Deosebiri si comparati intre clime

 D.Deosebiri:- in Europa Nordica sunt prezente

tipurile de clima:subpolar,temperat-oceanic,iar in
Europa Sudica ,cel subtropical.-Temperatura media
anuala este mai scazuta in Europa Nordica situata
intre 5 si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15
grade C.-in Europa nordica apar influente oceanice si
polare,iar in Europa Sudica pregnante sun influentele
mediteraneene si nord-africane.
E.1.prezenta ghetarilor cuaternari de calota,datorita
latitudinii ridicate si a celor montani datorita
reliefului.
2.bilantul natural negativ datorita scaderii
natalitatii.
 D.Deosebiri:-Muntii Alpi s-au format in orogeneza
alpina,iar Muntii s-au format in orogeneza
caledoniana.-Altitudinea maxima in Muntii Alpi
ajunge la 4807 m (Vf. Mont Blanc),iar in Muntii
Scandinaviei la 2469 m (Vf. Galdhopiggen).
Asemanare:-Prezenta a reliefului glaciar in ambele
unitati montane.
E.1.altitudini de peste 3000 m.
2.circulatia predominant vestica a maselor de
are;scade intensitatea vanturilor de vest de la vest
la est.
 D.Deosebiri:-in Nordul Europei se intalneste climatul
subpolar,iar in sudul Europei climatul subtropical.-
Temperatura media anuala este mai scazuta in
Europa Nordica situata intre 5 si -5 grade C,iar in
Europa Sudica este de 15 grade C.-precipitatii medii
anuale,in climatul subpolar sunt cuprinse intre 500-
800 mm,predominant sub forma de ninsoare,in
climatul subtropical precipitatiile medii anuale au
valori cuprinse intre 600-900 mm,dominant in
octombrie si aprilie.
E.1.in unele state europene imbatranirea
deomgrafica a determinat un deficit de forta de
munca,de aceea s-a apelat la forta de munca
externa.(SAU)-costul mai scazut al fortei de munca
externe.
2.o cauza este clima temperat oceanica din
Norvegia,influentata de Curentul Golfului,la care se
adauga natura substratului muntos pentru a explica
prezenta padurilor din Norvegia,pe cand in
Groenlanda clima subpolara si polara,cu vanturi
puternice si temperaturi foarte scazute a favorizat
instalarea ghetarilor.
 D.Deosebiri:-Muntii Ural s-au format in orogeneza
hercinica,iar Muntii Alpi in orogeneza Alpina:-
Inaltimea media e mult mai redusa pentru Muntii
Ural (au aspect de dealuri):-Fragmentarea e mult
mai accentuata pentru Muntii Ural,care au in schimb
 o lungime mult mai mare(2000 km fata de 1200 km
pentru Mtii Alpi).
Asemanare:-modul de formare(prin incretirea
scoartei).
E.a.Clima Europei e influentata de
latitudine,relief,oceanele si marile care o
inconjoara.
b.Sporul natural foarte redus in Europa are drept
consecinte incetinirea cresterii
poulatiei,imbatranirea demografica,scaderea
potentialului fortei de munca a populatiei.
 D.Deosebiri:-Muntii Carpati s-au format in orogeneza
alpina,iar Muntii Ural in orogeneza hercinica:-Mtii
Carpati au altitudinea maxima de 2655m (Vf.
Gerlachovsky),iar in Mtii Ural este de 1894m(Vf
Narodnaia).
Asemanare:-Mtii Carpati si Mtii Ural s-au format prin
cutarea scoartei.(SAU)-prezenta reliefului glaciar.
E.1.Estuarele la varsarea fluviilor in Oceanul Atlantic
s-au format datorita amplitudinii mari a mareelor.
2.Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea
porturilor si dezvoltarea navigatiei fluvio-maritime.
 D.Deosebiri:-Campia Europei de Est este dezvoltata
pe o structura rigida,apartinand Platformei Est-
Europene,pe cand Campia Padului este o campie de
acumulare fluviala:-Campia Europei de Est are varsta
proterozoica,pe cand Campia Padului s-a format mai
 tarziu,in cuaternar.
Asemanare:-ambele regiuni au relief de campie,cu
interfluvii netede si vai largi.
E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-
rece si subpolar;-soluri aride,cu fertilitate scazuta,in
mare parte a anului fiind inghetate.
 D.Deosebiri:-In Peninsula Iberica altitudinile
depasesc 3000 m,pe cand in Peninsula Scandinavica
altitudinea maxima este de 2479 m:-Muntii
Scandinaviei sunt munti vechi,erodati,formati in
timpul orogenezei caledoniene;muntii din Peninsula
Iberica sunt tineri,cu creste ascutite,inaltati in
timpul orogenezei alpine.
Asemanare:-in ambele peninsule muntii s-au format
prin cutare,in timpul proceselor orogenice,in ambele
regiuni este prezent relieful glaciar.
E.-situare la distanta mare de Oceanul Atlantic,ceea
ce determina cantitati reduse de precipitatii:-
extensiunea mare a masei continentale,ceea ce
determina amplitudini termice tot mai mari spre est.
 D.Deosebiri:-cantitatile de precipitatii sunt mai mari
in Europa Centrala (peste 750 mm\an)fata de Europa
de Est (500-750 mm\an):-amplitudinile termice sunt
mai mici in Europa Centrala fata de Europa de Est.
Asemanari:-In ambele regiuni circulatia atmosferica
este predominant vestica.
E.-prezenta focarelor de civilizatie din bazinul
 mediteranean,carora li se datoreaza existenta a
numeroase vestigii antice si medievale:-primele
capacitati de cazare turistica,in regiunile cu un
potential natural deosebit (litoralul
mediteranean,Muntii Alpi);turismul de masa a aparut
in tarile europene industrializate timpuri.
 D.Deosebiri:-cantitatile de precipitatii sunt mai mari
in Europa Centrala (peste 750 mm\an)fata de Europa
de Est (500-750 mm\an):-amplitudinile termice sunt
mai mici in Europa Centrala fata de Europa de Est.
Asemanari:-In ambele regiuni circulatia atmosferica
este predominant vestica.
E.-prezenta focarelor de civilizatie din bazinul
mediteranean,carora li se datoreaza existenta a
numeroase vestigii antice si medievale:-primele
capacitati de cazare turistica,in regiunile cu un
potential natural deosebit (litoralul
mediteranean,Muntii Alpi);turismul de masa a aparut
in tarile europene industrializate timpuri.
 Deosebiri:-daca in Irlanda este caracteristic climatul
temperat-oceanic,in Elvetia se intalneste un climat
temperat-continental:-In Irlanda amplitudinea
termica este mult mai redusa valoric decat in
Elveta:-In Irlanda isi fac simtita prezenta vanturile
de vest care aduc precipitatii bogate,pe cand in
Elvetia influenta acestora este nesemnificativa.
E.-Rinul are un regim hidrologic complex deoarece
 strabate regiuni variate din punct de vedere
morfologic si climatic.
-In cursul superior topirea zapezii in lunile de
primavara determina debite bogate.
 D.- deosebire: varietatea mai mare a reliefului
Bulgariei, comparativ cu eel al Irlandei (relieful
Irlandei este constituit, Tn cea mai mare parte,
dintr-o campie joasa, acoperita cu mlastini, laeuri,
turbarii si pasuni, Tncadrata de dealuri si munti josi,
Tnrtimp ce relieful Bulgariei este mai Variat,
reprezentat de munti, de podisuri si de campii,
relieful malt fiind dominant);
- deosebire: altitudinile reliefului Bulgariei sunt mai
rnari decat ale reliefului Irlandei (Tn Bulgaria, Munfii
Rila, cu varful Musala, ajung la 2925 m altitudine
maxima, Tn timp ce Tn Irlanda altitudinea maxima
abia depaseste 1000 m);
- deosebire: teritoriul Irlandei a fost modelat, Tn cea
mai mare parte, de eroziunea glaciara, Tn timp ce
relieful glaciar apare Tn Bulgaria doar la altitudini
de peste 1800-2000 m (Tn Muntii Stara Planina,
Rodopi, Finn si Rila).
E.1. doua materii prime folosite Tn industria
siderurgica: minereul defiersi carbunii superior!;
 D.- deosebire: clima Finlandei este subpolara Tn
nord si temperata-rece cu nuanta continental Tn
centru si sud, Tn timp ce Italia are un climat
 mediteranean;
- deosebire: temperaturile medii anuale Tn Finlanda
sunt cuprinse Tntre 2-6 °C, Tn centru si Tntre 0 si 4
°C Tn nord, Tn timp ce temperatura medie anuala
Tn Italia este de 15 °C;
- deosebire: Tn Finlanda iernile sunt lungi, aspre si
cu temperaturi foarte scazute, Tn timp ce Tn Italia
iemile sunt blande si ploioase.
E.- regimul termic, care determina o curgere redusa
de iarna pentru raurile si fluviile care se varsa Tn
Oceanul Artic (din cauza mghetului), comparativ. cu
raurile si fluviile care ajung Tn Marea Mediterana,
care au o curgere bogata iarna (datorita
temperaturilor pozitive, dar si a cantitdtilor mai
man de precipitatii lichide);
- catenele montane (Alpi, Carpati, Pirinei etc.)
prelungesc perioada curgerilor bogate pan§ Tn
prim§van5 (Tn cazul Alpilor si a Pirineilor) sau pana
Tn van5 (Tn cazul Carpa}ilor).
 D.- deosebire: climatul Irlandei este temperat-
oceanic, Tn timp ce Grecia are un climat
mediteranean;
- deosebire: Irlanda beneficiaza de precipitatii
bogate in tot cursul anului (peste 1000 mm/an), Tn
timp ce Tn Grecia verile sunt foarte secetoase,
precipitatiile cad aproape exciusiv iarna si nu
depasesc 1000 mm/an decat pe muntii Tnalti;
 - deosebire: Tn Irlanda amplitudinile termice anuale
sunt reduse, verile sunt racoroase si umede, Tn timp
ce Tn Grecia verile sunt toride, secetoase, cu un
numar mare de zile senine.
E. - Etna, Vezuviu, Stromboli;
- bazinul mediteranean a luat nastere pe o falie de
transformare situata Tntre placa africana si placa
eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii
africane se creaza o tensiune continua (specifica
zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn
coliziune, care genereaza, pe langa miscari
orogenetice, si fracturari ale scoartei ce due la
vulcanism activ.
 D.- deosebire: Tn Italia climatul este mediteranean,
Tn timp ce Tn Norvegia climatul este temperat-
oceanic, Tn cea mai mare parte, doar Tn nordul
extrem devenind subpolar;
- deosebire: Tn Norvegia precipita{iile medii
multianuale sunt mult mai ridicate (peste 1500-2000
mm/an si chiar peste, Tn spatiul montan) si au o
distribujie relativ uniforms Tn cursul anului (mai
mar) iama), Tn timp ce Tn Italia precipitate scad sub
1000 mm/an (cu exceptia Munfilor Alpi) si cad,
aproape exclusiv, iarna;
- deosebire: Tn Norvegia verile sunt racoroase si
umede, nebulozitatea este accentuata, Tn timp ce
Tn Italia verile sunt toride $i secetoase, cu un numar
 mare de zile senine.
E. - principala insula a Arhipelagului Britanic are o
desfasurare longitudinala (de-a lungul meridianelor),
pe axa N-S, si este foarte Tngusta Tn lajime (pe axa
E-V), iar cateneie muntoase sunt orientate
aproximativ pe direcjia E-V, meat orice arter§
hidrografica are o distanta mica de parcurs pana la o
mare sau ocean;
- desi scurte, raurile Marii Britanii au debite bogate
Tn tot cursul anului, datorita climatuiui temperat-
oceanic (vecinatatea oceanului justifies dominanta
vanturilorde vest, totdeauna umede, fapt ce expiicS
abundenta ploilor, nebulozitatea accentuata Tn
mare parte din an si umiditatea sporita din timpul
iernii, cantitatile de precipitatii anuale depasind
1000 mm si asigurand debitele bogate ale raurilor).
 D.- asemanare: atat campiile litorale din Germania
cat si campiile litorale din Italia au climate de tip
maritim, cu influenta marii asupra uscatului din
imediata vecinatate, cu temperaturi moderate si cu
frecventa brizelor marine;
- deosebire: campiile litorale din Germania au un
climat oceanic, cu veri racoroase si umede. Tn timp
ce campiile litorale din Italia au un climat
medjteranean, cu temperaturi mai ridicate si veri
calduroase si secetoase;
- deosebire: Tn campiile litorale de pe fatada
 atlantica a Germaniei cad precipitatii bogate Tn tot
cursul anului (peste 800 mm/an, mai mari iarna, Tn
timp ce Tn campiile litorale ale Italiei precipitatiile
cad aproape Tn exclusivitate iarna (de regula sub
700 mm/an).
E.- majoritatea tecurilor din campiile Suediei sunt
lacuri glaciare, formate Tn depresiunile modelate de
calota glaciara pleistocene, retrasa Tn prezent spre
nord;
- ele s-au format Tn depresiunile modelate de calota
glaciara pleistocena (Tntre valurile morenice),
retrasa Tn prezent spre nordul extrem al
continentului
 D.- deosebire: Tn statul A (Spania) tipul de clima
caracteristic este eel temperat-oceanic si
mediteranean, iar Tn statul J (Finlanda) este
temperat-continental rece si subpolar; 
- deosebire: Tn statul A (Spania) doming vanturile de
vest, Tn timp ce Tn statul J (Finlanda) bat vanturile
polare; - 2p.
- deosebire: Tn statul A (Spania) temperaturile medii
ale lunilor extreme sunt de 10°C (ianuarie),
respectiv peste 25°C (iulie), Tn timp ce Tn statul J
(Finlanda), 5-6 luni pe an sunt temperaturi medii
negative; media lunii iulie situandu-se Tntre 10°C si
15°C. - 2p.
E.- desfasurarea Tn latitudine a continentului;
 - scaderea valorii bilantului radiativ dinspre sudul
spre nordul continentului.
 D.- deosebire: Tn statui D (Irlanda) tipul de clima
caracteristic este eel temperat-oceanic, iar Tn statui
G (Moldova) este temperat-continental; - 2p.
- deosebire: Tn statui D (Irlanda) este caracteristica
circulatia maselor de aer vestice, umede si
racoroase, Tn timp ce Tn statui G (Moldova) este
caracteristica circulatia maselor de aer nordice si
est-continentale; rece si umed Tn nord, mai cald si
arid Tn sud; - 2p.
- deosebire: Tn statui D (Irlanda) precipitatiile
medihenuale sunt Tntre 800-1000 mm/an, Tn timp
ce Tn statui G (Moldova), precipitatiile medii anuale
au valori Tntre 600 mm/an, Tn zona de podi$, $i 350
mm/an, Tn campiile din sud. - 2p.
E.- relieful muntos, prin altitudine, masivitate,
pante mari este un factor limitativ Tn raspandirea
populatiei, Tn timp ce relieful de1 campie. si de
dealuri joase este ospitalier pentru populate; - 2p.
- tipurile de clima din zona temperate
(mediteraneeana, temperat-oceanica, temperat-
continentala) sunt favorabile populatiei, Tn timp ce
clima subpolara este neospitaliera pentru
raspandirea^ populatiei. - 2p.
 D.- asemanare: Tn ambele state, E (Frant,a) si F
(Regatul Unit al Marii Britanii), exists unitati de
 relief de vechi de vdrstd hercinica; - 2p.
-deosebire: altitudinea maxim§ a reliefului din statul
E (Franta) se ridica la 4.807 m (Vf. Mont Blanc) Tn
Muntii Alpi, Tn timp ce, altitudinea maxima Tn statul
F (Regatul Unit al Marii Britanii) ajunge doar la 1.343
m (Vf. Ben Nevis); - 2p.
- deosebire: Tn mun|ii tineri (Muntii Alpi) din statul
E (Franca) este bine dezvoltat relieful glaciar, Tn
timp ce acest tip de relief lipseste din statul F
(Regatul Unit al Marii Britanii). - 2p.
E.- latitudinea mare, la peste 60° lat N; (altitudinea
mare, de peste 2000 m); - 2p
-Alpii Scandinaviei, au fostafectati Tn Cuatemarde
glaciatiune, fiind acoperiti de calota glaciara care,
prin eroziune, a modelat v§i si circuit glaciare. - 2p
 D.- deosebire: Tn statui G (Islanda) climatul este
temperat-oceanic si subpolar, Tn timp ce Tn statui I
(Ucraina) climatul este temperat-continental
excesiv; - 2p.
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai
ridicate (500- 800 mm/an), predomi¬nant sub forma
de zapada si repartizate uniform Tn statui G
(Islanda), Tn timp ce Tn statui I (Ucraina),
precipitatiile sunt mai reduse (300-500 mm/an) si
repartizate neuniform Tn timpul anuiui (cad
predominant vara, sub forma de averse); - 2p.
- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai
 mari Tn statui I (Ucraina) si reduse Tn statui G
(Islanda). - 2p.
E.- conditii climatice restrictive: climat temperat
rece si subpolar Tn nord, cu temperaturi scazute si
vanturi puternice; - 2 p.
- conditii improprii pentru agricultural solurile au
fertilitate scazuta, Tn mare parte a anuiui fiind
Tnghetate, Tn partea nordica. - 2p.
 D.- asemanare: atat in statul F (Regatul Unit al Marii
Britanii) cat si Tn statul G (Norvegia) este prezent
climatui este temperat-oceanic; - 2p.
- asemanare: precipitajiile medii anuale sunt
ridicate (peste 1000 mm/an) atat Tn statul F
(Regatul Unit al Marii Britanii) cat,si Tn statul G
(Norvegia), fiind repartizate uniform Tn timpul
anului; - 2p.
- asemanare: verile sunt umede si rScoroase cu
nebuiozitate ridicata Tn ambele state. - 2p.
E.- caile de comunicatie ale Franfei formeazS o
retea diversificatS si complementara;
- traficul persoanelor si al produselor este realizat
prin mijloace de transport variate: cai ferate - cu
densitati ridicate; refele rutiere modeme
(autostrazi) completate de lucrari de arta rutiera
(ex. terminalul Calais); noduri de navigate aeriand
(Paris) deservite de mari companii aeriene.
 D.- asemanare: atat in statul notat pe harta cu litera
A, cat si Tn statul marcat pe harta cu litera F este
caracteristic un climat subtropical;
- asemanare: atat in statul marcat pe harta cu litera
A, cat si Tn statul marcat pe harta cu litera F se
resimt influence mediteraneene (ierni blande si
umede, veri calde si uscate);
- asemanare: izoterma 15° Celsius intersecteaza atat
statului marcat pe harta cu litera A, cat si statului
marcat pe harta cu litera F.
E.- relieful accidental;
- climatul rece.
 D.- deosebire: relieful Peninsulei Scandinave este de
varsta precambriana si caledoniana, pe cand relieful
Pensinsulei Iberice este de varsta hercinicS si alpind;
- deosebire: Tn Peninsula ScandinavS relieful este
dispus Tn trepte de la SE catre NV, pe cdnd Tn
Peninsula IbaricS treptele Tnalte alterneazS cu
treptele joase;
- asemdnare: si Tn Peninsula Scandinava, si Tn
Peninsula Ibericd este dezvoltat relieful glaciar.
E.- vecinatatea mdrilor si oceanelor;
- relieful prin altitudine si orientare.
 D.- deosebire: Peninsula Scandinava are un climat
temperat-oceanic si subpolar, pe cand Peninsula
Balcanica are un climat subtropical;
 - deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile
medii anuale oscileaza Tntre 0 - 12 °C, pe cand Tn
Peninsula Balcanica, temperaturile medii anuale
oscileaza Tntre 14 - 18° C;
- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava, cat si Tn
Peninsula Balcanica, exista o clima etajata, m
munti.
E.-clima temperat-oceanica si mediteraneana;
- refieful, prin altitudine.
 D.- deosebire: Tn statul marcat, pe harta, cu litera B
este o clima temperat-oceanica cSnd Tn statul
marcat, pe harta, cu litera J este o clima
meditaraneana;
- deosebire: temperaturile medii anuale sunt de 7 -
12°C Tn statul marcat, pe harta, litera B, pe cand Tn
statul marcat, pe harta, cu litera J, acestea sunt de
14 - 18* C;
- deosebire: Tn statul marcat, pe harta, cu litera B
verile sunt racoroase (18 - 20° C; umede, pe cflnd
Tn statul marcat, pe harta, cu litera J verile sunt
toride si aride.
E. 1. - energia eollana;
- energia mareelor.
 0.- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au fost Tnaltati
de orogeneza caledoniana, pe can Muntii Carpati au
fost mal|ati de orogeneza alpina;
- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au o desfasurare
 NE - SV, pe cand Muntii Carpati; o desfasurare sub
forma de arc de cere;
- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi sunt
putemicfragmentati, fapt pentru care masivitate
este redusa (sub 2000 m), pe cand Muntii Carpati au
o compactitate mai mare, fapt pentru ?i masivitatea
este mai expresiva (peste 2500 m).
E.-Europa de Vest primeste o cantitate medie de
precipitatii, de 800 - 2000 mm, datori vecinatatii
Oceanului Atlantic;
- Europa de Est primeste o cantitate mai scazuta de
precipitatii, 250 - 800 mm, daton vastitatii uscatului
si departarii de Oceanul Atlantic.
 D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat
temperat-oceanic, temperat-cor nental si subpolar,
iar Tn peninsula Italics, climat mediteranean;
- deosebire: temperature medie Tn Peninsula
Scandinava este de 0 - 2 °C, iarln Penmj sula Italica,
temperatura medie este de 15-18 °C;
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavd
au valori de 2000-3000 mm/an fatada atlantica, iar
Tn Peninsula Italica au valori medii de 600-1200
mm/an.
E - ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani
Tntre 15-20% din totalul populatiei, statt Europei
Vestice devenind spatiul unui dramatism demografic
si datorita natalitatii scazute - 2p;
 - statele Europei Vestice au cea mai ridicata
speranta medie de viafa de pe Glob – 
 D.- deosebire: Muntii Scandinaviei sunt formafi Tn
orogeneza caledonica, iar Muntii Alpifl orogeneza
alpina, de data mai recenta;
- deosebire: altitudinile din Muntii Alpi sunt mult mai
mari: 4807 m (Varful Mont Blanc).; Tn muntii
Scandinaviei altitudinea maxima este de 2469 m Tn
Varful Galdhopiggen;,
- asemanare: Tn ambele unitati exista relief glaciar
bine dezvoltat, cu forme spec circuri glaciare, vai
glaciare, valuri de morene, creste ascutite etc. *
E.- natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori/an),
ponderea scazuta a grupei de pop tanara si ponderea
crescuta a grupei de peste 65 de ani (Tntre 15-20%
din totalul populatiei) in Tn Europa dramatismul
demografic;
- apar situa|ii Tn care populatiile sustinute de
sistemele de pensii sunt foarte numero iar populatia
activa se reduce, ceea ce poate duce la colapsul
sistemelor respective.
 D.- asemSnare: ambele unit§t,i, Campia Padului si
Campia Panoniei, s-au format pn colmatarea unor
zone de subsidenja, au roci sedimentare;
- asemanare: ambele campii, Campia Padului si
Campia Panoniei, au altitudini redu (sub 150 m), dar
au si sectoare mai fnalte la contactul cu regiunile
 limjtrofe;
- asemanare: gradul de fragmentare este scazut pe
ambele campii, aparand interflu netede si largi.
E. Se acorda 4 puncte, cate dou£ puncte pentru
fiecare argument corect, astfel:
- In aceste trei tari: Romania, Ucraina, Moldova,
exista suprafefe arabile cu ponde ridicate;
- solurile sunt din clasa molisolurilor, au fertilitate si
productivitate foarte mare, ap suprafete frigate, iar
pe zonele de deal si podjs se practica viticultura si
pomicultura.
 D.- asemanare: ambele peninsule, Peninsula Italica
si Peninsula Iberica, au clima mediteranean cu veri
caniculare si secetoase si ierni relativ calde si
umede;
- asemanare: temperaturile medii anuale sunt Tn
ambele peninsule cotate la peste 15 grade Celsius;
- asemanare: precipitatiile medii sunt de 750-100
mm/an, mai ridicate pe zonele mon tane de 1000-
2000 mm/an Tn ambele peninsule mai sus amintite.
E. - Valea Rhinului are densitate mare, de peste 200
loc./kmp mai ales Tn portiunile cursulii| mediu si
inferior, Tn Germania si Olanda atingand valori
maxime Tn conurbatia Rhin-Rhur;
- Valea Rhinului are multiple resurse naturale de
subsol, aparzone industriale extrem de
 dezvoltate, iar Rhinul este eel mai important fluviu
navigabil European
 D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat
temperat-oceanic, climat temperat-
continental si climat subpolar, iar Tn Peninsula
Balcahica climat mediteranean - 2p;
. - deosebire: temperatura medie Tn Peninsula
Scandinava este de 0 - 2 °C, iar Tn Penin-1
sula Balcanica temperatura medie este de 12 -18 °C
- 2p;
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinava
au valor! de 2000-3000 mm/an -1 fafada atlantica,
iarTn Peninsula BalcanicS au valori medii de 600-
1200 mm/an - 2p.
E. - in ambele peninsule, Iberica si Italica, exists
climS mediteraneana cu veri calde s secetoase si cu
ierni farS inghet si umede, climat propice pentru
vi(a-de vie - 2p;
- vita-de-vie este o planta endemica-mediteraneana,
iar Italia si Spania ocupa locui doi s trei pe plan
mondial la produced de struguri, iar Portugalia Tn
primele zece - 2p,
 D.- deosebire: Tn Portugalia climatul este
mediteranean, iar Tn Belarus climatul este
tempera!-1 continental;
- deosebire; precipitatiile medii anuale sunt mai
ridicate Tn Portugalia si repartizate I neuniform Tn
 timpul anului (veri calde si secetoase, iemi blande si
ploioase) si mai reduse, Tr Belarus;
- deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Belarus decat
Tn Portugalia.
E.- nordul Italiei (CSmpia Padului, zona Piemont si
aria montana Tnconjuratoare) reprezinta regiunea
economica cea mai dezvoltata, unde este
repartizata cea mai mare parte a Industrie
constructoare de masini, industria chimica, sectorul
tertiar si sudul Italiei, subdezvoltat;
- Tn nordul Italiei se gaseste principala regiune
agricola a tarii, unde se practica o agriculture
intensiva de mare productivitate, iar sudul Italiei are
o agriculture de subzistenta.
 D.B - Norvegia, G - Islands. AsemanSrir
- climat rece de tip oceanic;
- prezenfa vSnturilor de vest;
- temperature medie anuala are aceleasi valori Tn
ambele \an.
E.- dezvoltarea industrials, nevoia de forta de muncd
Tn industrie;
- amplasarea ramurilor industriale Tn orase a atras
numerosi oameni.
 D.- asemanare: atat Tn Franta cat si Tn Portugalia
este caracteristica clima mediteraneana;
- asemanare: Tn ambele state, climatul
mediteranean se caracterizeaza prin temperatura
 medie anuala de 15 °C;
- asemanare: Tn ambele state iernile sunt blande si
ploioase, iar verile sunt calde si secetoase.
E.
- relieful muntos, prin altitudine, masivitate, pante
mari este un factor limitativ Tn raspandirea
populatiei, Tn timp ce relieful de campie si de
dealuri joase este ospitalier pentru populatie;
- tipurile de clima din zona temperata
(mediteraneana, temperat-oceanica, temperat-
continentala) sunt favorabile populatiei, Tn contrast
cu clima subpolara, inospitaliera pentru raspandirea
populatiei.
 D.:- deosebire: Tn unitatea B avem climat temporal
si de tranzijie spre eel oceanic Tn H avem climat
mediteranean si temperat-oceanic;
- deosebire: precipitatiile medii anuale Tn unitatea B
sunt de 500-700 mm, iar Tn unitatea H depasesc pe
cea mai mare suprafata 1000 mm;
- deosebire: temperature medie anuala Tn B este de
0-5 °C, iar Tn unitatea H este Tn medie de 154°C.
E.- prezenta unui ghefar de calota Tn Pleistocen,
datorita climatului rece, care a creat relief
glaciar,
- altitudinea mare a Mun(ilor Alpi (peste 3000 m)
face posibila existenta ghetarilor montani si Tn
prezent.
 0.- deosebire: Tn Norvegia este un climat boreal cu
tendinta oceanic!, iar Tn Spania este climat
mediteranean;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai
ridicate si repartizate uniform Tn timpui anului Tn
Norvegia si mai reduse, repartizate neuniform Tn
timpul pnului (veri toride si secetoase. ierni blande
si ploioase) Tn Spania;
- deosebire: iemile sunt mai aspre Tn Norvegia decat
Tn Spania.
E.- transformarea aproape completa a mediului de
stepa si silvostepa Tn terenuri agricole care,
utilizate intensiv, a determinat accelerarea
proceselor de degradare ca urmare a spulberarii
solului Tn perioadele secetoase;
- poluarea solului si a apelorfreatice cu ingrasaminte
chimice si substante de combatere a daunatorilor din
agricultural
 D.- asemanare: ambele state au climat
mediterenean;
- asemdnare: Tn ambele state sunt veri toride si
secetoase, ierni blande si ploioase;
- asemanare: Tn ambele state bat vanturi fierbinti,
dinspre continentul african (exemplu: Sirocco) sau:
Tn ambele state temperatura medie anualS are
valori ridicate (18°C).
E.1. fier, mangan;2. Marea Britanie, Suedia.
 D.- deosebire: Alpii Scandinavi sunt munti vechi,
format! fn timpul orogenezei caledonjene iar Muntii
Alpi sunt munti tineri, format! fn timpul orogenezei
alpine;
- deosebire: Alpii Scandinavi au altitudini mai
reduse, abia depasind 2000 m, fn timp ce Muntii Alpi
depSsesc 4000 m altitudine (4807 m - Varful Mont
Blanc);
- asemanare: ambele unitati de relief s-au format
prin fncretjrea scoartei terestre.
E.- relieful determina diversitatea eiementelor
climatice: precipitatiile cresc cu altitudinea, iar
temperatura aerului si presiunea atmosferica scad;
- circulatia generala a atmosferei se desfasoara la
nivelul continentului pe directie vest-est, ceea ce
determina cantitati mari de precipita{ii m vestui
Europei si scaderea acestora spre est.
 D.- deosebfre: statul marcat, pe harta, cu litera A
(Italia).are climd mediteraneanS, iar statu marcat,
pe harta, cu litera D (Marea Britanie) are clima
temperat-oceanicd;
- deosebire: fn Italia verile sunt elide si secetoase,
Tn timp ce Tn Marea Britanie sunt | rficoroase si cu
preclpitatii bogate;
- deosebire: fn Italia bat vdnturl fierbintl, dinspre
Africa (exemplu: Sirocco), iar Tn Marea j Britanie bat
vanturile de vest.
 E.- majoritatea statelor europene au spor natural
negatlv;
- mobilitatea popuia^el (Tn farile est-europene
reducerea bruscfi a varstelor de pestej 85 de anl
este mal pronuntati decdt Tn (firlle vest-europene,
datorita absen{ei imigrantilor).
 D.- ddosebire: Muntii Alpi sunt munti tineri, format!
Tn timpul orogenezei alpine, iar Muntii Ural sunt
munti vechi, format! Tn orogeneza hercinica;
- deosebire: Muntii Alpi depasesc 4000 m altitudine
(4807 m Varful Mont Blanc), Tn (imp ce Muntii Ural
au altitudini reduse, fnaltimea medie fiind de 600 m;
- asemanare: ambele unitati de relief s-au format
prin Tncretirea scoartei terestre.
E.- conflictete interetnice; .
- factorii economic!
 D.- deosebire: Peninsula lutianda are clima
temperat*oceanicd, cu unele influents
continentalism, iar Peninsula Balcanica are o clima
mediteraneana;
- deosebire: Tn Peninsula lutianda iernile sunt mai
aspre, cu temperaturi negative,' timp ce Tn
Peninsula Balcanica iernile sunt blande si ploioase;
- deosebire: Tn Peninsula lutianda Tntalnim prezenfa
maselor de aer vestice, iar i Peninsula BalcanicS, a
celor de est si de^ud-est.
 E.1. minereurile de fier, mangan; 2^. Suedia,
Ucraina.
 0.- deosebire: tn Peninsula Scandinavica apar
influentele oceanice Tn vest si cele I continentale Tn
est, iar Tn Peninsula Iberica se mtalnesc influente
oceanice Tn nord, influente j mediteraneene Tn sud
si est si influente continentale Tn centru si nord-est;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai
ridicate si repartizate uniform Tn timpu. j anului Tn
Peninsula Scandinavica si mai reduse, repartizate
neuniform Tn timpul anului (veri toride | si
secetoase, ierni blande si ploioase) Tn Peninsula
Iberica;
- asemanare: prezenta influenfelor continentale si
oceanice Tn cele doua peninsule.
E.- Norvegia are o desfasurare longitudinala, mun{ii
avand aceeasi orientare, iar raurile ] au o distanfa
mica de parcurs paha la varsarea Tn ocean.
.- desi scurte, raurile Norvegiei au debite bogate Tn
tot cursul anului, datorita climatului j temperat-
oceanic, vanturile de vest aducand precipitatii de
pana la 1000 mm anual.
 D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava este tipul de
climat subpolar, iar Tn Peninsua Italla este climat
mediteranean.
- deosebire: temperatura medie anuala Tn Peninsula
Scandinava este cuprinsa Tntn 0 si 5° C, iar Tn
 Peninsula Itafica este mult mai mare (15-18° C);
- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinavia cat si Tn
Peninsula Italia exista climat montap. |
E.- defrisarea padurilor ce determina torentialitate
si alunecari de teren;
- pasunatul excesiv practical Tn unele regiuni
montane.
 D.- deosebire: in Irlanda (I) avem climat temperat-
oceanic, iarm Belarus (F) Tntalnim clin temperat-
continental;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai
ridicate (1000-2000 si peste 2000 mm/a Tn Irlanda,
iar Tn Belarus precipitatiile au valori cuprinse Tntre
500-1000 mm/an;
- deosebire: iemile sunt mai aspre si geroase Tn
Belarus decat Tn Irlanda, unde ninsori sunt rare.
E.- prezenta focarelor de civilizatie din bazinul
mediteranean, datorata climatului bland i prezenfei
marii;
- re|ea foarte bine dezvoltata a statiunilor turistice
si balneomaritime.
 D.- deosebire: Tn Olanda (C) Tntalnim climat
temperat-oceanic, iar Tn Spania (I) predomin
climatul mediteranean si eel dontinental;
- deosebire: amplitudinea termica este mai redusd
Tn Olanda, unde iernile sunt blande! verile
racoroase, pe cand Tn Spania diferenfele vara - iarna
 sunt foarte man;
- deosebire: valoarea precipitatiilor Tn Olanda este
de 500-1000 mm/an, pe cand TQ Spans valorile fie
suht mai ridicate Tn N (1000-2000 mm/an), fie mult
mai scazute Tn centru (sub 500 mm/an).]
E.- cele mai vechi portiuni de uscat formate prin
cutare au aparut Tn timpul orogenezei| caledoniene
(Munfii Scandinaviei si Scotiei);
- orogeneza hercinica a avut ca rezultat formarea
unul lant rflontan, astazi erodat, avand] o
discontinuitate de-a lungul oontinentului, din
Peninsula Iberica pana la MuntTi Ural;
- orogenezS alpha completeaza relieful Europe! prin
cei mai Tnalfi munti;
- activitatea vulcanica a dat nastere unui lant
vulcanic Tn Europa, astazi stins, si unor j insule
vulcanice si vulcani active
 D. deosebire: m statul C (Ucraina) este caracteristic
climatul temperat-continentaI, ia statul D (Regatul
Unit) climatul temperat-oceanic;
- deosebire: Tn Ucraina este caracteristic vantuLr|
umit Crivat, iar Tn Regatul Unit su caracteristice
vanturile de vest;
- deosebire: precipitatiile medii anuale din Ucraina
sunt de 500-750 mm, iar Tn Regati Unit depasesc
1.000 mm.
E.- existenta unor orase (Milano, Torino, Geneva,
 Bologna, Venetja) cu mare potential < influenta care
acopera o mare parte a nordului Italiei si unde
activitatile industriale se coroborea cu activitati
comerciale, agricole, cultural-administrative,
turistice, portuane si de transport;
- migratia populafiei din sud cStre nord, dinspre
MezzogiomO spre nordul industrial.' spre zone cu
agriculture de piata.
 D.- asemanare: B - Spania, F - Italia au climat
mediteranean cu veri caniculare si secetoase ierni
mai calde si umede;
- asemanare: In ambele state, Spania si Italia, apar
etaje climatice de campie, de deal si podis, de
munte;
- asemdnare: temperaturile medii anuale Tn ambele
state Spania si Italia sunt de peste 15 grade, valorile
medii de precipita^ii se TncadreazS Tn ambele state
Tntre 750-1000 mm/an, ma ridicate Tn zonele
montane Tntre 1000-2000 mm/an.
E.- Tn Europa sudica este clima mediteraneana
caracterizata prin veri calde si ierni blande
ce oferd conditii favorabile culturii citricelor.
- solurile rosii de tip ,terra rosa" sunt propice
cultivSrii citricelor.
 D.- deosebire: statul C (Islanda) are climat
temperat-oceanic si subpolar, iar statul
(Italia) are climat mediteranean; *
 - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt
repartizate uniform Tn timpul anului Tn Island
si mai mult Tn timpul iernii Tn Italia; «
- deosebire: temperature medie anuala este mai
scazuta Tn Islanda (0-5 °C) si ridicataTn Italia (15-18
°C).
E.1 - Europa dispune de importante resurse de petrol
si gaze naturale cantonate mai ales] Tn Marea
Nordului si zona Volga-Ural;
- resursele de huila, desi se exploateaza de mult
timp, sunt Tnca importante Tn bazinelej Donetk,
Silezia.
2. Norvergia, Regatul Unit - petrol; Ucraina, Polonia
- huila.
 D.- asemanare: atat Tn statul notat pe harta cu
litera A (Spania), cat si statul marcat pe harta cu
litera F (Grecia) este caracteristic climatul
subtropical.
- asemanare: atat Tn Spania cat si Tn Grecia se
resimt influentele mediteraneene cu iemi bl§nd4 si
umede, veri calde si uscate;
- asemanare: Tn ambele state temperatura medie
anuala are valori cuprinse Tntre 15-18 °c
E.- caile de comunicatie ale Germaniei formeaza o
refea diversificata si compiementara;
- traficul persoaneler si al marfurilor este realizat
prin variate mijloace de transport: cai ferate (cu
 densitate mare), retele rutiere modeme (autostrazi),
noduri de transport aerian (Frank¬furt), cai fluviale
(Rhin), transport maritim (porturile Hamburg,
Bremenhaven).
 .- asemanare: ambele sisteme montane, Carpa|ii ?i
Pirineii, s-au format prin cutare i orogeneza alpina;
- asemanare: ambele unitati montane au un relief
glaciar bine conturat;
- deosebire: fn Muntii Carpa(i exista un lant montan
vulcanic, iar Tn Muntii Pirinei nu i roci vulcanice.
E.- vanturile de vest aduc Tn zonele litorale
precipitatii abundente, care depase 1000 mm anual.
- influenta oceanica se manifest! si prin moderare
termica, veri racoroase si iemi blande
 .- asemanare: ambele sisteme montane, Carpa|ii ?i
Pirineii, s-au format prin cutare i orogeneza alpina;
- asemanare: ambele unitati montane au un relief
glaciar bine conturat;
- deosebire: fn Muntii Carpa(i exista un lant montan
vulcanic, iar Tn Muntii Pirinei nu i roci vulcanice.
E.- vanturile de vest aduc Tn zonele litorale
precipitatii abundente, care depase 1000 mm anual.
- influenta oceanica se manifest! si prin moderare
termica, veri racoroase si iemi blande
 D. C - Olanda, E - Grecia:
- deosebire: Tn Olanda este caracteristic climatul
 temperat-oceanic, spre deosebire de Grecia, Tn care
mediul geografic este determinat de un climat
subtropical, mediteranean;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai
bogate (cerul acoperit cu nori Tn mare parte din an,
umiditate ridicata Tn timpul iernii) Tn Olanda si mai
reduse, repartizate neuniform Tn timpul anului (veri
toride si secetoase, iemi blande si ploioase) si Tn
suprafata (mai ridicate Tn partea de vest, cu relief
predominant muntos) Tn Grecia;
- deosebire: pentru Olanda vegetafia naturala este
reprezentata de paduri de foiase (Tnlocuite pe man
suprafete de campuri cultivate deschise), iarm
Grecia mediul initial al padurilor de foioase a
cunoscut o degradare rapida, fiind Tnlocuit de o
vegetafie reprezentata prin asociatii detipfrigan.
E. Se acorda 4 puncte, cate doua puncte pentru
fiecare argument corect, astfel:
1 - situarea Tn nord-vestul Europei, Tn regiunea Tn
care este caracteristica vegetatia
reprezentata de paduri de foioase' (stejar si fag);
- condifiile climatice (clima temperat-oceanica)
favorabile dezvoltarii pSdurilor de foioase.
2. coliziunea dintre placa africana si cea
euroasiatica
 D.B - Marea Britanie, J - Grecia.
- deosebire: fn Marea Britanie relieful este dezvoltat
 pe un fundament cristalin Caledonian (sistem de
munti paleozoic!), pe cand Tn Grecia relieful este
format pe structuri alpine;
- deosebire: Tn Marea Brifanie relieful este dominat
de treapta montana joasa (1343 m alt. max. Tn vf.
Ben Nevis/Muntii Grampian), pe cand tn Grecia
relieful este dominat de treapta montana Tnalta
(2917 m alt. max. Tn Muntele Olimp);
- deosebire: in Marea Britanie campiile joase,
straba'tute de siruri de cueste, se desfasoara Tn
sudul si estui tarii, pe cand Tn Grecia campiile se
dezvolta Tn centru si nord, formate prin intense
procese de aluvionare a unor bazine tectonice.
E.1. carbuni, gaze naturale;2. Germania (carbuni),
Rusia (gaze naturale).
 D.G - Ungaria, D - Ucraina:
- deosebire: Tn Ungaria relieful este reprezentat Tn
proportie de peste doua treimi de campie, iar Tn
Ucraina aproape jumatate din teritoriu are un relief
de podis;
- deosebire: sub raport geologic, relieful Ungariei
corespunde unei depresiuni tectonice intraalpin©
(Depresiunea Panonica), iar Tn Ucraina, relieful este
format, Tn mare parte, pe un fundament vechi-
precambrian;
- deosebire: Tn Ungaria muntii ocupa suprafete
reduse si au altitudini mici (1015 m Tn Muntii Matra),
 iar Tn Ucraina muntii sunt situati Tn sud-vest si au
altitudini mai mari (2061 m In Varful Hoverla din
Carpatii Padurosi).
E.- scaderea ponderii populatiei tinere, Tn raport cu
celelalte grupe de varsta (consecinta a unei rate
scazute a natalitatii);
- Franta, Italia.
 D.A - Spania; D - Ungarja
- deosebire: Tq Spania* clima prezintd influente
mediteraneene Tn sud-est, pe cand Tn Ungaria
lipsesc;
- deosebire: Tn Spania verile sunt cdlduroase si
iernile sunt mai blande, pe cand Tn Ungaria iernile
sunt mai red si verile calde si secetoase;
- asemanare: Tn ambele state se regasesc
influenfele oceaoice.
E.- majoritatea raurilordin Peninsula Scandinavicd
izvordsc din Muntii Scandinaviei si se dirijeazd spre
Marea Balticd;
- dispunerea reliefului peninsulel Tn trepte
longitudinale care scad Tn altitudine de la vest la est
conferd vdilor raurilor un caracter transversal si, ca
atare, un potential hidroenergetic ridicat.
 D.- deosebire: Muntii Caucaz apartin sistemului
muntos alpin, iar Muntii Scandinaviei apartin
sistemului muntos Caledonian;
- deosebire: Munp Caucaz au altitudini ce tree de
 5000 m (altitudinea maxima este de 5642 m Tn
Varful Elbrus), iar Muntii Scandinaviei au altitudini
mai mici, altitudinea maxima fiind de 2469.m;
- asemanare: Tn ambele unitati montane este
prezent relieful glaciar.
E.1. bilantul natural'este negativ (-4,8%o);
2. climatul mai aspru; suprafete mari ocupate de
taiga (padurea de conifere).
 .- deosebire: Tn Italia osatura montanS s-a
definitivat Tn tlmpul orogenezei alpine; Germania
exists si unit&ti de relief de varstS hercinicS;
- deosebire: vulcanii activi reprezintS o
caracteristicS a reliefului Italiei, Tn timp Germania
vulcanii sunt stinsi;
- asemSnare; Tn ambele state, altitudinile maxime
sunt de peste 2,900 m.
E.- revolutja industrials a determinat cresterea
productiei si a productivitStii muncli plicit cresterea
nivelului de trai - factor geodemograflc;
- cresterea natalitSfii si reducerea mortalitStii.
 D. asemanare: atat Campia Europe! de Est cat si
Campia Nord Europeana fac parte di Europa
straveche (Placa Est Europeana si respectiv Scutul
Baltic);
- asemanare: atat Campia Nord Europeana cat si
jumatatea nordica a Campiei Europ de Est sunt
acoperite cu depozite fluvio-glaciare;
 - deosebire: fragmentare redusa a Campiei Europei
de Est produsa de raurile care i afluenti putini
datorita precipitatiilor reduse, pe cand Tn Campia
Nord Europeana fragmentere produsa de rauri este
mai mare deoarece au afluentii sunt mai numerosi
datorita precipitatiik mai mari.
E.1 . In industria energiei electrice sunt folositi
combustibili fosili: carbuni, gaze naturali 2. Exemple
de state europene Tn care se exploateaza
combustibilii amintiti la punc
anterior: Rusia, Romania.
 D.- deosebire: ca geneza, relieful Muntilor Apenini
este tanar, de tip alpin, iar relieful Muntis Urali este
vechi, de tip hercinic;
-- deosebire: altitudine maxima de 2912 m Tn Vf.
Gran Sasso din Muntii Apenini si altitudii maxima de
1894 m Tn Vf. Narodnaia din Munjii Urali;
- asemanare: tipuri de roci predominant dure:
granite, sisturi cristaline, Tn unele zoni acoperite cu
calcare.
E.- conflicts militare: razboaie;
- realizarea dreptului de autodeterminare a unor
popoare cu respectarea legislate internat,ionale si
recunoasterea interna^ionala.
 D.- deosebire: tipul de climat Tn nordul Peninsulei
Scandinavice este subpolar, cu influe oceanice, Tn
Alpii Scandinaviei Tntalnim un climat montan si
 temperat-continental, iar Tn Peninsu Iberica
predomina climatul subtropical (mediteraneanj, iarm
partea centrala climatul subtropical seceti
- deosebire: temperaturile medii anuale Tn
Peninsula Scandinavica sunt Tn sud de + 6y si Tn
nord de 0°C, cu influenta termica a curentului
Golfului (Tn iulie 14° C-16° C), iarm Peninsu Iberica,
temperatura medieTn sud este +18°C, iarm nord de
+14°C (Tn iulie +20°CTn nord si +2? Tn sud - cu veri
foarte calduroase);
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavica
sunt de 1000 -2000 mm/an, Tn nord 600-800 mm/an
Tn sud, predominant sub forma de zapada, iar Tn
Peninsula Iberica, precipitafiile anu sunt de 500-600
mm/an Tn partea central-sudica si 1000*000 mm/an
Tn partea montana nordica.
E. - razboaie locale, conflicte regionale;
- somajul ridicat al populatiei active dintr-o regiune
si oferta de locuri de munca a a regiuni.
 D.- deosebire: Tnaltimi maxime: Tn Munjii Pirinei,
Vf. Pic d'Aneto: 3404 m, Tn Munjii Apenini. Vf. Gran
Sasso d'ltalia: 2912 m; Mun(ii Apenini sunt mai
fragmentati;
- asemanare: ambele regiuni muntoase s-au format
Tn orogeneza alpina, prin cutare s maltare, dar $i
vulcanism, cu rod dure, predominant sisturi
cristaline, granite, dar si calcare;
 - asemanare: tipuri genetice de relief: relief fluvial,
relief petrografic format pe' sistur | crisaline, relief
granitic, relief carstic.
E.1. minereu de fier; cocs;2. Germania; Marea
Britanie.
 D.- deosebire: temperaturile medii lunare sunt mai
ridicate Tn Peninsula Iberica decat in I Peninsula
Scandinava (Tn sezonul rece de -1° C Tn Peninsula
Scandinava si de 8° C Tn Peninsula) Iberica, iar Tn
sezonul cald, de 15° C Tn Peninsula Scandinava si de
22° C Tn Peninsula Iberica);
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai
ridicate Tn Peninsula Scandinava (valorilel pot
depasi 2000 mm/an), Tn timp ce Tn Peninsula
Iberica sunt repartizate neuniform Tn cursuil anului
(veri toride si secetoase, ierni blande si ploioase) si
valori frecvente de 600 - 1000 mm/an: I
- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava cat si Tn
Peninsula Iberica se manifesta un] climat temperat-
oceanic.
E.- cresterea altitudinii si accesibilitatea redusa
(pante accentuate, grad ridicat de| fragmentare a
reliefului);
- conditiile climatice aspre si solurile cu fertilitate
redusa.
 D.- asemanare: atat Tn Italia, cat si Tn Ucraina (pe
litoralul Peninsulei Crimeea) apare climatul
 subtropical mediteranean;
- asemanare: Tn nordul Italiei (Tn Muntii Alpi) si Tn
sud-vestul Ucrainei (Tn Carpatii Padurosi) climatul
este tipic montan, umed si racoros;
- asemanare: atat Tn Italia, c§t si Tn Ucraina, verile
sunt calduroase si secetoase.
E.- lagunele sunt Tntinderi de apa marina separate
de marea deschisa printr-un cordon literal;
- tarmul cu lagune este specific Marii Baltice (N.
Germaniei si Poloniei).
 D. - asemanare: atat Muntii Pirinei cat si Muntii Alpi
sunt munti tineri, care s-au format Tn timpul
orogenezei alpine;
- asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe
suprafete considerable forme ale reliefului glaciar;
- deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai
mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc - 4807 m) Tn
comparatie cu cea din Muntii Pirinei (Varful Pic
d'Aneto - 3408 m).
E.- scaderea natalitatii si implicit a sporului natural -
2p;
- nivelul de trai ridicat, perfectionarea asistentei si
practicilor medicate care favorizeaza cresterea
duratei de via{a a populatiei, Tn majoritatea
statelor europene 
 D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Alpi
sunt munti tineri, care s-au format Tn timpul
 orogenezei alpine;
- asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe
suprafete considerabile relief glaciar;
- deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai
mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc - 4807 m) Tn
comparatie cu cea din Muntii Carpati (Varful
Gerlachovsky - 2655 m).
E.- contrasted termice mari, Tn sezoanele extreme,
dintre masele de aer oceanice (mai racoroase vara si
mai blande iarna) si masele continental (foarte reci
iarna si calde vara);
- umiditatea mai ridicata a maselor de aer oceanice
aduse de vanturile de vest m Europa Occidentala,
fata de masele de aer continentals, mult mai uscate,
ce vin dinspre est.
 D.- deosebire: daca Tn Peninsula Iberica
temperatura medie anuala are o valoare de
aproximativ 15°C, Tn Peninsula Scandinava valorile
temperaturii medii anuale sunt mai mici,
fiind cuprinse Tntre 0 si 5°C; *
- deosebire: daca Tn Peninsula Iberica predomina
climatul mediteranean, uscat, Tn nordul Peninsulei
Scandinave este caracteristic climatul subpolar, Tn
pare iama dureaza aproape noua luni;
- asemanare: Tn NV-ul Peninsulei Iberice, ca si Tn
NV-ul Peninsulei Scandinave, se Tntalneste un climat
temperat-oceanic, influentat de vanturile de vest.
 E.- Etna, Vezuviu, Stromboli, Vulcano;
- Bazinul Mediteranean a luat nastere pe o falie de
transformare situata Tntre placa africana si placa
eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii
africane se creeaza o tensiune continue (specifics'
zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn
coliziune, care genereaza, pe linga miscari
orogenetice, si fracturi ale scoartei ce due la
vulcanism activ. »
 D.- deosebire: Tn Ucraina climatui este temperat-
continental, Tn timp ce Tn Suedia, spre nord, exista
climat subpolar, iar Tn restul tarii climat temperat-
oceanic;
- deosebire: Tn nordul Suediei bat vanturi polare,
reel, care nu sunt prezente Tn Ucraina;
- deosebire: Tn nordul Suediei temperaturile medii
anuale sunt de -5°C fata de cele din Ucraina care
sunt peste 0°C.
E.- Tn Europa de Vest densitatea populatiei este mai
mare decat Tn Europa Nordica deoarece climatele
sunt diferite. Climatul subpolar din Europa Nordica
este caracterizat prin temperaturi scazute ceea ce
determina o populate redusa Tn r.egiune;
- Tn Europa de Vest climatui temperat-oceanic cat si
relieful este favorabil habitarii.
 D.- deosebire: Tn Italia este prezent climatul
mediteranean/subtropical, Tn timp ce Tn Rusia
 climatul temperat-continental (Tn cea mai mare
parte) si eel subpolar Tn nord;
- deosebire: Tn Italia bat vanturi calde dinspre
Africa, Tn timp ce fn Rusia bat vanturi reel (Crivaful)
si vanturile polare; -
- deosebire: Tn Rusia amplitudinile termice anuale
sunt mari, Tn timp ce Tn Italia sunt mai mici.
E. - Peninsula ScandinavS este siluata Tn nordul
Europe! la latitudine mare;
- In Cuatemar, Peninsula ScandinavS a fost afectata
de glaciatiune care a modelat prin eroziune circuri si
v§i glaciare. fn perioada post glaciarS, dupS
retragerea ghetarilor Tn circurile glaciare s-au
format lacurile glaciare.
 D.- asemanare: atat fn Portugalia, cat si fn Franta,
temperatura medie anuala este mai mare del 0°C-
2p;
- asemanare. atat fn Portugalia, cat si fn Franta,
precipitatiile medii anuale sunt mai mari de 1000
mm/an - 2p;
- asemanare: atat fn Portugalia, cat si fn Franfa, se
manifesta varfturile de vest - 2p.
E.-in Ucraina sporul natural este redus (rata
natalitatii este cea mai mica din Europa 7,7 %o) ca
urmare a:
- procesului de fmbatranire a populatiei;
 - a declinului economic;
- a poluarii radioactive.
 D.- deoseblre: Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si
Irlandei de Nord exists relief mai vechi (de varsta
caledonianS si hercinicS), iar Tn Italia muntii s-au
format Tn orogeneza alpinS, fiind mai tineri;
- deosebire: Tn Italia vulcanii activi reprezintd o
caracteristicS a reliefului care nu este prezentS Tn
RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
- deosebire: Tn Italia altitudlnile sunt mai mari (4807
m - Varful Monte Bianco din Alpi), Tn timp ce Tn
RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord sunt
mai mici (1343 m - Varful Ben Nevis din Munfii
Grampian);..
- asemanare: unitSfile montane din cele douS (Sri s-
au format prin Tncrefirea scoarfei.
E.- este principala axa de transport fluvial la nivelul
continentului, unind prin extensie Marea Nordului de
Marea NeagrS - 2p;
- traverseaza tari fara iesire la mare (Austria,
Slovacia, Ungaria, Serbia), facilitand schimburile
comerciale - 2p.

