Varianta1

A.1.D-Danemarca;G-Estonia.
2.1-Madrid;4-Berlin
B.1.A(Portugalia);2.Praga;3.C(UK)
C.1-c;2-b;3-a;4-d;5-a.
D.Deosebiri:- in Europa Nordica sunt prezente tipurile de clima:subpolar,temperat-
oceanic,iar in Europa Sudica ,cel subtropical.-Temperatura media anuala este mai scazuta
in Europa Nordica situata intre 5 si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15 grade C.-in
Europa nordica apar influente oceanice si polare,iar in Europa Sudica pregnante sun
influentele mediteraneene si nord-africane.
E.1.prezenta ghetarilor cuaternari de calota,datorita latitudinii ridicate si a celor montani
datorita reliefului.
2.bilantul natural negativ datorita scaderii natalitatii.

Varianta 2
A.1.C-Italia;D-Spania.
2.7-Londra;12-Atena.
B.1.C(Italia)2.D(Spania)3.J(Finlanda).
C.1-b;2-d;3-c;4-b;5-b;
D.Deosebiri:-Muntii Alpi s-au format in orogeneza alpina,iar Muntii s-au format in
orogeneza caledoniana.-Altitudinea maxima in Muntii Alpi ajunge la 4807 m (Vf. Mont
Blanc),iar in Muntii Scandinaviei la 2469 m (Vf. Galdhopiggen).
Asemanare:-Prezenta a reliefului glaciar in ambele unitati montane.
E.1.altitudini de peste 3000 m.
2.circulatia predominant vestica a maselor de are;scade intensitatea vanturilor de vest de
la vest la est.

Varianta 3
A.1.B-Portugalia;D-UK si irlanda de nord
2.3- Madrid;10-Moscova
B.1.15(paris);2.I(ungaria)3.F(Islanda).
C.1-b;2-c;3-a;4-d;5-c.
D.Deosebiri:-in Nordul Europei se intalneste climatul subpolar,iar in sudul Europei
climatul subtropical.- Temperatura media anuala este mai scazuta in Europa Nordica
situata intre 5 si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15 grade C.-precipitatii medii
anuale,in climatul subpolar sunt cuprinse intre 500-800 mm,predominant sub forma de
ninsoare,in climatul subtropical precipitatiile medii anuale au valori cuprinse intre 600-
900 mm,dominant in octombrie si aprilie.
E.1.in unele state europene imbatranirea deomgrafica a determinat un deficit de forta de
munca,de aceea s-a apelat la forta de munca externa.(SAU)-costul mai scazut al fortei de
munca externe.
2.o cauza este clima temperat oceanica din Norvegia,influentata de Curentul Golfului,la
care se adauga natura substratului muntos pentru a explica prezenta padurilor din
Norvegia,pe cand in Groenlanda clima subpolara si polara,cu vanturi puternice si
temperaturi foarte scazute a favorizat instalarea ghetarilor.

Varianta 4
A.1.D-Polonia;H-Bulgaria;
2.4-Oslo;6-Praga.
B.1.temperat-oceanic;2.Sena;3.Amsterdam.
C.1-b;2-a;3-a;4-b;5-c.
D.Deosebiri:-Muntii Ural s-au format in orogeneza hercinica,iar Muntii Alpi in orogeneza
Alpina:-Inaltimea media e mult mai redusa pentru Muntii Ural (au aspect de dealuri):-
Fragmentarea e mult mai accentuata pentru Muntii Ural,care au in schimb o lungime mult
mai mare(2000 km fata de 1200 km pentru Mtii Alpi).
Asemanare:-modul de formare(prin incretirea scoartei).
E.a.Clima Europei e influentata de latitudine,relief,oceanele si marile care o inconjoara.
b.Sporul natural foarte redus in Europa are drept consecinte incetinirea cresterii
poulatiei,imbatranirea demografica,scaderea potentialului fortei de munca a populatiei.

Varianta 5
A.1.E-Belgia;J-Grecia;
2.4-Minsk;7-Riga
B.1.Baltica;2.1;3.Alpi.
C.1-c;2-a;3-d;4-d;5-b.
D.Deosebiri:-Muntii Carpati s-au format in orogeneza alpina,iar Muntii Ural in orogeneza
hercinica:-Mtii Carpati au altitudinea maxima de 2655m (Vf. Gerlachovsky),iar in Mtii
Ural este de 1894m(Vf Narodnaia).
Asemanare:-Mtii Carpati si Mtii Ural s-au format prin cutarea scoartei.(SAU)-prezenta
reliefului glaciar.
E.1.Estuarele la varsarea fluviilor in Oceanul Atlantic s-au format datorita amplitudinii
mari a mareelor.
2.Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea porturilor si dezvoltarea navigatiei fluvio-
maritime.

Varianta 6
A.1.G-Bosnia si Hertegovina;I-Suedia.
2.3-Amsterdam;4-Moscova.
B.1.C;2.Dunarea;3.Baltica.
C.1-c;2-c;3-a;4-b;5-b.
D.Deosebiri:-Campia Europei de Est este dezvoltata pe o structura rigida,apartinand
Platformei Est-Europene,pe cand Campia Padului este o campie de acumulare fluviala:-
Campia Europei de Est are varsta proterozoica,pe cand Campia Padului s-a format mai
tarziu,in cuaternar.
Asemanare:-ambele regiuni au relief de campie,cu interfluvii netede si vai largi.
E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-rece si subpolar;-soluri aride,cu fertilitate
scazuta,in mare parte a anului fiind inghetate.

Varianta 7
A.1.C-Italia;I-Danemarca;
2.6-Kiev;12-Reykjavik.
B.1.Germania;2.Minsk;3.9.
C.1-d;2-a;3-c;4-b;5-b.
D.Deosebiri:-In Peninsula Iberica altitudinile depasesc 3000 m,pe cand in Peninsula
Scandinavica altitudinea maxima este de 2479 m:-Muntii Scandinaviei sunt munti
vechi,erodati,formati in timpul orogenezei caledoniene;muntii din Peninsula Iberica sunt
tineri,cu creste ascutite,inaltati in timpul orogenezei alpine.
Asemanare:-in ambele peninsule muntii s-au format prin cutare,in timpul proceselor
orogenice,in ambele regiuni este prezent relieful glaciar.
E.-situare la distanta mare de Oceanul Atlantic,ceea ce determina cantitati reduse de
precipitatii:-extensiunea mare a masei continentale,ceea ce determina amplitudini termice
tot mai mari spre est.

