1

Tipuri de medii geografice ȋn Europa

A . Medii subtropicale (mediteraneene)

Poziţia geografică Caracteristici reţeaua hidrografică (râuri, Procese de modelare a reliefului Forme de relief rezultate
climatice fluvii, variaţii de debit)
30-40° lat. N-S
-bazinul Mării -vară caldă (4-6 luni
Mediterane (Grecia, şi cu temp. de 35- Arno, Tibru, Adige, Salso - dezagregări (pe versanṭi) în timpul - „pământuri rele ” (rigole,
S. Franṭei, Italia – 45°C) şi uscată; (Italia); Ebro, Segura , verii ; ravene, ogaşe) sau
fără N , sudul şi estul - ierni ploioase şi Guadalquivir (Spania), - spălarea în suprafaṭă, torenṭi alunecări badlands-uri ;
Spaniei ), răcoroase (800-1500 Rhone (Franṭa) ; Axios de teren (în sezonul umed)
- jumătatea sudică a mm/an), ca urmare a (Grecia) , Struma ; Vardar ;
Portugaliei, influenṭei Vânturilor Mariţa
- Albania, Croaţia, de Vest ;
Muntenegru, parţial - vânturi locale : bora
Bosnia-Herţegovina (Coasta Dalmaṭiei ,
Italia – zona Trieste),
mistralul (S Franṭei),

Elemente de vegetaţie Soluri Activităţi antropice

- vegetaṭie primară : arbori cu frunze
veşnic verzi, precum : pinul de Alep,
stejarul verde, stejarul de plută, l,
stejarul, pufos ;
- vegetaṭie secundară, apărută în urma
defrişărilor făcute → denumiri diferite:
garriga (S Franṭei , N. Africii, Spania –
rozmarin, palmier pitic etc. ) ; frigana
(Grecia – arbuşti ṭepoşi); maquis
(Grecia- arbuşti, tufişuri xerofile,
ţepoase) ,
-presiune umană intensă (în Europa, aceasta s-a
terra rossa manifestat încă din Antichitate), tăierea abuzivă
a pădurilor;
- staṭiuni turistice ; amenajări portuare,
agricultură practicată în lungul unor culoare
de vale şi versanṭi terasaṭi (măslin, citrice, viṭa
de vie etc. );
 2

B. Mediul temperat-oceanic
Poziţia geografică Caracteristici climatice reţeaua hidrografică Elemente de vegetaţie Soluri
(râuri, fluvii, variaţii de
debit)
40-50° lat. N : vestul şi -Păduri de foioase (stejar, fag,
centrul Europei (N -influenṭa puternică a Vânturilor de carpen , gorun, frasin ; cambisoluri (brune şi brune
Spaniei; jumătatea Vest; precipitaṭii (pp.) repartizate - păduri de conifere, vegetaṭie acide → sub pădurile de fag),
nordică a Portugaliei; uniform tot timpul anului; Duero (Spania, subalpină şi alpină în munṭii argiluvisoluri (brun-roşcate
Belgia; Olanda;
-veri răcoroase, ierni blânde/umede şi Portugalia); Loara, Sena , înalṭi → sub pădurile de foioase);
Luxemburg;
Danemarca; U.K.;
cu precipitaṭii mai mari; Garrrone (Franṭa); Elba, - vegetaṭie de lande (ierburi
Irlanda; V Pen. -pp. = 1000- 1500 mm/an (3000 Wesser : Rin , Main înalte), în Irlanda, Danemarca,
Scandinavia; mm/an în zonele mai înalte – (Germania); Tamisa şi U.K. , N Germaniei , zona
Germania) exemplu : Pirineii Atlantici) ; 2000- Severn (U.K.) litorală atlantică a Franţei ;
2500 mm/an ȋn U.K. – Irlanda ;

Activităţi antropice
-regiunile sunt intens populate, transformările au
fost profunde (datorită zonelor portuare, zonelor
industriale, numeroaselor aşezări, agriculturii)
- activităṭuile turistice, căile de comunicaṭie şi
aşezările (Franṭa, U.K., Cehia, S.U.A. , Canada
etc.) introduc o notă de antropizare
subordonată menṭinerii echilibrelor naturale,
mai ales în parcurile naturale care ocupă
spaṭii întinse ;
 3

