PRIMITIVE

Definiţie: Fie funcţiile F , f : I  (I  este interval)

1) F este derivabilă pe I
 Funcţia F se numeşte primitivă a funcţiei f dacă : 
2) F  x   f  x  , x  I
'

1.i) Arătaţi că funcţia F este primitivă a funcţiei f :

a) F , f :  , F  x   x 2012  x 2  x  2012, f  x   2012 x 2011  2 x  1
x 1  x2
b) F , f :  , F  x  2 , f  x  ;
x 1  x2  1
2

c) F , f :  , F  x   x 2e x , f  x    2 x  x 2  e  x

x2  1 1 2
d ) F , f :  0,    , F  x   ln , f  x 
x2  1  1 x x2  1
ii) Dacă F :  este o primitivă a funcţiei f :  , determinaţi f în fiecare caz:

a) F  x   e x  3x 2  1; b) F  x    x 2  2 x  3 e x ; c) F  x   x ; d ) F  x  
x x
.
e x 1
2

iii) Aflați a, b  , astfel încât funcţia F să fie o primitivă a funcţiei f , unde f , F :  .

a) f  x   6 x 2  4 x  1, F  x   ax3  bx 2  x  1; b) f  x   3e3 x  3e3 x , F  x   eax  e ax ;
c) f  x    ax  b  e x , F  x   xe x ; d ) f  x   2 x x 2  1, F  x    ax 2  b  x 2  1
iv) Este funcția F :  primitiva unei funcții f :  ?

 x  1, x  0
2
 x  1, x  0
a) F  x   3 x  1, x  ; b) F  x    x ; c) F  x    x .

 e , x  0  e , x  0
v) a) Fie f :   0,   o funcție care admite primitive și F o primitivă a lui f . Arătați că F
este strict crescătoare.
b) Fie f :   , 0  o funcție care admite primitive și F o primitivă a lui f . Aflați valoarea
parametrului m pentru care F  m  1  F  3 .
2. Arătaţi că funcţiile F1 şi F2 sunt primitive ale funcţiei f :
a) F1 , F2 , f :  , F1  x   x 2  3x, F2  x   x 2  3x  1, f  x   2 x  3
 x 2  1, x  1  x 2  1, x  1  2 x, x  1
b) F1 , F2 , f :  , F1  x    , F2  x    , f  x   .
 2 x, x  1 2 x  2, x  1 2, x  1
ln x, x  0 1  ln x, x  0 1/ x, x  0
c) F1 , F2 , f : \ 0  , F1  x    x , F2  x    x , f  x   x
e , x  0 e , x  0 e , x  0
Calculaţi diferenţele F2  F1. Ce observaţi ?
Două primitive ale aceleiaşi funcţii definită pe un interval diferă printr-o constantă.
Proprietatea nu mai este valabilă dacă funcţia este definită pe o reuniune de intervale.

75
2. INTEGRALA NEDEFINITĂ
Dacă funcţia f : I  ( I interval) admite primitive, atunci:
 Oricare două primitive ale funcţiei diferă printr-o constantă.
 Dacă F este o primitivă a funcţiei f , atunci toate primitivele lui f sunt de forma F  , unde
este o constant reală arbitrară.
 Definiție: Mulţimea tuturor primitivelor funcției f : I  ( I interval) se numeşte integrala
nedefinită şi se notează  f  x  dx.
  f  x  dx   F  x  dx F  x   c, c  , unde F este o primitivă a lui f .
'

f '  x  dx  f  x     f  x  dx   f  x  , x  I
'
 
3. i) Fie funcţiile F , f :  .
a) Arătaţi că funcţia F :  , F  x   x3  2 x este primitivă a funcţiei f :  ,

  3x  2  dx,   3 x 2  2  dx și    3x 
 2  dx .
'
f  x   3x 2  2 şi calculaţi 2 ' 2

b) Arătaţi că funcţia g :  , g  x    x 2  2 x  e x este primitivă a funcţiei f :  ,

f  x    x 2  2  e x , şi calculaţi   f  x  dx 
'

 f  x  dx,  f '  x  dx și
ii) Să se verifice egalitatăţile:
 2 1
a)   4 x 3  2 x  1 dx  x 4  x 2  x  , x  ; b)   e x    dx  e x  4 x  ln x  , x  0
 x x
1  x2 x
c) ln xdx  x ln x  x  c, x  0; d ) dx  2  c, x  .
   
2
x 2
 x  1 x x 1

iii) Să se determine a, b  , ştiind că :  e x cos xdx  e x  a cos x  b sin x   c, x 

3. FUNCŢII CARE ADMIT PRIMITIVE
Teoremă. Orice funcţie continuă pe un interval I admite primitive pe I.
6. Arătaţi că funcţiile următoare admit primitive.
 x  1, x  0 4  x 2 , x  2
a) f :  , f  x    x ; b) f :  , f  x   ;
 e , x  0  x  2, x  2
1  e x 1 , x  1  x2  4
  ,x  2
c) f :  , f  x    x  1 ; d) f :  , f  x   x  2 ;
 , x  1 
 x 1 log 2  5 x  6  , x  2
 sin 2 x  e 2 x 1  e
 ,x 0  , x 1
e) f :  , f  x    x ; f)f :  , f  x   x 1 ;
 3 2 x  8, x  0 e   2  ln x  , x  1
 
 x  sin x  x  sin  sin x 
 ,x 0  ,x 0
g) f :  , f  x    x3 ; h) f :  , f  x   x3 ;
ln 6 x  e , x  0  3
 ln x  e , x  0

76
RELAŢII ÎNTRE CLASE DE FUNCŢII REALE
Teoremă
Orice funcție care admite primitive pe un interval I, are proprietatea lui Darboux pe I
D  I   C  I   P  I   PD  I  , I  interval

DI    f : I  f derivabilă pe I  ;
C I    f : I  f continuă pe I 
PI    f : I  f admite primitive pe I  ;
PD  I    f : I  f are proprietatea lui Darboux pe I 
1) Exemple de funcții continue, dar care nu sunt derivabile:
a) f :  , f  x   x ; b) f :  , f  x   3 x (f continue pe și derivabile pe \ 0 )
2) Exemple de funcții care admit primitive, dar care nu sunt continue:
 1  1
sin , x  0 cos , x  0
f , g :  , f  x   x , g  x   x 0)
0, x  0 0, x  0
3) Exemple de funcții care au proprietatea lui Darboux, dar care nu admit primitive:
 1  1
sin , x  0 cos , x  0
f , g :  , f  x   x , g  x   x , a   1;1 \ 0 .

 a, x  0 
 a, x  0

FUNCŢII CARE NU ADMIT PRIMITIVE

Fie I  un interval şi f : I  o funcţie. Atunci au loc proprietăţile:
1)Dacă f nu are PD pe I  f nu admite primitive pe I .
 Dacă f  I  nu este un interval  f nu are PD, deci nu admite primitive pe I .
 Dacă f are discontinuităţi de speţa întâi  f nu are PD, deci nu admite primitive pe I .
2)Dacă f este suma dintre o funcţie care admite primitive şi o funcţie care nu admite
primitive  f nu admite primitive pe I .
7.i) Arătaţi că următoarele funcţii nu admit primitive pe :
1, x  0
a) f :  , f  x    ; b) f :  , f  x    x  ; c) f :  , f  x    x ;
2, x  0

77
  2  21
1  cos , x  0 sin , x  0
d) f :  , f  x   x ; e) f :  , f  x    x
2, x  0 0, x  0
 x, x 
 x, x  
f)f :  , f  x   2 ; g) f :  , f  x  1 , unde  x  reprezintă
x , x  \  x , x  \
partea întreagă a numărului real x , iar  x reprezintă partea fracţionară a numărului real x .
ii) Care dintre funcțiile următoare admit primitive?
 sin 2x  1
 ,x  0 x  sin , x  0
 
a )f :  , f x   x ; b)f :  , f x     x ;
3, x  0 0, x  0
 
e 2x  1
 ,x  0
 
c )f :  , f x   x ; d )f :  1;1  , f  x   x  ;
2, x  0

 x 1
e  cos , x  0
 
e)f :  1;1  , f  x   x   x   1 ; f )f :  , f x     x ;
1, x  0

 1  21
x  cos , x  0 cos , x  0

g )f :  , f x   x ; h )f :  , f x     x ;
1, x  0 0, x  0
 
 1 1 1  1 2 1
cos  sin , x  0 2x cos 2  sin 2 , x  0

i )f :  , f x   x x x ; j )f :  , f x    x x x
1, x  0 0, x  0
 
iii) Aflați numărul real a știind că funcțiile f :  admit primitive:

  1  21
ax  1, x  1 cos , x  0 cos , x  0
 
a )f x  
2x  3, x  1
; b)f x    x ; c)f x   x ; 

 a, x  0 a, x  0
 
iv) Care dintre funcțiile f : I  sunt primitive pentru o funcție g : I  ?
a )f :   
 , f x  ln x  x 2  3 ;  b)f :   
, f x  3 2  x;

 x
e , x  0
   x x
c)f :  , f x  min e , e ; d )f :  , f x    1  x, x  0
;  



ax  b, x  0
v) Aflați a, b  știind că funcția f :  , f x   2x
e ,x  0

este primitivă a unei funcții


g:  .

78
TABEL DE INTEGRALE NEDEFINITE
1
 x n
dx 
x n 1
 ,x 
11
 sin xdx   cos x  , x
n 1
2
 x a
dx 
x a 1
 ,x   0,   , a  \ 1
12
 cos xdx  sin x  , x
a 1
3
 a x
dx 
ax
 , a  0, a  1,  e x dx  e x  , x 
13
 tgxdx   ln cos x  ,
ln a

4 1
 x dx  ln x  , x   0,   sau x   , 0 
14
 ctgxdx  ln sin x  ,  k ,  k  1   , k 

5 1 1 xa 15   2k  1   2k  1  
x dx   ,a  1
2
a 2
ln
2a x  a  cos 2
x
dx tgx  , x  
 2
,
2 
,k 
x   ,  a  sau   a , a  sau  a ,  

dx  ctgx  ,  k ,  k  1   , k 
6 1 1 x 16 1
x  sin

dx  arctg  , x  , a 
a
2 2 2
a a x

dx  ln  x 2  a 2   , x 
7 x 1 17 x 1
x 2
a 2
2 x a
2 2
dx  ln x 2  a 2  , x 
2
x   ,  a  sau   a , a  sau  a ,  

a
8
 x a2
1
2  
dx  ln x  x 2  a 2  , x 
18
 x a 2
x
2
dx  x 2  a 2  , x  , a  

9 1 19 x
 x a2 2
dx  ln x  x 2  a 2  ,  x a 2 2
dx  x 2  a 2  ,

x   ,  a  sau  a ,   , a  
x   ,  a  sau  a ,   , a  

10 1 x 20 x
 dx  arcsin  , x    a, a  , a  0  dx   a 2  x 2  , x    a, a 
a x2 2 a a x 2 2

4. CALCULUL INTEGRALELOR NEDEFINITE FOLOSIND FORMULELE UZUALE

8. Completaţi:
x n 1 x2 ...
1.1  x dx   a)  dx  x  b)  xdx   c)  x 2 dx  
n

n 1 2 ...
... ... ... ...
d )  x3dx   e)  x10 dx   ... f )  x100 dx   ... g )  x 2014 dx   ...
... ... ... ...
1 x  n1 1 1 x 1 1
1.2  n dx   x  n dx     , n  1 a )  dx   x 2
dx    
x n  1  n  1 x n 1
x 2
1 x
1 x... 1
b)  dx   x ...
dx    c)  dx ...
x3 ... x10

79
 1
1 1
xn xn x nx n x
 xdx   x dx      
n
1.3 n
1 n 1 n 1
1
n n
1 3
1 1
2 2
x x 2 3 2x x
a )  xdx   x dx  2
    x   
1 3 3 3
1
2 2
1 1
1
b)  x 4 xdx   x  x 4 dx   x 4
dx  ...
x
c)  3
dx 
x
ax e x
1.4.  a dx  a)  e x dx  e x  ; b)  e  x dx    e 1  dx 
x
x
   e  x  ;
ln a ln e1

c)  e dx    e
e  2 x
e2 x 32 x
2x

2 x
dx 
ln e 2
 
2
 ;
3
1
d )
2x
dx   32 x
dx 
ln 32
 
1
2  3  ln 3
2x
 ;

1
i )  23 x dx  ... l )  2 x dx  ...
e
1 1 1
1.5.  xdx  ln x  ; a)  dx  ...
x
 , x  0; b)  dx  ...
x
 ,x0

1 1 xa x 1
1.6. x 2
a 2
dx  ln
2a x  a
 ; x 2
a 2
dx  ln x 2  a 2 
2
1 1
a)  dx   dx  ...
x 3 2
x2  3
2

x
b)  2 dx  ...
x 1

dx  ln  x 2  a 2  
1 1 x x 1
1.7.  2 dx  arctg  ;  2
x a 2
a a x a 2
2
1 1 1 1
a)  2 dx   dx   dx  ...
4 x  25  2 25  4 2  5 2
4 x   x  
 4  2
1 x x
1.8.  a2  x2
dx  arcsin  ,
a  a x
2 2
dx   a 2  x 2 

1 1 x x
a)  dx   dx  arcsin  ; b)  dx   49  x 2 
49  x 2
7 x 2 2 7 49  x 2

1.9.  x a
1
2 2 
dx  ln x  x 2  a 2  ;   x a
2
x
2
dx  x 2  a 2 

80
 a)
x 22
1

dx  ln x  x 2  2   ; b) 
x 1
x
2
dx  x2  1  ;

1 x
c)  dx  ... d ) dx  ...
x2  1 3  x2
1 x
1.10  x a2 2
dx  ln x  x 2  a 2  ;  x a
2 2
dx  x 2  a 2 

1 x
a) dx  ln x  x 2  2  b)  dx  x2  2 
x 22
x 2
2

1 x
c)  dx ; d ) dx 
x 72
x 9
2

5. OPERAŢII CU INTEGRALE NEDEFINITE

P 1)  Suma a două funcţii care admit primitive, admite primitive(integrala sumei este egală
cu suma integralelor). Dacă funcţiile f , g : I  admit primitiv, atunci funcţia f  g admite
primitive.

  f  x   g  x   dx  f  x  dx   g  x  dx
5.1. Completaţi:
a)  x  e x  dx  xdx   e x dx  ...  ...  ; b)  x3  3x  dx  ... dx   ... dx 
P 2)  O constantă multiplicativă iese în faţa integralei.
Dacă funcţia f : I  admite primitive, atunci funcţia   f ,   admite primitive.

   f  x   dx    f  x  dx,  ,  0    f  x   dx    f  x  dx
5.2. Completaţi:
a) 3xdx 3 xdx  3  ...  b)  e x dx    ... dx  c) 2 xdx 2 ... dx 
1 1 1 1 1 1 x  ...
d ) dx   dx      ln   ...
4x  9 2
 2 9 4 2 3 2
4 2  3 x  ...
4 x   x  
 4 2 2
P 3)  Integrala nedefinită este liniară.
Dacă funcţiile f , g : I  admit primitive, atunci funcţia  f   g ,  ,   admite primitive.

  f  x    g  x   dx   f  x  dx   g  x  dx, ,  
5.3. Completaţi:
 
a )  3 x 2  4 3 x dx  3 x 2 dx  4  3 xdx  ...
 Dacă funcţiile f k : I  , k  1, n admit primitive, atunci funcţia
1 f1  ...   n f n ,  k  , k  1, n admite primitive.

  f  x   ...   f  x   dx   f  x  dx  ...   f  x  dx
1 1 n n 1 1 n n

5.4. Completaţi:
a)  4 x3  3x2  2e x dx  4 x3dx  3 x 2dx  2 e x dx  ...

81
9. Să se calculeze:
1)  x4  x3  x  1 dx, x  ; 2)  4 x3  3x 2  2  dx, x  ; 3)   x 2012  2012 x 2011  dx, x  ;
 1 1 1 
4)   6 x 2  4 x  1 dx, x  ; 5)   4   dx, x  0; 6)   x  4  dx, x  ;
2

x x x
7)  x3  2  dx, x  ; 8)   3x  x3  dx, x  ;  
2
9) 
2
x  x dx, x  0;


10)  5 x x  1 dx, x  0; 11)  x  3 x  4 x 2  dx, x  ; 12)   3

x  2  x 1dx, x  0;

 x  1 dx, x  0;
2
4 x5  3x3  1
13)   3 x  2  dx, x  ; 14)  dx, x  0; 15) 
2
4
x x2

16) 
x2
dx, x  0; 17) 
2 x3  3
dx, x  0; 18) 
 x  1   x  2 dx, x  0;
x x x2
 2 x  3 3x  2  dx, x  0;  3x  5  2 x  1
2 3

19)  20)  dx, x  0; 21)  dx;

x2 x x2
x2  x  1  3 x 1 
22)   3  5 x 2  dx, x  ; 23)  24)  
2
dx, x  0; dx, x  0
x  x 
25)   2 x  2 x  dx, x  ; 26)   x  1 dx, x  ; 27)   e x  x e  dx, x  ;
3

28)   eln x  e x  dx, x  0; 29)   x  1 dx, x  ; 30)   x  3 x  3 dx, x  ;

3

31)  e3 x  e3 x  dx, x  ; 32)  2x 3x  5x  dx, x  ; 33)  2 x 3x  e x  dx, x  ;

 1 1   1 1  x2  4
34)   2  2  dx, x  2; 35)   2  2 
dx, x  1; 36)  2 dx, x   ;
 x 4 x 4  x 1 1 x  x
2
1 2x x2
37)  4 dx, x   2; 2  ; 38)  4 dx, x  1; 39)  2 dx, x   4, 4  ;
x  16 x 1 x  16
4 x2  3 4 x5  4 x3 x4  x2  2
40)  2 dx, x  ; 41)  dx, x  1; 42)  dx, x  1
4x  9  x  1 x  1  x  1 x  1
2  1  4  9 x2   2 2  x2  4  1 
43)  dx, x  ; 44)    dx, x    ,  ; 45)    dx, x  2;
4 x2  1  4  9 x2   3 3  x2  4 
   
 1  x2  1  x2  x 9  x2 x  x2  1
46)    dx, x   1,1 ; 47)  2 dx, x   3;3 ; 48)  dx, x 
 1  x4  x  9 2

  x 1
 sin x   cos x 
49)   2 sin x  3cos x  dx, x  ; 50)  e x  x  e  x  dx, x  ; 51)  e 2 x  2 x  e x  dx, x  ;
 e   e 
 2 x     3 x   
52)  2 x   3x  dx, x   0,  ; 53)  3x  2  e x  dx, x   0,  ;
 2  2
2
 cos x   sin x 
   
2
 1   x x
54)   dx, x   0,  ; 55)  tgxdx,x   0,  ; 56)   sin  cos  dx.
 cos x sin x   2  2  2
2 2
2
82
57) 2 x  2 dx, x  ; 58) 2 x  4 dx, x  ; 59)  x 2  1 dx, x  .
60) 2x  2  x dx , x  ;  
61) max e x , e x dx , x  ;  
62) min 3x , 3 x dx , x  ;

x   x   x x  
63) sin2 dx, x   0,  ; 64) cos2 , x   0,  dx ; 65) sin  cos dx , x   0, 
2  2 2  2 2 2  2
     
66) 1  sin 2xdx, x   0, ; 67) 1  sin 2xdx, x   0, ; 68) 1  sin 2xdx, x   0, .
 2  4  2
10. Fie funcţiile f , F :  , f  x   3x 2  2 x  1, F  x   x3  x 2  x  1 .
a) Să se arate că F este o primitivă a funcţiei f .
b) Să se determine primitiva funcţiei f al cărei grafic trece prin punctul O  0, 0  .
c) Arătaţi că orice primitivă a funcţiei f este crescătoare pe .
   
f ' x F x  f 2
x  dx .
d) Calculați  F x 
2

2
11. Fie funcţia f :  0,    , f  x   1  .
x
a) Calculaţi  e  x   f  x   dx.
2
 x
b) Determinați primitiva funcţiei f al cărei grafic trece prin A 1, 2  .
c) Calculaţi   x  2 f  x dx.  
d)  f '  x   f  x   e xdx
1
12. Fie funcţia f :  0,    , f  x   2  .
x
 1 
a) Calculaţi  e x    f  x  dx. b) Aflați primitiva funcţiei f al cărei grafic trece prin A  4,1
 x 
c) Calculaţi  f  x dx.
2
d)  5 f 4  x   f '  x  dx .
1
13. Fie funcţia f : 1,    , f  x   . Calculaţi:
x  x2
2

d)  f  x   f '  x  dx .
1 1
  x 1   x  2  f  x dx.  dx. c) 
 
a) b) dx;
f x xf  x 

14. Fie funcţiile f , F :  , F  x   x 2012  x 2011  x 2  1 , unde F este o primitivă a funcţiei f .

F  x
a) Să se determine f  x  , x  . b) Să se calculeze
dx 
x 1
c) Să se determine primitiva funcţiei f al cărei grafic trece prin punctul O  0,1 .
15. Fie funcţiile f , F :  , f  x   e x  e x , F  x   e x  e x .
a) Să se arate că F este o primitivă a funcţiei f .
b) Să se calculeze  f '  x  dx c) Să se calculeze  f  ln x  dx, x  0
83
16. Fie funcţiile f , F :  0,    , f  x   1  ln x, F  x   x ln x .
F  x   F 1
a) Arătați că F este o primitivă a funcţiei f . b) Calculați lim
x 1 x 1
c) Determinați primitiva funcţiei f al cărei grafic trece prin punctul O 1, 2  .
d) Să se calculeze  f  e  dx
x

4 2  ln  ax 
17. Fie funcţiile f , F : 1,    , f  x   , F  x  ,a  0.
x  2  ln x 
2
2  ln  ax 
a) Determinați numărul a   0,   știind că F este o primitivă a funcției f .

  f  x  dx    f  x  dx
'
b) Să se calculeze '

c) Să se determine primitiva funcţiei f al cărei grafic trece prin punctul A  e, 0  .

ln x
18. Se consideră funcţiile f , g :  0,    , f  x   , g  x   2 x  ln x  2 
x
a) Să se verifice egalitatea  f  x  dx  g  x   c .
b) Determinaţi funcţia h :  0,    , ştiind că funcţia f este o primitivă a funcţiei h.
c) Să se arate că orice primitivă G a funcţiei f este crescătoare pe 1,   .
d) Să se arate că orice primitivă G a funcţiei f este concavă pe e2 ,   .

