Geografia Europei

1.Europa, localizare
Europa este situată în vestul continentului Asia, având aspectul
unei prelungiri a acestuia. De aceea se consideră că cele două
continente formează o singură întindere, Eurasia.

2. Limite
Între Europa şi Asia: M-ţii Ural, fluviul Ural, Marea Caspică
În sud: str. Gibraltar, Marea Mediterană, str. Dardanele, Marea
Marmara, strâmtoarea Bosfor, Marea Neagră, Munţii Caucaz
În vest, Oc. Atlantic
În nord, Oc. Arctic
Puncte extreme: N- Capul Nord; S- C. Tarifa, V-C. Roca, E-
localitatea Vorkuta, în NE M-ţilor Ural.
SINTETIZEAZĂ!
3.Ţărmuri EXERSEAZĂ! – TRANSFERĂ INSULELE, PENINSULELE ȘI
Sunt foarte sinuoase, cu întinse peninsule marginale şi insule MĂRILE PE HARTA DE MAI JOS
exterioare.
AFLĂ! – IDENTIFICĂ INSULELE, PENINSULELE ȘI MĂRILE, PE
HARTA DE MAI JOS
SINTETIZEAZĂ!
4.Relieful Major
Predomină relieful cu înălţimi reduse, iar, comparabil cu alte EXERSEAZĂ!
continente, este continentul cu cele mei reduse altitudini. MUNȚII - https://www.geogra.ro/joc/ro/eumunti/index.php
Altitudinea maximă este considerată Vf. Mont Blanc-4807m (M- PODIȘURILE - https://www.geogra.ro/joc/ro/eupod/index.php
ţii Alpi), iar, dacă se consideră şi zona Caucazului ca limită a CÂMPIILE - https://www.geogra.ro/joc/ro/eucamp/index.php
Europei, Vf. Elbrus-5642m.
Altitudinea minimă o reprezintă nivelul Mării Caspice, -27m. Munţi formaţi în orogeneza alpină: Alpi, Apenini, Pirinei,
Unităţi majore de relief Carpaţi, Caucaz
Munţi formaţi în orogeneza hercinică: Rinului, Sudeţi, Ural
Munţi (şi podişuri mai înalte), formaţi pe structuri caledoniene:
Alpii Scandinaviei;
Podişuri:
Pe structuri vechi: Doneţ, Central Rus, Dobrogei
Pe structuri hercinice: Boemiei
Pe structuri noi: Getic, Moldovei, Transilvaniei
Câmpii:
Fluvio-glaciare: C. Nord-Europeană
Fluvio-lacustre: C. Română, C. Panonică, C. Padului
Pe structură de podiş: C. Europei de Est, C. Finlandei (au
altitudini foarte coborâte dar, sunt adevărate podişuri pe
structuri foarte vechi)
Fluvio-litorale: c. Mării Negre, C. Precaspică
 Tipuri de climă
5. Clima Climatul mediteranean, cu două anotimpuri: veri calde secetoase, ierni
Europa este situată în cea mai mare parte în zona de climă temperată, blînde, ploioase.
doar sectorul nordic, de dincolo de Cercul Polar are o climă subpolară, Climatul temperat-oceanic, cu patru anotimpuri, vara este răcoroasă şi
fiind situat în zona rece. iarna blîndă, cu umezeală ridicată tot timpul anului.
Factorii care influenţează clima Climatul temperat-continental, cu patru anotimpuri, cu veri secetoase
Radiaţia solară, rezultată din poziţia pe glob, care determină caracterul şi calde şi ierni geroase, cu cantităţi reduse de precipitaţii
temperat al climei Climatul de stepă, cu precipitaţii reduse, care spre est dau nuanţe de
Contactul sinuos dintre uscat şi apă şi existenţa Curentului Atlanticului ariditate (în zona Câmpiei Mării Negre, C. Precaspice)
de Nord (care moderează climatul din vestul continentului Climatul subpolar, cu temperaturi scăzute tot anul, cu valori
Existenţa unei mase continentale mai întinse în est, care determină predominant negative, precipitaţii reduse (predominant ninsoare) şi
continentalismul temperaturii şi al precipitaţiilor (veri calde, secetoase, lungime mare a anotimpului rece.
ierni geroase; precipitaţii reduse cu secete frecvente).
Circulaţia predominant vestică a aerului
Elementele climei
Temperatura aerului:scade de la sud la nord (cu creşterea latitudinii) şi
cu altitudinea
Precipitaţiile atmosferice: scad de la vest spre est (pe măsura creşterii
distanţei faţă de Oc. Atlantic) şi cresc odată cu creşterea altitudinii
Vânturile:
Vântul de vest (aduce precipitaţii şi moderează climatul) în Vestul
Europei
Crivăţul, în est (aduce secete vara şi viscole şi geruri iarna)
APLICĂ – Exemplu de subiect bac

