Sunteți pe pagina 1din 36

Coninutul manualului pentru cursul pregtitor de matematic

Exemple i aplicaii din chimie pentru capitolul Elemente de geometrie


1.Elemente de geometrie.
1.1. Elemente de reprezentare n plan
Reper cartezian. Noiunea de interval pe ax, noiunea de domeniu n plan.
1.2. Vectori (n spaiu)
Coordonatele unui punct n spaiu. Vectorul de poziie al unui punct. Vectorul determinat de dou
puncte.
Distana dintre dou puncte ca mrime a vectorului. Coliniaritatea a doi vectori. Produs scalar,
vectorial, mixt. Vectorul de poziie al unei drepte. Vectorul normal al unui plan
1.3. Funcii trigonometrice
Funcii trigonometrice directe: sinus, cosinus, tangent, cotangent: periodicitate, valori importante.
Funcii trigonometrice inverse: arcsinus, arccosinus, arctangent,arccotangent, valori importante.
Coordonate polare
1.4. Curbe plane: cerc, elipsa, parabol, recunoatere i proprieti
Exemple i aplicaii din chimie pentru capitolul Elemente de algebr
Elemente de algebr.
1. Numere complexe: forma algebric, forma trigonometric. Ecuaii de gradul al doilea cu rdcini
complexe.
2. Matrici: dreptunghiulare, ptratice, operaii cu matrici.
3. Determinani: proprieti , calcul.
4. Inversa unei matrici
5. Sisteme de ecuaii liniare. Scrierea sub form matriceal. Caracterizarea sistemelor cu soluie
unic i determinarea acesteia. Caracterizarea sistemelor compatibil nedeterminate i punerea n
eviden a mai multor soluii.
Exemple i aplicaii din chimie pentru capitolul Elemente de analiza matematica
Elemente de analiz matematic
1. Funcii: tipuri de corespondene, exemple i contraexemple.
Funcii injective, surjective, bijective.
iruri ca funcii. Progresii geometrice (termenul general, formula de calcul a sumei).Noiunea de
convergen pentru iruri de tip progresie geometric i respectiv de tipul ct de dou polinoame.
Egalitatea a dou funcii, funcii ce difer ntr-un punct, pe un interval.Imaginea unei mulimi printro funcie.
2. Graficul unei funcii
Funcii discrete. Funcii continue. Funcii derivabile. Proprieti ale unei funcii: mrginire,
monotonie, simetrie, periodicitate.Noiunea de asimptot a unei funcii
Studiu: intersecia cu axele de coordonate, mulimea imagine, valorile n puncte
Funcii liniare, reprezentare grafic. Inecuaii determinate de funcii liniare i reprezentarea
mulimilor determinate de ele.
Funcii de gradul al II-lea, reprezentare grafic. Recunoaterea parabolei, a cercului, a elipsei, a
hiperbolei. Inecuaii determinate de funcii de gradul al II-lea i reprezentarea mulimilor
determinate de ele.
Funcia exponenial: operaii, grafic, valori importante. Funcia logaritm cu baza e: operaii, grafic,
valori importante.
1

3. Integrala dintr-o funcie pozitiv i interpretarea ei ca arie. Primitivele principalelor funcii.


Metode de integrare: metoda substituiei, metoda schimbrii de variabil. Teorema de medie.
Exemple i aplicaii din chimie pentru capitolul Elemente de calcul numeric i teoria
aproximrii
1. Numere reale. Aproximri ntregi, raionale, eroarea de aproximare.
Partea ntreag a unui numr real. Aproximarea soluiilor unei ecuaii cu metode numerice (metoda
coardei, metoda tangentei)

Exemple i aplicaii din chimie pentru capitolul Elemente de


geometrie
1.1 Sistemul numerelor reale i constante matematice uzuale
Numerele pot fi clasificate astfel:
a) Numere care pot reprezenta cantiti fizice se numesc numerele reale
1. ntregi ( 0, 1, 1, 2, 2, 3, 3,... )
2 3
167
,... )
2. raionale ( , , 0.333,
3 7
52
3. iraionale ( 2, 3 2, 3, 4 5, 3 7,... )
4. iraionale transcedente (, e, sin (0.53), ln 2 2 ln 3 , 2 2 , etc.)
b) Numerele imaginare
1. imaginare ( 1i, 2i,3i,... )
2. complexe ( 2 1i,1 2i,5 3i,... )
O alt clasificare a numerelor:
a) scalare: au mrime i semn
b) vectori: au mrime i direcie
Cteva constante uzuale:
Denumire

simbol Reprezentare cu
numere zecimale
Pi (raportul dintre circumferina si diametrul cercului

3.1415926536...
Numrul e (Numrul Napierian) (baza logaritmului
e
2.7182818285...
natural)
2
3
Numrul imaginar i

1.4142135624...
1.7320508076...

Exerciiul 1. Calculai : 17.13 14.6751 3.123 7.654 8.123 =


Exerciiul 2. Calculai cu 4 zecimale urmtoarele fracii:
3
2 3 1 12.55 3
27
, ,
,
,
16,
3
3 7 0.32 2
6
3
Exerciiul 3. Calculai aria cercului unui cerc de raz 20 m, utiliznd valori rotunjite ale numrului
la dou, ase i zece zecimale:
2
Exerciiul 4. Calculai valoarea numrului iraional
cu 4 zecimale
2
Exerciiul 5. Un calcul interesant :

ei

1.2 Operaii cu numere reale


Operaiile cu numere se pot clasifica astfel:
a) elementare (adunare, scdere, nmulire i mprire)
b) suplimentare (modul, ridicare la putere, rdcin ptrat, rdcin cubic, logaritm, etc)
Exemple cu operaii cu numere reale:
Modul
Ridicare
la putere

x daca x<0
daca x>0
x

xa

x x x
... x

22 2 2 4

x a

x a

x a x b

1
xa
x a x b x a b

1
0.25
4
22 22 22 2 20 1
3
22 26 216 641 0.0156

a b

Radacina
patrata
(radical
de ordin
3)
Radacina
cubica
(radical
de ordin
3)
Logaritm
zecimal

a b

22

x x2

2 2 2 1.4142...

x
3

3 3

x a b

y a x x log a (y) unde a>0

2
1

x x3

Uzual a=10

log(x y) =log(a)+log(b), a>0, b>0


log(a) n =n log(a)

2 2 3 1.26

2
3

log10 (10) 1
log(10 100) =
=log(10)+log(100)=1+2=3
log(10)3 =3 log(10)=3 1=3

log(10 /100) =
=log(10)-log(100)=1-2=-1

log(x / y) =log(a)-log(b), a>0, b>0

Logaritm
natural

4.5 4.5

log( n a ) =1/n log(a)

log( 3 10) =1/3 log(10)=0.33

y e x x log e (y) =ln(y)

ln(e) 1

Exerciiul 1. Calculai cu 4 zecimale urmtoarele expresii:


a)

2 2
2

b)

2 2
2

c)

2 2
2

d)

33 2

Exerciiul 2. S se calculeze diametrul unei conducte prin care circul lichid cu debit de 1 m 3/s, cu
viteza 2 m/s.
d 2
G w
4
4

Exerciiul 3. Calculai ln(2) i log(2).


