DIDACTICA DOMENIULUI ȘTIINȚE

CUNOAȘTEREA MEDIULUI

PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

Educația timpurie-finalități
 dezvoltarea fizică, sănătate și igienă
personală;
dezvoltarea socio-emoţională;
dezvoltarea cognitivă și cunoașterea
lumii;
dezvoltarea limbajului, a comunicării și
a premiselor citirii și scrierii;
capacităţi și atitudini în învăţare.
Educația timpurie-principii
Principiul educaţiei centrate pe copil
(cunoașterea, respectarea şi valorizarea unicităţii
copilului, a nevoilor, trebuinţelor şi caracteristicilor
acestuia);
Principiul respectării drepturilor copilului (dreptul
la educaţie, dreptul la liberă exprimare etc.);
Principiul învăţării active (crearea de experienţe
de învăţare în care copilul participă activ si poate
alege și influența modul de desfășurare a
activității);
Principiul dezvoltării integrate (printr-o abordare
integrată a activităţilor);
Principiul interculturalităţii (cunoaşterea şi
respectarea valorilor naţionale şi ale celorlalte
etnii);
Principiul echităţii şi nondiscriminării (asigurarea
de oportunităţi de dezvoltare tuturor copiilor,
indiferent de gen, etnie, religie sau statut socio-
economic);
Principiul educaţiei ca interacţiune dintre
educatori şi copil (dependenţa rezultatelor
educaţiei de ambele părţi participante în proces,
atât de individualitatea copilului, cât şi de
personalitatea educatorului/ părintelui);
Principiul individualizării (organizarea activităţilor ţine
cont de ritmul propriu de dezvoltare a copilului, de nevoile
sale, asigurîndu-se libertatea copiilor de a alege activităţi
şi sarcini în funcţie de nevoile lor);
Principiul învăţării bazate pe joc (jocul este
activitatea copilului prin care acesta se dezvoltă natural,
prin urmare trebuie să stea la baza conceperii activităţilor
didactice de toate tipurile);
Principiul diversităţii contextelor şi situaţiilor de
învăţare (oferirea unui mediu educaţional, de contexte
şi situaţii de învăţare diverse, care să solicite implicarea
copilului sub cât mai multe aspecte: cognitiv, emoţional,
social, motric).
Principiul alternării formelor de organizare a
activităţii: frontal, în grupuri mici, în perechi şi individual
şi a strategiilor de învăţare;

Principiul parteneriatului cu familia şi cu

comunitatea (este necesar ca între educatoare şi
familie să se stabilească relaţii de parteneriat care să
asigure continuitate şi coerenţă în demersul educaţional;
familia reprezintă un partener activ, nu doar receptor al
informaţiilor furnizate de educatoare referitoare la
progresele realizate de copil; totodată e importantă
înţelegerea valorii educaţiei, pentru comunitate şi
participarea comunităţii, în perioadele timpurii).
 Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare

 la nivel antepreșcolar – Activități tematice,

Rutine și tranziții, Jocuri și activități liber-
alese ;

la nivel preșcolar - Activităţi pe domenii

experiențiale (care pot fi activităţi integrate sau
pe discipline), Jocuri şi activităţi liber-alese şi
Activităţi pentru dezvoltare personală.
DOMENII EXPERIENTIALE
Domeniul limba si comunicare;
Domeniul stiinte (activitati matematice;activitati de
cunoasterea mediului);
Domeniul estetic si creativ;
Domeniul om si societate;
Domeniul psiho-motor.
Activitățile pe domenii experiențiale ADE-
ȘTIINȚE-CUNOȘTEREA MEDIULUI
- sunt activităţi integrate sau pe discipline, desfăşurate cu
copiii în cadrul unor proiecte tematice sau în cadrul
săptămânilor independente, planificate în funcţie de
temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul
de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă.
- mijloacele de realizare sunt jocul didactic, observarea
experimentele, lectura după imagini, convorbirea,
povestirile, precum şi alte mijloace, specifice didacticii, în
funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor preșcolari.
- tipuri de activitate: de comunicare de noi cunoștințe și
formare de deprinderi şi priceperi, de
consolidare/sistematizare a cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor, de verificare - evaluare
•Cine sunt/suntem?
•Cand, cum si de ce se intampla?
•Cum este, a fost si va fi aici pe pamant?
•Cum planificam/organizam o activitate?
•Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?
•Ce si cum vreau sa fiu?
Domeniile de dezvoltare
DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE
A.
– cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum
sunt săritul, alergarea, până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau
modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de
cunoştinţe şi abilităţi referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, alte
practici de menţinere a securităţii personale.
B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ – vizează debutul vieţii
sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu
adulţi şi copii. Interacţiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc
pe ei înşişi şi lumea din jur. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi
capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi
răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine,
crucial pentru acest domeniu. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se
dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influenţează decisiv
procesul de învăţare.
C. C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE – se referă la
modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare, modul în care
abordează sarcinile şi contextele de învăţare, precum şi la atitudinea sa în
interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în afara deprinderilor şi
abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
Domeniile de dezvoltare
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A
PREMISELOR CITIRII ŞI SCRIERII – vizează dezvoltarea
limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi a
înţelegerii semnificaţiei), a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare,
comunicare orală şi scrisă, nonverbală şi verbală) şi preachiziţiile pentru
scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii;