Exemplu de rezolvare!
1. În statul marcat cu litera D este predominant climatul
Temperat-oceanic, în timp ce în statul marcat cu H, cel temperat-
continental
2. În statul marcat cu D, temperaturile medii anuale sunt mai scăzute
decât în statul marcat cu H
3. În statul marcat cu D bat vânturile de vest, în timp ce, în statul
marcat cu H bate crivățul
 Învelişul biopedogeografic

Vegetaţia mediteraneană, specifică în jurul M. Mediterane, cu stejar

verde, stejar de plută, laur, tufişuri de maquis şi garriga. A fost în mare
parte înlocuită cu plantaţii de măslin, citrice şi viţă de vie. Soluri
maronii, roşcate şi terra rosa.
Stepa şi silvostepa, în SE continentului, de la M. Neagră la M-ţii Ural.
Stepa tipică este o fâşie continuă din Bărăgan până la Marea Caspică, cu
ierburi adaptate la uscăciue iar în silvostepă apar şi pâlcuri rare de
stejari. A fost înlocuită de culturi agricole deoarece solurile sunt foarte
fertile (cernoziomuri şi soluri bălane din clasa molisoluri).
Pădurile de foioase, în centrul şi vestul continentului (stejar, fag,
carpen, frasin etc.)
Soluri brune cenuşii, din clasa argiluvisoluri
Pădurile de conifere, (taiga), ocupă nordul continentului, din
Scandinavia până la M-ţii Ural. Cuprinde molidul, bradul, pinul, zada,
iar, în sudul acestei zone este o fâşie de păduri de amestec, foioase cu
conifere.
Predomină spodosolurile şi, pe mari întinderi, turbăriile.
Tundra, în zona de climă subpolară, specifică la nord de Cercul Polar
de Nord, cu muşchi, licheni, vegetaţie ierboasă adaptată la frig.
Soluri negre de tundră.
Vegetaţie etajată, pe munţii înalţi, cu aspecte alpine la cele mai mari
altitudini (Alpi, Pirinei, Carpaţi, Caucaz).
SINTETIZEAZĂ!
CONSECINȚELE CLIMATICE
ȘI BIOPEDOGEOGRAFICE
ALE POZIȚIEI PE GLOB
A EUROPEI
 EXERSEAZĂ –
Hidrografia https://www.geogra.ro/joc/europa_rauri/index.php APOI
IDENTIFICĂ PE HARTA DE MAI JOS, TRANSFERĂ PRINCIPALELE FLUVII PE HARTA
PRINCIPALELE FLUVII ALE EUROPEI DE MAI JOS
Resurse naturale
Resursele mediului geografic au următoarele caracteristici:
Învelişul de soluri este favorabil practicării agriculturii pe mari
întinderi
Predomină terenurile arabile – 34% - în estul continentului
ajungând la 50%
Păşunile naturale sunt specifice în nordul continentului
Pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentului, fiind mai
extinse în NE (taigaua)
Resursele de apă au un potenţial ridicat, existând amenajări
hidroenergetice pe marile fluvii (Volga, Dunăre, Ron, Rin)
Resursele piscicole sunt exploatate în ţări situate spre Oc.
Atlantic: Islanda, Norvegia, Irlanda şi spre mările interioare,
fluvii lacuri.
Resursele scoarţei terestre
Huilă – Ucraina-bazinul Doneţk, Polonia-Silezia, Germania-
Ruhr (diminuate)
Petrol – Marea Nordului, Volga-Ural, C. Precaspică
Minereu de fier – Ucraina (Krivoi Rog), Federaţia Rusă
(Kursk), Suedia (Kiruna-cel mai ridicat conţinut de minereu)
Potasiu şi sulf, cu resurse semnificative la nivel mondial
Roci de construcţie (marmură, granit) în România, Italia,
Grecia.
Industria energiei electrice
Europa produce 1/3 din energia electrică a lumii contemporane
și ½ din cea produsă în centralele atomoelectrice.
Producția de energie electrică se realizează în termocentrale,
