Universitatea Valahia Targoviste Facultatea de Stiinte si Arte

CREATIVITATEA

Student :Ilie Valentina Specializarea : Matematica Didactica

CR ATIVITAT A

!" D FI#ITI : Termenul creativitate isi are originea in cuvantul latin creare, care inseamna a zamisli, a fauri, a naste. El a fost introdus in vocabularul psihologic de catre psihologul american Gordon Allport (l9 !" si inlocuieste termenii de spirit inovator, inventivitate, talent. Creativitatea a fost definita ca procesul interpersonal sau intrapersonal al carui rezultat sunt produse originale, semnificative si de o inalta calitate. #n $omania studiile de inceput asupra creativitatii se leaga de numele unor filosofi si psihologi precum % &onstantin $adulescu' (otru, )tefan *doble+a, (ihai $alea, Tudor ,ianu, ,asile -avalescu. Creativitatea este o capacitate comple.a. Ea face posibila crearea de produse reale sau pur mintale, constitund un progres in planul social. &omponenta principala a creativitatii o constituie imaginatia, dar creatia de valoare reala mai presupune si o motivatie, dorinta de a realiza ceva nou, ceva deosebit. )i cum noutatea, azi, nu se obtine cu usurinta, o alta componenta este vointa, perseverenta in a face numeroase incercari si verificari. $" I#SUSIRI% CR ATIVITATII :
/

a) Fluiditate ' posibilitatea de a ne imagina in scurt timp un mare numar de imagini, idei, situatii etc. 0 sunt oameni care ne surprind prin ceea ce numim in mod obisnuit ca fiind 1bogatia1 de idei, viziuni, unele complet nastrusnice, dar care noua nu ne'ar putea trece prin minte0 &) Plasticitate consta in usurinta de a schimba punctul de vedere, modul de abordare a unei probleme, cand un procedeu se dovedeste inoperant 0 sunt persoane 1rigide1 care greu renunta la o metoda, desi se vadeste ineficienta 0 c' Originalitatea este e.presia noutatii, a inovatiei, ea se poate constata, cand vrem sa testam posibilitatiile cuiva, prin raritatea statistica a unui raspuns, a unei idei. 2eindoelnic, ne gandim la raritatea a ceva util, altfel ar trebui sa apreciem favorabil bolnavii mintal care au tot felul de idei bizare, absurde. 3iecare dintre aceste trei insusiri are insemnatatea ei 0 caracteristica principala ramane originalitatea, ea garantand valoarea rezultatului muncii creatoare. (" TI)URI% CR ATIVITATII -utem considera ca e.ista o creativitate codiana,obisnuita manifestata ori de cate ori oamenii rezolva o situatie problematica, si o creativitate la nivel inalt,accesibila unei minoritati . #.A.Ta4lor face diferentieri si distinge cinci niveluri ale creativitatii % a) creativitate expresiva, forma fundamentala a creativitatii care nu este conditionata de nici o aptitudine si este cel mai usor de surprins in desenele copiilor, caracteristicile principale ale acesteia sunt spontaneitatea si libertatea de e.primare 0

b) creativitatea productiva, nivelul specific al tehnicienilor, pentru ca presupune insusirea unor deprinderi care permit imbunatatirea modalitatilor de e.primare a creatiei0 c)creativitatea inventiva , se valorifica prin inventii si descoperiri si pune in evidenta capacitatea de a sesiza relatii noi si neobisnuite0 d"creativitatea inovativa care presupune intelegerea profunda a principiilor fundamentale( arta,stiinta ", si apoi modificarea decisiva a abordarii unui fenomen 0 e)creativitatea emergenta , nivelul suprem al creativitatii la care a+ung foarte putini indivizi, presupune descoperirea unui principiu, a unei idei care sa revolutioneze un intreg domeniu al cunoasterii. *" DIM #SIU#I% CR ATIVITATII &reativitatea este un fenomen comple., cu numeroase fatete sau dimensiuni. -aul -opescu 2eveanu surprinde foarte bine acest lucru. #nca din l95 , $.6.(oone4 a publicat un model conceptual ce integreaza patru perspective de identificare si analiza a creativitatii care au devenit ulterior cadru de referinta al mai multor lucrari % 'procesul creatiei 0 'persoana (personalitatea " creativa 0 'produsul creatiei (performanta creativa "0 'mediul din care emerge creatia. +" R,%U% SI FACT,RII CR ATIVITATII

7espre importanta creativitatii nu e nevoie sa spunem multe% toate progresele stiintei, tehnicii si artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare. 7esigur e.ista mai multe trepte de creativitate0 C.W. Taylor descrie cinci "planuri" ale creativitatii : a' Creativitatea expresiva se manifesta liber si spontan in desenele sau constructiile copiilor mici. 2u se pune problema, la acest nivel,
8