Varianta 8
A.1.H-Bosnia-Hertegovina;G-Letonia.
2.3-Dublin;10-Praga.
B.1.Belarus;2.E;3.A.
C.1-a;2-c;3-b;4-b5-a.
D.Deosebiri:-cantitatile de precipitatii sunt mai mari in Europa Centrala (peste 750
mm\an)fata de Europa de Est (500-750 mm\an):-amplitudinile termice sunt mai mici in
Europa Centrala fata de Europa de Est.
Asemanari:-In ambele regiuni circulatia atmosferica este predominant vestica.
E.-prezenta focarelor de civilizatie din bazinul mediteranean,carora li se datoreaza
existenta a numeroase vestigii antice si medievale:-primele capacitati de cazare turistica,in
regiunile cu un potential natural deosebit (litoralul mediteranean,Muntii Alpi);turismul de
masa a aparut in tarile europene industrializate timpuri.
Varianta 9
A.1.B-UK;F-Belgia.
2.1-Atena;9-Varsovia.
B1.J;2.Oslo;3.G
C.1-d;2-d;3-b;4-c;5-d.
D.Deosebiri:-In Italia tipul predominant de clima este mediteranean,in Noevegia cel
temperat-continental si in sxtremitatea nordica,cel subpolar:-temperaturile medii anuale
sunt peste 15 grade C in Italia,pe cand In Norvega se situeaza sub 5 grade C:-in Italia,vara
se fac simtite vanturi fierbinti din nordul Africi;in Norvegia sunt frecvente invaziile de are
polar.
E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-rece si cubpolar;
-soluri aride,cu fertilitate scazuta,in mare parte a anului fiind inghetate.

Varianta 10
A.1.D-Franta;H-Elvetia.
2.3-Reykjavik;7-Zagreb.
B.1.Irlanda;2.G;3.Lisabona.
C.1-a;2-c;3-a;4-b;5-c.
D.B-Irlanda;H-Elvetia
Deosebiri:-daca in Irlanda este caracteristic climatul temperat-oceanic,in Elvetia se
intalneste un climat temperat-continental:-In Irlanda amplitudinea termica este mult mai
redusa valoric decat in Elveta:-In Irlanda isi fac simtita prezenta vanturile de vest care
aduc precipitatii bogate,pe cand in Elvetia influenta acestora este nesemnificativa.
E.-Rinul are un regim hidrologic complex deoarece strabate regiuni variate din punct de
vedere morfologic si climatic.
-In cursul superior topirea zapezii in lunile de primavara determina debite bogate.
Varianta 11
A. 1. B - Portugalia; F - Belgia;2. 5 - Stockholm; 6 - Berlin.
B.1. A (Ucraina); 2. C (Lituania); 3. Slovenia.
C.1-b;2-b;3-c;4-b;5-c.
D.- deosebire: varietatea mai mare a reliefului Bulgariei, comparativ cu eel al Irlandei
(relieful Irlandei este constituit, Tn cea mai mare parte, dintr-o campie joasa, acoperita cu
mlastini, laeuri, turbarii si pasuni, Tncadrata de dealuri si munti josi, Tnrtimp ce relieful
Bulgariei este mai Variat, reprezentat de munti, de podisuri si de campii, relieful malt
fiind dominant);
- deosebire: altitudinile reliefului Bulgariei sunt mai rnari decat ale reliefului Irlandei (Tn
Bulgaria, Munfii Rila, cu varful Musala, ajung la 2925 m altitudine maxima, Tn timp ce
Tn Irlanda altitudinea maxima abia depaseste 1000 m);
- deosebire: teritoriul Irlandei a fost modelat, Tn cea mai mare parte, de eroziunea
glaciara, Tn timp ce relieful glaciar apare Tn Bulgaria doar la altitudini de peste 1800-
2000 m (Tn Muntii Stara Planina, Rodopi, Finn si Rila).
E.1. doua materii prime folosite Tn industria siderurgica: minereul defiersi carbunii
superior!;
2. doua state europene cu pondere Tnsemnata Tn industria siderurgica: Germania, Marea
Britanie.

Varianta 12
A.1. A - Elvejia; D - Lituania; 2.13-Zagreb; 15-Sofia.
B.1. E (Italia); 2. 6 (Paris); 3. Tamisa.
C. 1-d;2-c;3-d;4-d;5-d.
D.- deosebire: clima Finlandei este subpolara Tn nord si temperata-rece cu nuanta
continental Tn centru si sud, Tn timp ce Italia are un climat mediteranean;
- deosebire: temperaturile medii anuale Tn Finlanda sunt cuprinse Tntre 2-6 °C, Tn centru
si Tntre 0 si 4 °C Tn nord, Tn timp ce temperatura medie anuala Tn Italia este de 15 °C;
- deosebire: Tn Finlanda iernile sunt lungi, aspre si cu temperaturi foarte scazute, Tn timp
ce Tn Italia iemile sunt blande si ploioase.
E.- regimul termic, care determina o curgere redusa de iarna pentru raurile si fluviile care
se varsa Tn Oceanul Artic (din cauza mghetului), comparativ. cu raurile si fluviile care
ajung Tn Marea Mediterana, care au o curgere bogata iarna (datorita temperaturilor
pozitive, dar si a cantitdtilor mai man de precipitatii lichide);
- catenele montane (Alpi, Carpati, Pirinei etc.) prelungesc perioada curgerilor bogate pan§
Tn prim§van5 (Tn cazul Alpilor si a Pirineilor) sau pana Tn van5 (Tn cazul Carpa}ilor).

Varianta 13
A.1. D - Cehia; G - Portugalia;2. 5 - Londra; 9 - Vilnius.
B.1. J (Islanda); 2. Balcanice; 3. B (Olanda).
C.1 - c; 2 - a; 3 - a; 4 - d; 5 - d.
D.- deosebire: climatul Irlandei este temperat-oceanic, Tn timp ce Grecia are un climat
mediteranean;
- deosebire: Irlanda beneficiaza de precipitatii bogate in tot cursul anului (peste 1000
mm/an), Tn timp ce Tn Grecia verile sunt foarte secetoase, precipitatiile cad aproape
exciusiv iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat pe muntii Tnalti;
- deosebire: Tn Irlanda amplitudinile termice anuale sunt reduse, verile sunt racoroase si
umede, Tn timp ce Tn Grecia verile sunt toride, secetoase, cu un numar mare de zile
senine.
E. - Etna, Vezuviu, Stromboli;
- bazinul mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre placa
africana si placa eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii africane se creaza o
tensiune continua (specifica zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn
coliziune, care genereaza, pe langa miscari orogenetice, si fracturari ale scoartei ce due la
vulcanism activ.

