Munții

Scandinaviei
Tataru Alessia Atena Dalia
● Muntii Scandinaviei sunt un lant muntos din
Europa, care se întinde pe tot parcursul Peninsulei
Scandinave, trecând prin Norvegia si Suedia.
● Lungimea lantului muntos este de 1700 km. 
● Cel mai înalt vârf este Galdhopiggen, cu 2469 m
altitudine.
●

Modul de formare
● Alpii Scandinaviei s-au format prin orogeneza
caledonianã (peste 400 de milioane de ani), suferind
de-a lungul timpului de atacul eroziv al apei si al
vantului.
● In urma cu cca 2 milioane de ani, Muntii Scandinaviei
s-au mai inaltat cu cateva sute de metri, pentru ca in
pleistocen(prima epoca a cuaternarului,
● caracterizata prin alternante de intervale reci cu
perioade calde), ghetarii sa modeleze relieful,
• Roci
Rocile din care sunt alcatuiti Alpii Scandinaviei sunt diverse, cele mai
raspandite find rocile foarte vechi, puternic metamorfozate, in deosebi
sisturile cristaline(roci formate prin procesul de metamorfismal altor
roci sub actiunea presiunii), gnaise, granite,dar si gresii, calcare, etc.

• Hidrografie
In cadrul acestor munti sunt prezente un numar mare de lacuri
glaciare, de dimensiuni mici. Majoritatea râurilor sunt mici, si se varsã
in Golful Botnic. Printe râuri se pot amintm urmãtoarele: Otra, Dal,
Ume, Pite, Lule, Kemi. Lacuri importante din acest lant muntos sunt:
Lacul Vanem, Lacul Siljan, Lacul Storsjon, Lacul Inari.

Clima
Clima este temperat-oceanicã, rece, caracterizatà prin precipitatii
destul de dese.
Clima oceanica, cu un plus de umiditate datorità circulatiei sud-vestice
asociatà cu influenta curentului cald al Golfului, introduce una din
importantele anomalii pozitive ale latitudinii, încât temperaturile medii
in luna ianuarie se mentin la 0 °C. Acest fenomen face posibil, prin
neînghetarea apelor, transportul maritim chiar si in nordul Märii
Norvegiei.
Forme de relief

Formele de relief variate dau un aspect pitoresc acestor munți care nu impresioneaza prin
inaltime, cat prin peisajele de basm, intalnite la tot pasul. Cele mai caracteristice forme de relief
sunt platourile inalte( numite de locuitori “vidde”), hornurile, circurile si vaile glaciare.
In Alpii Scandinaviei se detaseaza, prin trasaturile distincte pe care le au, trei sectoare:

1. SECTORUL NORDIC- cel mai ingust, cu forma unei creste asimetrice, puternic accidentata,
are altitudini maxime de 1800-2100m. Altitudinea cea mai mare este atinsa de varful
Kebnekajse(2117 m), alte varfuri importante fiind Stora (2090m), Sulitelma (1914m) si Burge
(1703m).

2. SECTORUL CENTRAL- este cel mai coborat, cu altitudini ce rar trec peste 1000m. Aici se
gasesc numeroase lacuri glaciare (Kalljson, Tunnjso etc.)

3. SECTORUL SUDIC- este cel mai impunator prin lungime (peste 800km) si latime (cca. 300km).
De asemenea aici se gasesc cele mai mari altitudini din M-tii Scandinaviei, se remarca varfurile
Glittertind (2405m), Snohetta (2286m) etc.

Chiar daca nu poate fi inclus intr-un anumit sector, tarmul norvegian al Muntilor Scandinaviel se
remarca prin spectaculozitatea sa. el este inalt, foarte dantelat, cu numeroase fiorduri ce patrund
spre interiorul muntilor, cele mai cunoscute find Hardangerfjord(179 km lungime), Romsdalfjord,
Sognefjord (204 km lungime), Trondheimfjord.
Flora
In Muntii Scandinaviei este prezentã vegetatia pânã la
2000 m altitudine. Cea mai des intâlnità formã de
vegetatie este padurea mixta. Alte forme sunt tundra si
flora de câmpie.

Fauna
Animalele specififce acestei zone sunt: elanul, hermelina,
renul, zibeline.

Curiozitati turistice

Norvegia, denumita si "Tara Fiordurilor", "Tara cascadelor"

sau" Tara Aurorelor Boreale", are peste 90% din teritoriu
suprapus Alpilor Scandinaviei, lar lungimea tarmului (cu
fiorduri si golfuri) depaseste 25000 km.