de utilizare sau originalitate. Este insa un mi+loc e.celent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior. &' Planul productiv este planul crearii de obiecte, specific muncitorilor obisnuiti. 9n olar sau o tesatoare de covoare produc obiecte a caror forma se realizeaza conform unei traditii, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este planul la nivelul caruia accede orice om muncitor. c' Planul inventiv este accesibil unei minoritati foarte importante. E vorba de inventatori, acele persoane ce reusesc sa aduca ameliorari partiale unei unelte, unui aparat, unei teorii controversate. #ntr'o tara mare, cum este :aponia, se inregistreaza anual peste ;<<.<<< de brevete de inventii, ceea ce asigura un progres vizibil al productiei. d) Creativitatea inovatoare o gasim la oamenii caracterizati ca fiind 1talente1. Ei realizeaza opere a caror originalitate este remarcata cel putin pe plan national. e' Creativitatea emergenta este caracteristica geniului, a omului care aduce schimbari radicale, revolutionare intr'un domeniu si a carui personalitate se impune de'a lungul mai multor generatii. #n afara de aceste aspecte, creativitatea este necesara -iecarui dintre noi in conditiile vietii o&isnuite" * echipa de psihologi de la 9niversitatea =arvard a studiat caracteristicile psihice ale unor muncitori instabili, cei care creaza fluctuatia fortei de munca, aspect stan+enitor pentru managerii inteprinderilor. )unt acele persoane care azi se anga+eaza intr'o fabrica, dar dupa o luna'doua, pleaca in alta parte, dar nici aici nu stau mult s.a.m.d. E.aminarea a aratat ca ma+oritatea lor erau lipsiti de imaginatie, in sensul de a nu fi capabili sa'si imagineze cum de ceilalti vad lucrurile altfel, au alte opinii alte valori. 2umim aptitudinea de a te identifica cu o persoana si a vedea lumea cu ochii ei, cu mentalitatea ei ' empatie. Empatia presupune putina imaginatie care insa lipsea muncitorilor
>

amintiti mai sus si de aceea ei aveau numeroase neintelegeri, ducand fie la parasirea institutiei, fie la demiterea lor. Absenta capacitatii empatice ar e.plica, dupa aceiasi cercetatori, si mai multe din divorturi, unii dintre cei casatoriti nefiind capabili de empatie, deci sa'si imagineze alte dorinte, alte interese decat cele personale, ceea ce devine usor sursa de conflict. #ata ca, macar sub aceasta forma, imaginatia este o insusire valoroasa, importanta pentru o convietuire armonioasa. #n ce priveste actorii creativitatii, se poate vorbi, mai intai, de aptitudini pentru creatie. E.ista anumite structuri cerebrale, pe care nu le cunoastem, care favorizeaza imaginatia, ele creand predispozitii de diferite grade pentru sinteza unor noi imagini, noi idei. Totusi e nevoie de interventia mediului, a e.perientei pentru ca ele sa dea nastere la ceea ce numim talent. )unt unii ce e.agereaza chiar rolul muncii in creatie. 7e e.emplu, Thomas Edison, cunoscutul inventator, sustinea ca geniul este 99? transpiratie si ;? inspiratie. Acest punct de vedere se +ustifica prin specificul domeniului sau, inventiile de ordin tehnic, deoarece a trebuit sa incerce peste .<<< de substante pana sa a+unga la cea mai rezistenta la tensiunea din becul elecric (atunci a fost gasit filamentul de carbune". 7ar teza lui Edison nu se aplica in cazul lui (ozart, capabil sa scrie o sonata in cateva zile. 7e munca este nevoie, dar nu chiar in proportia preconizata de renumitul inventator. 3ara indoiala, un al doilea actor care trebuie amintit il constituie e.perinta, cunostiintele acumulate. #mportanta nu este doar cantitatea, bogatia e.perientei, ci si varietatea ei. (ulte descoperiri intr'un domeniu au fost sugerate de solutiile gasite in alta diciplina. 2u intamplator se insista in pedagogie asupra valorii culturii generale. )e disting doua feluri de e.periente% a" o experienta directa, acumulata prin contactul direct cu fenomenele sau prin discutii personale cu specialistii si

b)o experienta indirecta, obtinuta prin lectura de carti ori audierea de e.puneri. -rima forma are un mai puternic ecou psihic, ceea ce nu inseamna ca ar fi de negli+at cartile,care ne pun in contact cu mari spirite ce stralucesc de'a lungul multor secole. Pot i considerate ca actori interni ai de!voltarii creativitatii" motivatia si vointa" amintite cand ne'am referit la structura ei. &resterea dorintei, a interesului pentu creatie, ca si a fortei de a birui obstacole are, evident, un rol notabil in sustinerea activitatii creatoare" #n ce priveste rolul inteligentei, situatia e mai putin clara, desi e evident ca in domeniul stiintei prezenta este de netagaduit. #n conformitate cu e.perientele efectuate, relatia dintre inteligenta si creativitate este complexa. )'au aplicat, la un mare numar de subiecti, teste de inteligenta si creativitate. )'au obtinut corelatii semnificative, dar destul de modeste. Analiza rezultatelor a aratat ca printre subiectii cu note ridicate la inteligenta sunt unii avand cote slabe la creativitate. #n schimb, cei cu performante ridicate de creativitate aveau la inteligenta cote cel putin mi+locii, de unde concluzia necesitatii sale pentru o creativitate superioara. Totodata reiese ca in anumite tipuri de inteligenta (gandirea critica" nu e implicat si spiritul creativ. #n ultima analiza, societatea are o in luenta deosebit de importanta pentru in lorirea spiritului creativ intr'un domeniu sau altul. #n primul rand, intervin cerintele sociale. )tralucita epoca a $enasterii italiene, in domeniul picturii si sculpturii, se e.plica prin imbogatirea negustorilor, atragand dupa sine cerinta construirii de palate impodobite cu picturi si sculpturi, care a stimulat talentele e.istand totdeauna intr'un popor0 s'au creat scoli ilustre permitand ridicare acestor arte pe cele mai inalte culmi. #n secolul nostru, dimpotriva, interesele societatii s'au indreptat spre progresul tehnicii, aceasta cunoscand o dezvoltare fara precedent.