19. Se consideră funcţiile F , f : 0,   , f  x   x 2 sin x, F  x    ax 2  b  cos x  cx sin x
 2
a) Determinaţi a, b, c  astfel încât funcţia F să fie o primitivă a funcţiei f .
b) Să se calculeze  f  x  dx .

c) Să se arate că orice primitivă F a funcţiei f are două puncte de extrem pe  0,  .
 2

d) Să se arate că orice primitivă F a funcţiei f este convexă pe  0,  .
 2
20. Fie funcţiile f , g , H :  , f  x   x cos 2 x, g  x   x sin 2 x, H  x   ax sin 2 x  b cos 2 x
a) Să se determine o primitivă pentru f  g .
b) Arătaţi că există a, b  astfel încât funcţia H să fie o primitivă pentru f  g .
c) Deduceţi câte o primitivă pentru funcţiile f şi g .
21. Fie funcţia f :  , f  x   e x şi F o primitivă a sa.
2

a) Să se studieze monotonia funcţiei F

F  x   F  0
b) Să se calculeze lim .
x 0 x
c) Să se arate că funcţia g :  , g  x   F  x   f  x  are exact un punct de extrem.
d) Să se arate că f 
ln x dx  ln x  c, x  1 .

84
 e x , x  0
22.i) Fie funcţia f :  , f  x   .
 x  1, x  0
a) Să se arate că funcţia f admite primitive. b) Să se calculeze  f  x  dx
2

c) Dacă F este primitiva lui f cu F 1 

2
3
, calculați F 1 
e x , x  0
ii) Fie funcţia f : 
 , f  x   .
 x  1, x  0

Determinați primitiva F a lui f știind că F 1 

2
3
1
 
și F 2  2 , iar apoi calculați F 1
e
 
23. i) Fie funcţia f :  , f  x   x 1 .
a) Să se arate că funcţia f admite primitive.
b) Determinaţi primitiva g a funcţiei f știind că g  0   g  2   1
c) Poate fi funcţia f o primitivă a unei funcţii h :  ? Justificaţi răspunsul.
ii) Aceleaşi cerinţe ca la punctul i), însă cu f :  0,    , f  x   x  1  2 x
 x 2  x  1, x  0
24. Fie funcţia :  , f  x   .
 x  1, x  0
a) Să se arate că f admite primitive.
b) Să se determine primitiva funcţiei f al cărei grafic trece prin A  0,1 .
c) Să se arate că f este primitiva unei funcţii g . Determinaţi g.
a  3 x , x  1
25. i) Fie funcţia f :  0,    , f  x    ,a .
ln x, x  1
a) Determinați a  știind că funcția f admite primitive pe 0,   .
b) Să se arate că funcţia F : 1,    , F  x   x  ln x  1 este o primitivă a restricţiei funcţiei
f la intervalul 1,  
c) Pentru a  1 , să se calculeze  f  e  dx.
3x

 x  b, x  0
ii) Fie funcţia f :  , f  x    ax , a, b  .
 e , x  0
a) Determinați b  știind că funcția f admite primitive.
b) Determinați a, b  știind că funcția f este primitiva unei funcții g :  ..
1
26. Se consideră funcţia f : 1, 2  , f  x   . Arătați că:
x x2  1
x2  1 1
a)  f  x  dx  ln  c, c 
x
b) orice primitivă F a funcţiei f are două punct de extrem;

85
c) orice primitivă F a funcţiei f este concavă.
27. Fie funcţia f : 0, 2  , f  x    x  1   x .
a) Să se arate că f admite primitive. b) Să se determine primitivele funcţiei f .
c) Să se arate că orice primitivă a funcţiei f este crescătoare .
28. i) Fie funcţiile:
 1  f  x
 x cos , x  0  ,x  0  f  x  , x  0
'

f , g, h :  , f  x   x , g  x   x , h  x  
0, x  0 0, x  0 a, x  0

a) Să se arate că funcţiile f şi g admit primitive.
b) Să se arate că funcţia h nu admite primitive oricare ar fi a .
c) Funcţia f 2 admite primitive ? Dar funcţia g 2 ?
 1
 x sin , x  0
ii) Aceleaşi cerinţe ca la punctul i) pentru f :  , f  x   x
0, x  0
 x
1 1  tg 
29. Fie funcţiile f :  , f  x   , F :  0,    , F  x   arctg  2 
3  cos x 2  2 
 
g  x   g  0
a) Să se calculeze lim , unde g este o primitivă a funcţiei f .
x 0 x
b) Arătaţi că F este o primitivă a lui f pe intervalul  0,   .
c) Să se determine primitivele funcţiei f pe intervalul 0, 2  .
 f  x
 ,x  0
30. Fie funcţiile f , F :  , F  x   x astfel încât F este o primitivă a funcţiei f .
 2015, x  0

a) Să se arate că xF  x   F '  x   0, x  .
 x2
b) Să se calculeze derivata funcţiei g :  , g  x  e 2
 F  x
c) Să se determine funcţiile f .

31) Fie f :   , 0  o funcție care admite primitive și fie F :  o primitivă a sa.
a) Studiați monotonia funcției F . b) Aflați m pentru care F  m  m  1  F  m  .
2

f  x  F  x
c) Calculați   f  x   F  x   e dx d) Calculați 
x
dx
ex

86
INTEGRAREA PRIN PĂRŢI (Integrala unui produs)
 Fie I un interval din şi funcţiile f , g : I  . Dacă:
a) f şi g sunt derivabile pe I ,
b) f ' şi g ' sunt continue pe I ,
atunci funcţiile fg ' şi f ' g admit primitive pe I şi are loc egalitatea:
 f  x   g  x  dx  f  x   g  x    f  x   g  x  dx, x  I
' '

Exerciţii rezolvate:
 
1. I    2 x  3  e x dx   2 x  3 e x   2e x dx   2 x  3 e x  2e x  c   2 x  5  e x  c, c 
 f  g'
f  x   2x  3  f ' x   2
g '  x   e x  g  x    e x dx  e x

 2  2x e2 x
2. I    2 x  4  e dx   2 x  4 
2
  2 xe x dx
  g ' 2
 f  I 1

f  x   2x  4  f '  x   4x
2

g '  x   e  g  x    e dx    e
e  2 x
e2 x
2x 2x 2 x
 dx 
ln e2

2

e2 x e2 x e2 x
I1   2 xe2 x dx 2 x    2 dx  xe 2 x 
2 2 2
f  x  2x  f ' x   2
 2 5  2x
e 2x Deducem că I   x  x   e  c, c 
g '  x   e 2 x  g  x    e 2 x dx   2
2
1
3.  ln xdx   1  ln x dx x ln x   x  dx  x ln x   dx  x ln x  x  c
g' f x
1
f  x   ln x  f '  x  
x
g '  x   1  g  x    dx  x

4. I   x 2  a 2 dx, x  , a  0
x2  a2 x2 a2  x 1
I   x 2  a 2 dx   dx   dx   dx   x  dx a 2   dx 
x2  a2 x2  a2 x2  a2 f x2  a2 x2  a2
g' I 2  formulă

x2 x
I1   dx   x  dx  x x 2  a 2   x 2  a 2 dx  x x 2  a 2  I
x a
2 2
f x a 2 2

g'

87
 f  x  x  f ' x  1
x x
g ' x   g  x   dx  x 2  a 2
x a
2 2
x a2 2


x x 2  a 2  a 2  ln x  x 2  a 2  c
Obţinem I  x x  a  I  a  ln x  x  a
2 2 2
 2 2
 și I  2
5. I   sin xdx   sin x  sin x dx   sin x cos x   2sin x cos xdx   sin x cos x 
3 2 2 2 2

f g' 1sin 2 x

2 sin x 1  sin x  dx   sin x cos x  2 sin xdx  2  sin xdx   sin 2 x cos x  2cos x  2 I
2 2 3

f  x   sin x  f '  x   2sin x cos x

2

g '  x   sin x  g  x    sin xdx   cos x

 sin 2 x cos x  2 cos x
Obţinem ecuaţia I   sin 2 x cos x  2 cos x  2 I , de unde I  C
3
6. I1   eax sin bxdx, I 2   eax cos bxdx
e ax cos bx a ax
I1   e ax sin bxdx     e cos bxdx ,
b b
I2

f  x   e  f '  x   ae
ax ax

cos bx
g '  x   sin bx  g  x    sin bxdx  
b
f  x   e ax  f '  x   ae ax
e ax sin bx a ax
I 2   e cos bxdx 
ax
  e sin bxdx , sin bx
b b g '  x   cos bx  g  x    cos bxdx 
I1 b
 e ax cos bx a  e ax  a sin bx  b cos bx 
 I1    I2 1I  c
b b  a 2  b2
Obţinem sistemul  şi deducem 
 I  e  b sin bx  a cos bx   c
ax ax
I  e sin bx

a
I
 2 b b
1


2
a 2  b2
7. a) I1   arcsin xdx, x   1,1; b) I 2   arcsin xdx, x   1,1
x
I1   1  arcsin x dx  x arcsin x   dx  x arcsin x  1  x 2  c
g' f 1 x 2

1
f  x   arcsin x  f '  x   , x   1,1  x arcsin x  1  x 2  c, x   1,1
1 x 2
, 
I 2  x   c1 , x  1
g '  x   1  g  x    dx  x c , x  1
 2

88

Din continuitatea funcției I 2, obținem c1  c2   c și I 2   
Exerciţii propuse:
1. Să se calculeze:
i) 1) xe x dx, x  ;
4)  2 x  4  e2 x dx, x  ;
2x 1
7)  dx, x  ;
e2 x
10) x2e x dx, x  ;
ii) 1) x ln xdx, x  0;
4)  x ln xdx, x  0;
ln x
7)  dx, x  0;
x x
10)  ln  x 2  4  dx, x  ;
 x arcsin x  1  x 2  c, x   1,1
 
2   c, x  1;1
2
2)  3x  5 ex dx, x  ; 3) xe x dx, x  ;
5)   x  1 3 e x dx, x  ; 6)  x  3x dx, x  ;
6  3x
8)  dx, x  ; 9)  x  2 x dx, x  ;
e3 x
11)  x 2  x  1 e x dx, x  12)  x3e3 x dx, x 
2)  ln  2 x  dx, x  0; 3)   4 x  3 ln xdx, x  0;
5) xn ln xdx, x  0; 6)  x 2  4 x  3 ln xdx, x  0;
ln 3 x ln x
8)  dx, x  0; 9)  dx, x  0, n  ;
xn
 
11)  ln x  x 2  1 dx, x  ; 12) ln2xdx.

iii) 1)  x 2  1dx, x  ; 2)  x 2  9dx, x  3; 3)  4  x 2 dx, x   2, 2  ;

4)  x 16  x 2 dx, x   4, 4  ; 5)  x 1  x 2 dx, x  ; 6)  x 2 1  x 2 dx, x  ;

x2 x2 x2
7)  dx, x   1,1 ; 8)  dx, x  ; 9)  dx, x  1;
1  x2 1  x2 x2 1
iv) 1) x sin xdx, x  ; 2)  x cos xdx, x  ; 3)   4 x  5 cos xdx, x  ;
4) x2 cos xdx, x  ; 5) e x sin xdx, x  ; 6)  e3 x cos 2 xdx, x 
7) e x cos xdx, x  ; 8) I1   e x cos2 xdx, x  ; 9) I 2   e x sin 2 xdx, x  ;
10) A   cos2 xdx, x  ; 11) B   sin 2 xdx, x  ; 12) cos3 xdx, x  ;
13) sin 5 xdx, x  ; 14) sin 4 xdx, x  ; 15)  sin 3 x cos2 xdx, x  ;

x x x  
16)  
dx , x  0,  ; 17) 
dx , x   , 2 ; 18) 2  
dx , x   ,  ;
cos x 2 
2 2
sin x sin x
arctgx
v) 1)  arctgxdx, x  ; 2)  xarctgxdx, x  ; 3)  dx, x  ;
1  x2
n
arctg 2 x arcsin x
dx, x   1,1 , n  ;
arctgx
4)  dx, x  , n  ; 5)  dx, x  0; 6) 
1 x 2
x 3
1  x2
2x 2x arcsin x
7)  arccos dx, x  ; 8)  arcsin dx, x  ; 9)  dx, x   0,1 .
1  x2 1  x2 1 x

89
 x
2. Fie funcţia h :  , h  x  . Calculaţi:
ex
a)  h  x  dx; b)  h  x   h'  x  dx; c)  h  ln x  dx, x  0; d)
3. Fie funcţia f :  , f  x    ax  b  e x , a, b  . Determinaţi a, b  știind că:

 f  x  dx   2x 1e  ; c)  f  ln x  dx  2x ln x 
x 2
a)
b) f este o primitivă a funcţiei g :  , g  x    2 x  3 e x
 ln x
 , x 1
4. Fie funcţia f :  , f  x   x
 x  1 e  x , x  1

a) Să se arate că f admite primitive şi să se determine primitivele funcţiei.
b) Să se determine primitiva al cărei grafic conţine punctul A  e,  .
1
 2
c) Să se determine  f  ln x  dx, x   0, e 
 x 2  1  a, x  1
5. Fie funcţia f :  1,    , f  x   
 1  x , x   1,1
2

a) Să se determine a , astfel încât f să admită primitive.

b) Pentru a  0 ,să se calculeze  f  x  dx, x   1,   .
c) Pentru a  0 , să se determine primitiva F care verifică egalitatea F  0   F 1  0 .
log 2 x, x  a
6. Fie funcţia f :  , f  x    2 x , a  0.
2 , x  a
a) Aflați numărul a  0 știind că f admite primitive.
b) Determinați primitivele lui f în cazul în care există.
c) Este funcția f primitiva unei funcții g :  ?
7. Formule de recurenţă.
a) Fie I n   x n e x dx, n   şi I 0  e x . Arătaţi că I n  xne x  nI n1 , n  1.
b) Fie I n   ln n xdx, n  
şi I 0  x. Arătaţi că I n  x ln n x  nI n 1 , n  1.

x n1 x 2  a 2  n  1 a
2
xn


c) Fie I n  dx, n  . Arătaţi că I n   I n2 , n  3.
x2  a2 n n
x n 1  x 2  a 2  x 2  a 2  n  1 a 2
d) Fie I n   x n
x  a dx, n 
2 2 
. Arătaţi că I n  n  2 , n  3.  I
n2 n2
e) Fie I n   xn cos xdx, n   . Arătaţi că I n  x n sin x  nx n1 cos x  n  n  1 I n2 , n  3.
f) Fie I n   sin n xdx, n  
. Arătaţi că nI n   sin n1 x cos x   n  1 I n2 , n  3

90
SCHIMBAREA DE VARIABILĂ (Integrala unei funcţii compuse)

 Prima metodă de schimbare de variabilă:

Fie I şi J două intervale din şi funcţiile I 
u
 J 
f
 cu proprietăţile:
a) u este derivabilă pe I ,
b) f admite primitive pe J ,
 f u  x   u  x  dx  F u  x   c,
'
Atunci:
 Etape de parcurs pentru calculul integralei  f  u  x    u '  x  dx.
1) Facem substituţia(notaţia) t  u  x 
2) Diferenţiem formal, adică dt  u '  x  dx.
3) Înlocuim în integrala de calculat şi obţinem  f t dt  F t   c .
4) Revenim la notaţie şi obţinem  f  u  x    u  x  dx  F  u  x    c.
'

TABEL DE INTEGRALE NEDEFINITE

Nr. Integrala nedefinită
crt
1 u n 1  x 
 u  x  u '  x  dx   c, n 
n

n 1
2 u  x
a 1

 u  x  u '  x  dx   c, a  \ 1 , u  I    0,  
a

a 1
3 a
u x
 u '  x  dx   c, a   0,   \ 1  u '  x  dx  e
u x u x u x
a ln a e c

4 u ' x
 u  x  dx  ln u  x   c, u  x   0, x  I
5 u ' x 1 u  x  a
 u  x  a dx  ln  c, u  x    a, x  I
2 2
2a u  x   a
6 u ' x 1 u  x
 u  x  a
2 2
dx 
a
arctg
a
 c, a  0

u ' x
 
7
 dx  ln u  x   u 2  x   a 2  c, a  0
u  x  a
2 2

8 1
 dx  ln u  x   u 2  x   a 2  c, a  0, u  I    , a 
u x  a
2 2

sau u  I    a,  
9 1 u  x
 dx  arcsin  c, a  0, u  I    a, a 
a2  u 2  x  a

91
10 u ' x
 dx  u 2  x   a 2  c, a  0
u  x  a
2 2

11 u ' x
 u 2  x   a 2 dx  u  x   a  c, a  0, u  I  , u  I    , a  sau u  I    a,  
2 2