C. Mediul temperat-continental
Poziţia geografică Caracteristici reţeaua hidrografică (râuri, Elemente de Soluri Activităţi antropice
climatice fluvii, variaţii de debit) vegetaţie
- Europa → latitudini -frecvenṭa foarte mare vegetaṭie ierboasă, Molisoluri -agricultură extensivă ;
de 40-60ᵒ ; a maselor de aer Dunărea (parṭial) ; Ural; cu graminee (cernoziomuri) - oraşe şi aşezări rurale
- parţial Europa continental (influenṭă Volga ; Nistru; Nipru ; Don ; xerofile → →fertilitate cu concentrări de reṭele
Centrală (Ungaria, foarte redusă din denumiri : stepa de căi de comunicaṭie ;
ridicată;
Slovacia; Polonia) ; partea maselor de aer
eurasiatică, preeria
Europa de Est ; cu caracter oceanic);
- secete frecvente,
nord-americană ;
temperaturi mari vara pampasul
(35-45°C) şi coborâte argentinian : ciulin
iarna (până la -40° pelin, păiuş, colilie,
C); firuṭă etc. +
- pp. 300-800 arbuşti ;
mm/an; (250 mm/an
ȋn Câmpia
Precaspică)

D. Mediul temperat rece (taiga)

Poziţia geografică Caracteristici Elemente de vegetaţie Soluri Activităţi antropice
climatice
F. Lat. N : 50-60° F. Ierni lungi, cu F. Păduri de conifere : molid, Spodosoluri (podzoluri ) F. - exploatări de masă
(Rusia , centrul temperaturi negative brad şi pin →fertilitate scăzută; lemnoasă ; exploatarea unor
Peninsulei care coboară sub - combustibili sau minereuri ;
Scandinavia) veri (mai scurte) cu aşezări aflate de-a lungul unor
temperaturi de până drumuri continentale ;
la 20°. Ploi rare
 4

E1. Mediul subpolar

E2. Mediul polar
Poziţia geografică Caracteristici climatice reţeaua hidrografică Procese de modelare a reliefului Forme de relief rezultate
(râuri, fluvii, variaţii
de debit)
E1. E1. E1. E1. E1.
N. Pe Scandinavia Ierni lungi (9-10 luni/an) şi cu - Peciora , Dvina de - dezagregări, provocate de RELIEF GLACAR : circuri,
(Laponia), N. Rusiei, temperaturi foarte scăzute (chiar şi - Nord către amplitudinile termice văi, platouri glaciare ;
E2. 50°C sau -60°C) veri scurte (câteva - apa fluviilor anuale mari ;
insulele din Oc. Arctic săptămâni) şi răcoroase (temperaturi îngheaṭă în timpul - acṭiunea gheṭarilor (inclusiv a RELIEF PERIGLACIAR :
(Svalbard, Franz Josef, maxime de cca. 15°C) ; îngheṭul se
iernii iar la dezgheṭ celor din Pleistocen) → eroziune mări de pietre, râuri de
Novaia Zemlea, poate produce chiar şi în timpul veri ;
predomină vâmturile polare ;
se produc inundaṭii glaciară ; pietre, avalanşe ;
precipitaṭii 300-400 mm pe mari suprafeṭe,
E2. datorită acumulării ṭărmuri cu fiorduri
Temperaturi medii lunare negative (; sloiurilor de gheaṭă ;
Precipitaṭii numai sub formă de
zăpadă ;

Elemente de vegetaţie Elemente de faună Soluri Activităţi antropice

E1.
TUNDRA : muşchi, licheni,
mesteacănul pitic, salcia pitică, plopul
pitic, afin , merişor
E2.
Muşchi, licheni (la marginea gheṭarilor
sau pe crestele mai înalte);
E1. E1. E1.
ursul polar ; renul ; elanul ; vulpea Permafrost (soluri -aşezări puṭine, amplasate în regiuni cu resurse de
polară ; lemingul ; iepurele de puṭin evoluate) ; subsol :, cărbuni (bazinele Peciora, Vorkuta) şi
tundră ; numeroase păsări soluri poligonale de minereuri (Rusia, peninsula Scandinavia), fosfaṭi
(potârnichea de tundră) ; tundră ; – apatite (Pen. Kola);
- creşterea renilor (Laponia)
E2.
La marginea gheṭarilor trăiesc: E2.
ursul polar, morsa, unele păsări (în Staṭiuni de cercetare ştiinṭifică – în insulele
ṭinuturile arctice) , Svalbard (Spitzbergen) ; baze militare (nordul
Rusiei); .