Varianta 71
A.1 . F - Luxemburg; I - Austria; 2. 9 -Minsk; 11
-Zagreb.
B.1. 3; 2. Baltics; 3. D. ,
C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - a
D.- asemanare: Tn ambele state este prezent
climatul temperat-oceanic;
- deosebire: Tn statul marcat cu D (Norvegia) sunt
prezente climatele montan si subpo¬lar, pe cand in
statul marcat cu A (Irlanda), acestea lipsesc; '
- deosebire: Tn statul marcat cu D sufla, vanturile
polare la N de Cercul Polar pe cand Tn statul marcat
cu A, acestea nu se resimt.
E.-factori economici (diferenta dintre estul si vestul
Europei),care genereaza migratii de la est la vest;
-razboaie locale,conflicte regionale sau regimul
politic din fostul spatiu comunist din Europa Centrala
di de Est.

Varianta 72
A.1.1- Irlanda; 2. 2 - Vilnius; 3 - Bruxelles; 8 - Praga.
B. 1.A;2. C;3. 7.
C.1 -a;2-c;3-d;4-b;5-d.
D.- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format
Tn orogeneza caledoniana, spn deosebire de Muntii
Alpi care s-au format Tn orogeneza alpina;
- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine
mult mai redusa, datorita eroziun mai Tndelungate,
decat Muntii Alpi care sunt mai Tnalti datorita
recentei Tnaltari;
- asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si
Muntii Alpi au relief variat si depoziti glaciare si
periglaciare (glacisuri, volum mare de aluviuni,
grohotisuri, dezagregari).
E.- extinderea teritoriala si a tipurilor de climat;
- diversitatea treptelor de relief si a altitudinilor.

Varianta 73
A.1. D - Italia; I - Cehia;2. 2 - Chisinau; 6 - Bruxelles.
B.1. Dunare; 2. Lituania; 3. F. ,
C.1 -d;2-a;3-b;4-a;5-d.
D.- deosebire: Marea Britanie are un climat
temperat-oceanic, spre deosebire de Itala ] care are
un climat mediteranean;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai
ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate I uniform
Tn timpul anului in Marea Britanie, Tn timp ce Tn
Italia precipitatiile cad, Tn cea mai mare] parte,
iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat In spatiul
montan;
- deosebire: verile sunt mai umede si mai racoroase
Tn Marea Britanie, spre deosebire | de Italia, unde
verile sunt calduroase si secetoase.
E.Europa de Est cuprinde, Tn cea mai mare parte, un
relief jos de campie si de podis, CL | altitudini Tn
general sub 400 m, cu rnterfluvii largi, netede sau
usor valurite, cu fragmentare redusa cu soluri din
clasa molisolurilor sau a luvisolurilor, favorabile
acestor asociatii vegetale. Departares I mare fata de
bazinele oceanice si marea dezvoltare a suprafetei
continentale fac ca precipitatiile medii multianuale
sa nu depaseasca 500 mm/an (si chiar sub 300
mm/an, la nord de Marea Caspica), cantitate
insuficienta pentru dezvoltarea padurilor, la care se
adauga verile calduroase si secetele frecvente,
specifice climatului temperat-continental cu nuanja
de ariditate. fn zonele ceva mai umede (la limita
vestica a regiunii, sau Tn zona mai Tnalta), cu
precipitatii mai mari de 500 mm/an, apar palcuri de
padure cu specii termofile, Tn asociatie cu stepa
(silvostepa).

Varianta 74
A.1. B - Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de
Nord; C - Germania; 2.4 - Viena; 5 - Helsinki.
B. 1. Franta; 2. Baltica; 3. C.
C.1 - c; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - b.
0.- deoseblre: Munfii Alpiii Scandinaviei s-au format
tn orogeneza caledonica, iar Munti Alpii Dinarici s-au
format Tn orogeneza alpina;
- deosebire: orientarea culmilor este pe direc(ia
nord-est-sud-vest Tn Alpii Scandinavic si nord-vest-
sud-est Tn Alpii Dinarici;
- asemanare: Tn ambele lan^uri muntoase
altitudinile depSsesc 2000 m.
E.1. energie eolianS si energie mareemotrica';
2. Olanda (fara morilor de vant) si Franta (centrals
mareemotricS - La Ranee).

Varianta 75
A.1. A - Slovacia; C - Portugalia;2. 1 - Londra; 3 -
Varsovia.
B. I.Atlantic; 2. Rusia; 3.1.
C.1-b;2-d;3-a;4-d;5-d.
D.- deosebire: in Europa Sudica este o clima
subtropicala (mediteraneeana), pe cand Tn Europa
de Vest este o clima temperat-oceanica;
- deosebire: Tn timp ce Europa Sudica are o vara
torida si arida, Europa de Vest are o vari racoroasa si
umeda;
- deosebire: Europa Sudica se caracterizeaza printr-
un numar mare de zile senine Tn timpul anului, iar
Europa de Vest este acoperita frecvent de ceturi.
E.1. vecinatatea apelor Oceanului Atlantic (care au
rol moderator) si vecinatatea curentului cald al
Atlanticului de Nord;
2. rauri scurte cu debite mici.

Varianta 76
A.1. F - Lltuanla; I - Grecia;2. 3 -Minsk; 15-Praga.
B.1.8; 2. H;3. E.
C.1 -a;2-a;3-a;4-b;5-c.
D.- deosebire: Alpii Scandinaviei s-au format Tn
orogeneza caledoniana (sunt munfi vechi). Tn timp
ce Alpii Oinarici au rezultat In urma orogenezei
alpine (sunt mun^i tineri);
- deosebire: Alpii Scandinaviei sunt fragmentati
tectonic, Tn timp ce Alpii Dinarici se remarcS prin
masivitate;
- asemanare: ambele siruri montane s-au format prin
Tncrejirea scoartei.
E.1. carbune, petrol;2. Federatia Rusa, Regatul Unit
al Marii Britanii si al Irlandei de Nord.

Varianta 77
A.1. C - Elvetia; H - Polonia;2. 1 - Vilnius; 4 -
Bruxelles.
B.1.15; 2. G;3. J.
C.1 - c; 2 - b; 3 - b; 4 - b; 5 - d.
D.- deosebire: Muntii Apenini sunt munti tineri,
format! de orogeneza alpina, Tn timp ce i Muntil
Penini sunt vechi, format! de orogenezele
caledoniana si hercinica;
- deosebire: Muntii Apenini sunt mai Tnalti (cca.
2900 m), tn timp ce Muntii Penini au altitudini
reduse (cca. 900 m);
- deosebire: relieful vulcanic, (chiar si vulcani activi)
este prezent Tn Muntii Apenini, Ir timp ce Tn Muntii
Penini este absent.
E.- asigurarea interconectarii sistemelor de transport
cu cele din Europa Centrala si de Vest
- cresterea densitatii retelei rutiere si feroviare
pentru marirea accesibilitatii catre zonele i rurale
izolate, slab dezvoltate economic.

Varianta 78
A.1. C - Macedonia; J - Suedia;2. 10-Zagreb; 14-
Praga.
B.1. temperat-oceanic; 2. I; 3. 2.
C.1 -d;2-c; 3-a;4-b; 5-a.
D.- asemanare: Alpii si Pirineii sunt munti tineri,
format.! Tn timpul orogenezei alpine si fac parte din
lantul alpino-carpato-himalaian;
- asemanare: ambele lanturi montane prezinta'un
relief tectonic, creat prin Tncrejirea scoartei, au o
masivitate accentuate si altitudini care depasesc
3000 m;
- asemanare: relieful glaciar este present Tn ambele
lanturi montane, fiind reprezentat prin circuri,
creste, vai glaciare, morene, etc.
E.- Londra este unul dintre cele mai mari noduri de
transport de pe Glob deoarece de aici pleaca toate
caile ferate si rutiere britanice, fiind totodata unul
dintre punctele terminus ale Eurotunelului. Are 21
de aeroporturi (Tntre care Heathrow este unul dintre
cele mai mari de pe Glob, iar metroul este eel mai
vechi si mai lung de pe Glob (409 km);
- portul Londrei este unul dintre cele mai mari de pe
Glob, de aici plecand si cea mai lung§ ruta maritima
din lume 21400 km, punct terminus Geelong Tn
Australia.

Varianta 79
A.1. B - Letonia; I - Norvegia;2. 5 - Viena; 9 - Sofia.
B.1.3; 2. 4; 3. E.
C.1-c;2-a;3-d;4-d;5-b.
D.- deosebire: altitudinile Muntilor Alpi nu depasesc
5000 m (4807 m Tn Vf. Mont Blanc) Tr timp ce Varful
Elbrus din Muntii Caucaz atinge 5642 m;
- deosebire: diferenta de Tnal{ime dintre Muntii Alpi
si regiunile Tnconjuratoare este mica Tn timp ce
diferenta de Tnaltime dintre Muntii Caucaz si
regiunile Tnconjuratoare este mare;
- asemanare: Muntii Alpi si Caucaz sunt munti tineri,
format! Tn timpul orogeneze alpine.
E.- nordul Europei este de varsta caledoniana;
- sudul Europei este de varsta alpina.

Varianta 80
A.1. A - Lituania; F - Fran{a;2. 1 - Dublin; 7 - Berlin.
B.1.D;2.Viena;3. H.
C.1-b;2-c;3-a;4-b;5-c.
D.- Tn Europa Vestica este un climat temperat-
oceanic, iar Tn Europa Estica este un climat
temperat-continental.
- deosebire: climatul temperat-oceanic este
caracterizat prin precipitatii bogate (1 GOO-2000
mm/an), Tn timp ce Tn climatul temperat-
continental precipitatiile sunt reduse (sub 500
mm/an Tn nord si sub 300 mm/an Tn sud), cazand
Tndeosebi vara, sub forma de averse;
- deosebire: climatul temperat-continental este
caracterizat prin prezenta vantului local Crivatul,
care nu se manifests Tn climatul temperat-oceanic.
E.- are fundamentul de varsta precambriana, larg
boltit, si altitudinile sunt cuprinse Tntre -28 m (Tn
regiunea Marii Caspice, Tn sud) si 463 m (Colinele
Timan, Tn nord);
- a fost modelata de ghetarii de calota, pleistoceni.

Varianta 81
A.1. B - Portugalia; C - Grecia.2. 9-Minsk;10-Viena.
B.1. Dublin; 2. D; 3. Moscova.
C.1-d; 2-c; 3-b; 4-c; 5-b.
D.- deosebire: Muntii Carpati se desfasoara sub
forma unui arc de cere, pe cand Muntii Ural se
desfasoara pe directia N-S;
- deosebire: Muntii Carpati s-au format tn ciclul
alpin (orogeneza alpina), pe cand Muntii Ural s-au
format Tn ciclul hercinic (orogeneza hercinica);
- asemanare: ambele unitati prezinta relief glaciar.
E.- Italia define jumatate din monumentele de arta
ale lumii aflate Tn patrimoniul UNESCO;
- potentialul turistic natural foarte variat
favorizeaza practicarea celor mai importante tipuri
de turism: balnear-maritim, montan si de cura
balneara.

Varianta 82
A.1. C-Austria; E-Suedia;2. 7 - Varsovia; 8 -
Bruxelles. 
B.1. Belarus; 2, A; 3. monarhie.
C.1 -d;2-c;3-b;4-c;5-a.
D.- deosebire: fn Danemarca este o clima temperat-
oceanica, iar Tn Grecia este o clima mediteraneand;
- deosebire: precipitatlile medii anuale sunt mai
ridicate (800-1000 mm) si repartizate uniform Tn
timpul anului Tn Danemarea si mai reduse (cca. 500
mm), repartizate neuniform Tn timpul anului Tn
Grecia;
- deosebire: amplitudinile termice medii sunt mai
ridicate Tn Grecia decat Tn Danemarca.
E.- climatul subpolar si polar;
- mediul de tundra si ghetarii.

Varianta 83
A.1. C - Portugalia; J - Belgia;2. 4- Helsinki; 6 -
Paris.
B.1.D;2. B - Islanda; 3. 3.
C.1 - b; 2 - b; 3 - a; 4 - b; 5 - d.
D.- deosebire: Muntii Alpi au fost format! de
orogeneza alpina Tn Mezozoic si Neozoic, iar Munt,ii
Ural au fost format! de orogeneza hercinica Tn
Paleozoicul tarziu;
- deosebire: Muntii Alpi prezinta orientare generala
est-vest, iar Muntii Ural au orientare generala nord-
sud;
- asemanare: si Muntii Alpi si Muntii Ural prezinta
sisturi cristaline cu intruziuni granitice.
E.- clima temperat-continentala cu precipitatii
reduse (sub 500 mm/an);
- relieful de campie, coline si podisuri joase.

Varianta 84
A.1. F -Austria; J - Luxemburg;2. 6 - Bruxelles; 7 -
Helsinki.
B.1.B;2.5;3. E.
C.1-c;2-a;3-b;4-b;5-b.
0.-deosebire: Statui marcat cu E (Spania) are clima
subtropical^, continentala Tn centru si temperat-
oceanica, pe cand statui marcat cu H (Belarus) are
clima temperat-continentala;
- deosebire: temperaturiie medii sunt de 14-18° C fn
Spania, pe cand Tn Belarus, temperaturile medii
sunt de 5-8° C;
- deosebire: Tn Spania predomina' circula{ia
oceanic^ si mediteraneanS, pe cand Tn Belarus
circulate continentals.
E.- nivelul de trai si speran(a medie de viatS sunt
ridicate;
- comportamentul demografic modern, caracterizat
prin natalitate redusS, etc.

Varianta 85
A.1. D - Norvegia; J - Bulgaria;2. 7 - Helsinki; 15 -
Praga.
B.1. Dunarea;2. C; 3. Berlin.
C.1-c;2-b;3-b;4-b;5-b.
D.- deosebire: m Irlanda se Tntalneste o clima
temperat-oceanica, iar fn Grecia o clima j
subtropical (mediteraneana);
- deosebire: Tn Irlanda precipitate sunt abundente,
de 1000 - 2000 mm/an si repartizate uniform Tn
timpul anului, iar Tn Grecia cantitatile de
precipitatii sunt cu mult mai mici (600 - 900 mm/an)
si cad predominant toamna si iama;
- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai
man (18-20 °C) Tn Grecia si reduse (15-17 °C)Tn
Irlanda.
E.- relieful montan, accidental;
- densitatea redusa a populatiei si asezarilor umane
deservite de reteaua feroviara

Varianta 86
A.1. F - Lituania; G - Ungaria; 2.10-Moscova; 12-
Riga.
B.1. Sena; 2. Budapesta; 3. C.
C.1-d;2-d;3-b;4-b;5-a.
D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii
Pirinei sunt mun|i tineri, format! de orogeneza
alpina; '
- asemdnare: Tn ambele unitati relieful glaciar este
bine reprezentat;
- asemanare: atat Muntii Pirinei cat?i Muntii Carpati
prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice.
E.1. energie eoliana, maree-motrica;2. Olanda,
Franta.

Varianta 87
A.1. A - Bulgaria; G - Republics Moldova; 2.6- Kiev;
10 - Lisabona.
B.1. Tamisa; 2. Minsk; 3. D.
C.1 - b; 2 - d; 3 - c; 4 - d; 5 - c.
D.- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format
Tn orogeneza caledoniana, spre deosebire de Mun{ii
Alpi, care s-au format Tn orogeneza"talpina;
- deosebire; Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine
mult mai redusa (sub 2500 m), datorita eroziunii mai
mdeiungate, pe cand Muntii Alpi sunt mai Tnaiti
(peste 4000 m) datorita recentei Tnaltari;
- asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si
Muntii Alpi au relief variat si depozite glaciare si
periglaciare.
E.- cauze etnice si religioase;
- cauze economics.

Varianta 88
A.1. C - Fran{a; H - Bosnia si Hertegovina;2. 4-Kiev;
15-Tallin.
B.1. IbericS; 2.1; 3. Bosnia si Hertegovina.
C.1-b;2-a;3-c;4-a;5-d.
0.- deosebire: fn Portugalia precipitatiile medii
anuale au valori de 500-1000 mm, iarh| vestul
Norveglei TnregistreazS valori mai mari de 2000
mm/an;
- deosebire: fn Portugalia sunt speclfice vanturile de
vest, lar fn Norvegia invazille mase de aer polar
(arctic);
- deosebire: Tn Portugalia este o clima temperat-
oceanlcd si mediteraneana4, pe cdnd h| Norvegia
este o cllmS temperat-oceanlcS si subpolarfi.
E.1. cfirbunl; petrol;2. Ucralna; Marea Brltanle.

Varianta 89
A.1. B - Regatul Unit; D - Islanda;2. 1-Atena;2-
Sofia. ;
B.1. Portugalia; 2. A; 3. J.
C.1 -c;2-a;3-d;4-d;5-b.
D.- Tn Spania climatul este oceanic ?n nord,
temperat-continental Tn partea centrala si
mediteranean Tn sud si est, iar Tn Ucraina domina
climatul temperat-continental cu nuante excesive;
- In Spania domina circulatia atmosferica din vest,
pe cand Tn Ucraina domina circulatia
NEsiE;
- Tn Spania se Tnregistreaza 800-2000 mm de
precipitatii medii anuale, pe cand Tn Ucraina se
Tnregistreaza 400-600 mm.
E. - conditii fizico-geogi-afice diferite: restrictii de
locuire Tn Islanda (climat subpolar, calota glaciara
extinsa, vulcani activi), fata de Regatul Unit unde
conditiile habituate sunt favorabile (climat oceanic,
resurse naturale valorificabile);
- imperiu colonial Tn trecut, stat cu economie
puternic dezvoltata si pol de emigrare Tn prezent,
explica densitatea mare a populatiei Regatului Unit
fata de Islanda cu resurse naturale si pozitje
geografica izolata, ceea ce au determinat limitarea
activitatilor economice si implicit un grad scazut al
densitatii populatiei.
Varianta 90

A.1. A - Islanda; H - Suedia;2. 2 - Minsk; 10 -

Sarajevo.
B. 1. Elvefja; 2. Balcanica; 3. J.
C.1-b;2-b;3-c;4-c;5-d.
D.- deosebire: climatui Irlandei este temperat-
oceanic, Tn (imp ce Italia are un clima:
mediteranean;
- deosebire: Irlanda beneficiaza de cantitati mari de
precipitatii, distribute uniform de-s lungul anului
(peste 1000 mm/an), iarTn Italia precipita{iile cad
aproape exclusiv iarna, valorile medii anuale nu
depasesc 1000 mm;
- asemanare: amplitudinile termice anuale au valori
mici Tn ambele state. 
E. prezenja climatului subpolar cu temperaturi
scazute si vanturi puternice;
- condifii improprii pentru agriculture, solurile avand
o fertilitate scazuta.

Varianta 91
A.1. C - Suedia; E - Islanda;2. 1 - Oslo; 12 -
Bratislava.
B.1. Sena;2. Belarus; 3. J.
C.1-d;2-d;3-a;4-d;5-d.
0.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava relieful
major s-a format Tn etape tectonice diferite (Scutui
Baltic format Tn Precambrian, acoperit Tn prezent
de Campia Nord-Europeana, Podisul Finlandei,
Podisul Suediei, Muntii Scandinavi format,! Tn
orogeneza caledonica), iar Tn Peninsula Italica
relieful s-a format Tn orogeneza alpina (Muntii
Apenini s.a.);
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava predomina
altitudinile mai mici de 500 m (campii, podisuri si
dealuri joase), pe cand Tn Peninsula Italica
predomina altitudinile mai mari de 500 m (munti si
dealuri Tnalte);
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava este prezent
relieful glaciar, reprezentat prin vai glaciare,
fiorduri, morene, sandre s.a., pe cand Tn Peninsula
Italica este prezent relieful vulcanic, reprezentat
prin craterele vulcanilor stinsi si prin vulcani activi
(Vezuviu).
E.- introduce etajare climatica prin altitudine;
- prin orientarea muntilor iau nastere bariere
climatice.

Varianta 92
A.1. A - Norvegia; B - Slovacia;2. 5-Lisabona; 13-
Kiev.
s
B.1.D;2. 4; 3. 14.
C.1 - b; 2 - b; 3 - a; 4 - b; 5 - a.
D.- deosebire: statului marcat, pe harta, cu litera F
(Marea Britanie) are climat temperat-oceanic, pe
cand statui marcat, pe harta, cu litera H (Federatia
Rusa) are climat temperat-continental si subpolar Tn
nord;
- deosebire: Tn statui marcat, pe harta, cu litera F
bat vanturile de vest, iar Tn statui marcat, pe harta,
cu litera H bat crivatul si vanturile reci, polare;
- deosebire: valoarea cantitEp anuale de precipitatii
este mai mare Tn statui marcat, pe harta, cu litera F
(1000 - 2000 mm/an), Tn timp ce Tn statui marcat,
pe harta, cu litera H valoarea cantitatii anuale de
precipitatii este mult mai mica (500 -1000 mm/an si
chiar sub 500 mm/an).
E.- relieful este accidental si acoperit de ghetari;
- substratul prezinta gheturi perene.

Varianta 93
A.1. D - Franfaj F - Muntenegru;2. 4 - Bruxelles; 6 -
Lisabona.
B.1.Elveiia;2. Kiev; 3. D. ' ' ' .
*
C.1-b;2-d;3-b;4-b;5-c.
D.- deosebire: statul marcat cu A (Suedia) are clima
prepolara (subpolara) Tn nord si temperat-oceanica,
pe cand statul marcat cu D (Franta) are o clima
temperat-oceanica si mediteraneana;
- deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Suedia decat
Tn Franta.
- deosebire: Tn Franta bat Vanturile de Vest si
Mistralul, pe cand Tn Suedia bat Vanturile de Vest si
polare.
E.- maslinul si vita de vie;
- doua state: Italia si Grecia

Varianta 94
A.1. A - Finlanda; I - Polonia;2. 6 - Moscova; 12 -
Roma.
B.1.E;2. 1;3. Suedia.
C.1 - c; 2 - c; 3 - c; 4 - c; 5 - b.
D.- Muntii Penini s-au format Tn orogeneza
caledonica, iar Muntii Caucaz Tn orogeneza alpina;
- Muntii Penini nu depasesc altitudinea de 900 m, Tn
timp ce altitudinea Muntilor Caucaz depaseste 5000
m (Vf. Elbrus, 5642 m).
- Spre deosebire de Muntii Penini, Tn Muntii Caucaz
este specific relieful glaciar.
E.- densitatea medie a populatiei este mai mare Tn
Olanda (peste 300 loc/km2) decat Tn Islanda (2,7
loc/km2) datorita pozitiei geografice, climatului
mult mai favorabil extinderii oicumenei Tn Olanda
decat Tn Islanda si reliefului predominant de campie
Tn Olanda comparativ cu eel muntos Tn Islanda;
- un alt factor este aportul migratoriu mare Tn
Olanda comparativ cu Islanda.