Varianta 14
A.1. F - Spania; G - Austria; 2.2- Varsovia; 9 - Lisabona.
B.1. H (Norvegia); 2. E (Bulgaria); 3, C (Germania).
C.A - b; 2 - b; 3 - a; 4 - d; 5 - d.
D.- deosebire: Tn Italia climatul este mediteranean, Tn timp ce Tn Norvegia climatul este
temperat-oceanic, Tn cea mai mare parte, doar Tn nordul extrem devenind subpolar;
- deosebire: Tn Norvegia precipita{iile medii multianuale sunt mult mai ridicate (peste
1500-2000 mm/an si chiar peste, Tn spatiul montan) si au o distribujie relativ uniforms Tn
cursul anului (mai mar) iama), Tn timp ce Tn Italia precipitate scad sub 1000 mm/an (cu
exceptia Munfilor Alpi) si cad, aproape exclusiv, iarna;
- deosebire: Tn Norvegia verile sunt racoroase si umede, nebulozitatea este accentuata, Tn
timp ce Tn Italia verile sunt toride $i secetoase, cu un numar mare de zile senine.
E. - principala insula a Arhipelagului Britanic are o desfasurare longitudinala (de-a lungul
meridianelor), pe axa N-S, si este foarte Tngusta Tn lajime (pe axa E-V), iar cateneie
muntoase sunt orientate aproximativ pe direcjia E-V, meat orice arter§ hidrografica are o
distanta mica de parcurs pana la o mare sau ocean;
- desi scurte, raurile Marii Britanii au debite bogate Tn tot cursul anului, datorita
climatuiui temperat-oceanic (vecinatatea oceanului justifies dominanta vanturilorde vest,
totdeauna umede, fapt ce expiicS abundenta ploilor, nebulozitatea accentuata Tn mare
parte din an si umiditatea sporita din timpul iernii, cantitatile de precipitatii anuale
depasind 1000 mm si asigurand debitele bogate ale raurilor).
Varianta 15
A.1.A- Germania; B - Ucraina; 2. 7-Dublin; 11-Madrid.
B. 1. 5 (Oslo); 2. G (Federatia Rusa); 3. 13. (Reykjavik).
C.1 - c; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - c.
D.- asemanare: atat campiile litorale din Germania cat si campiile litorale din Italia au
climate de tip maritim, cu influenta marii asupra uscatului din imediata vecinatate, cu
temperaturi moderate si cu frecventa brizelor marine;
- deosebire: campiile litorale din Germania au un climat oceanic, cu veri racoroase si
umede. Tn timp ce campiile litorale din Italia au un climat medjteranean, cu temperaturi
mai ridicate si veri calduroase si secetoase;
- deosebire: Tn campiile litorale de pe fatada atlantica a Germaniei cad precipitatii bogate
Tn tot cursul anului (peste 800 mm/an, mai mari iarna, Tn timp ce Tn campiile litorale ale
Italiei precipitatiile cad aproape Tn exclusivitate iarna (de regula sub 700 mm/an).
E.- majoritatea tecurilor din campiile Suediei sunt lacuri glaciare, formate Tn depresiunile
modelate de calota glaciara pleistocene, retrasa Tn prezent spre nord;
- ele s-au format Tn depresiunile modelate de calota glaciara pleistocena (Tntre valurile
morenice), retrasa Tn prezent spre nordul extrem al continentului

Varianta 16
A. 1. E - Macedonia; I - Elvetia;
2. 1 - Roma; 4 - Sofia.
B.1. Moscova; 2. Pirinei; 3. oceanica.
C.1-a;2-d;3-a;4-a;5-b.
D.- deosebire: Tn statul A (Spania) tipul de clima caracteristic este eel temperat-oceanic si
mediteranean, iar Tn statul J (Finlanda) este temperat-continental rece si subpolar;
- deosebire: Tn statul A (Spania) doming vanturile de vest, Tn timp ce Tn statul J
(Finlanda) bat vanturile polare; - 2p.
- deosebire: Tn statul A (Spania) temperaturile medii ale lunilor extreme sunt de 10°C
(ianuarie), respectiv peste 25°C (iulie), Tn timp ce Tn statul J (Finlanda), 5-6 luni pe an
sunt temperaturi medii negative; media lunii iulie situandu-se Tntre 10°C si 15°C. - 2p.
E.- desfasurarea Tn latitudine a continentului;
- scaderea valorii bilantului radiativ dinspre sudul spre nordul continentului.

Varianta 17

A.1. B - Belarus; I - Elvetia;

2. 3 - Varsovia; 10 - Lisabona.
B.1. Balcanica; 2. J; 3. 2.
C.1-d;2-c;3-d;4-c;5-a.
D.- deosebire: Tn statui D (Irlanda) tipul de clima caracteristic este eel temperat-oceanic,
iar Tn statui G (Moldova) este temperat-continental; - 2p.
- deosebire: Tn statui D (Irlanda) este caracteristica circulatia maselor de aer vestice,
umede si racoroase, Tn timp ce Tn statui G (Moldova) este caracteristica circulatia
maselor de aer nordice si est-continentale; rece si umed Tn nord, mai cald si arid Tn sud; -
2p.
- deosebire: Tn statui D (Irlanda) precipitatiile medihenuale sunt Tntre 800-1000 mm/an,
Tn timp ce Tn statui G (Moldova), precipitatiile medii anuale au valori Tntre 600 mm/an,
Tn zona de podi$, $i 350 mm/an, Tn campiile din sud. - 2p.
E.- relieful muntos, prin altitudine, masivitate, pante mari este un factor limitativ Tn
raspandirea populatiei, Tn timp ce relieful de1 campie. si de dealuri joase este ospitalier
pentru populate; - 2p.
- tipurile de clima din zona temperate (mediteraneeana, temperat-oceanica, temperat-
continentala) sunt favorabile populatiei, Tn timp ce clima subpolara este neospitaliera
pentru raspandirea^ populatiei. - 2p.