12 u ' x
 a 2  u 2  x  dx  a  u  x   c, a  0, u  I    a, a 
2 2

13
 sin u  x  u '  x  dx   cos u  x   c
14
 cos u  x  u '  x  dx  sin u  x   c
15 u ' x
 cos2 u  x  dx tgu  x   c
16 u ' x
 sin 2 u  x  dx  ctgu  x   c
17
 tgu  x  u '  x  dx   ln cos u  x   c
18
 ctgu  x  u '  x  dx  ln sin u  x   c
19
 shu  x  u '  x  dx chu  x   c
20
 chu  x  u '  x  dx shu  x   c
1. Exerciţii rezolvate:

1
1) I   f  ax  b dx  f  ax  b   a  dx  ..., unde f :
a
 ,a  0
 ax  b  '

 Facem substituţia(notaţia) t  u  x   ax  b
t b
t  u  x   ax  b sau x  1 1
 Înlocuim a şi obţinem I1   f  t  dt   F  t   c
a a
dt   ax  b  ' dx  adx
1
 Revenind la substituţie avem I   F  ax  b   c
a
1  b
2) I   x  ax  b  dx   x  ax  b    ax  b  'dx , n  \ 2, 1 , x   ,   sau
n n

a  a
 b 
x    ,   , a, b  , a  0
 a 
t b
t  u  x   ax  b, de unde x 
 Înlocuim a şi obţinem
dt   ax  b  ' dx  adx

92
 1  t n2 t n 1 
 t  bt  dt 
1 1
  t  b  t dt 
n 1
I1  n n
   b c.
a2 a2 a2  n  2 n 1 
1   ax  b  b  ax  b  
n2 n 1

 Revenind la substituţie avem I  2   c

a  n  2 n 1 

x 1 x 1
3) I   dx     x  1 'dx, x  1
 x  1  x  1
2 2

t  u  x   x 1
 Înlocuind obţinem x  t  1
dt  dx
t2 t 2 1 1 t 1
şi I1   dt   t2  t2  t
dt  dt  dt  2  t2 dt  ln t  2  t 2
dt  ln t  c
t2 1
1
 Revenind la substituţie avem I  ln x  1   x  1  c  ln 1  x  
1
c
x 1
1
4)  cos  5  2 x  dx    cos  5  2 x    5  2 x  ' dx ..., x  ;
2
t  u  x   5  2x 1 1
 Înlocuind obţinem x  t  1 şi I1    cos tdt   sin t  c
dt   5  2 x  ' dx  2dx 2 2
1
 Revenind la substituţie avem I1   sin  5  2 x   c
2

5) I   2
2x  3
dx   2
 x 2  3x  5 '
dx   2
1
  x 2  3x  5  ' dx 
x  3x  5 x  3x  5 x  3x  5
t  u  x   x 2  3x  5 1
 Înlocuind obţinem I1   dt  ln t  c
dt   x  3x  5  ' dx   2 x  3 dx
2
t
 Revenind la substituţie avem I  ln x2  3x  5  c  ln  x 2  3x  5  c
1 1 1 1
6) x  0, I   dx    dx     ln x  ' dx 
x  3  ln x  3  ln x x 3  ln 2 x
2 2

t  u  x   ln x
1 1 1 t
 Înlocuind cu 1 obţinem I1   dt   2 dt  arctg c
dt   ln x  ' dx  dx 3t 2
3  t2 3 3
x
1 ln x
 Revenind la substituţie avem I  arctg c
3 3
1
 
7) x   3, 3 , I   x 3  x 2 dx   3  x 2   3  x 2  ' dx  ...;
2
t  u  x   3  x2
1
1
1 1 12 1 t2 1
 Înlocuind
dt   3  x  ' dx  2 xdx
2
obţinem I1  
2  tdt  
2  t dt   1
2 2 1
  t t c
3

93
 Revenind la substituţie avem I  
1
3
 3  x2  3  x2  c
1 1
8) x  , I   dx     2  arctgx  ' dx  . Înlocuid
1  x   2  a rctgx 
2
2  a rctgx
t  u  x   2  arctgx
1
1 obţinem I1   dt  ln t  și I  ln arctgx  2 
dt   arctgx  ' dx  dx t
1  x2
9) x  , n  , I   cosn x sin xdx   cosn x   cos x  ' dx;
t  u  x   cos x t n 1 cos n 1 x
 Înlocuind obţinem I1    t n dt    c și I   c
dt   cos x  ' dx   sin xdx
n 1
n 1
1  tg 2 x 1  
10) I   dx     tgx  ' dx, x   0, . .
3  tgx 3  tgx  2
1
 Înlocuind t  u  x   tgx  x  arctgt şi dx  2  dt obţinem
t 1
1 t 2
1
I1    dt  ln 3  t  și I  ln tgx  3 
3  t 1 t2
3sin x  cos x  
11) I   dx, x   0,   I
2 sin x  cos x  2
a) Determinăm a, b  astfel încât 3sin x  cos x  a  2sin x  cos x   b  2sin x  cos x  ', x  I .
 2sin x  cos x  ' dx  ax  b ln
b) I  a  dx  b   2sin x  cos x  
2sin x  cos x
2. Să se calculeze:
1
i) 1)   x  1 dx, x  ; 2)   2 x  1 dx, x  ; 3)  dx, x  3;
5 5

 x  3
2

x
4)  x  x  1 dx, x  ; 5)  x 2  3x  2  dx, x  ; 6)  dx, x  2;
2012 5

x2
x x 1 x2
7)  dx, x  2; 8)  dx, x   ; 9)  dx, x  1;
 x  2  2 x  1  x  1
3 4 3
2
10)  x  1dx, x  1; 11)  2 x  6dx, x  3; 12)  3  3xdx, x  1;

13)  3 x  2dx, x  ; 14)  3 3 x  1dx, x  ; 15)  3  x  1 dx, x  ;

2

2
16)  sin 4 xdx, x  ; 17)  cos  2 x  3  dx, x  ; 18)  ln  3 x  2  dx, x  ;
3
19)  e2 x 3dx, x  ; 20)  xe x dx, x  ; 21)  xe dx, x  ;
1 x 2
2

22)  x 2e x dx, x  ; 23)   2 x  1 e x 24)  x n 1e x dx, x  , n 


x
dx, x  ;
3 2 n
;

25)   x 2  3 xdx, x  ; 26)   x 3  1 x 2 dx, x  ; 27)  1  x 4  x 3dx, x  ;

5 6 10

94
 x x5
28)  dx, x  ; 29)  dx, x  ; 30)  x5 x 6  6dx, x  ;
x  5 x  3
2 5 6 7

x9 x4
31)  x x 2  3dx, x  ; 32)  dx, x  ; 33)  dx, x  ;
x10  4 x10  4

34) 
 x  1 e x dx, x  ; 35) 
x
dx, x   0,1 ; 36) 
x x
dx, x  0;
1 x e 2 2x
1 x 3
1  x5
1 x 1  ex x2
37)  dx, x  ; 38)  dx, x  ; 39)  6 dx, x  ;
e2 x  x 2 1  e 2 x  2 xe x  x 2 x 4
x5 x x3
40)  6 dx, x  ; 41)  2 dx, x  1; 42)  4 dx, x  ;
x 4 x 1 x 1
2x 1 2x  3 4 x3  e x
43)  2 dx, x  ; 44)  2 dx, x  1; 45)  4 dx, x  ;
x  x3 x  3x  7 x  ex  1
2x  ex x 1 2 x  cos x
46)  x dx, x  ; 47)  2 dx, x  ; 48)  2 dx, x  ;
e  x2  1 x  2x  3 x  3  sin x
sin x sin 2 x   sin 4 x  
48)  dx, x  ; 50)  dx, x   0,  ;51)  dx, x   0,  ;
3  cos x 1  sin x
2
 2 cos x  sin x
6 6
 2
sin x  cos x sin x   sin x  2 cos x  
52)  dx, x  ; 53)  dx, x   0,  ;54)  dx;x   0, 
sin x  cos x sin x  cos x  2 2 sin x  3cos x  2
ex ex
55)  dx, x  ; 56)  e x e 2 x  4dx, x  ; 57)  dx, x  ;
e2 x  1 e2 x  9
ln x ln 2 x ln n x
58)  dx, x  0; 59)  dx, x  0; 60)  dx, x  0;
x x x
ln  ln x  cos  ln x  1
61)  dx, x  1; 62)  dx, x  0; 63)  dx, x  1;
x  ln x  4 
4
x x

1  ln x  ln  ln x 
2
ln x  1
64)  dx, x  0; 65)  dx, x  1;
dx, x  e; 66) 
x x ln x x
a rctgx a rctg 2 x a rctg n x
67)  dx , x  ; 68)  dx , x  69)  dx, x  , n  
1 x 2
1 x 2
1 x 2

a rctgx a rcctgx a rcctgx

70)  dx, x  ;71)  dx, x  ;72)  dx, x 
 
1  x  arctgx  3
2
1 x 2
1  x 2 arcctg 2 x  3  
arcsin x x  arcsin x arcsin n x
73)  dx, x   1,1; 74)  dx, x   1,1; 75) dx, x   1,1, n  ;
1  x2 1  x2 1  x2
1 arccos x x  arccos x
76)  dx, x   0,1; 77)  dx, x   1,1; 78)  dx, x   1,1
1  x arcsin x
2
1 x 2
1  x2

79)  cos3 x sin xdx, x  ; 80)  sin 2 x cos xdx, x  ; 81)  cos 4 x sin 3 xdx, x  .

95
  
82)  cos 3 xdx, x  ; 83)  sin 3 xdx, x  ; 84)   tg 3 x  tgx dx, x   0,  ;
 2
  1  tg x   1  tg x  
2 2
85)  tg 2 xdx, x   0,  ; 86)  dx, x   0,  ; 87)  dx, x   0,  ;
 2  2  2
3
tg x tgx

2. Fie funcţia f , g : 1,    , f  x   xe  x , g  x  

1  2 x  e x .
2 x
a) Arătaţi că f este o primitivă a lui g.
b) Calculaţi  e f  x  g  x  dx
2 ln x ln x
c) Verificaţi egalitatea  f  ln x dx  3


3. Fie funcţia f :  , f  x   3x 2  2 x  1 .
a) Să se arate că orice primitivă a funcţiei f este strict crescătoare pe .
f  ln x 
b) Să se calculeze: 1)  dx, x  0.
x
2)  f  x  ln xdx, x  0.
ln x 2  ln x
4. Fie funcţiile f , g :  0,    , f  x   , g  x 
x 2x x
a) Să se arate că funcţia f este o primitivă a funcţiei g .
b) Să se calculeze: 1) I1   g  x  dx
2) I 2   f  x  g  x  dx I3   e
f  x
 f  x  g  x  dx
5. Fie funcţia f :  , f  x   sin x şi F o primitivă a sa.
2

a) Să se calculeze  xf  x  dx
F  x   F 1
b) Să se verifice egalitatea lim  sin1.
x 1 x 1
1   
c) Să se verifice egalitatea  F  x  dx  xF  x   f   x 2   c
2  2 
6. Fie funcţia f :  , f  x   cos x şi F o primitivă a sa.
3

a) Să se calculeze  x f  x  dx
2

F  cos x   F 1 cos1

b) Să se verifice egalitatea lim 2
 .
x 0 x 2

96
A DOUA METODĂ DE SCHIMBARE DE VARIABILĂ(facultativ)
 A doua metodă de schimbare de variabilă:
Fie I şi J două intervale din şi funcţiile I  u
 J 
f
 . Dacă
a) u este bijectivă, derivabilă şi cu derivata nenulă pe I ,
b) funcţia h   f u  u ' admite primitive pe I , atunci
1) funcţia f admite primitive pe I ,
2) funcţia H u 1 este o primitivă a lui f , unde H este o primitivă a lui h, pe I
şi  f  x  dx   H u 1   x   c
 Practic:
 x  u  t 
1) Înlocuim  în integrala dată.
dx  u '  t  dt
2) Obţinem integrala unei funcţii cu variabila t şi calculăm integrala obţinută
 f u t  u ' t dt  H t   c
3) Revenim la vechea variabilă, punând t  u 1  x  în primitiva H ; obţinem:

 f  x  dx  H u  x   c, x  I
1

Exerciţii rezolvate:
e3 x
1) 8) I   dx, x  ;
1  ex
1
Luăm funcţia u :  0,    , u  t   ln t , bijectivă, derivabilă şi cu derivata u '  t   nenulă pe
t
e3 x t2
 0,   , f :  , f  x  şi h :  
0,   , h       
t  f u t u ' t  .
1  ex t 1
x  ln t
Înlocuid 1 obţinem
dx   ln t  ' dt  dt
t
3ln t 3
e 1 t 1 t2 t2
I1   
1  eln t t
dt   1  t t  1  t 2  t  ln t  1  c  H t   c
 dt  dt 

e2 x
Revenind la substituţie avem t  e x  u 1  x  şi I1   e x  ln e x  1  c  H  u 1  x    c
2
1
2) x 1  x2
dx, x  0,

1
x  ,t  0
Înlocuid
t
1 1
obţinem I1  
1
t 1
2 
dt  ln t  t 2  1  c 
dx    ' dt   2 dt
t  t

97
 1  1  x2  1 
Revenind la substituţie avem t  , x  0 şi I1  ln  c
x  x 
 
1  tg 2 x  
3) I   dx, x   0;  ;
1  tg x
2
 4
x  arctgt , t   0,1
1 t2 1 1 1 t 1
Înlocuid 1 obţinem I1    dt   dt   ln c
dx   arctgt  ' dt  1 t 1 t 1 t 2 t 1
2 2 2
dt
t 1
2

1 tgx  1 1 1  tgx
Revenind la substituţie avem t  tgx şi I   ln  c   ln c
2 tgx  1 2 tgx  1
1 x  t3,t  0
4) I   dx, x  0. obţinem
 
Înlocuid
x 1 3 x dx   t 3  ' dt  3t 2 dt

I1  3
1
dt 3
1  t   t dt 3ln t  3ln t  1  c
t 1  t  t 1  t 
3
x
Revenind la substituţie avem t  3 x şi I  3ln c
1 x 3

   x
x  a sin t , t    ,  , t  arcsin
5) I   a  x dx, x    a, a  . Înlocuid
2 2
 2 2 a obţinem
dx   a sin t  ' dt  a cos tdt
1  cos 2t a 2  sin 2t 
I1   a 2 cos 2 tdt a 2  dt   t  c
2 2 2 
a2  x x x2 
Revenind la substituţie avem t  3 x şi I1  I1   arcsin  1 2   c
2  a a a 
a  
6) I   x 2  a 2 dx, x   a,   ;x  , t   0, 
sin t  2
a  
7) I   x 2  a 2 dx, x  , a  0;x  , t   0, 
sin t  2
1. Să se calculeze:
ex e3 x 1
1)  dx, x  ; 2)  dx, x  ; 3)  dx, x  0;
1  ex 3  e2 x x 1  x2
      1  tg 2 x   
4)  tg 4 xdx, x    ,  ; 5)   tgx  tg x  dx, x    ,  ; 6) 
3
dx, x    ;  ;
 2 2  2 2 1  tgx  4 4
x 1 x 1 1 2x
7)  dx, x  1; 8)  3
dx, x  0 9)  dx, x  0;
x x x
10)  x 2  9dx, x  ; 11)  x 2  4dx, x   2,   ; 12)  x 1  x 2 dx, x   1,1

98
INTEGRAREA FUNCŢIILOR RAŢIONALE
I)Funcţii raţionale simple:
1) f :  , f  x   an x n  an 1 x n 1  ...  a1 x  a0 ;
A
2) f : \ a  , f  x   , a, A  , n  
;
 x  a
n

Ax  B
3) f :  , f  x  , a, A, B  , n  
, b 2  4ac  0;
 ax  bx  c 
2 n

II)Integrarea funcţiilor raţionale simple de tipul 2)

1 t  n1 1
2) Notăm t  x  a  x  t  a, dx  dt ,  n dt   t dt  n
c   c şi
t n  1 1  n  t n1
A A
  x  a n dx  1  n  x  a n1  c, dacă x   , a  sau x   a,   şi n  2 .
1
Dacă n  1, atunci  x  a dx  ln x  a  c , dacă x   , a  sau x   a,   .

1. i) Integrarea unei funcţii raţionale simple de tipul 2. Exerciţiu rezolvat:

1 5
I  dx, x  
 2 x  5
10
2
 1) Facem substituţia(notaţia) t  2x  5
 2) Diferenţiem formal, adică dt   2 x  5 dx  dt  2dx
'

 3) Înlocuim în integrala inițială şi obţinem

1 dt 1 1 1 10 1 t 101 1 t 9 1
 t10 2 2  t10 2 
  dt  t dt 
2 10  1
  
2 9
  9  .
18t
1 1
 4) Revenim la notaţie şi obţinem I   dx   
 2 x  5 18  2 x  5
10 9

ii) Calculaţi:
1 1 1
1)  dx, x  1; 2)  dx, x  2; 3)  dx, x  2;
x 1 2x  4  x  2
5

1 1 1 5
4)  dx, x  0,5; 5)  dx, x  1,5; 6)  dx, x  ;
2x 1  2 x  3  3x  5
3 4
3
1 1 1 1
7)  dx, x  10; 8)  dx, x  1; 9)  dx, x  ;
x  10  5x  2  4 x  1
2 7
4
1 1 3 1
10)  dx, x  0, 2; 11)  dx, x   ; 12)  dx, x  1;
5x  1  7 x  3  x  1
4 2014
7

99
III)Integrarea funcţiilor raţionale simple de tipul 3)

2

 Folosind forma canonică a funcţiei de gradul al doilea ax 2  bx  c  a  x 

b 
  ,vom
 2a  4a
Ax  B Ax  B
obţine I   dx  
dx , iar prin schimbarea de variabilă
 ax  bx  c 
n
n
2
  b 
2
 
 a  x    
  2a  4a 
b  b 
u  x  x  , x  
b
t  x  xt 
2a 2a ,  2a , obţinem

 
dt  dx  u ' x  1 
 b  bA
A t    B  B
1  2 a  t 1 A
  t 2  p2 n  t 2  p2 n
I dt   dt   dt ,   ,   2a
t 2  p2     
n
an an an
T1 In

x 1 1
 1) Pentru T1   dt    2 xdt  ..., schimbarea de variabilă y  x 2  p 2
x 2 n
 2 x  p  n
2
p 2 2

x2
 2) Pentru T2   dt , dacă
x  p2 
2 n

x2 x2  p2  p2 x2  p2 p2
 n  1  T2   dx   x2  p2 dx   x2  p 2  x2  p 2 dx  ...
dx 
x2  p2
x2 x
 n  2  T2   dt   x  dt se aplică formula de integrare prin părţi, unde
x  p 
2 2 n
f x  p 
2 2 n

g'

f  x  x  f ' x  1
t t 1 c
g'  x   g t    dt 
x 2
p 
2 n
x 2
p 
2 n
2   n  1  x  p 2

2 n 1

u  x2  p2 1 du 1  n 1
du  2 xdx
 I1  
2 u n
  u du 
2 2   n  1 u n 1
c

1
 3) Pentru I n   dt , n  2 deducem o formulă de recurenţă:
x  p2 
2 n

1 1 p2 1 p2  x2  x2 1 x2
In   dt   dt   dt  I n 1   dt .
x  p2  x  p2  x  p2  x  p2 
n n n n
2 p2 2 p2 2 p2 2

T2

100
 Exerciții
1) i) I  
x 1
dx   
1 1
 2 xdx   
1
 x 2  3 ' dx. Cu substituția
 x 2  3 2  x 2  3 2  x 2  3
4 4 4

1 1 1 1 1
t  x 2  3, dt  2xdx obținem I 1    4 dt    t 4dt   3  și I   
 
3
2 t 2 6t 6 x 3 2

x x x
ii) Calculați: 1)  dx, x  ; 2)  2 dx, x  ; 3)  dx, x  ;
x 1 2
4x  3 2x  3
2

x x x x
4)  dx, x  ; 5)  dx, x  ; 6)  dx, x  ; 7)  dx, x  ;
       
