Munții Scandinaviei sunt un lanț muntos din

Europa, care se întinde pe tot parcursul Peninsulei

Scandinave, trecând prin Norvegia și Suedia.
Lungimea lanțului muntos este de 1700 km.
Cel mai înalt vârf este Galdhøpiggen, cu 2469 m
altitudine.
Partea de nord-vest a Munților
Scandinaviei este erodată masiv
Marea Norvegiei, formându-se
fiordurile.
• Modul de formare
Alpii Scandinaviei s-au format prin orogeneza
caledoniană (peste 400 de milioane de ani),
suferind de-a lungul timpului de atacul eroziv al
apei si al vantului.
In urma cu cca 2 milioane de ani, Muntii
Scandinaviei s-au mai inaltat cu cateva sute de
metri, pentru ca in pleistocen(prima epoca a
cuaternarului,
caracterizata prin alternante de intervale reci cu perioade calde), ghetarii sa modeleze relieful, aducandu-l
la aspectul actual.

• Roci
Rocile din care sunt alcatuiti Alpii Scandinaviei sunt diverse, cele mai raspandite fiind rocile foarte vechi,
puternic metamorfozate, in deosebi sisturile cristaline(roci formate prin procesul de metamorfismal altor
roci sub actiunea presiunii), gnaise, granite,dar si gresii, calcare, etc.

• Hidrografie
In cadrul acestor munti sunt prezente un număr mare de lacuri glaciare, de dimensiuni mici. Majoritatea
râurilor sunt mici, și se varsă în Golful Botnic. Printe râuri se pot amintm următoarele: Otra, Dal, Ume, Pite,
Lule, Kemi. Lacuri importante din acest lant muntos sunt: Lacul Vanem, Lacul Siljan, Lacul Storsjon, Lacul
Inari.

• Clima
Clima este temperat-oceanică, rece, caracterizată prin precipitații destul de dese.
Clima oceanică, cu un plus de umiditate datorită circulației sud-vestice asociată cu influența curentului cald
al Golfului, introduce una din importantele anomalii pozitive ale latitudinii, încât temperaturile medii în
luna ianuarie se mențin la 0 °C. Acest fenomen face posibil, prin neînghețarea apelor, transportul maritim
chiar și în nordul Mării Norvegiei.
Clima blândă a unor fiorduri, o urmare a influenței aceluiași curent cald, influențează favorabil
producția unor pomi fructiferi. Valorile sunt moderate, temperaturile lunii iulie netrecând de 15 °C.
Munții Scandinaviei introduc o asimetrie climatică separând vestul umed de estul din ce în ce mai
continental. În aceste condiții, în vestul și sudul peninsulei apar ploi bogate de toamnă și iarnă.

• Forme de relief
Formele de relief variate dau un aspect pitoresc acestor munti care nu impresioneaza prin inaltime, cat
prin peisajele de basm, intalnite la tot pasul. Cele mai caracteristice forme de relief sunt platourile inalte
(numite de locuitori "vidde"), hornurile, circurile si vaile glaciare.
In Alpii Scandinaviei se detaseaza, prin trasaturile distincte pe care le au, trei sectoare:
1. Sectorul nordic - cel mai ingust, cu forma unei creste asimetrice, puternic accidentata, are
altitudini maxime de 1800-2100m.Altitudinea cea mai mare este atinsa in varful
Kebnekajse(2117m),alte varfuri importante fiind Stora(2090m), Sulitelma(1914m)si Burge(1703m).

2. Sectorul central - este cel mai coborat, cu altitudini ce rar trec peste 1000m. Aici se gasesc
numeroase lacuri glaciare(Kallsjon,Tunnsjo,etc.),marturie peste timp a glaciatiunii pleistocene.

3. Sectorul sudic - este cel mai impunator prin lungime(peste 800km)si latime(cca. 300 km).De
asemenea, aici se gasesc cele mai mari altitudini din Mtii Scandinaviei, detasandu-se varful
Galdhopiggen(2470m),din M-tii Iotunheimen. Se remarca varfurile Glittertind(2405m),
Snohetta(2286m)si Rondane (2183m).
Chiar daca nu poate fi inclus intr-un anumit sector, tarmul norvegian al Muntilor Scandinaviei se remarca
prin spectaculozitatea sa. El este inalt, foarte dantelat, cu numeroase fiorduri ce patrund spre interiorul
muntilor, cele mai cunoscute fiind Hardangerfjord(179 km lungime), Romsdalfjord, Sognefjord (204 km
lungime), Trondheimfjord.

• Flora
In Munții Scandinaviei este prezentă vegetația până la 2000 m altitudine. Cea mai des întâlnită formă de
vegetație este pădurea mixtă. Alte forme sunt tundra și flora de câmpie.

• Fauna

Animalele specififce acestei zone sunt: elanul, hermelina, renul, zibeline.

• Curiozitati turistice
Muntii Scandinaviei, indeosebi sectorul suprapus Norvegiei, se remarca printr-un potential turistic
deosebit, conditiile naturale si cele antropice impunand o activitate de "loisir" intensa. Norvegia, denumita
si "Tara Fiordurilor", "Tara cascadelor" sau" Tara Aurorelor Boreale", are peste 90% din teritoriu suprapus
Alpilor Scandinaviei, iar lungimea tarmului (cu fiorduri si golfuri) depaseste 25000 km.