Exerciiul 4. Calculai valoarea lui x din ecuaia e bx 2 pentru valori ale lui b=0, 2 i 4
Exerciiul 5. S se calculeze coeficientul de difuziune al SO2 n ap la temperatura de 25 C.
T
D 7.7 1010 1/3
pentru apa 0.008937 V0 8 pentru SO2 , VA 44.8 iar T n
VA V01/3
K.
Exerciiul 6. Variaia concentraiei n timp a unui reactant A care se consum ntr-o reacie chimic
k t
ireversibil de ordin I, este descris de o relaie de forma: A t A t 0 e , unde t0 este timpul
iniial iar k este constanta de vitez. Dac k=0.123 s -1, calculai timpul necesar pentru scderea
concentraiei reactantului cu 21% fa de valoarea iniial (t0=0 s).
Exerciiul 7. Constanta de vitez pentru o reacie chimic este exprimat printr-o relaie de tip
Ea

Arrhenius: k A e R T unde A este constanta lui Arrhenius [s], Ea este energia de activare
[kJ/mol], iar R este constanta gazelor [J/(molK)],
a) Dac k=1.21x10-9 s-1, A=10-2 s-1, R=8.31 J/(molK), ce valoare are energia de activare Ea la
25C?
b) Dac temperatura crete la 50C, de cte ori crete viteza de reacie?
Exerciiul 8. Fluxul molar de compus A ntr-un film de gaz inert se exprim cu relaia:
pp
N A K ln p pAA,2,1 , unde pA,1 i pA,2 sunt presiunile pariale ale lui A la intrare, respectiv la ieire din
film i p e presiunea total. S se calculeze fluxul compusului A, dac K=10 -5, p =760 torr, pA,1=170
torr, pA,2=0 torr.
Exerciiul 8. S se calculeze coeficientul de difuziune al SO 2 n ap la 25 C, dac valoarea
5
acestuia la 20C este D 20 1.519 10 . Formula de calcul este :
D D 20 1 b
T 20 unde b 0.2

iar =0.8937 si =1000 .

1.3 Rapoarte i Proporii


Proporia este egalitatea a dou rapoarte
Proprieti

a c ad bc

b d
bd
ac
a c

bd
b d
ad
a/b


bc
c/d
a

b

a

b

an
bn

bn
an

2 1 24 31 11

3 4
34
12
2 1 21
2

3 4 34 12
2 / 3 24 8

1/ 4
31 3
2

3

2

3

22 4

32 9

32
9

2
2
4

Exerciiul 1. Calculai procentul de oxygen i de hidrogen dintr-un mol de apa. (AH=1, AO=16)
9 y18
Exerciiul 2. Simplificai raportul
15 y 2
Exerciiul 3. S se determine valorile lui s1 i s2 dac utiliznd proprietile proporiilor:
1
5
1
s2 s1 k
45
s1 s2 k

Exerciiul 4. Calculai valoarea criteriului Sherwood (Sh) din urmatoarea expresie criteriala :
Sh = 0.023Re0.83 Sc0.44
unde criteriul Reynolds Re= 13300, iar criteriul Schimdt Sc = 0.59
Exerciiul 5. Calculai valoarea criteriului Sherwood (Sh) din urmatoarea expresie criteriala :
0.5
0.33
0.5 l0
Sh = 0.725Re Sc
h
unde criteriul Reynolds Re= 640, criteriul Schimdt Sc = 381, l0 = 4.67610-8 si h = 4.
Exerciiul 6. (Descompunerea n fracii simple) Calculai coeficienii necunoscui A, B i C din
expresia :
A
B
C
2 x 1

x 1 x 2 x 3 x 1 x 2 x 3
1.4 Reper cartezian
Fie un reper cartezian xOy cu axe ortogonale (perpendiculare) n planul P, cu originea n punctul
O(0;0) i cu sensurile pozitive ale axelor indicate prin sgei (axa orizontal a absciselor sens de la
stnga la dreapta i axa vertical a ordonatelor cu sensul de jos n sus). Fiecrui punct M din planul
xOy i corespund n acest reper dou coordonate carteziene notate M(x,y). n Fig. 1 punctul M are
coordonatele carteziene (5,4).

Fig. 1 Reper cartezian


Distana ntre dou puncte in plan
A(x1 , y1 ), B(x 2 , y 2 )
Coordonatele mijlocului unui segment AB
unde A(x1 , y1 ), B(x 2 , y 2 )
Coordonatele punctului M care mparte
segmentul (AB) n raportul k

Ecuatia dreptei determinata de coordonatele


unui punct Mo(x0,y0) si de panta sa.

AB

x 2 x1

y 2 y1
(x x1 )
x 2 x1

Drepte paralele cu axa Oy

x=a

Drepte paralele cu axa Ox

y=a

Ecuatia generala a unei drepte

ax+by+c=0

Pozitia relativa a dreptelor d1 si d2:

a1 b1 c1

a 2 b2 c2

d1 se intersecteaza cu d2
Distanta de la un punct M(x0,y0) la o dreapta h
reprezentata prin ecuatie ax+by+c=0
Unghiul determinat de doua drepte cu pantele
m1 si m2

x1 x 2
y y2
,y 1
2
2
x kx 2
x 1
1 k
y ky 2
y 1
2
y y 0 m (x x 0 )
y y1

d1//d2
Pozitia relativa a dreptelor d1 si d2:

y 2 y1

Ecuatia dreptei determinata de punctele


A(x1,y1) si B(x2,y2) .

d1=d2
Pozitia relativa a dreptelor d1 si d2:

a1 b1 c1

a 2 b2 c2
a1 b1

a 2 b2
d(M, h)

a x 0 b y0 c

a 2 b2
m m1
tg() 2
m1m 2 1
1 m1m 2

d1 perpendicular pe d 2

m1m 2 1

1.5 Sistem polar


In sistemul de coordonate polar, pozitia unui punct P fata de origine este descrisa prin specificarea
distantei r si a unghiului dintre linia r si direcia pozitiva a axei x, numita axa polara.
Coordonatele polare ale punctului P sunt P(r, ), unde r 0, [0,2) .

1.6 Conversia intre cele doua sisteme


Transformarea coordonatelor polare in coordonate carteziene se face dupa relatiile:

Convertire din coordonate polare in


coordonate carteziene

x r cos
y r sin

Convertire din coordonate carteziene in


coordonate polare

r x 2 y2

Distanta intre doua puncte definite prin


coordonate carteziene (x1, y1), (x2, y2)
este
Distanta intre doua puncte definite prin
coordonate polare (r1, 1), (r2, 2)

y
=arctg , x 0 , pentru cadranele I si IV
x

x1 x 2

y1 y 2

d r12 r22 2 r1 r2 cos(

)
1 2

Exerciiul 1. S se determine lungimea segmentului [AB] unde A(1,3) i B(5,-1)


Exerciiul 2. S se determine coordonatele mijlocului segmentului [AB] unde A(1,3) i B(5,-1).
Exerciiul 3. Se dau dreptele de ecuaii:
AB: 5x + 2y - 11=0
AC: x y + 2=0
BC: 2x + 5y + 4=0
S se gseasc:
1. Coordonatele vrfurilor triunghiului ABC;
2. Aria triunghiului ABC;
3. Distana de la originea sistemului de axe xOy la dreapta AC;
4. Ecuaia medianei duse din C pe AB;
8

