Referat

Disciplina: Drept comparat. Sisteme de drept

Tema: Principalele sisteme de drept

Principalele sisteme juridice

 Lumea contemporană se prezintă împărţită în câteva mari sisteme sau familii de
drept între care, criterial esențial de deosebire îl constituie tipul istoric de drept căruia ele
îi aparţin.1

Sistemele de drept s-au format cu ajutorul fenomenului receptării dreptului unui

stat de către alte state, dar și datorită asemănărilor condițiilor social-politice din anumite
state, a ideologiilor comune și a unei mentalități juridice asemănătoare, în decursul
anilor, drepturile naționale grupându-se în mai multe sisteme și familii de drept.

Studiul sistemelor de drept face obiectul dreptului comparat general care compară
două sau mai multe sisteme juridice și scoate în relief trăsăturile principale care le apropie
sau le diferențiază.
Dreptul comparat a reliefat, având în vedere legăturile lor istorice, afinitatea tehnică
și folosirea lor, existența unei constante de la un sistem național la altul. Așa s-au format
marile familii juridice, care sunt sistemele de drept. Diviziunea lor este diferita deoarece
orice clasificare conține o notă de subiectivism.

Regulile dreptului comparat împart sistemele de drept în:

- familia de drept romano-germanic;
- familia de drept common law;
- familia de drept islamic;
- dreptul asiatic,
- dreptul ebraic.

1. Familia de drept romano-germanic

1
Victor Dan Zlătescu, „Geografie juridică contemporană”, Editura ştiinţifică şi
enciclopedică,Bucureşti, 1981, pag. 5-12
 Sistemul de drept romano-germanic este unul dintre cele mai vechi sisteme de
drept și are o importanță deosebită în lumea contemporană, fiind sursa unor concepte
juridice moderne,. În prezent, acest sistem este răspândit nu numai in Europa, ci și în
America Centrala și de Sud (într-o mică măsură în Canada și în Statele Unite), dar și în
Asia sau Africa.

Marele sistem de drept romano-germanic nu este rezultatul fuziunii dreptului

roman cu cutumele germanice, ci din împletirea elementului romanic cu cel germanic în
prezența altor factori care au contribuit la formarea acestuia. Acest sistem include
sistemele francez și german şi cele înrudite cu acestea.

La baza formării acestui sistem stă dreptul roman, care cuprinde totalitatea
normelor juridice instituite sau sancţionate de statul roman, de la fondarea Romei (754
î.Hr.) şi până la moartea împăratului Justinian (565 d.Hr.), fiind un sistem extrem de
vast şi complex, format dintr-o multitudine de ramuri şi de instituţii juridice.

Dreptul roman s-a aplicat pe vaste teritorii, însă în părţile nesupuse dominaţiei
imperiului roman, influenţa dreptului roman nu a pătruns pe căile clasice și astfel, Aşa
se explică faptul că normele cutumiare ale germanilor din nord existau de sine stătător.

Dreptul romano-germanic a apărut în jurul secolului al XIII-lea, iar procesul de

sintetizare s-a realizat cu ajutorul mai multor factori, printre care universitățile
medievale și chiar și biserica, deși, în mod oficial și-a manifestat opoziția față de
educația și dreptul roman. Începând cu secolul al XIII-lea dreptul roman capătă din ce în
ce mai mult teren în Europa, receptarea dreptului roman realizându-se, practic, peste tot
în Europa.

Procesul de receptare s-a lovit, însă, și de forţa cutumei. Cutumele nu

reprezentau, cel mai adesea, decât reglementări fragmentare, fiind departe de caracterul
sistematic şi complet al unui cod. În operaţia de redactare a cutumelor, autorii, juriştii
cei mai prestigioşi ai timpului, au apelat la cunoştinţele lor de drept roman, creând reguli
 de drept inspirate din acesta. S-a produs astfel primul pas în fuziunea dintre dreptul
roman şi cutumă,care a condus la romanizarea popoarelor europene.