3 2 2 4
x2  2 x2  5 3x 2  5 x 2
 2
x x
8)  dx, x  ; 9)  dx, x  ;
x  5 5x  2
2 10 2 20

x2 x2  3  3 x2  3 3 1 x
2) i) a)  x2  3  x2  3
dx  dx   x 2  3 dx   x 2  3 dx x  3  3arctg 3  c
x2 x
b) I   dx   x  dx. Integrăm prin părți și obținem
 x 2  3 f  x   x  3
2 2 2

g ' x 

 
f x x  f' x 1  
g ' x  
x
g x    x
dx 
1

1
 
 x 2  3 ' dx  
1

x 2
3 
2
x 2
3 
2

2 x2  3

2

2 x2  3 
x 1 1 x 1 x
I    dx     arctg 

2 x 3 2
 2 x 3
2
2 x 3
2
2 3 3  
x2 x2 x2
ii) Calculați: 1) dx, x  ; 2) dx, x  ; 3) dx, x  ;
x2  1 x2  7 x2  9

x2 x2 x2
4)  dx, x  ; 5)  dx, x  ; 6)  dx, x  ;
 x2  1  x2  10  x2  16
2 2 2

1 1 1 x
3. i) a) x 2
5
dx   2
dx 
5
arctg
5
c
x  5
2

1 1 3  x2  x2 1 3  x2 1 x2
b) I  
3   x 2  3 2 3   x 2  3 2 3   x 2  32
dx  dx  dx  dx ...
x  3
2 2

1 1 2
ii) Calculați: 1)  dx, x  ; 2)  dx, x  ; 3)  dx, x  ;
x 1
2
x 7 2
4x 1
2

101
 1 1 1
4)  dx, x  ; 5)  dx, x  ; 6)  dx, x  ;
9x  4 x  9 x  4
2 2 2 2 2

1 1 1
7)  dx, x  ; 8)  dx, x  ; 9)  dx, x  ;
x  2 x  7 x  8
2 2 2 2 2 2

2x  3 x 1 3x  1
4. Calculați: 1)  dx, x  ; 2)  dx, x  ; 3)  dx, x  ;
x2  1 x2  5 2 x2  6
x 3 2x 1 3x  4
4)  dx, x  ; 5)  dx, x  ; 5)  dx, x  ;
x  3 x  8 x  2
2 2 2 2 2 2

x 3
5. i) I   dx, x 
x  2 x  10
2

 1) Scriem forma canonică a funcția de gradul al doilea: x2  2 x  10   x  1  9

2

 2) Facem substituţia (notaţia) t  x  1 şi exprimăm pe x în funcţie de t : x  t 1

 3) Calculăm: dt   x  1 dx  dt  dx
'

t 1  3 t 1
 4) Înlocuim în integrala inițială şi obţinem  t 9
2
dt   2 dt  4  2 dt  A  B .
t 9 t 9
A B

1 t  9
2 '

dt  ln  t 2  9   , B   2 2 dt  arctg  ,
t 1 2t 1 1 1 t
A   2 dt   2 dt   2
t 9 2 t 9 2 t 9 2 t 3 3 3
x 1
 5) Revenim la notaţie şi obţinem: A  x   ln  x 2  2 x  10   , B  x   arctg
1 1

2 3 3
x 1
I  ln  x 2  2 x  10   arctg
1 1

2 3 3
3 1 2x  6
ii) Calculaţi: 1)  2 dx, x  ; 2)  2 dx, x  ; 3)  2 dx, x  ;
x  2 x  10 4x  4x  5 x  6 x  10
x5 1 x
4)  2 dx, x  ; 5)  2 dx, x  ; 6)  2 dx, x  ;
x  10 x  29 x  x 1 x  x 1
2x 1 x x 1
7)  2 dx, x  ; 8)  2 dx, x  ; 9)  2 dx, x  ;
4x  4x  5 x  2x  2 x  4x  5
2x  3 x 4x  3
10)  2 dx, x  ; 11)  2 dx, x  ; 12)  2 dx, x  ;
x  6 x  13 x  10 x  26 x  8 x  20
4x 1 x7 x2
13)  2 dx, x  ; 14)  dx, x  ; 15)  dx, x  ;
2x  x  5    
3 5
x 2
 14 x  50 x 2
 4 x  8
1 x 1 2x 1
16)  dx, x  ; 17)  dx, x  ; 18)  dx, x 
x  4 x  5 x  6 x  10  x  2x  2
2 2 2 2 2 2

1 x 1 x
19)  dx, x  ; 20)  dx, x  ; 21)  dx, x 
x  2 x  5  4x  12 x  10  9x  6x  2
2 2 2 2 2 2

102
IV) Descompunerea funcțiilor raționale în funcții raționale simple
P  x
Teoremă. Fie funcţia raţională f : I  , f  x   , Q  x   0, x  I .Dacă descompunerea
Q  x
lui Q în factori ireductibili este Q  x    x  a1  1  ...   x  an  n 
p p

x  b1 x  c1   ...   x 2  bk x  ck  , atunci f se descompune, în mod unic,

2 l1 lk

 A1  1 
Aipi  n  Bi x  Ci Bili x  Cili 
1
n
Ai2
f  x  L  x    i
  ...  pi 
 2  ... 
i 1  x  ai     i 1  x  bi x  ci  
x 2  bi x  ci 
li
 
2
 x a i x a i 
 
Practic:
1. Se face împărţirea cu rest a lui P la Q . Vom avea
P  x r  x
P  Q  C  r , grad  r   gradQ,  C  x 
Q  x Q  x
2. Descompunem numitorul Q în factori ireductibili peste .
3. Scriem formula de descompunere ca în enunţul teoremei în care coeficienţii A,..., B,..., C ,...
sunt nedeterminaţi( scriem f ca sumă de p funcții raționale simple, p= numărul factorilor lui Q )
4. Aducem la acelaşi numitor în membrul drept şi punem condiţia ca numărătorul fracţiei
obţinute în membrul drept să coincidă cu numărătorul fracţiei din membrul stâng. Identificăm
coeficienţii şi obţinem un sistem liniar cu necunoscutele A,..., B,..., C ,...
5. Rezolvăm sistemul şi înlocuim valorile obţinute pentru A,..., B,..., C ,... în f , apoi integrăm.

1. i) Descompunerea unei funcţii raţionale în funcţii raţionale simple. Exemplu:

x 4  x3  2 x 2  x  4
 f : \ 1  , f  x  
x3  x 2  x  1
 1. Se face împărţirea cu rest a lui P la Q ( P  x 4  x3  2 x 2  x  4, Q  x 3  x 2  x  1 ) şi se
R x2  2x  4
obţine cîtul C  x şi restul R  x 2  2 x  4. Vom avea f  x  C   x 3
Q x  x2  x 1
 2. Descompunem în factori ireductibili numitorul Q, Q   x  1  x 2  1
R
 3. Scriem fracția ca o sumă de funcţii raţionale simple şi obţinem :
Q
x2  2x  4 x2  2x  4 A Bx  C
   2
x  x  x  1  x  1  x  1 x  1 x  1
3 2 2

 4. Efectuăm calculele în membrul drept al egalităţii:

x 1 x 1
 A  B  x2  C  B  x  A  C
2

x2  2 x  4 A Bx  C
   ... 
x3  x 2  x  1 x  1 x2  1 x3  x 2  x  1
Egalăm numărătorul fracţiei obţinute în membrul drept cu numărătorul fracţiei din membrul

103
 A  B 1

stâng, identificăm coeficienţii şi obţinem sistemul: C  B  2
 A  C  4

1 3 7
 5. Rezolvăm sistemul, înlocuim valorile obţinute pentru A   , B  , C  în f şi obţinem
2 2 2
1 3x  7
f  x 
2  x  1 2  x 2  1
ii) Descompuneţi funcţiile de sub integrală în sumă de funcţii raţionale simple şi apoi integraţi:
 2 x  1
2
2x 1 x4  2x2  3
1)  dx, x  0; 2)  dx, x  0; 3)  dx, x  ;
x x3 x2  1
2 x2  3 3x  2 x3
4)  dx, x  1; 5)  dx, x  1; 6)  dx, x  1;
x 1  x  1  x  1
2 2

3x  1 1 2x 1 x 1
7)  dx, x  ; 8)  dx, x  0; 9)  dx, x  0;
x  9 x  1 x3  x 2 x  x2
2 4
3
2 x2  1 x3  x 2  3 x4  2x2  1
10)  dx, x  0; 11)  x3  2 x2  3x dx, x  0; 12)  dx, x  0;
x3  x 2  1 x3  x
2

1 1 x 1
13)  dx, x  1; 14)  3 dx, x  1; 15)  dx, x  1;
 x  1   x  2    x  3 x  2x  x  x  1  x 2  4 
2 2

1 3 x
16)  dx, x  1; 17)  3 dx, x  1; 18)  4 dx, x  ;
x 1
3
x 1 x  x2  1
3x3  2 x 2  x  1 3x 2  7 x 4  x3  x  1
19)  dx , x  0; 20)  x 4  3x 2  4 dx , x  1; 21)  x5  2 x3  x dx, x  0;
x4  x2
2x 1 x2  5 x2
22)  4 dx , x  0; 23)  dx, x  1; 24)  2 dx, x  ;
x  2x  x
3 2
x  3x  2
3
 x  1 x2  2 x  5
x3  4 x 2  x x2 1 2x 1
25)  dx, x  1; 26)  dx, x  ; 27)  dx, x  ;
x4 1 x4  1  x  x  x2  x  2  1
2

2x  3 1
28)  dx, x  ; 29)  dx, x  ;
x  x  1 x  2  x  3  1  x  2 x  x  2 x  4  4
2 2

1 1 1
30)  dx, x  0; 31)  dx, x  0; 32)  dx, x  1;
x  x n  1 x  x  1 x  x n  1
2n 2

 x  2  dx, x  1;
18
x 2018 arctgx3
33)  34)  dx, x  1; 35)  dx, x  0;
 x  1  x  1
20 2020
x4

104
 x3
2. Fie funcţia f : 1,    , f  x   .
 x  1
2

  f  x   x  2dx
3 1
a) Verificați egalitatea f  x   x  2   b) Calculați
x  1  x  12
c) Să se determine primitiva F a funcţiei f , care verifică egalitatea F  2   f  2  .
x 1
3. Fie funcţia f : 1,    , f  x   . Determinați:
3x  2 x  1
2

a b
a)   x 13x  1 f  x dx b) a, b  astfel încât f  x    , x  1,  
x  1 3x  1
c) primitiva F a funcţiei f care verifică egalitatea e    1 .
F 2

x2  8
4. Fie funcţia f :  , 2   , f  x   . Determinați:
x3  8
cx  b
b)   f  x  
a 1 
a) a, b, c  astfel încât f  x    2 , x   , 2  ; dx
x  2 x  2x  4  x2
c) primitiva F a funcţiei f care verifică egalitatea lim  F  x   ln   x  2    0 .
x 

x 1 2
5. Fie funcţia f :  , f  x  . Determinați:
x  x2  1
4

a) a, b  astfel încât f  x   2
a
 2
b
x  x 1 x  x 1
, x  ; b)  f x dx, x  0;  
c) primitiva funcţiei f care admite asimptotă orizontală spre  pe dreapta y  0.
xn
6. Fie integralele I n   dx, x  , n  

x2  1
xn 
a) Să se calculeze I1 şi I 2 . b) Să se arate că I n 1  I n 1   c, n  , n  2.
n
xn
7. Fie integralele I n   dx, x  , n  

x2  2x  5
x n 1 
a) Să se calculeze I1 și I 2 ; b) Să se arate că I n  2  2 I n 1  5I n   c, n  .
n 1

105
Calculul unor primitive diverse

1.  R  eax  dx, x  I , t  eax sau x  ln t

ex 1 ex 1
1)  x dx, x  ; 2)  x dx, x   0,   ;
e 1 e 1
ex e2 x
3)  dx, x  ; 4)  2 x dx, x  .
e2 x  1 e 1
2.  R  tgx  dx, x  I , t  tgx  x  arctgt
     
1)   tg n x  tg n  2 x  dx, x    ,  , n  ; 2)  tg 2 xdx, x  , x    ,  ;
 2 2  2 2
   tgx   
3) I n   tg n xdx, x  , x    ,  , n  ; 4)  2 dx, x    , 
 2 2 tg x  tgx  1  2 2
x
3.  R  sin x, cos x  dx, x  I , t  tg , x   2k  1  ,
2
x x
2tg 1  tg 2 2
sin x  2 , cos x  2 , sau cos 2 x  1 ; sin 2 x  tg x ;
1  tg 2
x
1  tg 2
x 1  tg 2 x 1  tg 2 x
2 2
 R   sin x,  cos x   R  sin x, cos x  , t  tgx
R   sin x, cos x    R  sin x, cos x  , t  cos x
R  sin x,  cos x    R  sin x, cos x  , t  sin x
a sin x  b cos x
 dx;, x  I , c sin x  d cos x  0, x  I
c sin x  d cos x
a sin x  b cos x    a sin x  b cos x     a sin x  b cos x 
'

1 1 1
1)  dx, x   0,  ; 2)  dx, x   0, 2 ; 3)  dx, x   0,  ;
2  sin x 2  sin x 3  cos x
1 1    1   
4)  dx, x   0, 2 ; 5)  dx, x    , ; 6)  dx, x    , 
3  cos x 1  sin x
2
 2 2 1  3cos x
2
 2 2

1    1 sin 2 x
7)  dx, x    ,  ; 8)  dx, x    ,   ; 9)  dx, x  ;
cos x  2 2 sin x 1  cos 2 x
1   sin x   sin2 x  
10) dx , x   0, ; 11) dx , x   0, ; 12) dx , x   0, ;
sin x  cos x  2
3
cos x  2
3
cos x  2
 sin n x cos 2 k 1 xdx, x  ; t  sin x;
4.
  sin 2 k 1 x cos n xdx, x  ; t  cos x

106
 t 1  cos t t 1  cos t
 sin 2 k x cos2 n xdx, x  ; sin  cos  
2 2 2 2
2
1 tg x
sau cos 2 x  ; sin 2 x  sau prin părţi.
1  tg x
2
1  tg 2 x
 sin ax cos bxdx;   cos ax cos bxdx;   sin ax sin bxdx;
sin  a  b   sin  a  b  cos  a  b   cos  a  b 
sin a cos b  ; cos a cos b 
2 2
cos  a  b   cos  a  b 
sin a sin b 
2

1)  sin 2 x cos 3 xdx, x  ; 2)  sin 3 x cos 4 xdx, x  ; 3)  sin 3 x cos 3 xdx, x  ;

4)  sin 2 x cos 2 xdx, x  ; 5)  sin 2 x cos 4 xdx, x  ; 6)  cos 3 xdx, x  ; 9.

1 1  
7)  sin 3 xdx, x  ; 8)  dx, x   0,   ; 9)  dx, x   0,  .
sin 3 x  2
3
cos x
10) sin x cos 2 xdx, x  ; 11) sin x sin 3xdx, x  ; 12)  cos x cos3xdx, x  ;
 ax  b  ax  b ax  b
10.  R  x, n dx, x  I , t  n , de unde obţinem t n  , x  ..., dx  ...
 cx  d  cx  d cx  d
x 1 x 1
1)  dx, x   0,   2)  dx, x  1,   3)  x 3 x  2dx, x 
x x 1
x x 1 x x 3
dx, x  1,   dx, x   3,  
1
4)  dx, x  1,   5)  6) 
x x 1 x 1 3
x 3
1 1 1 1
x dx, x  
,a  
, x  , dx  ... 1) dx, x  0; 2) dx, x  0.
x a
2 2 t x x 1
2
x x 4
2

Substituţiile lui Euler

 at , a  0

12 .
 R 
x , ax 2
 bx  c dx , x 
 I , ax 2
 bx  c   xt  c , c  0
t x  x , b 2  4ac  0
  1

x 1
1)  5 x 2  4 x  1dx, x  ; 2) 
1
dx, x  1; 3)  dx, x  5,1 .  
 x  1 x  2 x  2
2
x 2  4x  5

107
FUNCŢII INTEGRABILE. INTEGRALA DEFINITĂ
DEFINIŢII
 Diviziune a intervalului  a, b . Fie  a, b un interval închis şi mărginit din . Se numeşte
diviziune a intervalului  a, b un sistem de puncte    x0 , x1 , x2 ,..., xn  din  a, b astfel încât
a  x0  x1  x2  ...  xn  b . Notaţie:    a  x0  x1  x2  ...  xn  b 
 Norma diviziunii  . Cea mai mare dintre lungimile intervalelor  x0 , x1  ,  x1 , x2  ,...,  xn 1 , xn 
se numeşte norma diviziunii  .
Notaţie:   max  xk  xk 1  - norma diviziunii  .
1 k  n

 Sistem de puncte intermediare asociat diviziunii  .