#n alt actor determinat in stimularea creativitatii il constituie gradul de de!voltare al stiintei" te$nicii" artei.. ." FA/ A% )R,C SU%UI D CR ATI &ea mai cunoscuta analiza a -azelor procesului de creatie apartine psihologului Graham @allas. El sugereaza e.istenta a patru faze : prepararea 0incu&atia0 iluminarea0 veri-icarea" Alti psihologi prezinta actul de creatie cu trei -raze% una logica si" o a doua intuitiva sau iluminarea si" a treia" etapa critica. *ricum, momentul culminant este cel al intuitiei0 inspiratiei0iluminarii" 7espre acest moment de creatie s'a scris mult. =. -oincare, ilustrul matematician de la inceputul secolului nostru, a descris mai multe asemenea fenomene, subliind ca ele i'au aparut in momente de rela.are, cand nu se gindea deloc la problena respectiva. 7e e.emplu, dupa citeva luni de stradanii in legatura cu o tema foarte comple.a, nea+ungind nici la un rezultat, a abandonat'o. #ntr'o seara, plecase la opera si, in momentul cand a pus piciorul pe scara trasurii, dintr'o data i'a venit in minte solutia% o diviziune de ansamblu asupra problemei, a organizarii si succesiunii rationamentelor. #ntors acasa si transcriind totul pe hartie, si'a dat seama ca rezolvarea e fara cusur Tendintele ce se manifesta azi, in preconizatele metode de stimulare a creativitatii, de a realiza conditii pentru o libera manifestare a asociatiilor spontane, nestan+enite de rigorile ratiuni. 7esigur, iluminarea e conditionata nu numai de munca preabila, ci si de intreaga cultura a creatorului, de baga+ul sau de cunostiinte si de varietatea lor. 7ar iluminarea nu se produce totdeauna sub aceasta forma spectaculoasa, desi ea are loc treptat, creatorului venindu'i o idee care il face sa progreseze putin. -este cateva zile, poate face un
A

nou pas inainte s.a.m.d., pana la deplina rezolvare a problemei sau conceperea operei in intregime. 7in ceea ce se cunoaste, se pare ca e.ista particularitati% sunt personalitati la care intuitia survine puternic si global., cum a fost =. -oincare, altele progreseaza treptat' asa era Albert Einstein. Adesea, cercetatorii vorbesc despre creativitate ca despre o aptitudine generala. E posibil sa e.iste caracteristici de personalitate prezente la multe talente creatoare., asa cum se vorbeste si de o inteligenta generala, al carei nivel, am vazut, nu poate fi confundat cu potentele creatoare. 7ar e.ista si domenii in care anumite aptitudini speciale sunt indispensabile% matematica, pictura, muzica s.a. #n domeniul stiintelor, s'ar putea gasi aptitudini comune (sa spunem cele implicate atat in chimie cat si in fiziologie", dar si aici e.ista deosebiri ce pot fi importante (cand comparam munca unui fizician atomist si cea a unui specialist in istoria antica". E adevarat ca au e.istat si talente multiple, cum intilnim la mari genii ca% 6eonardo da ,inci sau Goethe, insa nu si la )haBespeare sau $aphael. #n ce priveste aptitudinile implicate in cercetarea stiintifica,eforturile efectuate de un elev de liceu pentru a solutiona o problema de fizica implica momente de pregatire, de incubatie , dar si asociatii salvatoare care vin din memorie, adica din inconstient. 2oi cautam o anumita lege, un anumit procedeu pentru a rezolva situatia problematica. Ea poate sa nu ne vina in minte, sau ne vine altceva, care se dovedeste nefolositor. -relucrarea efectuata de inconstient duce uneori la sugerarea unei metode , alteori ne orienteaza in alta directie, unde gasim ceea ce ne trebuie. Activitatea inconstienta colaboreaza indeaproape cu eforturile deliberate, atat in creatia autentica, precum si in rezolvarea unor probleme dificile pentru noi ' desi binecunoscute de specialisti. #nconstientul care ne spri+ina este , in mare parte, memoria semantica0 pe relatiile stabilite de ea, mersul gandurilor este facilitat. E nevoie insa si de o deplasare a punctelor de vedere, o reorganizare a datelor, o serie de analogii si transpuneri. Asadar, gandirea obisnuita nu este cu totul altceva decat refle.iunea
9

solicitata in creatia stiintifica. Gradul de originalitate si intensitatea efortului necesar le distinge, ceea ce constituie o diferenta minora.