5. Ecuaia nlimii duse din A pe BC;


6. Coordonatele punctului D astfel nct ACBD s fie paralelogram;
7. Lungimea laturii AB;
8. Coordonatele centrului de greutate al triunghiului ABC;
9. Coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABC.
Exerciiul 4. Se d triunghiul de vrfuri A(-1,3) , B(2,-1) , C(3,6). S se determine:
1.
ecuaia dreptei AC;
2. ecuaia paralelei prin B la AC;
3. ecuaia mediatoarei segmentului [BC];
4. ecuaia medianei din C;
5. ecuaia nlimii din C.
Exerciiul 5. tiind c A(1,2) este piciorul perpendicularei duse din origine pe dreapta d , s se scrie
ecuaia dreptei d.
Exerciiul 6. S se gseasc proiecia punctului B(-2,1) pe dreapta d : 2x + y + 1 = 0.
Exerciiul 7. S se scrie ecuaia dreptei ce trece prin punctul C(1,3) i este echidistant de punctele
A(-1,0), B(1,-1).
Exerciiul 8. S se determine coordonatele simetricelor punctului A(-1,2) fa de dreapta d : x + y +
1 = 0 i apoi fa de punctul B(-1,-4).
Exerciiul 9. S se determine coordonatele punctului B, stiind ca C(3,5) este mijlocul segmentului
AB si ca A(2.4).
Exerciiul 10. S se determine m R pentru care distanta dintre punctele A(2,m) si B(-m,-2) este
egala cu 4 2 .
Exerciiul 11. In reperul cartezian xOy se considera puncteul A(2,3). Stiind ca punctele B si C sunt
simetricele punctului A fata de axele Ox si Oy, sa se calculeze lungimea segmentului AB.
Exerciiul 12. Sa se calculeze coordonatele punctului de intersectie al dreptelor de ecuatii 2x+y4=0 si x+y-3=0.
Exerciiul 13. Sa se determine ecuatia dreptei care trece prin punctul A91,-1) si este paralela cu
dreapta y=x.
Exerciiul 14. In reperul cartezian xOy se considera punctele A(3,0), B(x,y), C(5,-2). Sa se
determine numerele reale x si y astfel incat punctul B sa fie mijlocul segmentului AC.
Exerciiul 15. Sa se reprezinte in coordonate polare urmatoarele puncte: (2,2), (-3,4),
(-2, 2 3 ), (1,-1).
9


3
Exerciiul 16. Sa se reprezinte in coordonate carteziene urmatoarele puncte: (2, ), (1,
),
2
4

(2, ).
3
Exerciiul 17. Transformati in coordonate polare ecuatia x 2 y 2 9 .
Exerciiul 18. Gasiti coordonatele carteziene ale curbei

2
1 cos .
r

1.7. Vectori (n spaiu)


Coordonatele unui punct n spaiu. Vectorul de poziie al unui punct. Vectorul determinat de dou
puncte. Distana dintre dou puncte ca mrime a vectorului. Coliniaritatea a doi vectori.
Orice doua puncte din spatiu determina un vector care are marimea egala cu distanta dintre aceste
dou puncte. Daca P(a,b,c) si P(a,b,c) sunt doua punce din spatiul tridimensional R 3, atunci
vectorul care trece prin cele doua puncte este u=(x,y,z) cu u (a a ', b b ', c c ') . Vectorul u este
reprezentat ca o sageata de la P la P.
r
Adunarea vectorilor u x, y, z si
r
v x.y, z

r r
u v (x x ', y y ', z z ')

Multiplicarea cu un scalar a vectorului


r
u x, y, z

cu (cx, cy, cz)

Produs scalar, vectorial, mixt. Vectorul de poziie al unei drepte. Vectorul normal al unui plan.
Produsul mixt al trei vectori numit i produsul triplu se defineste ca produsul scalar dintre unul din
vectori si produsul vectorial al celorlali doi. n consecin produsul mixt este un scalar. Produsul
mixt are semnifcaia geometric urmtoare : volumul determinat de cei trei vectori.
r r r
Exemplu: a b x c

Exerciiul 1. S se determine produsul scalar al vectorilor w1 i w2. Comentai rezultatul obinut :


v
v
v
v
v
w1 2 i 5 j si w2 10 i 4 j 3k
10

Exerciiul 2. S se determine produsul vectorial al vectorilor w1 i w2. Comentai rezultatul obinut :


v
v
v
v
w1 3 i 2 j si w2 5 j 3 k
Exerciiul 3. S se determine produsul mixt al vectorilor w1, w2 i w3. Comentai rezultatul obinut :
v
v
v
v
v
v
v
w1 4 i 3 j ; w2 2 i 6 j 2k si
w3 2 i 2 k
r
r r
r
r
r
Exercitiul 4. Sa se calculeze produsele mixte a trei vectori w1 w 2 xw 3 , w 2 w 3 x w1 si
r r r
r r r
r r
r
r
r
r
w 3 w1 x w 2 daca w1 3i 2 j , w 2 5i 3k , w 3 6i 2k .
Sa se demonstreze ca prin permutari circulare rezulta:
r
r r
r
r
r
r
r
r
w1 w 2 xw 3 w 2
w 3 x w1 w 3 w1 x w 2 .
1.8 Vectori in plan
r
r
Fie Oxy un system de axe ortogonale. Fie i si j versorii axelor Ox si Oy.

Definirea vectorului u din plan

r
r r
u i x j y

Definirea vectorului AB

r
r
AB i (x B x A ) j
(y B y A )

Modulul unui vector u

r
r r
r
u i x j y u

Suma a doi vectori u si v

Conditia de paralelism
Conditia de perpendicularitate

x 2 y 2

r
r r
u i x1 j y1
r
r r
v i x 2 j y 2
r
r
r r
u v (x1 x 2 ) i (y1 y 2 ) j
x
y
r r
u v 1 1 pt x 2, y 2 0
x 2 y2
r r
u v x1 x 2 +y1 y 2 =0
11

Produs scalar, intre doi vectori care formeaz


unghiul
Produs scalar a doi vectori perpendiculari

r r
u v u v cos
r r
u v 0

r
r
r r
r r
u

a
v

j (a 2)
Exercitiul 1. Sa se determine numarul real a stiind ca vectorii
si
sunt coliniari.

r
r
r r
r
r
r r
u

j
v

i j . S
Exercitiul 2. In reperul cartezian (O, i , j ) se considera vectorii
si
r
r
se determine coordonatele vectorului 5 u 3 v .
r
r
r r
r r r r r r r r
r
r
Exercitiul 3. Daca u 4 i 9 j si v 3 i 2 j atunci calculati: u v , v u , u u , v v
r
r
Exercitiul 4. Sa se gaseasca produsul scalar al vectorilor 5 i si 8 j .
1.9 Functii trigonometrice
Radianul este masura unghiului opus arcului
de cerc de lungime egala cu raza cercului.
360 2
180

90
2
180

1 radian =
60

45
4

30
6

Radianul

Functii trigonometrice

12

sin 0 0 cos0 0
1
3
cos30
2
2
2
2
sin 45
cos45
2
2
3
1
sin 60
cos60
2
2
sin 90 1 cos90 0
sin 30

Ce
rcul trigonometric

13

sin(a b) sin(a b)
sin a cos b
2
sin a sin b

cos(a b) cos(a b)
2

cos a cos b

cos(a b) cos(a b)
2

Elemente de algebr
Relaii ntre funcii exponeniale i numere complexe
Se poate arata din definiia seriilor ca functiile sinus si cosinus reprezint respectiv partea
imaginar i cea real a funciei exponeniale complexe de argument pur imaginar :

ei cos i sin
Aceasta este numit formula lui Euler. Astfel funciile trigonometrice devin eseniale in
interpretarea geometric a analizei numerelor complexe. Spre exemplu pentru identitatea de mai
sus, dac se consider cercul unitar n planul complex parametrizat de e ix i ca mai sus, se poate
parametriza acest cerc n funcie de cosinus i sinus, rezultnd c relaia dintre forma exponenialei
complexe i funciile trigonometrice devine mai evident. Formula lui Euler se poate utiliza, de
asemenea, pentru a deduce cteva identiti trigonometrice, scriind cosinus i sinus astfel:

ei e i
sin
2 i
ei e i
cos
2
Mai mult, aceste relaii permit definirea funciilor trigonometrice de argument complex z astfel:

(1)n 2n 1 eiz e iz sinh(iz)


sin z
z

2i
i
n 0 (2n 1)!