hidrocentrale, centrale nuclearo-electrice și, în ponderi foarte
reduse în alte tipuri de centrale.
Franța, Belgia, Regatul Unit, Lituania, Federația Rusă, Ucraina
și Suedia se remarcă prin energia electrică produsă în mare
măsură în atomocentrale. (Franța este a doua producătoare de
energie nuclearo-electrică – după SUA de pe glob.)
Polonia, Cehia, România, se remarcă prin pondere mai mare a
termocentralelor;
Norvegia a valorificat potențialul hidroenergetic al râurilor în
proporție de 100%.
Resursele neconvenționale (energia eoliană – în țările cu ieșire
la ocean, mareelor (Franța – centrala La Rance), energia solară
– Franța-Odeillo (Pirinei), geotermală - ocupă ponderi
nesemnificative. În Islanda, energia geotermală acoperă 10%
din producția țării.
În perspectivă, în următoarele două decenii, Suedia și-a propus
să renunțe la energia nucleară, iar Franța și Belgia la utilizarea
cărbunilor.
Harta politică a Europei – EXERSEAZĂ EXERSEAZĂ CAPITALELE
https://www.geogra.ro/joc/ro/eustate/index.php https://www.geogra.ro/joc/europa_capitale/index.php
APLICĂ – COMPLETEAZĂ HARTA DE MAI
JOS (ȚĂRI ȘI CAPITALE)
 APLICĂ –
ȚĂRILE ȘI CAPITALELE (exemplu de hartă din
variante bac)
Elemente de geografie umană
Europa are o populație de peste 720 mil. loc. (inclusiv populația
totală a Federației Ruse).
Densitatea populației este de 71 loc/km².
Structura pe grupe de vârstă a populației indică ponderi mai
ridicate a grupei de vârstă de peste 60 de ani, comparativ cu
celelalte grupe de vârstă.
Structura profesională, pe ramuri economice, evidențiază
diferențe între Europa Centrală și Vestică, (unde predomină
populația ocupată în domeniul serviciilor) și cea de Est, (unde
cele trei domenii – agricultură, industrie, servicii – au proporții
apropiate între ele.
Sisteme de transport
Transporturile feroviare beneficiază de cea mai densă rețea de
căi ferate. O nouă generație de transporturi feroviare, de tip
TGV, este în curs de dezvoltare.
Transporturile rutiere beneficiază de un sistem dezvoltat de
autostrăzi în Europa de Vest, și în curs de amenajare în Europa
Centrală și de Est. Acest tip de transport are cea mai mare
pondere la pasageri și volum de mărfuri transportate.
Transporturule maritime au tradiții în țările din bazinul M.
Mediterane și cele cu ieșire la Oceanul Atlantic.
În privința mărimii flotei, Grecia ocupă locul I pe glob, urmată
de Norvegia (locul 3), Germania (locul 6), Fed. Rusă și Malta.
Principalele porturi europene sunt Rotterdam (locul 2 în lume
după Singapore), Anvers, Londra, Bremen, Hamburg, Marsilia,
Genova, Pireu, Constanța.
Transporturile fluviale se realizează pe Rin, (locul 1 în privința
traficului), Dunăre, Volga, Tamisa, Elba. Principalul port fluvial
european este Duisburg.
Transporturile aeriene asigură legătura aeroporturilor europene
cu principalele aeroporturi din lume. În ultimii ani, Londra a
fost principalul aeroport al lumii în traficul de pasageri. Printre
cele mai mari aeroporturi internaționale se numără Paris și
Frankfurt.
Transporturile speciale cuprind sistemele de conducte (petrol și
gaze naturale), liniile de distribuție a energiei electrice și
telecomunicațiile.
 ȘI ACUM-LA EXAMEN!
SUBIECTUL 1 –Timp de lucru 1 oră