Deși a întâmpinat multe obstacole, receptarea dreptului roman a continuat și în

următoarele secole. Una dintre căile cele mai însemnate ale pătrunderii sale în Europa
au fost codificările întreprinse în diferite ţări europene, începute din secolul al XVIII-
lea. Prin adoptarea unor coduri civile au fost introduse, în multe state, un
număr important de principii şi norme din dreptul roman. Astfel au fost: codul bavarez
din 1756, codul prusian din 1794, codul francez şi cel austriac, codul german din 1900 şi
codurile elveţiene din 1881, 1907 şi 1911. Codul civil francez din 1804 este unul dintre
cele mai cunoscute coduri, aplicându-se și astăzi. Numit și ” codul civil Napoleon”, a
fost receptat nu numai în statele care în timpul imperiului napoleonian sau în cel al
expansiunii coloniale, au fost supuse dominaţiei franceze, ci şi în alte state în care
influenţa franceză a avut doar aspecte culturale, cum a fost ţara noastră.

Un alt cod important a fost Codul civil german (B.G.B.), care reprezintă unul dintre
cele mai importante și originale monumente legislative ale marelui sistem juridic
romano-germanic prin elementele sale inedite, limbajul pe care îl promovează în
definirea unor concepte de bază și structura sa originală. Astfel, codul consacra o parte
generală care cuprinde toate principiile ce stau la baza reglementării raporturilor civile;
folosește termeni cu sens invariabil; are un grad de formalism mai redus în raport cu
dreptul francez s.a.

În prezent, familia de drept romano-germanică grupează sistemul juridic francez şi

sistemele naţionale înrudite: italian, spaniol, portughez, belgian, cele din America latină
etc., precum şi sistemul german. Această mare familie, în care sistemele naţionale s-au
format pe baza dreptului roman, se caracterizează, în primul rând, prin preponderenţa legii
scrise.

2. Familia de drept common law

 Timp de secole, dezvoltarea sistemelor juridice a avut loc în paralel, pe continentul
european, pe de o parte, în insulele britanice, pe de alta, fără contacte reciproce prea
frecvente și mai ales fără ca vreunul din acester sisteme să exercite o influență reală
asupra ceiluilalt. S-au creat în felul acesta două medii juridice diferite, două lumi juridice
închise, cea „continental㔺i cea „insulară

Sistemul common law este produsul unei evoluții îndelungate, desfășurate în

condițiile specifice ale insulelor britanice, fructul unei mentalități juridice cu totul diferite
de cea regăsită pe continentul european.

Common law se caracterizează prin lipsa unui sistem legislativ codificat, prin lipsa
unor acte normative de o importanța majoră pentru sistemul continental, ca de exemplu:
Codul civil, Codul comercial, Codul de procedură civilă etc. În ţările familiei juridice
anglo-saxone izvorul de bază al dreptului este norma formulată de judecători şi
exprimată în precedente judiciare. Precedentul judiciar reprezintă
incontestabil,mecanismul cel mai important în formarea acestui sistem. Este frecventă și
iastăzi în faţa instanţelor engleze, invocarea unor decizii judiciare datând de secole.
Lucrurile merg atât de departe încât, chiar în prezenţa unui text de lege sau a unei reguli de
drept cutumiar, judecătorii prefer să invoce hotărârile judecătorești care au făcut anterior
aplicarea acestora, decât să aplice în mod direct textul sau regula care stabilește sediul
materiei.

Sistemul de drept common law se caracterizează prin coexistența a trei subsisteme

normative autonome și paralele, care reglementează, fiecare, în mod diferit sau chiar
contradictoriu, relațiile sociale: common law (în sens restrâns),equity și statute-law.

3. Familia de drept Islamic

Constituie al treilea mare sistem juridic mondial, importanţa sa nefiind dată numai
de aria foarte mare de răspândire ci şi de trăsăturile sale specifice, care îl deoseesc de
sistemele de drept anterior analizate. Principalul izvor al dreptului Islamic în constituie
Coranul, compus din 114 capitole, toate introduce prin formula Ӕn numele lui Dumnezeu
cel iertător și milostiv”, devenită ulterior formula prin care se deschid scrierile arabe, deci
inclusiv contractele.

Bibliografie:
http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/SISTEMUL-ROMANO-GERMAN73.php
https://www.scribd.com/doc/46862126/Sistemul-de-Drept-Romano-Germanic
http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Paralela-intre-sistemul-de-dre73.php
https://dreptmd.wordpress.com/referate/marile-sisteme-de-drept/
https://www.scribd.com/doc/123867605/Curs-mari-sisteme-de-drept-
contemporan-ID
https://www.juridice.ro/361079/o-privire-asupra-gandirii-juridice-islamice.html