Sunteți pe pagina 1din 40
LECTIA 3. — PARTEA INTAL incepem cu aceasté lectie eu invatarea létorva cuvinte noi! Cititi atent si repetati-le! der Bleistift > [de' blaistift] — creiomul das Brot > [das bro:t] = painea das Buch > [das bu:H] — cartea das Heft > [das heft] — caietul der Kuli > [de" kuli] = pixul die Kartoffeln > [di: kartofeln] —— cartofit, dic Suppe > (di: 2upa] — supa die Tafel > [di: ta:fal] — tabla die Tasche > [di: taga] = poseta die Wurst > [di: vurst] = cfratul ‘Acum si repetdim cuvintele noi in alti ordine: das Buch > [das bu:H] — cartea das Heft > [das heft] ~ caietul der Kuli > [de' kuli] — pixul der Bleistift > [de" blaistift] — creionul die Tasche > [di: tasa] = poseta die Suppe > (di: 2upa] — supa die Kartoffeln > [di: kartofeln] — cartofii die Wurst > (di: vurst] — céimatul das Brot > [das bro:t] — painea die Tafel > [di: ta:fal] ~ tabla in propozitiile urmatoare vom folosi cuvintele noi impreuna cu cele invdtate pan& acum, Cititi propozitiile germane gi urmarifi sensul lor in limba roman’: Das Buch und das > [das bu:H unt des ~ Cartea si caietul. Heft. heft] Dort ist der > [dort ist de" — Acolo este creionul, Bleistift. biaistift) Die Tasche ist. > [di: tagh ist hi:"] — Pogeta este aici hier. Das Brot und die > [das bro:t unt di: - Painea si carnatul. Warst. vurst] Eine Suppe und Kartoffeln. > {aind zupa unt kartofeln] — © supa si cartofi. Das ist eine Tasche. Sie ist > [das ist aini tasa, zi: ist — Aceesta este 0 poset. hier. hi'] Acesta este aici. Das ist eine Tafel. Sie ist > [das ist ain’ ta:fal, — Aceasta este o tabla. dort. dort] Acesta este aici, acts: Das ist ein Buch, Es ist hier > {das ist ai bu:H, es ist — Aceasta este o carte. links. hi‘ links] Aceasta este aici, la sténga, Das ist ein Heft. Es ist auch > [das ist ain heft, es ist — Acesta este un caiet. bier links. auH his! Tinks] Acesta esie tot aici, la stanga. Das ist ein Kuli. Er ist dort > [das ist ain kuli, e" ist. — — Acesta este un pix. fen dort reHts) Acesta este acolo, la dreapta, Das ist ein Bleistift. Er ist > [das ist ain blaistift, e" ist — Acesta este un creion, auch dort rechts. aul dort reHts] Acesia este tot acolo, la dreapta, Din lectia precedenté stim deja ca in limba germané ein” si,,eine” sunt articole nehotdrdto, Le folosim atunci cand vorbim despre persoane sau lucruri nedefinite sau ined necunoscute. Articolul nehotarat nu se feloseste laplural, de ex.: Bitte Zigaretten! Inainteasubstantivelor de asemenea nu folosim articolul nehotdrat, Inaintea subslantivelor nenumdrabile de asemenea nu folosim articolul nehotérdt, de ex.: Bitte Bier!, excepyie formeaza cazurile in care dorim sé precizim cantitatea de ex.: Bitte ein Bier! — O bere, vd rog! ‘Acum verificati daca $tiji si folositi corect articolul nehotarat. Folosii filtrul rogu! Hier ist > eine Tafel > [bic ist aia taf] Dort sind > ein Buch und > ein Heft > [dort zint ain bu:H unt ain heft] Bitte > eine Suppe und > ein Glas Bier. > [bita aina zupa unt ain gla:s bi:") Hier sind >... Kartoffeln. > [his* zint kartofeln] Wo ist > eine Tafel? > [vor ist ain ta:f&l] Das ist > eine Frau. > [Was ist aind frau] Wo sind > cine Wurst und > ein Brot? > [vo: zint ain& vurst unt ain bro:t] incontinuare urmeaza un exercitiu asemanator, dar de data aceasta traduceti din limba roman& in limba germani. Folositi filtral rosu: Ospains, va 10) > [dita ain bro:t] > Bitte cin Brot! Un camat, va rog! > [bit aina vurst] > Bitte eine Wurst! Un pahar, va rog! > [bita ain gla:s] > Bitte cin Glas! O sticla, va rog! > [biti ain& flag) > Bitte eine Flasche! Tigiri, va rog! Cartofi, va rog! > [bitd figaretin] > [bita kertofeln] > Bitte Zigaretten! > Bitte Kartoffeln! Exersafi utilizarea numeralelor ia articolelor! Cititi cu voce tare gi clar propozitiile germane: Wieviel kostet das Brot? Es kostet eine Mark drei. ‘Wieviel kostet die Wurst? Sie kostet drei Mark fiinf. Wieviel kostet die Suppe? Sie kostet zwei Mark. Wieviel kosten die Kartoffeln? Sie kosten eine Mark acht, Wieviel kosten die Zigaretten? Sie kosten vier Mark cins. > [visfi:l kostat das bro:t] (1,03 DM) > [es kostat aina mark drai] Costa o marca si trei pfenigi. > [visfil kostat di: vurst] G,05 DM) > [zi: kostat drai mark Costa trei marci si cinei fUnf] pfenigi. > [visfi:l kostat di: zupa] (2 DM) > [xi: kostat tvai mark] Costa dowd marci. > [visfisl kastan di: (1,08) kartofeln] > [2i: kostan aina mark Cost o marca gi opt alt] pfenigi > [visfisl kostan di (4,01 DM) tigaretan] > [ei: kostan fic’ mark ains] Costa patru marci si un pfenig. ‘Traduceti propozitiile urmatoare in limba germana! Exersafi articolul hotarat, folosind filtrul osu: ‘Va rog painea de acolo! Cit costa supa? Tabla nu este bund. Pixul este bun. Cat costa cirnatul de acolo? Este bun laptele? Cartofii cost’ o marca. Tigarile cost patru marci si un pfenig. fata cateva verbe noi: a manca ~ essen abea ~ trinken a sta in picioare - stehen a sta culcat — liegen > Bitte das Brot dort! > [bita das bro:t dort] > Wieviel kostet die Suppe? > [visfi:l kostat di: zupa] > Die Tafel ist nicht gut. > Der Kuli ist gut. > Wieviel kostet die Wur dort? > Ist die Milch gut? > Die Kartoffeln kosten eine Mark. > Die Zigaretten kosten vier Mark eins. > [estin] > [trinkain] > [diz ta:fal ist niHt gu:t] > [de" kuli ist gu:t] st > [visfid kostat di: vurst dort} > [ist di: mill gu:t] > [di: kartofeln kostn aind mark] > [di: tigaretin kostan fi:* mark ains] essen > [esti] —trinken > [trinkain] —sichen > [5tEtn] in] -liegen => Si folosim acum verbele noi! Cititi cu voce tare propozitiile germane si urmariti cu atentie ac- centul corect! Incercati s4 memoraji sensul roménese al propozitiilor: Sie essen Kartoffetn. > [zi esin kartofeln] Sie trinken Bier > (zi: trinkan Er trinkt Milch, > [e" trinkt milH) Sic trinkt auch Milcb. > (zi: trinkt aul mill] Wir trinken Tee. > [vic trinkan tE] Was trinkst du? > [vas trinkst du] Herr und Fraulein Rohde > [he* unt froilain ro:da stehen hier. stan hi:'] Das Buch und das Heft > [das bu:H unt das heft liegen dort. lisgin dort] Ich stehe hier links. > [iH stB& his" links} Ich trinke ein Glas Bier. > [iH trinka ain gla:s bi:"] Wir essen Suppe und > [vis" esin zupa unt Kartoffein. kartofeln] Die Schule und der Bahnhof > [di; sula unt de’ ba:nho:? liegen dort rechis. lizgin dort reHis] — Ei manfinca cartofi, — Ei beau bere. — El bea lapie, — Si ea bea lapte. Noi bem ceai. Tu ce bei? Domnul si domnigoara Rohde stat/sunt aici, — Cartea gi caietal sunt agezate acolo, ~ Eu stau aici la stanga. — Beau un pahar‘de bere. = Noi mancam supa si cartofi. Scoala si gara sunt acolo la dreapta, Completati urmatoarele propozitii din limba germana! Filtrul rogu! (Doar un singur cuyant lipseste din propozitii! Beau lapte. = Ich trinke > Milch. Beau un pahar de lapte. ‘Teh trinke > ein Glas Mileh, Tu bei bere, ~ Du trinkst > Bier, ‘Tu bei o sticla de bere. — Du trinkst eine > Flasche Bier, El bea vin, ~ Ertrinkt > Wein. El bea un pahar de vin, ~ Er > trinkt cin Glas Wein, Ea bea cafea, ~ Sie trinkt > Kaffee, Ea bea 0 ceased de cafea. Sie > trinkt eine Tasse Kaffee. Noi ménc&m paine. ~ Wir essen > Brot, ‘Noi méncdm multi paine, - Wir > essen viel Brot. Acolo este 0 casi. = Dort > steht ein Haus, Aici este un pix. ~ Hier > liegt ein Kuli. = (iH trinks mit] — (iH trinka ain gla:s mill] — [du trinkst bi:'] — [du trinkst aind flasa bi:'] — [ef trinkt vain} — [e" trinkt ain gla:s vain] {zis trinkt kaf] (i: trinkt ain& tas kafE] ~ Ivie* esin bro:t} = [vie" esan fisl bro:t] ~ [dort stét ain haus] — his’ lickt ain kuli] “|. Le persoana a doua singular, Ia timpul prezent jaan primeste totdeauna desinenta