Varianta 95
A.1. B - Lituania; J - Portugalia;2. 1 - Reykjavik; 2 -
Dublin.
B.1. E;2. Zagreb; 3. Olanda.
C.1 - b; 2 - b; 3 - c; 4 - d; 5 - a.
D.- deosebire: statul marcat pe harta cu litera A
(Ucraina) are un climat temperat-continen-tal, pe
cand statul marcat cu litera I (Marea Britanie) are un
climat temperat-oceanic;
- deosebire: precipitape medH anuale sunt mai
ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate uniform
Tn timpul anului Tn Marea Britanie, si mai reduse
(300-500 mm/an), repartizate neuniform m timpul
anului (cad predominant vara, sub forma de averse)
Tn Ucraina;
- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai
man (25-26 °C) Tn Ucraina si reduse (16-18 °C) Tn
Marea Britanie,
E.- prezenja vulcanilor activi Tn Europa Sudica se
datoreaza divizarii scoartei terestre (placa tectonica
africana si cea eurasiatica), printr-o falie
transformanta;
- doua exemple de vulcani activi: Etna, Vezuviu.
Varianta 96
A.1. C - Grecia; F - Islanda;2. 1 - Varsovia; 14- Kiev.
B.1.4; 2. !;3.Atena.
C.1 -b;2-a;3-c;4-c;5-b.
D.- deosebire: Tn Europa de Nord temperaturile
medii sunt scazute (Tntre -5 si 0 °C), pe cand Tn
Europa de Sud temperaturile medii sunt de 14-18 °C.
- deosebire: Tn Europa de Nord este o clima
temperat-oceanica si subpolara, pe cand In Europa
de Sud este o clima mediteraneana si temperat-
oceanica;
- deosebire: Tn Europa de Nord, iar Tn Europa de
Sud bat vanturi calde de origine nord africana si
austru.
E.1. relieful cu altitudini mici si climatul temperat-
continental;
2. Ucraina, Moldova.

Varianta 97
A.1. D-ltalia; I - Olanda;2. 3 - Praga; 9 - Minsk.
B.1. B-Iberica; 2. Vilnius; 3. Tamisa.
C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-d.
D.- deosebire: Tn Italia clima este mediteraneana,
iar Tn Marea Britanie este tempera:-oceanica;
- deosebire: Tn Italia precipitatiile sunt sarace vara
si bogate iarna, iar Tn Marea Britane | ele sunt
bogate tot timpul anului;
- deosebire: Tn Italia temperaturile medii pe
anotimpuri sunt Tn jur de 10 °C iarna si peste | 25
°C vara, iar Tn Marea Britanie de ~5 °C Tn sezonul
rece si 20 °C Tn eel cald.
E.- latitudinea mare;
- Tn Cuaternar a fost afectata de glaciatiune.

Varianta 98
A.1. D - Macedonia; H - Finlanda;2. 2 - Tallin; 9 -
Paris.
B.1, Chisinau; 2. C; 3. Atlantic.
C.1-d;2-a;3-d;4-c;5-d.
D.- deosebire: Tn Arhipelagul Britanice clima este
temperat-oceanica, iar tn Peninsula Italic^ este
mediteraneana;
- deosebire: Tn Arhipelagul Britanic precipita{iile
sunt bogate (800-2000 mm), iar Tn Peninsula Italica
precipitatiile sunt sarace (200-800 mm);
- deosebire: Tn Arhipelagul Britanic temperaturile
medii anuale sunt de 7-12 °C, pe cand Tn Peninsula
Italica temperaturile medii anuale sunt de 14-18 °C.
E.- relieful malt care genereaza precipitatii bogate;
- panta mare a cursurilor.

Varianta 99
A.1. B - Spania; F - Germania;2. 5 - Stockholm; 11 -
Belgrad.
B.1. G;2. Rusia; 3. Londra.
C.1 - d; 2 - c; 3 - b; 4 - b; 5 - c.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava sunt
influente climatice oceanice si nordice, iar i-,|
Peninsula Balcanica sunt influente mediteraneene;
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile
sunt scazute Tntre -5 si 6 °C, iar i-1 Peninsula
Balcanica sunt temperaturi Tntre 12 si 15 °C.
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava precipitatii
medii sunt Tntre 500-2000 mm/an, iar| Tn Peninsula
Balcanica sunt precipitatii de 500-100 mm/an.
E.- relieful predominant de campie si podis favorabil
dezvoltarii antropice;
- climatui propice temperat-oceanic.

Varianta 100
A.1 . J - Irlanda; E - Grecia; 2.7 - Sarajevo; 13 -
Varsovia.
«
\
B.1.lberica;2. F;3. 3.
C. 1 -d;2-c;3-b;4-c;5-a.
D. - deosebire: fn statui F (Rusia europeana)
predomina campiile, iarfn I (Spania) predomin
relieful malt de podisuri si munti;
- deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) relieful
este de varsta precambriana, hercinic si alpina, pe
 cand Tn statui I (Spania) relieful este de varsta
hercinica si alpina;
- deosebire: Tn statui F (Rusia europeana)
altitudinile sunt mai mici (1638 m Tn Mur Ural), iar
Tn I (Spania) sunt mai mari (3478 m Tn Sierra Nevada
si 3404 m Tn Pirinei).,
E. 1. energie eoliana, maree-motrica; 2. Olanda,
Franta.

Romania
Subiectul II
Varianta 1
A. 1. E - Podişul Someşan; F - Podişul Bârladului;
2. 8 - Motru; 11 - Someşul Mic.
B.1.C;2. B;3. 5.
C.1.d;2.d;3. b;4. b; 5.d.
D.- deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează
sub 2.000 m, în timp ce muntii Grupei Parâng depăşesc
frecvent 2.000 m, chiar 2.500 m;
- deosebire: altitudinea maximă este de 1.849 m în
Munţii Apuseni (Vf. Bihor) şi de 2.519 m în Grupa Parâng
(Vf. Parângu Mare);
- deosebire: în Grupa Parâng este bine dezvoltat relieful
glaciar, iar în Munţii Apuseni lipseşte relieful glaciar,
fiind bine reprezentat relieful carstic;
- deosebire: gradul de fragmentare este mai mic în Grupa
Parâng şi mai mare în Muntii Apuseni datorită prezenţei
„depresiunilor-golf", a densităţii reţelei hidrografice.
E.în Carpaţii Orientali sunt numeroase centre ale
industriei produselor lactate datoita creşterii bovinelor
pentru lapte pe baza păţunilor, datorită tradiţiilor legate
de prelucrarea laptelui şi obţinerea unor produse
renumite la nivel naţional.
Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi
sens cu ideile menţionate în ba^m.Se acceptă orice alt
răspuns corect.

Varianta 2
A.1. B - Munţii Apuseni, D - Podişul (Piemontul) Getic;
2. 1 - Timişoara, 6 - Braşov.
B.1.H; 2.4; 3. E.
C.1.d;2.a;3.b;4. b; 5. b.
D.- deosebire: relieful Munţilor Banatului s-a format pe
roci predominant cristaline si sedimentare (calcare), în
timp ce relieful Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali s-a
format pe roci cristaline, vulcanice şi sedimentare cutate
(fliş);
- deosebire: altitudinea maximă în unitatea Munţii
Banatului este de 1.446 m in (Munfl Semenic), iar în
Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali ajunge la 2.303 m
(Munţii Rodnei);
- deosebire: Munţii Banatului se prezintă sub forma a
două sectoare, unul în est, mai înalt, orientat N-S şi altul
în vest, fragmentat, cu înălţimi sub 1.100 m, iar Grupa
Nordică a Carpaţi;or Orientali se remarcă prin dispunerea
sub formă de trei şiruri paralele cu alcătuire petrografica
specifică, orientate NV-SE;
- deosebire: în Munţii Banatului este bine dezvoltat
relieful petrografic format pe calcare (carstic), iar în
Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali este prezent relieful
glaciar.
E.1, Carpaţii, prin altitudini ridicate, temperaturile
scăzute, precipitaţiile abundente, durata mare a
perioadei de îngheţ, pantele abrupte, stratul subţire de
sol determină condiţii puţin favorable pentru aşezările
umane, în general, şl pentru densitate mare, Tn special -
2p;
2. La latltudirţea României, mişcarea generală a aerului
se produce, preponderent,de la vest spre est,
determinând: repartiţia descrescătoare a precipitaţiilor
de la vest la est; diminuarea caracterului oceanic şi
accentuarea continentallsmulul. Tn vest, precipitaţiile
medii anuale se situează la 630 mm/an, în timp ce în est,
la aceeaşi latitudine, precipitaţiile medii anuale ajung la
valoarea de 400 - 500 mm/an, Relieful, prin altitudine şi
orientarea culmilor, constituie o barieră in calea maselor
de aer oceanice bogate Tn precipitaţii. Influenţele
oceanice nu depăşesc barlafl Carpaţilor Orientali 

Varianta 3
A.1. E - Grupa Parâng, G - Câmpia Bărăganului;
2. 7 - Jijia; 11 - Bega.
B.1. B; 2. 9; 3. Munţii Banatului.
C.1. b;2.d;3.d;4.a;5.a.
D.- asemănare: ambele unităţi s-au format prin cutarea
scoarţei terestre;
- asemănare: altitudinile sunt mari, depăşind 2.000 de
metri în ambele grupe; -asemănare: prezenţa reliefului
glaciaratât în Grupa Retezat-Godeanu cât şi în Grupa
Făgăraş;
- deosebire: Grupa Făgăraş se prezintă sub forma a două
culmi principale: culmea nordică, masivă, cu altitudini
de peste 2000 m şi culmea sudică-, având altitudini sub
2000 m, fragmentată de reţeaua hidrografică, iar în
Grupa Retezat-Godeanu culmile sunt paralele, despărţite
prin reţeaua hidrografică;
- deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu sunt forme de
relief carstic, care nu sunt specifice grupei Făgăraş.
E.1. Potenţialul hidroenergetic al râurilor este mai mare
în cursul superior (în zona de munte), datorită pantei
accentuate care determină o viteză mare, dublată de
forţă; amenajările hidroenergetice sunt propice în zonele
de munte pentru că albia este îngustă şi adâncă, rocile
sunt foarte dure, rezistând presiunii unui mare volum de
apă, iar forţa apei în cădere asigură funcţionarea
turbinelor care produc energie electrică; majoritatea
hidrocentralelor au fost construite în regiuni montane:
Porţile de Fier I şi II, Vidraru, hidrocentralele de pe
Bistriţa. în zonele de câmpie, amenajările
hidroenergetice sunt dificile datorită pantei slabe,
vitezei reduse de curgere şi solurilor sedimentare cu
duritate scăzută şi permeabilitate mare - 2p;
2. Aşezarea României pe 5° de latitudine şi influenţele
exterioare determină diferenţe de temperatură între
regiunile sudice şi cele nordice. Datorită dispunerii
latitudinale, temperatura medie anuală scade de la sud
la nord cu aproximativ 2,5°C, ceea ce reprezintă un
gradient normai de scădere latitudinală a temperaturii.
La această diferenţă se adaugă influenţa reliefului,
diferit ca altitudine în sud, unde este prezentă treapta
de câmpie (până la 300 m altitudine), faţă de regiunea
nordică, marcată de prezenţa treptei de munţi, cu
înălţimi ce se ridică la 2.000 m - 2p.

Varianta 4
A.1. A - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei, E -
Subcarpaţii Moldovei;
2. 3 - Suceava, 5 - Giurgiu.
B.1.F;2.D;3.2.
C.1.d;2, c; 3. c;4. a; 5. a.
D.- deosebire: altitudinea maximă ajunge la 2509 m în
grupa Retezat-Godeanu (Vf. Peleaga) şi la doar 1849 m în
Munţii Apuseni (vf. Bihor - M. Bihor);
-deosebire: calcare şi relief carstic în Munţii Apuseni şi
şisturi cristaline în Grupa Retezat-Godeanu.
- asemănare: ambele unităţi montane s-au format în
orogeneza alpină.
E.1. Alunecările de teren se produc datorită existenţei
pantei şi a prezenţei argilei şi/sau a marnei în substrat.
Se adaugă climatul continental, cu ploi neregulate,
torenţiale sau îndelungate, cu topiri bruşte de zăpadă,
alternând cu perioade de secetă, când terenurile
argiloase se usucă.
2. Podişul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief
a ţării datorită prezenţei şisturilor verzi în Podişul
Casimcei şl orogenezei hercinice prin care s-a format
Masivul Dobrogei de Nord.

Varianta 5
A.1. F - Podişul Bârladului; H - Grupa Retezat-Godeanu;
2. 3 - Tg. Mureş, 6 - Craiova.
B.1.E;2. H;3.G.
C.1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d.
D.- deosebire: climat de dealuri în unitatea C şi climat de
munte în unitatea H;
- deosebire: temperatura medie anuală este de 6-8°C în
unitatea C şi de 0-6°C în unitatea H;
- deosebire: cantitatea medie anuală de precipitaţii este
de 600-800 mm în unitatea C şi de 800-1200 mm în
unitatea H.
E.- Dunărea - prin cantitatea mare de aluviuni
transportate şi depuse în mare - 2p;
- Marea Neagră, prin mareele cu amplitudine redusă şi
prezenţa curenţilor circulari - 2p.

Varianta 6
A.1. C - Munţii Banatului, F - Carpaţii Maramureşului şi ai
Bucovinei;
2. 3 - Suceava; 4 - Vaslui.
B.1.H;2. E; 3. G.
C.1.c;2. b;3.c;4.d;5. b.
D.- deosebire: Grupa Sudică are altitudinea maximă mai
mare (Munţii Ciucaş-1954 m) decât Munţii Apuseni (Munţii
Bihor-1849 m);
- deosebire: în Munţii Apuseni este bine reprezentat
relieful carstic, iar în Grupa Sudică specific este relieful
pe gresii şi conglomerate;
- asemănare: ambele unităţi au structură de orogen, fiind
formate prin cutarea scoarţei în timpul orogenezei
alpine.
E.1. densitatea redusă a populaţiei în unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera H (Grupa Retezat-Godeanu)
se datorează climatului montan (temperaturi scăzute,
precipitaţii abundente, vânturi puternice), reliefului
(înălţime, pante accentuate), solurilor puţin fertile,
vegetaţiei de pădure dominante.
2. amplasarea unui combinat al metalurgiei neferoase în
oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 1 (Tulcea) se
datorează importului de bauxită, prelucrată într-un oraş-
port la Dunăre, ceea ce conferă rentabilitate producţiei
de alumină, prin transportul produselor pe calea apei,
considerat cel mai ieftin.

Varianta 7
A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Subcarpaţii Getici;
2. 2 - Prahova, 4 - Vedea.
B.1.H;2.B;3. Bihor.
C.1. c; 2. a; 3. d; 4. c; 5. a.
D.Deosebiri:
- în Podişul Târnavelor este caracteristic un climat de
dealuri şi podişuri, în timp ce în Câmpia Olteniei etajul
climatic specific este cel de câmpie;
- în Câmpia Olteniei temperaturile medii anuale au valori
de 10-11 °C, în timp ce în Podişul Târnavelor sunt mai
scăzute fiind de 6-9 °C;
- în câmpia Olteniei sunt caracteristice influenţe
climatice submediteraneene care determină un climat
mai blând, în timp ce în Podişul Târnavelor se resimt
influenţe climatice oceanice care determină un climat
moderat termic şi umed. «
E.- amenajări hidroenergetice (Porţile de Fier I şi II) - 2p;
- important coridor de transport fluvial ce asigură
legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului, prin
intermediul Canalului Dunăre-Main-Rhin -
Varianta 8
A.1. F - Podişul Mehedinţi; H - Dealurile Silvaniei;
2. 3 - Jijia; 6 - Crişul Alb.
B.1. scandinavo baltice; 2. Dâmboviţa; 3. E.
C.1.c;2. b;3.d;4.a;5. a.
D. Deosebiri:
r Podişul Dobrogei este o unitate complexă geologic şi
geomorfologic. Geologic s-a conturat în urma mai multor
orogeneze (baikaliană, hercinică), iar sectorul sudic s-a
format prin sedimentare. Subcarpaţii Getici constituie,
însă, genetic o unitate uniformă care s-a format prin
cutarea depozitelor sedimentare acumulate la exteriorul
Carpaţilor, într-o ultimă etapă de înălţare a acestora
(finalul orogenezei alpine);
- în Subcarpaţii Getici predomină rocile sedimentare
friabile (pietrişuri, nisipuri, gresii), în timp ce în Podişul
Dobrogei se întâlnesc roci variate (graniţe, şisturi verzi,
calcare sarmatice, loess, pietrişuri, nisipuri);
- Subcarpaţii Getici au altitudini mai mari (altitudinea
maximă este 1218 m în Vârful Chiciora), comparativ cu
Podişul Dobrogei (unde altitudinea maximă este de 467 m
în Vârful Greci din Munţii Măcinului).
E.1. La Bod, în depresiunea Braşov, s-a înregistrat în 25
ianuarie 1942 temperatura minimă absolută din România,
de -38,5 °C datorită manifestării fenomenului de
inversiune termică caracteristic depresiunilor
intramontane;
2. Pădurile lipsesc în Bărăgan deoarece cantităţile anuale
ale precipitaţiilor căzute sunt insuficiente dezvoltării
vegetaţiei arborescente.
Varianta 9
A.1. D - Subcarpaţii Getici, E - Podişul Someşan;
2. 3 - Deva, 6 - Piatra-Neamţ.
B.1. Jijia; 2. F;3.B.
C.1.a;2. c; 3. c;4. d; 5. c.
D.Deosebiri:
- Câmpia de Vest are un climat de câmpie, pe când în
Subcarpaţii Moldovei este caracteristic un climat de
dealuri şi podişuri;
- în Câmpia de Vest cantitatea anuală de precipitaţii are
valori mai mici de 600 mm, în timp ce în Subcarpaţii
Moldovei valorile sunt cuprinse între 600 şi 850 mm;
- în Câmpia de Vest se resimt influenţe climatice
oceanice care determină un climat umed şi moderat
termic, în timp ce în Subcarpaţii Moldovei se resimt
influenţe climatice de ariditate care accentuează gradul
de continentalism.
E.1. situarea la ţărmul Mării Negre, favorizând
dezvoltarea unor activităţi economice complementare
(transport maritim, comerţ, petrochimie, şantier naval);
2. în Bărăgan sunt frecvente lacurile cu apă sărată
deoarece valorile ridicate ale temperaturilor, cu
precădere în timpul verii, permit manifestarea
fenomenului de evapotranspiraţie. Pe de-o parte, apa
lacurilor se evaporă în cantităţi mari favorizând
salinitarea apei, pe de altă parte, prin capilaritate
sărurile din sol ajung la suprafaţă favorizând sărăturarea
solurilor sau a pânzei freatice.

Varianta 10
A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, G - Câmpia Olteniei;
2. 1 - Călăraşi; 2 - Ploieşti.
B.1. cutarea sedimentelor; 2. F; 3. Mehedinţi.
C.1. d; 2. d; 3. b; 4. c; 5. d.
D.Deosebiri:
- Câmpia Olteniei are un climat de câmpie, iar în Podişul
Bârladului se întâlneşte un climat de dealuri şi podişuri;
- în Câmpia Olteniei sunt prezente influenţe climatice
submeditaraneene, care determină un climat blând, pe
când în Podişul Bârladului sunt prezente influenţe
climatice de ariditate care sporesc gradul de
continentalism;
- în Câmpia Olteniei bate Austrul, iar în Podişul
Bârladului iarna bate Crivăţul.
E.1. unicitatea Mării Negre constă în existenţa a două
straturi distincte de apă: unul la suprafaţă, cu o grosim,e
de aproximativ 180-200 m, salinitate de 18-19 la mie,
oxigenat, care asigură existenţa vieţuitoarelor, şi alt
strat la adâncimi mai mari de 200 m, lipsit de oxigen,
bogat în hidrogen sulfurat, gaz toxic, care nu favorizează
existenţa vieţuitoarelbr.
2. Câmpia de Vest este o importantă regiune agricolă
deoarece în cadrul ei se întâlnesc soluri fertile,
molisoluri cu un conţinut ridicat de humus şi soluri
aluvionare (de luncă) cu umiditate ridicată care
favorizează cultura plantelor.

Varianta 11
A.1. E - Câmpia Olteniei; F - Munţii Poiana Rusca;
2. 9 - Târnava Mare; 11 - Ialomiţa.
B.1. 6 (Brăila); 2. Podişul Bârladului; 3. E (Câmpia
Olteniei).
C.1. a; 2. c; 3. a; 4. c; 5. c.
D.- asemănare: atât pe grindurile din Delta Dunării cât şi
în sudul Câmpiei Olteniei apar dune de nisip;
- deosebire: în timp ce Câmpia Olteniei este, în cea mai
mare parte, o câmpie de terase, cu interfluvii extinse,
despărţite de culoarele largi de vale ale afluenţilor
Dunării, Delta Dunării are suprafeţe reduse de uscat,
reprezentate prin grinduri şi ostroave rezultate în urma
acumulării fluvio-maritime;
- deosebire: altitudinile Câmpiei Olteniei sunt mai mari
decât altitudinile Deltei Dunării. în Câmpia Olteniei
altitudinile sunt cuprinse între 200-300 m, în nord, la
contactul cu Podişul Getic şi circa 100 m, la contactul cu
lunca Dunării, în timp ce în spaţiul deltaic altitudinea
maximă este de 12,4 m pe grindul Letea (sau 47 m pe
Insula Popina din complexul lagunar Razim-Sinoe).
E.- vecinătatea Mării Negre asigură României largi
perspective pentru dezvoltarea transportului maritim şi a
activităţilor comerciale (prin portul Constanţa, cel mai
mare din bazinul pontic, se derulează aproape 2/3 din
comerţul exterior al României, la care se adaugă
porturile Mangalia, Năvodari şi Sulina) - 2p;
- pe platforma continentală a Mării Negre sunt
importante zăcăminte de petrol, exploatate în prezent
de către ţara noastră - 2p;

Varianta 12
A.1. D - Câmpia Transilvaniei; E - Podişul Sucevei;
2. 2 - Sibiu; 6 - Baia Mare.
B.1. 5 (Ploieşti); 2. sedimentare; 3. 8 (Mureş).
C.1.b;2. b; 3. c;4.d;5.d.
D.- deosebire: Podişul Dobrogei primeşte influenţe
climatice de ariditate, în timp ce Carpaţii Meridionali de
la vest de Olt primesc atât influenţe climatice oceanice
cât şi influenţe climatice submediteraneene;
- deosebire: în Podişul Dobrogei temperatura medie
anuală este cuprinsă între 10-11 °C, în timp ce, în
Carpaţii Meridionali de la vest de Olt temperatura medie
anuală este cuprinsă între 6 şi 0 °C;
- deosebire: în Podişul Dobrogei cantitatea de precipitaţii
este cuprinsă între 400-500 mm/an, în timp ce în Carpaţii
Meridionali de la vest de Olt acestea sunt cuprinse între
800-1400 mm/an.
E.- regimul climatic periglaciar, respectiv fenomenele de
îngheţ-dezgheţ (gelifracţie) care generează degradări de
tipul „potecilor de vite", procesele nivale şi avalanşele,
care generează nişe nivale, culoare de avalanşe etc. -
2p;
- factorul antropic, fie prin suprapăşunatul produs de
turmele de ovine, fie ca urmare a intensificării turismului
montan prin acţiuni necontrolate de degradare
(nerespectarea potecilor, campare, foc etc.) - 2p.

Varianta 13
A.1. D - Carpaţii de Curbură; G - Munţii Banatului; *
2. 1 - Deva; 5 - Ploieşti.
B.1. Bucureşti; 2. C (Podişul Târnavelor); 3. H (Podişul
Dobrogei de Nord).
C.1.a;2. c; 3. d; 4. b; 5. c.
D.- deosebire: Munţii Apuseni primesc influenţe climatice
oceanice, în timp ce Podişj] Dobrogei de Nord primeşte
influenţe climatice de ariditate şi influenţe climatice
pontice;
- deosebire: în Munţii Apuseni temperaturile medii
anuale sunt cuprinse între 6 şi 0 °C. în timp ce în Podişul
Dobrogei de Nord temperaturile medii anuale sunt
cuprinse între 10 şi 11 °C:
- deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile multianuale
sunt cuprinse între 800 şi 1400 mm, în timp ce în Podişul
Dobrogei de Nord acestea sunt cuprinse între 400-600
mm.
E.- masivitatea redusă a Munţilor Apuseni şi a Munţilor
Banatului se explică prin faptul că aceste grupe de munţi
au fost fragmentate tectonic de liniile de falie care au
creat zonele coborâte (depresiunile ce separă
principalele culmi muntoase) - 2p;
- lipsa reliefului glaciar în Carpatii de Curbură se explică
prin altitudinea lor redusă (sub 2000 m) -2p.

Varianta 14
A.1. E - Podişul Someşan; G - Câmpia Bărăganului;
2. 4 - Târgu-Jiu; 5 - Sfântu Gheorghe.
B.1. Timiş; 2. H; 3. A (Podişul Dobrogei de Sud).
C.1.d;2. d;3. b; 4. c; 5. d.
D.- asemănare: atât Munţii Banatului cât şi munţii din
Grupa Făgăraş s-au format prim cutarea scoarţei în
orogeneza alpină şi au avut o evoluţie comună până la
sfârşitul Neogenuiui (dovadă fiind suprafeţele de
modelare ciclică concordante), iar în alcătuirea lor
predomină formaţiunile cristaline;
- deosebire: altitudinile munţilor din Grupa Făgăraş sunt
mult mai mari decât ale Munţilor Banatului. Altitudinea
maximă în Munţii făgăraş este de 2544 m în Vârful
Moldoveanu (cea mai mare din Carpaţii Româneşti), în
timp ce altitudinea maximă a Munţilor Banatului este de
1446 m (Vârful Piatra Goznei din Munţii Semenic);
- deosebire: în Grupa Făgăraş apare un relief glaciar
complex şi spectaculos, la altitudini de peste 1800 m, cu
circuri, praguri, custuri, văi glaciare, morene etc, în timp
ce în Munţii Banatului, din cauza altitudinilor lor reduse,
relieful glaciar lipseşte.
E.- Câmpia Bărăganului (şi Brăilei) este o câmpie
tabulară, netedă, cu interfluvii întinse (pe care apar
forme de relief specifice loessului) despărţite de văile
largi cu lunci extinse ce condiţii favorabile pentru
culturile de câmp (cereale, plante tehnice, legume etc.)
- 
- solurile fertile (predominant cernoziomuri din clasa
molisolurilor) şi climatul blând (cu o durată mare a
intervalului cu temperaturi pozitive şi cu o durată mare a
strălucirii soarelui) sunt factori care favorizează culturile
agricole - 2p.

Varianta 15
A.1. A - Carpaţii Moldo-Transilvani; F - Podişul Sucevei;
2. 9 - Crişul Repede; 10 - Târnava Mică.
B.1. B (Grupa Făgăraş); 2. laşi; 3. A (Carpaţii Moldo-
Transilvani).
C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare
răspuns corect, astfel:
1.b;2. c; 3. d;4. d; 5. c.
D.- deosebire: Câmpia Transilvaniei are un climat de
dealuri joase cu influenţe climatice oceanice, în timp ce
Câmpia Olteniei are un climat de câmpie cu influenţe
climatice submediteraneene;
- deosebire: cantitatea de precipitaţii în Câmpia
Transilvaniei este de 600-700 mm/an, în timp ce în
câmpia Olteniei sunt cuprinse între 500 şi 600 mm/an;
- deosebire: temperatura medie anuală este de 8-9 °C în
Câmpia Transilvaniei şi de 10-11 °C în Câmpia Olteniei.
E.- Carpaţii Moldo-Transilvani (Grupa Centrală a
Carpaţilor Orientali) şi Subcarpaţii Curbuni sunt unităţi
de relief cu un grad ridicat de împădurire (munţii din
Grupa Centrală deţin 40% din fondul forestier al ţării), cu
păduri de conifere şi de amestec de foioase cu conifere
(în grupa montană) şi cu fag şi amestec de foioase (în
Subcarpaţii de Curbură) creând premisele naturale
favorabile pentru dezvoltarea industriei de exploatare şi
prelucrare a lemnului. - 2p;
- Munţii Făgăraşului prezintă un mediu topografic şi
climatic puţin ospitalier pentru populaţie (sunt cei mai
înalţi şi cei mai masivi din ţară) şi nu sunt traversaţi pe
întreaga lăţime de nicio apă curgătoare, de asemenea,
nu există depresiuni interioare care să permită instalarea
facilă a aşezărilor omeneşti. - 2p.

Varianta 16
A.1. B - Carpaţii Curburii; E - Subcarpaţii Getici;
2. 1 - Botoşani; 5 - Baia Mare.
B.1.C;2.7;3.A.
C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare
răspuns corect, astfel:
1.c;2. b;3. b; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni)
temperatura medie anuală este mai mică de 6 °C, în
timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei) temperatura
medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C; -2p.
- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) precipitaţiile
medii anuale sunt mai mari de i 1200 mm/an, în timp ce
în unitatea C (Podişul Dobrogei), precipitaţiile medii
anuale nu depăşesc 450 mm; - 2p.
- deosebire: îh unitatea A (Munţii Apuseni) se resimt
influenţe climatice oceanice, în timp ce în unitatea C
(Podişul Dobrogei), se resimt influenţe climatice pontice
şi de ariditate. - 2p.
E.1. prezenţa minereurilor complexe (polimetalice) în
munţii vulcanici din grupa nordică a Carpaţilor Orientali;
*
2. prezenţa substratului argilos.

Varianta 17
A.1. C - Delta Dunării; E - Câmpia Olteniei;
2. 9 - Târnava Mare; 12 - Crişul Alb.
B.1. D;2.10; 3. C.
C.1.c;2. b; 3. b; 4. a;5.d.
D.- deosebire: altitudinea maximă în Podişul Mehedinţi
ajunge la 785 m, în timp ce in, Podişul Dobrogei, aceasta
ajunge doar la 467 m; - 2p.
- deosebire: în Podişul Dobrogei sunt prezente o
diversitate de roci, unele foarte vechi (şisturile verzi
caledoniene), altele mai tinere, între care loessul
cuaternar, diversitate ce nu este prezentă în Podişul
Mehedinţi; - 2p.
- asemănare: Podişul Mehedinţi reprezintă o unitate de
orogen cu strate cutate şi roci dure - şisturi cristaline şi
calcare mezozoice, la fel ca şi partea centrală şi nordică
a Podişului Dobrogei. - 2p.
E.1. diversitatea structurii petrografice: roci magmatice
în Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău, şisturi cristaline în
nucleul central (Munţii Bihor), roci sedimentare în vestul
Munţilor Apuseni;
2. altitudinile reduse (altitudinea maximă 1954 m) aflate
sub limita glaciaţiunii cuaternare.

Varianta 18
A.1. A - Munţii Banatului; G - Grupa Munţilor Făgăraş;
2. 5 - Focşani; 6 - Târgu Mureş.
B.1. Bucegi; 2. C; 3. G.
C.1.d;2.c;3. b;4.c; 5.d.
D.- deosebire: clima unităţii E (Câmpia Olteniei) aparţine
etajului climatic de câmpie, în timp ce clima unităţii H
(Subcarpaţii Moldovei) aparţine etajului climatic de
dealuri înalte; - 2p
- deosebire: precipitaţiile medii anuale în unitatea E
(Câmpia Olteniei) sunt de 600 mm/an, în timp ce
precipitaţiile medii anuale în unitatea M (Subcarpaţii
Moldovei) se situeaza între 700-800 mm/an; - 2p,
- deosebire: în unitatea E (Câmpia Olteniei) se resimt
influenţe submediteraneene, iar în unitatea H
(Subcarpaţii Moldovei) se resimt influenţe continentale.-
2p.
E.- Tn ambele unităţi de relief (Munţii Banatului şi Delta
Dunării), densitatea medie este sub media pe ţară (89,2
loc/km, în 2006), sltuându-se între 25-50 loc/km2, în
Delta Dunării, chiar sub 25 loc/km2; - 2p.
- relieful Munţilor Banatului, fragmentat, cu suprafeţe
cultivabile reduse şi soluri putin fertile, restrânge
categoria plantelor cultivabile, Iar relieful Deltei Dunării
este caracterizat prin ponderea redusă a uscatului,
comparativ cu suprafaţa lacustră. -2p.

Varianta 19
A. 1.3- Târnava Mare; 4 - Ialomiţa; 2. 9 - Botoşani; 10 -
Bucureşti.
B.1. Cluj Napoca; 2. Sulina; 3. E.
C.1.a;2. a; 3. d;4. d; 5. b.
D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este
legată de orogeneza alpină;
- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din
categoria metamorfice (şisturi cristaline);
- deosebire: în unitatea E, reprezentativ este tipul
reliefului glaciar (văi glaciare, circuri glaciare, morene),
pe când Tn unitatea C altitudinile cu aprox. 1000 m mai
reduse nu au favorizat instalarea gheţarilor montani şi
geneza reliefului glaciar.
E.1. prezenţa substratului argilo-marnos; - 2p.
2. prezenţa resurselor de lignit din bazinul Motru-
Rovinari.- 2p.

Varianta 20
A.1.1- Someşul Mare, 6 - Argeş; 2. 7 - Cluj Napoca; 8 -
Timişoara.
B.1.C;2. F;3.Vrancea.
C.1.a;2.c;3.c;4. b; 5.d.
D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este
legată de procesul de sedimentare;
- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din
categoria sedimentare (nisipuri, pietrişuri, loess);
- asemănare: prezenţa dunelor de relief (Câmpia Cărei,
Câmpia Olteniei).
E.- altitudinea reliefului - 2p;
- poziţia geografică care determină influenţele climatice
- 2p.

Varianta 21
A.1.7-Zalău; 10-Brăila; 2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb.
B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Maramureş.
C.1.d;2.c;3.d;4. b; 5. a."
D.- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera
E, cât şi unitatea marcată, pe hartă, cu litera H s-au
format prin cutarea stratelor de roci;
- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera
E, cât şi unitatea marcată, pe hartă, cu litera H prezintă
calcare în constituţia litologica;
- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera E
altitudinile depăşesc 1900 m (1954 m - Vf Ciucaş), pe
când în unitatea marcată, pe hartă, cu litera H
altitudinile sunt sub 1900m(1849m-Vf. Bihor).
E.- Câmpia Transilvaniei este o unitate de orogen;
- Câmpia Transilvaniei prezintă cute diapire.

Varianta 22
A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic;
2. 9 - Sfântu Gheorghe; 10 - Călăraşi.
B.1. Moldova; 2. C; 3. H.
C.1.b;2. b;3.d;4.d;5.a.
D.- deoseBire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera A se încadrează,la etajul de climă temperat-
continentală de dealuri şi podişuri, pe când unitatea de
relief marcată, pe hartă, cu litera H se încadrează la
etajul de climă temperat-continentală de munţi înalţi;
- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera A are temperaturi medii anuale de 8-10° C, pe
când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H are
temperaturi medii anuale de 0-6° C;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera Ase resimt influenţe climatice de ariditate, pe
când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H
se resimt influenţe climatice oceanice şi
submediteraneene.
E.1. vânturile frecvente şi puternice;
2. reîntoarcerea unui segment de populaţie urbană spre
mediul rural.

Varianta 23
A.1. B - Dealurile Crasnei şi Silvaniei; H - Podişul
Dobrogei de Sud; 2.1- Târnava Mare; 6 - Jiu.
B. 1.D;2. F;3.9.
C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c.
D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera C se încadrează în etajul de climă temperat-
continentală de câmpii şi coline joase, pe când unitatea
de relief marcată, pe hartă, cu litera D se încadrează în
etajul de climă temperat-continentală de munţi înalţi;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera C temperatura medie anuală este de 10-11 °C, pe
când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D
temperatura medie anuală este de 0-6 °C;
- asemănare: atât în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera C, cât şi în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera D se resimt influenţe climatice
submediteraneene.
E.1. pantele cu expunere sudică, însorite;
2. dezvoltarea timpurie a industriei şi prezenţa ei în
multe localităţi urbane.

Varianta 24
A.1. A - Podişul Sucevei; H - Podişul Mehedinţi;
2. 5 - Someş; 6 - Dâmboviţa.
B.1. scandinavo-baltice; 2. 7; 3. C.
C.1. d; 2. b;3.d;4. b; 5.d.
D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera C se încadrează la etajul de climă temperat-
continentală de câmpii şi coline joase şi litorală, pe când
unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se
încadrează la etajul de climă temperat-continentală de
deaulri şi podişuri
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera C temperatura medie anuală este de 10-11 °C şi
peste 11 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera H temperatura medie anuală este de 8-10
°C;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera C se resimt influenţe climatice pontice, pe când în
unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se
resimt influenţe climatice submediteraneene.
E.- Marea Neagră asigură României legături comerciale
pe apă cu majoritatea statelor de pe Glob; - 2p.
- în platforma continentală a Mării Negre există
zăcăminte de hidrocarburi. - 2p
VArianta 25
A.1. A - Grupa Bucegi; F - Câmpia Olteniei;
2. 9 - Oradea; 10 - Alexandria.
B.1. Sibiu; 2. Vidraru; 3. H.
C.1.b;2.b; 3.d;4. b; 5. b.
D.- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu
litera A are altitudini de peste 2500 m (Vârful Omu - 2505
m), pe când cel al unităţii marcate, pe hartă, cu litera E
are altitudini de sub 1400 m (Vârful Padeş - 1374 m);
- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera
A este format predominant din conglomerate şi calcare,
pe când cel al unităţii marcate, pe hartă, cu litera E este
format din şisturi cristaline;
- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera A
există relief glaciar, pe când în unitatea marcată, pe
hartă, cu litera E acest tip de relief lipseşte.
E.- prin altitudine, Munţii Carpaţi introduc etajare
climatică;
- prin orientarea culmilor, Munţii Carpaţi constituie
barieră naturală în calea unor mase
de aer.

Varianta 26
A.1. E - Munţii Poiana Rusca; G - Podişul Dobrogei de Sud;
2. 2 - Crişul Alb; 3 - Ialomiţa.
B.1. D; 2. Crişul Repede; 3. A.
C.1.a;2.d;3.d;4.a; 5.d.
D.- asemănare: ambele unităţi, F - Câmpia Olteniei şi G -
Podişul Dobrogei de Sud, au temperaturi medii anuale de
11° şi 10 °C;
- asemănare: etajul climatic în ambele unităţi este de
câmpie, dealuri şi podişuri joase (sub 300 m);
- deosebire: precipitaţiile anuale sunt mai mari de 600
mm/an în Câmpia Olteniei decât în Podişul Dobrogei de
Sud (suo^OO mm/an), iar influenţele climatice în Câmpia
Olteniei sunt submediteraneene, iar în Podişul Dobrogei
de Sud sunt temperat-continentale şi pontice.
E.1. căile ferate magistrale pornesc toate din Bucureşti
spre extremităţile teritoriului ţării, direcţia lor fiind
impusă de poziţionarea şi configuraţia reliefului carpatic,
care impune reţelei feroviare textura radiar-concentrică,
cu două inele legate prin căi ferate transcarpatice;
2. marea varietate petrográfica.

