Sunteți pe pagina 1din 121

Muntii Calimani

Munii Climani sunt parte integrant


a Carpailor Orientali fiind, precum
tot lanul carpatic, muni tineri, de ncreire,
formai n orogeneza alpino-carpato-
himalayan, acum aproximativ 70 - 85 de
milioane de ani.
Munii Climani sunt de origine vulcanic,
cel mai nalt vrf al lor fiind, cu 2100
m, Vrful Pietrosul Climanilor.

Munii Climani aparin lanului vulcanic ce
cptuete latura intern a Carpailor
Orientali, situat n zona de contact a
munilor de ncreire cu marile depresiuni
de prbuire ale Transilvaniei i
Pannoniei.

Climanul (inclusiv Gurghiu i Harghita) se
ncadreaz n grupa sudic a celor mai
tineri muni din Romnia, cu cratere stinse
acum circa 1,8 - 5 milioane de ani
(Cuaternarul inferior), care s-au format n
Pliocenul superior (finele Neogenului-
Teriar).
Intensa activitate vulcanic neogen a dus
la apariia unor imense acumulri de lav
desfurate pe o lungime de 450 km
(dintre care 375 pe teritoriul Romniei).

Constituit din alternane de lave,
aglomerate i cenu (stratovulcan),
Climanul aparine grupei sudice - cea mai
important mas vulcanic - cu o
suprafa de aproximativ 6.400 km, cu
limea de circa 40 km (peste 50 n
sectorul Climanului) i lungimea de
aproape 160 km.
Acest masiv este caracterizat prin
prezena celor mai mari altitudini (Pietrosul
Climanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m,
Harghita - 1800 m), care coboar treptat
ctre Tunad (Ciomatu - 1.301 m).

n acest sector apar aliniate numeroase
conuri vulcanice distruse parial de
eroziune, dar mai ales datorit prbuirilor
care au dus la deschiderea unor cratere
(caldere) imense (cu un diametru de circa
10 km n Climan).

Aezare i limite
Climanul ocup partea nord-vestic a
grupei centrale a Carpailor Orientali,
reprezentnd cel mai extins masiv
vulcanic din Romnia.
El se desfoar pe direcia nord-vest-
sud-est, fiind delimitat la miaznoapte de
zona depresionar a Dornelor (Vatra
Dornei) i munii mruni ai Brgului.
la est - irul depresiunilor Pltini,
Drgoiasa, Bilbor, Secu l separ de munii
nali ai Bistriei i de munii Giurgeului
(sud-est);
la sud - defileul Mureului constituie limita
spre munii vulcanici ai Gurghiului;
n vest - piemontul colinar al Climanului
face trecerea spre partea estic a
Podiului Transilvaniei


Limita septentrional este greu de trasat,
datorit caracterelor complexe ale
unitilor ce vin n contact: zona
Climanului n sud i aceea a Munilor
Brgu i Depresiunea Dornelor n nord.
Ea trece la nord de Dealul Tnasa (1.001
m), intersecteaz cursul mijlociu al vii
Pietroasa de Jos, urcnd spre nord pn
la localitatea Bistria Brgului.
n continuare, ctre est, urmrete valea
Bistriei pn n apropiere de Colibia, de
unde se abate spre sud, i ntretaie cursul
superior al Pnuleului i prul Colbul, pe
sub Vf. iganca.