st” sau ,rest”.Verbul sti totdeauna impreuné cu pronumele personal ,du"-,u”, de ex.: du trinkst - tu bei, du Tiegst - tu stai culeat, du stchst -tu stai in LI ge 2. La timpul prezent, la plural, persoana intai verbul primeste desinenfa en”, i sti totdeauna impreun’ cu pronumele personal ,wir’= noi”, de ex.: wir tinken - noi bem, wir liegen \__= noi stim culcati, wir stehen - noi stim in picioare. Cititi urmatoarele propozitii in limba german&! Le putefi traduce in limba romana? incercati: Ich esse etwas Suppe. > [iH esa etfas zupa] — Minane putin supa, Wir essen viel Kartoffeln, > [vi:" esn fi:1 kartofeln] § — Mancam des cartofi. Sie trinken Bier. > (zi: winkan bic") — Ei beau bere. Wir stehen dort. > [vis" stan dort) — Noi stim acolo, Der Kuli und der Bleistift > [de kuli unt de" blafstift — Pixul si creionul sunt liegen dort. lisgin dort] acolo. Wo steht eine Frau? > [vo: stEt aina frau) — Whie enteiglt o femere? Dort driben steht sie. > [dort drU:ban stBt zi] — Ea este acolo, pe vis-a-vis. ‘Wo liegt die Botschatt? > [vo: lickt di: be:tsaft] — Unde este ambasada? Er trinkt Kaffee, > [et trinkt kafE] — El bea cafea. Das ist mein Buch. > [das ist main bu:H] — Aceasta este cartea mea, Das ist mein Kuli > [das ist main kuli] Acesta este pixul meu. Cititi propozitiile din limba germana cu voce tare si completati desinentele care lipsesc! Folosifi filtrul rosu: Stau aici in picioare. Ich steh- >€ hier. > [iH 9ta hi") ‘Tu bei bere. = Du trink- >st Bier, > [du trinkst bi:') Acolo este ambasada. — Dort steh- >t die > [dort stEt di: boxtsaft] Botschaft. Ei beau cafea, = Sie tink: >en Kaffee, > (zi: trinkin kaff] Minne cartofi. — Ich ess- >€ Kartoffeln, > [iH est kartofeln] Tu nu bei mult. = Du trink- >stnicht viel. > (du trinkst nilft fil] Unde este caictul? — Wo lieg- >t das Heft? > [vo: liskt das heft] ‘Mincam niste cdmati. — Wir ess- >€n etwas > [vir" esin etfas vurst] Wurst. \ Promumele nehotardt ,. etwas erwas Warse = nigre cdnays; etwas Suppe — puting supa. Inseamma .,niste, putin)” de ex. Probabil cunoagteti deja urmatoarele cuvimte, Pronuntafi-ie cu voee tare: trei, drei > [drai] ~ drei > doi zwei > [val] zwei > opt [abit] -acht > inci ~fiinf > [fUnf] -finf > una -eins > [ains] wig cas al meu = mein > [main] —mein > a mea meine > [main] meine > mult ~ viel > ffi] =viel > nigte, putin — etwas > [etfas] — etwas > Acum si invijim dous adjective noi! mare groB > [gros] —groh > mic Klein > [klain] —Klein > Si folosim adjectivele hoi! Completaji propozitiile din limba getmand, apoi citifi-le cu voce tare: Acolo este 0 casi, = Dort steht > cin Haus, Casa este mare, ~ Das Haus ist > gro8, lar aici este scoala mea. ~ Und hier steht > meine Schule Scoala este miei, ~ Die Schule ist > Klein Mandne mult& paine. = Ich esse > viel Brot Anjeteg putin. — Ich verstehe > etwas. Cfrnatul costi 3.01 DM. — Die Wurst kostet > drei Mark > eins, Acolo este cartea mea. = Dort liege > mein Buch, Das ist > mein Heft ' AAcGla este eaietal meu [drag] vai) (alt) [Unt] [gro:s] {klain] > [dort stEt adn haus) > [das haus ist gro:s] > [unt his" ste mand 9:16] > [di: gu:l8 ist klain] > [IH esa ficl bro:t] ‘> [iH ferstE’ etfas] > [dis vurst kostat dra? mark ams] > [dort main bu:H] > [das ist maim heft] ‘Cititi propozitiile urmatoare, Urmarigi cu gtentie pronuntia si sensul propozifiilor: Ich stehe hier > [iH stBa hist) Sic stchen hier. > [ais stan hi") Ein Haus steht dort, > [ain haus gtEt dort] Bin Haus und eine Kirche > [aén haus unt aind kira stehen dort, ytEan dort] — Sunt aici. — Bi sunt aici. = Acolo se aflti o casa. = Acolo se afld 9 eas $i 0 biserica se ficale suk Ein Bleistift und cin Kuli > [ain blaigtift unt ain kuli_ — Un creion gi un pix sunt~ liegen dort. lisgan dort] acole- Ein Herr steht dort driben, > [ain her stEt = Vis-i-vis este un domn, dort drU:ban} in Herr und eine Frau > [ain her unt ain frau — Un domn si o femeie stunt stehen dort driben. stEain dort drU:ban] acolo, vis-i-vis Pronumele ,, ich und du” formeazét des subiectul propozitiei. In acest eaz verbul sta la plural, de ex: Ich und du essen Wurst. ~ Ménedim cérnati (eu si tu). Propozitii asemiindtoare am intélnit si in lectia a doua, de ex. Wieviel kosten das Brot und die Wurst? — Cit costdi painea $i cérnatul? Sigur cuncasteti deje pronumele ,er, siz, es”. Acum si incercim si rispundem corect la fntrebarile de mai jos folosind pronumele personale! Completati cu. pronumele personal corespunzator rispunsurile: Wo steht cin Herr? = Dort steht > er Wo steht ein Fraulein? ~ Dort steht > sie Wo stehen ein Herr und ein Fraulein? = Dort rechts stehen > sie, Wo liegt eine Tasche? ~ Hier liegt > siv. Wo liegen eine Tasche und ein Heft? = Hier links liegen > sie. Wo essen Herr und Frau Kurz? = Dort driben essen > sie, Wo liegt mein Buch? = Dort liegt > es. ‘Wo liegt mein Kuli? — Dort liegt > er. /( Cuvintul ,Friulein” gramatical este de genul neutru, ins din eauza\, kK ( genului natural, cind il inlocuim cu pronumele personal, fok \ forma ..sie” si nu es”. ‘Traducefi in limba germandi urmitoarele structuri cu protume personal! Urmariti cu atentie pronuntia corecti: ea este > sie ist > leis ist] ei manfinea > sie essen > [ei: extn] noi mancam > Wir essen > [vis' esan] tubei > du trinkst > [du trinkst] ci stau,Ge afl > sie stehen > (zi: stan] fama, so ade > du stehst > [du stEst) el sta culcat >er liegt > [et lickt] ei sunt > sie sind > zi: zint} eleste per ist ‘Acum puteti si verifica daca ati exersat satisficator formele verbale la timpul prezent, Comple- tati propozitiile cu formele corespunztoare ale verbelor: Ambasada este foarte mare. Die Botschaft > ist sehr groB. ‘Nu manane mult. Ich > esse nicht viel. Unde este cartea mea? — Wo > ist mein Buch? Acolo se afl un pix si un creion. — Dort > liegen ein Kuli und ein Bleistift. Noi bem vin. — Wir > trinken Wein. Caietul meu este mic. - Mein Heft > ist klein. Aceasta nu este poseta mea. — Das > ist nicht meine Tasche. Miancim paine si cdmati. = Wir > essen Brot und Worst. Cat cost supa? ~ Wieviel > kostet die Suppe? Nu costa mult. = Sie > kostet nicht viel. Cartofii nu sunt buni = Die Kartoffeln > sind nicht gut. ‘Mianane putina paine. — Ich > esse etwas Brot. ‘Traduceti din romana in german’ iar dupa aceca, cititi propozitiile germane cu voce tare: | M&ndne putin’ sup’. > Ich esse etwas Suppe. > [iH esd etfas zupa] Noi bem multa bere. > Wir trinken viel Bier. > [vis' trinktn fic! bi:'] Tabla se afla acolo la stinga. > Die Tafel steht dort links. > [di: ta:ffl stEt dort links] Pixul si caietul sunt acolo. > Der Kuli und das Heft > [de" kuli unt das heft liegen dort. Ti:gain dori] Carnatul costa trei marci si. > Die Wurst kostet drei > [di: vurst kostat drai mark cinci pfenigi. Mark fiinf. fUnf] Poseta mea este mare. > Meine Tasche ist grof. > [maind tas& ist gross] Eu si tu bem lapte. > Ich und du trinken Milch, > {iH unt du trinkain milH] Creionul meu este mic. > Mein Bleistift ist klein. > [main blaigtift ist Kain] Tigarile costi o marca. > Die Zigaretten kosten > [di: figaret&in kostan aina eine Mark. mark] Acolo se afla o tabla. > Dort steht eine Tafel. > [dort stEt ain’ ta:fal] Unde este berea mea? > Wo ist mein Bier? > [vo: ist main bi:"] Aceasta nu este poseta mea. > Das ist nicht meine > [das ist niHt maini tasa] Tasche. LECTIA 3. — PARTEA A DOUA fn urmatoarele dow’ propozitii veti intalni un cuvant nou, Remarcafi sensul cuvantului: Ich bin da. ~ Sunt aici. (Sunt prezent) Ich bin draben. — Sunt vis-i-vis. Ach bin” (iH bin] inseamnd - sunt”. UrmeszA grupul de cuvinte noi. Repetati cu voce tare cuvintele: der Diplomat > [de' diploma:t] — diplomatul