strategiilor de rezolvare, a
deprinderilor , a aptitudinilor şi atitudinilor;
 ergonomic prin raţionalizarea eforturilor depuse de elevi şi profesor, sprijinirea
activităţii în ritm propriu şi combaterea monotoniei.
În procesul de învăţământ tehnologic se folosesc atât resursele materiale realizate
intenţionat pentru această activitate, cât şi resurse produse în alte domenii şi prelucrate de
învăţământ pentru scopurile sale.
 Prin aplicarea concomitentă a criteriilor de clasificare (după potenţialul deţinut şi după
intenţionalitatea realizării), rezultă mai multe tipuri de resurse materiale şi anume:

 mijloace de învăţământ concepute şi realizate intenţionat instruire/ învăţare/ evaluare

(planşe, diapozitive, machete funcţionale, truse didactice, etc.);
 mijloace de învăţământ preluate din alte domenii (aparate, instrumente, scule, utilaje,
imprimate, formulare, STAS-uri, etc.);
 echipamente tehnice preluate din alte domenii având potenţial tehnic şi ergonomic pentru
procesul de învăţământ ( retroproiectoare, video-proiectoare, calculatoare, etc.);
 materialul didactic natural sau organe vii ale acestora;
 medii de instruire care pot fi realizate intenţionat pentru învăţământ (săli de clasă,
laboratoare, ferme şcolare, ateliere , lotul şcolar, grădina, mini-parcul,etc.).
Procesul de informatizare al şcolilor a adus beneficii multiple procesului de învăţământ,
făcând posibilă existenţa unor echipamente tehnice în dotarea şcolii, precum:

- calculatoare electronice;
- televizor;
- video-proiector multimedia;
- camere foto digitale;
- cameră video;
- casetofon,
- retroproiector;
- calculatoare de buzunar;
- dispozitive de instruire, etc.

Instruirea asistată de calculator (IAC)

Informatizarea societăţii a determinat pătrunderea calculatorului în instituţiile de

învăţământ. Calculatorul poate fi folosit în şcoală pentru activităţi de: predare – învăţare -
evaluare; activităţi extraşcolare - proiecte; cercetare; administraţie, gestiune.
 Raportat la procesul de învăţământ, calculatorul constituie mijlocul de învăţământ cel mai
nou şi mai complex. El este utilizat: în predarea informaticii, mijlocind învăţarea elevilor în
utilizarea unor tehnici de comunicare; în predarea celorlalte discipline şcolare, determinând o
nouă formă de concepere şi realizare a învăţării, denumită instruirea asistată de calculator (IAC)
.În acest context, calculatorul devine o resursă valoroasă, care generează o serie de avantaje,
precum:

- posibilitatea furnizării unor informaţii de calitate, în baza unor programe elaborate de

echipe multidisciplinare;

- posibilitatea de a dirija învăţarea unui număr mare de elevi/studenţi, acordându-le o

asistenţă pedagogică de calitate;

- posibilitatea individualizării învăţării prin respectarea ritmului de lucru şi a nivelului de

pregătire al fiecărui elev;

- posibilitatea realizării unui învăţământ „la distanţă” pentru diferite categorii de

elevi/studenţi dar şi cadre didactice.

Cu ajutorul calculatorului pot fi prezentate: informaţii; aplicaţii, exerciţii, probleme; jocuri

didactice; simularea unor procese/fenomene; itemi de evaluare/autoevaluare;

Eficienţa instruirii asistată de calculator depinde de: calitatea programelor; competenţele

caadrului didactic
Mijloacele de învăţământ se dovedesc a fi utile în măsura în care sunt integrate organic în
contextul lecţiilor şi li se imprimă o finalitate explicit pedagogică, fără exagerări. Nu trebuie uitat
faptul că forma (de expunere, de prezentare a cunoştinţelor) nu se poate substitui în nici un caz
fondului (conţinutului educativ propriu-zis), iar mijloacele de învăţământ nu pot înlocui niciodată
actul predării, în care rolul principal în coordonarea şi supravegherea acestuia îl joacă maistrul-
instructor.
De aceea, orice apel la mijloacele audiovizuale va pune în balanţă o serie de avantaje şi
dezavantaje ce trebuie conştientizate de fiecare cadru didactic. Printre avantaje menţionăm:
aceste mijloace tehnice suplimentează explicaţiile verbale, oferindu-le un anumit suport vizibil,
intuitiv, îi familiarizează pe elevi cu o realitate mai greu sau total inaccesibilă pe o cale directă,
provoacă şi susţin interese şi motivaţii cognitive, consolidează cunoştinţe şi abilităţi,
eficientizează folosirea timpului de instruire.
Referitor la dezavantaje, trebuie să precizăm că mijloacele de învăţământ predispun la o
anumită standardizare şi uniformizare a perceperii şi interpretării realităţii, îmbie la receptare
pasivă, produc uneori exagerări şi denaturări ale fenomenelor etalate, contribuind la formarea
unor imagini artificiale despre orizontul existenţial.
Stabilirea şi integrarea mijloacelor de învăţământ se realizează prin racordarea
permanentă a acestora la obiectivele instruirii, la conţinuturile concrete ale lecţiei. Eficienţa
utilizării mijloacelor de învăţământ ţine de inspiraţia şi experienţa didactică a profesorului în
alegerea şi sprijinirea discursului pe un suport tehnic ce, în mod virtual, posedă calităţi care
aşteaptă a fi exploatate.
Prezenţa mijloacelor, oricât de moderne ar fi ele, nu modifică eficienţa unei lecţii
concepute dogmatic, tradiţionalist. În cazul utilizării unor mijloace audio-vizuale, nu întotdeauna
a fost înţeles adevărul psihologic potrivit căruia elementele fundamentale ale gândirii nu sunt
imaginile statice, copii ale obiectelor, ci operaţiile mintale, structurile cognitive.

În pedagogia contemporană s-au conturat concluzii care pot direcţiona realizarea şi

utilizarea eficientă a mijloacelor de învăţământ în şcoală. Acestea sunt sintetizate astfel:
- obiectivele pedagogice determină resursele ce se vor folosi în procesul de învăţământ,
inclusiv mijloacele didactice care se vor realiza sau selecta şi funcţiile didactice pe care le vor
îndeplini acestea;
- diferite mijloace de învăţământ astfel concepute şi utilizate încât să nu excludă şi nici să
nu aibă funcţii identice, ci să se coreleze şi să acţioneze convergent pentru a asigura realizarea
diverselor obiective propuse pentru o lecţie şi un obiect de învăţământ în ansamblul său
(cognitive, afective, psihomotorii), pe o scară ce pleacă de la simpla cunoaştere pentru a ajunge
la creativitate, interiorizare şi trăirea valorilor, convingeri;
- eficienţa unei lecţii în care se integrează un mijloc de învăţământ sau un complex de
mijloace de învăţământ este condiţionată nu numai de calităţile intrinseci ale acestora, ci şi de
măsura în care tehnologia didactică este orientată spre activizarea elevilor, se axează în principal
pe activitatea lor independentă, asigurând integrarea organică şi valorificarea deplină a
contribuţiei mijlocului respectiv.