(1) n 2n eiz eiz


z
cosh(iz)
(2n)!
2i
n 0

cos z

unde i 2 = 1. Funciile sinus i cosinus definite ca mai sus se numesc funcii ntregi. De asemenea,
pentru x numr real, se poate arta c exist relaia:

cos x Re(eix )
14

sin x Im(eix )
Este uneori util s se exprime funciile de argument complex sinus i cosinus ca expresii ce conin
prile reale i respectiv imaginare ale argumentului acestora.

sin(x iy) sin x cosh y i cos x sinh y


cos(x iy) cos x cosh y i sin x sinh y
Aceasta prezint o relaie strns ntre funciile cu argument complex sinus i consinus, pe de o
parte i componentele lor reale (sin, cos) i hiperbolic reale (sinh, cosh) pe de alt parte.
Exercitiul 1. Calculati refluxul minim pentru o coloana de distilare care separa un amestec de doi
componenti cu compozitie initiala xFA=0.5 si xFB=0.5 intr-un distilat cu compozitie xDA=0.9 si
xDB=0.1.
R min
x y FA
tg DA
R min 1
x DA x FA
Sa se afle unghiul .
2.5 x FA
y FA
1 1.5 x FA
Exercitiul 2. Sa se calculeze:
cos

5
13
5 13
5
13
5 13
cos
sin sin
sin sin
si sin cos
. Comparati valorile obtinute.
7
28
7
28
7
28
7
28

3

Exercitiul 3. Daca sin x , x 0, atunci sa se calculeze sin 2x cos 2x
4
2

Exercitiul 4. Sa se calculeze sin cos si cos cos


8
8
8
8
tg ctg
Exercitiul 5. Calculati valoarea expresiei E
tg ctg
cos 3x cos 5x
Exercitiul 6. Sa se reduca expresia E
la o forma mai simpl
cos 3x cos x
1.10 Curbe plane: cerc, elipsa, hiperbola, parabol
Ecuaia cercului de centru (a,b) si raza R, n
coordonate carteziene
Ecuaia cercului de centru (a,b) si raza R, n
coordonate polare

x a

Ecuaia elipsei cu semiaxele a si b, centrat n


origine, n coordonate carteziene

x 2 y2
1 0
a 2 b2

y b R 2 0
2

x a R cos( )
y b R sin( )

15

Excentricitatea elipsei
Ecuaia hiperbolei cu axele a si b, n
coordonate carteziene
Ecuaia parabolei, n coordonate carteziene

b2
e 1 2
a
2
2
x
y
2 1 0
2
a
b
2
y 2px

Exercitiul 1. Sa se scrie ecuatia cercului care are centrul in punctul C(1,0) si este tangent axei Oy.
Exercitiul 2. Sa se scrie ecuatia cercului care are centrul in punctul C(a,b) si este tangent axei Oy si
axei Ox.
Exercitiul 3. Sa se scrie ecuatia cercului care are centrul in punctul C(1,-2) si care trece prin
punctul O(0,0).
Exercitiul 4. Sa se scrie ecuatia cercului care are centrul in punctul O(0,0) si care are R=1.
Exercitiul 5. Sa se determine pozitia punctului B(2,2) fata de cercul descris de ecuatia:
2
2
x 3 y 1 25 0
Exercitiul 6. S se gseasc ecuaia cercului determinat de punctele M(-1,1), N(2,-1) si P(1,3).
Exercitiul 7. Sa se scrie ecuatia elipsei care are semiaxele 4 si 2.
Exercitiul 8. Sa se scrie ecuatia elipsei care contine punctul A(2,-1) si axa mare egala cu a=8.
Exercitiul 9. Sa se scrie ecuatia hiperbolei care are axele 2a=10 si 2b=8.
Exercitiul 10. Sa se scrie ecuatia hiperbolei care are axa mare 2a=18 si excentricitatea e=4/3.
Exercitiul 11. Sa se scrie ecuatia parabolei dispusa simetric fata de axa Oy, care are varful in
punctul O(0,0) si care trece prin punctul D(1,-2).
Exercitiul 11.
Ce puncte de intersectie are dreapta y=mx si cercul care are ecuatia
2
2
x 2 y 2 1 0 . Reprezentati grafic.

16

Exemple i aplicaii din chimie pentru capitolul Elemente de


algebr
2.1 Numere complexe
Numerele de forma z=x+iy unde x, y sunt numere reale, iar i2=-1, se numesc numere complexe.
Numrul complex =x-iy reprezint numrul complex conjugat al numrului complex z.
Exerciiul 1. Coordonatele polare ale unui numar complex z=x+iy sunt
y
arctg , [0, 2) , r z x 2 y 2 si r 0
x
Reprezentai punctul corespunztor numrului complex z= 3+2i. Care este forma polar a acestui
numr complex. Scriei acest numr n forma polar. Calculai modulul i numrul complex
conjugat ale acestui numr complex.
Exerciiul 2. Aplicnd relaiile de mai sus s se calculeze produsul i raportul a dou numere
complexe z1= x1+y1i i respectiv z2= x2+y2i.
Exerciiul 3. S se arate c dac n este numr ntreg : i4n1 i i2n -1.
Exerciiul 4. Folosind forma polar a numerelor complexe z(r,)=rei s se calculeze z1z2 i z1/z2.
De asemenea s se calculeze zn i z1/n.
Exerciiul 5. S se calculeze rdcina cubic a numrului -8 folosind forma trigonometric a
numerelor complexe.