dic Hausfrau > [di: hausfrau] — casnica der Lehrer > [de" [Ere"] — profesorul der Physiker > [det fU:zike’] — fizicianul der Schuler > [de" sUsIe"] ~ clevul die Schilerin > [diz sUslerin] —- eleva die Verkiuferin > (di: ferkoiferin] | - vanzatoarea ‘Acum exersati aceste cuvinte in alt ordine: die Schilerin > [di: sUslerin] eleva die Hausfrau > [di: hausfrau] — — casnica die Verkiuferin > [di: ferkoiferin] — vanzitoarea der Diplomat > [de" diploma:t] - diplomatul der Physiker > [de fU:zike"] ~ fizicianul der Schiiler > [det sUsle"] = elevul dor Lehrer > [de" 1Bre"] — profesorul in propozitiile urmatoare vom exersa cuvintele noi. Cititi propozitiile germane cu voce tare, urmérifi pronuntia corectf si infelesul lor in limba romana: Hert Rohde ist > [he" rezda ist 1 Domnul Rohde este Lehrer, lErer] profesor. Frau Schmidt ist > [frau smit ist — — Doamna Schmidt este Verkauferin ferkoiferin] vanzatoare. Fréulein Rohde ist > [froilain ro:da ist - Dormnisoara Rohde Schillerin. sU:lerin] este eleva. Her Kurz ist > {her kurt ist - Domnul Kurz este Diplomat. diploma:t] diplomat. Frau Kurz ist Hausfrau. > [frau kurt ist hausfrau} Doamna Kurz este casnica. Ich bin Schiler. > [iH bin sUsle") — Eu sunt elev, Herr Schwarz ist Physiker. > [her svart ist fU:zike'] _ = Domnul Schwarz este fizician. Sind Sie ein Lehrer? > [zint 2i: ain 1Ere'] — Dumneavoastra sunteti profesor? Ist sie eine Schiilerin? > fist zi: ain sUslerin] Ea este eleva? k oe We ” / Substativele care desemneaza ocupatia si stau dup& verbul ,.sci nu se folosesc cu articol. Dupi verbul ,sein” substantivul are cazul nominativ, de ex.: Te | | \ Er ist Lehrer. ~ El este profesor. J \ Sis ist Schillerin. gra Ea este eleva. iad ‘Traduceti urmatoarcle propozitii in limba germana! Controlati pronuntia si traducerea corectii: Doamna Schmidt este > Frau Schmidt ist > [frau smit ist ferkoiferin) vanzatoare. Verkiuferin: El este elev, > Er ist Schiller. > [et ist sUsle'] ‘Sunteti diplomat? > Sind Sie Diplomat? > [zint zi: diploma:t] Ea este eleva. > Sie ist Schilerin. > [zit ist sU:lerin] Sunt casnici, > Ich bin Hausfrau. > [iH bin hausfrau} El este fizician. > Er ist Physiker. > [ef ist MUszike'] El este profesor? > Ist er ein Lehrer? > [ist e* ain LEre'] »,Kommen aus" inseamnd ,,a yeni de undeva/ a proveni de undeva”. Cititi cu voce tare propozitiile din limba german’. Urmarii cu atentie sensul lor roménesc: Herr und Frau Kurz kommen > {her unt frau kurt keman — Domnul si doamna Kurz. aus Bonn. aus bon) sunt din Bonn. Frau Schmidt kommt aus > [frau smit komt aus — Doamna Schmidt este din Berlin, berlizn} Berlin. Herr und Friulein Rohde > [her unt froilain ro:di_ == — Domnul si domnigoara kommen aus Halle. komin aus hale] Rohde sunt din Halle, Ich kommine aus Ruminien. > [iH koma aus ru:mEnian] — Eu sunt din Romania. Du kommst aus Deutschland. > [du komst aus doitslant] — Tu esti din Germania. Herr Schwarz kommt aus > [her svarj komt aus — Domnul Schwarz este din Kiel. kil] Kiel. Kommen Sie aus Hamburg? > [komin zi: aus hamburk] — Yeniti/sunteti din Hamburg? Nein, ich komme nicht aus > [nain iH koma niHt aus — Nu, nu sunt din Hamburg. Hamburg. hamburk] Traducefi in limba germand si avefi grija 1a pronuntia corecta: Doamna Schmidt este -vinzitoare. Ea este din Berlin. Domnigoara Rohde este eleva, Ea este din Halle. > Frau Schmidt ist Verkiiuferin. Sie kommt aus Berlin, > [frau smit ist ferkoiferin, zi: komt aus berlin] > Fréulein Rohde ist Schilerin. Sie kommt aus > [froflain r da ist gUslerin, Halle. Doamna Kurz este casnici. Ea este din Brasov. > Frau Kurz. ist Hausfrau. Sie kommt aus Brasov. Domnul Schwarz este fizician.El este din Kiel. > Herr Schwarz ist Physiker. Er kommt aus Kiel. Sunt eleva. Vin din Romania. > Ich bin Schillerin, Ich komme aus Ruménien. > Er ist Schiiler. Er kommt aus Deutschland, El este elev. El este din Germania. Urmeaz un grup de cuvinte noi. Pronunfati-le cu voce tare: zi: komt aus hale] > [frau kurt ist hausfrau, zi: komt aus brasov]. > [her svart ist £Uzzike’, e° komt aus ki:l] > [iH bin sUslerin, iH! ke: aus ru:mEnitin} > [et ist sUile’, ef komt aus doitslant] a munci ~ arbeiten >[arbaitin] —arbeiten > [arbaitin] ainvaia = lemen > [leman] — lemnen > [lean] a locui ~ wohnen > [vorndn] =wohnen — > [vornan] a cuncaste ~ kennen > [kenan] —kennen > [kenin} in -in > fin) ~in > [in] acum ~ jetzt > [iett] — jetzt > [iett] casi, la domiciliu ~ zu Hause > [fu hauze] — zu Hause > [tu hauze] Si folosim cuvintele noi! Cititi cu voce tare propozitiile germane: Ich arbeite jetzt. > [iH arbaita iett} Wir lemen 2u Hause > [vis" leman tu hauze] Er wohnt in Berlin. > [ef vornt in berlisn] Ich keane Frau Schmidt. > [iH kena frau smit] Er arbeitet viel. > [e* arbaitat fi:!] Traducefi in limba germand! Aveti grij& la pronuntia corect: El locuieste acum in Bonn. > Er wohnt jetzt in Bonn. Ea Iucteazi la domi > Sie arbeitet zu Hause. invatim acasi. EI locuieste in Berlin, © cunose pe doamna Schmidt, EI muneeste mult. > [e* voznt eft in bon] > [zi: arbaitit fu hauze] Fi invafa aici. > Sie lernen hier. > [zis lernin hic") Vi cunose > Ich kenne Sie. > (iH kena zi:] Nu va cunosc. > Ich kenne Sie nicht. > [iH kena zi: niHt] Unde locuiesti? > Wo wohnst du? > [vo: voznst du] Unde lucrati? > Wo arbeiten Sie? > [vor arbaitin zi:] El nu lucreaza acum. > Er arbeitet jetzt nicht. > [ef arbaitat iejt niHt) Cititi cu voce tare propozifile germane si urmérifi infelesul lor in limba roménd: Er arbeitet in der Schule. > [e" arbaitat in de sul] - El lucreaz& la scoala. Sie arbeitet im Geschift. > (Zi: arbavtac im geyeft]— ~ Ea lucreait in magazin. Ich leme zu Hause. > [iH lerna tu hauze) — Invat acasi. Er arbeitet in der Botschaft. > [e" arbaitat in de" — El lucreaz la ambasada. bortsaft] Er wohnt in Kiel, > [ef voznt in ki:I] — El locuieste in Kiel. Wir wohnen in Zérich > [vis! vornan in (U:riH] = Noi locuim in Zarich. Ich kenne Frau Schmidt. > [iH ken’ frau smit] = O cunose pe doamna Schmidt. Ich kenne Sie. > [iH kena zi:] - Va cunose. © La scoald” se traduce in limba germand ,,in der Schule”. La ambasada” se traduce in limba germani ,,in der Botschaft” dn magazin” se traduce in limba germand ,,im Geschiift”. ‘Acum traducem in limba german urmitoarele propozitii, dup& aceea le citim cu voce tare. Urmiii cu atenfie expresiile cunoscute! Cititi curent! Folosifi filtral rosu: Dontmul Rohde este profesor. > Herr Rohde ist Lehrer. Er — her roxda ist IEre" El lucreazi la scoala. arbeitet in der Schule. aarbastat in de gu:la] Doamna Schmidt este > Frau Schmidt ist — [ffau smit ist ferkedferin, Vinzitoare, Ea lucreazi in _—-Verkdiuferin. Sie arbeitet zi: arbait&t im geseft] magazin. im Gesehiift, Domnigoara Rohde este > Fraulein Rohde ist = [froilain rosda ist sUslerin, eleva. Acum este la scoali, -Schillerin, Sie ist jetzt in zi: ist qt in de" su:la] der Schule. Domnul Kurz este diplomat. > Herr Kurz ist Diplomat. — [her kurt ist diploma: ¢! El lucreazi la ambasada. Er arbeitet in der arbaitit in de bo:tyafi] Botschaft. Dagmna Kura este casniea. > Frou Kurg ist Haustrau. > [frau kur} ist hamsftau, zi: Ea lucrer§ ocash, Si¢ arbeitet zu Hause. rbot ju hauze] Sunt elev. Nu invaj acest. = > Ich bin Schiller. [ch lemme > [iH bin sU:he', iH lemma nicht zu Hause. niHit qu hmuze}) Derm! Schwarz este > Herr Schwarz ist > [her svar ist TUszike’, fizielan. Si ol bocreaza ba Physiker. Er arbeitet ‘artadtMt auH in de" yuck] yeoald aweh in der Schule. (/Prepocigia .in™ tnecomed Jn" Ta emsjorieees eazanier ath In faa yo | substantiveloe fi eapuede la intreberea wo" - unde", de ex; = | die Schule - wo? ~ in der Schule (la gceala) das Geachift . wa? - im Geachift (in magazin) Wo avbeitest du? ~ Unde luerezi? | Ich arbeite in der Bank. = Lucrez fa bane, ca = Be unde in germana = ..woker~ [voshe!] ‘Cikiji eu voce tare propodiile germane! UrmBriti cu atenpie promuntia oorecti i ingelesul pro- pozifiil Wober komm: Herr Kure’? = > [vo:be" koont her kurt] = De unde vinelesi dome! Kure? ‘Wober koramen Sic? = [voche’ koman zis] — De unde venipi/suntesi Drs? ‘Wober kommt sie? > [voche! komt 2i:] — De unde vineleste ea ‘Wober koramst du? > [vorhe’ komst su] = De unde: viilesti? ‘Traduce{i ih limba german urmidiearels propositii, dupi aceemititite eu voce tare gi clare Domnul gi doamna Kure > Herr und Frau Kurz = [ber unt frau kury koeniin, sunt din Berlin, hormen aus Ber aus berlin) Dumneayoasta de unde > Woher kommen Sie? = [vache" koman zi:] munseti? Domoul gi domaiscars = Herr und Friulein Rohde > [her unt frodain recdd Rohde sunt din Halle. kommen aus Halle, karndin aus hale] De unde sunteti? >» Woher kommen Sie? > [vorhe" komda 2i:] De unde este domnul > Woher kommt Herr > [voche’ komt her gvary] Schwarz? Schware? El vine’este din Kiel, » Er lomms ans Kiel > [e kon aus kit) De unde vii? & Wober kommst du? > [veche" komst dul Vin din Germania. >Ieh komme aus > (iH koma aus doftslant) Deutschland. ‘Si tu esti din Romania. >Und du kommst aus >[unt du komst aus Ruminien. ruzmE nian] Cine" in limba germand ce traduce prin ,, wer" [vel] Cititi cu voce tare propozitiile germanc, Aveji grija la expresia corecth gi remarenti sensul romanese al propozifiilor: ‘Wer kommt aus Hamburg? > [ve komt aus hamburk] — — Cine este din Hamburg? ‘Wer steht dort? > [ve" stEt dort] = Cine este acolo? Wer verstebt das nicht? >[ve" ferstEt das niHt] — Cine nu injelege? Wer liegt hier? > [vel liskt his") = Cine st culeat aici? Wer trinkt Bier? > [ve" trinkt bi:"] — Cine bea bere? SA exersiim pronumele interogatiy wer" - cine”. Formafi propozitii interogative cu ajutoral pronumelui interogativ ,wer”, apoi traducoji-le in limba germani Herr Kurz wohnt jetzt in >'Wer wohnt jetzt in Bonn? >Cine locuieste acum tn Bonn. Bonn? Frau Schmidt kommt aus > Wer kommt aus Berlin? > Cine vine din Berlin? Berlin, Eva lemt in der Schule. > Wer lernt in der Schule? > Cine invata la scoala? Ich stche dort driiben. > Wer steht dort draben? > Cine este acolo, vis-d-vis? Herr und Fraulein Rohde > Wer wohnt in Halle? > Cine locuieste fn Halle? wohnen in Halle. Wir trinken Bier. > Wer trinkt Bier? > Cine bea bere? Ich verstehe das nicht. > Wer versteht das nicht? —_ > Cine nu infelege? Du kommst aus Deutsctiland, > Wer kommt aus > Cine vine din Germania? Deutschland? Wir wohnen in Ruménien > Wer wohat in Rumanien? > Cine locuieste in Romania? Das ist Frau Schinidt. > Wer ist das? > Cine este dansa? kK in limba germans dupa pronumele interogative wer" + cine’ si ,wohcr’ imediat verbul conjugat, de ex.: + de unde” urmeazd Wer ist das? (si nu: Wer das ist) « Cine este acesta? Woker kommt er? ~ De unde vine ef? Traducefi in limba germana urmitoarele propozitii! Citifi propozitiile germane cu Voce tare $i fitt atenti In promuntia corecta: Domnul Kure vine din > Heer Kure komme aus > (her kurj komt aus berll Berlin. Berlin, El locuieste acum fn Bonn, > Jetzt wohnt er in Bonn, > [feft voxnt e! in bon] El lucreazi la ambasadi. > Er arbeitet in der > [e' arbattt in de" boxtsaft] Borschaft. Eu inva acasa. > Ich lerne zu Hause > [iH lema ju hauzi] ‘Acesta este profesor!’ > Ist das der Lehrer? > [ist das de" [Ere] Sunt elev, > Ich bin Schiller. > [iH bin gUsie’) Doamna Schmidt vine din > Frau Sehmidt kommt aus > [frau gmit komt aus Berlin, Berlin, berlizn] Ea locuieste acolo? > Wohnt sie dort? > [vount zi: dort] De unde vii? > Woher kommst du? > [vouke’ komst du] Va cumose. > Ich kenne Sie. > (iH kena zi:) ‘Cine este acolo? > Wer steht dart? > [ve" stFt dort] ‘Cine vine din Holle? > Wer kommt aus Halle? > [ve komt aus hale] ... Sirceapitulim ined o-datd cuvintele noi din partea a doua.a lectiei 3.1 Recapitulagi cu voce tare: a munei > urbeiten > [arbaitan] a cunoagte > kennen > [kenan] a veni [a > kommen aus > [koman aus] a locui > wohnen > [vornin] in >in > fin] acum > jetzt > (rer) a invaga > lemnen > fleman] cine > wer > [ve] de unde > woher > [vorhe") cast > mu Hause > [tu hauze] Ta scoala, > in der Schule > [in de" guzla] in magazin > im Geschaft > [im gesefi] Ts ambasada > in der Botschaft > [in de* ba:tsaft] 4Acum sh invajim numele caterva tari curopene! Cititi cu voes tare: Deutschland > [deitslant) Deutschland > [doitslant] —Germania Rumanien > [nuinEsiin] — Rumanien > [ruamEoiin] =~ — Romania Frankreich + [ftankraiff] Frankreich > [frankeraiFt] Fraga | D&nemark > (diEnemark] —_Dinemark > [Enema] © Daneeaee die Schweiz > [dir svar] die Schweiz. > (di: gvaq] = Enea Grupul de sunete .tseiu” [19] din cuvéntul , Deutschland” i pronunjam ea si consoana 4 din cuvantul cc”. Voeala ,,-e" n-o pronuntim. Citiqi urmatonrele inirebari! Riispundeti in limba germand fieeare otas in ce far se aflal Rispundeti cu vace tare: Wo liegt Bonn? Bonn liegt in > Deutschland ‘Wo liegt Kiel? Kiel liegt auch in > Deutschland Wo liegt Buziu? = Buziu liegt in > Ruménien, Wo liegt Paris? Paris liegt in > Frankreich, Wo liegt Ztrich? — Zérich liegt in > der Schweiz, Wo liegt Bukarest? Bukarest liegt in > Ruménien, Wo liegt Kopenhagen? — Kopenhagen liegt in > DAnemark, Wo liegt Berlin? — Berlin liegt in > Deutschland, Cele mai multe nume de (ari si erage sunt de genul neutru, de ex.: das Rumdnien, das Bukarest gf inaintea for au folosim artical. Insa evisud si cdteva exceptii, de ex: die Schweiz dn acesi caz se foloseste obligatoriu articolul ,,die™. fin limba germand che bist” [du bist in limba germand ..Was bist du?” ft eg ce ocupatie ai / ce ett SA cxersim acum materia nou’! $4 eitim cu voce tare gi clar propozifiile germane si sa verificam sensul lor romanese: Du bist bier. > [du bist his") — Esti aici. Du bist meine Frau. > (du bist main frau] — Esti sofia mea, Was hist du? > [vas bist du] = Cu ce te ocupi? Ich bin Schiller. > (iH bin gUzle'] = Sunt elev. Du bist dort driben. > [du bist dort drUibin] — - Tu esti acolo, vis-d-vis Wo bist du jetzt? > [vo: bist du ett) = Unde esti acum? Ich bin zu Hause. > [iH bin ju hauze) — Sunt acasti, Traducefi in limba germand urmitoorele propoz'tii! La sfirgit controla}i-va pronunfia! Folos ‘filtrul ragu: ‘Dommul Kurz este diplomat. Cu ce se ocupi? Cu ce se ceupa doamna Kurz? Ea este casnic’. Domaul Schwarz este fizician? Physiker? Tu esti eleva, lar eu sunt profesor. Cucce se ccups acum doamna Schmidt? Schmidt? Ea este vinzitoare. ‘Tu cu ce te ocupi? Dumneavoasir’ cu ce vi ecupati? Unde esti acum? > Herr Kurz ist Diplomat. > Was ist er? > Was ist Fran Kurz? > Sic ist Haus rau, > Ist Herr Schwarz > Du bist Schaileein. > Und ich bin Lehrer. > Was ist jetzt Frau > Sie ist Verkauferin. > Was bist du? > Was sind Sie? > Wo bist du jetzt? > [her kurt ist diplomat) > [vas iste] > [vas ist fram kurt] > [ai: ist hausfiau] > fist be" svar, MUzzike’] > [du bist gUslerin] > [unt iH bin Exe") > [vas ist fete frau mit] > [zi: ist ferkosferin] > [vas bist du] > [vas zint zi:) > [vor bist du sept] Daca voti reusi si rezolvati coreet exercitil urmator inseamné 8 ati memorizat bine materia lcotiei! Traduice}i in littba germana: Domnul Kurz si doamna Kurz vin din Kiel. Fi locuiesc acum in Bonn, FI este diplomat gi lucreaz 1a ambasada Ea este cased, Doiiiiul Robde este profesor FI lucreza la scoala. Fl este din Halle, Halle se afl in Germania. Sunt elev. cum Invay acasa. Nu lucrez la scoala. Doamna Schmidt este