Limita se orienteaz ctre nord-est,
ocolind Vf. Dlbidanu (1.648 m), Vf.
Tomnatec (1.542 m), Vf. Buba (1.670 m),
i traversnd cursul superior al rului
Dorna pn n valea Negrioarei, pe care
o nsoete ctre nord pn la Mgura
Mic (1.226 m), ocolind n continuare, pe
la nord-nord-est, Vf. Buza erbii (1.530 m)
Spre comuna Saru Dornei, limita sud-
estic a depresiunii cu acelai nume
ptrunde adine n masiv pn n apropiere
de confluena prului Haitii cu Neagra
Sarului, de unde se abate ctre nord-est,
pe lng Piciorul Cerbului (1.650 m) i
piciorul iganului (1.700 m), pn n valea
Climanului.
Limita estic marcheaz contactul dintre
munii cristalini ai Bistriei i masivul
vulcanic al Climanului.
De la localitatea Panaci ea se ndreapt
ctre sud-est de-a lungul prului
Climanelul i strbate depresiunile
Pltini, Drgoiasa, Bilbor, pentru a se
orienta apoi spre sud-est urmrind valea
Secului i cea a Topliei, pn la
localitatea cu acelai nume.
Limita sudic este jalonat de valea
transversal a Mureului (defileul Toplia-
Deda), care separ Climanul de Munii
Gurghiului, format dintr-o serie de
bazinete presrate de aezri umane,
ntre care se nterpun sectoare mai
nguste, cu aspect de chei.
Limita vestic ncepe la nord de Dealul
Tnase, trece pe la vest de vrfurile
Paltinului sau Prjoliturii (1.147 m), Dealul
Negru sau Raglitci (1.152 m), Plea (1.136
m), Bistrei (1.144 m), la sud de Dealul
Vtavii pn n valea Bistrei, pe care o
urmrete pn la confluena cu Mureul

Contactul Climanului cu Podiul
Transilvaniei se face prin intermediul unei
prispe largi - Piemontul Climanului - ce
realizeaz trecerea spre depresiunile
Livezile-Brgu, Budac, Deda-Porceti
delimitate la vest de Culmea Sieului i alte
coline din dealurile Bistriei.
Aceast delimitare corespunde Masivului
Climan privit ca unitate montan propriu-
zis, dar, din punct de vedere turistic, aria
lui de influen graviteaz spre Vatra
Dornei (punct de plecare n traseele 1 i
8), cuprinznd ara Dornelor (drenat de
rurile Neagra Sarului i Dorna cu
Dornioara)
Situat pe flancul nordic al masivului, ara
Dornelor coboar treptat alctuind o
depresiune larg, cuibrit n inima
munilor.
Spre nord-est zona de influena cuprinde
i valea Bistriei cu viitoarea staiune
climateric Colibia - poart de intrare spre
potecile ce duc spre creasta nalt a
Climanului.
Asezarea geografica si relieful sunt principalele
elemente care influenteaza in mod direct
clima. Temperaturile caracteristice muntilor
Caliman sunt influentate simtitor de
masivitatea reliefului.
Clima corespunde muntilor inalti (pajisti
alpine) in cazul celor mai semete varfuri din
Caliman (deasupra altitudinii de 1 750 m) si
muntilor mijlocii (cu altitudini intre 600-1 750
m, zona padurilor) in restul masivului.
Clima muntilor inalti este aspra si umeda, cu
temperaturi medii anuale ale aerului sub 0
grade. Deasupra altitudinii de 2 000 m cele
mai joase temperaturi medii anuale se
inregistreaza in luna februarie, iar cele mai
ridicate in august.

Viteza vintului pe culmi depaseste 6-7 m/s,
crescand in februarie la peste 9 m/s si scazand
in iulie-august la 5 m/s. Vitezele maxime ale
vintului ajung la 40-55 m/s, iar directia
dominanta este NV si V.
Precipitatiile depasesc 1 200- 400 m, iar
grosimea stratului de zapada cazut succesiv
atinge cativa metri (6-8 m).
Zapada este spulberata si acumulata sub
forma de cornise pe versantele adapostite
(partea superioara a versantelor sudice si
estice) formand avalanse, iar pe fundul vailor
si al caldarilor glaciare atinge grosimi mari si
se mentine pana in lunile iulie-august.

In majoritatea zilelor de vara, inainte de
amiaza, deasupra varfurilor inalte se formeaza
nori cumulus care dau precipitatii sub forma
de averse, uneori grindina, mazariche sau
ninsoare.
Climatul muntilor mijlocii (muntii Bargaului si
zona Calimanului dispusa intre 600-1 750 m)
se caracterizeaza prin oscilatii moderate a
temperaturii aerului, cea anuala mentinandu-
se pozitiva, iar in luna iulie osciland intre 18
grade.