2.2 Matrici i operaii cu matrici


Relaii importante ntre matrici:
(AB)-1= B-1A-1
(AB)T = BTAT
(A-1)T= (AT)-1
(ABC)-1 = C-1B-1A-1
cA= (caij)
Adjuncta unei matrice ptrate A : fie Aij complementul algebric al elementului aij al matricei A.
Se consider matricea B = (A ij). Matricea BT este adjuncta matricei A. Elementele matricei B, b ij, se
calculeaz eliminnd randul i i coloana j a matricei A i calculnd determinantul matricei rmase
nmulit cu (-1)i+j. Matricea adjunct se noteaz adj(A)=BT. Apoi se poate calcula A-1 = adj(A)/det(A)
Aadar, aceast formulare permite calculul inversei matricei A. Pentru matrice mari acest calcul este
foarte laborious. De aceea se utilizeaz metode numerice pentru calculul inverse matricelor mari.
Forma matriceal a unui sistem de ecuaii liniare.
Orice sistem de ecuaii liniare neomogene cu n necunoscute :
a11x1+a12x2+a13x3+...... +a1nxn=b1
a21x1+a22x2+a23x3+...... +a2nxn=b2
.
.
.
17

an1x1+an2x2+an3x3+...... +annxn=bn
se poate scrie n forma matriceal astfel : AX=B, unde A=(a ij), XT=(x1, x2, .... xn) i BT=( b1, b2,....,
bn), iar soluia este X=A-1B.
Matrice ptratice speciale
Matrice triunghiular este o matrice care are toate elementele de deasupra diagonalei sau de sub
diagonal nule. n acest caz se numete inferior diagonal respectiv superior diagonal. Elementele
de pe diagonal nu sunt nule. n acest caz, det(A)=a11a22...ann.
Matrice diagonal este o matrice care are toate elementele de deasupra i de sub diagonal nule,
adic aij=0, i j. Dac A=(aii) este matrice diagonal, atunci A-1=(1/aij).
Matrice simetric este o matrice pentru care aij=aji pentru toi i i j, adic A=AT.
Matrice ortogonal este o matrice pentru care are loc relaia AT=A-1
Matrice hermitian transpus a matricei A este matricea A transpus a matricei formate din
numerele complex conjugate ale elementelor aij ale matricei A, adic A =(ij)T.
Matrice involut : A=A-1
Matrice hermitian A=A
1 2
1 4
T
T
Exercitiul 1. Daca A
si B

, care este valoarea expresiei 2A 2B


4

3
6

2 3
1 5
si B

. Calculati A+B si AB-B.


4 2
3 2

Exercitiul 2. Fie A

1 2 3
2 6 4
si B

Calculati 2A+5B..
5 4 2
1 2 3

Exercitiul 3. Fie A

2 3 1

Exercitiul 4. Calculati determinantul matricii A 4 2 1 .


5 3 2
1 x
1 1
si B

si daca AB=BA, care este valoarea lui x?


2 3
1 2

Exercitiul 5. Daca A

2 0 1
5 1 2

5 2 si B 1 0 4 atunci care este valoarea matricei BA?


Exercitiul 6. Daca A 3
4 2 4
2 3 3
Exercitiul 7. Egalati reactia chimica aHNO3 bCu 2 O cCu(NO3 ) dNO 2 eH 2O . Se formeaza
sistemul
H : a 2e
N : a 2c d
O : 3a b 6c d e si se rezolva.
Cu : 2b c
e 1
18

Exercitiul 8. Egalati reactia chimica


Cr7 N 66 H 96 C 42O 24 Mn 4 H Cr2O 72 Mn 2 CO 2 NO3 H 2O
Exercitiul 9. Egalati reactia chimica (formati matricea A cu coeficientii a,b,c si matricea B cu
coeficientii d. Pentru a deveni o matrice patratica, la A se adauga o coloana de 1). Se calculeaza
a,b,c din relatia A 1 B det A iar d=detA.
aFeCl2 + bNa3(PO4)---> cFe3(PO4)2 + dNaCl
Exercitiul 9. Sa se rezolve sistemul utilizand relula lui Cramer
2x1 3x 2 x 3 1
x1 2x 2 3x 3 9
x 2 2x 3 5
Exercitiul 10. Sa se demonstreze ca A(B+C)=AB+AC daca
1 5
A

1 2

0 -1 2
B=
5 6 8

1 0 7
C= 1 2 1
7 2 3

Exercitiul 11. Sa se determine pentru ce valoare a parametrului t matricea A este inversabila?


1 1 1
A 1 2 t
1 4 t 2
Exercitiul 12. S se arate c dac A este o matrice oarecare, AAT i ATA sunt matrice ptrate
simetrice, de obicei, de ordin diferit. Particularizare :
A=

5
3
2

1
4
-2

3
1
0

0
5
1

19

Exemple i aplicaii din chimie pentru capitolul Elemente de analiz


matematic
3.1. Funcii: tipuri de corespondene, exemple i contraexemple
Fie multimile A si B

Tipuri de corespondenta
Multimea A:
proprietarilor
Multimea
B:
masinilor

Multimea
multimea

Exista urmatoarele tipuri de


corespondente:
1-1: un proprietar poate avea
doar o masina
1-2: un proprietar poate avea
doua masini
2-1: doi proprietari pot avea
o singura masina
0-0: un proprietar nu are nici
o masina sau o masina nu
are nici un proprietar
Definire functie f(x): sunt necesare trei elemente:
Caz
special
de
1. Domeniu de variatie a lui x = multimea valorilor lui x
corespondenta: pentru o
2. Codomeniu = multimea valorilor lui f(x)
singura valoare a lui x
3. Procedura = realatie de corespondenta intre valorile lui x si corespunde
o
singura
valorile lui f(x)
valoarea a functiei f(x)
Exemplu definire functie
f :R R
f (x) sin x f
Pentru orice valoarea a lui
x1 exista o valoare f(x1)

Exemplu non functie


f :[a, b] [c, d]

Pentru orice valoare a lui x2


exista mai multe imagini ale
functiei f

20

Exemplu de functie
f :[a, b] [c, d]

Pentru orice valoarea a lui


x1 exista doar o valoare
f(x1)
Pentru orice valoarea a lui
x2 exista doar o valoare
f(x2)

f (x) sin x feste functie.


Exercitiul nr.1 Sa se reprezinte grafic si sa se demonstreze ca f : R R e
f (x) x 2 feste functie.
Exercitiul nr.2 Sa se demonstreze ca f : R R e
x 3 y2
2
2
Exercitiul nr.3 Sa se arate ca functia f(x)= x y
0

Sa se arate ca f nu este continua in punctul (0,0).

daca(x, y) (0, 0)

este continua pe R 2 .

daca(x, y) (0, 0)

f (x) ln x fnu este functie. Sa se defineasca


Exercitiul nr.4 Sa se demonstreze ca f : R R e
domeniul pe care f(x) este definite ca functie.
21

3.2.Funcii injective, surjective, bijective


Definitie functie injectiva: Exemplu functie injectiva
daca oricarei imagini din Fie functia f :[a, b] [c, d] , cu procedura din Figura
codomeniu ii corespunde un
original din domeniul de
definitie

Imaginii functiei f(x1) ii corespunde originalul x1


Imaginii functiei f(x2) ii corespunde originalul x2
Imaginii functiei f(x3) ii corespunde originalul x3
Rezulta ca functia f(x) este injectiva
Exemplu functie care nu este injectiva
Fie functia f :[a, b] [c, d] , cu procedura din Figura

Imaginii functiei f(x1) ii corespunde originalul x1


Imaginii functiei f(x2) ii corespunde originalul x2a si x2b
Rezulta ca functia f(x) nu este injectiva

22

Exemplu
injectiva

functie

non

f :RR
. Sa
e
f (x) sin x f
se demonstreze ca nu este
injectiva
Fie functia

Imaginii functiei f(x1) ii corespunde originalul x1a si x1b deci nu


este injectiva
Rezulta ca functia f(x) nu este injectiva
Exemplu functie
Fie
functia


g : ,
R
. Sa se
2 2
e
g(x) sin x f
demonstreze
ca
este
injectiva
Imaginii functiei g(x1) ii corespunde ii corespunde originalul numai
x1,deci functia g(x) este injectiva
Rezulta ca functia g(x) este injectiva
Definitie
functie Exemplu functie surjectiva
surjectiva: daca oricarei Fie functia f :[a, b] [c1, d] , cu procedura din Figura
imagini din codomeniu ii
corespunde
macar
un
original din domeniul de
definitie