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA

LUMII – a fost definită în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile
dintre obiecte, fenomene, evenimente şi persoane, dincolo de caracteristicile
lor fizice. Domeniul include ablităţile de gîndire logică şi rezolvare de
probleme, cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare
la lume şi mediul înconjurător. 
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII
Dimensiuni ale dezvoltării

1.Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat

La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de

comportamente, între care:
 1.1. Identifică elementele caracterisice ale unor fenomene/relaţii din
mediul apropiat
 1.2. Compară experienţe, acţiuni, evenimente, fenomene/relaţii din
mediul apropiat
 1.3. Construiește noi experienţe, pornind de la experienţe trecute
 1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii -
problemă şi provocări din viaţa proprie şi a grupului de colegi
 1.5. Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a
mediului, folosind instrumente şi metode specifice
Dimensiuni ale dezvoltării

2 Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru

rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat
La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de
comportamente, între care:
2.1 Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu
numeraţia
2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime,
formă, greutate, înălţime, lungime, volum
2.3. Identifică şi numește formele obiectelor din mediul
înconjurător
2.4. Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare,
măsurare a obiectelor
2.5. Rezolvă situații-problemă, pornind de la sortarea şi
reprezentarea unor date
Dimensiuni ale dezvoltării
3.Caracteristici structurale și funcționale ale lumii
înconjurătoare
La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de
comportamente, între care:
3.1. Evidenţiează caracteristicile unor obiecte localizate
în spaţiul înconjurător
3.2. Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii vii,
ale Pământului şi Spaţiului
3.3. Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale
Pământului şi Spaţiului
3.4. Demonstrează cunoașterea poziției omului în
univers, ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială
DOMENIUL ȘTIINȚE
1. ACTIVITĂȚI DE CUNOAȘTEREA MEDIULUI
2. ACTIVITĂȚI MATEMATICE

Specific învățământului preșcolar:

- organizarea concentrică a conținuturilor;
- organizarea interdisciplinară (cooperare între
discipline diferite cu privire la o problematică
complexă);
- -organizarea integrată a conținutului.
CUNOAȘTEREA MEDIULUI
MIJLOACE DE REALIZARE

OBSERVAREA
LECTURA DUPĂ IMAGINI
POVESTIREA EDUCATOAREI/ LECTURA
EDUCATOAREI
JOCUL DIDACTIC
CONVORBIREA
 OBSERVAREA
activitate de percepere activă și sistematică a
obiectelor și fenomenelor lumii înconjurătoare;
rol: formarea de reprezentări și noțiuni simple,
corecte, cu un conținut științific accesibil vârstei
preșcolare
În funcție de modul de îndrumare aplicat în
perceperea obiectului:
-observarea liberă
-observarea dirijată (condusă)- observarea
realizată pe baza expunerii de model, pe baza unui plan
de întrebări, succesiuni de indicații
Scopurile și obiectivele activității de observare:
dobândirea de cunoștințe despre mediu înconjurător;
capacitatea de a urmări un plan de observare propus
și de a investiga un obiect, fenomen;
dezvoltarea spiritului de observație;
îmbogățirea și activizarea vocabularului;
dezvoltarea gândirii și a operațiilor ei: analiză,
sinteză, comparație, clasificare, generalizare;
stimularea curiozității, dezvoltarea memoriei;
dezvoltarea unei atitudini active în raporturile
copilului cu mediul înconjurător.
 TEMATICA OBSERVĂRILOR
 GRĂDINIȚA MEA
 SALA DE GRUPĂ
 FLORI DE TOAMNĂ
 POMI FRUCTIFERI
 ANIMALELE DOMESTICE ȘI PUII LOR
 ANIMALELE SĂLBATICE DIN ȚĂRILE NOASTRE ȘI DIN ALTE
ȚINUTURI
 APA ȘI TRANSFORMĂRILE EI
 MIJLOACELE DE LOCOMOȚIE
 FLORI DE PRIMĂVARĂ
 POMUL ÎNFLORIT
 LEGUME DE PRIMĂVARĂ
 LA ȘCOALĂ
 COSTUMUL POPULAR
 FRUCTE DE VARĂ
Observarea -etape
Intuirea materialului și anunțarea temei;
Existența unui plan de întrebări;
Sinteză parțială după secvențe de observare;
Sinteză finală (generală);
Încheierea activității