vanzStoare, Ea luctesi in magazin. © cunose pe Eva, Ea este eleva si este din Halle, > Herr und Frew Kure kommen aus Kiel, > Jetzt wohinien sie in Bonn. > Fr ist Diplomat und arbeitet in der Bot. schaft > Sie ist Houstiau. > Herr Rohde ist Lehret. > Er arbeitet in der Schule, > Er kommt aus Halle, > Halle liegt in Deutschland > Ich bin Sehiler, > Ich leme jetat zu Hause, > Ich arbcite nicht in der Schule > Frau Schmidt ist VerkSuferin, & Sie arbeitet im Gesehah > Ich kenne > Sic ist Schillerin und kommt aus Halle, Ea invata bine, Unde esti acum? Sunt in Ziirich. Zarich este in Elvetia. Ce sunteti/ Cu ce va ocupati? Sunt fizician si vin din Kiel. $i Dumneavoastri de unde suntefi? Sunt din Franta si locuiesc la Paris. invat aici la Berlin. $i Dumneavoastra unde locuiti? Locuiese in Bucuresti. Cine este la scoala? Nu va cunose. Manet cartofi Cartea mea este acolo, la stanga ‘Va rog, o supa si o bere. Beau mult vin. CArnatii cost 3 marci gi 5 pfenigi. Ambasada este foarte mare. Aceasta nu este poseta mea. Painea si pixul cost 5 marci si 8 pfenigi in cuvintele din grupurile de mai jos intélniti aceleasi sunete. Aveti grija deosebité la pronuntia’ corecta a yocalclor: [a] fal fo] Tafel Tasse Brot Glas Tasche wohnt da Flasche wo was gro8 [E] [el fw) Tee kenne Schule steht lernt Buch Lehrer Heft Sie lemt gut. Wo bist du jetzt? Ich bin in Zirich. Ziirich liegt in der Schweiz, ‘Was sind Sie? Ich bin Physiker und komme aus Kiel, Und woher kommen Sie? Ich komme aus Frankreich und ich wohne in Paris. Ich leme hier in Berlin. | ‘Und wo wohnen Sie? : Ich wohne in Bukarest. Wer ist in der Schule? Ich kenne Sie nicht. Wir essen Kartoffeln. Mein Buch steht dort links. v > Bitte eine Suppe und ein Bier. > Ich trinke viel Wein. > Die Wurst kostet drei Mark flinf. > Die Botschaft ist sehr gro8. > Das ist nicht meine Tasche. > Das Brot und der Kuli kosten flinf Mark acht. [oe] [U:] Bonn Schiiler kommt Physiker kostet driiben fu) fi] Suppe Bier hier Dir Kiel RECAPITULARE A. Reguli gramaticale ale 3.2, 33. 34. 3.6. ug 38, La plural nu folosim articolu! nehotarat, de ex.: Bitte Zigaretten! in propozitia urmitoare ins’, dac’ este vorba despre un obiect sau o persoani concret’, folosim articolul hotarat plural ,die”, de ex.: Wieviel kosten die Zigaretten? = Cat costi tigirile? Nu se foloseste articolul nehotirat inaintea substantivelor care nu se pot numiira; de ex.: Ich esse Wurst. — Maindne carnati. Ich trinke Bier. — Beau bere. Daca dupa verbul ,sein” conjugat st& un substantiv care desemneaz& o ocupatie, nu folosim nici un articol, de ex. Ich bin Physiker. Sunt fizician, Du bist Schilerin. — Esti eleva. inaintea numelor de orase si {ari nu se foloseste articol, de ex.: Ich bin in Deutschland. — Sunt in Germania. Er wohnt in Berlin, — El locuieste in Berlin. Existh insi cteva excepfii acestea sunt nume de fri care nu sunt de genul neutru). de ex.: die Schweiz ~ Elvejia Er wohnt in der Schweiz. — El locuieste in Elvetia. Verbul la persoana a doua singular primeste intotdeauna desinenfa ,.-st”, de ex.: du wohnst tu locuiesti du lemst ~ inveti La persoana intai plural verbul primeste totdcauna desinenta ,,-en”, de ex. wir wohnen = locuim wir lernen = invayam wir arbeiten muneim P&na acum afi invafat conjugarea verbului sein” — a fi” la urmatoarele persoane: ich bin — eu sunt du bist — tu esti ex (sie, es) ist — el (ea) este sie (Sie) sind ~ ei, ele sunt, Dvs. suntefi Cu ajutorul prepozitici in” - ,in”” desemndm locul. Cu ajutorul pronumelui interogativ wo” formiim intrebarea referitoare la loc, de ex. Er arbeitet in der Schule. — El lucreazi la scoala. Wo arbeitet er? — Unde lucreaza el? Sie ist im Geschaift — Ea este in magazin. Wo ist sie? — Unde este ea? Dupi pronumele interogative: ,wer” — ,,cine”, ,,was”— ,,ce”, ,woher” — ,,de unde” wo” — ,uunde”, ,,wie” — ,cum”, sti direct verbul conjugat, de ex.: ‘Wer ist dort? — Cine este acolo? Woher bist du? De unde vii /esti? Wie ist sie? Cum este/arati ea? Was ist sie? — Ce este ea?/ Cu ce se ocups la? Wo bist du jetzt? — Unde exti acum? 3.9. Pronumele nehotarat ,,etwas” — ,,ceva, putin, un pic, niste” se foloseste impreuna cu substantivele care nu se pot numara (de ex. cateva nume de materii): etwas Brot — niste/putina paine, etwas Wurst = ine carnati. 3.10, Structura ,,ich und du” se foloseste ca subiect si verbul sta intotdeauna la plural, de ex.: Ich und du trinken Milch. — Noi bem lapte (eu gi tu bem lapte). B. Pronuntia 3.11. Consoana ,,s” se pronunta [z] sau [s]: (2) {s] sein {zain} das [das] sie [zi:] aus [aus] Suppe [zupa] ist [ist] sehr [ze] es [es] 3. TEMA PENTRU ACASA Trimiteti spre verificare tema pentru acasa! Indicafiile referitoare la exercitii le gasiti la sfarsitul caietului de curs. A. Traduceti in limba romana: Dort stchen cin Haus und eine Botschaft. Die Botschaft ist grofs und das Haus ist klein. Bitte etwas Brot und die Wurst da. Wir essen nicht viel Kartoffeln. Jetzt trinke ich ein Glas Milch. Bist du Schillerin? aweywn es Traduceti in limba germana: Ce esti? /Cu ce te ocupi? Acesta este profesorul meu, il chema Rohde. O cunoasteti si pe doamna? Nu pe ea n-o cunosc. Acum sunt acas4 si lucrez. ae een pe Suntem din Romania. Fiecare propozitie contine o gregeala. Corectati propoziliile gi scrieti-le corect: Hier liegt ein Bleistift und ein Kuli. Jetzt lernen ich viel. Dort links steht er und du. Er trinkt eine Glas Bier. Frau Schmidt ist eine Verkduferin. Avyeayner Eva ist Schiller. LECTIA 4. — PARTEA INTAI ‘Asa cum ne-am obignuit deja, incepem cu enumerarca cuvintelor noi. Repetati-le cu voce tare si aveti grija la pronuntie: das Abendbrot die Bratwurst der Junge das Kind das Madchen | die Tochter der Mann die Nummer das Sauerkraut die Strafe das Wasser > [das a:bantbro:t] - cina > (di: braztvurst] > [der iun®a] > [das kint] > [das mEtHan] > [di: toHter] > [de man] > [di: nume’] > [das zauerkraut] > [di: stra:sa] > [das vase’] carnati fripti baiatul copilul fetiqa, fata fiica barbatul numirul varzi acra strada apa Sa exersim cuvintele intr-o alti ordine! Cum traduceti urmatoarele cuvinte in limba romana? ein Mann ein Madchen ein Junge ein Kind eine Nummer das Wasser die Bratwurst das Sauerkraut das Abendbrot die Strabe > [ain man] > [ain mEtHan] > [ain iun%a] > [ain kint] > [aind nume’] > [das vase") > [di: bra:tvurst) > [das zaverkraut] > [das a:bantbro:t] > [diz strazsa] un barbat o fat un baiat un copil un numar apa cAmati fripti varzi acrid cina rece strada Sa folosim acum noile cuvinte in propozitii: Dort lernt ein Junge. > [dort lemt ain junta] Acolo inva un baiat. Da steht ein Mann. > [da stEt ain man] = Acolo este un barbat. Hier trinkt ein Kind Milch. > [hi:' trinkt ain kint milH] — Aici un copil bea lapte. Ich esse Bratwurst und — Manne cérnati fripti si Sauerkraut. zauerkraut] varzit aca. Ich wohne SchulstraBe > [iH vozna gu:lstra:sa — — Locuiese in Strada Scolii Nummer 10 (zehn). nume' {En} Nr. 10. Bitte ein Glas Wasser! > [biti ain gla:s vase") — Vi rog un pahar cu apa! 1 Das Madchen heifit nicht > [das mEtHan haist niHt Eva. Efa] Fata nu se numeste Eva. Wo ist mein Abendbrot! > [vo: ist main a:bantbro:t] — Unde este cina mea? Stiti deja cuvintele noi? Verificati-va! Traducefi in limba german’: un baiat si 0 fata > ein Junge und ein Madchen un birbat si o femeie > ein Mann und eine Frau o strada si. un numar > eine StraBe und eine Nummer un cémat fript si varza acra > eine Bratwurst und Sauerkraut un copil si api > ein Kind und Wasser cina gi ceaiul > das Abendbrot und Tee Sa aledtuim propozifii cu aceste cuvinte! Traducefi in limba german apoi verificati traducerea si pronunti Un baiat