1" ) RS,#A%ITAT A CR ATIVA -rocesul creatiei nu poate fi separat de personalitatea creativa. * serie de cercetari au condus la obtinerea unui numar considerabil de date privind caracteristicile personalitatii creative .E.-.Torrance a rugat un grup de e.perti in creativitate sa enumere caracteristicile pe care le considera tipice pentru persoanele creative si a obtinut urmatoarea serie de trasaturi % cura+os, curios, cercetator, independent in +udecata, intuitiv, preocupat de sarcinile care i se da, nu accepta lucrurile numai in baza a ceea ce i se spune, idealist, dornic sa'si asume riscuri. -entru a avea o imagine cat mai comple.a a creativitatii cercetatorii s'au oprit asupra ceea ce ei au numit unul dintre cei mai siguri indici ai creativitati : produsul sau per-ormanta creativa" 2atura creativitatii nu permite aplicarea unor criterii de evaluare definitiva dar aceasta nu inseamna ca nu e.ista criterii relevante, care sa ne a+ute sa delimitam activitatea creatoare de cea reproductiva. 3.Carron considera ca performanta sau produsul creativ trebuie sa aiba un grad ridicat de neobisnuit, sa fie rar intalnit in colectivitatea in care a aparut si sa fie adecvat realitatii. &reativitatea nu depinde numai de individ, ci si de conte.tul social, de mediul cultural si de aceea (. &siBszentmihal4 a numit D campuri de productie culturala D , care le selecteaza dintre noutati pe acelea care merita sa fie retinute. (.(ead arata stransa legatura dintre cultura si creativitate. &ulturile care ii educa pe copii intr'un spirit receptiv si liber in vederea asimilarii cerintelor mediului, in spiritul libertatii de a pune probleme, care accepta si valorizeaza gandirea divergenta si va produce indivizi creativi"
;<

&reatia nu poate fi apreciata in afara unui mediu cultural de referinta. E.ista multe produse originale, dar numai un procent infim dintre ele a+unge sa fie recunoscut si apreciat ca valoros, adica sa fie integrat intre valorile culturale. 2" D /V,%TAR A CR ATIVITATII (ulta vreme creativitatea a fost considerata apana+ul e.clusiv al unei minoritati restrinse. 7istingand insa mai multe trepte calitative in creativitate si observind ca eforturile de gandire obisnuita implica ceva nou, cel putin pentru persoana aflata intr'un impas, astazi nu se mai face o separare neta intre omul obisnuit si creator. *rice om normal poate realiza o imbunatatire in munca sa, o mica inovatie sau inventie. &a dovada ca, in multe tari, numarul inventatorilor cu brevet e de ordinul zecilor si chiar al sutelor de mii. -entru a se a+unge la o astfel de performanta, e nevoie de preocupare speciala, de conditii favorabile dezvoltarii imaginatiei. )i, intr'adevar, asistam astazi la deschiderea unor ,,cursuri de creativitateEE si chiar ,, scoli de inventicaEE. &e se poate face deci pentru stimularea creativitatiiF (ai intai, trebuie sa fim constienti, si sa combatem anumite piedici in calea manifestarii imaginatiei, creativitatii. Asemenea obstacole e.terioare sau interente individului sunt denumite, de obicei, &loca3e" 4" 5%,CA6 % CR ATIVITATII !' (ai intai, sunt amintite bloca%ele culturale" &onformistul este unul din ele% dorinta oamenilor ca toti cetatenii sa gindesca si sa se poarte la fel. &ei cu idei sau comportari neobisnuite sunt priviti cu suspiciune si chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descura+are pentru asemenea persoane. Apoi, e.ista in general o neincredere in fantezie si o pretuire e.agerata a ratiunii logice, a rationamentelor. 7ar, vom vedea cind se va studia gindirea, ca deductiile riguroase nu
;;

permit un progres real decat daca fundamenteza rezultatele unor constructii sau ale unor operatii imaginare. 2ici matematica nu poate progresa fara fantezie. Aceasta atitudine sceptica, observata atit la oameni simpli, cat si la cei cultivati, si'ar putea avea originea in e.istenta unor indivizi cu imaginatie bogata, dar comozi, lenesi, care nici nu'si fac cum trebuie obligatiile serviciului, daramite sa creeze opere de valoare. &el mult, ei pot distra un grup, la o petrecere. $) &loca%e metodologice sunt acelea ce rezulta din procedeele de gindire. Asa e cazul rigiditatii algoritmilor anteriori. )e numeste algoritm o succesiune determinata de operatii permitind rezolvarea unei anumite categorii de probleme. 2oi sintem obisnuiti sa aplicam intr'o situatie un anume algoritm si, desi nu pare a se potrivi, staruim in a'l aplica, in loc sa incercam altceva. 7e asemenea, se observa cazuri de fi.itate functionala% folosim obiecte si uneltele potrivit functiei lor obisnuite si nu ne vine in minte sa le utilizam altfel. )a dam un e.emplu simplu% in timpul razboiului, o grupa de soldati cartiruita intr'o casa parasita dintr'o localitate evacuata de inamic. Acolo ramasera mai multe scaune, dar nu e.ista nici o masa. (ai multe zile soldatii s'au chinuit sa manance pe brate, pana cand unuia i'a venit ideea sa scoata usa din balamale si, punind'o pe patru scaune, au avut o masa foarte comoda. Aceasta idee a venit foarte tirziu, intrucat pentru noi toti functia usii este de a inchide o incapere si nu de a servi drept o scandura pentru masa. Tot in aceasta categorie de bloca+e gasim si critica prematura, evidentiata de Al. *bsborn, unul din promotorii cultivarii creativitatii. Atunci cand ne gandim la solutionarea unei probleme comple.e, spune el, sunt momente cand ne vin in minte tot felul de idei. 7aca, indata ce apare o sugestie, ne apucam sa discutam critic valoarea ei, acest act blocheaza venirea altor idei in constiinta. )i cum prima sugestie de obicei nu e cea mai buna, ne aflam in impas. &and imaginatia trece printr'un moment de efervescenta, sa lasam ideile sa curga '
;/