Varianta 18
A.1. A - Slovacia; C - Grecia;
2. 2 - Dublin; 8 - Varsovia.
•s-
B.1. Balcanica; 2. Baltics; 3. Lisabona.
C.1-c;2-b;3-c;4-c;5-d,
D.- asemanare: Tn ambele state, E (Frant,a) si F (Regatul Unit al Marii Britanii), exists
unitati de relief de vechi de vdrstd hercinica; - 2p.
-deosebire: altitudinea maxim§ a reliefului din statul E (Franta) se ridica la 4.807 m (Vf.
Mont Blanc) Tn Muntii Alpi, Tn timp ce, altitudinea maxima Tn statul F (Regatul Unit al
Marii Britanii) ajunge doar la 1.343 m (Vf. Ben Nevis); - 2p.
- deosebire: Tn mun|ii tineri (Muntii Alpi) din statul E (Franca) este bine dezvoltat relieful
glaciar, Tn timp ce acest tip de relief lipseste din statul F (Regatul Unit al Marii Britanii).
- 2p.
E.- latitudinea mare, la peste 60° lat N; (altitudinea mare, de peste 2000 m); - 2p
-Alpii Scandinaviei, au fostafectati Tn Cuatemarde glaciatiune, fiind acoperiti de calota
glaciara care, prin eroziune, a modelat v§i si circuit glaciare. - 2p

Varianta 19
A.1. H - Estonia; J - Ucraina;
2. 3-Moscova; 13-Sofia.
B.1. Tamisa; 2. Apenini; 3. Grecia.
C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-d.
D.- deosebire: Tn statui G (Islanda) climatul este temperat-oceanic si subpolar, Tn timp ce
Tn statui I (Ucraina) climatul este temperat-continental excesiv; - 2p.
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (500- 800 mm/an), predomi¬nant
sub forma de zapada si repartizate uniform Tn statui G (Islanda), Tn timp ce Tn statui I
(Ucraina), precipitatiile sunt mai reduse (300-500 mm/an) si repartizate neuniform Tn
timpul anuiui (cad predominant vara, sub forma de averse); - 2p.
- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai mari Tn statui I (Ucraina) si reduse Tn
statui G (Islanda). - 2p.
E.- conditii climatice restrictive: climat temperat rece si subpolar Tn nord, cu temperaturi
scazute si vanturi puternice; - 2 p.
- conditii improprii pentru agricultural solurile au fertilitate scazuta, Tn mare parte a
anuiui fiind Tnghetate, Tn partea nordica. - 2p.

Varianta 20
A.1, B - Franja; D - Bulgaria; 2.12-Bruxelles; 14-Mlnsk,
B.1, Baltlcfi; 2. Llsabona;,3, Scandlnave,
*
C.1-c;2-a;3-b;4-b;5-d.
D.- asemanare: atat in statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) cat si Tn statul G
(Norvegia) este prezent climatui este temperat-oceanic; - 2p.
- asemanare: precipitajiile medii anuale sunt ridicate (peste 1000 mm/an) atat Tn statul F
(Regatul Unit al Marii Britanii) cat,si Tn statul G (Norvegia), fiind repartizate uniform Tn
timpul anului; - 2p.
- asemanare: verile sunt umede si rScoroase cu nebuiozitate ridicata Tn ambele state. - 2p.
E.- caile de comunicatie ale Franfei formeazS o retea diversificatS si complementara;
- traficul persoanelor si al produselor este realizat prin mijloace de transport variate: cai
ferate - cu densitati ridicate; refele rutiere modeme (autostrazi) completate de lucrari de
arta rutiera (ex. terminalul Calais); noduri de navigate aeriand (Paris) deservite de mari
companii aeriene.

Varianta 21
A.1. H - Slovacia; J - Austria;
2. 1 - Praga; 5 - Belgrad.
B.1. Dunarea;2. Dublin; 3. 9.
C.1 - d; 2 - b; 3 - c; 4 - c; 5 - a.
0
D.- asemanare: atat in statul notat pe harta cu litera A, cat si Tn statul marcat pe harta cu
litera F este caracteristic un climat subtropical;
- asemanare: atat in statul marcat pe harta cu litera A, cat si Tn statul marcat pe harta cu
litera F se resimt influence mediteraneene (ierni blande si umede, veri calde si uscate);
- asemanare: izoterma 15° Celsius intersecteaza atat statului marcat pe harta cu litera A,
cat si statului marcat pe harta cu litera F.
E.- relieful accidental;
- climatul rece.

Varianta 22
A.1. A - Portugalia; I - Cehla; 2.4 - Viena; 8 - Belgrad.
B.1. Suedia; 2. Lituania; 3. Berlin.
C.1-d;2»b;3-c;4-d;5-c.
D.- deosebire: relieful Peninsulei Scandinave este de varsta precambriana si caledoniana,
pe cand relieful Pensinsulei Iberice este de varsta hercinicS si alpind;
- deosebire: Tn Peninsula ScandinavS relieful este dispus Tn trepte de la SE catre NV, pe
cdnd Tn Peninsula IbaricS treptele Tnalte alterneazS cu treptele joase;
- asemdnare: si Tn Peninsula Scandinava, si Tn Peninsula Ibericd este dezvoltat relieful
glaciar.
E.- vecinatatea mdrilor si oceanelor;
- relieful prin altitudine si orientare.
Varianta 23
A.1. J - Bulgaria; B - Estonia; 2.2- Lisabona; 8 - Vilnius.
B.1./Iovacia; 2. G;3. E.
C.1-d;2-a;3-d;4-c;5-c.
D.- deosebire: Peninsula Scandinava are un climat temperat-oceanic si subpolar, pe cand
Peninsula Balcanica are un climat subtropical;
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile medii anuale oscileaza Tntre 0 - 12
°C, pe cand Tn Peninsula Balcanica, temperaturile medii anuale oscileaza Tntre 14 - 18°
C;
- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava, cat si Tn Peninsula Balcanica, exista o clima
etajata, m munti.
E.-clima temperat-oceanica si mediteraneana;
- refieful, prin altitudine.

Varianta 24
A.1. F - Austria; I - Finlanda;
2. 4-Tirana; 11 - Praga.
B.1.Norvegia;2.A;3.J.
C.1-b;2-d;3-d;4-b;5-d.
D.- deosebire: Tn statul marcat, pe harta, cu litera B este o clima temperat-oceanica cSnd
Tn statul marcat, pe harta, cu litera J este o clima meditaraneana;
- deosebire: temperaturile medii anuale sunt de 7 - 12°C Tn statul marcat, pe harta, litera
B, pe cand Tn statul marcat, pe harta, cu litera J, acestea sunt de 14 - 18* C;
- deosebire: Tn statul marcat, pe harta, cu litera B verile sunt racoroase (18 - 20° C;
umede, pe cflnd Tn statul marcat, pe harta, cu litera J verile sunt toride si aride.
E. 1. - energia eollana;
- energia mareelor.
2.-Olanda;
-Franta.

Varianta 25
A,1.A-Spania;H-ltalia; 2.3- Lisabona; 10 - Paris.
B.1.lrlandei;2.Tallin;3. H.
C.1-d;2-a;3-c;4-b;5-b.
0.- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au fost Tnaltati de orogeneza caledoniana, pe can
Muntii Carpati au fost mal|ati de orogeneza alpina;
- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au o desfasurare NE - SV, pe cand Muntii Carpati; o
desfasurare sub forma de arc de cere;
- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi sunt putemicfragmentati, fapt pentru care masivitate
este redusa (sub 2000 m), pe cand Muntii Carpati au o compactitate mai mare, fapt
pentru ?i masivitatea este mai expresiva (peste 2500 m).
E.-Europa de Vest primeste o cantitate medie de precipitatii, de 800 - 2000 mm, datori
vecinatatii Oceanului Atlantic;
- Europa de Est primeste o cantitate mai scazuta de precipitatii, 250 - 800 mm, daton
vastitatii uscatului si departarii de Oceanul Atlantic.

Varianta 26
A1. C - Franta; D - Portugalia;
2.9-Helsinki; 12-Roma.
B.1. Suedia; 2. Tibru; 3. Belarus.
C.1-c;2-d;3-b;4-c;5-b.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat temperat-oceanic, temperat-cor
nental si subpolar, iar Tn peninsula Italics, climat mediteranean;
- deosebire: temperature medie Tn Peninsula Scandinava este de 0 - 2 °C, iarln Penmj sula
Italica, temperatura medie este de 15-18 °C;
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavd au valori de 2000-3000 mm/an fatada
atlantica, iar Tn Peninsula Italica au valori medii de 600-1200 mm/an.
E - ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani Tntre 15-20% din totalul populatiei, statt
Europei Vestice devenind spatiul unui dramatism demografic si datorita natalitatii scazute
- 2p;
- statele Europei Vestice au cea mai ridicata speranta medie de viafa de pe Glob -

Varianta 27
A.1. B - Bulgaria, E - Regatul Unit at Marii Britanii si al Irtandei de Nord;
2. 1 - Bruxelles, 3 - Lisabona.
B.1. Ungaria; 2. A; 3. D.
C.1 - d; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - b.
D.- deosebire: Muntii Scandinaviei sunt formafi Tn orogeneza caledonica, iar Muntii
Alpifl orogeneza alpina, de data mai recenta;
- deosebire: altitudinile din Muntii Alpi sunt mult mai mari: 4807 m (Varful Mont
Blanc).; Tn muntii Scandinaviei altitudinea maxima este de 2469 m Tn Varful
Galdhopiggen;,
- asemanare: Tn ambele unitati exista relief glaciar bine dezvoltat, cu forme spec circuri
glaciare, vai glaciare, valuri de morene, creste ascutite etc. *
E.- natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori/an), ponderea scazuta a grupei de pop
tanara si ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani (Tntre 15-20% din totalul
populatiei) in Tn Europa dramatismul demografic;
- apar situa|ii Tn care populatiile sustinute de sistemele de pensii sunt foarte numero iar
populatia activa se reduce, ceea ce poate duce la colapsul sistemelor respective.

Varianta 28
A.1. A - Franfa; D - Ucraina;
2. 7 - Berna; 14 - Varsovia.
B.1. Vilnius. 2. Portugalia. 3. Spania.
C.1 - a; 2 - c; 3 - d; 4 - a; 5 - c.
D.- asemSnare: ambele unit§t,i, Campia Padului si Campia Panoniei, s-au format pn
colmatarea unor zone de subsidenja, au roci sedimentare;
- asemanare: ambele campii, Campia Padului si Campia Panoniei, au altitudini redu (sub
150 m), dar au si sectoare mai fnalte la contactul cu regiunile limjtrofe;
- asemanare: gradul de fragmentare este scazut pe ambele campii, aparand interflu netede
si largi.
E. Se acorda 4 puncte, cate dou£ puncte pentru fiecare argument corect, astfel:
- In aceste trei tari: Romania, Ucraina, Moldova, exista suprafefe arabile cu ponde
ridicate;
- solurile sunt din clasa molisolurilor, au fertilitate si productivitate foarte mare, ap
suprafete frigate, iar pe zonele de deal si podjs se practica viticultura si pomicultura.

Varianta 29
A.1. C - Letonia; H - Olanda;2. 5 - Madrid; 9 - Belgrad.
B.1.6; 2. Bosnia si Hertegovina; 3. Dunarea.
C.1 -c;2-a;3-a;4-c; 5-d.
D.- asemanare: ambele peninsule, Peninsula Italica si Peninsula Iberica, au clima
mediteranean cu veri caniculare si secetoase si ierni relativ calde si umede;
- asemanare: temperaturile medii anuale sunt Tn ambele peninsule cotate la peste 15 grade
Celsius;
- asemanare: precipitatiile medii sunt de 750-100 mm/an, mai ridicate pe zonele mon tane
de 1000-2000 mm/an Tn ambele peninsule mai sus amintite.
E. - Valea Rhinului are densitate mare, de peste 200 loc./kmp mai ales Tn portiunile
cursulii| mediu si inferior, Tn Germania si Olanda atingand valori maxime Tn conurbatia
Rhin-Rhur;
- Valea Rhinului are multiple resurse naturale de subsol, aparzone industriale extrem de
dezvoltate, iar Rhinul este eel mai important fluviu navigabil european.
Varianta 30
A.1. E- Irlanda; F-Spania;2. 5 - Lisabpna; 10 - Sofia.
B.1.12; 2. Lituania;3. Belgia.
C.1 - a; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - a.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat temperat-oceanic, climat temperat-
continental si climat subpolar, iar Tn Peninsula Balcahica climat mediteranean - 2p;
. - deosebire: temperatura medie Tn Peninsula Scandinava este de 0 - 2 °C, iar Tn Penin-1
sula Balcanica temperatura medie este de 12 -18 °C - 2p;
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinava au valor! de 2000-3000 mm/an -1
fafada atlantica, iarTn Peninsula BalcanicS au valori medii de 600-1200 mm/an - 2p.
E. - in ambele peninsule, Iberica si Italica, exists climS mediteraneana cu veri calde s
secetoase si cu ierni farS inghet si umede, climat propice pentru vi(a-de vie - 2p;
- vita-de-vie este o planta endemica-mediteraneana, iar Italia si Spania ocupa locui doi s
trei pe plan mondial la produced de struguri, iar Portugalia Tn primele zece - 2p,

Varianta 31
A.1. A - Suedia; G - R. Moldova;2. 3 - Bruxelles; 7 - Varsovia.
B.1 - Lisabona; 2 - Sena ; 3 - F.
C.1 - a; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - b.
D.- deosebire: Tn Portugalia climatul este mediteranean, iar Tn Belarus climatul este
tempera!-1 continental;
- deosebire; precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Portugalia si repartizate I
neuniform Tn timpul anului (veri calde si secetoase, iemi blande si ploioase) si mai
reduse, Tr Belarus;
- deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Belarus decat Tn Portugalia.
E.- nordul Italiei (CSmpia Padului, zona Piemont si aria montana Tnconjuratoare)
reprezinta regiunea economica cea mai dezvoltata, unde este repartizata cea mai mare
parte a Industrie constructoare de masini, industria chimica, sectorul tertiar si sudul Italiei,
subdezvoltat;
- Tn nordul Italiei se gaseste principala regiune agricola a tarii, unde se practica o
agriculture intensiva de mare productivitate, iar sudul Italiei are o agriculture de
subzistenta.

Varianta 32
A.1. I - Olanda; J -Albania;2. 5 - Vilnius; 6 - Berna.
B.1.1; 2. B;3. Praga.
C.1-b;2-d;3-c;4-a;5-c.
D.B - Norvegia, G - Islands. AsemanSrir
- climat rece de tip oceanic;
- prezenfa vSnturilor de vest;
- temperature medie anuala are aceleasi valori Tn ambele \an.
E.- dezvoltarea industrials, nevoia de forta de muncd Tn industrie;
- amplasarea ramurilor industriale Tn orase a atras numerosi oameni.

Varianta 33
A.1. B - Belarus; E - Finlanda;2. 3 - Roma; 7 - Moscova.
B.1. F; 2. 14; 3. Luxemburg.
C.1-a;2-d;3-a;4-d;5-a.
D.- asemanare: atat Tn Franta cat si Tn Portugalia este caracteristica clima mediteraneana;
- asemanare: Tn ambele state, climatul mediteranean se caracterizeaza prin temperatura
medie anuala de 15 °C;
- asemanare: Tn ambele state iernile sunt blande si ploioase, iar verile sunt calde si
secetoase.
E.
- relieful muntos, prin altitudine, masivitate, pante mari este un factor limitativ Tn
raspandirea populatiei, Tn timp ce relieful de campie si de dealuri joase este ospitalier
pentru populatie;
- tipurile de clima din zona temperata (mediteraneana, temperat-oceanica, temperat-
continentala) sunt favorabile populatiei, Tn contrast cu clima subpolara, inospitaliera
pentru raspandirea populatiei.

Varianta 34
A.1. A-lslanda;C-Albania;2. 7 - Budapesta; 12 - Tallin.
B.1. Bosnia si Herfegovina; 2. J; 3. Tibru. .
C.1 - c; 2 - c; 3 - a; 4 - a; 5 - c. •
D.:- deosebire: Tn unitatea B avem climat temporal si de tranzijie spre eel oceanic Tn H
avem climat mediteranean si temperat-oceanic;
- deosebire: precipitatiile medii anuale Tn unitatea B sunt de 500-700 mm, iar Tn unitatea
H depasesc pe cea mai mare suprafata 1000 mm;
- deosebire: temperature medie anuala Tn B este de 0-5 °C, iar Tn unitatea H este Tn
medie de 154°C.
E.- prezenta unui ghefar de calota Tn Pleistocen, datorita climatului rece, care a creat
relief
glaciar,
- altitudinea mare a Mun(ilor Alpi (peste 3000 m) face posibila existenta ghetarilor
montani si Tn prezent.

Varianta 35
A.1. F - Franta; G - Germania;2. 6 - Praga; 7 - Viena.
B.1.G;2. H;3. Dunarea.
C.1 - b; 2 - a; 3 - c; 4 - a; 5 - c.
0.- deosebire: Tn Norvegia este un climat boreal cu tendinta oceanic!, iar Tn Spania este
climat mediteranean;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate si repartizate uniform Tn timpui
anului Tn Norvegia si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul pnului (veri toride si
secetoase. ierni blande si ploioase) Tn Spania;
- deosebire: iemile sunt mai aspre Tn Norvegia decat Tn Spania.
E.- transformarea aproape completa a mediului de stepa si silvostepa Tn terenuri agricole
care, utilizate intensiv, a determinat accelerarea proceselor de degradare ca urmare a
spulberarii solului Tn perioadele secetoase;
- poluarea solului si a apelorfreatice cu ingrasaminte chimice si substante de combatere a
daunatorilor din agricultural

Varianta 36
A.1. A - Cehia; H - Polonia;2.7 - Lisabona; 13 - Moscova.
B.1. Austria; 2.1 (Germania)j 3. G (Italia).
C.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - a; 5 - d.
D.- asemanare: ambele state au climat mediterenean;
- asemdnare: Tn ambele state sunt veri toride si secetoase, ierni blande si ploioase;
- asemanare: Tn ambele state bat vanturi fierbinti, dinspre continentul african (exemplu:
Sirocco) sau: Tn ambele state temperatura medie anualS are valori ridicate (18°C).
E.1. fier, mangan;2. Marea Britanie, Suedia.

Varianta 37
A.1. A - Polonia; B - Irtanda;2. 3 - Helsinki; 4 - Kiev.
B.1. Dunarea; 2. F; 3. mediteranean.
C.1-d;2-b;3-b;4-c;5-d.
D.- deosebire: Alpii Scandinavi sunt munti vechi, format! fn timpul orogenezei
caledonjene iar Muntii Alpi sunt munti tineri, format! fn timpul orogenezei alpine;
- deosebire: Alpii Scandinavi au altitudini mai reduse, abia depasind 2000 m, fn timp ce
Muntii Alpi depSsesc 4000 m altitudine (4807 m - Varful Mont Blanc);
- asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin fncretjrea scoartei terestre.
E.- relieful determina diversitatea eiementelor climatice: precipitatiile cresc cu altitudinea,
iar temperatura aerului si presiunea atmosferica scad;
- circulatia generala a atmosferei se desfasoara la nivelul continentului pe directie vest-est,
ceea ce determina cantitati mari de precipita{ii m vestui Europei si scaderea acestora spre
est.
Varianta 38
A.1. B - Cehia; E - Islanda; 2.1 - Madrid; 3 - Oslo.
B.1,C;2. B;3.A.
C.1-d;2-c;3-a;4-d;5-d.
D.- deosebfre: statul marcat, pe harta, cu litera A (Italia).are climd mediteraneanS, iar
statu marcat, pe harta, cu litera D (Marea Britanie) are clima temperat-oceanicd;
- deosebire: fn Italia verile sunt elide si secetoase, Tn timp ce Tn Marea Britanie sunt |
rficoroase si cu preclpitatii bogate;
- deosebire: fn Italia bat vdnturl fierbintl, dinspre Africa (exemplu: Sirocco), iar Tn Marea
j Britanie bat vanturile de vest.
E.- majoritatea statelor europene au spor natural negatlv;
- mobilitatea popuia^el (Tn farile est-europene reducerea bruscfi a varstelor de pestej 85
de anl este mal pronuntati decdt Tn (firlle vest-europene, datorita absen{ei imigrantilor).

Varianta 39
B.1.B;2. 4; 3. Norvegia.
C.1-a;2-d;3-b;4-d;5-b.
D.- ddosebire: Muntii Alpi sunt munti tineri, format! Tn timpul orogenezei alpine, iar
Muntii Ural sunt munti vechi, format! Tn orogeneza hercinica;
- deosebire: Muntii Alpi depasesc 4000 m altitudine (4807 m Varful Mont Blanc), Tn
(imp ce Muntii Ural au altitudini reduse, fnaltimea medie fiind de 600 m;
- asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin Tncretirea scoartei terestre.
E.- conflictete interetnice; .
- factorii economic!.

Varianta 40
A.1. C - Lituania; F - Grecia;2. 3-Madrid; 15-Stockholm.
B.1. Dunare; 2. Berlin; 3.3.
C.1-c;2-a;3-d;4-b;5-a.
D.- deosebire: Peninsula lutianda are clima temperat*oceanicd, cu unele influents
continentalism, iar Peninsula Balcanica are o clima mediteraneana;
- deosebire: Tn Peninsula lutianda iernile sunt mai aspre, cu temperaturi negative,' timp ce
Tn Peninsula Balcanica iernile sunt blande si ploioase;
- deosebire: Tn Peninsula lutianda Tntalnim prezenfa maselor de aer vestice, iar i
Peninsula BalcanicS, a celor de est si de^ud-est.
E.1. minereurile de fier, mangan; 2^. Suedia, Ucraina.

Varianta 41
A.1. A - Slovacia; B - Portugalia; 2.2- Varsovia; 8 - Bruxelles.
B.1.Tamisa;2. E;3. J.
C.1-b;2-a;3-b;4-b;5-a.
0.- deosebire: tn Peninsula Scandinavica apar influentele oceanice Tn vest si cele I
continentale Tn est, iar Tn Peninsula Iberica se mtalnesc influente oceanice Tn nord,
influente j mediteraneene Tn sud si est si influente continentale Tn centru si nord-est;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate si repartizate uniform Tn timpu. j
anului Tn Peninsula Scandinavica si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul anului
(veri toride | si secetoase, ierni blande si ploioase) Tn Peninsula Iberica;
- asemanare: prezenta influenfelor continentale si oceanice Tn cele doua peninsule.
E.- Norvegia are o desfasurare longitudinala, mun{ii avand aceeasi orientare, iar raurile ]
au o distanfa mica de parcurs paha la varsarea Tn ocean.
.- desi scurte, raurile Norvegiei au debite bogate Tn tot cursul anului, datorita climatului j
temperat-oceanic, vanturile de vest aducand precipitatii de pana la 1000 mm anual.

Varianta 42

A.1. Lituania; Islanda;2. Berna; Stockholm.

B.1. Dunarea; 2. Grecia; 3. D.
C.1-d;2-d;3-b;4^d;5-b.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava este tipul de climat subpolar, iar Tn Peninsua
Italla este climat mediteranean.
- deosebire: temperatura medie anuala Tn Peninsula Scandinava este cuprinsa Tntn 0 si 5°
C, iar Tn Peninsula Itafica este mult mai mare (15-18° C);
- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinavia cat si Tn Peninsula Italia exista climat
montap. |
E.- defrisarea padurilor ce determina torentialitate si alunecari de teren;
- pasunatul excesiv practical Tn unele regiuni montane.

Varianta 43
A.1. A - Cehia; G - Bosnia si Herzegovina; 2.12-Madrid; 13-Moscova.
B.1. J; 2. 4 Nordului; 3. Grecia.
C.1 - d; 2 - d; 3 - c; 4,- b; 5 - c.
*
D.- deosebire: in Irlanda (I) avem climat temperat-oceanic, iarm Belarus (F) Tntalnim clin
temperat-continental;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (1000-2000 si peste 2000 mm/a
Tn Irlanda, iar Tn Belarus precipitatiile au valori cuprinse Tntre 500-1000 mm/an;
- deosebire: iemile sunt mai aspre si geroase Tn Belarus decat Tn Irlanda, unde ninsori
sunt rare.
E.- prezenta focarelor de civilizatie din bazinul mediteranean, datorata climatului bland i
prezenfei marii;
- re|ea foarte bine dezvoltata a statiunilor turistice si balneomaritime.

Varianta 44
A.1. E-Polonia; F-Austria;2: 3-Kiev; 10-Tirana.
B.1. H;2. Copenhaga; 3. D.
C.1-b;2-c;3-d;4-a;5-d.
D.- deosebire: Tn Olanda (C) Tntalnim climat temperat-oceanic, iar Tn Spania (I)
predomin climatul mediteranean si eel dontinental;
- deosebire: amplitudinea termica este mai redusd Tn Olanda, unde iernile sunt blande!
verile racoroase, pe cand Tn Spania diferenfele vara - iarna sunt foarte man;
- deosebire: valoarea precipitatiilor Tn Olanda este de 500-1000 mm/an, pe cand TQ
Spans valorile fie suht mai ridicate Tn N (1000-2000 mm/an), fie mult mai scazute Tn
centru (sub 500 mm/an).]
E.- cele mai vechi portiuni de uscat formate prin cutare au aparut Tn timpul orogenezei|
caledoniene (Munfii Scandinaviei si Scotiei);
- orogeneza hercinica a avut ca rezultat formarea unul lant rflontan, astazi erodat, avand] o
discontinuitate de-a lungul oontinentului, din Peninsula Iberica pana la MuntTi Ural;
- orogenezS alpha completeaza relieful Europe! prin cei mai Tnalfi munti;
- activitatea vulcanica a dat nastere unui lant vulcanic Tn Europa, astazi stins, si unor j
insule vulcanice si vulcani activi.

Varianta 45
A.1. B - Danemarca; F - Letonia;2.3- Ljubljana; 8 - Tallin.
B. 1.J;2.Zagreb;3.C.
C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - c; 5 - d.
D. deosebire: m statul C (Ucraina) este caracteristic climatul temperat-continentaI, ia
statul D (Regatul Unit) climatul temperat-oceanic;
- deosebire: Tn Ucraina este caracteristic vantuLr|umit Crivat, iar Tn Regatul Unit su
caracteristice vanturile de vest;
- deosebire: precipitatiile medii anuale din Ucraina sunt de 500-750 mm, iar Tn Regati
Unit depasesc 1.000 mm.
E.- existenta unor orase (Milano, Torino, Geneva, Bologna, Venetja) cu mare potential <
influenta care acopera o mare parte a nordului Italiei si unde activitatile industriale se
coroborea cu activitati comerciale, agricole, cultural-administrative, turistice, portuane si
de transport;
- migratia populafiei din sud cStre nord, dinspre MezzogiomO spre nordul industrial.' spre
zone cu agriculture de piata.

Varianta 46
A. 1.D- Germania; J • Macedonia; 2. 2 - Minsk; 6 - Helsinki.
B.1.Tibru;2. G; 3. Grecia.
C. 1-b;2-b;3-c;4-d;5-d.
D.- asemanare: B - Spania, F - Italia au climat mediteranean cu veri caniculare si
secetoase ierni mai calde si umede;
- asemanare: In ambele state, Spania si Italia, apar etaje climatice de campie, de deal si
podis, de munte;
- asemdnare: temperaturile medii anuale Tn ambele state Spania si Italia sunt de peste 15
grade, valorile medii de precipita^ii se TncadreazS Tn ambele state Tntre 750-1000
mm/an, ma ridicate Tn zonele montane Tntre 1000-2000 mm/an.
E.- Tn Europa sudica este clima mediteraneana caracterizata prin veri calde si ierni blande
ce oferd conditii favorabile culturii citricelor.
- solurile rosii de tip ,terra rosa" sunt propice cultivSrii citricelor.

Varianta 47
A.1. A - Polonia; J - Olanda;2. 5 - Viena; 9 - Zagreb.
B.I.Arctic, 2. J, 3. Iberice.
C.1 - c; 2 - b; 3 - a; 4 - a; 5 - b.
D.- deosebire: statul C (Islanda) are climat temperat-oceanic si subpolar, iar statul
(Italia) are climat mediteranean; *
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt repartizate uniform Tn timpul anului Tn
Island
si mai mult Tn timpul iernii Tn Italia; «
- deosebire: temperature medie anuala este mai scazuta Tn Islanda (0-5 °C) si ridicataTn
Italia (15-18 °C).
E.1 - Europa dispune de importante resurse de petrol si gaze naturale cantonate mai ales]
Tn Marea Nordului si zona Volga-Ural;
- resursele de huila, desi se exploateaza de mult timp, sunt Tnca importante Tn bazinelej
Donetk, Silezia.
2. Norvergia, Regatul Unit - petrol; Ucraina, Polonia - huila.

Varianta 48
A.1. G - Belgia; I - Bosnia si Hsiiegovina; 2.1 - Praga; 4 - Roma.
B.1. Dunarea 2. Carpa{i-Tatra; 3.6.
C.1 - c; 2 - d; 3 - b; 4 - d; 5 - a.
D.- asemanare: atat Tn statul notat pe harta cu litera A (Spania), cat si statul marcat pe
harta cu litera F (Grecia) este caracteristic climatul subtropical.
- asemanare: atat Tn Spania cat si Tn Grecia se resimt influentele mediteraneene cu iemi
bl§nd4 si umede, veri calde si uscate;
- asemanare: Tn ambele state temperatura medie anuala are valori cuprinse Tntre 15-18 °c
E.- caile de comunicatie ale Germaniei formeaza o refea diversificata si compiementara;
- traficul persoaneler si al marfurilor este realizat prin variate mijloace de transport: cai
ferate (cu densitate mare), retele rutiere modeme (autostrazi), noduri de transport aerian
(Frank¬furt), cai fluviale (Rhin), transport maritim (porturile Hamburg, Bremenhaven).

Varianta 49
A.1. H - Estonia, I - Austria - 2p;2. 6 - Madrid;13 - Dublin - 2p.
B.1. Iberica: 2. C; 3. Londra.
C.1 - a; 2 - a 3 - c; 4 - c; 5 - a.
D.- asemanare: ambele sisteme montane, Carpa|ii ?i Pirineii, s-au format prin cutare i
orogeneza alpina;
- asemanare: ambele unitati montane au un relief glaciar bine conturat;
- deosebire: fn Muntii Carpa(i exista un lant montan vulcanic, iar Tn Muntii Pirinei nu i
roci vulcanice.
E.- vanturile de vest aduc Tn zonele litorale precipitatii abundente, care depase 1000 mm
anual.
- influenta oceanica se manifest! si prin moderare termica, veri racoroase si iemi blande

Varianta 50
A.1. B - Belgia, F - Slovacia;2. 10 - Kiev, 13 - Ljubljana.
B.1. Varsovia;2. Sena; 3. Baltica.
C. 1-b;2-b;3-a;4-a;5-'a.
D.- deosebire: climatul temperat-oceanic are caracter moderat termic, cu veri nu fo calde
si ierni blande, iar climatul mediteranean are veri toride si ierni calde;
- deosebire: precipitatiile sunt mai bogate Tn climatul temperat-oceanic, Tntre 1000-2G
mm/an, decat Tn climatul medileranean (500-1000 mm/an);
- deosebire: .temperaturile medii anuale Tn climatul temperat-oceanic sunt mai sc (5-
10°C), doar Tn Franja sunt de 10-15°G, iar Tn climatul mediteranean sunt mai ridicate
(15-20*
E.- natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori /an), ponderea scazuta a grupel de poput
tanara si ponderea ridicata a populatiei de peste 65 de ani (Tntre 15-20 %);
- speranta medie de viata este foarte ridicata datorita nivelului de trai ridicat.