cunoaste o fati. > Ein Junge kennt ein > [ain jun kent ain Madchen, ‘mEtHin] Servim masa de seari > Wir essen das Abendbrot. > [vi:" estin das arbiintbro:t] Manne cérnati fripticu > Ich esse Bratwurst mit > [iH esi bra:tvurst mit varzi aca. Sauerkraut zauerkraut] Un copil bea apa. > Bin Kind trinkt Wasser. > [ain kint trinkt vase'] Acolo, vis-a-vis un barat. > Da driben steht ein > [da drUzban stEt ain man] Mana. Noi locuim in Strada Girii_ > Wir wohnen > [vi" vondin ba:nho:fytra:st Nel. Bahnhofstae Nummer ‘nume* ains} eins. Jn limba germand folosim des substantive compuse, de ex.: die Schulstrabe - Strada $colit; das Abendbrot - cina (rece!). Cuvdntul deierminant sta adesa in faja substantivuelui propriu zis, inséi al doilea component defineste genul substantivului compus; de ex.:die Bahnhofitrape, pentru ca ,.Strape” este de gemul feminin. Acum cititi urmitoarele propozitii in limba germanai! Le puteti traduce in limba romana? incer- cati: Verzeihung, wo ist hier in > [fertaiun® vo: ist hi:" in — Scuzati va rog, unde este Bonn die Botschait? bon di: bostsaft] aici in Bonn ambasada? Die Botschaft ist dort > [di: bostgaft ist dort — Ambasada este acolo, geradeaus. geradeaus) drept inainte. Wie bitte? > [vi: bita] — Poftim? Sie ist dort geradeaus. > (ai: ist dort geradeaus, — Este acolo drept inainte. Verstehen Sie mich? ferstRan zi: miH] Ma intelegeti? Ja, danke. Aber wo ist die > [ia dank, azbe" vo: ist. — Da, multumese. Dar unde Bank? di: bank] este banca? Sie ist da links. > (zi: ist da links] — Este acolo, la stanga. Danke schén. Auf > [danka sO:n, auf — Multumesce. La revedere! Wiederschen! visderzEn] Retineti forma de salut la despartire: Auf Wiedersehen! > [auf vi:derzEn] — la revedere in cuvantul ,schén” — ,,frumos” intélnim o noua vocal ,,6” [O]. Aceasti yocala in limba romana nu exista. incercati s-o pronuntati in modul urmitor: apropiaji buzele ca gi cumati pronunta lung vocala 0”, inst \\. formati sunetul in cavitatea. bucala. _ formagi sunetul in cavitatea bucal Si ne imbogatim din nou vocabularul cu cAteva cuvinte noi! Pronunfafi cu voce tare si clar urmatoarele cuvinte: fahren > [fairan] fahren > [fa:ran] ~a calitori gehen > [gEan] gehen > [gEan] —a merge haben > [ha:ban] haben > [hazban] —aavea falsch > [fals] falsch > [fals] — gresit richtig > [riH{tiH] richtig > [riHtiH] = corect schén > [sO:n] schén >[sO0:n] — frumos ich méchte > [iH mOHta] ich mbchte > [iH mOHta] — ag vrea schon > [son] schon > [som] — deja nach > [naH] nach > [mall] — dupa in >in] in > [in] ~in nach Hause >([naH hauze] nach Hause >[nal hauze] = acasi Sa folosim cuvintele noi in propozitii! Cititi-1e cu voce tare si observati traducerea propozitillor! Ich gehe schon nach Hause, >[iH gE& so:n naH hauze] — Ma duc deja acasa. Wir fahren richtig. > [vi:' fazran riHtiH] = Calatorim in directie buni, Er geht falsch, > [er gFt fals] — El merge in directie gresita. Wir haben eine Schule. > [vi:' hazbiin aind su:li] —— Avem o scoala. Die Schule ist schén. > (di: su:la ist sO) ~ $coala este frumoasa. Ich méchie ein Bier. > [iH mOHta ain bi:"] — As vrea o bere. Yerstehen Sie schon? > [ferstEan zi: so:n] — Infelegeti deja? S4 exersim inc o dati verbele noi in propozitii! Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii gi verificati-va pronuntia! Cititi cu voce tare propozitiile germane: Ich habe eine Frau. > [iH ha:ba aina frau) > Am 0 sofie. Wir gehen in die Kirche. > [vi:' gEan in di: kirHa] > Mergem la biserica. get Er hat schon ein Kind. >[e" hat so:n ain kint] > El are deja un copil Du gehst arbeiten. > [du gEst arbaitin] >Te duci la lucru. Ich fahre nach Berlin. > [iH fazra nal bert > Ma duc Ia Berlin. Ich méchte etwas Milch, > [iH mOHtd etfas milH) > Ag vrea putin lapte. Wir fahren nach Zirich. > [vic" fazran naH {U:riH] > Calatorim la Zirrich. Er geht in die Botschaft. >[e' gEt indi: bo:tsaft] > El merge la ambasadi. Fahren Sie nach Berlin? > [fasran zi: naH berli:n] > Calatorifi la Berlin? Gehst du nach Hause? >I[gEst du naH hauze) >Te duci acasi? Fel ag 1." alii ‘Zoemann inl Ne Grogs boar agement majoritatea numelor de tari de asemanea. in fata lor nu folosim articol. La intrebarea unde” raspundem cu ajutorul | prepozitiei ,nach”, de ex.: SS | Ich fahre nach Berlin. ~ Calatorese la Bertin. | Wir fahren nach Deutschland. — Calitorim in Germania. 2. Prepozitia in” inseamnd: in, in interior, induntru”, de ex. in die Schule - 1a scoala (in interioriul scolii/inauntra); in das Geschaft - la magazin (in interiorul magazinului/induntru). in exercitiul urmator completati propozifiile germane cu vintele corespunzAtoare, apoi citifi | toati propoziia: ‘Afi vrea s& méncati? — Méchten Sie > essen? > [mOHtiin zi: esin] Da. As vrea cémati fripti cu - Ja. Ich méchte gem eine > [ia, iH mOHta gem | varzai acra > Bratwarst mit brastvurst mit zauerkraut) > Sauerkraut, | Und noch > etwas Brot. > [unt noH etfas bro:t] Bitte > sehr! Ist das alles? > [biti ze‘, ist das ales] Si inci putina pine. Poff, va rog! Mai doriti cova? Ce zi frumoasa avem Chelner, cat costé cina’ Der Tag ist aber > schin. > [de' taxk ist a:be" sO:n] Her Ober, wieviel kostet > [her ozbe" visfi:1 kostat das > das Abendbrot? azbantbro:t] 7 marci si 9 pfenigi ~ Sieben Mark > neun. in mark noin} Poftim 10 marci, ~ Hier > sind zehn Mark. zint ¢En mark] Multumese frumos! La ~ Danke sehin! > Auf > [dank’ sO:n, auf revedere! Wiedersehen! vitderzEn] Si recapitulim cuvintele noi din exercitiul precedent! Citiji cu voce tare i lar: aber > [arbe"] aber > [a:be'] — ins, dar i alles > [ales] alles > [ales] totul gem > [eer] gem > [gern] —euplicere mit > [mit] mit > [mit] ~cu | neun > [noin] neun > [noin] nova noch > [noH] noch > [noH] ~ inca sieben > [aizban] sieben > [zkban] = sapte zen > [En] zebn > [En] = zece Verificati-va cunostintele! Cat de bine cunozsteti cuvintele? Completati propozitiile cu cuvintele potrivite, apoi cititi-le cu voce tare si clar: ‘Avem de toate. = Wir haben > alles. > [vit ha:ban ales) Sunt deja aici. = Ich bin > schon da > [iH bin so:n da] ‘Am sapte marci. Ich hab sieben Mark. > (iH hazba zisban mark] Calatorese cu plicere. = Teh fahre > gern > [iH fazra gern] Avem zece tiga. = Wir haben > zehn > [vis ha:bain {En figaretain] Zigaretten. Calatorim cu tine. Wir fahren > mit Dir, > [vie fazrdin mit dic] Mai am inca paine. Ich habe > noch Brot. _> [iH hazba noH{ bro:t] Eu beau vin ea ins bea ~ Ich trinke Wein, > aber > [iH trink& vain azbe" zi: lapte. sie trinkt Mileh. trinkt milH] Locuiese in Strada $colii - Ich wohne > Schulstrae > [iH vozna gu:lstra:s& noin] numiral 9. noun. Cititi urmitorul dialog urmarind traducerea roméneasca: Guten Morgen! Ich méchte gem einen Bleistift. Den Bleistift hier? - Ja! Mochten Sie auch ein Heft? Nein danke. Aber ich méchte gern eine Tasche. Hier bitte! Wieviel kosten der Bleistift und die Tasche? Sie kosten sieben Mark neun, Danke! Auf Wiedersehen! Bund dimineata! As dori un creion. Acest creion de aici? - Da! Doriji si un caiet? Multumese nu. ins ag dori o poset’. Poftim. Cit costi creionul si pogeta? Sapte marci si now’ pfenigi ‘Multumese! La revedere! Cititi propozitiile germane si observati ingelesul lor in limba romana: Wir fahren nach Deutschland. Du gehst in die Schule. Sic hat cinen Bleistit. Du fihrst nach Berlin, Teh gehe in die Kirche Wir haben einen Lehrer. Wir gehen jetzt nach Hause Er fart richtig. Bitte den Bleistift dort! Du gehst falsch. ‘Verbul ,,haben” -,a avea” este neregulat. La persoana a treia singul Calatorim in Germania, Mergi la scoala. Ea are un creion, CAlatoresti la Berlin. Merg la bisericd ‘Aver un profesor, Acum mergem