Versantele orientate spre N-V, V si S-V sunt
frecvent acoperite de nori ce determina ploi
de lunga durata, care depasesc cantitatea de
900-1200 mm. Versantele adapostite
(orientate spre E) se caracterizeaza prin
predominarea timpului senin. In partea
inferioara a versantelor abrupte si mai ales
catre S-E se accentueaza fenomenul de foehn.




Foehn-ul este un vnt local, cald i uscat.
Versantele nordice prezinta temperaturi ale
solului si aerului moderate.
Zona inalta, peste 1600 m, este inconjurata de
izoterma de 0 grade; varfurile au un climat
mai racoros, cu temperaturi medii anuale in
jur de 2 grade.

In luna ianuarie inaltimile cuprinse intre 1
500-2 000 m au o temperatura de -6 grade, iar
cele de 1000-1 500 m; luna iulie prezinta la
altitudinea de peste 1 500 m temperaturi
medii pana la 11 grade, iar in zona de 1 000-l
500 m ajung la 16 grade.

In vaile adanci si in interiorul craterului
ingheturile sunt posibile si in lunile de vara, ca
si pe suprafata cupolei. In luna iunie
(temperatura medie de 9,4 grade), minima
fiind cuprinsa intre +1 grade si -5 grade, se mai
inregistreaza zile cu inghet.

Zilele de iarna au o distributie conditionata de
altitudinea absoluta si de relief. In zona
montana luna februarie are cele mai multe zile
de iarna, spre deosebire de zonele
depresionare unde acestea corespund lunii
ianuarie.
Durata zilelor cu inghet si o zilelor de iarna, si
in special alternarea brusca a fazelor de
inghet-dezghet, influenteaza negativ
dezvoltarea vegetatiei.
Muntii Calimani se gasesc sub influenta
directa a vanturilor de vest. In zona inalta a
Calimanului bat vanturi frecvente si intense,
zilele de calm fiind reduse ca numar.
Zona coborata a craterului, datorita stagnarii
maselor de aer, are un caracter mai calm.
Directia vantului dominant isi lasa amprenta
asupra vegetatiei subalpine, care pe
versantele neadapostite este mai redusa,
pipernicita si asimetric dezvoltata.



PIPERNICT, -, pipernicii, -te, adj. (Despre
animale, plante sau pri ale lor; adesea
substantivat) Care s-a oprit din cretere, din
dezvoltare sau a degenerat din punct de
vedere biologic (din cauza unor condiii
neprielnice); chircit, sfrijit.
Pe versantele adapostite limita superioara a
vegetatiei forestiere si a celei alpine este mai
ridicata.

Brizele de munte se formeaza noaptea, de la
orele 21, prin alunecarea spre vale a valurilor
de aer racoros; cele de vale sunt frecvente
ziua, cand masele de aer cald si umed
avanseaza catre creasta (incep la 9-10
dimineata).
Zona montana se caracterizeaza prin
precipitatii abundente.
Ninsorile sunt si ele abundente. Grosimea
stratului de zapada atinge 132 cm iarna si 107
cm primavara. Cantitatea de precipitatii solide
fiind influentata de altitudine, valorile cele mai
mari sunt inregistrate in Calimani, unde ajung
pana la 6-7-8 m.

Grosimea mare a stratului de zapada cazuta
succesiv se datoreaza si spulberarii zapezii de
pe versantele expuse vantului, care este
acumulata pe fundul vailor si al caldarilor
glaciare.
Peisaje
Calimanii, printre cei mai tineri munti din tara,
se individualizeaza in lantul carpatic prin
salbaticia lor. Peisajele de aici pot fi grupate in:
pajisti alpine, stancoase, cu specii de plante
acidofile, cu insule de jneapan si smirdar,
adevarate comori ale parcului. In timpul verii
aici apare si elementul antropic (ciobani cu
turme de oi); in zona Pietrele Rosii- 12
Apostoli, jneapanul este inlocuit cu ienupar;


grohotisuri silicioase, de o mare frumusete.

GROHOT, grohotiuri, s. n. ngrmdire
de buci de roc coluroase, de
dimensiuni variabile, rezultate din
dezagregarea stncilor i prvlite din
muni sau aduse de gheari; p. ext. roc
sedimentar format din acest material.
Loc, teren acoperit cu acest material.
padurile de amestec (predomina molid si fag)
si coniferele, care urca pana in golul alpin;

jnepenisuri si ienuparete care fac tranzitia
intre padurile de limita si pasunile cu taposica;

caldera vulcanica, impresionanta, strajuita de
varfuri cu altitudini de peste 2000 m, a carei
diametru depaseste 10 km;

nu in ultimul rand, elementul antropic
devastator "urmarile exploatarii de sulf" care
creeaza o impresie profund dezolanta in
comparatie cu padurile naturale din zona.


Rezervaia natural aflat n Munii Climani,
la poalele Vrfului Rchiti are o suprafa de
322 ha, i reprezint un lac de baraj natural
(Lacul Iezerul Climanilor) i zona limitrof,
cu o vegetaie de arbusti
de jneapn sau ienupr ; cu specii floristice
rare, printre care i bujorul de
munte cunoscut i sub numele de smrdar,
precum i specii faunistice de mamifere,
psri, insecte, reptile i batracieni,
specifice Carpailor Orientali.
Bujorul de munte
Flora
Parcul National Calimani adaposteste fauna si
flora salbatica din partea superioara a calderei
Muntilor Calimani, cel mai extins masiv
vulcanic din tara.

Pornind in drumetie, traseele montane trec
prin ecosisteme diferite: paduri de amestec de
molid si fag - in defileul Muresului, paduri de
molid in bazinul Neagra, paduri de molid in
amestec cu zambru (Rezervatia stiintifica),
jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m,
pajistile alpine.
In anotimpul cald, florile viu colorate
insufletesc pasunile inalte, in timp ce iernile
lungi, bogate in zapada, geroase, fac de
neuitat climatul de aici. Zapada domina
peisajul incepand din luna noiembrie si pana
in aprilie-mai.

Verile, relativ caldute, dau ragazul necesar
naturii sa renasca. Fie in cooperare sau in
competitie, animalele si plantele s-au adaptat
acestui tip de climat, etaland diferite cai de
supravietuire si perpetuare.

In urma studiilor realizate de biologi romani si
straini, din 1900 si pana in ultimii ani, au fost
mentionate 1004 specii de plante vasculare
din care arborii si arbusti sunt in inferioritate
ca numar de specii, in favoarea plantelor
ierboase.
Fauna
Mamiferele, un grup restrans, dar bine
reprezentat prin carnivorele mari - ursul , rasul
mustelidele - vidra , jderul, bursucul , dar si
pisica salbatica asigura varful piramidei trofice
si deci veriga pradatorilor specializati.

Peisajul este animat de, cerbi si mistreti mari
amatori de iarba frageda, si mai ales de liniste.
Dintre rozatoarele, pot fi enumerate: parsul
comun, parsul de alun soarecele de padure
chitcanul de munte.
In padurile din parc au fost identificate si
specii de lilieci printre care liliacul urecheat
brun si liliacul bicolor. Speciile de mai sus sunt
citate in anexa IV a Directivei Habitate a
Consiliului European.

Pasarile, cele mai numeroase ca numar de
specii dintre toate vertebratele citate pana
acum, acopera toate tipurile de habitate din
parc. Astfel, datorita particularitatilor fizico-
geografice, floristice si peisagistice,
ornitofauna este diversa.
In golul alpin, datorita fructificatiei abundente
la afin si merisor, sunt atrase specii din
padurea de molid sau din tufisurile de
jneapan. Aici isi face cuibul fasa de munte,
brumarita. In crapaturile din stinci, cuibareste
codrosul , corbul , vinderelul. In sezonul cald
urca pana in golul alpin pietrarul , codobatura
alba si cenusie.