doar sa le notam. 2umai dupa acest izvor de inpiratie seaca, sa trecem la e.amenul analitic al fiecaruia. *sborn a intitulat acest procedeu brainstorming, ceea ce in traducere literara ar fi 1furtuna, asaltul creierului1 ' in limba noastra il caracterizam ca 1asaltul de idei1 sau 1 evaluarea amanata1. Crainstormingul poate fi utilizat si in munca individuala, dar el e cunoscut mai ales printr'o activitate de grup, despre care vom vorbi imediat. (' In -ine0 mai e7ista si bloca%e emotive, intrucat, asa cum se stie, factorii afectivi au o influenta importanta%teama de a nu gresi, de a nu se face de ras, poate impiedica pe cineva sa e.prime si sa dezvolte un punct de vedere neobisnuit. 7e asemenea, graba de a accepta prima idee este gresita, fiindca rareori solutia apare de la inceput. 9nii se descura+eaza rapid, dat fiind ca munca de creatie, de inovatie este dificila si solicita eforturi de lunga durata. )i tendinta e.agerata de a'i intrece pe altii implica evitarea ideilor prea deosebite si dauneaza procesul de creatie. !8"D /V,%TAR A CR ATIVITATII % VI%,R -sihologii admit astazi in mod unanim faptul ca fenomenul creativitatii nu este apana+ul e.clusiv al unei minoritati. El este o caracteristica general umana deorece fiecare individ poseda insusiri care'i vor permite acte creative, dar la niveluri diferite de realizare.#n ultimile decenii, cercetarea psihologica a creativitatii si'a concentrat atentia asupra studiului cailor si a conditiilor de dezvoltare a capacitatilor creatoare . &ata vreme creatia era socotita un privilegiu dobandit ereditar de o minoritate, scoala nu sa ocupa in mod special de acest aspect, desi, e drept, s'au creat ici colo clase speciale pentru supradotati. 7e cand se arata ca automatele diri+ate de calculatoare infaptuiesc toate muncile monotone, stereotipe si deci omului ii
;

revin mai mult sarcini de perfectionare, de innoire, cultivarea gandirii inovatoare a devenit o sarcina importanta a scolilor de masa. -e langa efortul traditional de educare a gandirii critice, stimularea fanteziei apare si ea ca un obiectiv ma+or. Aceasta implica schimbari importante, atat in mentalitatea profesorilor, cat si in ce priveste metodele de educare si instruire. #n primul rand, trebuie schimbat climatul, pentru a elimina bloca+ele culturale si emotive, puternice in scoala din trecut. )e cer relatii distinse, democratice, intre elevi si profesori, ceea ce nu inseamna a cobora statutul social al celor din urma. Apoi, modul de predare trebuie sa solicite participarea, initiativa elevilor'e vorba de acele metode active, din pacate prea putin utilizate in scoala romaneasca. #n fine, fantezia trebuie si ea apreciata corespunzator, alaturi de temeinicia cunostintelor, de rationamentul riguros si spiritul critic. !!" 9 M)%U DI# )RACTICA

&onsider ca cel mai important rol in stimularea creativitatii elevilor il au profesorii. 'cestia pot face multe pentru stimularea creativitatii elevilor.Am constatat ca atitudinea pozitiva a profesorului fata de creativitate este unul dintre cei mai importanti factori care faciliteaza creativitatea. &onditia principala a dezvoltarii creativitatii este ca pro esorul sa stie ce inseamna a i creativ, sa aiba cunostinte de baza despre creativitate, despre posibilitatile de dezvoltare a acesteia in procesul de invatamant.Astfel, el nu va putea incura+a ceva ce nu intelege sau despre care nu stie mare lucru. Este, de asemenea, necesara respectarea personalitatii creatoare a elevului. * alta sarcina importanta pentru profesor este intretinerea unei atmos-ere permisive, a unor relatii care sa nu e.agereze nici prin autoritarism, nici prin laissez'faire.#n egala masura, si profesorul trebuie sa invete sa fie creativ in activitatea didactica. 7aca profesorul nu face el insusi dovada creativitatii ii va fi foarte dificil
;8

sa dezvolte aceasta acaracteristica la elevi. #n activitatea de predare invatare profesorul creativ foloseste strategii menite sa cultive fle.ibilitatea intelectuala" levul este pus sa abordeze o problema din unghiuri diferite, sa o interpreteze, sa caute independent o solutie.Astfel, elevul se obisnuieste sa abordeze fara teama problemele, sa le analizeze si sa le rezolve.Este stimulat sa devina curiors si deschis, sa indeplineasca cu placere sarcinile.Elevii invata sa'si cunoasca propriile capacitati si sa le compare cu ale colegilor din clasa,capata incredere in fortele proprii, comunica mai usor cu ceilalti, isi e.prima opiniile cu mai mult cura+. 2u e.ista retete miraculoase prin care putem realiza stimularea creativitatii elevilor. #mportant este sa favorizam manifestarea atitudinilor creative si a aptitudinii de a cauta si formula probleme. -redarea orientata spre creativitate implica un set de conditii favorabile, iar hotaratoare este incura%area copiilor sa lucre!e si sa gandeasca independent" sa(si elabore!e proprile proiecte si sa se debarase!e de ideea ca" in scoala" orice activitate trebuie sa ie strict diri%ata si controlata de pro esor. !!" M T,D ) #TRU STIMU%AR A CR ATIVITATII

Aspiratia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o parte, sa combata bloca+ele, iar pe de alta, sa favorizeze asociatia cat mai libera a ideilor, utilizand astfel la ma.imum resursele inconstientului. !' 9na din cele mai populare este brainstormingul despre care am amintit mai sus, dar utilizat in conditiile unei activitati de grup. #ata cum decurge% presupunem ca intr'o fabrica s'a ivit o problema dificila, si s'a hotarit convocarea grupului de brainstorming0 se trimite cate o invitatie membrilor in care se specifica problema, ziua, ora si locul intrunirii0 persoanele respective au fost alese, mai demult, urmarindu'se sa faca parte din cele mai diverse profesiuni, deci, pe langa ingineri, vor fi un
;>

biolog, un ziarist, un istoric, un agronom, un fizician s.a., asigurindu'se in acest fel, din capul +ocului, o varietate a punctelor de vedere. Acesti specialisti iau act de problema, dar nu o analizeaza in mod special.#n ziua stabilita vin, adunati in +urul unei mese, si dupa o luare de contact, incepe sedinta propriu'zisa, condusa de un mediator. 7e obicei , pe o tabla mare se scriu de obicei cele patru reguli ale braistormingului% 1+udecata critica este e.clusa1 0 1cat mai multe idei1 0 1dati frau liber imaginatiei1 si ultima% 1combinarile si ameliorarile sint binevenite1. E.ista si un secretar care stenografiaza tot ceea ce se spune. 9nul dintre cei de fata incepe prin a debita tot ce'i trece prin minte in relatia cu problema, fara nici o selectie sau preocupare de e.acitate. 7upa ce el termina, incepe altul, nu se discuta nimic, urmeza al treilea s.a.m.d. 6a un moment dat ideile abunda, apoi se raresc si in cca 8>'5< de minute inspiratia secatuieste, sedinta se incheie, dar mediatorul reaminteste participantilor ca, daca ulterior le mai vine vreo idee, sa o comunice telefonic secretarului. 7upa aceea, se aduna specialistii intreprinderii si parcurgind lista, cauta ideea care sugereaza o solutie optima. (etoda da adeseori bune rezultate, altfel n'ar mai fi utilizata cu regularitate in interprinderi si in institute.&omunicarea unor idei intr'un grup are avanta+ul de a sucita asociatii benefice altuia, poate deschide un nou orizont, dand prile+ul persoanei sa formuleze pareri care i'ar fi venit in minte daca ar fi lucrat singur. E.periente riguroase au aratat ca, lucrand in grup, se produc mai multe idei, se gasesc mai multe solutii, decat daca membrii grupului ar lucra fiecare separat. 7esigur, nu orice problema poate fi abordata in felul aratat, mai ales cele care solicita scrisul si, de asemenea, nu in orice fraza, ci doar atunci cand impasul este bine precizat. $' Tot o metoda asociativa este si sinectica inovata de @. Gordon. Acesta era convins de valoarea psihanalizei si deci de rolul hotarator al inconstientului. &um, dupa aceasta doctrina,
;5