Imaginii functiei f(x2) ii corespunde originalul x2


23

Rezulta ca functia f(x) este surjectiva


Exemplu functie care nu este surjectiva
Fie functia f :[a, b] [c, d] , cu procedura din Figura

Imaginii functiei f(x1) nu ii corespunde nici un original


Imaginii functiei f(x2) ii corespunde originalul x2a si x2b
Rezulta ca functia f(x) nu este surjectiva
Exemplu
sujectiva

functie

non

f :RR
.
e
f (x) sin x f
Sa se demonstreze ca nu este
surjectiva
Fie functia

Imaginii functiei f(x1) ii corespunde originalul x1a si x1b


Imaginii functiei f(x2) plasat in afara intervalului [-1,1] nu ii
corespunde nici un original
Rezulta ca functia f(x) nu este surjectiva

24

Exemplu functie
Fie functia
3
g : , 1,1
.
2 2
e
g(x) sin x f
Sa se demonstreze ca este
surjectiva
Imaginii functiei g(x1) ii corespunde ii corespunde originalul numai
x1,deci functia g(x) este injective
Rezulta ca functia g(x) este surjectiva
Exercitiul nr.1 Sa se demonstreze ca functia f :[0, ) [3, ), f(x)=2x+3 este injectiva.
Exercitiul nr.2 Sa se demonstreze daca functia f : R R, f(x)=x 2 este injectiva si surjectiva.
Exercitiul nr.3 Sa se demonstreze daca functia f : R R, f(x)=x 2 3 este injectiva si surjectiva.
Exercitiul nr.4 Se da graficul unei functii f : R R . Sa se determine procedura, si sa se determine
daca aceasta functie este injectiva si surjectiva.

Exercitiul nr.5 Se da graficul unei functii f : R R . Sa se determine procedura, si sa se determine


daca aceasta functie este injectiva si surjectiva.

25

Exercitiul nr.6 Se da graficul unei functii f : R R . Sa se determine procedura, si sa se determine


daca aceasta functie este injectiva, surjectiva, bijectiva.

Exercitiul nr.7 Se da graficul unei functii f : R R . Sa se determine procedura, si sa se determine


daca aceasta functie este injectiva, surjectiva, bijectiva.

x
, >1 . Determinati domeniul maxim
1 ( 1)x
de definitie, reprezentati grafic aceasta functie si determinati daca acesta functie este surjectiva pe
acest domeniu.
Exercitiul nr.8 Se da functia f : R R

f (x)

x
, >1 . Reprezentati grafic aceasta
1 ( 1)x
functie si determinati daca acesta functie este surjectiva pe acest domeniu.
Exercitiul nr.9 Se da functia f :[0,1] R f (x)

Exercitiul nr.10 Analizati daca funciile elementare cunoscute sunt injective si surjective.

Funcia polinomial
Funcia raional

Funcia radical

Funcia putere

Funcia exponenial

Funcia logaritmic
26

Funciile trigonometrice directe sin, cos, tg, ctg

Funciile trigonometrice inverse arcsin, arccos, arctg, arcctg

Exercitiul nr.11 Sa se determine inversa functie f(x) definita la exercitiul 5.


Exercitiul nr.12 Sa se determine inversa functie f(x) definita la exercitiul 6.
3.3 iruri ca funcii
Exercitiul nr.1. Fie f : R \{0} [1,1] o functie definita astfel f (x) cos
f (x n ) .
atunci exista x n n 1 un sir din R convergent a.i. lim
n

1
. Daca [1,1]
x

Exercitiul nr.2 Sa se determine si a.i. functia


f (x) 3 x 3 x 2 1 3 x 3 x 2 sin 2 x 1, x R are limita la si este egala cu 1.
Exercitiul nr.3 Fie functia f (x) ax bx 2 cx 1, unde a, b 0 . Sa se afle a,b,c a.i. f sa aiba
asimptota la o paralela la dreapta y 2x 1 si asimptota la egala cu -1.
ln(x 2) x>0
sa aiba limita in punctul 0.
x<0
x

Exercitiul nr.4 Sa se determine a.i. functia f (x)

sin x x 0
sa aiba limita in punctul
ax b x<0

Exercitiul nr.5 Sa se determine a, b R a.i. functia f (x)


0.
3.4.Funcii continue. Funcii derivabile
x 3 y2
2
2
Exercitiul nr.1 Sa se arate ca functia f(x)= x y
0

Sa se arate ca f nu este continua in punctul (0,0)


Exercitiul nr.2 Sa se arate ca functia f : (1, ) R
(1, ) .
Exercitiul nr.3 Sa se arate ca functia

Exercitiul nr.4 Fie f : R R


discontinua pe R \{0,1} .

x
2
f(x)= 2
x -4x+4

x 2 x Q

f (x)

3
x

x R\Q
\
27

daca(x, y) (0, 0)

este continua pe R 2 .

daca(x, y) (0, 0)

x2 1
nu este uniform continua pe
f(x)=
x 1

x 1
x 1

este continua.

. Atunci f este continua in 0 si 1 si este

Exercitiul nr.5 Fie f , g : R R

doua functii definite astfel

f (x) x sin 2 x
g(x) x cos 2 x

. Atunci

a) f este derivabila pe R si discontinua pe Z


b) g este derivabila pe R \ Z si discontinua pe Z . Exercitiul nr.5 Fie

Exercitiul nr.6 Fie f :[1,1] R

o functie definita astfel f (x)

1
, nN
n2
1
daca x 2 , n N
n

daca x=

Atunci f este continua si derivabila in 0.


Exercitiul nr.7 Fie f :[1,1] R o functie definita astfel
2sin x cos x daca x 0
f (x)
.
2
daca x 0, a,b,c R
ax +bx+c
Sa se determine a,b,c, a.i. sa fie de doua ori derivabila pe R .
3.5. Proprieti ale unei funcii: mrginire, monotonie, simetrie, peridicitate
Exercitiul nr. 1 S se determine funciile nenule f : R R care satisfac condiia: xf(y)+zf(x) =
(x+z)f(x)f(y) pentru orice x,y R .
Exercitiul nr. 2 Fie f : R R o funcie definit astfel : f(0)=1 i f(x)=0, pentru orice x0. S se
arate c nu exist f1 , f 2 : R R dou funcii bijective a.. f=f1+f2.
Exercitiul nr. 3 Fie f : R R o funcie arbitrar. Atunci exist dou funcii surjective
f1 , f 2 : R R a.. f=f1+f2
Exercitiul nr. 4 Fie a 0 i f : I (a, ) R o funcie a.. funcia x x a
monoton descresctoare. Atunci : f(x+y) f(x)+f(y), pentru orice x, y I
Exercitiul nr. 5 Fie f : R (0,1) o funcie definit astfel f (x)

1
f (x) x I este
x

x
. Sse arate c f este strict
1 x

cresctoare, surjectiv i s se determine apoi f -1.


