Spatiul european

Proiect realizat de Ambroze Denisa

Caractere generale
• Suprafaţa Europei: 10.170.000 km2 ; 7.05%
din uscatul Terrei (este penultimul continent ca suprafaţă).
• Populaţia: peste 700 milioane loc;
12.5% din populaţia Terrei, este pe locul 3 după Asia şi Ameri
• resurse de subsol variate, neuniform răspândite
• grad ridicat de populare, densitatea populației-71 loc./km²
• ponderea ridicată a populației urbane (peste 77%)
• contur sinuos, lungimea țărmurilor de aproximativ 80 000 km
 - este situată în întregime în emisfera N,
Poziţia geografică, între:
limitele: • Nord: Capul Nord
• Sud: Capul Punta de Tarifa
Se desfăşoară pe 4.000 km N→ S
• Vest: Capul Roca
Europa - limite: • Est: Munţii Ural
- N: Oceanul Arctic; Se desfăşoară pe 7.000 km V→ E.
- S: Marea Neagră şi Marea Mediterană; • - formează cu Asia o masă continentală;
- V: Oceanul Atlantic; Europa apare ca o prelungire a Asiei, ca
o mare peninsulă (ambele aparţin de placa
- E: Munţii Ural, fluviul Ural, Marea Caspică tectonică Eurasiatică).
şi Munţii Caucaz.
 Unitati
morfostructurale Din punct de vedere tectonic, continentul
aparține Plăcii Euroasiatice; 60% din
suprafața Europei este foarte veche (unitățile
de platformă și munții paleozoici).

• Europa străveche: primul nucleu continental al Europei este reprezentat printr-o unitate de
platformă precambriană alcătuită din Scutul Scandinav, în nord, și Placa Est-Europeană (Placa
Rusă), care se suprapune peste cea mai mare parte a Europei Estice.
• Europa caledoniană: Orogeneza caledoniană, care a avut loc în prima jumătate a erei
paleozoice, a dus la formarea Munților Alpii Scandinaviei, a munților din arhipelagul Spitzbergen,
a munților Scoției (Munții Grampieni) și Țării Galilor (Muntii Cambrieni).
 • Europa hercinică: în Paleozoicul Superior, orogeneza
hercinică a dus la formarea unui lanț de munți care
Unitati începea de la Oceanul Atlantic și se termina la

morfostructurale Marea Neagră. În prezent se păstrează în fundamen

tul unor câmpii din Vestul Europei, dar mai ales într-
o serie de masive joase: Podișul Castiliei, Masivul
Central Francez, Munții Vosgi, Munții Pădurea
Neagră, și Podișul Dobrogei de Nord
etc. Aceeași orogeneză a dus la formarea Munților
Urali.
• Europa alpină: orogeneza alpină, care a avut loc în erele mezozoică și neozoică, a dus la cutarea
stratelor din fostul Ocean Tethis în urma coliziunii dintre continentul nordic Laurasia și cel sudic,
Gondwana. A luat naștere lanțul alpin alcătuit din : Cordiliera Betică, Munții Pirinei,
Munții Alpi, Munții Apenini, Alpii Dinarici, Munții Carpați, Munții Balcani(Stara Planina) și Munții
Caucaz. S-a format și cel mai lung lanț de munți vulcanici din Europa, Harghita-Oaș-Vihorlat din
erupțiile vulcanice neogene, precum și vulcanii mediteraneeni: Etna în Sicilia, Vezuviu în
Italia, Stromboli în Insulele Lipari. În prezent, areale cu vulcani activi se găsesc în Islanda și Italia.
 • Relieful Europei este foarte variat pe zone relativ mici.
Relieful major În regiunile sudice predomină caracterul muntos, în
timp ce mergând spre nord, terenul coboară
dinspre Alpi, Pirinei și Carpați, prin teritoriile
deluroase, și continuă către câmpiile joase din nord și
est. Aceste șesuri prelungite sunt cunoscute sub numele
de Marea Câmpie Europeană, iar în mijlociul lor se
întinde Câmpia Nord-Europeană. De asemenea, un arc
format din zone mai înalte se desfășoară de-a lungul
țărmului nord-vestic, care începe în vestul
insulelor britanice și al Irlandei și continuă până la
țărmul articulat și plin de fiorduri al Norvegiei.
Cea mai mare răspândire o au câmpiile cu înălțimi între 0 și 200 de metri, care reprezintă
circa 57%, urmate de dealuri și podișuri — 37% — și munți — 6% din suprafața totală.
Altitudinea medie este de 320 de metri, aceasta fiind cea mai mică, relieful încadrându-se
între -28 de metri, în Marea Caspică si altitudinea maximă 5642 m (Munții Caucaz).)
 Ţărmurile sunt foarte crestate (au 80.000 km lungime) şi sunt

Tarmuri
variate genetic;
- peninsule: Scandinavia, Iutlanda, Kola (în Nord), Iberică, Italică,
Balcanică, Pelopones, Crimeea (în Sud), Bretagne (în Vest)
- insule: Islanda, Arhipelagul Britanic (cu insulele M. Britanie,
Irlanda, Hebride, Orkney, Shetland), Arhipelagul Azore în Oc.
Atlantic (aparţine Portugaliei). Arhipelagul Canare în Oc. Atlantic în
lungul ţărmului Africii, cu principala insulă Tenerife (aparţine
Spaniei), Baleare (Spania), Corsica (Franţa), Sicilia şi Sardinia (Italia)
Creta şi Arhipelagurile Ciclade şi Sporade (aparţin Greciei), Cipru şi
Malta.
- golfuri:Biscaya (Oc. Atlantic), Botnic, Finic (la Marea Baltică),
Odessa (la M. Neagră), Genova şi Lyon (la M. Mediterană);
- strâmtori: Calais (între Europa şi M. Britanie), Gibraltar (între M.
Mediterană şi Oc. Atlantic), Bosfor şi Dardanele (între M. Neagră,
M. Marmara, M. Mediterană), Kerci (între M. Azov şi M. Neagră)