Dintre reptile, specia care intr-adevar poate fi
un pericol este vipera , a carei muscatura este
otravitoare, chiar mortala. Totusi, atitudinea
oamenilor nu trebuie sa fie una dusmanoasa,
intrucat este o specie foarte benefica pentru
ecosistemul in care traieste.
O alta specie de sarpe, Coronella austriaca
Laur. (sarpele de alun), a fost citata de
literatura de specialitate pentru Parcul
National Calimani.

Primavara, in ochiurile de apa provenite din
topirea zapezii, urca pentru depunerea pontei,
specii de triton,dar si broscutele fara coada in
zona Voievodesei, Izvorul Calimani, Piciorul
Iancului, Haita, Retitis.

O pata de culoare printre ierburile din padure
o reprezinta salamandra a carei piele punctata
atentioneaza dusmanul de toxicitatea ei.
Rezervaia Lacul Iezer din Climani este
o arie protejat de interes naional inclus
n Parcul Naional Climani, ce
corespunde categoriei a IV-a IUCN
(rezervaie natural de tip mixt), situat
n judeul Harghita, pe teritoriul
administrativ al oraului Toplia.


Varful Pietrosul
Pietrosul Climanilor este cel mai nalt
vrf vulcanic din munii Climani, cu o
nlime de 2.100 m. Este un munte masiv,
dar destul de accesibil turitilor.

Vrful Pietrosu poate fi atins venind
dinspre Lunca Bradului, pe valea Ilvei prin
aua Negoiului sau pe Prul Repede.
Primul traseu este mai accesibil, iar al
doilea mai scurt
.


O alt modalitate de a ajunge este
dinspre Gura Haitii (o localitate la
poalele Climanilor), mergnd fie prin
fosta exploatare de sulf, fie urmnd traseul
turistic care strbate zonele cunoscute sub
numele de Cei 12 Apostoli, Pietrele
Roii i apoi Pietrosu.

Resurse
O resursa foarte importanta a acestor munti
este reprezentata de izvoarele de ape
minerale carbogazoase, utilizate in diversele
tratamente realizate in statiunile
balneoclimaterice aflate la in marginimea
acestor munti: Statiunea Vatra Dornei
, Statiunea Toplita sau Statiunea Bilbor.
Apostolii de piatr din Munii Climani
Formaiunea vulcanic din masivul muntos
reprezint unul dintre cele mai frumoase
spectacole ale naturii din Romnia. Pietrele cu
forme i nume ciudate provoac imaginaia
turitilor i-i invit s le escaladeze pentru a
admira peisaje de o frumusee rpitoare.


Rezervaia 12 Apostoli, una dintre cele mai
frumoase destinaii turistice din Munii
Climani, este recomandat turitilor
interesai de misterele naturii.

Acetia pot opta pentru parcurgerea
traseului pe jos sau clare, avnd astfel
dou posibiliti de-a savura peisajul
superb pe care-l ofer Poteca 12 Apostoli.

Punctul de plecare este satul Gura Haitii,
unde exist i panouri informative care
servesc drept ghid pentru aceia care se
hotrsc s se aventureze ntr-o expediie
de neuitat spre cei 12 Apostoli.
Moul cu trei fee, atracia rezervaiei
12 Apostoli
In Rezervaia geologic 12 Apostoli atenia
turitilor va fi acaparat de galeria ntins
pe circa 200 de metri n care sunt
expuse stnci uriae cioplite sub forma
unor siluete de oameni i animale.

Sculpturile misterioase din timpuri
strvechi poart numele Moul,
Guterul, Mucenicul, Marealul,
Ramses, Godzila, Dragonii, Cezar,
Nefertiti, iar legenda spus de localnici
explic apariia acestora n urma
pietrificrii de ctre Dumnezeu a unor
oameni necredincioi.


Cei care au curiozitatea de-a escalada
unele dintre aceste stnci mitice vor putea
admira peisaje de o frumusee rpitoare,
att din munii Climani, ct i din munii
Rodnei i Suhard.

Sfarsit!
Proiect realizat de
Mamut Laura, XII E