Exercitiul nr. 6 S se arate c funciile sin, tg, ctg, sgn sunt funcii impare, iar funcia cos este
funcie par.
Exercitiul nr. 7 Fie A R o mulime simetric i f : A R o funcie. S se arate c atunci exist
dou funcii f1 , f 2 : A R a.. f1 este par, f2 este impar i f=f1+f2.
Exercitiul nr. 8 S se arate c funciile trigonometrice sunt periodice. S se arate c funcia
f(x)=sin(x2) nu este periodic.
28

Exercitiul nr. 9 S se arate c funciile : f : R R , f(x)= arcsin(sin(x)) i g : R R ,


g(x)=arccos(cos(x)) sunt periodice i au perioada minim 2.
Exercitiul nr. 10 Fie f : R R o funcie periodic i monoton. Atunci f este constant.
Exercitiul nr. 11 Fie f1 , f 2 : R R dou funcii periodice. Dac f1 posed o period T1 i f2 o
perioad T2, a.. T1/T2 este numr raional, atunci f1+f2, f1-f2, f1f2 i f1/f2 (ct este definit) sunt
funcii periodice. Dai exemple.
3.6

Noiunea de asimptot a unei funcii

Asimptote : Dreapta verticala, orizontala, oblica fata de care graficul unei functii se apropie oricat
de mult.
Asimptota verticala: Fie f : R R E R a R dreapta asimptota x=a :
lim f (x)
lim f (x)
x a
x a
La stanga: x a
sau x a
lim f (x)
lim f (x)
La dreapta:

x a
x a

sau

x a
x a

f (x) n, unde n este finit


Asimptota orizontala: dreapta y=n este asimptota spre daca: lim
x
dreapta y=n este asimptota spre daca: lim f (x) n ', unde n' este finit
x

Asimptota oblica: Fie dreapta f : E R E R (a,b) E a R


[f (x) mx n] 0
asimptota spre daca: xlim

dreapta

y mx n este

Fie dreapta f : E R E R (a,b) E a R dreapta y m ' x n ' este asimptota spre daca:
lim [f (x) m ' x n '] 0 unde
x

f (x)
f (x)
n= lim[f (x) mx] m ' lim
n'= lim[f (x) m ' x] m' 0
x x
x
x x
x

m lim

Exercitiul nr. 1 Fie funcia f : R R definit astfel :


1/ x, pentru x 0
f (x)
s se traseze graficul funciei subliniind natura asimptotelor, dac exist.
5, pentru x 0
Exercitiul nr. 2 Fie funcia f : R R definit astfel f (x)
orizontala.

1
. Sa se determine asimptota
x 1
2

x2 2
Exercitiul nr. 3 Fie funcia f : R R definit astfel f (x) 2
. Sa se determine asimptota
x 1
orizontala.
Exercitiul nr. 4 Sa se determine asimptotele verticale ale functiei f : D R definit astfel
x2 1
.
f (x) 2
x 1

29

Exercitiul nr. 5 Sa se determine asimptotele orizontale si oblice ale functiei f : D R definit


x2 1
astfel f (x) 2
.
x 1
3.7. Studiu: intersecia cu axele de coordonate, mulimea imagine, valorile n puncte
Exemplul 1. Fie dreapta y=5x+7.5. S se determine intersecia cu axa absciselor i cu axa
ordonatelor
Exemplul 2. Ecuaia dreaptei de operare a unui proces de distilare continu este y = 0.9x + 0.4. S
se determine intersecia cu axa ordonatelor i cu prima bisectoare. S se determine mulimea
imagine a acestei drepte dac x [0,1].
Exemplul 3. S se determine punctul de intersecie al dreptelor de operare ale unui proces de
distilare continu. Variabilele x i y reprezint fracii molare. Dreapta de operare pentru zona
superioar a coloanei y = 0.93x + 0.2. Dreapta de operare pentru yona inferioar a coloanei y=
1.02x 0.05.
Exemplul 4. S se determine punctul de intersecie al dreptei de operare y = 0.92x + 0.15 cu curba
de echilibru y= 2x/(1+x). S se scrie ecuaia dreptei de operare care trece prin acest punct de
intersecie i care intersecteaz prima bisectoare n punctul x=0.1
3.8. Funcii liniare, reprezentare grafic. Inecuaii determinate de funcii liniare i
reprezentarea mulimilor determinate de ele.
Exemplul 1. S se reprezinte grafic profilul de temperatur n regim staionar ntr-un perete de
grosime =0.3 m (temperatura t n funcie de variabila spaial x). Pe feele peretelui temperatura
este t1=30 C i respectiv t2=200 C. Ecuaia profilului de temperatur este t= t1 + (t2 -t1) x/.
Exemplul 2. Un perete solid compozit este format din dou plci plane din materiale diferite (notate
1 i respectiv 2). S se determine temperatura interfeei t x dintre cele dou plci n regim staionar,
cunoscnd c prima placa are grosimea 1=0.05 m i conductivitatea termic 1 =0.4 W/(mK), iar
placa a doua are grosimea 2 = 0.3 m i conductivitatea termic 2 = 0.04 W/(mK). Se tie c faa
extern a plcii 1 are temperatura t1= 250 C, iar faa extern a plcii 2 are temperatura t 2= 50 C.
Condiia de conducie a cldurii n regim staionar este :
(t1 tx) 1/1 = (tx t2) 2/2
S se reprezinte grafic profilul de temperatur n cele 2 plci ce formeaz peretele solid.
Exemplul 3. S se determine domeniul de fezabilitate din plan pentru punctele de coordonate (x, y),
x [0, 5] i y [0, 3], dac sunt impuse urmtoarele condiii :
5y x 0, y + 0.5 x 4.5 0 i respectiv y x 1 0
S se reprezinte grafic acest domeniu.
Exemplul 4. S se reprezinte grafic mulimea punctelor din plan de coordonate (x, y), x [0, 2] i y
[-1, 1] dac sunt impuse condiiile :
30

2y + x 2 0,
y x + 1 0 i x 1
y + 2x 1 0 i x 1
Exemplul 5. S se reprezinte grafic mulimea punctelor din plan de coordonate (x, y), x [0, 2] i y
[0, 2], dac sunt impuse condiiile :
y x 1 0, y x + 1 0, y + x + 1 0 i y + x 3 0
Exercitiul 6. Sa se reprezinte grafic functia f : R R , f ( x) 2 x 1 . Care sunt coordonatele
punctelor de intersectie ale graficului functie f cu axele de coordonate Ox si Oy. Stabiliti care din
urmatoarele puncte apartin graficului functiei: A(1,1) si B(0,2).
3.9. Funcii de gradul al II-lea, reprezentare grafic. Recunoaterea parabolei, a cercului,
a elipsei, a hiperbolei. Inecuaii determinate de funcii de gradul al II-lea i
reprezentarea mulimilor determinate de ele.
Exemplul 1. S se reprezinte grafic funcia de gradul II f: [0, 2] [0,1], f(x) = x 2 x. Unde are
maximul ? Care sunt valorile minime ale funciei ?
Exemplul 2. S se determine punctele de intersecie ale cercului x2+y2 1 = 0 cu parabola
y=ax2, unde a este numr real. Discuie.
Exemplul 3. S se determine punctele de intersecie ale elipsei x 2 + 2y2 1 = 0 cu hiperbola y=a/x,
unde a este un numr real. S se reprezinte grafic pentru a=1. Discuie.

Exercitiul 4. Sa se reprezinte grafic functia f : R R ,

x -1

f ( x) x 2 1 -1 x -1
1
x 1

3.10. Funcia exponenial: operaii, grafic, valori importante. Funcia logaritm cu baza
e: operaii, grafic, valori importante.
Exemplul 1. S se reprezinte grafic funcia f:[0,2][1, ), f(x) = e x. S se determine f(0), f(1), i
f(ln(x))
Exemplul 2. S se reprezinte funcia f:[273, 373] R , f(T)=1010exp(-10/T)
Exemplul 3. S se reprezinte funcia f:[273, 373] R , f(T)=5-200/(250-T)
Exemplul 4. S se reprezinte funcia f:[50, 250] R , f(t)= (t-50)/ln(t/50)
Obs. Aceasta reprezint media logaritmic.
x 1 x
1 x x
Exercitiul 5. Fie funcia f:[0,1] R , f(x) = a b a b , unde a,b>0, 1 .

1
1
0, 2
,1
i cresctoare pe 2 .
a. S se arate c f este descresctoare pe
31

b
2 ab a
a
b. S se arate c pentru orice x [0,1] avem

a
b
b

ab

2
Exercitiul 6. Fie funcia f ( x) log a 5m 1 x 7 m 3 x 3m , unde a > 0, 1, m R .S se

determine m, astfel ca domeniul de definiie al funciei f s fie R. S se determine minimul sau


maximul lui f(x).
x

1 1
Exercitiul 7. Studiati monotonia functiei: f : R R f (x)
5 25

Exercitiul 8. Studiati monotonia functiei: f : R R f (x) 10 x 100 x 1000 x .


x

1
Exercitiul 9. Se considera functia: f : R R f (x) . Sa se calculeze f (0) f (1) ... f (4) .
2
Exercitiul 10.

Sa se determine domeniul maxim de definitie al functiei f : D R ,

f (x) log 3 3x 5 .
Exercitiul 11. Fie functia f : 0, R , f (x) 5 log 2 x . Sa se calculeze 5f (1) f (2) .
Exercitiul 12.
Sa se determine domeniul maxim de definitie al functiei f : D R ,
f (x) log 1 x 3 .
2

3.11 Integrala dintr-o funcie pozitiv i interpretarea ei ca arie. Primitivele principalelor


funcii. Metode de integrare: metoda substituiei, metoda schimbrii de variabil. Teorema de
medie.
Exemplul 1. Utiliznd metoda substituiei s se calculeze integrala I

dx
. Discuie
a b sin x

dup a i b numere reale.


Exemplul 2. Fie P2(x)=ax2+bx+c
S se calculeze n funcie de semnul descriminantul =b2-4ac primitivele urmtoarelor
dx
dx
fracii raionale simple :
i
n . Se va ncerca folosirea metodei schimbrii de
P2 x
P2 x
variabil.

1 x dx
2

Exemplul 3. Utiliznd metoda schimbrii de variabil s se calculeze integrala I


unde m este parametru real.

x 4 m x 2 1

Exemplul 4. S se calculeze aria A mrginit de axa Ox, axa Oy, dreapta x=a i curba y=1/(b+x), cu
b numr real strict pozitiv. Discuie dup valorile lui a.
32

Exemplul 5. S se calculeze aria cuprins ntre curbele y = sh x, y = ch x, axa Oy i dreapta


x a =0. S se reprezinte grafic pentru a vizualiza aria cerut.

33

Exemple i aplicaii din chimie pentru capitolul Elemente de calcul


numeric i teoria aproximrii
4.1. Numere reale. Aproximri ntregi, raionale, eroarea de aproximare.
Exemplul 1. S se aproximeze cu cinci zecimale exacte rdcinile reale ale ecuaiei : x3+2x 1 =0
Exemplul 2. S se scrie sub form de fracie zecimal infinit periodic urmtoarele numere :
-2/3, -29/11, -12/17, 25/13, 43/15. Care este partea ntreag i care este partea fracionar a fiecrui
numr?
Exemplul 3. S se crie sub form de fracie ordinar numerele : 0,(3) 2,45(3) 0,027(45) -1,12(23)
-31,(35)
Exemplul 4. S se determine trei cifre semnificative dup virgul pentru produsul numerelor a=1/3
i b= 2 .
Exemplul 5. S se calculeze eroarea absolut i eroarea relativ n aproximarea numarului p cu
numrul p* : a) p = i p*=22/7, b) p = i p*= 3,1416, c) p = e i p*=2,718, d) p = 2 i p*=
1.4147, e) p = 9! i p*= 18
9 / e , p=e10 i p*= 22000
9

4.2. Partea ntreag a unui numr real.


Exemplul 1. S se verifice urmtoarele egaliti
a)

2 2 2 1 ,

b)

n 2 n n()n

c)

a [a ]a 0

2
d) ( n 1 n ) =impar

e)

1 2

2
3

n (n 1)
...

99 615 g)
f) 1 2 ...

n
h)
2
j)

n
1
2

n 2 1

n 2 n n 2 n

i)

n(n 1)

( )
n

2
n 2 1

3n 1


n 2 2 ...

3n 2 , n

4n 2 1 2n 1

34

n 2 2n 2n 2 , n *

Exemplul 2. S se arate c :

2 2


12 12

42 42 13 .

Exemplul 3. S se arate c dac a, b R i{a 2} {b 2} atunci a=b.


Exemplul 4. S se gseasc partea ntreag i prima zecimal a urmtoarelor numere :
a n 2 n , b 9n 2 1, c 9n 2 4n , n *
1

Exemplul 5. Fie x R i expresia P( x ) [2 x ] [ x ] x , unde s-a notat cu [x] partea ntreag


2

a numrului real x.

a) S se calculeze

P(

2)

P(

3) .

1
b) S se demonstreze c P(x) = 0, pentru orice valoarea real a numrului x [0, .
2
1

c) S se arate c P x P(x) i i s se deduc c P(x)=0 pentru orice x-real.


2

d) S se calculeze valoarea sumei S

2010 2 2010
2010 1 2010 2

...
.
2

2
2
2 011

4.3. Aproximarea soluiilor unei ecuaii cu metode numerice (metoda coardei, metoda
tangentei)
Exemplul 1. S se gseasc soluii ale ecuaiei x 3 3x +1=0 cu metoda coardei i cu metoda
tangentei.
Exemplul 2. S se gseasc soluii ale ecuaiei e-x x2 = 0 cu metoda coardei i cu metoda
tangentei. Discuii.
Exemplul 3. S se rezolve ecuaia lui Manning, care descrie debitul Q al unui fluid care are
adncimea h ntr-un canal. Ecuaia se poate pune sub forma :
f(h) = Q (bh)5/3S1/2/(b+2h)2/3/n = 0
Dndu-se valorile parametrilor: b=30, Q=1000, S=0.002, n=0.022, s de determine adncimea h a
lichidului n canal, utiliznd metoda coardei i apoi metoda tangentei. Discuie.
Exemplul 4. S se gseasc soluii alte ecuaiei x4 + 3x 4 = 0 cu metoda coardei i cu metoda
tangentei. Discuie.
Exemplul 5. Discutai aplicabilitatea metodei tangentei pentru rezolvarea ecuaiei :
f(x) = x5-11x4+46x3-90x2+81x 27 = 0
35

36