1sinele1 se e.prima prin metafore, in centrul atentiei se afla stradania de a gasi metafore cu problema prezentata. )i aici, din grup fac parte 5'A persoane de diferite profesii. (ai intai se face 1strainul familiar1 adica se clarifica bine dificultatiile problemei. Apoi se transforma 1familiarul in ceva strain1, adica se cauta metafore, comparatii, personificari. 7e pilda, daca se studiaza imbunatatirea unui carburator, cineva isi imagineaza ca este 1un plaman cand rar si profund, cand superficial si repede1 altcineva invoca 1balena care, dupa o inspiratie puternica, nu mai respira multa vreme1 etc. 7upa ce se formuleaza circa /< de analogii'metafore, aceleasi persoane studiaza impreuna cu specialistii solutionarea optima a problemei, sugerata de una sau alta din metafore. Acesta e partea cea mai dificila si dureaza mai multe ore. E.ista si alte metode in care nu se recurge la asociatii libere, dar se stimuleaza creativitatea prin grup. (' )etoda *(+(," Este vorba de impartirea unui adunari in grupuri de 5 persoane, in care fiecare propune trei idei intr'un timp ma.im > minute. -rimul grup discuta problema si, pe o fisa, sunt trecute trei idei, fiecare fiind capul unei coloane ce se va completa de catre celelalte grupuri. 7upa > minute, fisa este trecuta unui alt grup care adauga alte trei idei in coloane, sub celelalte s.a.m.d. pana ce fiecare fisa trece pe la toate grupurile. &onducatorul strange foile, le citeste in fata tuturor si se discuta pentru a se hotari care din propuneri sa fie insusita. *' Ps$ilips *(*. Este tot o metoda menita sa consulte un numar mare de persoane. Aceasta multime se grupeaza in cate 5 persoane, urmand a discuta problema timp de 5 minute. (ai intai, animatorul e.plica metoda si avanta+ul ei, apoi e.pune problema. )e urmareste ca grupurile sa fie cat mai eterogene. 3iecare isi alege un coordonator si se discuta timp de 5 minute. 6a urma, fiecare grup isi anunta parerea. 9rmeza o discutie generala ' dupa care se trage concluzia. #n felul acesta, intr'un
;!

timp scurt, se consulta opinia multora% 8'> minute organizarea, 5 minute discutia in colectiv, / minute raporteaza rezultatul fiecare 0 daca sint ;< grupe G /< minute. 7eci avem circa < minute. 7iscutia finala poate dura < de minute, deci in circa o ora se pot rezuma parerile a 5< de pesoane. &and e vorba de o problema comple.a, se pot organiza grupuri de 8 membri, avand la dispozitie ;> minute. ,) -iscutia panel. Termenul panel inseamna in engleza H+uratiI. )i in acest caz e vorba de participarea unor colectivitati mai mari. 7iscutia propriu'zisa se desfasoara intr'un grup restrans (,,+uratiiEE", e format din persoane competente in domeniul respectiv. &eilalti pot fi zeci de persoane' asculta in tacere ceea ce se discuta. Acestia pot interveni prin biletele transmise ,,+uratilorEE. 9neori biletele sunt de hartie colorata% cele albastre contin intrebari, cele albe'sugestii, cele rosii' pareri personale. (esa+ele sunt primite din unul din membrii participanti la dezbatere, care introduce in discutie continutul unui biletel atunci cand se iveste un moment prielnic (i se spune ,,in+ectorul de mesa+eEE ". 7iscutia e condusa de un ,,animatorEE. 6a urma, persoanele din sala pot interveni si in mod direct, prin viu grai. #n incheiere, animatorul face o sinteza si trage concluzii. 7iscutiile panel sunt organizate aproape zilnic de posturile de televiziune. Auditorul (zeci de mii de persoane" urmareste discutia acasa si poate interveni prin telefon. &eea ce lipseste discutiilor televizate sunt sunt sintezele si concluziile animatorului, totul ramane in aer si cetatenii nu stiu ce sa creadaJ 7e altfel, nu sunt discutii urmarind creatia, ci numai informatia. !$" STUDIU D CA/ '.-e ce sa studiem creativitatea la copii.

;A

Tot asa cum nu toti copiii sunt la fel de inteligenti, ei nu sunt nici la fel de creativi. 7ar in acelasi fel in care toti copiii au manifestari de inteligenta, inca de la nastere, ei prezinta de asemenea si manifestari care evidentiaza potentialul creativ. #n esenta, creativitatea este o forma de rezolvare a problemelor. 7ar este una speciala deoarece implica probleme la care nu e.ista raspunsuri simple, probleme pentru care raspunsurile populare sau conventionale nu functioneaza. &reativitatea implica adaptabilitatea si fle.ibilitatea gandirii. Acestea sunt e.act acele abilitati pe care multe studii referitoare la educatie le'au demonstrat ca fiind critice pentru elevi. #n cazul copiilor, accentul ar trebui pus pe proces, adica pe dezvoltarea si generarea de idei originale, care pare sa fie baza potentialului creativ. #n intelegerea acestui fenomen, este util sa consideram diferentele dintre gandirea convergenta si cea divergenta. -roblemele asociate cu gandirea convergenta au de obicei o singura solutie corecta. Gandirea divergenta, in schimb, cere celui care rezolva problema generarea mai multor solutii, putine dintre acestea fiind noi, de o calitate inalta si functionale ' intr'un cuvant, creative. -entru o intelegere corecta a creativitatii copilului, trebuie sa distingem creativitatea de inteligenta si talent. )'a pus problema daca intr'adevar creativitatea copiilor poate fi diferentiata de celelalte abilitati cognitive. )tudii recente, insa, au aratat ca anumite componente ale potentialului creativ pot fi deosebite de inteligenta. Termenul 1inzestrat1 este utilizat de obicei pentru a desemna un grad inalt de inteligenta. 7ar se pare ca inteligenta si creativitatea sunt independente. 9n copil foarte creativ nu este neaparat si foarte inteligent.

