Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiul sistemelor de drept face obiectul dreptului comparat general care compară
două sau mai multe sisteme juridice și scoate în relief trăsăturile principale care le apropie
sau le diferențiază.
Dreptul comparat a reliefat, având în vedere legăturile lor istorice, afinitatea tehnică
și folosirea lor, existența unei constante de la un sistem național la altul. Așa s-au format
marile familii juridice, care sunt sistemele de drept. Diviziunea lor este diferita deoarece
orice clasificare conține o notă de subiectivism.
1
Victor Dan Zlătescu, „Geografie juridică contemporană”, Editura ştiinţifică şi
enciclopedică,Bucureşti, 1981, pag. 5-12
Sistemul de drept romano-germanic este unul dintre cele mai vechi sisteme de
drept și are o importanță deosebită în lumea contemporană, fiind sursa unor concepte
juridice moderne,. În prezent, acest sistem este răspândit nu numai in Europa, ci și în
America Centrala și de Sud (într-o mică măsură în Canada și în Statele Unite), dar și în
Asia sau Africa.
La baza formării acestui sistem stă dreptul roman, care cuprinde totalitatea
normelor juridice instituite sau sancţionate de statul roman, de la fondarea Romei (754
î.Hr.) şi până la moartea împăratului Justinian (565 d.Hr.), fiind un sistem extrem de
vast şi complex, format dintr-o multitudine de ramuri şi de instituţii juridice.
Dreptul roman s-a aplicat pe vaste teritorii, însă în părţile nesupuse dominaţiei
imperiului roman, influenţa dreptului roman nu a pătruns pe căile clasice și astfel, Aşa
se explică faptul că normele cutumiare ale germanilor din nord existau de sine stătător.
Un alt cod important a fost Codul civil german (B.G.B.), care reprezintă unul dintre
cele mai importante și originale monumente legislative ale marelui sistem juridic
romano-germanic prin elementele sale inedite, limbajul pe care îl promovează în
definirea unor concepte de bază și structura sa originală. Astfel, codul consacra o parte
generală care cuprinde toate principiile ce stau la baza reglementării raporturilor civile;
folosește termeni cu sens invariabil; are un grad de formalism mai redus în raport cu
dreptul francez s.a.
Common law se caracterizează prin lipsa unui sistem legislativ codificat, prin lipsa
unor acte normative de o importanța majoră pentru sistemul continental, ca de exemplu:
Codul civil, Codul comercial, Codul de procedură civilă etc. În ţările familiei juridice
anglo-saxone izvorul de bază al dreptului este norma formulată de judecători şi
exprimată în precedente judiciare. Precedentul judiciar reprezintă
incontestabil,mecanismul cel mai important în formarea acestui sistem. Este frecventă și
iastăzi în faţa instanţelor engleze, invocarea unor decizii judiciare datând de secole.
Lucrurile merg atât de departe încât, chiar în prezenţa unui text de lege sau a unei reguli de
drept cutumiar, judecătorii prefer să invoce hotărârile judecătorești care au făcut anterior
aplicarea acestora, decât să aplice în mod direct textul sau regula care stabilește sediul
materiei.
Constituie al treilea mare sistem juridic mondial, importanţa sa nefiind dată numai
de aria foarte mare de răspândire ci şi de trăsăturile sale specifice, care îl deoseesc de
sistemele de drept anterior analizate. Principalul izvor al dreptului Islamic în constituie
Coranul, compus din 114 capitole, toate introduce prin formula Ӕn numele lui Dumnezeu
cel iertător și milostiv”, devenită ulterior formula prin care se deschid scrierile arabe, deci
inclusiv contractele.
Bibliografie:
http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/SISTEMUL-ROMANO-GERMAN73.php
https://www.scribd.com/doc/46862126/Sistemul-de-Drept-Romano-Germanic
http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Paralela-intre-sistemul-de-dre73.php
https://dreptmd.wordpress.com/referate/marile-sisteme-de-drept/
https://www.scribd.com/doc/123867605/Curs-mari-sisteme-de-drept-
contemporan-ID
https://www.juridice.ro/361079/o-privire-asupra-gandirii-juridice-islamice.html