acest EI merge in direcfie bund. Va rog creionul de acolo. Mergi in directie gresiti. . El are 0 geanti. | a fA i. (er, sie, es) forma lui este ,hat”, de ex.: Er hat cine Tasche. > Sie hat ein Heft. ~ Ea are un caiet. | Jose Is ex. Ich habe einen Kuli. Bitte den Bleistift dort! Ich habe eine Tasche. Er hat ein Buch, Dupa verbul haben” folosim cazul acuzatiy, ceea ce avem sta in cazul acuzativ. Articolul hoiirat masculin ,der” - 1” are forma ,den” in cazul acuzativ; articolul nehotarét ein” sun” are forma einen”, de ‘Am un pix ~ Va rog creionul de acolo! La genul feminin si neutru formele articolului riman aceleasi pentru cazul nominativ si acuzativ, de ex. Am o geanti, = El are o carte. | Wir sind” (vie® zit) = lhe seid” (i zait) = noi suntem” voi suntegi”” propozifiile germane si verificati-va pronuntia: Ich bin Schiller. > [iH bin sUsle"] Wir sind Schiller. > [vi:" zint sUsle') Was seid ihr? Du bist Schillerin Du und Eva seid Schilerinnen, > [vas zait is") > [du bist sUslerin] > [du unt Efa zait sUslerinan] Ibr seid Schiilerinnen. > Wir sind zu Hause. > [vis" zint fu hauze] ‘Wo seid ihr? Wir sind hier. > [vo: zait i“) > [vis" zint hi:"] Verbul ,,sein” — ex. Thr seid zu Hause, ~ Sumefi acasa i cu multi atentie sensul cuvintelor din urmatoarele propozitii! Cititi cu voce = Sunt elev. — Suntem elevi. ~ Voi ce sunteti? ~ Tu esti eleva, — Tu gi Eva sunteti eleve. = Voi suntefi cleve. — Noi suntem acasi. — Voi unde suntefi? ~ Suntem aici. afi" are la plural persoana a doua forma ,, ihr seid” - .,voi suntefi”, ‘Traduceti in limba germani urmitoarele propozitii! Folositi filtrul rogu: Suntem la scoala. > Wir sind in der Schule. Si voi unde sunteti? > Und wo seid ihr? > Wir sind im Geschait Suntem in magazin Cum sunteti/aratagi? > Wie seid ihr? Suntem but > Wir sind gut. > [vic’ zint in de" su:la] > [unt vo: zait i:"] > [vit zint im geseft] > [vir zait i:"] > [vist zint gust] Exersaji ined odata cuvintele invatate! Citifi gi traducefi urmatoarele propozifii din lim german’, Urmiriti cu atenfie pronuntia: spreHan riHtiH]] Wir sprechen richtig. > Wi Du ftthrst falsch. > [du ferst fals] Er fri schon gut > [et fert goin gu:t] Gebst du schon nach Hause? > [gEhst du go:n nal hauze} Nein, noch nicht. > {nain noH niHit] Herr Kurz, ist das richtig? > [he" kurt ist das riHtiH] Nein, das ist falsch > [nain das ist fals] > Yorbim corect. > Mergi in directie gresita. > El merge deja in directie buna. > Mergi deja acasi? > Nu, inc& nu, > Domnul Kurz, este corect aga? > Nu, este gresit. /, Verbul fahren” —,,a cilatori” este un verb neregulat care isi schimba 18d ks { ina la persoana a doua si a treia singular timpul prezent: ,-a-” se schimba in (wri, de ex \\ ich fahre - ciltitorese; du fihrst | latoresti; er filhrt - el calatoreste A Acum vom inyija citeva cuvinte noi. Cititi cuvintele: deutsch (Deutsch) > [dois] = german, limba germana ruménisch (Ruminisch) > [ru:mEnis} = romén, limba romana, roméneste franzésisch (Franzésisch) > [frantO:zis] — francez, limba franceza, frantuzeste dinisch (Dinisch) > [dEnis] — danez, limba danezi ‘Acum cititi cu atentie de mai multe ori urmatoarele propozitii! Urmariti cu atentie infelesul propozitiilor si ortografia cuvintelor: > (iH spreHia gust ' Ich spreche gut rumini Vorbese bine romaneste. ru:mEnis]} Sie lemt jetzt deutsch. > [zi: lernt fett doits] ~— Ea invati acum germana. Sprichst du franzésisch? > [ypriHst du franfO:zis] _ — Vorbesti franceza?’ Ich spreche etwas deutsch. > [iH spreHa etfas doits]__ — Vorbesc putin germana, Sprechen Sie dinisch? > [spreHan zi: dEnis] = Ja. Ich komme aus: > [ia iH koma aus — Da, Ea sunt din Kopenhagen und spreche kopenha:gin unt spreflé — Kopenhaga si vorbese sehr gut dinisch. ze" gu:t dEnis] foarte bine daneza. Herr Rohde spricht sehr gut > [he" ro:da spriHt ze" gu:t_ - Domnul Rohde vorbeste deutsch. doits] foarte bine germana. Er ist mein Deutschlehrer, > [e" ist main doitslEre"] El este profesoral meu de germand, Explicatie: 1. Adjectivele care desemneazé nationalitatea indica in acelasi timp si limba respectiva, de ex.’ Deutsch - limba germand, deutsch - german, in limba germand; Franzosisch - limba franceza, franzosisch - francez, in limba francezé; Ruménisch - limba romana, ruménisch - romén, in limba roménd. 2. Verbul ,,sprechen" isi schimbd vocala din réddcind la persoana a doua gi a treia singular. e- "devine ,4-", de ex.: du sprichst - tu vorbesti, er spricht -el vorbeste. in mod aseméndtor se conjued $i verbil essen Cu exercitiul urmator putefi verifica, cat de bine afi insusit cuvintele lectiei. Completati pozitiile germane cu cuvintele corespunz&toare: El vorbeste bine roméneste. Eu vorbese si franceza. Merg in directie bund spre Kiel? Nu, mergeti in directie greyita. ‘YVorbim deja putin germana. Cu ce va ocupati? Suntem elevi. Unde locuiesti? fn Strada Scolii numarul 1. Mergi deja acast? Nu, ined nv. Este frumos la tine. Calatoresti acum la Berlin? Locuiesti in Berlin? ‘Vii din Berlin? Cu ce se ocupa ea? Sunt acasa. in ultimul exercitiu ‘germand: Acolo invata un baiat. Baiatul invafa corect. Unde locuiesti in Kiel? Locuiesc in Strada Scolii numarul unu, Acolo vis-i-vis sti/este un barbat, Cunose barbatul. Nu este domnul Schwarz? Ba da, el este, El vorbeste bine romineste, Are o sotie si un copil. Acolo, la dreapta este copilul, El bea apa. ‘M& due fa lucru, /)~ Kommst du > aus Berli putefi verifica cuno; ~ Er spricht gut > umiinisch. = Ieh spreche auch > franzOsisch. ~ Fahre ich nach Kiel > richtig? — Nein, Sie fahren > falsch. — Wir sprechen schon etwas > deutsch. — Was >scid ihr? - Wir >sind Schiiler. = Wo >wohnst du? — Ich wohne > SchulstraBe Nummer eins. — Gehst du schon nach > Hause? - Nein, >noch nicht. = Du wohnst hier aber > schén. ~ Fithrst du jetzt >nach Berlin? \\— Wohnst du >in Bering’ = Was >ist sie? — Ich >bin zu Hause, ele din partea intai a lectiei. Traduceti in limba > Dort lernt ein Junge. > Der Junge lemt richtig. > Wo woknst du in Kiel? > Ich wohne SchulstraBe Nummer eins, > Da driben steht ein Mann, > Ich kenne den Mann, > Ist das nicht Herr Schwarz? > Ja, das ist er. > Er spricht gut ruminisch, > Er hat eine Frau und ein Kind, > Dort rechts ist das Kind, > Es trinkt Wasser. > Ich gehe arbeiten. Jar eu ma duc la restaurant. Va rog, carnati fripti cu varz acra. Altceva? (Asta-i totul?) inca o bere, va rog ! Ei ar dori un carnat fript cu varzi acri. Mergeti in directie gresita. Mergeti aici drept inainte, vi rog! Nu invat franceza, invat germana. > Und ich gehe in das Restaurant. > Bitte Bratwurst mit Sauerkraut. > Ist das alles? > Bitte noch ein Bier! > Sie méchten cine Bratwurst mit Sauer- kraut, > Sie fahren falsch. > Fahren Sie hier geradeaus, bitte! > Ich lerne nicht franzésisch, ich lerne deutsch. LECTIA 4. — PARTEA A DOUA jin aceasti parte nu ne vom ocupa cu materie nou’, deoarece urmeaza recapitulare. Sa reludm din nou materia lecjiilor 3. si 4.! in lectia precedenta am invatat deja numerele de 1 la 10. Vi le mai amintii? Cititi cu voce tare: 1 (um) - eins > [ains) 6 (sase) — sechs > [zeks] 2 (doi) zwei > [vai] 7 (sapte) — sieben > [zi:ban] 3 (trei) = drei > [drai] B (opt) = acht > [alt] 4 (pau) = — vier > [8] 9 (noud) -neun > [noin} S (inci) funt > [Unf] 10 (zece) | — zehn > [En] Trebuie si cunoasteti deja numerele, verificafi-va insd inc’ o data! Traduceti in limba germ aveti grija la pronuntie: 2-4-6-8-10 > [vai fi" zeks abt {En] V-3=5+7-9 > [ains drai fUnf zi:ban noin} Bie PB 4-6: > [drai ains at fi:' zeks] Cititi cu voce tare si clar: Das kostet 1.01 DM. > [das kostat aind mark ais] Wieviel ist 1+1? > [visficl ist ains unt ains) Wieviel