Un sistem de puncte 1 ,  2 ,...,  n , astfel încât k   xk 1 , xk  ,1  k  n
 Sumă Riemann. Se numeşte sumă Riemann asociată funcţiei f , diviziunii  şi punctelor
n
intermediare 1 ,  2 ,...,  n , numărul real    f ,     f  k  xk  xk 1  .
k 1

 Funcţie integrabilă Riemann. O funcţie f :  a, b  , a, b  , a  b se numeşte integrabilă

Riemann (sau, simplu, integrabilă) dacă oricare ar fi şirul   n n de diviziuni ale intervalului
 a, b cu lim
n
 n  0 şi oricare ar fi punctele intermediare xkn1  kn  xkn ,1  k  pn , n  , şirul
sumelor Riemann     f , 
n
n
n
este convergent.
b
Notaţie: lim  n  f ,  n    f  x dx -integrala definită a funcţiei f .
n 
a

 Integrala definită a funcţiei f :  a, b  , a, b  , a  b

b n

 f  x  dx  lim  f  k  xk  xk 1  , f :  a, b  
n 
a k 1

   a  x0  x1  x2  ...  xn  b  ,   1 ,  2 ,...,  n  ,  k   xk 1 , xn 

 Interpretarea geometrică a integralei definite a unei funcţii continue şi pozitive
Aria suprafeţei plane mărginită de graficul unei funcţii continue şi pozitive f :  a, b   , dreptele
b
x  a, x  b şi axa Ox (  f   x, y  x   a, b , 0  y  f  x  ) este egală cu A   f    f  x dx
a

1 n k  1 1 2 3  n 

1
Caz particular :  lim  f     f   f   f    ...  f      f  x  dx
n  n
k 1 n n n n n  n  0
 1 2 n 1 2 n
   0, , ,...,  ,    , ,...,  , f : 0,1  , lim   0
 n n n n n n n 

 Dacă f :  a, b  este o funcţie continuă pe  a, b , atunci

a b a
  f  x  dx  0,
a
  f  x  dx   f  x  dx
a b

108
METODE DE CALCUL
1.FORMULA LUI LEIBNITZ-NEWTON
1.  Teoremă. Fie f :  a, b  , a, b  , a  b o funcţie integrabilă care admite primitive pe
 a, b. Atunci pentru orice primitivă F a lui f are loc egalitatea
b

 f  x dx  F  x   F  b   F  a  , unde F este o primitivă a funcţiei f , F  x    f  x  dx

b
a
a

Practic: 1) Calculăm primitiva funcţiei (integrala nedefinită) F  x    f  x  dx

b

 f  x dx  F  x   F b   F  a  .
b
2) Calculăm integrala definită a
a

1. Folosind formula lui Leibnitz-Newton, calculaţi:

1 3
x2 32 12
1)  dx  x  1  0  1; 1
0 2)  xdx  3
1    4;
0 1
2 2 2
2 0
3)  x3 dx  4)  x10 dx 
1 1
1 2 2
1  1 1
2 2 2
1 x 1 1
5)  2 dx   x 2 dx        6)  dx ...
1
x 1
1 1 x1 2  1 2 1
x3

4
1 1 1 1 1 1 9
x 3x 2 3 x 1 3
1
7)  x xdx   x  x dx   x dx 
3
c  3
 c; 3
8)  dx 
4 7 x
0 0 0 1 1
3
1 1 1
2x
9)  e dx  e x x 1
 e  e  e  1;
1 0
10)  2 dx 
x
 ...  ...
0
0
0
ln 2 0
2 1
11)  e dx  .. x
12)  e x dx  ...
1 0
e2 1
1 1
13)  dx  ... 14)  dx  ...
e
x e
x
1 3
1 1
15)  2 dx  ... 16)  dx  ...
0
x 9 1
x 3
2

1 1
1 1
17)  dx  ... 18)  dx  ...
0 4  x2 0 1  x2
3 3
1 1
19)  dx  ... 20)  dx  ...
2 x2 1 4 x2  4

109
2. Admitem cunoscut faptul că funcția f este integrabilă. Scrieți suma Riemann asociată funcției
f , diviziunii  și sistemului de puncte intermediare  , iar apoi calculați limita șirului  an n1 :
1 2 3 n

 1 2 n 1 2 n e n  e n  e n  ...  e n
a) f : 0,1  , f  x   e ,    0, , ,...,  ,    , ,...,  , an 
x

 n n n n n n n
 1 2 n 1 2 n n
b) f : 0,1  , f  x   sin x,    0, , ,...,  ,    , ,...,  , an   sin
1 k
 n n n n n n n k 1 n
 1 2 n 1 2 n n
c) f :  0,1  , f  x   x x ,    0, , ,...,  ,    , ,...,  , an  3  k kn
1
 n n n n n n n k 1
1  1 2 n 1 2 n 1 1 1
d) f :  0,1  , f  x   ,    0, , ,...,  ,    , ,...,  , an    ... 
x 1  n n n n n n n 1 n  2 nn
3. Să se calculeze:
1 1 2 1
1)  1  x dx; 2)   2 x  3dx; 3)   3 x 2  1dx; 4)   x 2  x  2 dx;
0 0 1 0

1 
e

 
1 2 1
5)   3 x  2 x  1dx; 6)  10 x  3 x  1dx; 7)  x  x dx;
2 4 2 2
8)    1dx;
e
1 1 0
x 

   1 1 
0 1 1 2
9)  e  x  3 x dx; 10)   x10  10 x dx; 11)  1  e x dx; 12)   x 2  x   2 dx;
1
1 0 0
x x 
1
 1  3x  1
   1 1 
1 1 2
x
13)  3  x dx; 14)   2  2 dx; 15)   2   
x
dx; 16) dx;
0 0
x 4 x 4 0 x 1 4  x2  1
x
 
 x  1
2 2 2
 x
3 2
x
17)  dx; 18)   3cos x  2sin x  dx; 19)   cos  sin  dx;
0
x2 1 0
2 2
4) Calculați derivatele funcțiilor F :  :
x 2x x 3x
a) F  x    e dt ; b) F  x    sin t dt ; c) F  x    ln  t  1 dt; d ) F  x    t 4  3dt.
t2 3 4

0 1 x 2x

2x  3 2n
5. Fie funcţiile f , g :  0,    , f  x   , g  x   2 x  3ln x și an   f  x  dx, n 

.
x n
e
a) Demonstrați că g este o primitivă a funcţiei f . b) Calculați  f  x  dx .
1
e

c) Arătaţi că şirul  an n1 formează o progresie aritmetică. Aflaţi primul termen şi raţia.
 , f n  x   x  x  1 , n  
n
6. Fie funcţiile f n :
 1
1 n

a) Aflați o primitivă a funcţiei f n . b) Verificaţi egalitatea 0 f  x  dx  .

n
 n  1 n  2 

110
  1
n
Cnk n
c) Demonstraţi egalitatea   1 
k

k 0 n  k  2  n  1 n  2 

2.FORMULA DE INTEGRARE PRIN PĂRŢI

 Teoremă. Dacă f , g :  a, b  , a, b  , a  b sunt două funcţii derivabile, cu derivate

b b

 f  x   g '  x  dx  f  x   g  x  a   f '  x   g  x  dx
b
continue, atunci:
a a

1. Să se calculeze:
e e e2 1 1
1)  ln xdx; 2)   x  x  2  ln xdx;
2
3)  ln 2 xdx; 4)  xe x dx; 5)   x 2  x  2  e x dx;
1 1 e 0 0
e
1 1 1 1 3

6)  xe dx;x
7)  e sin xdx;
x
8)  e cos 3xdx; 9)  x  1dx;
2x 2
10)  x 2  3dx;
0 0 0 1 2
 1
1  4 1 2
2x
11)  4  x 2 dx; 12)  sin 2 xdx; 13)  cos 2 xdx; 14)  xarctgxdx; 15)  arcsin dx;
0 0 0 0 0
x 1
2

1
2 1 1 1 e
16)  arcsin xdx; 17)  arctgxdx; 18)  arcctgxdx; 22)   3x  2 e x dx; 25)  x ln xdx;
0 0 0 0 1

ln x 3  ln x
2. Fie funcţiile u, v :  0,    , u  x  
3
, v  x 
x 3x 3 x
a) Să se arate că funcţia u este o primitivă a funcţiei v.
e3
3
b) Să se determine a  0 astfel încât  v  x  dx  e
a
e3 1
c) Calculaţi A   u  x  v  x  dx şi B   u  e3 x  dx
1 0
e3

arctgx
3. Fie funcţia u :  0,    , u  x   .
x2
ln 3  3
3 3

a) Să se verifice egalitatea  u  x  dx   b) Calculați A  x

2
 u  x  dx .
3
2 18 1
3

4. Fie funcţiile f n :  0,    , f n  x   x n ln x, n  
, f 0  x   ln x.
a 1
a)Să se determine a  0 astfel încât  f 0  x  dx  1 b) Să se calculeze lim  f n  x  dx
n 
1 1
e

111
3. FORMULA DE SCHIMBARE DE VARIABILĂ
 Teoremă. Fie  a, b 
u
 J 
f
 , a, b  , a  b( J interval din ) două funcţii derivabile
cu proprietăţile: 1) f este continuă pe J ,
2) u este derivabilă, cu derivata continuă pe  a, b . Atunci
b u b

 f  u  x    u  x  dx   f  t dt , t  u  x   dt  u  x  dx 
' '

a ua

t  u  x 
 x  a  t  u a 

 Practic: 1) Înlocuim  , în integrala dată .

 dt  u '  x  dx 
 x  b  t  u  b 
ub

2) Obţinem integrala I   f  t dt

u a
pe care o calculăm.

 A doua metodă de schimbare de variabilă. Fie c, d  

u
 a, b 
f
 , a, b, c, d  ,
a  b, c  d două funcţii derivabile cu proprietăţile:
1) f este continuă pe  a, b  ,
2) u este bijectivă, u, u 1 sunt derivabile cu derivate continue şi u '  t   0, t  c, d  . Atunci
b u 1  b 

 f  x dx   f  u  t   u '  t dt ,  x  u  t  , dx  u t  dt 

'

a u 1  a 

1. Să se calculeze:
2x 1 2x  3 ex  2x 1
1 1 1
1)  2 dx; 2)  dx; 3)  dx;
0
x  x 1 0
x  3x  1
2
0
ex  x2  x  1
x 1
2 1 1
x
4)  5)  2 6)  x  x  1 dx;
10
dx; dx;
0
x2  2 0
x  2x  2 0

3x  1
2 1 1
x
7)  x 2  x  2  8)  9) 
100
dx; dx; dx
1 0
x 1 0
x  2
  
cos x
10)  sin x cos xdx; 11)  sin x cos xdx;
3
12)  dx;
0 0 0
1  sin 2 x
 
3  2
sin 2 x
13)  cos x sin xdx; 14)  cos 4 x sin xdx; 15)  dx;
0 0 0
1  cos 2 x
e e e2
ln 5 x ln x ln x
16)  dx; 17)  dx; 18)  dx;
1 x 1
x 1 x  ln x  2 
e2 e

112
 

2x 1
3 1 4
19)  x x 2  2dx; 20)  dx; 21)  tg 3 xdx;
2 0 2  x2 0
2 1
1
1 2
arcsin 2 x 2
arcsin n x
22)  dx; 23)  dx; 24)  dx
0 1  x 2
 arcctg 2
x 0 1  x2 0 1  x2
1
ex e3 x
2 e2
ln  ln x 
25)  dx; 26)  dx; 27)  dx;
0
2  e2 x 1
1 e x e
x
 
e 3
ln x 2 4
tgx  tg 3 x
28)  dx; 29)  sin 5 x cos xdx; 30)  dx;
1
x 0 0 1  tg 2 x
3
3 1 1
1 x
31)  dx; 32)  dx; 33)  x 2  4 x  20dx;
1 x x2  1 0 x2  2x  2 2

1 2 2
1 1 1
33) dx ; 34) dx ; 35) dx .
0 1 x 1 x x 2 0
2  sin x
  
36) sin x cos 3xdx ; 37) sin x sin 4xdx ; 38) cos 2x cos 3xdx ;
0 0 0
2 1 1
1 1 x 2
39) dx ; 40) dx ; 41) dx ;
1 x  x 1 0 x  x 1 0 x 2x
1
1 x 2 x
1 1
x
42)  dx; 43)  dx; 44)  dx
0 2 x 3
0 e x 2x 2
0 ex  x2
 2 x  1 e x
2. Fie funcţiile f , g :  0,    , f  x   xe , g  x  x
 . Să se verifice egaliăţile:
2 x
4 4
f 2  4   f 2 1
a) f '  x   g  x  , x  0 . b)  g  x  dx  f  4   f 1 ,
1
c)  f  x  g  x  dx  2
.
1

 , u  x   e x , v  x   2 xe x
2 2
3. Fie funcţiile u, v :
1 1
a) Arătați că u este o primitivă a funcţiei v. b) Calculaţi  u  x  v  x  dx și  u  x  v  x  dx, .
2

0 0
ln  n 1

 u  x  dx, n 

c) Să se arate că şirul definit prin formula an  este constant.
ln n

4. Fie funcţiile u, v :  0,    , u  x   1  x  e x , v  x   xe x

1
a) Demonstrați că funcţia v este o primitivă a funcţiei u și calculați  u  x  v  x  dx
0

113
 ln a
1 1
b) Determinați a  0 astfel încât  u  x  dx  a  e
1
e n1

c) Arătați că şirul definit prin formula an   v  ln x  dx ,n


, este o progresie aritmetică.
en

Obs. 1) Dacă f :  a, a   este o funcţie continuă, atunci

 a
2 f  x  dx, dacă f este funcţie pară
f  x  dx   0
a a a
1).  f  x  dx    f  x   f   x  dx 2) 
a 0 a  0, dacă f este funcţie impară

1 1 1
x 2011 cos x
5. Calculați: 1)  x 2011 x 2
e dx; 2)  dx; 3)  dx;
1 1
ln  2  cos x  1
1  ex
1
x e
2010 x 1
x ln 1  cos x   /6
e x sin 2 x
 /3
e x cos3 x
4)  dx; 5)  dx; 6)  e x  1 dx; 7)  e x  1 dx;
1
e 1
x
1
sin 2 x  1  /6  /3
  
sin 2 n1 x
 x 2 n 1 cos xdx, n  ; 9) I    sin 2n x  cos2n xdx, n 
 
8) I  x 2 n sin xdx, n  ; 10) I  ;
 
 /2 0
x 3  3x 2  2
11)  
sin 2 x  ln 1  asin x  bsin x   ab 
sin x
 dx, a, b  1; 12)  dx, n  

x 
n
 /2 2
2
 2x  3
 

 
1 1
dx; 15)   x  sin 2021 x   sin x 2 dx; 16)  x  sin x  sin x dx .
arcsin x arccos x
13)  dx; 14) 
2021

1
1 x 2
1
1 x 2
 

Obs2) Dacă f :  a, b  o funcţie inversabilă, derivabilă şi cu derivata continuă, atunci

b f 1  b 

 f  x dx  
1
f 1  f  t   f '  t  dt , (cu schimbarea de variabilă: x  f  t  , dx  f '  t  dt )
a f 1  a 

6. Calculați: 1)  f 1  x  dx, unde f 1 este inversa funcţiei bijective f :  , f  x   x3  x  1

1
5
2)  f 1  x  dx, unde f 1 este inversa funcţiei bijective f :  , f  x   x5  x3  x  2
1
e
3)  f 1  x  dx, unde f 1 este inversa funcţiei bijective f :  , f  x   ex  x 1
0
e
4)  f 1  x  dx, unde f 1 este inversa funcţiei bijective f :  0,    , f  x   ln x  x  1
0

1
5)  f 1  x  dx, unde f 1 este inversa funcţiei bijective f :  , f  x   3 x3  x  1.
1

114
 1
7. i)Se consideră funcţia bijectivă f : 1,    , f  x   ln  x  1 . Să se calculeze  f  x  dx .
1

0
x
ii) Se consideră funcţia f :  , f  x   1  x  x 2  ...  x 2010 şi F  x    f  t  dt , x  .
0

a) Să se verifice egalitatea  x  1 f  x   x 2011  1, x  .

b)Să se arate că F este strict crescătoare şi inversabilă.
a
1 1 1
c) Să se calculeze  F 1  x  dx, unde a  1    ...  .
0
2 3 2011
Obs. 3) SCHIMBĂRI DE VARIABILĂ CARE CONSERVĂ UN INTERVAL
1  1 1 ab ab
 a, b  , x  a  b  t , dx  dt  a , a  , x  t , dx   t 2 dt  a, b  , x  , dx   2 dt
t t
4.1) Dacă f :  a, b  , a, b  , a  b este o funcţie continuă cu f  x   f  a  b  x    ,
b
x   a, b , unde  este o constantă și I   f  x  dx , atunci cu schimbarea de variabilă
a
a b
 b  a 
x  a  b  t , dx  dt avem I    f  a  b  t  dt     f  t   dt   b  a   I , I 
b a
2

4.2) Dacă f :  , a   , a  0 este continuă cu f  x   f     , x   , a  ,   și

1 1 1
a  x a 
a
f  x 1 1
I  2 dx ,atunci cu schimbarea de variabilă x  , dx   2 dt obţinem
1 px  rx  p t t
a

1 1
f 
a a
  f t  a
 a
I    2   dt   2
t 1
dt   2 dt  I , I   2 dt
a
pt  rt  p 1 pt  rt  p 1 pt  rt  p 2 1 pt  rt  p
a a a

4.3) Dacă f :  a, b  este continuă cu f  x   f     , x   a, b , 0  a  b ,  

ab
și
 x 
b
f  x ab ab
I  dx ,atunci cu schimbarea de variabilă x  , dx   2 dt obţinem
a
x  ab
2
t t
 ab 
f 
a
 t 
b
  f t  b
 b 1
I   a t 2  ab a t 2  ab 2 a t 2  ab
dt  dt  dt  I , I  dt
b
ab  t 2

2 b
x x 2
sin n x
8) Calculați: 1)  dx; 2)  dx, b  a  x  0 3) I1   n dx,
0 x  2 x a x  ab x 0
sin x  cos n x

115
  
2 n b 4 
cos x ln x x sin x
I2   dx; 4)  dx , b  a  0, 5)  ln 1  tgx  dx; 6)  dx;
a ln  x   a  b  x  
0
sin x  cos x
n n
0 0
3  cos 2 x
2 3 2 2
ln x ln x arctgx
9. Calculați: 1) 
x  x 1
2
dx, a  1; 2)  x  x 1
2
dx , a  1 3) 
1 x  x 1
2
dx;
1 3 2
2 2
3 2 2 5 b
arctgx ln x ln x ln x
4)I n   x2  1
dx ; 5)
1 x 2
2
dx ; 6)
2 x  10
dx ;
2
7)
a x  ab
2
dx , b  a  0;
3
3

x1010  x1011
3 3 n
1 1
8)  dx; 9)  dx; 10) lim  dx.
1 x 2
 1   x 2021  1 1  x  1   x  1
2 2021 n 
1  x  1   x
2 2022
 1
3 3 n
n
arctgx
10. Se consideră şirul I n   dx, n  , n  2, a   0,1;
1 x  2ax  1
2

n
1 
a) Să se demonstreze egalitatea arctgx  arctg  , x  0
x 2
1
b) Folosind, eventual, schimbarea de variabilă x  , să se calculeze I n .
t
n
arctgx
c) Calculați lim I n și lim  2 dx.
n  n  x  2ax  1
0

x k  x k 1
n n
1
n   x 2  1  x 2 k 1  1
11. Calculați limitele: a) lim  2 dx; b ) lim dx, n, k  
.
1  x  1   x  1 0   
n  k

n
b
P  x
CALCULUL INTEGRALELOR DE FORMA  Q  x  dx, gradQ  4
a

1. Să se calculeze:
1 2 1 1
1 1 1 1
1)  dx; 2)  dx; 3)  dx ; 4)  dx;
x 1 3x  1  x  1  x  2
2 3
0 1 0 0

x3
1 1 1 1
1 x x2
5)  2 dx; 6)  2 dx; 7)  2 dx; 8)  dx;
0
x 1 0
x 1 0
x 1 0
x2  1
2x  3 x 1
1 3 2 1
1 x
9)  dx; 10)  dx; 11)  dx; 12)  dx;
0
x  2x  5
2
1
x  3x  5
2
1
x  2x  2
2
1
x  x 1 2

2x 1
2 2
1 2x
2 1
1 1
13)  14)  dx; 15)  dx; 17) 
x 2  x 2  1
dx; dx.
x  x  1 x  x  1 x3  1
2
1 1 1 0
1
x 1
2
x3  6 x 2  16
1 2 4
1 x
18)  2 19)  dx; 20)  21) 
x  x2  5x  6
dx; dx; dx.
3  x  4 x  5  x  6 x  10 
0
x  2x  5 1
2 2
2
2 2

116
  x  1 dx; 24) 2 x3  3x 2  2 x dx;
2 1 8
1
22)  dx; 23) 0  x  110 0 x2  2 x  2 n
1 x  x 4  1  
x3  2 x  1
2. Se consideră funcţiile f : \ 0  , f  x   .
x3  x
1 x 1  1
3

a) Să se verifice egalitatea f  x   1   2
x x 1
b) Să se calculeze   f  x   1  x dx
1
a 1
 x 1 
c) Să se determine lim
a    f  x   x
a
2  dx .
1 
3. Se consideră funcţiile f :  , f  x   x3  3x  2 .
 x  1  x  2 dx  1 f  x
2016 2 3
7
a) Arătați că: 
2015
f  x
b) Verificați egalitatea:  x  2 dx  3
2

t  2t  1 2t  5
2a 2 a
c) Determinați a astfel încât a f  t  dt  0 d) Calculați lim 
a 
3
f  t 
dt .

2 x3  2 x  1
4. Se consideră funcţia f :  , f  x 
x2  1
1
1
a) Să se arate că f  x   2 x  2 , x  . b) Să se calculeze  f  x  dx .
x 1 0
a
4
c) Să se determine a  0 astfel încât x
2013
f  x  dx  .
a
2015
1 n 1
x 1
5. Fie I n   dx, n  
, I0   dx
0
3 x  2 0
3 x  2
x
1
b) Arătați că 3I n  2 I n 1  . c) Calculați lim  f 0  t  dt.
1
a) Să se calculeze I 0 , I1 , I 2 , I 3
n x  0 x0
x 0

6. Se consideră funcţia f :  cu proprietatea f  x  f   x   1, x  .

1 1 1
1 1 1
a) Să se arate că 1 1  f  x  dx  1 . b) Să se arate că  dx   dx
1 1  f  x   1  x  2 n
0 1  x 
2 n

FORMULE DE RECURENŢĂ
1

 x  2 x  3 dx, x  , n 
n 
Exerciţii rezolvate: a) I n  2
. Folosind forma canonică a funcţiei
3


2
 b  b
de gradul al doilea ax  bx  c  a  x   
2
și schimbarea de variabilă( t  x  ) vom
 2a  4a 2a
1 2 2

 t  4  dx   t  4   1 dt  t   t  4    n  t 2  1
n n n 2 n 1
obţine I n  2 2 2
2  2t 2 dt 
3 2 g' 2
f

117
 1 2 2

  t  4  dx    t  4   1 dt  t  t  4    n  t 2  1
n n n 2 n 1
obţine I n  2 2 2
2  2t 2 dt 
3 2 g' 2
f
3 3
2 2 2
 2n   t 2  4    t 2  4  4  dt   2n   t 2  4  dt  8n   t 2  4 
n 1 n n 1
dt   2nI n  8nI n 1
2 
3

3
2 2

Din I n  2nI n  8nI n 1 obţinem  2n  1 I n  8nI n1

1
xn
b) I n   dx,n 
0
x2  2
x n2  x 2  2   2 x n2 x n2  x 2  2 
1
2 x n2 x n 1
1 1 1
1
In   dx   dx   dx   2I n2   2I n2 , n  1
0
x 2
 2 0
x 2
 2 0
x 2
 2 n  1 0
n  1
 Să se stabilească formula de recurenţă pentru fiecare din integralele de mai jos:
1 1 e

1) I n   x n e x dx, n  2) I n   x n  e x dx, n  
3) I n   ln n xdx, n 
2
* *
; ; ;
0 0 1
   /2
4) I n   x cos xdx, n  5) I n   x sin xdx, n  6) I n   cos xdx, n 
n * n * n *
; ; ;
0 0 0
 /2  /2  /2
1 1
7) I n   sin xdx, n  ; 8) I n   dx, n  9) I n   cos dx, n 
n * * *
n
; n
;
0  /6 sin x 0
x
 /2  /2  /4
10) I n   cos n x sin nxdx, n  ; 11) I k ,n   sin k x cos n xdx, n, k  ; 12) I n   tg xdx, n 
* * n *
;
0 0 0
 /4 1 1
; 15) I n    x  x 2  dx, n 
1
 cos ; 14) I n   x n  arctgxdx, n 
n
13) I n  2n
dx, n  *  
;
0
x 0 0
2 1 2

16) I n    x 2  2 x  dx, n   x  1 dx, n  ; 18) I n    x 2  3 x  2  dx, n 

n n  n 

; 17) I n  2
;
0 1 1
1 1 1
xn xn x2n
19) I n   dx, n  
, a  0; 20) I n   dx, n  
, a  0; 21) I n   dx, n  
;
0
xa 0
x2  a 0
x2  1
1 1 n 1
1 x xn
22) I n   dx, n  
, a  0; 23) I n   dx, n  
; 24) I n   dx, n  
;
x  a x 1
n
0
2
0 x 1
2
0

1 1
25) I n   x n x  adx, n  
, a  0; 26) I n   x n x 2  adx, n  
, a  0.
0 0
1 1 2
ex
 1  x  dx, n   1  x  dx, n 
n n

1 x n dx, n 
  
27)I n  3
; 28)I n  4
; 29)I n  ;
0 0
2 2
arctgx
30)I n   2  x dx , n  x n 
; 31)I n   dx , n  
;
1 1 xn

118
PROPRIETĂŢI ALE INTEGRALEI DEFINITE
P1. (Liniaritate) Dacă f , g :  a, b  sunt funcţii continue pe  a, b şi  ,   atunci:
b b b

  f  x    g  x   dx    f  x  dx    g  x  dx
a a a

P2. ( teorema de aditivitate faţă de interval) Fie f :  a, b  şi c   a, b  astfel încât

restricţiile lui f la  a, c  şi  c, b  sunt integrabile. Atunci f este integrabilă pe  a, b şi
b c b

 f  x  dx   f  x  dx   f  x  dx.
a a c
a a
  f  x  dx    f  x   f   x  dx
a 0
b
P3. (Monotonie) Fie f :  a, b  continuă şi f  x   0, x   a, b   f  x dx  0
a
b b
 C1 ) Fie f , g :  a, b  continue cu f  x   g  x  , x   a, b. Atunci  f  x dx   g  x dx
a a

 C2 ) Fie f :  a, b  continuă şi m  f  x   M , x   a, b. Atunci

b
m  b  a    f  x dx  M  b  a 
a
b b

 C3 ) Dacă f :  a, b  este o funcţie continuă pe  a, b , atunci  f  x  dx   f  x  dx

a a
b
 C4 ) Dacă f :  a, b  este o funcţie continuă și pozitivă pe  a, b , iar  f  x  dx  0,
a

atunci f este funcția identic nulă.

P4) Dacă f este o funcţie integrabilă pe  a, b  , atunci f este mărginită pe  a, b 
Obs. Dacă f :  a, b  este nemărginită, atunci funcţia f nu este integrabilă pe  a, b 
P5)Dacă f , g :  a, b  sunt două funcţii cu proprietăţile :
1)f integrabilă pe  a, b
2) g  x   f  x  , x   a, b \ x1 , x2 ,..., xn  ,
b b
 g este integrabilă şi  g  x  dx  f  x  dx
a a

P6) Dacă f este o funcţie continuă pe  a, b  , atunci f este integrabilă pe  a, b 

P7) Dacă f este o funcţie monotonă pe  a, b  , atunci f este integrabilă pe  a, b 
P8) Dacă f :  este o funcţie continuă şi periodică, cu perioada T>0 și a , atunci
a T T nT T

 f  x dx   f  x dx;  f  x dx  n f  x dx, n 


1) 2) .
a 0 0 0

119
P1-Proprietatea de liniaritate
P1. Dacă f , g :  a, b  sunt funcţii continue pe  a, b şi  ,   atunci:
b b b

  f  x    g  x   dx    f  x  dx    g  x  dx
a a a

1) i) Completaţi:

 
1 1 1
a)  2 x5  3 3 x 2 dx  2 x5 dx  3 3 x 2 dx  ...
0 0 0

1  2 x  3 x
2 3
2 x5  3x3
1 1 1 1
x5 x3
b) I  2  2 dx  3 2 dx   dx   dx   x 3 dx  ...
0
2 x  3 0
2 x  3 0
2 x 2
 3 0 2x  3
2
0

x n 1 3x n 1  5 x n
2 2 2 2
xn xn
c) Dacă I n   dx, atunci 3I n 1  5 I n  3 dx  5 dx   dx 
1
3x  5 1
3x  5 1
3x  5 1
3x  5
2
x n  3x  5 2
 dx   x n dx  ...
1
3x  5 1
ii) Calculaţi:

  2 
1 e 1
a)  x  e  3 x dx;
2 x
b)    4 x dx; c)   xe  x  2 x e1 dx;
1 
0
x 0
1 2 1 1 1 10 1
x x 1 x x8
d ) dx  0 x2  x  1 0 x2  x  1
dx  dx; e) 0 x2  3 dx  30 x2  3 dx
0
x2  x  1
2) Fie şirurile  I n n . Să se arate că:
1 1
1 xn 1
a) I n  I n 1  , unde I n   dx, I 0   dx;
n 0
x 1 0
x 1
1 1
1 xn 1
b) 2 I n  3I n 1  , unde I n   dx, I 0   dx
n 0
2 x  3 0
2 x  3
1 1
1 xn 1
c) I n  2  2 I n 1  3I n  ,unde I n   2 dx, I 0   2 dx
n 1 0
x  2x  3 0
x  2x  3
1
3) Fie şirul definit prin relaţia an   1  x  dx, n  
n

0
n 1
2 1
a) Să se arate că an  , n   .
n 1
b) Dezvoltând binomul 1  x  şi apoi integrând suma obţinută, să se calculeze suma
n

1 1 1
Cn0  Cn1  Cn2  ...  Cnn
2 3 n 1

120
P2- Proprietatea de aditivitate la interval
P2. ( teorema de aditivitate faţă de interval) Fie f :  a, b  şi c   a, b  astfel încât
restricţiile lui f la  a, c  şi  c, b  sunt integrabile. Atunci f este integrabilă pe  a, b şi
b c b a a

 f  x  dx   f  x  dx   f  x  dx .   f  x  dx    f  x   f   x   dx
a a c a 0

1. i) Completaţi:
 x 2 , x  0 1 0 1
a) Dacă f  x    x , atunci  f  x dx   x dx   e dx  ...
2 x

e , x  0 2 2 0

ii). Calculaţi:
1  2 , x  1
2 x

a)  f  x  dx, dacă f :  0, 2  , f  x    2 .
0 3x  4, x  1

2
   sin x, x  0
b)  f  x  dx, dacă f :  ,   , f  x   
 2 2 cos 2 x, x  0
.

2

2
 x3 , x  0

c)  f  x  dx, dacă f :  1, 2  , f  x   2 x  1, 0  x  1 .
1 3x , x  1

1

d)  f  x  dx, dacă f :  2,1  , f  x   x .

2
a a
2.i) Fie f :  a, a   , a  0 o funcţie continuă. Atunci  f  x  dx    f  x   f   x   dx
a 0
a 0 a

Soluţ:  f  x  dx   f  x  dx   f  x  dx. În
a a 0
A facem substituţia x  t şi obţinem că

A
0 a a
A    f  t  dt   f  t  dt   f   x  dx. Înlocuim A şi rezultă egalitatea.
a 0 0
3 1 1
x15 sin x
ii) Calculaţi: a)  x dx; b)  4
1
x  x2  1
dx; c)  ln  x
1
4
 2
dx;
3

 1  x   2
e x  e x
1 1 1
1 x 2014 x
d)  x e)  x f)  x
11
dx; dx; dx; g) dx
1
e 1 1
e 1 1
3 1 1

e nx  e  nx
1 1 1
x2n cos nx
h) 

cos x  sin nxdx ; i) lim n 
n 
1
2x  1
dx; j) lim 
n 
1
ex  1
dx; k) lim 
n 
1
2x  1
dx .

121
 1 1 1 1
n)   x  x e o)   x  x 2021   e x  dx;
arc tgx arcc tgx
l)  dx; m)   dx;
x 2
2021
dx;
1
1 x 2
1
1  x2 1 1
3. Să calculeze:
4 3 0 2
1)  x dx; 2)  2 x  2 dx; 3)  x  1 dx; 4)  2 x  2 x dx;
2 0 2 1
3 e 2 2
5)  x 2  1 dx; 6)  ln x dx; 7)  min  x  1, 2  2 x dx; 8)  max  x 2 , x  dx;
2 1 0 1
e
3 3 3 n
11)   x 1   x dx;
1
9)   x dx; 10)   x dx; 12)  dx;
0 0 0 0
x  1   x
1

 2 x  dx
n

2 1
1 n 1
4. a) Arătați că:   2 x  dx n
; b) Calculați a   2n x dx și b  lim 0
1
2 n 

 3 x  dx
0 0 n

0
P3-Proprietatea de monotonie (inegalităţi)

b
P3. (Monotonie) Fie f :  a, b  continuă şi f  x   0, x   a, b   f  x dx  0
a

 Fie f , g :  a, b  continue cu f  x   g  x  , x   a, b 
b b

 f  x dx   g  x dx
a a

 Fie f :  a, b  continuă şi m  f  x   M , x   a, b. Atunci

b
m  b  a    f  x dx  M  b  a 
a

1.i) Fie funcţia f :  0, 2  , f  x   3 x3  10 x  1 . Determinaţi minimul şi maximul funcţiei și

2
arătați că 2   f  x dx  6
0
2
x
ii) Aflaţi extremele funcţiei f :  0, 2  , f  x   2 și arătați că lim  f n  x dx  0
x  x 1 n 
0

iii) Fie funcţia f :  0,1  , f  x   x 2  3 . Fără a calcula integralele, demonstraţi că:

1 1 1
3 2
  x 2012 f  x dx 
1 1 1
a) 3   f  x dx  2 b)   dx  c)
0
2 0 f  x 3 2013 0 2013
2. Fără a calcula integralele, să se demonstreze inegalităţile:
x 1
2 1
3 1 1
a)1   dx  ; b)   4 dx  1;
0
x2 2 2 0 x 1

122
  /2
 1 1
c)0   cos xdx  ; d )2 e   e dx   e1 x dx  1  e.
n x2 2

0
2 0 0
1 n
x
3. Fie șirul  I n n1 , I n   dx . Folosind, eventual, faptul că:
0
x 1
a) 0  x  1, x   0,1 , să se arate că 0  I n  ln 2 (șirul este mărginit)
n

1 1
b) 1  x  1  2, x  0,1 , arătaţi că  In  , n 
2  n  1 n 1
c) 0  x n  x n1  1, x  0,1 , să se arate că I n  I n 1 , n  
(șirul este descrescător).

4. Fie funcţia f n : 0,1  , f n  x   1  x , n   

n

.
1
a) Calculaţi  f  x dx;
2
n
0
1
1
b) Folosind, eventual, faptul că 1  x  x, x   0,1 , să se arate că  f  x  dx  n  1 , n 
0
n

1 1 1
c) Să se arate că  f  x dx   f  x  dx  2 f  x  dx, n 
0
n
0
n2
0
n 1 ,n  2

1
5. Fie funcţia f :  , fn  x   ,n 
.
1  e nx
1 1 1
1
a) Să se calculeze  f  x dx
0 1
b) Să se arate că  f  x  dx   f  x  dx, n 
0
n 1
0
n

1 n2
1
c) Folosind, eventual, inegalitatea e x  x  1, x  , să se arate că  f  x  dx  n ln 2
0
n

6. Fie funcţia f : 0,1  , f n  x   x n  1  x  , n  

n
. Fără a calcula integralele, arătați că:
1 1 1
a)  f n  x dx  0 b)  f n1  x  dx   f n  x  dx, n 
0 0 0
1
1 1
c) Arătaţi că x  este punct de minim al funcţiei şi arătaţi că
2  f  x dx  2
0
n n 1

1/2
 1 3
d) Dacă x   0,  , arătați că 0  x n  1  x  și lim  f n  x dx 
n
n
 2 n 
0
8
1
e) Calculați lim  n f n  x dx
n 
0
1 1
7. Fie integrala I n   x n e x dx, n  
, I 0   e x dx . Arătaţi că:
0 0

1 e
a) I n  e  1; b)  In  , n  ; c) I n  I n 2  2 I n 1 , n  , n  2
n 1 n 1
8. Fie funcţia f :  , f  x   1  x  x 2  ...  x 2 n , n  
. Arătaţi că:

123
 x 2 n 1
1/2

a)  x  1 f  x   x 2 n 1
 1, x  . b) f  x   0, x  . c)  dx   ln 2, n 
0
x 1
9. Fie funcţia f :  , f  x   e  x. Folosind inegalitatea e  x  1, x  , arătaţi că:
x x

1
1
1
4
1

 dx  1; b)  e x dx  ; c)  e x dx  .
2 2
a)
0
f  x 0
3 0
4
10. Să se arate că şirurile  I n n  sunt monotone.

1 n 1 2 n 1
dx; c) I n   cos n xdx; d) I n    x 2  1 dx;
x x
a) I n   b) I n   2
n
dx; ;
0
2x  3 0
x  2x  3 0 0
n 1 1 n 1
x
e) I n   x 4  1dx; f) I n   e dx;
x
g) I n   ln xdx; h) I n  
3
5
dx;
1 1/ n 1/ n n
x 1
11. Să se arate că şirurile următoare sunt mărginite

1 n 1 n 2
x x
a) I n   dx, n  
; b) I n   dx, n  
; c) I n   sin n xdx, n  

0
x 1
2
0
x  x 1
2
0
n 1
x 1
1/ n

e 

d) I n  x2
dx, n  ; e) I n  dx, n  ;
0 n
x 1
n 1
3x  2


12. Fie integrala I n  dx, n  .
n
x
a) Calculați I1 . b) Arătați că şirul  I n n1 este crescător. c) Determinați lim n  I n  3 .
n 
1
13. Se consideră şirul  I n n1 dat de I n   x n e x dx, n  
3
.
0

a) Să se calculeze I 2 . b) Să se arate că şirul  I n n1 este convergent.

c) Deduceți formula de recurență de recurență a șirului; d) Să se calculeze lim I n şi lim nI n .
n  n
 /3
14. Se consideră şirul  I n n1 dat de I n   cos
n
x  dx, n  
.
 /6

a) Arătați că: I n  I n2  2I n1 , n  ; b) Calculați lim I n
n 

15. Fie funcţia f :  0,1  1, 2 o funcţie continuă. Arătați că:

1 1
1
 x   3 f  x   2  0;  f  x  dx  2 f  x  dx  3 .
2
a) f b)
0 0
1 n
x
15. Fie şirul  I n n1 cu I n   dx, n   . Arătați că pentru n   au loc inegalitățile:
0 x3
1 1 1 1 1 1
a) I n 1  I n ; b)  In  ; c)    n  1 I n   .
2  n  1 3  n  1 2 16  n  2  2 6 3  n  2

124
 1
xn
16. Se consideră şirul  I n n1 dat de I n   dx, n  
.
0
x4
a) Deduceți o formulă de recurență pentru șir.
b) Arătați că șirul  I n n1 este convergent.
1 1
c) Arătați că  In  , n   și calculați lim I n
5  n  1 4  n  1 n 

1 1 1 4 
d) Demonstrați inegalitatea   nI n   , n  și calculați lim nI n
5 4  n  1 5 25  n  1 n

1
n
17. Se consideră şirul  I n n1 dat de I n   e x dx, n  
3
.
0

a) Arătați că șirul  I n n1 este monoton.

b) Calculați lim I n
n 
n 1
x
18. Se consideră şirul  I n n1 dat de I n   dx, n  
.
n
x2
a) Arătați că șirul  I n n1 este monoton.
b) Calculați lim I n
n 

c) Calculați lim n 1  I n 
n 
x
19. Arătați că lim  f  t dt  , unde f :  cu :
x 
0

a) f  t   et b) f  t   ln  t 4  t 2  2  ; c) f  t   t 2021  t  1.
2

x
20. Se consieră funcția f :  , f  x  . Arătați că lim an  0, unde:
x x4
2 n
1 1 b
a)an   x  f  x dx; b)an   f
2n n
 x  dx; c)an   f n  x  dx, 0  a  b.
1 0 a

P4,5,6,7. Funcţii integrabile

1) Să se arate că următoarele funcţii sunt integrabile:
e x , x  0  x, x  1
a) f :  1,1  , f  x    b) f :  0, 2  , f  x    x
1  x, x  0 2 , x  1
 2 x , x  0
c) f :  1,1  , f  x    d ) f : 0,1  , f  x    x 
0, x  0
e) f :  1,1  , f  x    x  ; f ) f :  1,1  , f  x    x
2. Se consideră o funcţie f :  , cu proprietatea xf  x   sin x, x  .
a) Să se arate că funcţia f este integrabilă pe intervalul 0,  / 2 .