Varianta 27
A.1. D - Munţii Apuseni; G - Câmpia Moldovei;
2. 8 - Cluj Napoca; 10 - Timişoara;
B.1.C;2. Barcău;3.7.
C.1. a; 2. a; 3. b; 4. a; 5. b.
D.- asemănare: (H - Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali;
D - Munţii Apuseni), ambele unităţi montane s-au format
prin cutare în orogeneza alpină, în Apuseni există roci
sedimentare, vulcanice şi şisturi cristaline la fel ca şi în
Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali;
- deosebire: altitudinile sunt mai mari în Grupa de Nord a
Carpaţilor Orientali (Vârful Pietrosu Rodnei, 2303 m),
decât în Munţii Apuseni: (Vârful Bihor, 1849 m);
- deosebire: în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali apar
formele reliefului glaciar, iar în Munţii Apuseni, datorită
altitudinilor mai mici, glaciaţiunile cuatemare nu s-au
instalat; în Munţii Apuseni apare un relief carstic foarte
dezvoltat cu forme de endo şi exocarst, iar în Grupa de
Nord a Carpaţilor Orientali, nu.
E.1. scăderea natalităţii şi apariţia sporului natural
negativ; spor migratoriu negativ;
2. existenţa zăcămintelor de sare.

Varianta 28
A.1. A - Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali; B - Câmpia
de Vest;
2. 8 - Botoşani; 9 - Ploieşti.
B.1. Jiu; 2. Tisei; 3.11.
C.1.a;2. c;3. b;4.c; 5.d.
D.D - Subcarpaţii Moldovei; E - Subcarpaţii Getici
- asemănare: ambele unităţi, Subcarpaţii Moldovei şi
Subcarpaţii Getici, s-au format prin tectonizatea
sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică
sub formă de dealuri subcarpatice;
- asemănare: ambele unităţi de relief sunt formate din
roci sedimentare;
- deosebire: gradul de fragmentare este mult mai redus
în Subcarpaţii Moldovei decât în Subcarpaţii Getici.
E.1. Direcţia de curgere vest-est, bazinul hidrografic
extins, debitele mari, impun Dunărea în Europa ca arteră
navigabilă de maximă importanţă (amplificată de canalul
Dunăre-Main-Rin şi extinderea navigaţiei de la
Rotterdam-Marea Nordului şi Constanţa-Marea Neagră);
2. Existenţa zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.

Varianta 29
A.1. E - Subcarpaţii Getici; F - Grupa nordică a Carpaţilor
Orientali;
2. 1 - Someşul; 4 - Jiul.
B.1. Maramureş; 2. 3; 3. B.
C.1.b;2. b;3.a;4. b; 5. a.
D.E - Subcarpaţii Getici; C - Podişul Dobrogei.
- deosebire: în Subcarpaţii Getici apar numeroase
depresiuni şi dealuri interne şi externe, pe când în
Podişul Dobrogei relieful este mai uniform;
- deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici, s-a format prin
tectonizarea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa
extracarpatică sub formă de dealuri subcarpatice, pe
când cel al Podişului Dobrogei, în urma mişcărilor
orogenetice caledoniene şi hercinice;
- deosebire: altitudinile din Subcarpaţii Getici sunt mai
ridicate (chiar peste 1000 m), pe când în Podişul
Dobrogei nu ating 500 m.
E.- există soluri productive, foarte fertile, din clasa
molisolurilor (cernoziomuri), care se pretează la
cerealicultură - 2p; ţ
- condiţiile climatice restrictive din Câmpia Romană,
precipitaţiile scăzute, sub 500 mm/an, sunt suplinite de
amenajările hidrotehnice (irigaţii) beneficiind inclusiv de
suprafeţele mari, interfluviile netede şi relieful de mică
altitudine - 2p.

Varianta 30
A.1. D - Subcarpaţii de Curbură; H - Munţii Banatului;
2. 8 - Slobozia; 10- Braşov.
B.1. Moldovei; 2. Ialomiţa; 3. E.
C.1.a;2. b;3. a; 4. b; 5. b.
O.- deosebire: în Subcarpaţii Curburii este un etaj
climatic de deal şi podiş, pe când în Câmpia Olteniei un
climat de câmpie;
- deosebire: Subcarpaţii Curburii se află sub influenţe
climatice de ariditate, iar Câmpia Olteniei sub influenţe
submediteraneene;
- deosebire: temperatura medie anuală are valori mai
scăzute în Subcarpaţii Curburii şi mai ridicate în Câmpia
Olteniei.
E.1. Energia reliefului şi alcătuirea petrográfica din roci
tari, în care se poate construi digul acestor acumulări.
2. Existenţa unor variate resurse de materii prime
(petrol, gaze naturale, sare etc.).

Varianta 31
A.1. B - Grupele Bucegi şi Făgăraş; F - Podişul Sucevei;
2.3- Bistriţa; 4 - laşi.
B. 1. Caraş-Severin; 2. scandinavo-baltice; 3. C.
C.1.b;2.b;3. d; 4. c; 5. b.
D. A - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali, C - Munţii
Poiana Rusca
- deosebire: în partea vestică a unităţii A există un şir
vulcanic ce nu este şi în unitatea C;
- deosebire: în unitatea A altitudinea maximă atinge 2100
m, iar în unitatea C doar la 1374 m;
- asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul
orogenezei alpine.
E.1. - face legătura directă pe apă între Dunăre şi cel
mai mare port maritim al ţării, Constanţa;
- apele din canal se folosesc la irigaţii în Dobrogea;
- pescuit, turism, navigaţie.
2. - prezenţa sării şi a gazului metan.

Varianta 32
A.1. E - Câmpia Bărăganului, H - Podişul Bârladului;
2. 8 - Târnava Mare; 9 - Moldova.
B.1. F; 2. Cerna; 3. Piatra Neamţ.
C.1.b;2.a;3. c;4. b;5. c.
D.B - Câmpia de Vest la nord de Mureş, E - Câmpia
Bărăganului
- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice
oceanice, iar în unitatea E influenţe climatice de
ariditate;
- deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale
ating 700 mm/an, iar în unitatea E între 400-500 mm/an;
- asemănare: ambele au climat de câmpie.
E.1. exodul rural din perioada comunistă ca urmare a
industrializării şi declararea de noi oraşe din aşezările
rurale mai dezvoltate economic.
2. resurse de cărbuni în bazinul Motru-Rovinari.

Varianta 33
A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Câmpia Bărăganului;
2. 9 - Timiş, 10 - Suceava.
B.1. H;2. Crişul Alb; 3. Vâlcea.
C.1.b;2.a;3. c;4.d;5.a.
D.B - Munţii Banatului, F - Câmpia Moldovei
- deosebire: unitatea B are un climat de munte, iar
unitatea F, de dealuri joase;
- deosebire: în unitatea B temperatura medie anuală este
de 0-6 °C, iar în unitatea F de
8-9 "C;
- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe
mediteraneene, iar în unitatea F de ariditate
(continentale).
E.1. Satele sunt de tip adunat datorită utilizării cât mai
adecvate a terenurilor arabile.
2. Altitudinea redusă nu a permis, în Cuaternar,
instalarea gheţarilor şi a circurilor glaciare.

Varianta 34
A.1. A - Munţii Apuseni; B - Podişul Dobrogei;
2. 8-Dâmboviţa; 11 -Şiret.
B.1. F; 2. Suceava; 3. H.
C.1. b; 2. b; 3. a; 4. c; 5. a.
D.- asemănare: atât în Carpaţii Maramureşului şi
Bucovinei cât şi în Masivul Retezat-Godeanu se întâlnesc
aceleaşi etaje climatice: climat de depresiune, climat de
munte (de versant împădurit) şi climat alpin;
- asemănare: masele de aer predominante bat dinspre
vest la altitudini mari atât în Carpaţii Maramureşului şi
Bucovinei cât şi în Masivul Retezat-Godeanu;
- deosebire: în estul Carpaţilor Maramureşului şi
Bucovinei sunt influenţe climatice scandinavo-baitice, pe
când în sud-vestul Masivului Retezat-Godeanu sunt
influenţe climatice submediteraneene.
E.- este o câmpie fluvio-maritimă în plină evoluţie, care
se formează prin depunerea aluviunilor de către Dunăre
şi cu aportul sedimentelor marine depuse de curenţii
litorali pe locul unui fost golf marin - 2p;
- relieful Deltei Dunării prezintă altitudini joase (cele
mai mari altitudini sunt de 12 m), iar cele mai întinse
suprafeţe de teren sunt ocupate cu suprafeţe acvatice:
braţe principale, braţe secundare, lacuri, mlaştini -
evidenţiind procesul de aluvionare din prezent - 2p.
Varianta 35
A.1. B - Podişul Dobrogei; E - Grupa Retezat-Godeanu;
2. 1 - Giurgiu; 6 - Alba lulia.
B.1. A; 2. Crişul Repede; 3. F.
C.1.b;2.d;3. b;4. a; 5. b.
D.B - Podişul Dobrogei; H - Munţii Banatului
- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera B
sunt prezente brize marine, dar şi Crivăţul, iar în
unitatea marcată, pe hartă, cu litera H bateAustrul;
- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice
de ariditate şi pontice, iar în unitatea H influenţe
climatice mediteraneene;
- deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale nu
depăşesc 500 mm, iar în unitatea H depăşesc 1000 mm.
E.• - varietatea petrográfica determină varietatea
tipurilor genetice de relief din Carpaţii Orientali: în vest
relief vulcanic dezvoltat pe rocile vulcanice, în partea
centrală relief masiv dezvoltat pe şisturi cristaline, iar în
partea de est şi în zona de curbură o mare varietate de
forme de relief dezvoltate pe calcare, gresii,
conglomerate, mame - 2p;
- evoluţia policiclică a reliefului a determinat apariţia
suprafeţelor de nivelare, iar altitudinile mari au permis
instalarea gheţarilor în Pleistocen, gheţari care au creat
relieful glaciar (Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului) -
2p.

Varianta 36
A.1. E - Grupa Retezat; G - Carpaţii de Curbură;
2. 4 - Mureş; 5 - Ialomiţa.
B.1. Prut; 2. Caraş-Severin; 3. H.
C.1. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. b.
D.A - Subcarpaţii Getici, B - Podişul Dobrogei
- deosebire: în unitatea A avem climat de dealuri înalte,
iar în unitatea B climat de dealuri
joase;
- deosebire: în unitatea Ase resimt influenţe
mediteraneene şi de tranziţie, iar în unitatea B pontice şi
de ariditate;
- deosebire: valoarea precipitaţiilor medii anuale este de
700-1000 mm în unitatea A şi de sub 500 mm în unitatea
B.
E.1. relieful inaccesibil şi condiţii climatice restrictive;
2. prezenţa în subsolul regiunii a resurselor de petrol şi
datorită existenţei rafinăriilor în zonă.

Varianta 37
A.1. A - Podişul Someşan; B - Câmpia Bărăganului;
2. 8-Piteşti; 11 -Satu Mare.
B.1.1; 2. D; 3. E.
C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c.
D.E - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu; I - Grupa
Sudică a Carpaţilor Orientali
- deosebire: altitudinile maxime în unitatea E ating 2519
m, iar în unitatea I doar la 1954 m;
- deosebire: în unitatea E întâlnim relief glaciar, iar în
unitatea I relief de fliş; ' - asemănare: ambele unităţi s-
au format în timpul orogenezei alpine.
E.1. Altitudinea diferită a celor două unităţi de relief
(temperatura scade odată cu înălţimea).
2. Amplasarea la un curs de fluviu navigabil, adică pe
malul Dunării.
Varianta 38
A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic;
2. 7 - Baia Mare; 10 - Slobozia.
B.1. 6; 2. G;^. D.
C.1. b; 2. a; 3. c; 4. a; 5. c.
D.A - Podişul Bârladului, G - Munţii Apuseni
- deosebire: unitatea A are un climat de dealuri joase şi
înalte, iar unitatea G are climat montan;
- deosebire: precipitaţiile medii anuale sunt de 500-600
mm în unitatea A, iar în G depăşesc 1200 mm;
- deosebire: în unitatea A se resimt influenţe
continentale (de ariditate), iar în unitatea G influenţe
oceanice (atlantice).
E.1. Cadru natural favorabil, spor natural ridicat.
2. Turismul montan, lipsa de educaţie a unor turişti.

Varianta 39
A.1. B - Câmpia Bărăganului, E - Grupele Parâng şi
Retezat-Godeanu;
2. 8-Piteşti, 10-Sibiu. '
B.1. 2; 2. Reşiţa; 3. oceanice.
C.1.a; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b.
D.-deosebire: Câmpia Română este formată din nisipuri şi
pietrişuri acoperite de loess, iar în structura litologică a
Câmpiei Moldovei predomină argilele, care au determinat
o modelare rapidă;
- deosebire: spre deosebire de Câmpia Moldovei, în estul
Câmpiei Române relieful este dominat de crovuri, mici
depresiuni circulare formate prin tasarea loessuiui;
- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin
depuneri succesive de sedimente peste un fundament
mai vechi.
E.1. precipitaţiile scad de la vest (600 - 700 mm/an în
Dealurile de Vest, unde sunt influenţe oceanice), spre est
(400 mm/an în Podişul Dobrogei, unde sunt influenţe
aride);
2. sunt suprafeţe agricole limitate, iar solurile sunt în
formare.

Varianta 40
A.1. F - Poiana Rusca; G - Podişul Târnavelor;
2. 9-Zalău; 11 - Braşov.
B.1. Vidra; 2. G; 3. laşi.
C.1.d;2. d;3. b; 4. d; 5. d.
D.- deosebire: Câmpia Moldovei se încadrează în etajul
climatic de dealuri joase, iar Munţii Poiana Rusca în
etajul climatic montan;
- deosebire: temperatura medie anuală are valori
cuprinse între 8-10 °C în Câmpia Moldovei şi între 0-6 °C
în Munţii Poiana Rusca;
- deosebire: precipitaţiile medii anuale variază între 500-
600 mm în Câmpia Moldovei şi între 800-1000 mm în
Munţii Poiana Rusca.
E.1. La peste 180 m adâncime nu există viaţă datorită
acumulării de acid sulfhidric.
2. Satele sunt organizate în sate de tip adunat pentru a
utiliza cât mai bine terenularabil.

Varianta 41
A.1. B - Câmpia Bărăganului; H - Podişul Getic;
2. 7 - Focşani, 12 - Tulcea.
B.1. Lotru; 2. F; 3. Timişoara.
C.1.b; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a.
D.- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B
(Câmpia Bărăganului) se resimt influenţe continentale de
ariditate, iar în unitatea notată, pe hartă, cu litera D
(Câmpia de Vest de la sud de Mureş) se resimt influenţe
submediteraneene;
- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B bate
vântul, denumit Crivăţ, iar în unitatea notată, pe hartă,
cu litera D, bate vântul denumit Austru;
- asemănare: ambele unităţi au climat de câmpie.
E.1. Temperaturi scăzute, ce nu permite plantelor să se
dezvolte în condiţii bune.
2. Podişul Dobrogei este unitate de orogen (în partea
nordică) fiind alcătuit din roci foarte dure (şisturi verzi,
granit).

Varianta 42
A.1. C - Câmpia Moldovei (Jijiei); F - Munţii Poiana
Rusca;
2. 8 - Reşiţa; 9 - Zalău.
B.1. Focşani; 2. G; 3. Piatra Neamţ. y
C.1.b;2.b; 3. a;4.a;5.d.
D.- deosebire: în unitatea E (Carpaţii Maramureşului şi
Bucovinei) există etajul climatic montan, alpin şi de
depresiune, iar în unitatea H (Podişul Getic) este climat
de dealuri joase;
- deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei se
resimt influenţe climatice oceanice şi scandinavo-baltice,
în timp ce în Podişul Getic se manifestă influenţa
submediteraneană (în partea vestică);
- deosebire: temperatura medie anuală are valori
cuprinse între 0-6 °C (sub 0 °C la peste 2000 m) în
Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei în timp ce în Podişul
Getic valorile sunt cuprinse între 8-10 °C.
E.1. Dezvoltarea pajiştilor montane ca urmare a unui
climat bogat în precipitaţii.
2. Prezenţa unei arii de convergenţă feroviară şi rutieră,
respectiv prezenţa unor legături transcarpatine cu toate
regiunile istorice ale ţării.

Varianta 43
A.1. C - Podişul Târnavelor; G - Câmpia Olteniei;
2. 3 - laşi; 5 - Ploieşti.
B.1.H;2.E; 3. D.
C.1. b;2. a; 3. a; 4. c; 5. c.
D.- deosebiri: în unitatea H (Podişul Sucevei) se resimt
influenţe climatice scandinavo-baltice, pe când în
Podişul Dobrogei de Nord (unitatea E) sunt influenţe
continentale de ariditate şi pontice;
- deosebire: precipitaţiile sunt mai bogate în Podişul
Sucevei (700-800 mm/an), pe când în Podişul Dobrogei de
Nord acestea sunt mai reduse (500-600 mm/an);
- deosebire: în Podişul Sucevei temperatura medie anuală
este mai scăzută (7-8 °C), iar în Podişul Dobrogei de Nord
este mai ridicată (10-11 °C).
E.1. Datorită altitudinii mari a Carpaţilor Meridionali
temperaturile scăzute din Cuaternar au permis formarea
gheţarilor care, prin procese de eroziune glaciară, au
creat forme de relief specific: circuri glaciare, văi
glaciare.
2. Lipsa curenţilor verticali în Marea Neagră a determinat
formarea a două straturi de apă: un strat superficial cu
apă mai puţin sărată, care asigură viaţa şi un strat de
adâncime (sub 200 m) care este neoxigenat, bogat în
hidrogen sulfurat cu salinitate de 21-22 (suta la mie), ce
nu permit existenţa vieţuitoarelor.

Varianta 44
A.1. C - Podişul Târnavelor; E - Subcarpaţii Moldovei;
2. 7 - Bârlad; 11 - Dâmboviţa.
B.1. C; 2. Caraş-Severin; 3. oceanice.
C.1.a;2.d;3.d;4. b; 5. b.
D.-deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) s-a
format prin cutarea scoarţei la sfârşitul orogenezei
alpine, iar unitatea H (Podişul Getic) s-a format prin
proces de sedimentare;
- deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) sunt
formaţi dintr-un şir de dealuri şi depresiuni, iar unitatea
H (Podişul Getic) este format din platforme ce se înclină
uşor spre sud:
- asemănare: ambele unităţi sunt fragmentate puternic
de râuri ce vin cu debite ridicata din zona montană.
E.1. în sectorul maritim al Dunării (Brăila-Sulina)
adâncimea albiei fluviului este mai mare, fapt ce asigură
un pescaj de 7 m.
2. în Cuaternar, temperatura de pe culmile mai puţin
înalte ale Munţilor Apuseni nu a permis' formarea
gheţarilor şi implicit a circurilor glaciare.

Varianta 45
A.1. F - Câmpia Moldovei (Jijiei); G - Subcarpaţii Getici;
2.3- Timişoara, 6 - Ploieşti.
B.1. D; 2.4; 3. H.
C.1.a;2.c;3. b;4. b; 5. b.
D.- deosebire: unitatea A (Câmpia de Vest de la nord de
Mureş) are climat de câmpie, iar unitatea H (Podişul
Getic) are climat de deal;
- deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş se
resimt influenţe oceanice, iar in Podişul Getic se resimt
influenţe submediteraneene (în partea vestică);
- deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş bat
vânturile de vest, iar în Podişul Getic, vântul
predominant este austrul.
E.- relieful influenţează răspândirea populaţiei prin
caracteristicile sale - altitudine, pantă, fragmentare etc.
- 2p;
- resursele solului şi subsolului, valorificate în diferite
ramuri industriale, asigura dezvoltarea economică a
regiunii şi o mare concentrare a populaţiei - 2p.

Varianta 46
A.1. B - Câmpia Transilvaniei; G - Subcarpaţii Curburii;
2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti.
B.1. 6; 2. Chilia; 3. E.
C.1. b; 2. c; 3. a; 4. d; 5. a.
D.- deosebire: unitatea H (Podişul Mehedinţi) s-a format
prin cutarea scoarţei, iar unitatea D (Podişul Getic) s-a
format prin proces de sedimentare;
- deosebire: gradul de fragmentare este mai redus în
Podişul Mehedinţi decât în Podişul
Getic;
- deosebire: în Podişul Mehedinţi predomină rocile dure
(şisturi cristaline şi calcare), iar în Podişul Getic rocile
friabile (pietrişuri, nisipuri, argile).
E.- în ambele unităţi există soluri productive, foarte
fertile, din clasa molisolurilor, şi anume cernoziomuri (în
podişul Dobrogei apar şi soluri bălane), care se pretează
la cerealicultură - 2p;
- condiţiile climatice restrictive din cele două unităţi,
precipitaţiile scăzute sub 500 mm/an sunt suplinite de
amenajările hidrotehnice (irigaţii), beneficiind inclusiv
de suprafeţele mari,de interfluviile netede din estul
Câmpiei Române şi de relieful de relativ mică altitudine,
cu pante line şi grad scăzut de fragmentare din Podişul
Dobrogei - 2p.

Varianta 47
A.1. 3 - Motru; 5 - Buzău;
2. 8 - Timişoara; 9 - Baia Mare.
B.1.F;2. laşi; 3. Mureş.
C.1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-
Godeanu din Carpaţii Meridionali predomină şisturile
cristaline, iar în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor
Orientali apar preponderent roci vulcanice şi
sedimentare;
- deosebire: altitudinile sunt mai mari în unitatea A -
Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii
Meridionali, de 2519 m în Vârful Parângul Mare şi 2509 m
în Vârful Peleaga-Retezat pe când în unitatea F - Grupa
Centrală a Carpaţilor Orientali este de doar 2100 m în
Vârful Pietrosul-Călimani;
- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-
Godeanu din Carpaţii Meridionali există relief glaciar
foarte dezvoltat, iar în unitatea F - Grupa Centrală a
Carpaţilor Orientali nu apar urmele glaciaţiunilor
cuatemare; în A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din
Carpaţii Meridionali gradul de fragmentare este mult mai
scăzut decât în F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali,
unde apar multe masive montane individualizate de văi,
defilee, păsuri şi depresiuni numeroase.
E.1. aluviunile aduse de Dunăre sub formă de debit solid
şi depuse la vărsarea în Marea
Neagră;
2. temperatura scade o dată cu latitudinea de la sud la
nord, datorită scăderii unghiului de incidenţă a radiaţiei
solare.

Varianta 48
A.1. A - Podişul Someşan; E - Carpaţii Curburii;
2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb.
B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Sălaj.
C.1.a;2. c; 3. a; 4. b; 5. d.
D.- asemănare: ambele unităţi (E-Grupa de Sud a
Carpaţilor Orientali; H-Munţii Apuseni), s-au format prin
cutare în orogeneza alpină - 2p;
-deosebire: în Munţii Apuseni există roci sedimentare,
vulcanice, şisturi cristaline, iar în Carpaţii de Curbură
doar roci sedimentare; în Apuseni apare relieful carstic
foarte dezvoltat, cu formaţiuni de endo şi exo carst, spre
deosebire de Carpaţii de Curbură unde prezenţa
calcarelor e redusă - 2p;
- asemănare: gradul de fragmentare este ridicat în
ambele unităţi, apărând numeroase catene montane
individualizate de culoare, văi, depresiuni - 2p.
E.1. Munţii Apuseni au variate resurse de subsol:
zăcăminte metalifere (fier, bauxită, minereuri auro-
argintifere şi suprifere), cărbune brun, roci de
construcţie (calcar, granit, marmură).
2. influenţa scandinavo-baltică din Podişul Sucevei, dar şi
altitudinea mai mare a acestei unităţi decât a Câmpiei
Olt-Argeş determină în Podişul Sucevei o temperatură
medie anuală mai redusă.

Varianta 49
A.1. A - Grupa Munţilor Parâng; H - Subcarpaţii de
Curbură;
2. 5 - Jijia; 3. 9 - Târgovişte.
B.1. oceanice; 2. G; 3. Hunedoara.
C.1.b;2.a;3. b; 4. b; 5.d.
D.- asemănare: unitatea F (Podişul Dobrogei de Nord),
dar şi unitatea H (Subcarpaţii Curburii) s-au format prin
cutarea scoarţei;
- deosebire: altitudinea Subcarpaţilor Curburii este mai
mare (996 m altitudine maximă decât a Podişului
Dobrogei de Nord (467 m altitudine maximă);
- deosebire: în Podişul Dobrogei de Nord sunt roci foarte
dure (şisturi verzi, granit calcar), iar în Subcarpaţii
Curburii sunt roci friabile (marne, argile, pietrişuri).
E.1. în unitatea A (Munţii Parâng) se înregistrează o
cantitate mare de precipitaţii medii anuale (1000-1400
mm) datorită altitudinii mari (2519 m altitudine
maximă), dar şi datoriita influenţei oceanice.
2. în unitatea D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei), în
condiţiile unui climat răcoros şi umed, pajiştile montane
ocupă suprafeţe mari, fapt ce favorizează creşterea
bovinelor.

Varianta 50
A.1. G - Câmpia Moldovei (Jijiei);
2. 1 - Someşul Mare, 6 - Ialomiţa; 3. 10-Bacău.
B.1. Vaslui; 2. 6; 3. 9.
C.1.c;2.b; 3. a; 4. d;5. d.
D.- asemănare: în unitatea E (Munţii Parâng şi Retezat-
Godeanu) se resimt influenţe submediteraneene (în
partea sud-vestică), influenţe ce se manifestă şi în
unitatea H (Câmpia Olteniei);
- asemănare: în Câmpia Olteniei, dar şi în Munţii Parâng
şi Retezat-Godeanu (partea sud-vestică), bate austru);
- deosebire: Mantii Parâng şi Retezat-Godeanu au climat
montan alpin şi de depresiune, iar Câmpia Olteniei are
climat de câmpie.
E.1. Râul Ialomiţa (6) străbate Câmpia Bărăganului unde
se resimte influenţa continentală de ariditate şl
precipitaţiile sunt foarte reduse în timpul verii, fapt ce
determină scăderea accentuată a debitului.
2, Tn unităţile E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) şi F
(Podişul Getic) sunt amplasate termocentrale (Turceni,
Rovinari în unitatea F, Paroşeni în unitatea E) datorită
exploatării lignitului în bazinul Motru-Rovinari (unitatea
F) şi a huilei în depresiunea Petroşani (unitatea E).
adriana2009
Moderator
 
Mesaje: 43
Membru din: Sâm Iun 13, 2009 10:50 am
 S
u
s
Re: Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul 2

de adriana2009 pe Sâm Iun

13, 2009 11:01 am
Varianta 51
A.1. E - Podişul Dobrogei de Sud; G - Podişul Someşan;
2.1 - Bistriţa; 3. 12 - Alexandria.
B.1. Buzău; 2. Suceava; 3. 2.
C.1.d;2. b;3.c;4.c; 5. c.
D.C - Munţii Apuseni, D - Carpaţii Maramureşului şi ai
Bucovinei (Grupa de nord a Carpaţilor Orientali):
- deosebire: Munţii Apuseni prezintă o mare varietate
litologică (sunt constituiţi din şisturi cristaline, roci
eruptive, roci sedimentare), având aspect de mozaic
petrografic, iar Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei
sunt constituiţi din trei fâşii paralele diferenţiate
litologic, orientate nord-vest - sud-est, alcătuite din roci
vulcanice, şisturi cristaline, formaţiuni sedimentare
cutate (fliş);
- deosebire: în Munţii Apuseni altitudinile abia trec de
1800 m, altitudinea maximă fiind de 1849 m în Munţii
Bihor, iar în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei
altitudinile sunt mai mari. trecând de 2000 m (2303 m în
Vârful Pietrosul Rodnei);
- deosebire: spre deosebire de Munţii Apuseni, în care
este dezvoltat relieful carstic, în Carpaţii Maramureşului
şi ai Bucovinei este prezent relieful glaciar.
E.1. marea varietate petrográfica (mozaic de roci: roci
magmatice, roci metamorfice, roci sedimentare)
generează marea varietate a resurselor de subsol;
2. Bucureşti este o metropolă cu funcţii complexe:
puternic centru industrial, cu funcţii de transport, centru
financiar-bancar, centru cultural-ştiinţific şi de
învăţământ.

Varianta 52
A.1. B - Podişul Dobrogei de Sud; C - Câmpia de Vest;
2. 10 - Târnava Mare, 12 - Moldova. 
B.1.A; 2. E;3. B.
C.1.b;2. b;3.d;4. d;5. b.
D.D - Podişul Mehedinţi, G - Podişul Bârladului:
- deosebire: Podişul Mehedinţi s-a format pe fundament
carpatic, spre deosebire de Podişul Bârladului care s-a
format pe un fundament vechi precambrian (aparţine din
punct de vedere structural depresiunii predobrogene);
- deosebire: Podişul Mehedinţi este constituit din roci
dure - şisturi cristaline şi calcare mezozoice, iar Podişul
Bârladului este constituit din formaţiuni sedimentare
tinere mio-pliocene;
- deosebire: în Podişul Mehedinţi este dezvoltat relieful
carstic, cu numeroase forme şi fenomene carstice, iar în
Podişul Bârladului este dezvoltat relieful structural
(cueste).
E.1. prezenţa influenţelor climatice de tip oceanic în
Câmpia de Vest care generează precipitaţii mai bogate
comparativ cu influenţele continentale (de ariditate)
specifice Podişului Bârladului;
2. Enunţul este greşit. Deci nu se poate da nicio cauză!
Varianta 53
A.1. D - Câmpia Bărăganului; H - Grupa Parâng;
2. 1 - Botoşani, 5 - Hunedoara.
B.1. Mureş; 2. Timiş; 3. D.
C.1.c;2.a;3. c; 4. c; 5. b.
D.B - Carpaţii Curburii; F - Munţii Apuseni;
- deosebire: în Munţii Apuseni se remarcă prezenţa
mozaicului de roci (vulcanice, metamorfice şi
sedimentare), pe când în Carpaţii Curburii sunt
răspândite mai larg rocile sedimentare;
- deosebire: în Munţii Apuseni se remarcă prezenţa
depresiunilor tip „golf pe cele trei Crişuri, pe când în
Carpaţii Curburii aceste depresiuni lipsesc;
- asemănare: în ambele grupe este prezent relieful
carstic: peşteri, chei.
E.1. prezenţa unor rezerve de petrol mai însemnate în
subsolul Câmpiei Române şi al Podişului Getic.
2. precipitaţiile reduse, sub 400 mm/an, graţie influenţei
climatului continental.

Varianta 54
A.1. F - Câmpia Jijiei (Moldovei); H - Podişul Getic;
2. 7 - Bistriţa; 11 -CrişulAlb.
B.1. 2; 2. Slatina; 3. B.
C.1.c;2.a;3.d;4.c; 5. b.
D.D - Subcarpaţii Getici; H - Podişul Getic.
- asemănare: relieful celor două unităţi de relief este
dezvoltat pe o gamă variată de roci sedimentare;
- asemănare: altitudinile cele mai mari ale reliefului în
cele două unităţi de relief se regăsesc în partea de nord
a acestora;
- deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici s-a format prin
cutarea rocilor sedimentare în ultimele faze ale
orogenezei alpine, pe când relieful Podişului Getic a
rezultat dintr-o veche câmpie piemontană şi apoi înălţată
la finele orogenezei alpine.
E.1. aşezarea geografică în Europa Centrală şi
configuraţia Carpaţilor Româneşti contribuie la
varietatea influenţelor climatice de pe teritoriul ţării
noastre;
2. - influenţele pontice se resimt în Delta Dunării şi în
zona litorală;
- influenţe scandinavo-baltice se regăsesc în Podişul
Sucevei, Obcinele Bucovinei, nordul Câmpiei Moldovei,
Munţii Maramureşului.

Varianta 55
A.1. C - Masivul Dobrogei de Nord; G - Munţii Apuseni;
2. 10 - Dâmboviţa; 12 - Someş.
B.1. alpină; 2. est-continentale; 3. Hunedoara.
C.1.a;2. b;3.d;4. b;5.d.
D.C - Masivul Dobrogei de Nord; H - Subcarpaţii Getici.
- deosebire: relieful Podişului Dobrogei de Nord este
dezvoltat în cea mai mare parte pe roci eruptive (graniţe
hercinice) şi metamorfice (şisturi verzi caledoniene), pe
când relieful Subcarpaţilor Getici este dezvoltat pe roci
sedimentare cutate la finele orogenezei alpine;
- deosebire: pe cea mai mare întindere a Podişului
Dobrogei de Nord, altitudinile sunt sub 200 m, numai în
partea nordică ele trec uneori de 300 - 400 m,
altitudinea maximă fiind în Munţii Macin (vârful Greci 467
m), pe când în Subcarpaţii Getici relieful depăşeşte
frecvent 400-500 m, altitudinea maximă fiind aproape
dublă: 1017 m în Măgura Măţău;
- asemănare: cele două unităţi de relief s-au format prin
cutarea scoarţei terestre (orogeneză).
E.1. Resursele de materii prime sunt bogate (lemnul de
răşinoase mai ales), relativ uşor de exploatat şi
transportat spre cele două centre de prelucrare; cererea
mare de cherestea pusă pe seama dezvoltării economice
mai susţinute, mai ales domeniul construcţiilor din
judeţul Braşov, în ultimele 4 decenii.
2. Prezenţa minereurilor neferoase (bauxita) în imediata
apropiere a oraşului Oradea, în Munţii Pădurea Craiului.

Varianta 56
A.1. E - Munţii Apuseni; H - Masivul Dobrogei de Nord;
2. 1 - Timişoara; 6 - Slatina.
B.1. A; 2. cutare şi înălţare; 3.Timişoara.
C.1.d;2.a;3. a; 4. d; 5. c.
D.C - Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei; E - Munţii
Apuseni.
- asemănare: ambele unităţi C şi E s-au format în
orogeneza alpină;
- asemănare: ambele unităţi au structura petrográfica
complexă, din şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş-roci
sedimentare cimentate cutate;
- deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub
2000 m şi lipseşte relieful glaciar, iar munţii Grupei
Maramureşului şi Bucovinei depăşesc 2000 m, chiar 2500
m, şi este prezent relieful glaciar.
E.- Podişul Mehedinţi s-a format •pe un fundament
carpatic, prin cutare şi înălţare, iar Podişul Getic prin
depunerea rocilor sedimentare;
- în Podişul Mehedinţi s-a dezvoltat un relief pe şisturi
cristaline cu relief carstic, cu numeroase forme şi
fenomene carstice, iar în Podişul Getic un relief cu
aspect de piemont, unde rocile sunt: pietrişuri, argile,
nisipuri, gresii.

Varianta 57
A.1. A - Podişul Dobrogei; G - Câmpia Olteniei;
2. 8 - Bega; 9 - Jiu.
B.1. Vâlcea; 2. Timişoara; 3. E.
C.1. a; 2. b; 3. c; 4. a; 5. d.
D.- deosebire: precipitaţii medii anuale în Câmpia de
Vest 600-640 mm/an, cu influenţe oceanice, iar în
Câmpia Română, precipitaţiile scad de la 600 mm/an în
vest la 450 mm/an în est, cu influenţe de ariditate şi
amplitudini termice mari de la iarnă la vară;
- deosebire: vânturi permanente de vest în Câmpia de
Vest şi prezenţa vânturilor dominante dinspre nord şi
nord-est (Crivăţul) în estul Câmpiei Române;
- asemănare: etaj climatic de câmpie cu temperaturi
medii anuale de 9-11°C, precipitaţii medii anuale de 640
- 450 mm/an, vânturi predominante din vest şi locale.
E.1. O cauză care explică diversitatea tipurilor genetice
de lacuri în regiunile de munte este altitudinea.
2. Două exemple de tipuri genetice de lacuri din Munţii
Carpaţi: lac glaciar, lac de crater
vulcanic.

Varianta 58
A.1.0 - Grupa Munţilor Parângului; H - Podişul Someşan;
2. 9 - Olt; 12 - Târnava Mare.
B. 1. B; 2. G; 3. E.
C.1.b;2.a;3.d;4.c; 5. c.
D.- deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei
clima are influenţe oceanice şi scandinavo-baltice, în
timp ce în Podişul Getic sunt influenţe climatice
submediteraneene şi de tranziţie;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei au un
climat de munte mai umed şi mai răcoros, în timp ce
Podişul Getic are un climat de dealuri mai cald şi mai
uscat;
- deosebire: temperaturile multianuale în Carpaţii
Maramureşului şi Bucovinei sunt 2-7 °C, pe când în
Podişul Getic sunt între 8-9 °C. Iar precipitaţiile medii
sunt în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei de 800-1200
mm/an, în timp ce în Podişul Getic sunt de 600-700
mm/an.
E.1. O cauză a diferenţei de debit între râurile Şiret şi
Prut se explică prin debitul mai mare al Şiretului datorită
afluenţilor mai numeroşi din Carpaţii Orientali, unde
precipitaţiile sunt mai mari.
2. Existenţa vegetaţiei de stepă din Câmpia Bărăganului
se explică prin precipitaţii reduse sub 500 mm/an.

Varianta 59
A.1. A - Munţii Banatului; H - Munţii Făgăraşului; 2. 2 -
Drobeta Turnu-Severin; 5 - Deva.
B.1.H;2. D;3.A.
C.1.d;2.d;3.d;4. b; 5.d.
D.- deosebire: etaj climatic de câmpie înaltă şi dealuri
joase în Câmpia Moldovei şi etaj climatic de munte în
Munţii Banatului;
- deosebire: influenţe cliomatice de ariditate în sudul
Câmpiei Moldovei şi influenţe scandinavo-baltice în nord-
vestul acesteia, comparativ cu Munţii Banatului ce au
influenţe submediteraneene;
- deosebire: precipitaţiile medii anuale mai reduse de
500-600 mm/an în Câmpia Moldovei, comparativ cu
Munţii Banatului care au precipitaţii medii de 700-1000
mm/an.
E.1. O cauză care determină repartiţia inegală a
populaţiei pe teritoriul ţării noastre este varietatea
formelor de relief.
2. Un factor natural care favorizează creşterea ovinelor
în Capaţii Meridionali este extensiunea păşunilor de
munte şi alpine.

Varianta 60
A.1. A - Delta Dunării; C - Podişul Târnavelor;2. 1 -
Târgovişte; 6 - Piatra Neamţ.
B.1. Olt; 2. Dolj; 3. A.
C.1.d;2.c; 3. c;4.a;5.d.
D.- deosebire: etaj climatic de câmpie înaltă şi dealuri
joase în Câmpia Moldovei şi etaj climatic de podiş în
Podişul Mehedinţi;
- deosebire: influenţă climatică de ariditate în sudul
Câmpiei Moldovei şi influenţe scandinavo-baltice în nord-
vestul acesteia, comparativ cu Podişul Mehedinţi, cu
influenţe submediteraneene;
- asemănare: în ambele unităţi de relief circulaţia
generală a atmosferei'este dată de vânturile de vest.
E.1. O cauză a prezenţei terenurilor degradate în spaţiul
subcarpatic şi în Depresiunea Colinară a Transilvaniei o
constituie defrişarea pădurilor.
2. O cauză a diversităţii resurselor de subsol din Munţii
Apuseni o constituie varietatea rocilor, un „mozaic
petrografic".

Varianta 61
A.1. A - Subcarpaţii Moldovei, G - Podişul Târnavelor;
2. 9-Zalău; 11-Braşov.
B.1. Lotru; 2. F; 3. D.
C.1.b;2. d;3. b; 4. b; 5. a.
D.- asemănare: atât în Subcarpaţii Moldovei (A), cât şi în
Câmpia Bărăganului (B) climatul prezintă influenţe de
ariditate;
- deosebire: precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţii
Moldovei sunt de 600-800 mm/an, iar în Câmpia
Bărăganului sunt cuprinse între 400-500 mm/an;
- deosebire: temperatura medie anuală în Subcarpaţii
Moldovei este de 8-10 °C, iar în Câmpia Bărăganului este
de 10-11 °C.
E.1. fertilitatea redusă a tipurilor de soluri din Grupa
Nordică a Carpaţilor Orientali (Carpaţii Maramureşului şi
Bucovinei) şi fragmentarea mare a reliefului;
2. asigurarea resurselor de apă, pentru alimentarea
localităţilor, mai ales în timpul verii când debitele
râurilor sunt foarte scăzute, din cauza secetelor
frecvente şi regularizarea debitelor,pentru a preveni
efectele viiturilor accidentale.

Varianta 62
A.1. A - Subcarpaţii Moldovei ; E - Câmpia Bărăganului;
2. 8 - Satu Mare; 11 - Focşani.
B.1. Oradea; 2. H; 3. Teleorman.
C.1.a;2.d;3. b;4. b;5.a.
D.- deosebire: în timp ce în Grupa Nordică a Carpaţilor
Orientali sunt influenţe climatice scandinavo-baltice, în
Podişul Getic sunt influenţe climatice submediteraneene;
- deosebire: în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se
întâlneşte etajul climatic de munte, alpin şi de
depresiune, pe când în Podişul Getic este un climat de
dealuri înalte şi joase;
- deosebire: temperaturile medii anuale, în Grupa
Nordică a Carpaţilor Orientali variază între 0 şi 6 °C, iar
în Podişul Getic sunt între 9 şi 10 °C.
E.1. prezenţa minereurilor de fier şi a huilei în zona
montană învecinată;
2. scăderea nivelului de trai al populaţiei / legalizarea
întreruperilor de sarcină.

Varianta 63
A.1. C - Podişul Getic; F - Masivul Dobrogei de Nord;
2. 7 - Braşov; 11 - Focşani.
B.1. Bihor; 2. Prahova; 3. Teleorman.
C.1.c;2. a; 3. a; 4. c; 5. b.
D.- deosebire: în Câmpia Moldovei sunt influenţe
climatice de ariditate, în timp ce, în Podişul Getic sunt
influenţe climatice submediteraneene;
- deosebire: în Câmpia Moldovei bate crivăţul, iar în
Podişul Getic bate austrul;
- asemănare: ambele unităţi de relief au un climat de
dealuri joase.
E.1. precipitaţiile medii anuale scăzute (sub 500 mm/an)
şi secetele frecvente;
2. solurile argilo-iluviale favorabile culturii viţei de
vie/versanţii cu expunere predomi¬nant sud-estică şi
sudică (însoriţi), cu pante moderate/verile călduroase şi
toamnele blânde.

Varianta 64
A.1. A - Câmpia Transilvaniei ; E - Grupa Nordică a
Carpaţilor Orientali (Carpaţii Maramureşului şi
Bucovinei);
2. 3 - Piatra Neamţ; 5 - Oradea.
B.1.F;2. H;3.A.
C.1.c;2. b;3. c;4. a; 5. a.
D.- deosebire: în Podişul Getic altitudinea medie este
mai ridicată decât în Câmpia Bărăganului;
- deosebire: Podişul Getic este un piemont cu structură
monoclinală, iar Câmpia Bărăganului este o câmpie
tabulară (structură orizontală), acoperită cu un strat gros
de loess care lipseşte în Podişul Getic;
- asemănare: cele două unităţi s-au format prin
sedimentare şi sunt ca poziţie geografică unităţi
extracarpatine.
E.- în judeţul Prahova relieful este, în mare parte, un
relief de deal sau câmpie, favorabil locuirii; în
comparaţie cu judeţul Caraş-Severin în care relieful este
predominant muntos şi fragmentat - 2p;
- judeţul Prahova este puternic urbanizat şi activităţile
economice sunt mult mai dezvoltate decât în judeţul
Caraş-Severin - 2p.
Varianta 65
A.1. B - Podişul Getic; G - Câmpia Bărăganului; 2.9-
Crişul Alb; 11 - Târnava Mare.
B.1.6; 2. D; 3. F.
C.1. b; 2. c; 3. c;4. c; 5. c.
D.- deosebire: în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu este
un climat tipic montan, umed şi răcoros, în timp ce în
Delta Dunării apare un climat de câmpie, cu influenţe
pontice şi de ariditate;
- deosebire: în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu
temperaturile medii anuale oscilează între 0 şi 6 °C, în
timp ce, în Delta Dunării, temperaturile medii anuale
sunt de peste 11 °C;
- deosebire: precipitaţiile medii multianuale sunt
cuprinse între 850 şi peste 1200 mm/an în Grupele
Parâng şi Retezat-Godeanu, pe când în Delta Dunării
precipitaţiile medii sunt sub 400 mm/an.
E.- scăderea natalităţii şi a sporului natural - 2p;
- creşterea duratei de viaţă datorită îmbunătăţirii
condiţiilor de existenţă - 2p.

Varianta 66
A.1. C - Podişul Someşan, H - Grupa Făgăraş; 2.7-Jijia,
12-Olt.
B.2. Sălaj; 3. 2.
C.1.a;2.c;3.d;4d;5. b.
D.- deosebire: altitudinile sunt mai mari în Carpaţii
Moldo-Transilvani (2100 m în Vârful Pietrosul, Munţii
Călimani) faţă de Munţii Banatului (1446 m în Vârful
Semenic, Munţii Semenic);
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani sunt prezente
rocile vulcanice care lipsesc în Munţii Banatului;
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani relieful este
dispus sub formă de fâşii paralele longitudinale în timp
ce relieful în Munţii Banatului nu are o orientare
specifică.
E.1. După 1990 migraţia populaţiei dinspre mediul urban
spre mediul rural a fost cauzată de restructurarea
economică a Unor întreprinderi industriale care a
determinat disponibilizarea masivă a forţei de muncă de
la oraşe.
2. în Sectorul Dunării Maritime datorită adâncimii mari a
albiei circulă vase de tonaj mare, în timp ce în Sectorul
Dunării Fluviale adâncimea apei este mică ceea ce
permite doar navigaţia vaselor cu pescaj mic. în aval de
Brăila, navele au un pescaj de 7 m, iar în amonte de
Brăila, navele au un pescaj de 2 m.

Varianta 67
A.1. A - Podişul Dobrogei de Nord, H - Munţii Făgăraşului;
2. 1 - Bacău, 2 - Ploieşti.
B.1. A; 2. glaciar; 3. D.
C.1.d;2.d;3. c; 4. d; 5. a.
D.- deosebire: în Munţii Banatului este prezent climatul
montan, în timp ce în Subcarpat Curburii este prezent
climatul de dealuri înalte şi joase;
- deosebire: în Munţii Banatului se simt influenţe
submediteraneene, în timp ce în Subcarpaţii Curburii se
simt influenţe de ariditate;
- deosebire: în Subcarpaţii Curburii bat Crivăţul şi
Foehnul, în timp ce în Munţii Banatului aceste vânturi nu
bat.
E.1. în Delta Dunării densitatea populaţiei este redusă
datorită suprafeţei mici a uscatului (doar 13% din
suprafaţa Deltei).
2. în Câmpia de Vest (în special în câmpiile joase ale
acesteia) se produc frecvent inundaţii datorită
fenomenului de subsidenţă (coborâre) pe care îl suportă
terenul.

Varianta 68
A.1. A - Podişul Sucevei; H - Grupa Făgăraş;
2. 2 - Ploieşti, 5 - Timişoara.
B.1. alpină; 2. Bârlad; 3. Mehedinţi.
C.1. a; 2. d; 3. c; 4. c; 5. c.
D.- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani există climat
alpin şi montan în timp ce în Câmpia Crişurilor şi a
Someşului există climat de câmpie;
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani precipitaţiile
sunt mai bogate (peste 1200 mm/an) faţă de cele din
Câmpia Crişurilor şi a Someşului (cuprinse între 600 - 700
mm/an);
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani temperaturile
medii anuale sunt mai scăzute (0-6 °C), faţă de cele din
Câmpia Crişurilor şi a Someşului cuprinse între 10 - 11
°C.
E.1. Bilanţul natural negativ se datorează reducerii
natalităţii (dificultăţi economice, statutul femeii în
societate, nivelul de instruire a populaţiei, migraţia
populaţiei) şi creşterii mortalităţii (fenomenul de
îmbătrânire a populaţiei).
2. Arealele viticole sunt extinse în regiunile deluroase,
deoarece viţa de vie, are nevoie de lumină şl căldură,
preferând versanţii orientaţi spre sud şi solurile din
aceste regiuni.

Varianta 69
A.1. B - Carpaţii Curburii, E - Podişul, Mehedinţi;
2. 2 - Brăila, 6 - Baia Mare.
B.1. Carstic; 2. Argeş; 3. Ialomiţa.
C.1.a;2. d;3. b;4. c; 5. a.
D.- deosebire: în Podişul Sucevei se simt influenţe
scandinavo-baltice, în timp ce în Câmpia Olteniei se simt
influenţe submediteraneene;
- deosebire: în Câmpia Olteniei bate Austrul, care
lipseşte din Podişul Sucevei;
- deosebire: îrîCâmpia Olteniei există un climat de
câmpie, în timp ce în Podişul Sucevei există un climat de
dealuri înalte.
E.- Podişul Mehedinţi nu este o subunitate a
Subcarpaţilor Getici deoarece aceştia prezintă două şiruri
de dealuri şi două şiruri de depresiuni, caracteristică
care nu este prezentă în Podişul Mehedinţi.
- Podişul Mehedinţi este alcătuit din şisturi cristaline şi
calcare, în timp ce Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din
roci sedimentare (conglomerate, gresii, argile, nisipuri,
pietrişuri).

Varianta 70
A.1.2- Crişul Negru, 3 - Târnava Mică; ¿2. 7 - Bistriţa, 11 -
Călăraşi.
B.1.D:2.1:3.10.
C.1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d.
D.- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii
Moldovei s-au format prin cutarea uşoară a straturilor
spre sfârşitul orogenezei alpine - 2p;
- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii
Moldovei sunt alcătuiţi din roci sedimentare (nisip,
pietriş, marne, gresii, argile) - 2p;
- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din două
şiruri de depresiuni separate de dealuri subcarpatice, pe
când Subcarpaţii Moldovei sunt formaţi dintr-un singur şir
de depresiuni subcarpatice închise la exterior de înălţimi
subcarpatice - 2p.
E.1. Resursele naturale sunt în corelaţie cu substratul
geologic. Astfel la marginea estică a cristalinului din
Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se exploatează
minereuri neferoase, iar in zona munţilor vulcanici se
află izvoare minerale carbogazoase.
2. Minereuri complexe, minereuri de aur şi argint, ape
minerale, roci de construcţie.

Varianta 71
A.1.2- Crişul Negru, 3 - Târnava Mică; 2. 7 - Bistriţa, 11 -
Călăraşi.
B. Se acordă 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare
răspuns corect, astfel:
1.0:2.1:3.10.
C.1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d.
D.- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii
Moldovei s-au format prin cutarea uşoară a straturilor
spre sfârşitul orogenezei alpine - 2p;
- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii
Moldovei sunt alcătuiţi din roci sedimentare (nisip,
pietriş, marne, gresii, argile) - 2p;
- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din două
şiruri de depresiuni separate de dealuri subcarpatice, pe
când Subcarpaţii Moldovei sunt formaţi dintr-un singur şir
de depresiuni subcarpatice închise la exterior de înălţimi
subcarpatice - 2p.
E.1. Resursele naturale sunt în corelaţie cu substratul
geologic. Astfel la marginea estică a cristalinului din
Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se exploatează
minereuri neferoase, iar in zona munţilor vulcanici se
află izvoare minerale carbogazoase.
2. Minereuri complexe, minereuri de aur şi argint, ape
minerale, roci de construcţie.

Varianta 72
A.1.1- Prahova, 4 - Motru; 2. 9 - laşi, 11 - Focşani.
B.1.A;2. 3; 3. Sălaj.
C.1.a;2. b;3. b;4. b;5.a.
D.- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu
litera D (Subcarpaţii Moldovei) este format dintr-un şir de
dealuri şi depresiuni, iar în relieful unităţii marcate, pe
hartă, cu litera F (Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu)
apar masive montane individualizate de văi, defilee,
păsuri şi depresiuni.
- deosebire: altitudinile unităţii marcate, pe hartă, cu
litera D (Subcarpaţii Moldovei) sunt mai reduse, atingând
911 m în culmea Pleşului, iar altitudinile unităţii
marcate, pe hartă, cu litera F (Grupa Parâng şi Retezat-
Godeanu) sunt mult mai ridicate, atingând 2519 m în
vârful Parângul Mare şi 2509 m în vârful Peleaga.
- asemănare: ambele unităţi sunt rezultatul cutărîi
scoarţei terestre în orogeneza alpino-carpato-
hymalaiană. * 
E.1. Prezenţa influenţelor continentale cu precipitaţii
reduse (400 mm/an).
2. în substratul*dealurilor şi colinelor se află un strat
argilo-marnos, dar şi acţiunile de spădurire.

Varianta 73
A.1. A - Munţii Banatului; H -^Câmpia Olteniei. 2.2-
Bucureşti; 4 - Oradea.
B.1. D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei);
2. 12 (Prut); 3. Mehedinţi!
C.1.a;2.a;3. b; 4. b; 5. c.
D.- deosebire: în Munţii Apuseni sunt influenţe climatice
oceanice, iar Podişul Bârladului are influenţe de
ariditate;
-deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile medii anuale
depăşesc 1200 mm/an, iar în Podişul Bârladului sunt sub
500 mm/an;
- deosebire: în Munţii Apuseni bat vânturile de vest, iar
în Podişul Bârladului bate Crivăţul.
E.1. Continentalismul accentuat şi lipsa curenţilor
verticali care determină stratificarea Mării Negre, astfel:
- până la 180-200 m adâncime apare un strat oxigenat,
biotic, cu salinitat'e mai redusă;
- la peste 180-200 m adâncime este un strat neoxigenat,
abiotic, bogat în hidrogen sulfurat cu salinitate mai
ridicată.
2. în anii ploioşi apele ies uşor din matcă datorită
reliefului jos (80-90 m) şi pantei reduse, dar şi prezenţa
apei freatice la o mică adâncime care favorizează ieşirea
apei la suprafaţă.
Varianta 74
A.1. E - Podişul Târnavelor; G - Subcarpaţii Getici;
2. 8 -Trotuş; 11 - Ialomiţa.
B.1. Argeş; 2. D; 3. 6.
C.1. b; 2. c; 3.c; 4, c;5. d.
D.- deosebire: precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţii
Getici sunt mai ridicate (600-800 mm/an) decât în
Podişul Dobrogei unde precipitaţiile medii anuale nu
depăşesc 500 mm/an;
- deosebire: temperaturile medii anuale sunt mai scăzute
în Subcarpaţii Getici (6-8 °C) decât în Podişul Dobrogei
unde temperaturile medii anuale sunt de 10-11 °C.
- asemănare: atât în Subcarpaţii Getici cât şi în Podişul
Dobrogei apar influenta continentale (de ariditate).
E.1. Etajul climatic diferit (unitatea D este situată în
etajul climatic montan şi alpin, iar unitatea H în etajul
climatic de câmpie).
2. Amplasarea în apropierea materiei prime pentru
reducerea costurilor de transport (combinatul de alumină
din Oradea este aproape de resursele de bauxită din
Munţii Pădurea Craiului).

Varianta 75
A.1. F - Munţii Retezat-Godeanu; H - Podişul Getic;
2. 2 - Suceava, 6 - Tg. Mureş.
B.1.B; 2. Moldova; 3.4.
C.1.a;2. d;3.d;4. b; 5. b.
D.- asemănare: ambele unităţi de relief au fost generate
de orogeneza alpină în Mezozoic şi Neozoic;
- asemănare: ambele unităţi de relief sunt alcătuite din
toate tipurile genetice de roci: magmatice, cristaline şi
sedimentare;
- deosebire: în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali
altitudinea maximă este de 2100 m în Vf. Pietrosu
Călimanilor, pe când în Munţii Apuseni altitudinea
maximă este de 1849 m în Munţii Bihor.
E.1. Aluviunile aduse de Dunăre sunt depuse pe o
platformă continentală a Mării Negre cu adâncime
scăzută, precum şi amplitudinile mareice foarte mici (12
cm) ale Mării Negre.
2. în judeţul Caras Severin relieful este predominant
muntos şi puternic fragmentat.

Varianta 76
A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, C - Subcarpaţii
Moldovei;
2. 7 - Bega, 12 - Jijia.
B.1. Vedea; 2. 5; 3. Podişul Dobrogei.
C.1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. b.
D.- deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu altitudinea
maximă este de 2509 m (Vârful Peleaga din Munţii
Retezat), în timp ce în Carpaţii Curburii înălţimile sunt
mai mici, altitudinea maximă fiind de 1954 m (Vârful
Ciucaş din Munţii Ciucaş);
- deosebire: pentru Grupa Retezat-Godeanu masivitatea
este o trăsătură caracteristică, fiind puţin fragmentaţi de
văi, depresiuni, păsuri, în timp ce Carpaţii Curburii sunt
puternic fragmentaţi de văi şi depresiuni;
- deosebire: Grupa Retezat-Godeanu este format
predominant din şisturi cristaline, apărând calcare doar
în sud-vestul ei, în timp ce Carpaţii Curburii sunt
alcătuiţi în întregime din fliş.
E.- în zona Podişului Getic se află cele mai importante
exploatări de lignit din ţară în bazinele carbonifere Motru
şi Rovinari-Tismana - 2p;
- în bazinul,Motru lignitul se exploatează în carieră, cu
costuri de producţie mici - 2p.

Varianta 77
A.1. A - Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), D - Grupa
Bucegi;
2. 8 - Jiu, 11 - Bistriţa. 4
B.1.c; 2: E;3. Vrancea.
C.1.c;2.a;3. b;4.d;5. c.
D.- deosebire: în Grupa Bucegi înălţimile sunt de peste
2000 m, valoarea maximă fiind de 2505 m, în Vârful
Omu, pe când în Munţii Apuseni altitudinea maximă este
de 1849 m în Munţii Bihor, Vârful Bihor;
- deosebire: Munţilor Apuseni le este caracteristic
mozaicul petrografic, în timp ce Grupa Bucegi este
caracterizată prin prezenţa şisturilor cristaline şi a
rocilor sedimentare cutate (fliş);
- asemănare: atât în Munţii Apuseni cât şi în Grupa
Bucegi s-au format prin încreţirea scoarţei în orogeneza
alpină.
E.1. Industrializarea rapidă de după 1945 a oraşului
Braşov, bilanţ natural şi migratoriu cu valori pozitive.
2. Precipitaţiile scăzute, care determină perioade lungi
de secetă.

Varianta 78
A.1. C - Dealurile de Vest (Dealurile Silvaniei), F - Masivul
Dobrogei de Nord;
2. 7 -Crişul Alb, 9 - Ialomiţa.
B.1.A; 2. Mureş; 3. 6.
C.1.c; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali
altitudinea maximă este de 2100 m (Vârful Pietrosu,
Munţii Călimani), pe când în Carpaţii Meridionali situaţi
la est de Olt altitudinea maximă este de 2544 m (Vârful
Moldoveanu, Munţii Făgăraş);
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani este prezent
relieful vulcanic, pe când în Carpaţii Meridionali situaţi la
est de Olt acesta lipseşte;
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani se găsesc roci
vulcanice (în vest), şisturi cristaline (în centru), roci
sedimentare cutate (în est), în timp ce în Carpaţii
Meridionali situaţi la est de Olt predomină şisturile
cristaline, flişul apărând doar în Munţii Bucegi.
E.1. Cantitatea medie de precipitaţii anuale (mai mare)
specifică Dealurilor de Vest este de 700-750 mm/an
datorită prezenţei influenţelor oceanice, boga,te în
precipitaţii, iar cantitatea medie de precipitaţii anuale
(mai mică) în jumătatea nordică a Podişului Dobrogei are
valori de 400-500 mm/an datorită influenţelor de
ariditate.
2. Prezenţa resurselor de gaz metan şi sare din
apropiere.

Varianta 79
A.1. B - Podişul Sucevei, G - Munţii Banatului;
2. 7 - Constanta, 10 - Bistriţa.
B.1. F;2. 1; 3. Apuseni.
C.1.b;2.d;3. c;4. c; 5. a.
D.- deosebire: în Subcarpaţii de Curbură cantităţile de
precipitaţii depăşesc 700 mm, iar în Câmpia Timişului
precipitaţiile sunt cuprinse între 600 şi 700 mm;
- deosebire: temperatura aerului este de 10-11 °C în
Câmpia Timişului, faţă de 8-10 °C în Subcarpaţii de
Curbură;
- deosebire: în Câmpia Timişului se resimte Austrul, în
Subcarpaţii de Curbură se manifestă efectul de foehn.
E.1. situarea pe litoralul Mării Negre;
2. suprafeţele mari ocupate cu păşuni.

Varianta 80
A.1.8- Târgovişte, 10 - Focşani; 2.1 - Motru, 2 - Bega.
B.1. B; 2. Dealurile Silvaniei; 3. A.
C.1.d;2.c;3.d;4.a;5.d.
D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera F se încadrează la etajul de climă montană şi
alpină, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera H se încadrează la etajul de climă de dealuri şi
podişuri;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera F se înregistrează temperaturi medii anuale de 0-6
°C, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera H, temperaturile medii anuale sunt de 8-10 °C;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera F se resimt influenţe climatice oceanice, pe când
în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se
resimt influenţe climatice de ariditate şi scandinavo-
baltice.
E.- debitul râurilor din România este influenţat de clima
temperat-continentală (anotimpuri, precipitaţii, ploi
torenţiale, secete) - 2p;
- configuraţia reliefului cu inelul carpatic în centru
impune reţelei hidrografice o structură radiar-centrifugă,
către o reţea colectoare inelară; râurile care izvorăsc din
Carpaţi au un regim hidrologic în care predomină
alimentarea din zăpezi, cu debite mari primăvara şi ape
mici iarna - 2p.

Varianta 81
A.1. A - Grupa Nordică, C - Munţii Poiana Rusca;
2. 2-Şiret, 5-Bistriţa.
B.1. A; 2. oceanice; 3. Drobeta Turnu-Severin.
C.1.b;2. c;3. b; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: Podişul Getic este o unitate de platformă,
formată prin depuneri sedimentare piemontane, pe când
Depresiunea Colinară a Transilvaniei este o unitate de
orogen formată iniţial prin prăbuşiri ale Carpaţilor, după
care lacul format a fost colmatat cu sedimente;
- deosebire: Podişul Getic prezintă o structura
monoclinală, pe când Depresiunea Colinară a
Transilvaniei prezintă structuri de domuri gazeifere şi
cute diapire;
- asemănare: şi Podişul Getic şi Depresiunea Colinară a
Transilvaniei prezintă roci sedimentare: pietrişuri,
nisipuri, argile, marne etc.
E.- deficitul hidric pe fondul climatului cu influenţe de
ariditate, regularizarea scurgerii râurilor mici care
provocau inundaţii la ploi torenţiale, prezenţa argilei în
substrat etc; - 2p;
- existenţa păşunilor alpine pe suprafeţe mari în Grupa
Parâng. - 2p.

Varianta 82
A.1. F- Podişul Sucevei, H - Podişul Getic;
2. 2 - Braşov, 4 - laşi.
B.1. Bistriţa-Năsăud; 2. D; 3. C.
C.1. c; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a.
D.- deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt sunt
alcătuiţi din şisturi cristaline cu intruziuni granitice, pe
când Subcarpaţii Curburii sunt alcătuiţi din roci
sedimentare (pietrişuri, nisipuri, argile, marne, gresii,
calcare);
- deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt prezintă
altitudini de peste 2500 m, pe când Subcarpaţii Curburii
nu ajung la altitudini de 1000 m; .
- deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt prezintă
relief glaciar, pe când Subcarpaţii Curburii prezintă
procese gravitaţionale.
E.- poziţia geografică a României în Europa şi dispunerea
reliefului major determină interferenţa influenţelor
climatice; vecinătatea Mării Negre - 2p;
- industrializarea şi urbanizarea ridicate au favorizat
densitatea mare a populaţiei In Prahova -

Varianta 83
A.1.1- Crişul Alb; 6 - Târnava Mare; 2. 9 - Alexandria; 10
- Oradea.
B.1.D;2.8;3. G.
C.1.d;2. b;3. b; 4. d; 5. c.
D.- deosebire: Subcarpaţii Curburii au relief de dealuri şi
depresiuni, pe când Podişul Dobrogei are un relief
dominant de podiş cu interfluvii netede sau uşor
ondulate;
- deosebire: Subcarpaţii Curburii au altitudini mai
ridicate (maxim 996 m) decât Podişul Dobrogei (476 m);
- deosebire: în ambele unităţi de relief sunt prezente
roci sedimentare.
E.- poziţia geografică în SE ţării, unde se resimt influenţe
de ariditate care determină precipitaţii reduse - 2p;
- relieful montan cu altitudini şi pante mari, climatul
montan cu geruri şi zăpezi persistente
etc. 

Varianta 84
A.1.1- Someşul Mare, 5 - Ialomiţa; 2. 9 - Brăila, 12 -
Sfântu Gheorghe.
B.1.C;2. D;3.G.
C.1.c;2. c;3. a; 4. a; 5. c.
D.- deosebire: Munţii Făgăraş (C) sunt alcătuiţi din şisturi
cristaline, pe când Munţii Apuseni (B) dintr-un mozaic
petrografic;
- deosebire: Munţii Apuseni sunt puternic fragmentaţi şi
au altitudini sub 2000 m, pe când Munţii Făgăraş prezintă
masivitate şi altitudini ce depăşesc 2500 m;
- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format în
orogeneza alpină şi prezintă suprafeţe de eroziune.
E.- Munţii Apuseni sunt o barieră orografică în calea
maselor de aer umede dinspre vest, care determină
formarea precipitaţiilor de relief - 2p;
- resursele de combustibili minerali fosili din Podişul
Getic, care se folosesc ca surse de energie primară în
termocentrale (lignitul, petrol, gaze naturale) - 2p.
Varianta 85
A.1. C - Munţii Apuseni, E - Câmpia Bărăganului;
2. 7 - Tulcea,12 - Sfântu Gheorghe.
B.1. oceanice; 2. Buzău; 3. Reşiţa.
C.1.a;2. c;. b; 4. b; 5.d.
D.- deosebire: Subcarpaţii Moldovei reprezintă o unitate
de orogen, pe când Podişul Getic este o unitate de
platformă; relief dominant de dealuri şi depresiuni în
Subcarpaţii Moldovei, pe când în Podişul Getic relieful
dominant este de podiş;
- deosebire: Subcarpaţii Moldovei au structura cutată şi
altitudini ce depăşesc 900 m, pe când Podişul Getic are o
structură monoclinală (piemontană) şi altitudini mai
reduse (peste 700 m);
- asemănare: ambele unităţi de relief au roci
sedimentare.
E.- climatul montan cu ierni lungi, temperatura medie
anuală între 6 şi -2 °C, îngheţ frecvent peste 8 luni,
zăpezi peste 6 luni - 2p;
- lipsa curenţilor verticali determină prezenţa celor două
straturi de apă în Marea Neagră: stratul superior
oxigenat, favorabil vieţii şi stratul inferior, sub -200 m,
care conţine hidrogen sulfurat, gaz otrăvitor, impropriu
vieţii. - 2p.

Varianta 86
A.1. D - Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), E - Câmpia
Transilvaniei;
2. 10-Bârlad, 11 - Olt.
B.1. Ialomiţa; 2. B; 3. H.
C.1. c; 2. c; 3. d; 4. d; 5. d.
D.- deosebire: în Câmpia Transilvaniei există domuri
(boltiri ale stratelor sedimentare care au în interior gaz
metan); acest tip de structură nu apare în Podişul
Dobrogei de Sud;'
- deosebire: în Câmpia Transilvaniei media altitudinilor
este de 500 m, pe când în Podişui Dobrogei de Sud media
altitudinilor este de 200 m;
- asemănare: atât Câmpia Transilvaniei cât/şi Podişul
Dobrogei de Sud s-au format prin sedimentare: Câmpia
Transilvaniei, prin umplerea cu sedimente a unei vechi
zone de scufundare lentă apărută la începutul orogenezei
alpine, iar Podişul Dobrogei de Sud, prin depunerea unei
pături groase de sedimente provenite din Masivul Nord-
Dobrogean.
E.1. influenţe climatice temperat-continental excesive
(de ariditate);
2. în Munţii Apuseni diversitatea petrográfica este dată
de prezenţa celor trei categorii de roci: magmatice
(granit, bazalt), metamorfice (marmură), sedimentare
(calcar).

Varianta 87
A.1. D - Subcarpaţii Moldovei; E - Podişul Someşan;
2. 1 - Timiş ; 6 - Şiret.
B.1.C;2. H;3.A.
C.1.c ;2. b;3. b; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud are structură
geologică de platformă cu strate monoclinale, iar
Subcarpaţii Moldovei au structură de orogen, pe alocuri
fiind prezente cutele diapire:
- deosebire: loessul este roca sedimentară care acoperă
fundamentul alcătuit din calcare şi gresii sarmatice ale
Podişului Dobrogei de Sud, iar în Subcarpaţii Moldovei
loessul lipseşte, caracteristice fiind acumulările de sare;
- deosebire: altitudinea maximă rar depăşeşte 200 m în
Podişului Dobrogei de Sud, iar în Subcarpaţii Moldovei
maxima altitudinală are valoarea de 911 m, în Culmea
Pleşului.
E.1. poziţia geografică, oraşul Galaţi fiind situat pe
fluviul Dunărea, ceea ce a facilitat transportul pe calea
apei a materiilor prime din import;
2. prezenţa molisolurilor (cernoziom levigat), soluri cu
fertilitate ridicată datorită conţinutului mare de humus.

Varianta 88
A.1. A - Subcarpaţii Getici; E - Câmpia Moldovei (Jijiei);
2. 1 - Jiu, 5 - Bârlad.
B.1.E;2. H;3.Trotuş.
C.1.c;2. b;3. c;4. c;5. c.
D.- deosebire: în Podişul Târnavelor etajul climatic este
de dealuri joase, iar în Podişul Dobrogei de Sud etajul
climatic este de câmpie;
- deosebire: în Podişul Târnavelor climatul prezintă
influenţe oceanice, iar în Podişul Dobrogei de Sud
influenţele climatice sunt temperat continental excesive
(de ariditate) şi pontice;
- deosebire: în Podişul Târnavelor bat vânturile de vest,
iar în Podişul Dobrogei de Sud se manifestă crivăţul şi
brizele marine.
E.- masa lemnoasă reprezintă materie primă în industrie
(industria lemnului, industria chimică, industria celulozei
şi hârtiei);
- pădurea are funcţii ecologice: antierozională (de fixare
a solului), climatică (reduce valorile termice, creşte
gradul de umiditate a aerului), antipoluantă (antifonică,
de purificare a aerului), estetică.

Varianta 89
A.1. A - Grupa Munţilor Parâng; F - Masivul Dobrogei de
Nord;
2. 7 - Oradea; 11 - Slatina.
B.1. Jijia; 2. Dâmboviţa; 3. Crişul Repede.
C.1.a;2. c;3. b; 4. a; 5. d.
D.- deosebire: etajul climatic în Masivul Dobrogei 'de
Nord este de dealuri joase, iar în Munţii Banatului etajul
climatic este montan;
- deosebire: în Masivul Dobrogei de Nord se manifestă
influenţe climatice continental excesive (de ariditate) şi
pontice, iar în Munţii Banatului influenţele climatice sunt
submediteraneene;
- deosebire: vânturile specifice în Masivul Dobrogei de
Nord sunt crivăţul şi brizele marine, iar în Munţii
Banatului, austrul.
E.1. suprafeţele acvatice (braţele Dunării, canale, gârle,
lacuri) în Delta Dunării şi relief montan, accidentat, în
Munţii Banatului;
2. Tulcea, Caraş-Severin.

Varianta 90
A.1. B - Dealurile Sălajului; H - Câmpia Oltşniei;
2. 2 - Bega; 6 - Ialomiţa.
B.1.12; 2. A; 3. 9.
C.1.c;2.a;3. a; 4. b; 5. a.
D.1. - în Dealurile Sălajului climatul prezintă influenţe
oceanice, iar în Podişul Dobrogei influenţele climatice
sunt continental excesive (de ariditate) şi pontice (până
la 20-30 km depărtare de ţărm);
- în Dealurile Sălajului dominante sunt vânturile de vest,
iar în Podişul Dobrogei bate crivăţul şi, în zona litorală,
brizele marine.
2. structura geologică de orogen este specifică ambelor
unităţi de relief.
E.1. Lipsa oxigenului la adâncimi mai mari de 200 m,
urmare a lipsei curenţilor verticali în Marea Neagră.
2. Emigrarea unui număr mare de persoane cuprinse în
grupa de vârstă 20-60 ani.

Varianta 91
A.1. B - Câmpia Bărăganului; C - Munţii Apuseni;
2. 7 - Satu Mare; 12 - Drobeta Turnu-Severin.
B.1. Poiana Rusca; 2. loess; 3. 10. , y
C.1.a;2. d;3. d; 4. d; 5. a.
D.- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (D)
prezintă varietate petrográfica (şisturi cristaline, roci
sedimentare şi roci vulcanice), pe când Grupa Făgăraş
este alcătuită din şisturi cristaline;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei au un
grad de fragmentare ridicat, dat de prezenţa
depresiunilor şi văilor transversale şi longitudinale, pe
când Grupa Făgăraş se caracterizează prin masivitate
dată de şisturile cristaline;
-asemănare: ambele unităţi de relief s-au format în
orogeneza alpină şi prezintă relief glaciar.
E.- debitele foarte mici şi regimul de scurgere neuniform
- 2p;
- panta de curgere foarte redusă - 2p.

Varianta 92
A.1. F - Podişul Mehedinţi; H - Podişul Bârladului; 2.1 -
Botoşani; 6 - Deva.
B.1.9; 2. Timiş; 3. D.
C.1. b; 2. b;3. b; 4. c; 5.d.
D.B - Podişul Dobrogei de Sud şi C - Grupa Munţilor
Parâng:
- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud se încadrează la
etajul climatic de câmpie, iar Grupa Munţilor Parâng se
încadrează la etajul climatic de munte.
- deosebire: temperatura medie anuală are valori de 10
-11 °C în Podişul Dobrogei de Sud, iar în Grupa Munţilor
Parâng valoarea este cuprinsă între -2 °C şi 6 °C;
- deosebire: în Podişul Dobrogei de Sud se resimt
influenţe climatice pontice, iar în Grupa Munţilor Parâng
influenţe climatice oceanice.
E.- poziţia geografică a României în Europa determină
interferenţa nuanţelor climatice care se reflectă în
interferenţa zonelor de vegetaţie - 2p;
- altitudinea reliefului determină etajarea
biopedoclimatică începând de la cea. 800 m - 2p

Varianta 93
A.1. C - Podişul Dobrogei; G - Grupa Retezat-Godeanu;
2. 7 - Alba lulia, 9 - Botoşani.
B.1.H;2.C; 3.3.
C.1.c;2.d;3. b;4.d;5.d.
D.E - Subcarpaţii Getici şi G - Grupa Retezat-Godeanu:
- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt formaţi dintr-o
succesiune de dealuri şi depresiuni iar Grupa Retezat-
Godeanu este formată din culmi muntoase şi depresiuni;
- deosebire: Altitudinea este mai mare în Grupa Retezat-
Godeanu (Vf. Peleaga, 2509 m) în timp ce Subcarpaţii
Getici abia depăşesc 1200 m;
- deosebire: spre deosebire de Subcarpaţii Getici, în
Grupa Retezat-Godeanu este specific relieful glaciar. *
E.- varietatea mare a rocilor pentru construcţii - 2p; '
- necesarul tot mai mare de construcţii şi lucrări publice
- 2p.

Varianta 94
A.1. D - Podişul Getic; E - Podişul Someşan;
2. 7 - Timiş; 8 - Suceava.
B.1. F; 2."Covasna; 3. Baia Mare.
C. 1.c;2.d;3.a;4. c; 5. d.
D.- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud este format din
calcare acoperite cu loess, iar Podişul Getic este format
din marne, argile, nisipuri, pietrişuri;
- deosebire: Altitudinea Podişului Dobrogei de Sud este
redusă (150-200 m), în timp ce Podişul Getic ajuTige la
cea. 700 m în partea nordică;
- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin
sedimentare.
E.- poziţia geografică determină diferenţa de radiaţie
solară globală care se reflectă in diferenţa de
temperatură - 2p;
- altitudinea reliefului determină scăderea temperaturii
aerului o dată cu creşterea acesteia - 2p
Varianta 95
A.1. C - Câmpia Moldovei (Jijiei); A - Podişul Târnavelor;
2. 7 - Cluj-Napoca; 10 - Călăraşi.
B.1. sedimentare; 2. Jiu; 3. răsfirate.
C.1.a;2. c;3. a; 4. d; 5. c.
D.1. C - Câmpia Moldovei şi G - Munţii Banatului:
- deosebire: în Câmpia Moldovei este specific climatul de
dealuri joase, iar în Munţii Banatului climatul montan;
- deosebire: în Câmpia Moldovei se resimt influenţe
climatice de ariditate, iar în Munţii Banatului influenţe
climatice submediteraneene.
2. D - Subcarpaţii Curburii şi H - Podişul Mehedinţi:
- deosebire: Subcarpaţii Curburii sunt formaţi din marne,
argile, nisipuri, pietrişuri, iar Podişul Mehedinţi din
şisturi cristaline şi calcare.
E.1. Un factor natural care favorizează dezvoltarea
arealelor viticole extinse în regiunile deluroase: solurile.
2. Vegetaţia de stepă se dezvoltă în parte de est şi sud-
est a Românie datorităcondiţiilor climatice (precipitaţii
reduse, durata mare a perioadei de secetă din timpul
verii).

Varianta 96
A.1. D - Câmpia Transilvaniei, H - Câmpia Olteniei;
2. 8 - Crişul Alb, 12 - Bârlad.
B.1. E; 2. H - Câmpia Olteniei; 3. G.
C.1.b;2.d;3. a;4.c;5.a.
D.- deosebire: în Subcarpaţii Getici există influenţe
climatice submediteraneene, iar în Podişul Dobrogei
influenţe climatice pontice;
- deosebire: în Subcarpaţii Getici există precipitaţii medii
de 800 mm/an, iar în Podişul Dobrogei precipitaţii medii
de 500 mm/an;
- deosebire: în Subcarpaţii Getici există temperaturi
medii de 8-9 °C, iar în Podişul Dobrogei temperaturi
medii de 10-11 " C
E.- suprafaţa redusă a uscatului - 2p;
- reprezintă cea mai extinsă arie forestieră a ţării - 2p.

Varianta 97
A.1. B - Carpaţii Curburii, G - Câmpia de Vest;
2. 7 - Moldova, 9 - Sfântu Gheorghe.
B.1. Moldovei; 2. Podişul Getic; 3. Târgu Jiu.
C.1.a;2.d;3. a; 4. c;5.d.
D.- asemănare: ambele unităţi de relief, B - Carpaţii de
Curbură şi H - Grupele Parâng ş Retezat-Godeanu, s-au
format în orogeneza alpină;
- deosebire: în B - Carpaţii de Curbură predomină rocile
sedimentare, iar în H - Grupele Parâng şi Retezat-
Godeanu predomină rocile metamorfice (şisturi
cristaline);
- deosebire: în B - Carpaţii de Curbură altitudinile sunt
mai mici (1954 m - Ciucaş) decât în H - Grupele Parâng şi
Retezat-Godeanu unde altitudinile sunt mai mari (2519 m
- Parâng) ş pronunţat relief glaciar.
E.1. creşterea economică.
2. suprapăşunatul.

Varianta 98
A.1. A - Podişul Târnavelor, C - Câmpia Moldovei (Jijiei);
2. 3 - Jiu, 4 - Prut.
B.1. Oradea; 2. 5; 3. Podişul Someşan.
C.1. a; 2. d; 3. a; 4. b; 5. d.
D.- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei s-au
format prin încreţirea scoarţe iar Câmpia Moldovei prin
sedimentare;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei sunt
alcătuiţi din roci vulcanice metamorfice şi fliş, iar
Câmpia Moldovei din sedimente moi;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei au
altitudinea cea mai mare în Vârful Pietrosu Rodnei (2303
m), iar Câmpia Moldovei în Dealul Cozancea (265 m).
E.- climatul răcoros
- interfluviile ascuţite cu pante abrupte, fragmentare
ridicată şi soluri acide nefertile.

Varianta 99
A.1. C - Podişul Târnavelor, F - Câmpia Jijiei; 2.1 -
Târgovişte, 6 - Piatra Neamţ.
B.1.3; 2. 8; 3. E.
C.1.a;2. c;3. c;4. b; 5. a.
D.- deosebire: în Podişul Mehedinţi apar roci şisturi
cristaline, iar în Subcarpaţii de Curbura roci
sedimentare;
- deosebire: în Podişul Mehedinţi densitatea fragmentării
este mai redusă decât in Subcarpaţii de Curbură unde
tectonizarea duce la apariţia a numeroase depresiuni şi
dealuri un grad ridicat de fragmentare.
- asemănare: în Podişul Mehedinţi apare relief carstic, iar
în Subcarpaţii de Curbura apare relief pseudocarstic
dezvoltat pe sare;
E.1. Influenţele continental aride în est cu precipitaţii
mai scăzute (sub 500 mm/an) si oceanice umede în vest.
2. Interfluviile largi, netede, cu soluri productive-
cernoziomuri levigate.

Varianta 100
A.1. B - Carpaţii de Curbură, G - Sucarpaţii Moldovei;
2. 10 - Ialomiţa, 12 - Crişul Alb.
B.1. A; 2. Petoşani; 3.11.
C.1.b;2. b; 3. a; 4. b; 5. b.
D.- deosebire: în E (Câmpia Timiş) este prezent un etaj
climatic de câmpie, iar în G (Subcarpaţii Moldovei) un
etaj climatic de deal şi podiş;
- deosebire: în E (Câmpia Timiş) este o temperatură
medie de 10-11 °C, iar în G (Subcarpaţii Moldovei)
temperatura medie este de 8-9 °C.
- deosebire: în E (Câmpia Timiş) influenţele climatice
sunt submediteraneene, iar în G (Subcarpaţii Moldovei)
influenţele climatice sunt continental aride estice.
E.1. relief neted de 500-600 m altitudine.
2. existenţa hidrocarburilor în zonele adiacente sau
limitrofe (în Subcarpaţi).
Subiectul 3
Subiectul III
Varianta 1
A.1. 5 mm; iulie - 2p;
2. 27°C; iulie - 2p.
B.1.b;2.b;3.d.
C.1. în Europa Sudică - 2 p;
2. Munţii Alpi, Câmpia Padului, Munţii Apenini - 2 p;
3. climatul mediteranean - 2 p;
4. Sicilia şi Sardinia - 2 p;
5. industria constructoare de maţini, chimică, textilă. - 2
p.
D.- deosebire: în Ungaria agricultura este bine dezvoltată
şi diversificată: cereale (grâu porumb), plante tehnice
(sfecla de zahăr, floarea-soarelui, rapiţă), legumicultura
(tomate), viticultură pomicultură (balanţă agricolă
excedentară), iar în Republica Moldova agricultura,
marcată de perioada sovietică, este specializată în
cultura de viţă-de-vie, tutun, floarea-soarelui şi plante
aromate - 2p;
- deosebire: Industria Republicii Moldova, deşi variată,
este slab dezvoltată, fiind specializată pe cea
alimentară: băuturi alcoolice (vinuri, şampanie, coniac),
conserve de legume în timp ce Ungaria are o industrie
variată, performantă, în plin proces de modernizare,
axată pe construcţiile de maşini (autoturisme, maşini şi
utilaje, echipament electronic), chimică, petrochimică
industrie uşoară şi alimentară - 2p;
- deosebire: turismul în Republica Moldova este mai puţin
dezvoltat decât în Ungaria (ţară excomunistă cu mari
venituri din turism) - 2p.
E.1. Suedia şi Polonia; - 2 p
2. Bulgaria şi România. - 2 p

Varianta 2
A.1. 1.280 loc/km2; Malta - 2p;
2. 10 loc./ km2; Finlanda - 2p.
B.Finlanda - 1 (climat rece, suprafeţe mari ocupate de
păduri şi lacuri); Olanda - 2 (relief jos, climat temperat-
oceanic, grad ridicat de urbanizare, suprafatl relativ
mică);
Malta - 4 (suprafaţă extrem de mică).
C.1. Munţii Grampian, Munţii Penini; - 2p
2. Tamisa sau Severn; - 1p
3. cărbuni, petrol, gaze natural; - 2p
4. Liverpool, Leeds; - 2p
5. industria aeronautică, textilă, chimică. - 3p
D.- asemănare: în Serbia şi în Ungaria relieful este variat,
cuprinzând toate treptele: câmpii podişuri, munţi;
- asemănare: cea mai importantă arteră hidrografică din
Serbia şi din .Ungaria este fluviul Dunărea;
- asemănare: solurile din regiunile de câmpie sunt
fertile, din clasa molisolurilor, favorabile agriculturii; ^
- deosebire» clima Serbiei este temperat-continentală cu
influenţe mediteraneene, iar clima Ungariei este
temperat-continentală cu influenţe oceanice.
E.- energia eoliană;
- energia solară;
- energia mareelor;
- energia geotermală.

Varianta 3
A.1. iulie şi august (15°C) - 2p;
2. mai, 80 mm - 2p.
B.1.d; 2.b;3.d.
C.1. Peninsula Iberică - 2p;
2. Munţii Cantabrici, Munţii Iberici - 2p;
3. clima mediteraneană, clima oceanică - 2p;
4. Sevilla, Barcelona, Valencia - 2p;
5. Madrid; Palma de Mallorca - 2p.
D.- asemănare: în Ucraina şi în Bulgaria relieful este
variat, cuprinzând toate treptele câmpii, podişuri,
munţi; solurile din regiunile de câmpie sunt fertile, din
clasa molisolurilor, favorabile agriculturii;
- asemănare: reţeaua hidrografică din Ucraina şi reţeaua
hidrografică din Bulgaria sunt tributare Mării Negre;
- deosebire: clima Ucrainei este temperat-continentală
cu nuanţe excesive în est şi mediteraneană în sud, iar
clima Bulgariei este temperat-continentală în nord şi
mediteraneană în sud.
E.Suprafaţa arabilă foarte mare, fertilitatea solurilor,
mecanizarea lucrărilor agricole, soiurile performante,
structura proprietăţii agricole.

Varianta 4
A.1. Germania, 82 milioane loc. - 2p
2. 41 de milioane locuitori - 2p.
B.1. Franţa;2. Olanda;3. Ungaria.
C.1. în Europa Apuseană; -1 p
2. Corsica; - 1p
3. relief variat, 80% cu altitudini mai mici de 500 m; Alpii
Francezi (Alpii Maritimi, Alpii Savoiei); - 2p
4. influenţe mediteraneene în sud şi oceanice în vest; -
2p
5. Bordeaux, Marsilia, Lyon; - 3p
6. Regiunea pariziană, Coasta de Azur, Alpii Savoiei. - 1p
D.- Germania: 38.126 x 100 : 369.000 = 38.126 : 3.690 =
10,33% - 2p;
- România: 11.376: 3.690 = 3,08% - 2p;
- Ucraina: 22.510: 3.690 = 6,10% - 2p.
E.- la nivelul Uniunii Europene predomină o industrie
energetică bazată pe materii prime clasice,
neregenerabile, poluante;
- resursele clasice, neregenerabile, exploatabile, la
nivelul Uniunii Europene sunt modeste;
- Cartea Verde a Comisiei Europene (8 martie 2007)
impune liniile directoare ale unei politici energetice
comune şi lansează dezbaterea publică pentru a se găsi
soluţii la problemele energetice actuale;
- statele Uniunii Europene sunt dependente energetic de
Federaţia Rusă;
- rezultatele eforturilor de a se obţine energie
neconvenţională sunt modeste.

Varianta 5
A.1. 30 milioane tone; Franţa - 2p;
2. 5 milioane tone; România - 2p.
B.1. Producţiile mari de grâu din Franţa şi Germania se
explică prin potenţialul natural al reliefului, climei,
solurilor, ca şi prin mecanizarea şi chimizarea
agriculturii, structura proprietăţii agricole, subvenţiile
statului pentru agricultură.
2. Diferenţa producţiei de grâu dintre Franţa şi România
se explică prin specificul agriculturii româneşti:
mecanizare şi chimizare reduse, fărâmiţarea proprietăţii
agricole, finanţarea deficitară.
C.1. Ierni blânde şi ploiase în sud şi mai reci în nord; veri
calde şi secetoase în sud şi cu specific continental în
nord; - 2p
2. Fluviul Pad sau Adige; - 1p <
3. Genova şi Napoli; - 2p
4. Sardinia şi Sicilia; - 2p
5. turism cultural, balnear-maritim şi monahal. - 3p
D.1. Franţa, Germania - 2p;
2. România şi Bulgaria - 2p;
3. Finlanda, Letonia - 2p.
E.- prezenţa şi exploatarea materiilor prime (cărbuni,
petrol, gaze naturale);
- nevoile crescânde de energie electrică şi termică.

Varianta 6
A.1. 78 mm în luna iulie;
2. 30 mm în luna februarie.
B.1.d; 2.d;
3. b.
C.1. Belgia şi Franţa; - 2p
2. Masivul Central şi Câmpia Loarei; - 2p
3. bauxită, minereuri de fier şi cărbuni; - 3p
4. Le Havre, Marsilia; - 2p 
5. Regiunea pariziană, Coasta de Azur. - 1p
D.1. Suedia, 20,03 loc/km2; Olanda, 397,13 loc/km2;
2. Diferenţa de densitate medie a populaţiei dintre cele
două ţări se explică prin relieful muntos, clima rece,
întinderile forestiere mari din Suedia.
E.Parisul este un important nod de comunicaţie rutieră,
feroviară şi aeriană prin mărimea sa şi rolul de metropolă
europeană, pentru legătura pe care o asigură între
Regatul Unit şi Europa, între nordul şi sudul ţării.

Varianta 7
A.1. 10000 mc pe secundă; mai; 4
2. oricare dintre lunile: martie, aprilie, mai, iunie, iulie,
august, decembrie.
B.1. 4000 mc pe secundă;
2. octombrie;
3. aprilie, mai, iunie. *
C.1. oricare dintre: Insulele Mallorca, Ibiza, Menorca,
Formentera; - 2p
2. Portugalia, Franţa; - 2p
3. oricare dintre: Munţii Pirinei, Cordiliera Betică,
Podişurile Castilia Veche şi Castilia Nouă, Câmpiile
Aragonului şi Andaluziei; - 2p
4. climă mediteraneană în S şi E, climă oceanică în NV; -
2p
5. oricare dintre: Barcelona, Valencia, Cordoba,
Zaragoza, Bilbao. - 2p
D.- asemănare: şi în Franţa şi în Regatul Unit al Marii
Britanii şi al Irlandei de Nord este caracteristic climatul
temperat oceanic;
- deosebire: dacă în Franţa altitudinea reliefului
depăşeşte 4800 m în Munţii Alpi, in Regatul Unit al Marii
Britanii şi al Irlandei de Nord altitudinea maximă abia
atinge 1343 m în Vf. Ben Nevis din Munţii Grampian;
- deosebire: dacă în Franţa cursurile de apă au lungimi
considerabile, în Regatul Unit al Marii Britanii şi al
Irlandei de Nord, cursurile de apă sunt mult mai scurte
datorită specificului insular al uscatului.
E.Stepa şi silvostepa ocupă suprafeţe întinse în Republica
Moldova şi Ucraina, deoarece în aceste regiuni predomină
un climat secetos de ariditate, cu valori scăzute ale
precipitaţiilor şi temperaturi ridicate vara; asociaţiile
vegetale de stepă şi silvostepa sunt favorizate şi de
existenţa solurilor fertile, din clasa molisoluri, care sunt
bogate în humus, de aceea suprafeţe întinse sau fost
incluse circuitului agricol.
Varianta 8
A. aprox. 70%.
1. aproximativ 82 mm pe an; iunie;
2. 40 mm pe an; februarie.
B. aprox. 57%.
1. 42 mm;
2. media anuală a precipitaţiilor se calculează însumând
mediile lunare, iar suma obţinută se împarte la 12,
numărul lunilor dintr-un an;
3. oricare dintre: octombrie - decembrie; februarie -
martie.
C. Se acordă 10 puncte pentru următoarele răspunsuri,
astfel:
1. oricare dintre: Germania, Cehia, Italia, Slovenia,
Ungaria, Slovacia, - 2p
2. oricare dintre: Munţii Alpi, Dealurile Austriei
Prealpine, Bazinul Vienei; - 2p
3. - predominant climat temperat-continental cu nuanţe
diferite, influenţate de altitudine; - precipitaţiile cresc
valoric şi temperaturile scad în funcţie de treapta
hipsometrică pe
care o caracterizează; - 2p
4. Dunărea; - 1p
5. pădurile sau potenţialul hidroenergetic ridicat; - 1p
6. oricare dintre: Linz, Graz, Salzburg, Klagenfurt. - 2p
D.1. Grecia, 81 loc/kmp; Suedia, 20 loc/kmp;
2. Valoarea densităţii medii este mai scăzută în Suedia
deoarece o mare parte a teritoriului acestei ţări are un
climat rece, subpolar care nu favorizează aglomeraţiile
de populaţie în teritoriu.
E. Strâmtoarea Gibraltar, care favorizează accesul ţărilor
riverane Mării Mediterane, din sudul Europei, la Oceanul
Atlantic.

Varianta 9
A.1. iunie, iulie;
2. oricare dintre ianuarie, februarie, noiembrie,
decembrie.
B.1. Temperatura medie anuală se calculează însumând
valorile medii lunare, iar suma obţinută se împarte la 12,
numărul lunilor dintr-un an.
2. Aproximativ 23 "C.
3. Mişcarea de revoluţie a pământului care, în perioada
respectivă, determină valori reduse ale insolatiei solare.
C.1. oricare dintre: Spania, Belgia, Luxemburg,
Germania, Italia; - 2p
2. Munţii Alpi; - 1p
3. Corsica; - 1p
4. minereu de fier, bauxită; - 2p
5. oricare dintre: Sena, Loire, Garonne; - 2p
6. oricare dintre: Lyon, Marsilia, Bordeaux, Lille, Le
Havre, Strasbourg, Toulouse, Dijon Orleans, Nantes. - 2p
D.1. Suedia - 20,03 loc/km2; Portugalia -114,80 loc/km2.
2. O mare parte a Suediei are un climat rece, subpolar,
neatractiv pentru populaţie, în schimb în Portugalia este
un climat mai blând, oceanic, care permite densităţi mai
mari ale populaţiei.
E.în Germania şi Italia productivitatea agricolă este
ridicată datorită chimizării, utilizării seminţelor
selecţionate şi a tehnologiilor modeme în lucrarea
pământului.
Varianta 10
A.1. aprox. 330 mc/s în luna mai - 2p;
2. aprox. 60 mc/s în luna octombrie - 2p.
B. 1.d; 2.c; 3.b.
C.1. oricare dintre: România, Bulgaria şi Ungaria; - 2p;
2. Câmpia Voivodinei, Alpii Dinarici; - 2p;
3. minereu de cupru, cărbuni inferiori; - 1p;
4. temperat-continental; - 1p;
5. stepa şi silvostepa în N, zona pădurilor în S; - 2p;
6. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Sava, Drava, Morava,
Timock; - 1p;
7. oricare dintre: Belgrad, Subotica, Novi Sad, Pancevo,
Kragujevac, Bor. - 1p;
D.1. Franţa -1140,9 kwh/loc; Norvegia - 26 572 kwh/loc;
Suedia - 7685,8 kwh/loc;
2. energia solară şi energia mareo-motrică.
E.- poluarea aerului prin evacuarea necontrolată în
atmosferă a gazelor de eşapament
- creşterea alarmantă a numărului accidentelor de
circulaţie în urma cărora îşi pierd viaţa anual un număr
mare de cetăţeni.

Varianta 11
A.1. 200 mc/s, în luna decembrie - 2p;
2. circa 40 mc/s, în luna august - 2p. »
B.1. c (mediteranean) - 2p;
2. c (temperaturilor ridicate) - 2p;
3. b (inundaţii) - 2p.
C.1. Bulgaria are ieşire la Marea Neagră; - 1p;
2. Munţii Balcanici (Stara Pianina); - 1p;
3. climă temperat-continentală cu influenţe
mediteraneene; - 1p;
4. Dunărea (la graniţa cu România), Mariţa; - 1p;
5. Bulgaria are numeroase resurse naturale: minereuri de
fie, oupru, plumb; - 2p;
6. culturi agricole tradiţionale: legume şi trandafiri; —
1p;
7. Vama şi Burgas; - 2p;
8. litoralul bulgar al Mării Negre. - 1p;
D.1. Europa 25,35 l/loc; Italia 99,77 l/loc; Franţa 90,83
l/loc; Spania 91,58 l/loc- 4p;
2. - climatul mediteranean, cu veri călduroase şi
secetoase şi ierni blânde şi ploioase oferă condiţii optime
pentru viţa-de-vie - 1 p;
- suprafeţele întinse de podiş cu pante line şi versanţi cu
expunere sudică, însoriţi şi solurile carbonatice, tradiţiile
cu rădăcini antice în cultura viţei-de-vie a locuitorilor din
zonă constituie premise favorabile pentru producţia de
vin - 1p.
E.Lipsa combustibililor clasici (petrol, gaze naturale şi
cărbuni) a impus în Suedia găsirea unor surse alternative
de energie care să le poată înlocui:
1. relieful accidentat şi existenţa a numeroase râuri cu
debite mari şi constante a favorizat construirea a peste
1000 de hidrocentrale (hidroenergia fiind cunoscută şi cu
denumirea de „cărbunele alb");
2. Suedia are în subsol zăcăminte de metale radioactive
şi dispune de tehnologii avansate pentru obţinerea
energiei atomoelectrice.

Varianta 12
A.1. 950 mc/s în luna aprilie - 2p;
2. 300 mc/s, în luna octombrie - 2p.
B.1. c (nordic) - 2p;
2. b (îngheţul) - 2p;
3. a (dezgheţul) - 2p.
C.1. Republica Moldova este vecină cu România - ţara
membră a U.E. - 1p;
2. Republica Moldova are un relief jos, reprezentat,
predominant, prin dealuri joase ş câmpii incluse în
Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei, create
pe un fundament precambian rigid - 2p;
3. climatul este temperat-continental cu nuanţe de
ariditate - 1p;
4. Prutul şi Nistrul - 2p;
5. Chişinău şi Tiraspol - 2p;
6. vinuri, fructe şi tutun (ţigarete) - 2p.
D.1. - dezvoltarea economică a Regatului Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord a fost favorizată de existenţa
unor resurse naturale importante (cărbunii şi minereul de
fler) care a permis apariţia revoluţiei industriale. Fiind
ţara cu ieşire la Oceanul Atlantic şi-a dezvoltat relaţiile
comerciale nu numai cu statele europene, ci şi cu statele
din afara spaţiului european; -2p.
- Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în sec.
a! XlX-lea şi începutul sec al XX-lea, a fost cel mai mare
imperiu colonial al lumii. -2p.
2. Industria constructoare de maşini care valorifică
produsele siderurgice; industria textilă care valorifică
materia prima locală (lână), şi bumbacul din import. -2p.
E.1. Condiţiile naturale (mai ales relieful şi clima) au
favorizat unele state şi au defavorizat alte state: relieful
de câmpie a favorizat dezvoltarea nestingherită a căilor
rutiere, în timp ce relieful muntos a constituit o piedică.
-2p
2. Condiţiile social-economice din statele europene áu
fost diferite: după ai doilea război mondial, până în 1990
Europa a fost divizată în două blocuri politico-economice
(Europa de Vest cu dezvoltare economică de tip
capitalist şi Europa de Est cu dezvoltare economică de
tip socialist). -2p

Varianta 13
A.1. peste 11 milioane.de locuitori (aproximativ 11,5
milioane) - 2p;
2. aproximativ 6,5 milioane de locuitori - 2p.
B.1. Rhein-Ruhr - 2p;
2. Atena (peste 3,5 milioane de locuitori) - 2p;
3. Iberică - 2p.
C.1. - potenţialul balneo-maritim, cele patru ţări fiind
riverane Mării Mediterane; -1p
- bazinul mediteranean este o zonă de veche cultură şi
civilizaţie (elenă, romană), cu un potenţial cultural-
istoric foarte ridicat (vestigii arheologice, cetăţi,
castele, palate, monumente de artă), cu metropole
importante (Madrid, Atena, Roma, Barcelona, Paris,
Marsilia etc.) ce atrag anual milioane de turişti; - 1p.
- existenţa infrastructurii turistice şi politica statelor
privind dezvoltarea potenţialului
turistic; -1 p.
2. balneo-maritim, pe litoralul mediteranean (şi atlantic,
pentru Spania şi Franţa); cul-tural-istoric (Paris, Atena,
Barcelona, Roma, Veneţia etc.); montan şi sporturi de
iarnă (în Alpii francezi şi italieni etc.) - 3p
3. Franţa - Paris (Muzeul Luvru); Grecia - Atena
(Parthenonul); Italia - Roma (Colo-sseum-ul); Spania -
Marbella, pe litoralul mediteranean. - 4p.
D.1. Ucraina are influenţe climatice continentale, cu
nuanţe de ariditate, iar Ungaria are un climat temperat-
continental cu nuanţe de tranziţie între influenţele
oceanice şi ce le continentale; - 2p
2. Ucraina 30,9 °C, Ungaria 26,3 °C; - 2p
3. în Ungaria predomină circulaţia maselor de aer
oceanic care aduc precipitaţii mai bogate în timp ce în
Ucraina predomină circulaţia maselor de aer est-
europene continentale. - 2p.
E.1. dezvoltarea agriculturii ecologice, cu accentul pe
horticultura, legumicultura şi floricultura - 2p;
2. dezvoltarea infrastructurii turistice şi a serviciilor -
2p.

Varianta 14
A.1. septembrie, 5200 mc/s - 2p;
2, aproximativ 4500 mc/s - 2p.
B.1. aprilie, circa 200 mc/s - 2p;
2. primăvara - 2p;
3. septembrie - 2p.
C.1. Polonia, România, Ungaria - 2p;
2. Munţii Carpaţi, Podişul Podolic, Podişul Doneţ - 2p;
3. cărbuni, minereu de fier - 2p;
4. climat temperat-continental - 1p;
5. Nipru, Bugul de Sud - 1p;
6. Odessa-1p;
7. industria siderurgică, industria constructoare de
maşini - 1p.
D.1. Franţa 24 %, Germania 12 % - 2p;
2. - relieful de câmpie (Câmpia Parisului, Câmpia Loarei)
şi soluri fertile - 2p; - climat temperat-oceanic cu ploi
bogate - 2p.
E.1. Nordul Italiei este dezvoltat, atât din punct de
vedere industrial, cât şi agricol datorită prezenţei
resurselor hidroenergetice ale apelor din Alpi, a
existenţei unpr tradiţii industriale (indus-tria textilă
bazată pe lână, mătase şi bumbac, şi industria
alimentară), la care s-au adăugat ulterior o puternică
concentrare a industriei construcţiilor de maşini, chimie
şi petrochimie, favorizate şi de prezenţa unor centre
urbane mari (Milano, Torino, Genova, Veneţia, Bologna
Florenţa). Agricultura este performantă, favorizată de
Câmpia Padului, cu un climat mediteranean mai umed,
bun pentru o mare varietate de culturi (cereale, plante
tehnice, viţă de vie). Sudul Italiei, în schimb cu o climă
mult mai aridă, cu un relief predominant stâncos, cu
puţine centre urbane mari şi dispersate (Roma. Napoli,
Palermo) a rămas în urmă cu dezvoltarea economică. -
2p
2. Nordul Italiei s-a dezvoltat puternic încă din perioada
feudală când existau oraşele state (Veneţia, Florenţa,
Genova) care aveau legături economice cu toate statele
europene ale timpului. - 2p.

Varianta 15
A.1. peste 40 milioane de locuitori, în anul 2004 - 2p;
2. în anul 1960 - 2p.
B.1. 1833-2004 este intervalul de creştere numerică a
populaţiei şi s-a bazat atât pe sporul natural ridicat (în
secolele trecute), cât şi pe un bilanţ migratoriu pozitiv
(mai ales în ultim, deceniu) - 2p;
2. 2000 şi 2004 - 2p;
3. cu circa 11 milioane de locuitori - 2p.
C.1. Ungaria, România, Bulgaria - 3p
2. Munţii Carpaţi (Munţii Serbiei), Munţii Dinarici - 1p
3. cărbuni, petrol, cupru, plumb, zinc - 1p
4. Climat temperat-continental cu influenţe
mediteraneene; climat montan în munţi - 2p
5. Dunărea, Morava -1 p
6. Belgrad - 1p
7. români, unguri. - 1p ti
D.1. Letonia 35,20 loc/km2 şi Olanda 403,80 loc/km2 -
2p;
2. Olanda este o ţară dezvoltată cu economie
performantă un pilon al comerţului global: Olanda este
ţară recunoscută prin multiculturalism şi toleranţa, a
devenit locul de refugiu pentru cei persecutaţi politic
religios şi intelectual (aportul imigranţilor). - 4p. i
E.1 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; - 2p
2. Reţeaua feroviară a Europei de Vest este moştenită în
bună parte din perioada industrială, este modernizată,
rapidă şi cea mai ieftină cale de transport de pe uscat. -
2p.

Varianta 16
A.1.12%; Austria; 2. Belgia.
B.1.b; 2.c; 3.c.
C.1. România, Grecia. - 2p.
2. Sofia-1p,
3. Munţii Stara Pianina - 1p.
4. climat temperat-continental (în nord); climat cu
influenţe mediteraneene (la sud de Munţii Balcani) - 2p.
5. trandafir (tutun) - 1p.
6. Ruse, Vidin - 2p.
7. Marea Neagră - 1p.
D.1. Belgia - 70%; Ungaria - 83%; - 4p.
2. lipsa resurselor naturale (a combustibililor fosili)- 2p.
E.- ţările sunt situate în regiunea climatului
mediteranean, favorabil culturii măslinului;- 2:
- în agricultura acestor ţări predomină gospodăriile mici
în care se cultivă măslinul,- 2p

Varianta 17
A.1. 325 mc/s; mai;
2. 70 mc/s; octombrie.
B. 1. topirea zăpezilor în zona montană; precipitaţiile
bogate;
• 2. cantitatea redusă de precipitaţii.
C.1. Munţii Alpi; Munţii Pirinei; Masivul Central Francez; -
3p;
2. cărbune; minereu de fier; - 2p;
3. industria energetică; industria siderurgică; - 2p;
4. temperat-oceanic; - 1 p;
5. Marsilia; Nisa; - 2p;
D.1. Finlanda, 15,47 loc/km2; Bulgaria, 66,58 loc/km2;
2. condiţii climatice diferite.
E.- veri călduroase şi secetoase, ierni geroase, prezenţa
Crivăţului;
- contraste mari de temperatură între vară şi iarnă. - 2p.
Varianta 18
A.1.8,7%o; Irlanda; 2. Ungaria; Bulgaria.
B.1. emigrarea unui mare număr de persoane de vârstă
fertilă; - 2p.
2. economia dezvoltată; nivelul de trai ridicat; - 2p.
3. -5%o; Bulgaria. - 2p.
C. Se acordă 10 puncte pentru următoarele răspunsuri,
astfel:
1. Polonia; Olanda; - 2p.
2. cărbune, minereu de fier; - 2p.
3. Dunăre; Rhin; Elba; - 2p.
4. Hamburg; Frankfurt; -2p.
5. Rostock; - 1p.
6. Marea Baltică. - 1p.
D.- deosebire: relieful Spaniei este în mare parte un
podiş muntos (Meseta) înconjurat de munţi, în timp ce în
Ucraina predomină câmpiile şi podişurile; - 2p.
- deosebire: în Spania, clima este temperat-oceanică (pe
litoralul atlantic) si mediteraneană (în sud), iar în
Ucraina clima este temperat-continentală cu nuanţe
excesive în est şi mediteraneană în sud; - 2p.
- deosebire: reţeaua hidrografică din Ucraina este
tributară Mării Negre, în timp ce reţeaua hidrografică din
Spania este tributară Mării Mediterane şi Oceanului
Atlantic. - 2p.
E.- activităţi turistice; - 2p.
- activităţi financiar-bancare. - 2p.

Varianta 19
A.1.1550 mc/s; aprilie; - 2p. 2. 400 mc/s; septembrie; -
2p.
B.1.b;2.d;3. b.
C.1. Spania, Belgia, Italia - 3p;
2. temperat-oceanic - 1p;
3. Sena, Rhone - 2p;
4. Lyon, Nantes - 2p;
5. brânzeturi, vinuri - 2p.
D.1. Albania -111,5 loc/km2; Belgia - 337,39 loc/km2; -
2p.
2. numărul locuitorilor este mai mare în Belgia; - 2p
3. nivelul diferit de dezvoltare economică a acestor ţări;
evoluţia istorică diferită. - 2:
E.- distribuţia lanţurilor montane care implică dificultăţi
tehnice de interconectare; barierele naturale sunt
traversate de structuri construite cu costuri foarte mari
(ex. Alpii, Pirineii, Carpaţii); -
- nivelul diferit de dezvoltare economică al statelor U.E.
- 2p.

Varianta 20
A.1. septembrie: 55 mm/an - 2p;
2. iunie: 175 mm/an - 2p.
i
B. 1.c;2. b;3. b.
C.1. Austria, Olanda, Polonia - Sp;
2. Marea Baltică, Marea Nordului -'2p;
3. Rhin, Elba - 2p;
4. Berlin - 1p;
5. industria construcţiilor de maşini; industria chimică. -
2p.
D.1. se adună valorile precipitaţiilor medii lunare, iar
suma obţinută se împarte la 12. -
2. - altitudinea reliefului - 2p; - influenţele climatice -
2p.
E.1. Olanda: 392,8 loc/km2; Luxemburg: 177,6 loc/km2;
2. numărul populaţiei este mai mare în Olanda.

Varianta 21
A.1. iunie, 3100 m3/s - 2p;
2. noiembrie, 1400 m3/s - 2p.
B.1.d-2p; , 2. c - 2p; • 3. b - 2p.
C.1. Insula Sardinia, Insula Sicilia - 2p;
2. Munţii Alpi, Munţii Apenini - 2p;
3. marmură, sulf - 2p;
4. Veneţia, Florenţa - 2p;
5. Vatican, San Marino - 2p.
D.1. 1700-1800 m3/s;
2. - ploile de primăvară din bazinul hidrografic; - topirea
zăpezilor.
E.1. în Finlanda densitatea medie a populaţiei este de
15,47 loc/km2, iar în Ungaria densitatea medie a
populaţiei este de 107,29 loc/km2. - 2p.
2. Raportul diferit între numărul de locuitori şi suprafaţa
fiecărui stat. - 2p.

Varianta 22
A.1. 22,5° C în luna iulie - 2p;
2. -3° C în luna ianuarie - 2p.
B.1. se adună valorile temperaturilor medii lunare din
cele 12 luni ale anului, iar suma astfel obţinută se
împarte la 12 - 2p;
2. 25,5° C - 2p;
3. cantitatea de radiaţie solară căzută la latitudinea
Câmpiei Române. - 2p.
C.1. Germania, Spania - 2p;
2. Munţii Alpi, Masivul Central Francez - 2p;
3. temperat-oceanică - 1p;
4. Lyon, Marsillia - 2p;
5. Riviera franceză - 1p;
6. bauxită, uraniu - 2p.
D.1. 69,80 loc/km2;
2. - factori naturali: relieful, prin accesibilitate;
- factori socio-economici: dezvoltarea industriei,
serviciilor etc.
E. - defrişarea tot mai intensă a pădurilor - 2p;
- utilizarea agricolă îndelungată - 2p.

Varianta 23
A.1. 22 °C în luna iulie - 2p;
2. -5 °C în luna februarie - 2p.
B. 1. se adună valorile temperaturilor medii lunare, iar
suma astfel obţinută se împarte la 12 - 
2. 27 °C - 2p;
3. radiaţia solară căzută la latitudinea Câmpiei
Panonice.- 2p.
C.1. Câmpia Alfold; Munţii Bakony - 2p;
2. climat temperat-continental de tranziţie, influenţe
climatice oceanice în Vest - 2p;
3. Tisa - 1p;
4. lac tectonic; Balaton - 2p;
5. stepă, numită „pustă" - 1p;
6. Debrecen, Szeged - 2p.
D.- în Austria predomină relieful de munţi masivi, pe
când în Ucraina predomină câmpiile şi podişurile joase -
2p;
- clima Austriei este predominant montană (etajată), cu
influenţe oceanice, pe când în Ucraina este o climă
temperat-continentală, cu influenţe de ariditate - 2p;
-în Austria predomină pădurile etajate, pe când în
Ucraina predomină stepa şi silvostepa -
E.- nivelul de trai mai scăzut în estul şi sud-estul
Europei, faţă de vest - 2p;
- economia mai dezvoltată în vestul Europei, faţă de est
şi sud-est - 2p.

Varianta 24
A.1. 95 mm în luna iunie - 2p;
2. 27 mm în luna februarie - 2p.
B.1. se adună cele 12 valori medii lunare de precipitaţii,
iar suma astfel obţinută se împarte la 12 - 2p;
2. 70 mm - 2p;
3. succesiunea anotimpurilor.- 2p.
C.1. Baleare -1 p;
2. Franţa, Portugalia - 2p;
3. Munţii Pirinei, Podişul Meseta - 2p;
4. mediteraneană - 1p;
5. Barcelona, Sevilla - 2p
6. Insulele Canare, Costa del Sol - 2p.
D.- în Grecia predomină relieful de munte, pe când în
Moldova predomină relieful de podiş - 2p;
- în Grecia este climă mediteraneană, pe când în Moldova
clima este temperat-continentală - 2p;
- în Grecia se dezvoltă vegetaţia de garigga şi frigana, pe
soluri terra-rossa, pe când în Moldova se dezvoltă
vegetaţie de stepă şi silvostepă, pe molisoluri - 2p.
E.- climă subtropicală umedă - 2p;
- vecinătatea Mării Negre, cu rol moderator şi adăpostul
Munţilor Crimeii - 2p.

Varianta 25
A.1. 5,5° C în luna august - 2p;
2. -11,5° C în Iu/ia februarie - 2p.
B.1. se adună valorile temperaturilor medii lunare, iar
suma astfel obţinută se împarte la 12 -
2.17° C -2p;
3. succesiunea anotimpurilor - 2p.
C.1. Polonia şi Olanda - 2p;
2. Munţii Alpii Bavariei şi Podişul Bavariei - 2p;
3. cărbuni şi fier - 2p;
4. industria termoenergetică şi industria siderurgică - 2p;
5. Duisburg -1 p;
6. Hamburg - 1p.
D.1. petrol - 2p;
2. gaze naturale şi petrol - 2p;
3. resurse de uraniu - 2p.
E.- despăduririle intense - 2p;
- utilizarea agricolă îndelungată a terenurilor - 2p.

Varianta 26
A.1. 140 mm/an; iunie - 2p;
2. 58 mm/an; noiembrie - 2p.
B.1. media aritmetică a valorilor zilnice de precipitaţii
din luna respectivă;
2. aprilie;
3. 25 mm/an - 2p.
C.1. Munţii Penini, Munţii Cambrieni; - 2p;
2. Tamisa; - 1p;
3. temperat-oceanic; - 1p;
4. Manchester, Livelpool, Birmingham; - 3p;
5. cărbune, petrol; - 2p;
6. regiunea capitalei Londra; - 1p;
D.1. sporul natural în 1956 este +14,3%o;
2. sporul natural în 2004 este -1,9%o;
3. ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite.
E.1. varietatea formelor de relief;
2. existenţa unor resurse financiare mai reduse.

Varianta 27
A.1. 355 mc/s, mai - 2p;
2. 70 mc/s, ianuarie - 2p.
B.1. noiembrie şi decembrie; 2.260 mc/s-2p;
3. topirea zăpezilor.
C.1. Podişul Meseta, Munţii Pirinei; - 2p
2. huilă; - 1p
3. Barcelona, Valencia, Seviila; - 3p
4. litoralul Mării Mediterane, Munţii Pirinei; - 2p
5. Insulele Baleare şi Insulele Canare. - 2p
D. 1. Relieful Franţei are altitudini maxime mai mari
(4807 m), pe când relieful Republicii Moldova este mai
scund (429 m).
2. Clima Franţei este variată, pe când cea a Republicii
Moldova are caracter continental.
3. Vegetaţia Franţei este mult mai variată, existând
specii caracteristice climatului mediteranean, temperat-
oceanic şi montan, pe când vegetaţia Republicii Moldova
este formată din stepă, silvostepă şi păduri de foioase.
E.1. degradarea nivelului de trai;
2. migraţia populaţiei tinere spre ţările cu un nivel de
dezvoltare mai ridicat.

Varianta 28
A.1. februarie şi decembrie - 2p;
2. mai şi septembrie - 2p.
B.1. 23 °C, iulie -2p;
2. -2 °C, ianuarie - 2p;
3. se adună valorile temperaturii medii lunare, iar suma
astfel obţinută se împarte la 12. - 2p.
C.1. Câmpia Voivodinei, Munţii Dinarici - 2p;
2. temperat-continentală; - 1p;
3. Dunărea, Tisa sau Bega, Timiş - 2p;
4. Belgrad, Novi Sad sau Niş, Pancevo - 2p; > 5. România;
- 1p;
6. crom, cupru. - 2p;
D.1. Bulgaria: 66,59 loc/km2; Malta: 1266 loc/ km2;
2. - marea sa întindere în suprafaţă; - condiţiile climatice
aspre.
E.- turism de litoral;- turism balnear;- turism cultural;-
turism rural;
- turism în arii naturale.

Varianta 29
A.1. luna aprilie, 245 mc/s;
2. luna septembrie, 50 mc/s.
B.1.50 mc/s;
2. luna iulie;
3. cantităţile diferite de precipitaţii atmosferice.
C.1. Munţii Stara Planina-Munţii Balcani, Rodopi sau
Câmpia Dunării, Traciei - 2p;
2. temperat-continentală; - 1p;
3. Dunărea; - 1p;
4. Varna, Burgas; - 2p;
5. ligpit, sare; - 2p;
6. Marea Neagră; - 1p;
7. cultura de trandafiri. - 1p;
D.1. relieful Franţei are altitudini maxime mai mari (4807
m), pe când relieful Ucrainei este mai scund (2001 m);
2. clima Franţei este variată, pe când cea a Ucrainei are
caracter continental;
3. vegetaţia Franţei este mult mai variată, existând
specii caracteristice climatului mediteranean, temperat-
oceanic şi montan, pe când vegetaţia Republicii Moldova
este formată din stepă, silvostepă şi păduri de foioase.
E.- oraşul Sibiu este situat în etajul climatic de deal şi
podiş, pe când oraşul Varna, în cel
litoral;
- oraşul Sibiu este situat la o latitudine geografică mai
mare, pe când oraşul Varna la o latitudine mai mică.

Varianta 30
A.1. aprilie, noiembrie - 
2. mai, octombrie - 
B. 1. iulie şi august - 
2. decembrie şi ianuarie -
3. 5 °C 
C.1. Câmpia Panoniei, Câmpia Balaton sau Munţii Matra şi
Bukk;
2. climat temperat-continental de tranziţie între cea
oceanică şi cea continentală, cu ierni reci (-5 °C la
Budapesta) şi veri călduroase (24 °C); precipitaţiile medii
anuale sunt relativ reduse (500-700 mm/an); - 2p
3. oricare dintre: Someş, Criş, Mureş; - 2p
4. Balaton; - 1p
5. stepa (pusta) cu Ierburi xerofite joase; - 1p
6. Szeged, Miskolc. - 2p
D.1.14,3%o; 2.1,9%o;
3. - scăderea natalităţii; - creşterea mortalităţii.
E.- preţul redus al energiei electrice per MW/h produs de
hidrocentrale;
- este o energie nepoluantă, nu se emit în atmosferă
noxe (termocentrale) şi nici nu apar reziduuri radioactive
(atomocentrale).

Varianta 31
A.1.130 mm, octombrie; 2. 25 °C, iulie.
B.1.a; 2.c; 3d.
C.1. Marea Baltică; Marea Nordului; - 2p
2. Dunăre şi Rhin; - 2p
3. cărbuni, fier; - 2p
4. siderurgică, energetică; - 2p
5. Hamburg, Duisburg. - 2p
D.1. Belgia - 339,9 loc/kmp, Ungaria -107,2 loc/kmp;
2. în funcţie de formele de relief.
E.- reţea hidrografică bogată;
- debit mare al râurilor ce permite amplasarea de
hidrocentrale.

Varianta 32
A.1. februarie, 25 mm - 2p;
2. iunie, 95 mm - 2p.
B.1.d-2p; 2.c-2p; 2.d-2p.
C.1. Polonia, România, Ungaria; - 3p
2. temperat-continentală; - 1p
3. oricare dintre: Niprul, Doneţul, Bugul de sud, Nistrul; -
2p
4. minereurile de fier şi cărbunii; - 2p
5. Cernăuţi, Odessa. - 2p
D.1. bilanţul natural: Italia - 11826 loc; Ungaria - 21135
loc;
2, lipsa locurilor de muncă, nivel scăzut de trai.
E.- poziţia geografică a oraşului Bergen cu deschidere la
Oceanul Atlantic, pe de o parte şi poziţia geografică în
interiorul continentului a oraşului Bucureşti, cu influenţe
climatice de ariditate fac ca din punct de vedere
cantitativ precipitaţiile să fie diferite - 2p;
- oraşul Bergen primeşte Influenţa vânturilor de vest,
foarte bogate în ploi, pe când oraşul Bucureşti primeşte
masele de aer continentale sărace în precipitaţii - 2p.

Varianta 33
A.1. 175 mm, decembrie - 2p;
2. 7 °C, februarie - 2p.
B.1.d-2p; 2. b - 2p; 3.d-2p.
C.1. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord are
un climat temperat-oceanic (blând, fără călduri excesive
sau friguri puternice, cu ploi prelungite şi ceţuri
frecvente iarna este influenţat de vânturile de vest şi de
curentul cald al Golfului; - 3p
2. Tamisa; - 1p
3. cărbuni, petrol; - 2p
4. industria energetică, siderurgică; - 2p
5. Liverpool, Manchester. - 2p
D.1. Germania, 10,33%; România, 3,08%;
2. - nivelul de dezvoltare economică;
- infrastructura mult mai dezvoltată în cazul Germaniei;
- evoluţia istorică diferită.
E.- tip est-european;
- climat excesiv vara;
- îngheţul iarna.

Varianta 34
A.1. 22 °C, luna iulie - 2p;
2. -4 °C, luna ianuarie - 2p.
B.1.b-2p;
2. c - 2p;
3. a - 2p.
C.1. Munţii Alpi, Masivul Central Francez, Bazinul
Parizian; - 3p
2. Sena; - 1p
3. fier, mangan; - 2p
4. Marseille, Bordeaux; - 2p
5. Turnul Eiffel, Muzeul Louvre. - 2p
D.1. Finlanda 15,47 loc./ km2; Bulgaria 66,58 loc./ km2 -
2p;
2. mediul geografic al Finlandei, cu climatul aspru
subpolar pe cea mal mare întindere este mai puţin
ospitalier decât mediul geografic al Bulgariei, cu un
climat temperat-continental.
E.-Munţii Alpi;
- dezvoltarea turismului austriac;
- multe pârtii de schi.

Varianta 35
A.1. 10 °C - 2p;
2. 26°C-2p.
B.1. a - 2p;
2. b - 2p;
3. c - 2p.
C.1. Creta, Rodos; - 2p
2. Munţii Pindului; - 1p
3. climatul este mediteranean, cu veri toride temperate
de brize pe litoral şi de altitudine în restul Greciei;
precipitaţiile, în general reduse (Atena circa 400 mm/an)
sunt mai bogate în NV (circa 1300 mm/an); - 2p
4. formaţiuni arbustive mediteraneene tip maquis,
şibleac sau frigana; - 1p
5. bauxită, industria metalurgiei neferoase; - 2p
6. Atena, Salonic. - 2p
D.1. 27 de state;
2. Franţa şi Germania;
3. Germania, Polonia, Lituania.
E.- climatul aspru, spre nord chiar subpolar, este
inospitalier pentru populaţie - 2p;
- relieful predominant muntos nu este favorabil
populaţiei - 2p.

Varianta 36
A.1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 9,5...9,8°C;
august - 2p;
2. se acceptă orice valoare cuprinsă între -7,5...-7,8°C;
februarie - 2p.
B. 1.16°C;
2, se adună valorile temperaturii medii lunare, iar suma
astfel obţinută se împarte la 12
3, altitudinea.
C.1. Munţii Alpi, Câmpia Padului; -2p
2. Tibru; - 1p
3. climat temperat continental în nord, climat
mediteranean în sud; - 2p
4. Industria siderurgică, industria chimică; - 2p
5. Milano, Torino, Genova. - 3p
D.1. Suedia - 20,0 loc / km2 - 2p; Portugalia - 114,7 loc /
km2 - 2p;
2. relieful, condiţiile climatice - 2p.
E.- varietatea reliefului - 2p;
- numeroase obiective turistice istorice, culturale - 2p.

Varianta 37
A.1. Luxemburg, 68.000 euro / loc. - 2p;
2. Austria, Danemarca - 2p.
B. 1. Finlanda, Irlanda, Bulgaria - 3p;
2. Regatul Unit, Suedia - 2p;
3. ţară în curs de dezvoltare - 1p.
C.1. Munţii Alpi, Pirinei, Câmpia Loarei - 3p;
2. climă temperat-oceanică, climă mediteraneană - 2p;
3. Sena, Rhin, Loira - 2p;
4. Bordeaux, Lyon, Marseille - 3p.
D.1. Bulgaria, Ungaria - 2p;
2. Germania, Italia - 2p;
3. bilanţul natural negativ, mobilitatea populaţiei - 2p.
E.- răuri cu debit bogat tot timpul anului;
- râuri scurte şi repezi.

Varianta 38
A.1, Franţa, Spania - 2p;
2, Marea Britanle, România. - 2p.
B.1. Italia, Spania - 2p;
2. Germania, Suedia - 2p;
3. Regatul Unit, Suedia - 2p.
C.1. Insulele Hebride şi Orkney; - 2p 2/Penini,
Granpiano; - 2p
3. Scoţia, Ţara Galilor; - 2p
4. oceanic; - 1p
5. Tamisa; -1 p
6. Manchester, Liverpool. - 2p
D.1. Spania - 79,83 loc/kmp, Suedia - 20,03 loc/Rmp;
2. climat neprielnic, rece şi subpolar.
E.- turism balneo-maritim (litoralul Mării Mediterane),
turism montan - 2p;
- obiective turistice istorice, culturale - 2p.

Varianta 39
A.1. Germania, Franţa - 2p;
2. Polonia, Spania. - 2p.
B. 1. Olanda, Regatul Unit, Spania
2. Franţa, Regatul Unit - 2p;
3. nivel de trai ridicat. - 1p.
3p;
C.1. Franţa, Austria, Slovenia; - 3p 2.Alpi;-1p
3. Stromboli, Etna, Vezuviu; - 2p
4. Pad, Tibru, Arno; - 2p
5. viţa de vie, măslinul. - 2p
D. 1. numărul de locuitori a crescut (de la 380,3 mii. loc.
la 484,3 mii. loc.) - 3p;
2. PIB / loc a scăzut datorită extinderii Uniunii Europene
(27 state), ultimele 12 state integrate având valori mai
reduse ale indicatorului economic PIB / loc - 3p.
E.- asigură fluxul de materii prime între zonele cu
resurse şi centrele de prelucrare
- asigură transportul produselor finite către pieţele de
consum - 2p.

Varianta 40
A.1, relieful şi clima;
2. Finlanda.
B.1. Europa de Nord - 20 mii., Europa de Vest - 158 mii.,
Europa Centrală - 181 mil.. Europa de Sud -140 mii,,
Europa de Est -165 mii.
2, 15 milioane.
C.1. Câmpia Padului, Etna, Vezuviu; - 3p
2. energetică, construcţii de maşini; - 2p
3. Torino, Milano; - 2p
4. Vatican; - 1p
5. viţa de vie; -1 p
6. Sicilia. - 1p
D.1. Marea Britanie, Germania;
2. fier, mangan;
3. poziţia latitudinală, forma de relief.
E.- defrişarea pădurilor;
- practici agricole necorespunzătoare.

Varianta 41
A.1. 80 mc/s în luna septembrie;
2. 325 mc/s în lunile aprilie şi mai.
B.1. septembrie şi octombrie;
2. februarie; martie şi iulie.
C.1. cărbune, minereu de fier, magneziu (locul 3 pe
glob); - 3p
2. industria siderurgică, industria constructoare de
maşini (autovehicule - locul 1 in Europa, nave maritime);
- 2p
3. Ruhr, Berlin; - 2p
4. Rhin, Duisburg; - 2p
5. Hamburg. - 1p
D.- Belgia - 13.520 loc.
- Franţa - 256.280 loc.
- Irlanda - 34.800 loc.
E.- Olanda beneficiază de un climat temperat-oceanic
blând, moderat termic, favorabil comunităţilor umane,
iar Norvegia are un climat oceanic rece şi subpolar în
nord cu temperaturi scăzute;
- Olanda are relief de câmpie cu soluri fertile, iar
Norvegia are relief muntos pe o mare întindere,
impropriu dezvoltării habitatului uman.

Varianta 42
A.1.10 mc/s, septembrie - 2p
2. aprilie, mai - 2p
B.1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 24 - 26 m3/s;
2.10 mc/s, septembrie;
3. iulie, decembrie;
4. topirea zăpezilor şi ploile bogate dtn timpul primăverii
impun debite mari, iar seceta din timpul toamnei
determină scăderea accentuată a debitelor.
C.1. România, Ungaria; - 2p
2. Câmpia Panonic, Munţii Dinarici; - 2p
3. bauxită; - 1p
4. clima temperat-continentală cu influenţe
mediteraneene; - 1p
5. zona forestieră (păduri de foioase şi conifere), zona de
silvostepă; - 2p
6. Dunărea; -1 p
7. Belgrad. - 1p
D.- Germania: minereu de fier/industria siderurgică;
- Ungaria: bauxită/industria aluminiului;
- Ucraina: sare/industria produselor clorosodice.
E.- defrişarea pădurilor pe suprafeţe mari;
- utilizarea agricolă îndelungată.

Varianta 43
A.1. octombrie - 1p;
2. ianuarie - 1p;
3. 18 °C - 1p;
4. 2°C-1p.
B.1.c-2p;
2. d - 2p;
3. b - 2p.
C.1. oricare dintre: Munţii Alpi; Munţii Apenini; Câmpia
Padului; - 2p
2. oricare dintre: Roma; Milano; Torino; Napoli; - 2p
3. climă.mediteraneană; - 1p
4. lac glaciar; oricare dintre: Lacul Como, Garda,
Maggiore, Lugano; - 2p
5. Tibru; - 1p
6. citrice, măsline. - 2p
D.1. Bulgaria 66,5 loc/km2; Finlanda 15,4 loc/km2;
2. - Finlanda se află în nordul Europei, iar o mare parte
se află dincolo de Cercul Polar de Nord, unde există
condiţii neprielnice;
- Bulgaria se află în Europa Sudică, iar cea mai mare
parte a acestei ţări are climat mediteranean, foarte
prielnic dezvoltării umane.
E.- Acropole din Atena;
- mănăstirile de la Meteora.

Varianta 44
A.1. 70 mm, decembrie - 2p;
2. 9 °C, ianuarie - 2p.
B.1. b - 2p; 2.b-2p;
3. d-2p.
C.1. temperat-oceanic; Oceanul Atlantic, vânturile de
vest; - 3p
2. oricare dintre: Sena, Garonne, Rhone, Rhin; - 2p
3. Paris; - 1p
4. Marsilia; - 1p
5. constructoare de maşini (autovehicule, nave maritime,
avioane), chimică; - 2p
6. Coasta de Azur. - 1p
D.1. Letonia (-5504) bilanţ negativ; Norvegia (+25723)
bilanţ pozitiv;
2. condiţii sociale şi economice foarte bune; salarii mari;
nivel de trai ridicat.
E.- nivelul de trai scăzut al ţărilor din această regiune -
2p;
- libera circulaţie - 2p.

Varianta 45
A.1. decembrie, 71 mm - 2p;
2. iulie, 5 mm - 2p.
B.1. d; 2. a; 3. b.
C.1. mediteranean - 1p;
2. Atena - 1p;
3. Pireu, Salonic - 2p;
4. culturi de citrice, măslin, viţă-de-vie - 3p;
5. Creta, Eubeea, Ciclade. - 3p.
D.1. Cehia - 10.216.364 locuitori; Norvegia - 4.626.052
locuitori - 2p;
2. Cehia - bilanţ natural negativ ca urmare a tranziţiei
economice (de la economia centralizată la economia de
piaţă) şi a dificultăţilor economice întâmpinate de
populaţie;
Norvegia - bilanţ natural pozitiv ca urmare a gradului
ridicat de dezvoltare economică, a nivelului ridicat de
trai al populaţiei şi al numărului mare de imigranţi - 2p.
E.- poziţia geografică: Atena, în apropierea Mării
Mediterane, şi Bordeaux, în apropierea Oceanului
Atlantic - 2p; 
- circulaţia maselor de aer: Atena sub influenţa maselor
de aer dinspre Marea Mediterană şi nordul Africii, iar
Bordeaux sub influenţa maselor de aer oceanic - 2p

Varianta 46
A.1. oricare din: august, septembrie, octombrie,
noiembrie - 2p.
2. aprilie, mai - 2p.
B.1. c;2. c;3. c 
câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
C.1. Iberică - 1p;
2. Gibraltar (posesiune britanică) - 1p;
3. mediteraneană şi temperat-oceanică - 2p;
4. oricare dintre: Palma de Mallorca, Ibiza, Las Palmas,
Sevilla, Barcelona - 3p;
5. oricare dintre: măsline (locul 1 pe Glob), citrice,
struguri - viticultură sau bumbac, trestie de zahăr,
căpşuni - 3p.
D.1. precipitaţiile sunt mai reduse toamna Tn sectoarele
mijlociu şi inferior ale Dunării; -2p
2. primăvara, debitele înregistrate pe Dunăre la
Budapesta şi Olteniţa sunt mai mari datorită topirii
zăpezilor în bazinul hidrografic dunărean, dar şi datorită
precipitaţiilor bogate aduse sub Influenţa vânturilor de
vest în această perioadă a anului.
E.- 1. Finlanda 15,4 loc/kmp, Danemarca 126,4 loc/kmp.
2, Condiţiile climatice sunt mult mai favorabile
dezvoltării habitatului uman în Danemarca (+8 "C,
temperatura medie anuală), în timp ce în Finlanda,
condiţiile climatice sunt vitrege (0-4 °C este temperatura
medie anuală), în nord se instalează noaptea polară.

Varianta 47
A.1. februarie, 580 mc/an - 2p;
2. august şi septembrie - 2p.
B.1.b;2. d ;3. c .
C.1. Grecia şi România - 2p;
2. Marea Neagră - 1p;
3. Dunărea - 1p;
4. Munţii Balcanici (Stara Pianina) - 1p;
5. Sofia, Ruse - 2p;
6. 2007 - 1p;
7. lignit (locul 12 în lume), minereuri neferoase (bauxită,
plumb, zinc) - 2p.
D.1. 500 mc/s - 2p
2. Se acceptă orice valoare între 930-950 mc/s - 2p
3. Garonne are valori mai mari ale debitului decât Sena
deoarece primeşte un număr mare de afluenţi cu debit
ridicat din Munţii Pirinei.
E.- primăvara, debitele medii cresc datorită topirii
zăpezilor în bazinele hidrografice ale celor două fluvii;
- precipitaţiile sunt mai bogate în timpul primăverii
datorită vânturilor de vest care în această perioadă îşi
intensifică activitatea.

Varianta 48
A.1. martie, aprilie; - 2p
2. 400 mc/s, septembrie. - 2p
B.1.b-2p; 2.d-2p;
3. b-2p.
C.1. România, Austria, Slovacia; - 3p
2. temperat-continental; - 1p
3. câmpia; - 1p
4. stepa (pusta); - 1p
5. Budapesta, Debrecen; - 2p
6. Lacul Balaton, Budapesta. - 2p
D.1.1150 mc/s-2p
2. 500 mc/s -2p
3. Tisa are valori mai mari ale debitului decât Sena
deoarece primeşte un număr mare de afluenţi din Munţii
Carpaţi. - 2p
E.- Rusia dispune de mari resurse de combustibili
minerali fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale);
- Rusia produce 60% din energia termică în termocentrale
care utilizează combustibili minerali fosili.
Varianta 49
A.1. Orice valoare între 10-20 loc./kmp, Finlanda - 2p
2. 1280 loc./kmp, Malta - 2p
B.1. Suprafaţa extrem de mică a statului insular Malta -
2p
2. Climat rece, suprafeţe mari ocupate de păduri şi lacuri
în Finlanda - 4p
C.1. Munţii Penini, Câmpia Londrei - 2p
2. Munţii Penini au altitudine redusă şi s-au format în
orogeneză hercinică; Câmpia Londrei este întinsă şi
relativ netedă - 2p
3. petrol (în Marea Nordului), minereuri de fier, huilă -
2p
4. Tamisa -1p
5. Manchester, Liverpool, Birmingham, Glasgow. - 3p.
D.- deosebire: clima Ungariei este temperat-continentală
cu influenţe oceanice, iar clima Bulgariei este temperat-
continentală cu influenţe mediteraneene; - 2p
- deosebire: în Ungaria este predominant relieful de
câmpie, iar în Bulgaria relieful este variat, munţii
ocupând o suprafaţă relativ mare; - 2p
- deosebire: în Ungaria predomină vegetaţia de pustă
(stepă), iar în Bulgaria stepa este completată de păduri
de foioase, conifere, vegetaţie mediteraneană. - 2p
E.1. Suprafaţa mică a Olandei (41.526 kmp) şi populaţia
de 16,4 milioane locuitori.
2. Nivelul de trai foarte ridicat, cu un PIB de 36.000 $/
loc. şi o dezvoltare industrială şi agricolă deosebită.

Varianta 50
A.1. iulie, 650 mc/s, decembrie, 730 mc/s - 2p;
2. iunie, septembrie - 2p.
B. 1. b-2p;
2. a - 2p; 3.c-2p.
C.1. Elveţia şi Norvegia au un relief predominant montan,
cu râuri cu debite mari, precipitaţii peste 2000 mm/an,
cu potenţial hidroenergetic exploatat la maximum; - 2p
2. Germania şi Rusia au resurse mari de cărbune, au şi
potenţial hidroenergetic amenajat precum şi capacitatea
tehnologică şl Industrială necesară construcţiei de
atomocentrale; - 2p
3. hidroenergia; - 2p
4. hidrocentralele nu emit noxe în atmosferă ca
termocentralele şl nu produc reziduuri nucleare
radioactive ca în cazul atomocentralelor. - 2p
D.1. Italia 193 loc/kmp, Finlanda 15 loc/kmp;
2. Italia 70%, Finlanda 70%;
3. Italia - Roma, Finlanda-Helslnki.
E.- în Finlanda condiţiile climatice sunt aspre cu
temperaturi medii anuale ce coboară sub 0 °C în nordul
ţării şi de doar +4 °C în sudul ţării, iar în Italia
temperaturile medii anuale sunt optime dezvoltării
habitatului uman (15-20 °C);
- în Finlanda, deşi relieful nu este înalt, sunt suprafeţe
considerabile ocupate de păduri şi lacuri, situaţie ce nu
se regăseşte în Italia.
adriana2009
Moderator
 
Mesaje: 43
Membru din: Sâm Iun 13, 2009 10:50 am
 S
u
s
Re: Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul 3

de adriana2009 pe Sâm Iun

13, 2009 11:04 am
Varianta 51
A.1. 91 mm, iunie;
2. 26 mm, februarie.
B.1. modul de calcul: se face media aritmetică a
precipitaţiilor medii lunare înregistrate:
2. 65 mm;
3. regimul neregulat al precipitaţiilor este influenţat de
caracterul continental/de tranzitie al climatului Câmpiei
Române.
C.1. Carpaţii Păduroşi, Câmpia Niprului; - 2p
2. Nistru, Nipru; - 2p
3. minereuri de fier, cărbuni; - 2p
4. Odessa, Harkov; - 2p
5. temperat-continentală; - 1p
6. Peninsula Crimeea. - 1p
D.1.77%;2. 69 %;
3. existenţa unui potenţial hidroenergetic ridicat,
inclusiv potenţialul energetic al mareelor.
E.1. Franţa dispune de importante resurse de uraniu - 2p;
2. Rusia dispune de mari resurse de combustibili minerali
fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale) - 2p.

Varianta 52
A.1. 148 mm, luna iunie;
2. 58 mm, luna octombrie.
B.1. modul de calcul: se face media aritmetică a
precipitaţiilor medii lunare înregistrate
2. mai sau iulie;
3. 50 mm.
C.1. România, Grecia; - 2p
2. temperat-continentală; - 1p
3. lignit, minereuri neferoase; - 2p
4. Sofia; - 1p
5. industria metalurgiei neferoase, industria chimică; -
2p
6. Albena, Nessebar, Nisipurile de Aur. - 2p
D.1. Belgia, 339,9 loc/km2 Suedia, 20 loc/km2.
2. Climatul temperat cu nuanţe oceanice şi relieful
predominant de câmpie determină în Belgia densităţi mai
mari ale populaţiei, pe când în Suedia climatul temperat
mai aspru în nord şi cu caracter continental în centru, la
care se adaugă suprafeţele întinse ocupate cu vegetaţie
forestieră sau lacuri, determină densităţi mult mai
reduse decât în Belgia.
E.- defrişarea tot mai intensă a pădurilor pentru diverse
scopuri; cu cât vechimea popularii şi luării în cultură a
unei regiuni este mai mare, cu atât aceste modificări
sunt mai vizibile;
- valoarea economică redusă a pădurilor din Europa
Sudică (sunt păduri rare, cu o creştere lentă, deseori
degradate).

Varianta 53
A. 1. valoarea maximă a debitului mediu lunar este de
300 m3/s, înregistrată în lunile aprili«
şi mai - 2p; >
2. valoarea minimă a debitului mediu lunar este de 70
m3/s, înregistrată în luna ianuarie - 2p.
B. 1. 230-237 m3/s;
2. cantităţile de precipitaţii scad cantitativ din
septembrie şi până în januarie; în plus temperaturile
negative influenţează puternic fenomenele de scurgere;
3. iulie şi august.
C. 1. Munţii Pirinei; Munţii Alpi; Masivul Central Francez;
- 3p
2. Seine, Rhone; - 2p
3. Marseille, Lyon, Bordeaux; - 3p
4. litoralul mediteranean cu Cote d'Azur; - 1p
5. bauxită. - 1p
D. 1. condiţii climatice restrictive în Europa de Nord -
2p;
2. mărimea demografică a ţărilor din Europa Centrală -
2p;
3. dezvoltarea economică a ţărilor din vestul Europei,
care prezintă o mare atractivitate pentru populaţia din
Europa de Est - 2p.
E.- procesul de îmbătrânire a populaţiei Ucrainei - 2p;
- declinul economic înregistrat de Ucraina - 2p.
Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi

Varianta 54
A.1. noiembrie şi decembrie;
2. 74 m3/s, luna ianuarie.
B.1. temperaturile scăzute şi precipitaţiile modeste sub
formă de ninsoare, din lunile de iarnă, influenţează
regimul de scurgere;
2. 275 m3/s;
3. suprapunerea topirii zăpezilor cu perioada ploilor de
primăvară şi de la începutul verii.
C.1. Salonic, Patras, Iraklion; - 3p
2. Paralia - Katerini - Olimp; Atena - Pireu; Kalambaka -
Meteora;
3. Munţii Pindului; - 1p
4. Creta, Santorin, Rodos; 
D.- deosebire: relieful Spaniei este unul de podiş
(meseta) traversat de sierre şi înconjurat de lanţuri
muntoase (alt. max. 3478 m), pe când relieful Modovei
este unul de podiş (alt. max. 429 m) şi câmpie care
coboară în trepte de la nord la sud;
- deosebire: în Spania relieful glaciar are o largă
dezvoltare în Munţii Pirinei şi Sierra Nevada (cel mai
sudic gheţar din Europa), pe când în Republica Moldova
relieful glaciar lipseşte datorită altitudinilor mici ale
reliefului;
- deosebire: în Spania se remarcă climatul oceanic (în
nord-vest) şi cel mediteranean (în est), pe când în
Republica Moldova aceste influenţe lipsesc, caracteristic
fiind climatul continental.
E.- procesul de îmbătrânire a populaţiei ţărilor Europei
de Est;
- declinul economic înregistrat de ţările Europei de Est.

Varianta 55
A.1. luna Ianuarie, temperatura medie lunară minimă
este de 7°C - 2p;
2. luna iulie, temperatura medie lunară maximă este
25°C - 2p.
B.1.18°C-2p;
2. media aritmetică a temperaturilor medii lunare - 2p;
3. advecţia maselor de aer tropical dinspre Africa spre
sudul şi sud-estul continentului
C.1. Munţii Balcani, Munţii Rila-Rodopi, Podişul
Prebalcanic; - 3p
2. lignit; - 1p
3. cultura porumbului, cultura trandafirilor; - 2p
4. Burgas, Vama; - 2p
5. Albena, Nessebar. - 2p
D.1. Bulgaria a avut o economie centralizată, de tip
socialist până în 1989, în prezent este în curs de
restructurare şi modernizare, axată pe servicii,
agricultură şi industrie.
2. Germania are o economie dezvoltată şi diversificată,
bazată pe unele resurse proprii turism şi activităţile
financiar-bancare;
E.- avantaj: se realizează cu costuri relativ mici şi
resurse inepuizabile;
- dezavantaj: pericolul colmatării lacurilor de acumulare
şi scăderea randamentului de funcţionare al centralelor
hidroelectrice.

Varianta 56
A.1. 10-12 mm/an în iulie - 2p;
2. 118-120 mm/an în noiembrie - 2p.
B.1. 108 - 110 mm/an - 2p;
2. octombrie, noiembrie - 2p; •
3. temperatura medie a anului este ridicată în lunile de
vară, determinată şi de vânturile calde din sud din zona
continentului Africa - 2p.
C.1. Câmpia Panonică; Munţii Bakony; - 2p
2. Dunărea; Tisa; - 2p
3. Balaton; - 1p
4. climă temperat-continentală cu influenţe oceanice; -
2p
5. Budapesta, Debrecen, Szeged; - 2p
6. republică parlamentară. - 1p
D.1. Bulgaria: 66,58 loc/km2; Finlanda: 15,47 loc/km2;
Luxemburg: 183,45 loc/km2; Slovacia: 111,36 loc/km2.
2. Condiţiile fizico-geograflce.
E.1. - în nord clima este subpolară, iar în sud-est boreală
cu influenţe continentale - 2p; - relief muntos în nord, cu
pădure de conifere extinsă', iar în sud câmpie cu
numeroase
lacuri glaciare - 2p.
2. Valoarea ridicată a PIB-ului este determinată de
economia de piaţă modern dezvoltată cu înaltă
productivitate a muncii.

Varianta 57
A.1.10 mm/an în iulie - 2p; 2. 52 mm/an în octombrie -
2p.
B.1. 42 mm/an - 2p;
2. 6 luni - 2p;
3. circulaţia din sud a maselor de aer, calde şi uscate -
2p.
C.1. Câmpia Niprului; Podişul Podolic; - 2p
2. Nipru, Nistru; - 2p
3. climat de câmpie, climat de munte; - 2p
4. minereu de fier, cărbuni; - 2p
5. Kiev, Odessa. - 2p
D.1. Grecia, datorită unor extinse culturi mediteraneene
ce necesită forţă de muncă.
2. Franţa, datorită gradului ridicat de mecanizare a
agriculturii şi dezvoltării unei industrii moderne, a
determinat ponderea mai mare a populaţiei în sectorul
terţiar.
E.1. O cauză sunt fermele agricole specializate cu
producţie comercială de piaţă ce utilizează un număr
redus de forţă de muncă.
2. O cauză este dată de condiţiile naturale favorabile
dezvoltării unor culturi agricole mediteraneene, precum
şi a serviciilor, îndeosebi comerciale şi turistice.

Varianta 58
A.1. -1°C în ianuarie - 2p;
2. + 23°C în iulie - 2p.
B. 1.24°C
2. valoarea radiaţiei solare variază în cursul unul an - 2p;
3. Se efectuează suma temperaturilor medii din fiecare
zi a anului şi totalul se împarte la numărul zilelor din
anul respectiv. *
C.1. România; Ungaria; - 2p
2. Câmpia Niprului; Podişul Podolic; - 2p
3. Nipru;-1p
4. climă temperat-continentală cu influenţe de ariditate;
- 1p
5. minereu de fier; cărbune; - 2p
6. Kiev, Odessa. - 2p
D.- asemănare: predomină relieful muntos;
- deosebire: clima Austriei este temperat-continentală cu
influenţe oceanice;pe cand Grecia are clima
mediteraneană;
- deosebire; în Austria predomină argiluvisoluri şi
spodosoluri, iar în Grecia predomină solurile terra rosa.
E.Creşterea numărului de locuitori în Portugalia a fost
determinată de următoarele cauze:
- natalitatea mare şi mortalitatea mică;
- imigraţia pentru locuri de muncă;

Varianta 59
A.1. iunie -148 mm/ an - 2p;
2. octombrie - 55 mm/an - 2p.
B.1. Franţa 114,66 loc/ kmp; Italia 192,28 loc/kmp;
2. Datorită numărului mare al populaţiei şi al suprafeţei
relativ reduse.
C.1. Marea Tireniană; Marea Adriatică; - 2p
2. Munţii Alpi, Munţii Apenini; - 2p
3. Padul; - 1p
4. climă mediteraneană; - 1p
5. gaze naturale; - 1p
6. industria chimică; - 1p
7. Roma, Veneţia. - 2p
D.- asemănare: în Franţa şi Ucraina predomină (aproape
de 80%) relieful sub 500 m altitudine
- deosebire: Clima Franţei este temperat-oceanică şi în
sud mediteraneană, iar Ucraina are clima temperat-
continentală cu influenţe de ariditate.
- deosebire: Vegetaţia şi solurile Franţei sunt
predominant păduri de foioase pe argiluvisoluri, în sud
vegetaţie mediteraneană pe soluri terra rosa, iar în
Ucraina predomină stepa şi silvostepa pe soluri de tip
molisol.
C. Pentru Grecii
E.- în interiorul ţării predomină relieful muntos al
Munţilor Pindului unde sunt oraşe mai puţine:
- câmpiile litorale şi lungimea mare a ţărmului,
fragmentat de numeroase golfuri şt prezenţa a
numeroase insule, favorizează dezvoltarea oraşelor şi
densitatea mare a populaţiei.

Varianta 60
A.1. -2 °C, ianuarie - 2p;
2. + 23 °C, iulie - 2p.
B.1.25°C-2p;
2. variaţia radiaţiei solare globale în timpul unui an - 2p; 
3. Temperatura medie lunară se calculează astfel: se
face suma temperaturilor medii zilnice din luna
respectivă şi totalul se împarte la numărul de zile ale
acelei luni - 2p.
C.1. Bulgaria; - 1p
2. Munţii Pindului, Câmpia Tesaliei; - 2p
3. climă mediteraneană; - 1p
4. vegetaţie mediteraneană; - 1p
5. bauxită, minereu de fier; - 2p
6. industria aluminiului, industria siderurgică şi a
construcţiilor navale; - 2p
7. Pireu. - 1p
D.1. Germania: 230,861 loc/km2; Grecia: 81 loc/km2;
2. factorii fizico-geografici; evoluţia istorică şi
valorificarea revoluţiei industriale;
E.- Rata mare a natalităţii, rata redusă a mortalităţii şi
ca urmare bilanţul natural pozitiv ce a determinat
creşterea populaţiei.
- revoluţia industrială; progresele în domeniul medicinii.

Varianta 61
A.1. mai; 8000 m3/s;
2. octombrie; 2000 m3/s.
B.1. Franţa 114,7 loc/km2; Germania 230 loc/km2;
Grecia 81 loc/km2;
2. Germania (230 loc/km2), datorită gradului ridicat de
urbanizare (90% populaţie urbană) şi industrializare
ridicat la care se adaugă nivelul de trai ridicat.
C.1. oricare dintre: Munţii Alpi, Munţii Apenini, Câmpia
Padului; - 2p
2. oricare dintre: gaze naturale, marmură, sulf, ape
geotermale; - 2p
3. construcţii de maşini (autoturisme), industrie textilă
(lână, mătase, bumbac), industrie petrochimică şi chimie
de sinteză; - 3p
4. oricare dintre: Genova, Veneţia, Napoli; - 2p
5. oricare dintre: Sicilia, Sardinia. - 1p
D.1. Circa 80% din teritoriul Ungariei este reprezentat de
câmpie, iar climatul este temperat continental de
tranziţie, cu precipitaţii medii de 550-650 mm/a\
2. Serbia este traversată de Dunăre şi de principalii ei
afluenţi: Tisa, Drava, Savâ şi Morava.
3. Deteriorarea situaţiei economice (scăderea nivelului
de trai) în ţările din estul Europei, după destrămarea
blocului comunist şi nivelul de dezvoltare mult mai
ridicat al statelor vest-europene. t
E.- dezvoltarea domeniilor de IT, biotehnologie şi
telecomunicaţii - 2p;
- crearea de euroregiuni de dezvoltare economică
specifice, specializate - 2p.

Varianta 62
A.1. octombrie; 2100 m3/s; - 2p;
2. martie şi iulie - 2p.
B.1. Italia 192 loc/km2; Germania 230 loc/km2; Grecia
81 loc/km2;
2. Germania (230 loc/km2); grad ridicat de urbanizare şi
industrializare (90% populaţie urbană), nivel de trai
ridicat.
C.1. Munţii Pirinel, Câmpia Andaluziei; - 2p
2. oricare dintre: cărbuni, roci de construcţie, mercur
(locul II pe glob); - 2p
3. oricare dintre: industrie alimentară (ulei de măsline,
vinuri), industrie uşoară (textilă confecţii, pielărie,
încălţăminte), construcţii de maşini, metalurgie; - 3p
4. oricare dintre: Algeclras, Barcelona, Valencia; - 2p
5. oricare dintre: Baleare (Ibiza, Mallorca), Canare. - 1p
D.1. prezenţa minereurilor de fier (locul II în Europa),
mangan (cel mal mare zăcământ de pe glob, la Nikopol),
titan (locul II pe Glob), cărbuni superiori (bazinul
Donetk);
2. potenţialul favorabil al cadrului natural pentru
agricultură, nivelul tehnologic ridicat productivitatea şi
producţiile agricole mari sunt premisele Franţei pentru o
agricultură dezvoltată
E.- este extinsă, diversificată, densă şi modernă;
- complementarizarea reţelei de transport, precum şi
creşterea vitezelor de deplasare.
Varianta 63
A.1. aproximativ 14° C, în luna iulie;
2. aproximativ 63 mm, în luna august.
B.1. Polonia 123,2 loc/km2; Slovacia 111,4 loc/km2;
2. Bulgaria (66,6 loc/km2) are o densitate a populaţiei
mai scăzută, din cauza reliefului mai înalt şi mai
fragmentat (predominant de podiş şi montan) şi din
cauza gradului mai redus de urbanizare şi industrializare.
C.1. climă mediteraneană; - 1p
2. vestigiile antice (Acropole, Delfi, Olympia, Cnossos
etc.) şi insulele cu peisaje pitoreşti (Cycladele, Creta,
Rodhos etc); - 2p
3. oricare dintre: Pireu, Salonic, Iraklion, Patras; - 3p
4. oricare dintre: Munţii Pindului, Câmpia Thesaliei,
Câmpia Macedoniei; - 2p » 5. oricare dintre: Creta,
Rodhos, Cycladele, Ionice. - 2p
D.1. - climatul mediteranean, favorabil, al Italiei
comparativ cu climatul aspru, restrictiv, temperat rece şi
subpolar al Finlandei;
- relieful şi solurile fertile, favorabile comunităţilor
umane, în Italia, faţă de vastele întinderi de păduri de
conifere, numărul mare de lacuri glaciare şi solurile cu
fertilitate redusă ale Finlandei.
E.- sunt surse de energie inepuizabile;
- sunt nepoluante.

Varianta 64
A.1. -1 "C; 2. orice valoare cuprinsă între 22 - 24 °C.
B.1. iunie;
2. aproximativ 10 °C;
3. în 11 luni ale anului temperaturile medii lunare au
valori de peste 0 °C, ceea ce nu favorizează
manifestarea fenomenului de îngheţ.
C.1. Balcani, Rila-Rodopi - 2p;
2. oricare dintre: Dunăre, Mariţa, Struma, Iskăr - 2p;
3. oricare dintre: Sofia, Varna, Burgas, Plovdiv, Ruse,
Silistra - 3p;
4. oricare dintre: Ruse, Giurgiu, Vidin, Calafat, Silistra,
Călăraşi - 2p;
5. Vama sau Burgas - 1p.
D.1. Franţa (68,9%);
2. Slovenia (3,2%);
3. Bulgaria (14,3%).
E.1. nivelul mai scăzut de urbanizare şi industrializare,
tradiţiile în activităţile agricole potenţialul favorabil al
cadrului natural pentru agricultură;
2. nivelul tehnologic ridicat al agriculturii (gradul ridicat
de mecanizare a lucrărilor agricole)

Varianta 65
A.1. aproximativ 325 mc/s;
2. septembrie.
B.1. iunie;
2. precipitaţiile medii în lunile august şi septembrie sunt
cele mai scăzute din cursul anului, pe fondul unor
temperaturi medii ridicate;
3. topirea zăpezilor în sectorul montan; cantitatea
crescută de precipitaţii.
C.1. oricare dintre: Câmpia Panonică (Tisei), Munţii
Bukk, Matra, Bakony - 2p;
2. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Drava - 2p;
3. Balaton - 1 p;
4. stepa şi silvostepa (pusta) - 1p;
5. oricare dintre: Budapesta, Gyor, Debreţin, Pecs,
Szeged, Miskolc, Tatabanya - 3p. 6.2004- 1p.
D.1. 3 loc/kmp; 388 loc/kmp - 3p;
2. condiţiile climatice; poziţia geografică - 3p.
E.- existenţa resurselor de uraniu;
- utilizarea tehnologiilor avansate care permit
construirea şi securizarea unor centrale

Varianta 66
A.1. iulie, august; aproximativ 27 °C;
2. ianuarie; aproximativ 8 °C.
B.1.d;2.d;3.b.
C.1. oricare dintre: Munţii Carpaţi, Câmpia Niprului,
Câmpia Crimeei, Câmpia Mării Negre. Colinele Doneţului
- 2p;
2. oricare dintre: climat temperat-continental, climat
mediteranean; - 2p
3. Nistru, Nipru, Prut; - 2p
4. Marea Neagră; - 1 p
5. oricare dintre: cărbuni, minereuri de fier, uraniu,
sare; - 2p
6. Kiev. - 1p
D.1. petrol-2p;
2. cărbune, hidroenergie - 4p.
E.- existenţa climatului subpolar;
- pădurile ocupă suprafeţe întinse.

Varianta 67
A.1. 225 m3/s, aprilie - 2p;
2. 50 m3/s, septembrie - 2p.
B.1. 175 m3/s;
2. topirea zăpezilor şi precipitaţii abundente;
3. hidroenergie, alimentarea cu apă a populaţiei,
industriei sau agriculturii - 2p.
C.1. Munţii Alpi, Munţii Apenini - 2p;
2. oricare dintre: Tibru, Pad, Arno, Adige; - 2p
3. oricare dintre: Genova, Veneţia, Trieste, Taranto; - 2p
4. oricare dintre: industria constructoare de maşini,
industria chimică, industria textilă; - 3p
5. oricare dintre: Sicilia, Sardinia. - 1p
D.- scăderea valorilor bilanţului radiativ şi ale
temperaturii aerului o dată cu creşterea latitudinii;
extinderea masei continentale în longitudine - 3p;
- vegetaţia mediteraneană este localizată în jurul Mării
Mediterane, iar vegetaţia de stepă este localizată în
nordul şi nord-vestul Mării Negre - 3p.
E.1. cauze economice (pentru căutarea unui loc de
muncă mai bine plătit), cauze culturale (pentru
continuarea studiilor) - 2p;
2. deplasarea populaţiei din ţările Europei de Est către
ţările Europei de Vest din motive economice şi
deplasarea tinerilor din toate ţările Europei către
centrele universitare din motive educaţionale - 2p.

Varianta 68
A.1. 82,5 mm, iunie - 2p;
2. 40 mm, februarie - 2p.
B.1. 42,5 mm;
2. suma cantităţilor medii lunare împărţită la 12;
3. februarie şi martie (sau octombrie şi noiembrie).
C.1. Câmpia Nord-Europeană, Munţii Alpi - 2p;
2. temperat de tranziţie - 1 p;
3. Rhin, Elba - 2p;
4. oricare dintre: cărbuni superiori (huilă), minereu de
fier, uraniu, săruri de potasiu şi sodiu; - 2p;
5. oricare dintre: Duisburg, Koln, Mainz, Bremen; - 2p;
6. oricare dintre: Zidul Berlinului, castelele de pe valea
Rhinului. - 1p;
D.1. curentul Atlanticului de Nord - 2p;
2. activităţi portuare - 2p;
3. Marea Britanie, Norvegia - 2p.
E.- prezenţa cadrului natural favorabil (zona de câmpie
cu soluri fertile într-un climat temperat-oceanic);
- agricultură performantă cu numeroase îmbunătăţiri
funciare.

Varianta 69
A.1. 24°C, iulie - 2p;
2. -1 °C, ianuarie - 2p.
B.1. martie 5°C, octombrie 10°C;
2. 24 °C - (-1 °C) = 25 °C;
3. octombrie şi noiembrie.
C.1. Munţii Alpi, Munţii Pirinei, Masivul Central Francez -
3p;
2. mediteranean, temperat-oceanic - 2p;
3. Sena, Rhone - 2p;
4. industrie constructoare de maşini, industrie chimică -
2p;
5. Muzeul Luvru - 1 p.
D.- Dunărea facilitează legăturile cu numeroase ţări
europene situate în bazinul hidrografic; prin intermediul
canalelor asigură legături şi cu alte ţări europene - 2p;
- Marea Neagră permite legături cu ţările riverane, iar
prin comunicarea cu Oceanul Planetar asigură legătura cu
toate ţările Europei care au ieşire la mări sau oceane -
2p;
- Munţii Carpaţi traversează mai multe state europene,
constituind un element natural de legătură - 2p.
E.- cel mai mare oraş al Marii Britanii cu peste 7 milioane
de locuitori, un important centru comercial şi financiar -
2p;
- deţine o industrie diversificată şi puternică
(constructoare de maşini, chimică etc), un important nod
de căi de comunicaţie şi un bogat potenţial turistic
(cultural, istoric) - 2p.

Varianta 70
A.iulie;
2.ianuarie;
3.3* C
4.17*C
B.1.a; 2.c; 3.c.
C.1. oricare dintre: Câmpia Tisei, Munţii Matra, Munţii
Bukk, Munţii Bakony; - 1p
2. oricare dintre: temperat-continentală de tranziţie
între cea oceanică şi cea continentală; - 1p
3. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Criş, Drava, Raba şi Lacul
Balaton; - 3p ' 4. oricare dintre: stepă (pustă) şi
silvostepă; - 1p
5. oricare dintre: soluri fertile, bauxită, resurse de apă; -
2p
6. Budapesta; - 1p
7. oricare dintre: Lacul Balaton, Băile Termale din
Budapesta. - 1p
D.1. densitatea populaţiei: Olanda, 397,13 loc/km2;
Estonia 29,28 loc/km2; PIB: Olanda, 31.047 euro,
Estonia, 19.637 euro - 2p;
2. relief jos de câmpie, climă temperat-oceanică - 2p;
3. economie în tranziţie către economia de piaţă - 2p.
E.- resurse de materii prime (minereuri radioactive) - 2p;
- capacităţi de producţie (atomocentrale) - 2p.

Varianta 71
A.1. iulie şi august - 1p;
2. ianuarie - 1p;
3. cea. 8°C - 1p;
4. cea. 27°C - 1p.
B.1.a;2. d ;3. a.
C.1. Munţii Balcani (Stara Pianina) şi Munţii Rila-Rodopi
sau Câmpia înaltă a Dunării. Traciei Superioare; - 2p;
2. lignit şi minereuri neferoase - 2p;
3. temperat-continentală la nord de Munţii Stara Pianina
şi mediteraneană la sud de aceşti munţi; - 1p
4. Dunăre sau Mariţa; - 1p
5. Sofia şi Burgas sau Varna; - 2p
6. Ruse; - 1p
7. staţiunile balneo-maritime de pe malul Mării Negre
(Vama, Burgas, Balcic). - 1p
D.1. Austria 97,6 loc/km2; Ungaria 107,2 loc/km2;
PIB/loc: Austria 34057 euro/loc; Ungaria 17332 euro/loc;
2. suprafaţa mică a celor 2 state;
3. Austria are o economie dezvoltată, bazată pe resurse
proprii, turism şi activităţile financiar-bancare.
Ungaria a avut o economie centralizată, de tip socialist,
până în 1989, în prezent modernizată şi axată pe servicii,
industrie şi agricultură.
E.- relieful, prin altitudine şi declivitate mare, determină
un potenţial hidroenergetic ridicat al râurilor ;
- climatul montan cu precipitaţii ridicate, zăpezi şi
gheţari permanenţi care se constituie în surse bogate de
alimentare cu apă a râurilor - 2p

Varianta 72
A.1. iulie;
2. ianuarie;
3. aprox.-18 °C;
4. aprox. 20 °C.
B.1.d-2p; 2.c-2p; 3. d - 2p.
C.1. oricare dintre: Podişul Podolic, Munţii Carpaţi,
Câmpia Niprului, Colinele Doneţului - 2p;
2. Nistru şi Nipru - 2p;
3. stepa, molisol (cernoziom) - 2p;
4. cărbunii şi minereul de fier; industria siderurgică şi
industria energetică - 2p;
5. Kiev. - 2p.
D.1. - Germania - aproximativ 231 loc/ km2; aproximativ
313 061 euro/loc - 1p; - Finlanda - aproximativ 15,5 loc/
km2; aproximativ 328 809 euro/loc - 1p;
2. - condiţiile fizico-geografice deosebite - 2p;
3. - dezvoltarea economică a celor două ţări - 2p.
E.- un prim argument este acela că ţările sunt situate în
regiunea climatului mediteranean, favorabilă culturii
măslinului - 2p; .
- un al doilea argument este dat de dezvoltarea acestor
ţări; în agricultură predomină gospodăriile mici în care se
cultivă măslinul - 2p.

Varianta 73
A.1.18°C, în luna iulie - 2p; 2. -5°C, în luna ianuarie -
2p.
B.1. aprilie, mai, septembrie, octombrie - 2p;
2. iarna (în lunile ianuarie, februarie şi decembrie), t <
0°C; vara (în lunile iunie, iulie şi august), t> 13°C - 2p;
3. amplitudinea termică reprezintă diferenţa dintre
temperatura medie a lunii celei mai calde şi temperatura
medie a lunii celei mai reci, în graficul de faţă fiind de
23 °C - 2p.
C.1. oricare dintre: Câmpia Panonică, Munţii Mâtra,
Munţii Biikk etc; - 1p
2. climă temperat-continentală de tranziţie între cea
oceanică şi cea continentală - 1p.
3. oricare dintre: Dunărea, Tisa, Criş, Drava şi Lacul
Balaton etc; - 3p
4. oricare dintre: pustă, stepă, silvostepă, molisol
(cernoziom); - 2p
5. oricare dintre: bauxită, cărbune, soluri fertile; - 1p
6. oricare dintre: Budapesta, Debrecen, Gyor, Miskolc,
Szeged, Pecs. - 2p
D.1 - Austria, aproximativ 98 loc/kmp (8 192 880 :
83.870); - Germania, aproximativ 231 loc/kmp (82 422
299 : 357 021). 2. Ţară dezvoltată cu nivel de trai ridicat,
cu relief de câmpie.
E.- condiţiile climatice vitrege ale Islandei (climat
subpolar, rece, care susţine inclusiv gheţari de calotă) au
contribuit din plin la o valoare redusă a densităţii
populaţiei, comparativ cu Olanda care beneficiază de un
climat temperat-oceanic mai blând, moderat termic,
favorabil comunităţilor umane - 2p;
- poziţia geografică izolată a Islandei, activitatea
vulcanică şi calota glaciară, care restricţionează
posibilităţile de habitat, lipsa resurselor de sol şi subsol
(exceptând apele geotermale) au determinat o activitate
economică mult mai limitată (pescuit, vânătoare,
creşterea animalelor) şi implicit un grad mult mai redus
de populare, comparativ cu Olanda, care are o poziţie
foarte favorabilă la Marea Nordului, cu un relief de
câmpie, cu soluri fertile, cu resurse importante de gaze
naturale, într-o zonă cu oportunităţi economice largi
(activităţi comerciale, navigaţie, agricultură, industrie
petrochimică etc.) şi nu în ultimul rând, cu puternice
tradiţii în activităţile meşteşugăreşti şi industriale;
aceste avantaje ale Olandei au constituit tot atâtea
premise pentru o densitate mare a populaţiei - 2p.

Varianta 74
A.1. 325 m3/s (aprilie şi mal);
2. 80 m3/s (septembrie).
B.1. februarie, Iulie;
2. martie, iunie;
3. se însumează valorile lunare, iar rezultatul se împarte
la 12 (luni).
C.1. oricare dintre: Podişul Moldovei Centrale, Platoul
Moldovei, Câmpia Moldovei de Sud; - 1p
2. temperat-continental arid; - 1p 3 Prut şi Nistru; - 2p
4. stepă; - 1p
5. oricare dintre: Chişinău, Tiraspol, Tighina, Bălţi,
Orhei; - 3p
6. Ungheni, Albita. - 2p
D.1. 1977 = 3,6%o; 1992 = 3,4%»; 2002 = -0,4%0.
2. Rata mortalităţii mai mare decât rata natalităţii.
E.1. factori naturali (relieful, clima); factori economici
(dezvoltarea industriei, a agriculturii);
2. oricare dintre: Germania; Olanda; Belgia.

Varianta 75
A.1. 225- 230 m3/s, aprilie - 2p; "
2. 50 m3/s, septembrie - 2p.
B.1. primăvara - 2p;
2. toamna - 2p;
3. 175 - 180 m3/s - 2p.
C.1. oricare dintre: Munţii Balcani (Stara Pianina), Munţii
Rila-Rodopi, Câmpia înaltă a Dunării, Traciei Superioare;
- 2p
2. temperat-continentală la nord de Munţii Stara Pianina
şi mediteraneană la sud de aceşti munţi; - 1 p
3. oricare dintre: Dunăre, Mariţa, Struma; - 2p
4. oricare dintre: stepă, păduri de foioase, vegetaţie
mediteraneană; - 1p
5. oricare dintre: Sofia, Burgas, Balcic, Plovdiv, Ruse şi
Varna; - 2p
6. Negru Vodă, Giurgiu-Ruse. - 2p
D.1.2,83 km/km2
2. - are un important bazin hidrografic trecând prin zece
ţări şi patru capitate;
- face legătura între Europa Vestică (Marea Nordului) cu
Europa Răsăriteană (Marea Neagră) prin intermediul
canalului Dunăre - Main - Rhin.
E.- subtropicală (mediteraneană) - 2p;
- poziţia geografică - 2p.

Varianta 76
A.1. 11 milioane locuitori;
2. 6,5 milioane locuitori.
B.1. Milano;2. Atena;3. Iberică.
C.1. Marea Nordului; - 1p
2. Munţii Alpi şi Munţii Pădurea Neagră; - 2p
3. climat temperat-oceanic; - 1p
4. Rhin, Elba; - 2p
5. cărbuni superiori, minereuri feroase; - 2p
6. Berlin, Munchen. - 2p
D.- asemănare: în ambele ţări câmpiile deţin ponderi
însemnate (Câmpia Alfold, Câmpia Normandiei)
- deosebire: altitudinile maxime sunt mai mari în Franţa
(peste 4000 m în Munţii Alpi) faţă de Ungaria (peste 1000
m în Munţii Matra);
- deosebire: clima este temperat oceanică în mare parte
din teritoriul Franţei, pe când în Ungaria este specific
clima temperat-continentală.
E.- apropierea Franţei faţă de Oceanul Atlantic,
determinând o nuanţă oceanică climatului temperat;
- influenţele de ariditate specifice estului Europei.

Varianta 77
A.1.22°C, iulie-2p; 2. 0,2°C, ianuarie - 2p.
B.1. amplitudinea termică medie anuală |22 °C - °C 0,2|
= |21,8 °C| = 21,8 °C - 2p;
2. câmpie - 2p;
3. diferenţa de temperatură medie februarie-august este
|1,8°C - 21,8°C| = = |-20 °C| = 20 °C - 2p.
C. 1. Munţii Cantabria, Câmpia Andaluziei; - 2p
2. minereuri feroase, cărbuni; - 2p
3. climat mediteranean, climat temperat-oceanic; - 2p
4. siderurgia, industria energetică; - 2p
5. Barcelona, Valencia. - 2p
D.1. Dezvoltarea timpurie a industriei în Olanda, care a
condus la formarea unei aglomeraţii urbane-industriale
(Randstad Holland); existenţa unor resurse naturale mai
bogate şi mai vari-ate în Olanda.
2. Marea Britanie, Irlanda.
E.- dezvoltarea economică puternică, care determină
fluxuri de emigranţi din Europa Centrală şi de Est, Africa
de Nord etc;
- cadrul natural care în mare parte este favorabil locuirii.

Varianta 78
A.1.21°C, iulie -2p; 2. -1,8 °C, ianuarie - 2p.
B.1. amplitudinea termică medie anuală |21 °C - (-1,8)
°C| = |22,8 °C| = 22,8 '
2. câmpie - 2p;
3. diferenţa de temperatură medie februarie - august
este |0,5 °C - 20 °C| = = |-19,5 "C| = 19,5 "C-2p.
C.1. fier, cărbune, petrol - 3p;
2. industria siderurgică, industria termoenergetică,
industria chimică - 3p;
3. Liverpool, Cardiff - 2p;
4. zona Londrei; Stonehange - 2p.
D.1. existenţa resurselor de cărbune şi minereuri în
Germania, determinând dezvoltatea timpurie a
industriei; bilanţul migratoriu pozitiv în Germania şi
negativ în România.
2. România, Bulgaria.
E.-în statele din Europa Centrală valorile densităţii
populaţiei sunt ridicate datorită condiţiilor climatice
favorabile - 2p;
- statele din Europa Centrală au o economie foarte
dezvoltată (Germania, Austria) şi un nivel de trai ridicat -
2p.

Varianta 79
A.1. martie, noiembrie;
2. -2 "C şi 10 °C.
B.1. -4 °C în ianuarie;
2. 21 °C în iulie;
3. 25 °C.
C.1. Relief variat, cu toate treptele majore de relief
(Munţii Alpi, Masivul Central Francez, Câmpia Normandiei
etc); prezenţa reliefului glaciar în Munţii Alpi şi Munţii
Pirinei. - 2p
2. minereuri feroase, cărbuni; - 2p
3. temperatura medie anuală de 8-15 °C, prezenţa
climatului temperat-oceanic, mediteranean şi montan
etajat; - 2p
4. industria constructoare de maşini, industria chimică; -
2p
5. Marsilia, Le Havre. - 2p
D.1. condiţii climatice restrictive în Europa de Nord;
2. dezvoltarea economică;
3. gradul de dezvoltare economică mai redus al ţărilor
din Europa de Est.
E.- existenţa a numeroase râuri montane, cu debit şi
pantă mari;
- existenţa unor resurse limitate de combustibili fosili.

Varianta 80
A.1. dezvoltarea industrială - 2p;
2. reducerea ponderii agriculturii în economie şi
creşterea nivelului de trai - 2p.
B.1. 22 mii. loc. + 18 mii. loc. = 40 mii. loc. în 1946; 42
mii. loc. + 15 mii. loc. = 57 mii. loc. în 1990 - 2p;
2. 100*21/(21+13)=61,76% - 2p;
3. 100*45/(45+14)=76,27% - 2p.
C.1. Munţii Apenlni, Câmpia Padului; - 2p
2. minereuri neferoase; roci de construcţie (marmură); -
2p
3. climă mediteraneană; - 1p
4. Tibru, Pad, Maggiore; - 3p
5. Roma, Torino. - 2p
D.1. Suedia = 19,6 loc/km2, Ucraina = 78,35 loc/km2 -
3p;
2. principala cauză o reprezintă diferenţierea climatică
dintre cele două state, precum şi valoarea mare a
populaţiei din Ucraina - 3p.
E.- Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
dispune de un potenţial turistic natural şi antropic mare,
datorită istoriei şi culturii, formelor de relief care atrag
anual un număr mare de turişti - 2p;
- principalele obiective turistice sunt: monumente,
muzee, parcuri (Turnul Londrei, Parlamentul, Trafalgar
Square, Stonehenge, etc.) - 2p.

Varianta 81
A.1. Germania, 82.000.000 loc;
2. Irlanda, 4.000.000 loc.
B.1. Franţa şi Marea Britanie;
2. Italia si Spania;
3. 60.000.000 loc.
C.1. locul 1 la producţia de vinuri în Europa; cel mai
mare producător european de came;
2. minereu de fier, bauxită, cărbuni, roci de construcţii;
- 3p
3. oricare dintre: Sena, Loire, Rhon, Rhin; - 2p
4. Strasbourg; - 1p
5. Nantes, Le Havre, Marsilia. - 2p
D.1. Bulgaria, 67,73 loc/kmp; Finlanda, 15,47 loc/kmp;
2. condiţiile naturale restrictive (clima subpolară).
E.- nivelul de trai scăzut;
- insuficienţa locurilor de muncă pe fondul restructurării
economice după căderea regimurilor comuniste.

Varianta 82
A.1. 27 °C, iulie;
2. cea 17 °C;
3. cea 50 mm.
B.1. Olanda, 387,8 loc/kmp; Germania, 230,86 loc/kmp;
Portugalia, 109,31 loc/kmp;
2. Olanda;
3. populaţie numeroasă raportată la suprafaţa mică a
ţării.
C.1. Munţii Pindului; - 1p
2. marmură, bauxită; - 2p
3. climă mediteraneană; - 1p
4. vegetaţie mediteraneană; - 1p
5. industria metalurgică, industria materialelor de
construcţii; - 2p
6. Salonic, Pireu; - 2p
7. Creta, - 1p
D.1. agricultură puternic mecanizată, agricultură
intensivă (chimizată);
2, în jumătatea nordică se disting câmpiile (Bazinul
Parizian) şl podişuri (Podişul Ardenl), Tn partea central-
vestică câmpiile (Bazinul Aquitanlei) şl coline (Colinele
Gătlne), iar în partea estică şl sudică munţii (Munţii
Pirinei, Munţii Alpl) şi podişurile (Podişul Longres).
E.- antropizare timpurie şi Intensă;
-utilizarea lemnului pentru construcţii navale, consum
casnic etc, pădurile fiind înlocuite de arbuşti
sempervirescenţl.

Varianta 83
A.1. 143 -145 mm, iulie;
2. 53 - 55 mm, octombrie.
B.1.c;2. d; 3. b.
C.1. Munţii Alpi, Câmpia Germană; - 2p
2. climă temperată de tranziţie; - 1p
3. Dunăre, Rhin; - 2p
4. cărbuni, minereuri; metalurgia, industria chimică; - 4p
5. Duisburg. - 1p
D.1. Albania, 111,49 loc/kmp; Belgia, 324,59 loc/kmp;
2. populaţia Belgiei este de trei ori mai mare decât
populaţia Albaniei, având suprafeţe comparative;
3. populaţia Belgiei ocupată dominant în servicii şi
industrie, pe când cea a Albaniei în agricultură; nivelul
de trai şi de industrializare mult mai ridicat în Belgia.
E.- potenţialul turistic natural al Italiei este mult mai
variat decât cel al Olandei, favorizând practicarea
tipurilor majore de turism/montan, balnear-maritim, de
cură balneară);
- Italia deţine jumătate din bogăţia artistică a lumii
inclusă în patrimoniul UNESCO

Varianta 84
A.1. 97 - 99 mm, iunie;
2. 25 mm, februarie.
B.1. a; 2. d; 3. b.
C.1. Peninsula Balcanică; - 1p
2. Macedonia, Bulgaria; - 2p
3. Rhodos, Creta; - 2p
4. Atena, Salonic, Larissa; - 3p
5. turismul, transporturile pe apă. - 2p
D.1. Islanda, 2,91 loc/kmp; Ungaria, 108,56 loc/kmp.
2. condiţiile naturale restrictive din Islanda.
E.- Franţa prezintă resurse turistice diversificate: munţi,
plaje, oraşe cu arhitectură medievală
etc.;
- Munţii Alpi permit practicarea turismului pentru
sporturi de iarnă.

Varianta 85
A.1. 320 - 330 mc/s, mai;
2. 50 - 60 mc/s, octombrie.
B.1. topirea zăpezilor; ploi de primăvară;
2. precipitaţii scăzute.
C.1. bauxită, cărbuni, fier; - 3p
2. industria metalurgiei neferoase, industria siderurgică,
industria construcţiilor de maşini; - 3p
3. Le Havre, Nantes; - 2p
4. riviera franceză, Paris. - 2p
D.1. poziţia geografică în Europa de Est, amplitudini
termice mai ridicate, precipitaţii reduse (cea 500
mm/an);
2. producerea hidroenergiei este mai ieftină, riscurile
ecologice mai reduse comparativ cu termoenergia sau
atomoenergia.
E.1. identitate europeană, criterii democratice, criterii
economice etc;
2. - identitate europeană: statul ce candidează la
aderare trebuie să fie european;
- criterii democratice: pluralism politic, alegeri libere,
separarea puterilor în stat, respectarea drepturilor şi
libertăţilor, a statutului minorităţilor;
- criterii economice: economie de piaţă capabilă să se
încadreze în cerinţele şi standardele U.E.

Varianta 86
A.1. aproximativ 180 m3/s în luna martie; aproximativ
100 m3/s în luna octombrie - 2p;
2. aproximativ 260 m3/s - 2p.
B.1. fenomenele de îngheţ la nivelul solului corelate cu o
scăzută cantitate de precipitaţii - 2p;
2. topirea zăpezilor corelate cu ploi abundente de
primăvară şi vară - 2p;
3. aprilie şi mai - 2p.
C.1. Franţa, Austria - 2p;
2. lanţul alpin (Alpii Bavariei, Munţii Pădurea Neagră,
Munţii Metaliferi); podişul Bavariei - 2p;
3. cărbunii în bazinul Ruhr - 2p;
4. industria energetică şi siderurgia - 2p;
5. Berlin - 1p;
6. Duisburg - 1p.
D.1. Franţa; exploatarea raţională a fondului piscicol, a
fondului forestier şi mecanizarea agriculturii a condus la
eliberarea forţei de muncă ocupată în sectorul primar,
ceea ce explică ponderea scăzută a populaţiei ocupată în
acest sector economic.
2. Grecia; dominarea sectorului vegetal (2/3 din
producţia agricolă), creşterea animalelor în sistem
extensiv, pe baza păşunilor extinse (40% din teritoriul
ţării) şi flota de pescuit absorb un număr ridicat de forţă
de muncă, determinând ponderea ridicată a populaţiei
ocupată în sectorul primar.
E.1. Puternica dezvoltare economică şi gradul ridicat de
civilizaţie, în care populaţia devine un consumator intens
de servicii, a determinat dezvoltarea sectorului terţiar al
economiei Franţei.
2. Punerea în valoare a resurselor turistice.

Varianta 87
A.1. aprox. 28 °C; iulie;
2. aprox. 9 mm; iulie.
B.1. 65 mm;
2. nebulozitatea scăzută;
3. suma temperaturilor medii lunare raportate la 12 luni.
C.1. Munţii Alpi, Munţii Apenini; * 2p ^
2. mediteranean; - 1p
3. fond forestier, gaze naturale; - 2p
4. industria petrochimică, industria materialelor de
construcţii; - 2p
5. Torino, Napoli; - 2p
6. Riviera italiană. - 1p
D.1. Finlanda;
2. Olanda;
3. condiţii fizico-geografice restrictive.
E.- valori diferite ale bilanţului migratoriu;
- cauze economice.

Varianta 88
A.1. aproximativ 83 mm în luna iunie - 2p;
2. două luni (februarie, martie) la staţia Satu Mare; şase
luni la staţia Suceava (ianuarie, februarie, martie,
octombrie, noiembrie, decembrie) - 2p.
B.1. cantitatea de precipitaţii căzute într-o lună
raportată la numărul zilelor din acea lună, respectiv
cantitatea de precipitaţii dintr-un an raportată la cele 12
luni ale anului - 2p;
2. prezenţa influenţelor climatice oceanice la Satu Mare
faţă de staţia meteorologică Suceava unde se manifestă
influenţe climatice scandinavo-baltice - 2p.
C.1. San Marino şi Vatican (Statul Papal) - 2p;
2. Milano şi Torino - 2p;
3. aeronautică şi automobile - 2p;
4. Sicilia, Sardinia - 2p;
5. Gorda, Maggiore - 2p.
D.1. densitatea este de 69,8 loc/km2;
2. condiţii fizico-geografice restrictive (relief accidentat,
climat subpolar, pergelisol, fertilitate scăzută a solului);
3. climat favorabil habitării.
E.1. nivelul de dezvoltare economică a statelor; statele
dezvoltate alocă sume mari de bani pentru extinderea şi
îmbunătăţirea infrastructurii feroviare;
2. condiţii fizico-geografice diferite (relief accidentat,
declivitate mare a reliefului; condiţii climatice
restrictive) care determină densităţi scăzute ale
populaţiei şi implicit densităţi mici ale căilor ferate.

Varianta 89
A.1. valoarea maximă în staţia Zalău este de aproximativ
99 mm în luna iunie - 2p;
2. patru luni (mai, iunie, iulie şi august) în staţia Zalău;
cinci luni (mai, iunie, iulie, august şi septembrie) la
staţia Târgu Neamţ - 2p.
B.1. suma cantităţilor medii lunare de precipitaţii
raportată la 12 luni;
2. prezenţa influenţelor climatice oceanice la staţia
Zalău în comparaţie cu manifestarea în regim anticiclonic
a maselor de aer de la staţia meteorologică Târgu
Neamţ.
C.1. oricare dintre: Munţii Rila-Rodopi; Podişul
Prebalcanic; Câmpia Tracia Superioară; - 2p
2. republică parlamentară; - 1p
3. fond forestier; - 1p • '
4. trandafir, tutun; - 2p
5. Varna, Burgas; - 2p
6. litoralul Mării Negre; - 1p
7. Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre. - 1p
D.1. - dezvoltarea performanţelor tehnologice în
industria energetică, dar sunt şi nepoluante în
comparaţie cu cele clasice;
- impulsionate de „criza energetică" pricinuită de
creşterea rapidă a consumatorilor, dar şi de scumpirea
repetată a resurselor tradiţionale pe fondul scăderii
rezervelor - 2p;
2. - creşterea în balanţa energetică a energiei
alternative;
- scăderea resurselor de combustibili fosili la nivelul
continentului european - 2p;
3. Lituania, Ucraina - 2p.
E.- număr mare de emigranţi;
- cauze economice.

Varianta 90
A.1. aprox. 64 mm în luna iunie;
2. aprox. 22 mm; martie;
B.1. suma cantităţilor medii lunare de precipitaţii
raportată la 12 luni;
2. - influenţe climatice continental excesive la staţia
meteorologică Cernavodă şi influenţe climatice pontice
la staţia Constanţa;
- altitudinea scăzută a reliefului nu favorizează convecţia
maselor de aer.
C.1. Arhipelagul britanic din vestul Europei; - 1p
2. Munţii Penini, Munţii Cambrian; - 2p
3. climat temperat-oceanic; - 1p
4. cărbuni, roci sedimentare (nisip cuarţos, caolin); - 2p
5. Glasgow, Liverpool;v- 2p
6. industria siderurgică, industria materialelor de
construcţii. - 2p
D.1. 27 state - 1p;
2. Bulgaria şi România - 2p;
3. Spania şi Portugalia - 2p;
4. Suedia - 1p.
E.- oraşele Italiei au puternice amprente istorice - 2p;
- are un cadru natural de excepţie, dar şi numeroase
zonş puternic dezvoltate economic şi cultural - 2p.

Varianta 91
A.1. aprilie sau mai, 350 m3/s - 2p;
2. ianuarie, cea. 75 m3/s - 2p.
B.1. este media debitelor medii lunare - 2p;
2. primăvara - topirea zăpezilor şi precipitaţii ridicate -
2p;
3. iarna, precipitaţii reduse sub formă de zăpadă şi
fenomenul de îngheţ - 2p.
C.1. Elveţia; - 1p
2. ţară alpină, ţară dunăreană; - 2p
3. Munţii Alpi; - 1p
4. climat alpin; - 1p
5. Dunărea; - 1p
6. republică parlamentară; - 1p
7. Graz, Linz; - 2p
8. Munţii Alpi (Tirol). - 1p
D.1. Italia, 192,8 loc/km2; Finlanda, 15,4 loc/km2 - 2p;
2. Italia, 67%; Finlanda, 67% - 2p;
3. climatul aspru cu ierni lungi şi geroase şi veri scurte -
2p.
E.- cel mai mare muzeu în aer liber, având cele mai
numeroase monumente istorice şi de artă din lume;
- este unul dintre marile centre cultural-artistice,
ştiinţifice şi universitare ale lumii - 2p.

Varianta 92
A.1. -12°C, februarie - 2p;
2. 17mm, februarie - 2p.
B.1.c;2. b ;3. a ;
C.1. Elveţia şi Austria; - 2p
2. Etna; - 1p
3. Napoli, Genova; - 2p
4. Tibru; - 1p
5. măslinul, citricele; - 2p
6. Sardinia şi Sicilia. - 2p
D.1. Europa de Nord, 16,7 loc/km2; Europa Centrală,
142,3 loc/km2 -2,26,1% -2p.
E.- poziţia geografică determină condiţii climatice aspre
Tn Europa de Nord, puţin favorabile locuirii, comparativ
cu Europa Centrală unde climatul temperat este favorabil
locuirii - 2p;
- extinderea mare a tundrei, taigalei, solurilor podzollce
slab fertile etc, determină densităţi mici ale populaţiei
Tn Europa Nordică, în comparaţie cu Europa Centrală
care dispune de resurse variate, soluri fertile care au
favorizat concentrarea populaţiei şl densităţi mari - 2p.

Varianta 93
A.1. iunie şi octombrie - 2p;
2. februarie şi septembrie. - 2p
B.1.c;2. c ;3. b.
C.1. câmpia; - 1p
2. România, Austria; - 2p
3. temperat-continentală; - 1p
4. Dunărea, Tisa; - 2p
5. lac tectonic, Balaton; - 2p
6. Budapesta, Szeged. - 2p
D.1. Europa: 69,41 loc/km2; România: 90,90 loc/km2
E.Energia nucleară are o pondere ridicată în structura
energetică a Franţei datorită resurselor importante de
uraniu pe care le deţine şi datorită posibilităţii utilizării
tehnologiilor avansate, care permit construirea şi
gestionarea acestui tip de energie.

Varianta 94
A.1. 20 mm, februarie - 2p;
2. cea. 108 mm, iulie - 2p.
B.1. 88 mm - 2p;
2. cea. 70 mm - 2p;
3. circulaţia maselor de aer. - 2p.
C.1. Munţii Alpi, Masivul Central Francez - 2p;
2. climat temperat-oceanic - 1p;
3. Sena, Loira - 2p;
4. Marsilia, Lyon - 2p;
5. Marsilia, Le Havre, Bordeaux - 3p.
D.1. Ucraina, 30,9°C; Ungaria - 26,3°C - 4p;
2. Ucraina - influenţe continentale; Ungaria - influenţe
oceanice - 2p.
E.-180 mm/an - 2p;
atenuarea spre est a influenţelor oceanice şi accentuarea
celor continentale - 2p.

Varianta 95
A.1.20°C, iulie-2p; 2. -5°C, ianuarie - 2p.
B.1. ianuarie, februarie - 2p;
2. 25°C - 2p;
3. media temperaturilor medii zilnice - 2p.
C.1. climat temperat-oceanic - 1 p;
2. poziţia geografică, circulaţia atmosferică - 2p;
3. Sena şi Loira - 2p;
4. Paris - 1p;
5. Marsilia - 1p;
6. industria construcţiilor de maşini şi industria
alimentară - 2p;
7. Coasta de Azur - 1p.
D.- asemănare: în ambele state sunt regiuni întinse de
câmpie şi dealuri joase;
- asemănare: în ambele state clima este temperat-
continentală;
- deosebire: în Serbia vegetaţia este reprezentată în
special de pădurile de foioase, în timp ce în Ungaria
predomină stepa (pustă).
E.în Munţii Caucaz densitatea populaţiei are valori
reduse datorită reliefului inaccesibil
(altitudini peste 5000 m) şi a condiţiilor climatice
nefavorabile (temperaturi scăzute, vânturi puternice,
zăpezi permanente).

Varianta 96
A.1, 83 mm/an, iunie.
2. 40 mm/an, februarie.
B.1.43 mm/an.
2. media aritmetică a valorilor medii lunare.
3. februarie şi martie (august şi decembrie).
C.1. se învecinează cu Germania la NE şi Spania la SV -
2p;
2. Marsilia, Toulouse, Strasbourg - 3p;
3. cultivarea viţei-de-vie - 1p;
4. Sena - 1p;
5. Turism montan - Alpi, turism litoral - Coasta de Azur,
turism cutural - Paris - 3p.
D.1. curentul Atlanticului de Nord;
2. activităţi portuare;
3. Norvegia, Marea Britanie.
E.- necesitatea extinderii spaţiului destinat agriculturii;
- antropizarea puternică a zonei încă din perioada antică.

Varianta 97
A.1. 8,5%o, Irlanda.
2. -5,2V Bulgaria.
B.1. politici demografice pronataliste; 2.8,2;
3. emigraţia tinerilor.
C.1. Munţii Penini; - 1p
2. Tamisa; - 1p
3. cărbune, petrol; - 2p
4. petrochimie, construcţii de maşini; - 2p
5. Liverpool, Manchester, Glasgow; - 3p
6. Londra. - 1p
D.1. 27; - 1p
2. Germania, Franţa; - 2p
3. Suedia, Finlanda, Polonia. - 3p
E.- turism ;- transporturi.

Varianta 98
A.1. aprilie şi august - 2p;
2. octombrie şi noiembrie - 2p.
B.1. iulie, 77 mm - 2p;
2. februarie 30 mm - 2p;
3. 10 mm - 2p.
C.1. Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei - 2p;
2. climă temperat-continentală - 1p;
3. Prutul şi Nistrul - 2p;
4. stepa - 1p;
5. Chişinău şi Tiraspol - 2p;
6. viţă-de-vie şi tutun - 2p.
D.1.13 milioane t - 2p;
2. 11,3% - 2p;
3. 14,1 milioane t - 2p.
E.- turismul;
- transporturile.

Varianta 99
A.1. 70 mm în iunie - 2p;
2. 30 mm în februarie - 2p.
B.1. vara; 2. 40 mm
3. apa este blocată în precipitaţii solide (îngheţul).
C.1. huilă, minereuri, gaze naturale - 3p;
2. industria chimică şi industria constructoare de maşini -
2p;
3. Ruhr-Rhin; - 1p; ,4. Dunăre, Rhin; - 2p 5. Hamburg,
Lubeck. - 2p 1
D.1. Finlanda 15,47 loc/km2 şi Bulgaria 66,6 loc/ km2 ;
2. clima - 2p.
E.- defrişările;
- păşunatul excesiv.

Varianta 100
A.1.270 mc/s.
2. 100 mc/s.
3. 60 mc/s.
B.1. - topirea zăpezilor primăvara;
- secetele toamna;
2. 150 mc/s.
C.1. Austria, Franţa; - 2p
2. Munţii Alpl şi Pădurea Neagră, Podişul Bavariei,
Câmpia Germaniei; - 2p
3. cărbune, sare; - 2p
4. Berlin; - 1p
5. Hamburg, Munchen, Stuttgart. - 3p
D.1. Cipru, 84,8 loc/kmp; Suedia, 20 loc/kmp.
2. condiţii istorice diferite.
E.- factori economici.
- nivelul de trai.