ist 341? > [visficl ist drai unt eins] Ich wohne Bahnhofstafe Nr.1. > [iH vo:na ba:nho:fgtra:si nue’ ains] Bitte cin Glas Wasser! > [bitd ain gla:s vase’) Bitte eine Flasche Milch! > [bits aind last mil] Cititi clar si atent urmatoarele propozitii! Daca nu suntefi sigur de pronuntie verificati-va cu ajutorul vocabularului de la sfargitul caietului de curs! Exercifiul va ajuti mult in insusirea cu atentie pargile scrise cu litere groase care marcheaza accentul propozitiei. Repetati exercitiul pind nu Veli mai face nici © greseala: formérii propozitiilor genmane yi a pronunfici corecte, Urmi Herr Rohde ist Lehrer. Er kommt aus Halle und arbeitet in Berlin. Er ist mein Deutsehlehrer. Jetzt geht er in die Schule, Er arbeitet dort. Herr Kurz ist Diplomat. Er spricht sehr gut Deutsch. Er kommt aus Bukarest, aber er Frau Kurz ist Hausfrau. Sie kommt auch wohnt jet in Bonn, aus Bukarest Sie spricht etwas Deutsch. Jetzt fahren sie nach Rumiinien nach Hause. Ich bin ein Junge und du bist ein Wir sind Schiller. Wir gehen jetzt in die Miidchen, Schule, Dort lemnen wir Deutsch und Franzésisch. Er wohnt in Laboe, aber er arbeitet dort nicht, Frau Schmidt ist Verkiiuferin Sie kommt aus Berlin und wohnt auch dort Eva ist Schillerin. Sie lemt gut. Thr lernt schon Franziisiseh. Fahrst du jetzt nach Berlin? - Ja. Du wohnst aber schén. Herr Schwerz ist Physiker und kommt aus Kiel, Er spricht gut Diinisch. Sie arbeitet in einem Geschiift. Sie hat ein Haus Du und Eva, ihr seid Sehiilerinnen, Gehst du schon nach Hause? Nein, noch nicht. Hast du einen Mann? - Nein, Cititi de mai multe ori dialogul urmator! Expresiile si structurile va sunt deja cunoscute. Citigi cu voce tare si clar: A. Verzeihung! Wo ist der Bahnhof hier in Kiet? A. Wie bitte? A. Ja danke. Und wo ist die SchulstraBe? A. Danke schén! ‘A. Guten Tag! Ich méchte zehn Zigaretten A. Ja. Wieviel Kosten die Zigaretten? A. Danke. Auf lersehen! A. Ich méchte essen, A. Bitte Brot mit Wurst! A. Ja gern. B. Der Bahnhof ist dort geradeaus, B. Erist dort geradeaus, Verstehth Sie win B. Sie ist da links. B, Bitte. Ist das alles? B, Zwei Mark zehn, bitte. B. Was michten Sic essen? B. Ich habe eine Bratwurst, Méchten Sie? in incheiere, traduceti urmatoarele propozitii in limba german’, apoi cititi-le eu voce tare! Daca nu reusiti la prima incercare, puneti filtrul rosu de o parte si cititi pur si simplu textul! ‘Urmariti cu atentie formarea si structura propozitei in limba germana! Tema rezolvati-o numai dupa ce afi invins greutatile din exercitiul urmator! Cilitorim in Germania. > Wir fahren nach Deutschland. Te duci acum la scoali. > Du gehst jetzt in die Schule. El nu lucreaza la banca. > Er arbeitet nicht in der Bank. Am un sof si un copil. > Ich habe einen, Mann und ein Kind. Soful meu lucreaz& 1a magazin. > Mein Mann arbeitet in einem Geschaft. * Mergem la biserica. > Wir gehen in die Kirche. Suntem elevi. Ea invata germana. lar noi invatam franceza. Nu vorbim gresit, vorbim corect. Inveti acasa? Nu, eu invaj la scoala, Calatoresc Ja Berlin. $i tu? CAlitoresc cu doamna Kurz la Bucuresti. Acolo este foarte frumos. ‘Ma duc la restaurant sa beau o bere. Ce-aji yrea sa mancati? Va rog un carnat fript gi niste paine. Avem si varzi acra. ins& eu ag dori o cease’ de ceai. Altceva? (Acesta-i totul?) Cunoasteti birbatul de acolo? Da. El este profesorul meu, domnul Rohde. El este profesor de german’. Dar unde este cina mea? MA due deja acasi. Voi cu ce va ocupat Eu sunt vanzitoare si ea este eleva. Si unde locuiesti? Eu locuiese in Strada Garii, la nr. 5 siea lane. 7 Multumese frumos! Cu placere! > Wir sind. Schiiler. > Sie lernt deutsch. > Und wir lernen franzésisch. > Wir sprechen nicht falsch, wir sprechen richtig. > Lemst du zu Hause? Nein, ich lene in der Schule. Ich fahre nach Berlin. Und du? > Ich fahre mit Frau Kurz nach Bukarest, > Dort ist es sehr schén, > Ich gehe ins Restaurant ein Bier trinken, > Was michten Sie essen? > Bitte eine Bratwurst und etwas Brot. > Wir haben auch Sauerkraut. > Aber ich michte ein Glas Tee. > Ist das alles? > Kennen Sie den Mann dort? > Ja. Das ist mein Lehrer, Herr Rohde. > Erist Deutschlehrer. > Aber wo ist mein Abendbrot? > Ich gehe schon nach Hause. > Was seid ihr? ] > Ich bin Verkauferin und sie ist Schiilerin., > Und wo wohnst du? > Ich wohne BahnhofstralSe Nummer 5 (ftinf) und sie Nummer 7 (sieben). > Danke schén! > Bitte schon! Cititi cuvintele de mai jos care contin foneme aseminatoare, Repetafi - le cu vace tare! fo:] shon [O:] Schén {E] | Madchen [O] | méchte {ul Shule [U:] Shiller fo] wont {o] noch RECAPITULARE A. Reguli gramaticale 41 42. 44, 45. 46. Cuvintele compuse sunt formate din dou sau mai multe componente, de ex.: das Abendbrot (cina) die BahnhoistraBe (Strada Garii) die SchulstraBe (Strada Scolii) der Abend + das Brot der Bahnhof + die Strabe die Schule + die StraBe 4 Nu uitati! Genul substantivelor compuse este determinat totdeauna de genul ultimului component. Articolul hotarat masculin der” si articolul nehotarat masculin ein” au la acuzativ urmitoarele forme: ,,den”; ,cinen”, de ex.; Was ist der Mann? Kennen Sie den Mann? Das ist ein Kuli. Tch habe einen Kuli. Articolul hotirat si nehotarat in cazul substantivelor feminine si neutre are aceleagi forme pentru nominativ si acuzativ, de ex. Was ist die Frau? Kennen Sie die Frau Das ist cine Tasche. Ich habe eine Tasche. Wie ist das Fraulein? Kennen Sie das Fraulein? Das ist ein Buch. Ich habe ein Buch Conjugarea verbului ,sein” - ,a fi": ich bin - eu sunt wir sind - noi suntem du bist - tu esti ihr seid - voi sunteti er ist - el este sie sind - ei sunt fic ist - ca este Sie sind - Dumneavoasir’ suntefi in limba germand infinitivul are terminatia ,.-en”, de ex.: wohnen - a locui arbeiten - a lucra Verbul ,,sein” este si din acest punct de vedere neregulat. in dictionar gasiti forma de infinitiv a verbelor. Verbul ,sprechen” se conjugi neregulat. La timpul prezent persoana a doua gi a treia singular vocala ,,-c-” din radacina se schimba in ,,-i-”, de ex. ich spreche, ins - du sprichst, er spricht. $i verbul ,,fahren” igi schimbi vocala din ridicind la persoanele a doua si a treia gular; ,-a-" devine ,8-”, de ex.: ich fahre, ins — du first, or ft 47. Exceptie reprezinta si verbul ,,haben” - ,,a avea ceva”. Conjugarea Lui la persoana ft sia treia singular este urmatoarea: ,,ich habe” - eu am ; ,,er hat” - el are; ,,sie hat” - are, de ex.: Er hat einen Kuli. - El are un pix. Sie hat auch einen Kuli. — Si ea are un pix. 4.8. Adjectivele care desemneaza nationalitati se refera si la limba respectiva, de ex.: deutsch — german, in limba germana, Deutsch — limba germana. 4.9. Prepozitia ,in” — ,,in” arata directia, locul. in acest caz substantivul care-I urmeaza sta cazul acuzativ, de ex.: das Restaurant - restaurantul — unde? — in das Restaurant — in restaurant; die Schule — scoala; — unde? — in die Schule — la scoala. 4.10. Dupa prepozitia nach” folosim cazul dativ. Aceasti prepozitie am folosit-o in fi numelor de tari si orage cand acestea raspundeau la intrebarea ,,unde”, in fa substantivelor amintite nu folosim articol, de ex.: Ich fahre nach Deutschland. Er fihrt nach Bonn. B. Pronuntia 4.11. in cuvantul ,schén” vocala ,,-6-” se pronunta ca un ,,o” lung, ins& sunetul il formam cavitatea bucala, de ex.: schén —[sO:n] , franzésisch —[frantO:zis] 4.12. in cuvantul ,deutsch” gruparea ,,-tsch” de la sfarsitul cuvantului se pronunta ca consoana ,,c” din cuvantul ,,ce”. Vocala .,e” nu se pronunta, de ex.: deutsch —[doits] 4. TEMA PENTRU ACASA Trimiteti tema scris& citet pe adresa noastra spre verificare! