GEOGRAFIE – Examen naţional de BAC 2021

Subiectul I

A. Precizaţi:

1. Portugalia
2. Bucureşti

B. 1. 14

2.Polonia

3. J (Bulgaria)

C. 1. c. Berna

2. c. Letonia
3. b. 6 (Budapesta/Ungaria)
4. c.G (Italia)
5. d.8 (Berlin/Germania)

D. Trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D (Norvegia) şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera G (Italia):

D (Norvegia)
climat temperat-oceanic și subpolar (în
partea nordică a țării)
vânturi polare și vânturile de vest
ierni lungi și friguroase
precipitații de 500-750 mm/an (predominant
sub formă de zăpadă)
G (Italia)
climat mediteranean
vânturi mediteraneene
ierni blânde și ploioase
precipitații de 800-1000 mm/an

E. Patru resurse de subsol exploatate în statul marcat, pe hartă cu litera E (Federaţia Rusă):
Petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri feroase şi neferoase

SUBIECTUL II
A. 1. Olt
2. Braşov
 B. 1. 11
2. E
3. Suceava

C. 1. a. A

2. b. B

3. c. Jiu

4. b. Buzău

5. c. G

D. Trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera F (Grupa Retezat-Godeanu) şi
relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D (Podişul Getic):

F (Grupa muntoasă Retezat – Godeanu D (Podişul Getic)

din Carpaţii Meridionali)
S-au format prin încreţirea scorţei terestre S-a format prin depuneri de sedimente
Se impune prin masivitate remarcată prin Prezintă o structură de platformă (aspect
frecvenţa vârfurilor ce depăşesc 2000 de neted al culmilor deluroase), cu strate
m (maxim 2509 m în vârful Peleaga) orizontale sau uşor înclinate de la nord spre
sud.
Are altitudini mai reduse (740 m în partea
nord-estică, până la altitudini de 2-300 m în
partea sudică)
Predomină şisturile cristaline; masivele Predomină rocile sedimentare (pietrişuri,
mai joase sunt predominant calcaroase nisipuri, argile cu intercalaţii de cărbuni şi
marne)
La altitudini de peste 2000 de m are forme Este format din văi largi cu lunci şi terase,
de relief glaciar, create de gheţari, circuri interfluvii foarte întinse, cu versanţi slab
şi văi. înclinaţi, denumite „platforme”.
La altitudini mai joase sunt prezente forme
aparţinând reliefului carstic: peşteri, chei,
versanţi abrupţi, suprafeţe suspendate.

E. Precizaţi:

1.Factor natural care determină prezenţa vegetaţiei de stepă în H (Podişul Dobrogei):

Unul din factorii naturali care determină prezenţa vegetaţiei de stepă în H (Podişul Dobrogei) îl
constituie clima dobrogeană, care se manifestă printr-un regim temperat-continental caracterizat de
veri secetoase și ierni friguroase, dar lipsite de umiditate.

2.O cauză care determină producerea alunecărilor de teren în unitatea de relief C (Subcarpaţii
Moldovei)
 În Subcarpații Moldovei există relief pe argilă, care favorizează producerea de alunecări de
teren. Totodată, activitățile umane concretizate prin defrișări, supra-pășunat, tehnici agricole
necorespunzătoare, construcții de drumuri etc. au contribuit la creșterea numărului de alunecări.

SUBIECTUL III

A. 1. 15 °C, în luna iulie

2. 40 mm, în luna aprilie

B. 1.Amplitudinea termică medie anuală= T max – T min= 15°C – 3,5°C=11,5°C

2. Edinburgh are o climă cu ierni lipsite de valori negative datorită influenţei Curentului
Cald al Atlanticului de Nord (determinat de Gulf Stream/Curentul Golfului) şi a Mării Nordului.

Curentul cald Gulf Stream curge în curentul Atlanticului de Nord, care comunică cu Marea
Nordului, sunt încălzite şi ele și astfel ajută la menținerea unor locuri mult mai calde. Căldura
apei este transferată în atmosferă şi apoi redistribuită de către vânturi în zonele adiacente.

3. Climă temperat-oceanică

C. 1. Vecini Serbia: România, Ungaria, Croaţia, Bulgaria

2. Cursuri apă Serbia: Dunărea şi Morava

3. Unitate de relief: Munţi

4. Oraşe: Belgrad, Novi Sad şi Pancevo.

D. 1.Spania

2. 273 km

3. 429 km

E.Cauze care determină valorile reduse ale densității medii a populației în Peninsula
Scandinavă:

Relieful cu pantă accentuată, predominant muntos, şi climatul prea rece nefavorabil locuirii
determină densităţi umane reduse în Peninsula Scandinavă.