Gandirea si inteligenta in sfera creativitatii

Adela Stoileanu

PIIP anul II

Despre un om spunem ca este creativ daca este capabil sa inventeze lucruri noi, originale.   Pentru ca
un om sa fie creativ el trebuie sa aiba anumite aptitudini si insusiri psihice.

Creativitatea reprezinta un complex de aptitudini si insusiri psihice care  in conditii

favorabile genereaza produse noi si valoroase pentru societate si / sau pentru individ.

Creativitatea, ca si inteligenta, este o trasatura general umana. Toti oamenii au un anumit nivel de
creativitate. Cei mai multi au o creativitate de nivel mediu, un numar redus de oameni sunt foarte
creativi sau foarte slab creativ

Creativitatea, la orice nivel s-ar manifesta, intotdeauna se obiectiveaza prin ceva, adica se exprima
printr-un produs: o pictura, o realizare tehnica, o poezie, o teorie stiintifica. In functie de natura
produsului vorbim despre creativitate artistica, stiintifica, tehnica, organizatorica etc.

In ultimele decenii psihologii s-au ocupat foarte mult de problema creativitatii. Ei au studiat
particularitatile personalitatii creatoare, aptitudinile, insusirile de care depinde capacitatea de a realiza
produse noi si originale. Cei mai importanti factori de personalitate cu rol in creativitate sunt
inteligenta, aptitudinile speciale, motivatia si vointa. Inteligenta, aptitudinile speciale, calitatile si
strategiile gandirii reprezinta instrumentele creativitatii. Factorii atitudinali si motivationali au un rol
dinamizator.

Relatia dintre creativitate si factorii intelectuali

O problema mult studiata de psihologie este cea a relatiei dintre nivelul intelectual exprimat prin
coeficientul de inteligenta (QI) si creativitate. Intrebarile pot fi formulate astfel:

-         care este nivelul intelectual minim care permite unei persoane sa fie creativa, in sensul propriu
al cuvantului? 

-         in ce masura cresterea nivelului intelectual este insotita de cresterea gradului de creativitate?

Cercetarile au aratat ca nu se poate vorbi despre creativitate propriu-zisa la persoanele care au un

nivel intelectual submediocru, adica un QI sub 80. De la acest nivel in sus inteligenta si creativitatea
coreleaza, adica cu cat nivelul intelectual este mai ridicat, cu atat si creativitatea este mai buna, dar
aceasta corelatie se pastreaza numai pana la aproximativ QI = 110. Peste acest nivel, adica la cei cu un
nivel intelectual superior, cele doua trasaturi nu mai coreleaza. Cineva poate fi foarte creativ fara a avea
un nivel intelectual cu mult mai mare de 110 sau poate avea un QI de 130, 140 fara a fi deosebit de
creativ.

O persoana inteligenta, dar nu foarte creativa poate avea o gandire convergenta. Ea invata cu
usurinta algoritmi, intelege usor relatiile abstracte, fara sa  aiba o capacitate deosebita de creatie.

Creativitatea este asociata mai ales cu gandirea divergenta care se orienteaza spre mai multe
solutii si care cauta variate cai de rezolvare. Gandirea divergenta se caracterizeaza prin flexibilitate,
fluenta si originalitate.
             Flexibilitatea se manifesta prin capacitatea de a gasi solutii cat mai variate, de a restructura
rapid cunostintele in functie de cerintele situatiei, de a transfera cunostintele de la un domeniu la altul.
(De ex. capacitatea de a utiliza cele invatate la psihologie pentru rezolvarea unor probleme educative sau
in sociologie). Opusul flexibilitatii este fixitatea functionala, adica repetarea stereotipa a acelorasi
modalitati de abordare a problemei, chiar daca nu duc la rezultat.

             Fluiditatea sau fluenta este capacitatea de a produce un mare numar de idei sau imagini.

             Originalitatea este cu atat mai mare cu cat solutiile gasite sunt mai neobisnuite, mai putin
frecvente. Opusul originalitatii este banalitatea.  

       

Activitate

   Doriti sa va cunoasteti nivelul de creativitate in raport cu cea a colegilor D-voastra? Impreuna cu

mai multi colegi puteti sa faceti un mic test de creativitate: incercati sa realizati in 5 minute cat mai
multe desene care sa includa un cerc. Dupa ce ati terminat desenele:   

-          numarati cate desene a realizat fiecare participant; acest numar indica gradul de fluiditate;

-          grupati toate desenele realizate in categorii (flori, astri, figuri umane etc.) si apoi stabiliti in
cate categorii pot fi incadrate desenele fiecarui subiect; in acest fel aflati gradul de flexibilitate;

-          desenele foarte frecvente sunt banale; desenele care apar foarte rar (la un singur subiect) sunt
originale. Acordati desenelor un anumit punctaj, in raport invers proportional cu frecventa lor;
astfel aflati gradul de originalitate.

Adunand punctajele acordate pentru fluiditate, flexibilitate si originalitate ati aproximat gradul de
creativitate al participantilor la aceasta activitate.