125
 
2
b) Să se arate că  f  x  dx  cos1
1
3. (Exemplu de funcţie care admite primitive, dar nu este integrabilă)
 1 2 1
2 x cos 2  sin 2 , x  0
Fie funcţia f :  0,1  , f  x    x x x . Să se arate că funcţia f
0, x  0
a) este nemărginită; b) admite primitive; c) nu este inegrabilă.
4. (Exemplu de funcţie care este integrabilă, dar nu admite primitive)
 x  1, x  0
a) f : 0, 2  , f  x    x ; b) f : 0, 2  , f  x    x ; c) f :  0, 2  , f  x   
2, x  0
(   ,   reprezintă partea întreagă, respective partea fracționară a unui număr real)

P8. Funcţii periodice

P8) Dacă f :  este o funcţie continuă şi periodică, cu perioada T>0, atunci
a T T nT T
1)  f  x dx   f  x dx; 2)  f  x dx  n  f  x dx, n  
.
a 0 0 0

1. Fie funcţia f :  , f  x   cos x . Arătați că:

 n
a)  este perioadă a funcţiei f ; b)  f  x  dx  2 ; c)  f  x  dx  2n, n  

0 0

2. Fie funcţia f :  , f  x    x. Verificați egalitățile:

1 1
1 1
a) 1 este perioadă a funcţiei f ; b)  f  x  dx  ; c)  f 2  nx  dx  ;
0
2 0
3
1 1
n
 1
x
1
e) lim  2 dx  f ) lim  dx  ln 2
f  x 1 f  x 1
n
n n  n x  x
 f  x  dx  2 , n 
4
d) 0 0

3. Fie funcţia f :  , f  x   sin x . Să se calculeze:

n x n
1
 f  x  dx ; b) lim   f  x  dx  f  x  dx
3
a) c)
x  x
0 0 0
x 1
4. Se consideră funcţiile f :  , f  x    x 1   x şi F :  , F  x   f t  dt.
x
n 1
a) Demonstraţi că f admite primitive. b) Verificaţi egalitatea  f  x  dx  n  f  x  dx, n.
0 0
x

 f  t  dt
c) Să se calculeze lim 0
d) Să se demonstreze că funcţia F este constantă.
x  x

126
 1
5. Fie funcţia f :  , f  x 
sin x  cos 4 x
4


a) Arătați că este perioadă pentru funcţia f .
2
 
b) Arătaţi că F :  0,   , F  x   este o primitivă a funcţiei f pe  0, 
1 tg 2 x
arctg
 4 2 2  4
2 2 n

c) Determinaţi o primitivă a lui f pe  0,  ; d) Calculați  f  x  dx şi  f  x  dx, n   .
 2 0 0

TEOREME DE MEDIE
 Teorema 1. Dacă f :  a, b  este o funcţie continuă pe  a, b , a  b , atunci există c   a, b
b
astfel încât  f  x  dx  f  c b  a  .
a

 Teorema 2. Dacă f , g :  a, b  sunt două funcţii continue, g  x   0, x   a, b , atunci

b b
există c   a, b astfel încât  f  x  g  x  dx  f  c   g  x  dx.
a a

1.Aplicaţi teorema de medie şi determinaţi valoarea medie pentru fiecare dintre funcţiile:
1
a) f : 1,3  , f  x   x 2 ; b) f : 1, e   , f  x   ln x; c) f :  1,1  , f  x   .
1  x2
1 x n 3 n2
x3 x2
x 0 
2. Arătaţi că: a) lim e t 2
dt  0; b) lim n  6 dx  3; c) lim n  7
3 5
dx  2.
1
n 
n
x 1 n 
n
x 2

TEOREMA DE EXISTENŢĂ A PRIMITIVEI UNEI FUNCŢII CONTINUE

Teorema 1. Fie f :  a, b  o funcţie continuă. Atunci funcţia F :  a, b  ,
x
F  x    f  t  dt , x   a, b  este o primitivă a lui f care se anulează în a.
a

Teorema 2. Fie f :  a, b  o funcţie continuă şi g :  a, b  o primitivă a lui f

x

care se anulează în x0   a, b . Atunci g  x    f  t  dt , x   a, b 

x0

Obs. Fie funcția f :  continuă pe și F o primitivă a sa. Atunci au loc egalalitățile:

x 
  f  t  dt  '  f  x  , x  , a 
a 
'
 b x  
 
  f  t  dt   F  b  x    F  a  x    F '  b  x    b '  x   F '  a  x    a '  x  , x 
'

 a x  
 

127
1. i) Să se calculeze derivatele următoarelor funcţii:
x 2x x2
a ) f  x    e dt , x  ;
t2
b) f  x    e dt , x  ; t2
c ) f  x    et dt , x  ;
2

0 0 x
x 2x 3x
d ) f  x    sin t 2 dt , x  ; e) f  x    tgt 2 dt , x  ; f ) f  x    sin t 2 dt , x  ;
0 0 2x
x

 sin t dt
3

t2 1
x 2x

ln 1  t  t 2  dt;
1 1
ii) Calculați: a ) lim
x 0
0

x4
; b) lim
x 1 
x 1 1
c) lim
x 0 x 
x
t3 1
dt ;
x x x

 1  cos t dt;  1  t  cos t 2 dt  1  t  cos t 2 dt

1 2 1 2 1 2
d) lim e) lim f) lim
x 0 x5 0
x 0 x3 0
x  x3 0

F  x   F 1 1 1
2. Determinați lim ,  xf  x  dx,  F  x dx și ecuația tangentei la graficul lui F în
x 1 x 1 0 0

punctual T 1, F 1  pentru funcțiile f , F :  :

x 1
i) f  x   e  x2
, şi F  x    f  t  dt. ii) f  x   cos x , F  x    f  t  dt.
2

1 x
2x 2x

iii) f  x   sin x2 , F  x    f  t  dt. iv) f  x   1  x 2 , F  x    f t  dt.

2 x 1
x 2x
 , F  x    e t dt și G  x    8  t 3 dt
3
3) a) Studiați monotonia funcțiilor: F , G : 3

1 1
x
 , F  x    e  t dt și
3
b) Determinați punctele de extreme ale funcțiilor: F :
1
x2
G :  1, 2  , G  x    1  t 
2 5
dt
1
c) Determinați punctele de inflexiune, intervalele de concavitate și convexitate ale funcțiilor:
0
 ,G  x   1  t 
2 5
x G: dt
F:  , F  x    t e dt și 3 t 2x

1
x

4) Să se determine f : 0,     derivabilă, dacă x   f t dt  x  2 f x , x  0.     

0
sin2 x cos2 x
  
5) Arătați că 
0
arcsin tdt  
0
arccos tdt 
4
, x  0,  .
 2
x
 , F  x    et dt. Arătați că ecuația:
2
6) Se consideră funcția F :
0

a) F  x   x are soluție unică în . b) F  x   2021 are soluție unică în  0,   .

128
APLICAŢII ALE INTEGRALEI DEFINITE
Interpretarea geometrică a integralei definite a unei funcții pozitive.
Aria unei suprafețe plane
1.Aria suprafeţei plane mărginită de graficul unei funcţii continue şi pozitive f :  a, b   ,
dreptele x  a, x  b şi axa Ox (  f   x, y  x   a, b , 0  y  f  x  ).
b
 A   f    f  x dx
a

2.Aria suprafeţei plane mărginită de graficul unei funcţii continue f :  a, b  ,

dreptele x  a, x  b şi axa Ox (  f   x, y  x   a, b , 0  y  
f  x  ).
b
 A   f    f  x  dx
a

3.Aria suprafeţei plane mărginită de graficele a două funcţii continue f , g :  a, b  şi

dreptele x  a, x  b .
b
 A   f , g    f  x   g  x  dx
a

1. Calculaţi aria suprafeţei plane mărginită de axa Ox, dreptele x  a, x  b şi graficul funcţiei
f :  a, b  :
a) f : 0,1  , f  x   x; b) f : 0,1  , f  x   e x ;
c) f :  1, 0  , f  x   x; d ) f :  2, 0  , f  x   x3 ;
2. Calculați ariile suprafeţelor plane determinate de graficele funcţiilor f :  a, b  , axa Ox şi
dreptele x  a, x  b .
1
a) f :  0,1  , f  x   x 2010  2010 x ; b) f : 1, 2  , f  x    x;
x
c) f :  1,1  , f  x   x; d ) f : 0,    , f  x   cos x;
1
e) f : 1, 2  , f  x   2010
 x 2009 ; f ) f :  0, 2  , f  x   x  1;
x
1 x
g ) f :  0,1  , f  x   ; h) f :  2, 2  , f  x   ;
x 1 x 1 2

x2 x
i ) f : 1,3  , f  x   ; j ) f :  1, 2  , f  x   ;
x x2
1 x 1
l ) f :  1,1  , f  x   2 ; m) f : 0,1  , f  x   2 ;
x  2x  2 x 1
1
n) f : 1, 6  , f  x   ; o) f : 0, 4  , f  x   2 x  1;
x3
x
p ) f :  1,1  , f  x   ; r ) f :  0,1  , f  x   4  x 2 ;
4  x2

129
 x
s ) f :  0,1  , f  x  x 2  6 x  10; ş ) f :  0,1  , f  x  ;
x2  4x  5
t ) f : 0,1  , f  x   sin  x; ţ ) f : 0,1  , f  x   cos  x;
 
u ) f : 0,   , f  x   sin 2 x; v) f :  0,    , f  x   cos 3 x;
 2
ln x 1 
w) f : e, e 2   , f  x  ; x) f :  , e   , f  x   ln x;
x e 
4 x, x  0  x
 xe , x  0
y) f :  1,1  , f  x    z ) f :  1,1  , f  x    2 .
2 x  1, x  0 
 xe x
, x  0
3. Să se calculeze ariile suprafeţelor plane cuprinse intre graficele funcţiilor f , g :  a, b 
a) f , g : 0,1  , f  x   x 2 , g  x    x 2  8; b) f , g : 0, 2  , f  x   x, g  x   x 2 ;
c) f , g :  , f  x   x 2 , g  x    x 2  2; d) f , g :  , f  x   x3 , g  x   x
e) f , g : 0,  / 2  , f  x   sin x, g  x   cos x; f , g : 0, 2   , f  x   sin x, g  x   cos x.
4. a) Să se determine aria suprafeţei cuprinsă între parabolele de ecuaţii y  x 2 şi y 2  x .
b) Să se determine aria suprafeţei cuprinsă între parabola de ecuaţie y  x 2 şi dreapta de ecuaţie
y  2x .
c) Să se calculeze aria suprafeţei A   x, y   2

x 2  y 2  r 2 , r  0 (discul de rază r ).

 x2 y 2 
d) Să se calculeze aria suprafeţei A   x, y   2
2
 2  1, a  0, b  0  .
 a b 
e) Interiorul cercului de ecuaţie x 2  y 2  4 este despărţit de parabola de ecuaţie y 2  3 x în două
regiuni. Să se găsească aria fiecăreia dintre ele.
5. a) Se consideră funcţia f :  f  x    x 2  2 x .
i) Să se calculeze aria suprafeţei plane determinate de graficul funcţiei f şi axa Ox .
ii) Să se determine ecuaţia dreptei paralele cu Oy şi care împarte suprafaţa de la a) în două
suprafeţe de arii egale.
iii) Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin origine şi care împarte suprafaţa de la punctul
a) în două suprafeţe de arii egale.
b ) Aceleaşi cerinţe ca la a) ,pentru funcţia f :  , f  x   3x 2  6 x
e x , x  0
6. Fie funcţia f :  , f  x   . Notăm cu s  a  aria suprafeţei plane determinată
2 x  1, x  0
de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele x  a, x  1, a  0. Calculați:
a) s  0  ; b) s  1 ; c) lim s  a  .
a 

130
VOLUMUL CORPURILOR DE ROTAŢIE

Volumul corpului de rotaţie C f   x, y, z  x   a, b , 0  y 2


 z 2  f 2  x  determinat de funcţia
continuă f :  a, b  
b
Vol  Cr     f 2  x  dx
a

1. Calculaţi volumele corpurilor de rotaţie determinate de următoarele funcţii f :  a, b  :

a) f : 0,1  , f  x   x; b) f : 0,1  , f  x   e x ;
c) f :  0, 2  , f  x   x2 ; d ) f : 0, 4  , f  x  x;
e) f : 0,1  , f  x   2 x ; f ) f : 0,1  , f  x   e x ;
1 1
g ) f : 1, e  , f  x   ; h) f : 1, 2  , f  x   ;
x x
2.Se consideră funcţiile:
1
a) f :  0,1  , f  x   x  1; b) f : 1, 2  , f  x    x;
x
c) f : 0, 2   , f  x   sin x; d ) f : 0,    , f  x   cos x;
x2 x
e) f : 1,3  , f  x  ; f ) f :  1,1  , f  x   ;
x 4  x2
1 
g ) f :  , e  , f  x   ln x, h) f :  0,1  , f  x   xe  x
e 
x
i ) f :  0,1  , f  x   ; j ) f :  0,1  , f  x   x 2  x  1;
x 1 2

1
k ) f : 1, 2  , f  x   2  x 2 ; l ) f :  0,1  , f  x   e x  1;
x
x2
m) f :  0,1  , f  x   ; n) f :  0,1  , f  x  x  4 x 2  4;
4
x2  4
x 1 x
o) f : 0,1  , f  x   ; p) f : 0,1  , f  x   ;
x 1 x  2x  5
4 2

Să se calculeze volumele corpurilor de rotaţie determinate de funcţiile de mai sus.

3.a) Se consideră funcţia f :  f  x    x 2  2 x .Să se calculeze volumul corpului de rotaţie
determinat de graficul funcţiei f şi axa Ox
b ) Se consideră funcţia f :  f  x    x 2  2 x . Să se calculeze volumul corpului obţinut
prin rotirea în jurul axei Ox a suprafeţei cuprinsă între graficul funcţiei f şi dreapta y  x

131
ALTE APLICAŢII ALE INTEGRALEI DEFINITE
1. Lungimea graficului unei funcţii derivabile cu derivata continuă
Teoremă. Dacă funcţia f :  a, b  este derivabilă, cu derivata continuă, atunci
a) graficul lui f are lungime finită
b
l  f    1   f '  x   dx
2
b)
a

2. Aria suprafeţelor de rotaţie

Teoremă. Dacă funcţia f :  a, b    este derivabilă, cu derivata continuă, atunci
a) suprafaţa de rotaţie determinată de f are arie şi
b
A  f   2  f  x  1   f '  x   dx
2
b)
a
3. Centre de greutate
3Dacă A este o placă plană care se identifică cu o mulţime de forma  f , g , unde f , g :  a, b  sunt
funcţii continue, atunci centrul de greutate al lui A este, prin definiţie, punctul  xA , y A   2
ale cărui
coordonate sunt
b b
1
 x  f  x   g  x dx 2a  f 2  x   g 2  x  dx
xA  a
b
, yA  b
.
  f  x   g  x dx
a
  f  x   g  x dx
a

Exerciţii
1. Să se calculeze lungimile graficelor următoarelor funcţii:
a ) f  x   ln x, x   3, 8  ; b) f  x   x , x  1, 2 ;

 
c) f  x    e  e  , x   0,1 ;
1 x x

d )f x  ln cos x , x  0,  ;
2  4
2. Să se calculeze ariile suprafeţelor de rotaţie determinate de funcţiile:
x2  
a ) f  x   , x   0,1 ; b) f  x   sin x, x  0,  ;
2  2
c) f  x    e x  e  x  , x   0,1 ;
1
d ) aria sferei de rază r.
2
3. Să se calculeze centrele de greutate ale următoarelor plăci plane omogene:
a) A   x, y  0  y  1  x 2 , 1  x  1 ;  b) A   x, y  0  y  sin x, 0  x   

132
CALCULUL LIMITELOR DE ŞIRURI CU AJUTORUL SUMELOR RIEMANN

 Fie funcţia integrabilă f :  a, b  ,  n   a  x0  x1  x2  ...  xn  b  diviziune a

intervalului  a, b  , lim  n  0 şi   1 , 2 ,..., n  , k   xk 1 , xn  un sistem de puncte
n 

n b
intermediare. Atunci: lim 
n 
 f ,    lim
n 
 f k  xk  xk 1    f  x  dx
k 1 a

1 n
k
 Caz particular - suma Riemann  f      f , 
n k 1  n 
- f :  0,1  , f funcție integrabilă

- șirul diviziunillor echidistante  n   0, , ,...,  , lim  n  0

1 2 n
 n n n  n 

k 1 k  1 2 n
-punctele intermediare  k   
k
,  , k  1, n,    , ,...,  .
n  n n n n n
k
1
1 n
Atunci: lim
n  n

k 1
f    lim 
 n  n
 f ,     f  x  dx
0

1. a) Să se scrie sumele Riemann pentru funcţiile f :  0,1  , diviziunea echidistantă

 1 2 n 1 2 n
   0, , ,...,  şi punctele intermediare    , ,...,  :
 n n n n n n
1 x
a) f :  0,1  , f  x   ; b) f :  0,1  , f  x   2 ;
2x 1 x 1
c) f : 0,1  , f  x   sin  x; d ) f : 0,1  , f  x   cos  x;

f ) f : 0,1  , f  x   ln 1  x 2  .
1
e) f :  0,1  , f  x   ;
2x  3
b) .Să se scrie sumele Riemann pentru funcţiile f : 1,3  , f  x   x 2 , diviziunea echidistantă
 2 4 2n   2 4 2n 
   1,1  ,1  ,...,1   şi punctele intermediare    1  ,1  ,...,1  .
 n n n   n n n 
2. Să se arate că şirurile următoare sunt sume Riemann asociate unor funcţii f . Detrminaţi
funcţia f , diviziunea  , sistemul de puncte intermediare şi calculaţi limitele şirurilor:
1 1 1 1 n n n n
a) an     ...  ; b) an  2 2  2  2 2  ...  2
n2 n4 n6 n  2n n 1 n  2 n  3
2
n  n2
n n n n 1 n k
c ) an  2  2  2  ...  2 ; d )an   cos 2 .
2n  2n  1 2n  4n  4 2n  6n  9 5n n k 1 n
n 1 n2 nn 1  1 1 1 
e) an   2  ...  2 ; f ) an     ...  ;
n 1 n  2
2 2 2
n  n2 n  n 1 n2 nn 

133
 1 n 1 1 n k n
 k2  1 2n k
g ) an  
n k 1 2n  3k
; h)an   sin 2
n k 1 n
; i )an  n
 1  2  ;
k 1  n 
j ) an  
n k 1
sin 2
2n
;

1 1 1
k) an    ... 
n n2
n  3n
2
n   2n  1 n
2

x
3. a) Să se demonstreze inegalităţile:  ln  x  1  x, x  1
x 1
n
1 n
n  3k  1 n 1
b) Folosind a), să se arate că    ln 
k  0 n  3k  1 k 0 n  3k k  0 n  3k
n
n  3k  1 n
n  3k  1
c) Arătaţi că lim  ln  ln 3 4 d) Calculaţi lim 
n 
k 0 n  3k n 
k 0 n  3k
n
k
4. Se consideră funcţia f :  0,1  derivabilă şi cu derivata continuă. şi an   cos .
k 0 n
1
an 1
a) Să se calculeze lim b) Să se arate că lim n  x pn f  x  dx  f 1, p  0
n  n n  p
0
1
x
c) Să se calculeze lim an  x pn sin dx, p  0
n  2
0

APLICAȚII-Calculul unor limite de șiruri

1 1
1) lim  f  x n dx  f  0  2) lim  x n  f  x  dx  0, a   1;1
n  n 
0 a

1 1 1
3) lim n  x  f  x  dx  f 1 , a   1;1
n
4) lim n  x  f  x  dx   f  x  dx
n n
n  n 
a 0 0

Aplicaţia 1:Dacă f :  0,1  este o funcţie derivabilă, cu f ' continuă , atunci

1
lim  f  x n dx  f  0 
n 
0
1 1 1 1

Soluţie A1:  f  x dx  f  0     f  x n   f  0  dx    x n  f '  cn  dx   x n  f '  cn  dx 

n

0 0 0 0
1
, cn   0, x n 
1
 sup f '  cn   x n dx  sup f '  cn  
x0,1 0 x0,1
n 1
Exemple. Să se calculeze:
1 1 1 1
c) lim  arctg 1  x  dx; d ) lim  ln 1  x 2 n  dx;
1
a) lim  x  1dx; n
b) lim  dx; n
n  n  1  x 2 n n  n 
0 0 0 0

x 2 x 2
1 n 2 n 1 1
e) lim  dx; f ) lim  dx; g ) lim  sin x3n dx; h) lim  cos x5n dx.
n 
0
xn  1 n 
0
xn  1 n 
0
n 
0

134
 x n 1
1 1
xn
i) lim  n dx; j ) lim  dx;
n  x  1 n  xn  1
0 0

1
Aplicaţia 2: Dacă f :  0,1  este o funcţie continuă , atunci lim  x n f  x  dx  0
n 
0

Soluţie A2: f :  0,1  continuă pe  0,1  f este mărginită pe  0,1 , deci există a, b  :
a  f  x   b, x  0,1. Înmulțim inegalitatea cu x n , integrăm pe  0,1 , și obținem
1
a b
  x n f  x  dx  . Trecem la limită în inelalitatea obținută și deducem concluzia.
n 1 0 n 1
Exemple: Să se calculeze:

1 1 n 4 1 2
x sin x
n  
a) lim  x n
x  1dx; b) lim 
2
dx; c) lim  x arctgxdx;
3n
d ) lim tg n xdx; e) lim  n dx;
n  n  1  x 2 n  n  x
0 0 0 0 1

Aplicaţia 3: Dacă f :  0,1  este o funcţie derivabilă , cu derivata continuă ,

1
atunci lim n  x n f  x  dx  f 1
n 
0

Soluţie A3: Integrând prin părţi obţinem:

1

 
1 1
n  x f  x  dx   nx n 1
 xf  x  dx  f 1   x  f  x   xf  x  dx.
n n '

0 0 g' f 0
0, conform aplic.2 

Exemple. Să se calculeze:

1 1 n 1 4
x
a) lim n  x n x 2  1dx; b) lim n  dx; c) lim n  x3n arctgxdx; d ) lim n  tg n xdx;
n 
0
n 
0
1  x2 n 
0
n 
0

x n 1
1 1 1 1
e) lim n  x 2 n e2 x dx; f ) lim n  x 4 n sin xdx; g ) lim n  x n  2 cos  xdx; h) lim n  dx.
0 1
n  n  n  n  3
x
0 0 0

Aplicaţia 4:Dacă f :  0,1  este o funcţie continuă , atunci

1 1
lim n  x f  x dx   f  x  dx
n n
n 
0 0

Soluţie A4:
Integrăm prin părți și notăm F  x    f  x  dx ( f continuă  fadmite primitive )
1 1 1 1
n  x f  x dx  n  x  x
n n n 1
f  x dx  F 1   F  x  dx  F 1  F  0   F  x    f  x  dx .
n n 1
0
0 0 f 0 0
g'

135
Exemple. Să se calculeze:
1 1 1
xn
a) lim n  dx; b) lim n  x e dx; n xn
c) lim n  x n x 2 n  1dx;
n 
0
1  x2n n 
0
n 
0
1 1 1
d ) lim n  x arctgx dx;
n n
e) lim n  x sin x dx;
3n 3n
f ) lim n  x 2 n cos x 2 n dx;
n  n  n 
0 0 0
1 1 1

 x e dx  x sin x dx x
n
n x n n n
cos x n dx
0 0 0
g ) lim ; h) lim i ) lim .
n  1 n  1 n  1

 x e dx x  x ln 1  x  dx
n x n n
sin xdx
0 0 0
n 2n n
1 2  1 2  1 1 
j ) lim   dx  k ) lim   dx  l ) lim   dx 
 0 2 x  0 2 x  0 1 x
n  n n  3 n n  n
  
1 n
1. Se consideră şirul  I n n1
nx
dat de I n   n dx, n  
.
0
x  1
1
a) Să se calculeze I1 şi I 2 . b) Arătaţi că I n  ln 2   ln 1  x n  dx, n  
. c) Calculaţi lim I n
n 
0
1
2. a) Să se studieze convergenţa şirului  I n n definit prin I n   x n arctgxdx
0
1

 x arctgxdx
n

b) Să se calculeze lim I n , lim nI n şi lim 0

;
n  n n  1

x
n n
sin x dx
0

c) Deduceţi formula de recurenţă a şirului  I n n

Exerciţii recapitulative
1
1. Fie funcţia f :  0,1  , f  x   . Să se calculeze:
x 1
a) aria suprafeţei plane mărginită de graficul f , axa Ox şi dreptele x  0, x  1
1
b) volumul corpului de rotaţie determinat de graficul , axa Ox şi dreptele x  0, x  1
f
1 1 1 1
c) Să se calculeze lim an , an     ...  , n  
n  n 1 n  2 n  3 nn
d) Să se arate că f    f    ...  f    n ln 2, n  
1 2 n
n n n
1
2. Fie funcţia f :  0,1  , f  x   2 . Calculați:
x 1

136
 x
a) aria suprafeţei mărginită de graficul g , g  x   , axa Ox şi dreptele x  0, x  1 .
f  x
b) volumul corpului de rotaţie determinat de graficul funcţiei h  x 2  1  f  x  , axa Ox
n n n n
c) Să se calculeze lim an , an   2  2 2  ...  2 .
n  n 1 n  2 n  3
22 2
n  n2
3. Fie funcţia f : 0,1  , f  x   sin  x . Să se calculeze
a) aria suprafeţei plane mărginită de graficul f , axa Ox şi dreptele x  0, x  1
b) volumul corpului de rotaţie determinat de graficul f , axa Ox şi dreptele x  0, x  1
 1n  n k
c) lim an , an   e  1   sin
n 
  k 1 n
4. Fie funcţiile f :  , f  x   ln 1  x 2  , g : 0,1  , g  x   f  x . Calculaţi:

a)aria suprafeţei plane mărginită de graficul h, h  x   f  

e x  1 , axa Ox şi dreptele x  0, x  1
b) volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei g în jurul axei Ox.
 1 2  n   n 1
c ) lim an , an   f    f    ...  f     ln
n 
 n n  n  n

5. Fie funcţiile f , g :  , e   , f  x  
1 ln x
, g  x   xf  x  . Determinaţi:
e  x
1
a) aria suprafeţei plane mărginită de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele x  , x  e .
e
b) volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei g în jurul axei Ox.
c) a  1, e astfel încât aria suprafeţei cuprinsă între graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele
x  a, x  e să fie egală cu 0,375 .
1  1  2  n 
d) lim an , an   f 1    f 1    ...  f 1    .
n  n  n  n  n 
6. Fie funcţiile f  , f  x   xe x , g : 0, a   , g  x   f  x  e x . Determinaţi:
:
a) a  0 ,astfel încât volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei g în jurul axei Ox
să fie egal cu 9 .
b) lim s  a  , unde s  a  aria suprafeţei plane mărginită de graficul f , axa Ox şi x  a, x  0
a 

1  1n 2 n

c) Să se calculeze lim bn , bn  2 1 e  2  e  ...  n  e 
n n
n  n  
x3 sin x
7. Se consideră funcţiile f :  , f  x   sin x  x  ,g: 
 , g  x  . Se admite
6 x
cunoscut faptul că f  x   0, x  0.
1
11 sin x x2
a) Să se arate că  sin xdx  b) Să se arate că  1  , x  0 .
0
24 x 6

137
c) Notăm cu s  a  aria suprafeţei plane determinată de graficul funcţiei g , axa Ox şi dreptele
x  a, x  1. Să se arate că lim s  a   0,9. `
a 0
a 0

x2
8. Se consideră funcţia f , g :  , f  x   cos x  1  , g  x   cos x 2 .
2

2
a) Să se calculeze  f  x dx.
0
x x
f  t dt şi lim 5  f  t dt.
1 1
b) Să se calculeze lim 5 
2 2
x 0 x x  x
0 0

c) Notăm cu A aria suprafeţei plane determinată de graficul funcţiei g , axa Ox şi dreptele

x  0, x  1 Să se arate că A  0,9.
9. Fie funcţia f :  0,1  , f  x   x x 2  1 . Să se determine:
a) volumul corpului de rotaţie determinat de graficul f şi axa Ox;

x
1
b) aria suprafeţei plane mărginită de graficul f şi axa Ox; c) lim 2
x 0 x  f  t  dt .
0
1 n
x
10. Fie I n   dx, n 
0
2x 1

b) Studiați convergena şirului  I n n0

1 
a) Verificați egalitatea 2 I n  I n 1  , n  ;
n
1 1
c) Arătați că  In  d ) Calculați lim I n şi lim nI n .
3  n  1 3n n  n

1
xn 1
11. Fie f n :  , fn  x   ,n 
, f0  x   şi I n   f n  x  dx. Arătați că:
x2  2x  2 x  2x  2
2
0

b) şirul  I n 
1
a) I n  2 I n 1  2 I n  2  , n  2 este convergent.
n 1 n 0

1 1 1
c)  In  , n  2 d) lim I n  0 şi lim nI n 
5  n  1 5  n  1 n  n  5
x x2
1 1
e) lim   f 0  t  dt 
1
x 0 x 2
f) lim 2
x 0 x  f  t  dt  
0
x 0 0 x 0 x
2
12. Se consideră şirul  I n n  , unde I n    2 x  x 2  dx, n 
n 
.
0

a) Să se calculeze I 2 . b) Să se determine formula de recurenţă a lui I n

c) Arătaţi că şirul  I n n este convergent. d) Arătați că lim I n  0.
n 

138
 1 1
xn
13 . Se consideră şirul  I n n , unde I 0   2
1
dx şi I n   2 dx, n   .
0
x 1 0
x 1
1
a) Să se calculeze I 0 , I1 şi I 2 . c) Să se arate că I 2 n   I 2 n  2 , n  , n  2.
2n  1
d)Calculaţi lim 1     ...   1 
1 1 1 n 1 1 
b) Să se calculeze lim I n şi lim nI n ;   I0.
n  n  n 
 3 5 7 2n  1 
x
1
14. Se consideră funcţiile f :  , f  x   şi F :  , F  x    f  t  dt.
2  sin x 0
 /2
a) Să se calculeze I n   f  x   cos x  dx;
0
b) Studiați monotonia funcţiei F

F  x   F  0
c) Calculați lim ; d) Arătați că lim F  x   
x 0 x x 
x
15. Fie funcţia f :  1,1  , f  x    e arcsin t dt.
0

a) Să se arate că funcţia f este strict monotonă. c) Să se calculeze f 1 .


2
cos n x
16. Fie funcţia f :  cu f  x  f   x   1, x  şi şirul  I n n , I n   1  f  x  dx, n 

..

2
 /2

a) Să se arate că I n   cos x  dx; 
n
b) Să se arate că nI n I n 1  n  .
0
4


 2
17. Se consideră şirul  I n n , unde I 0  şi I n   sin n xdx, n  
.
2 0

n 1
a) Să se calculeze I1 şi I 2 . b) Să se arate că şirul I n 
I n  2 , n  , n  2 .
n
In n 1 I
c) Să se deducă inegalităţile 1   , n   şi să se calculeze lim n .
I n 1 n n  I n 1
18. Fie funcţia f :  , f  x   x 2  1
a) Arătați că funcția f admite o primitivă impară.
b) Determinați aria suprafeței plane determinată de funcția f , axa Ox și dreptele x  0, x  1
2x
1
c) Calculați lim
x 0 sin x
  f t dt
x
3

19. Fie șirul  I n 

arcctgx
n 0
definit prin I n  1
xn
dx, n 

a) Arătați că I n 1  I n 1  2 I n , n  .
b) Studiați convergența șirului. c) Calculați lim I n .
n 

139
 x
arctgx 2
20. Fie funcţiile f , F :  , f  x  , F  x    f  t  dt .
1  x2 0

1   2
a) Să se arate F  x   F    arctgx  , x  0. b) Să se calculeze lim F  x 
 x 2 8 x 

Relaţii între clase de funcţii reale:


D  a, b   f :  a, b   
f derivabilă pe  a, b  ;


C  a, b   f :  a, b   f continuă pe  a, b 

P  a, b    f :  a, b   f admite primitive pe  a , b  ;

I  a, b    f :  a, b   f int egrabilă pe  a, b 

M  a, b    f :  a, b   f monotone pe  a , b  ;

Mg  a, b    f :  a, b   f mărginite pe  a, b 

PD  a, b    f :  a, b   f cu proprietatea lui Darboux pe  a , b 

D  a, b  C  a, b  I  a, b   Mg a, b 
M  a, b  I  a, b  Mg  a, b
D  I   C  I   P  I   PD  I  , I interval din

1. Exemplu de funcţie continuă, dar nederivabilă f :  1,1  , f  x   x

1, x  1
2. Exemplu de funcţie integrabilă, dar discontinuă f :  0, 2  , f  x   
0, x  1
1, x  \
3. Exemplu de funcţie mărginită, dar neintegrabilă f :  0,1  , f  x   
0, x 
 x, x  1
4. Exemplu de funcţie integrabilă, dar nemonotonă f :  0, 2  , f  x   
  x, x  1

5. Exemplu de funcţie care admite primitive, dar este neintegrabilă

 1 2 1
2 x sin 2  cos 2 , x  0
f :  0,1  , f  x    x x x
0, x  0
6. Exemplu de funcţie integrabilă, dar care nu admite primitive

1, x  1
f :  0, 2  , f  x    ( are discontinuități de speța întâi, deci nu are PD)
0, x  1

140
Variantă de teză (SI)

1. Pe mulţimea se defineşte legea de compoziţie x  y  xy  5 x  5 y  a, x, y  şi

mulţimea G   5,   .
a) Să se determine a astfel încât G să fie parte stabilă a lui în raport cu " " .
b) Pentru a  30, să se demonstreze că G este grup abelian în raport cu legea " " .
c) Pentru a  30, să se determine grupul  ,  ştiind că funcţia f : G  , f  x   x  5 este
izomorfism de la grupul  G,  la grupul  ,  .
 0 1 
2. Fie matricea A  
1 0 
 şi mulţimea G  A n 
n 
.  
a) Să se arate că A2   I 2 şi că mulţimea G  I 2 ,  I 2 , A,  A .
b) Alcătuiţi tabla înmulţirii pe G
c) Arătaţi că  G,  este grup ( " " este operaţia de înmulţire a matricelor).

şi F :  1,   
2x
3. Se consideră funcţiile f :  1,    , f  x   ,
 x  1   x2  1
F  x   a ln  x  1  b ln  x 2  1  c  arctgx , unde a, b, c sunt parametri reali.
a)Să se determine a, b, c astfel încât F să fie o primitivă a funcţiei f .
1
b) Să se calculeze  f  x  dx .
0

c) Să se studieze monotonia funcţiei F în cazul în care F este primitivă a funcţie f .


 xe , x  0
x

4. Se consideră funcţia f :  , f  x    2
 x  x, x  0

a) Să se arate că funcţia f admite primitive şi să se determine primitivele lui f .
b) Este f primitiva unei funcţii? Justificaţi răspunsul.
f  x2 


c) Să se calculeze dx, pentru x  .
x

Variantă de teză (SI )

1.Pe mulţimea G   0,1 se defineşte legea de compoziţie asociativă x  y 

xy
.
2 xy  x  y  1
a) Determinaţi elementul neutru al legii.
b) Arătaţi că  G,  este grup.

 1 este un izomorfism de la grupul  G,  la

1
c) Stabiliţi dacă funcţia f : G  
, f  x 
x
grupul  
 ,  .

141
 1 0 0 1
2.Se consideră matricele A   , B    şi mulţimea G  I 2  aA  bB a, b  , a  1
0 0 0 0
a) Arătaţi că orice matrice din G este inversabilă.
b) Verificaţi dacă G este un subgrup al grupului multiplicativ al matricelor inversabile din
2 .

c) Determinaţi numărul elementelor de ordinul doi din G .

1x2  1 1
3. Se consideră funcţiile f , F : 1, 2  , f  x   , F  x   ln .
x x2  1 x
a) Arătaţi că F este primitivă a funcţiei f ;
f  ln x 
b) Calculaţi  dx, x  e, e 2  . c) Calculaţi x
3
 f  x dx, x  1, 2 .
x
x x
1 n
4. Se consideră funcţiile I n   2 dx, n  .
0
x 1
a) Să se calculeze I 0 . b) Să se verifice dacă I 0  I1  I 2  .
c) Să se arate că I 4 n 1  , n  .

Variantă de teză (SII )

1. Fie polinomul f  4X 5  aX , f  5  X , a  5

a) Să se determine a  5 
astfel încât f 1  3

b) Pentru a  1 , să se afle cătul şi restul împărţirii polinomului f prin polinomul 3X 2  1

c) Pentru a  1 , să se afle rădăcinile polinomului f .
2. Se consideră ecuaţia x3  2 x 2  2 x  a  0, a  cu x1 , x2 , x3 soluţiile ecuaţiei.
a) Dacă a  1 rezolvați ecuația
x1 x2 x3
b) Arătați că   x3 x1 x2 este număr întreg pentru orice a  .
x2 x3 x1
c) Determinați a știind că   x1  x2  x3    x1  x2  x3    x1  x2  x3   8
3. Se consideră funcţia f :  , f  x   ln  x 2  2 x  2  .
f  x
a) Calculați lim
1  x 
x 1 2

b) Aflați punctul în care tangenta la graficul funcției este paralelă cu dreapta y   x  2

c) Demonstrați inegalitatea f  x    x  1 , x  .
2

142
 1
4.Se consideră funcţia f n :  0,    , f n  x   .
1  xn
  1 
2
a) Verificați egalitatea   f n  x   f n   dx  1
1  x 
b) Determinați a  0 astfel ca aria suprafeței plane determinată de graficul funcției f1 , axa Ox şi
dreptele x  0, x  a este egală cu 1.
n
1 
c) Calculați lim   f n  x  dx 
n 
0 

Variantă de teză (SII )

 2 1 
I) 1. Se consideră matricea A   .
 0 2 
a) Să se arate că A este inversabilă şi să se determine inversa sa.
a b
b) Dacă X  2   astfel încât AX  XA , arătați că există a, b  astfe încât X   .
0 a
e) Să se rezolve ecuaţia X  3 X  A, X 
3n n
2  , n  ,n  3.
2. Fie ecuaţia x 4  4 x3  6 x 2  ax  b  0, a, b  şi x1 , x2 , x3 , x4 soluţiile ecuaţiei.
a) Să se verifice egalitatea x12  x22  x32  x42  4 .
b) Să se calculeze  x1  x2    x1  x3    x1  x4    x2  x3    x2  x4    x3  x4 
2 2 2 2 2 2

c) Să se determine a, b  , ştiind că ecuaţia are toate soluţiile reale.

II)1. Se consideră funcţia f :  , f  x   x  sin x.
a) Să se arate că funcţia este crescătoare.
b) Notăm cu xn , n  soluţia ecuaţiei f  x   n . Să se arate că sirul  xn n  este nemărginit.

c) Să se calculeze lim n , unde şirul  xn n  a fost definit la b).

x
n  n

2. Se consideră funcţia f : 0, 2   , f  x   cos x . Să se calculeze:

a) aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f şi axa Ox şi dreptele x  0, x  2 .
b) volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei f în jurul axei Ox .
  1  1 2 3  n 
c) lim 1  f  f   f   f    ...  f  
n 
  n  n n n  n 

143