;9

&reativitatea reprezinta mai mult decat a avea si a folosi un talent artistic sau muzical. #n acest conte.t, talentul se refera la posesia unui inalt grad de indemanare tehnica intr'un domeniu specializat. Astfel, un artist poate produce opere impecabile din punct de vedere tehnic fara insa a reusi sa provoace emotii sau, de e.emplu, sentimentul ca acea opera este unica. Este de asemenea important sa tinem cont de faptul ca creativitatea nu se manifesta doar in muzica, arta si scris ci in toate domeniile curiculare, in stiinta, dar si in studiile sociale.

&ele mai folosite metode de masurare a creativitatii la copii sunt bazate pe fluenta ideationala. -robele referitoare la fluenta ideationala cer din partea copiilor generarea cat mai multor raspunsuri la un anumit stimul, intr'un mod asemanator brainstorming'ului. #n general, fluenta ideationala este considerata o calitate critica a procesului creativ. $aspunsurile copiilor pot fi populare sau originale, cele originale atestand potentialul creativ. Astfel, un copil de 8 ani intrebat ce obiecte de culoare rosie cunoaste, va enumera nu numai camioane, mere si cardinali, dar si po+arul si mainile reci.

/n ca!ul copiilor mici, creativitatea ar trebui sa se a.eze pe proces% generarea de idei. Acceptarea ideilor multiple de catre adulti intr'o atmosfera non'evaluativa va a+uta copiii sa genereze din ce in ce mai multe idei sau sa treaca la stadiul urmator, cel de evaluare de sine. -e masura ce copiii isi dezvolta abilitatea de evaluare a ideilor proprii, astfel calitatea lor si generarea de solutii devin din ce in ce mai importante. 6a aceasta varsta, accentul ar trebui pus pe evaluarea ideilor proprii, deoarece acesti copii isi e.ploreaza capacitatea de
/<

generare si evaluare ale solutiilor problemei si isi revizuiesc ideile bazandu'se pe aceasta evaluare. Evaluarea de catre terti si criteriile pentru determinarea solutiilor semnificative ar trebui folosite numai in cazul adolescentilor mari sau al adultilor. &.Ce anume in luentea!a creativitatea. #n cazul copiilor mici, factorul critic pentru evitarea asa' numitei 1fi.atii a raspunsului corect1 (un copil nu va raspunde daca nu stie sigur ca raspunsul va fi corect" il reprezinta o atmosfera non'evaluativa. #n cadrul procesului de socializare, de'a lungul anilor de scoala elementara, copiii tind din ce in ce mai mult spre conformitate. -rocentul de raspunsuri originale in cadrul probelor de fluenta ideationala scade de la ><? la copiii de 8 ani la />? pe parcusul scolii elementare, crescand apoi iar la ><? in timpul studiilor superioare. Este foarte important sa li se dea posibilitatea copiilor de a e.prima o gandire divergenta si de a gasi mai multe modalitati de a a+unge la o solutie. $ecompensele sau cointeresarea par sa afecteze procesul creativ. 7esi recompensele nu afecteaza numarul raspunsurilor in cadrul probelor de fluenta ideationala, ele par sa diminueze calitatea raspunsurilor copiilor si fle.ibilitatea gandirii lor. &u alte cuvinte, recompensele reduc capacitatea copiilor de a trece de la o categorie la alta in cadrul raspunsurilor lor. #ntr'adevar, orice constrangere e.terna pare sa reduca aceasta fle.ibilitate. Anumite studii au aratat ca materialele structurate, in special cand sunt combinate cu instructiuni structurate, reduc fle.ibilitatea la copiii de 8 ani. #ntr'un anume caz, instructiunile structurate au aparut numai in demonstratia referitoarea la rezolvarea unui puzzle. -edagogii trebuie sa tina cont de faptul ca structura raspunsurilor unui copil este foarte subtila. Anumite cercetari sugereaza ca acei copii care par sa fie creativi sunt adeseori implicati in +ocuri imaginative si sunt

/;

motivati mai mult de factori interni decat de factori e.terni, cum ar fi recompensele sau cointeresarea.

C.Cum pot adultii incura%a creativitatea. : -rin furnizarea unui mediu care permite copilului sa e.ploreze si sa se +oace fara restrangeri e.agerate. ' -rin adaptarea la ideile copilului, fara a incerca o structurare a ideilor lui astfel incat sa se potrivesca cu cele ale adultilor. ' -rin acceptarea ideilor neobisnuite ale copilului, fara a +udeca modul divergent in care acesta rezolva o problema. ' 3olosind modalitati creative pentru rezolvarea problemelor, in special a problemelor ce apar in viata de zi cu zi. ' Alocand destul timp copilului pentru e.plorarea tuturor posibilitatilor, pentru trecerea de la ideile obisnuite la idei mai originale. ' #ncura+and procesul, iar nu scopul. Analizand toate aceastea putem considera creativitatea ca fiind o capacitatea comple.a care face posibila crearea de produse reale sau pur mintale, constitund un progres in planul social. &omponenta principala a creativitatii o constituie imaginatia, dar creatia de valoare reala mai presupune si o motivatie0 dorinta de a realiza ceva nou0 ceva deose&it" )i cum noutatea, azi, nu se

//

obtine cu usurinta, o alta componenta este vointa, perseverenta in a face numeroase incercari si verificari.