Exemple:
observarea unui obiect/ființă/fenomen al naturii
observarea prin comparație: mărul și para; roșia și
ardeiul; ghiocelul și zambila; crizantema și tufănica etc
Materialul

didactic
Material natural
Material ilustrativ: planșe, imagini
Resurse educaționale deschise

Observare-
mărul
Legume de
primăvară
Flori de toamnă
Flori de primăvară
 Animale
domestice-oaia

Mediul de viață /
adăpost
Alcătuirea corpului
Hrănire
Înmulțire
Foloase
Animale sălbatice-ursul

Mediul de viață / adăpost

Alcătuirea corpului
Hrănire
Înmulțire
Importanță
Animale sălbatice din alte ținuturi

Mediul de viață / adăpost

Alcătuirea corpului
Hrănire
Înmulțire
Importanță
JOCUL DIDACTIC
Obiective: asimilarea, verificarea și consolidarea de
cunoștințe; îmbină armonios partea instructivă și
exercițiul cu partea distractivă, asigurând atât
aspectul informativ cu cel formativ
Educă: stăpânirea de sine, autocontrolul, spiritul de
independență, spiritul colectiv, relații de cooperare,
colaborare
Sarcina didactică: ”Spune unde stă!” -denumirea
corectă a pozițiilor spațiale ale obiectelor în raport cu
unele puncte de reper; ”Când se întâmplă?”-
clasificarea unor imagini reflectând acțiuni în funcție
de momentul zilei, de anotimp
Elemente de joc
 Etape:
 Introducerea în activitate
 Prezentarea și intuirea materialului
 Anunțarea denumirii jocului
 Explicarea și demonstrarea jocului
 Jocul de probă
 Jocul propriu-zis
 Variantele jocului ( în funcție de particularitățile de
vârstă)
 Evaluarea jocului
 Încheierea jocului
Lectura după imagini
Analiza, descrierea, interpretarea unor date și acțiuni înfățișate de
ilustrații pentru dezvoltarea capacității de receptare și exprimare a
mesajelor
Etape :
 introducerea în activitate;
 observarea dirijată a imaginilor, pe baza unui plan;
 descrierea diferitelor secvențe ale imaginii; motivarea răspunsurilor
oferite de copii;
 sinteza parțială
 sinteză finală
 găsirea unui titlu ”tabloului”;

-
Tematica lecturilor după imagini
 Aspecte din viața de familie
 Activitatea mamei în familie
 Munca oamenilor în grădină, pe câmp
 În livadă
 În parc
 Pe stradă
 Orașul
 Cu ce călătorim?
 La fabrica de pâine
 În excursie
 Despre meserii
 În cosmos
Jocurile copiilor iarna
Cunoașterea mediului
Lectură după imagini- ”Iată, vine Moș Craciun!”
În excursie

În livadă
Lecturile și povestirile educatoarei
-sunt expuneri orale sau lecturi ale unor opere literare
cunoscute sau elaborate de educatoare;
trebuie să fie selectate astfel încât să fie accesibile
copiilor, atractive, să dezvolte sentimente și trăiri
afective pozitive;
Tematica vizează: lumea copilăriei, viața
viețuitoarelor, a plantelor, fenomene din natură-
Exemple: ”Când stăpânul nu-i acasă” , ”Frunza” de
Emil Gârleanu, ”Povestea brazilor și a hârtiei” de
Demostene Botez, ”Povestea fulgilor de zăpadă” de T.
Banciu, ” Balada unui greier mic” de George
Topârceanu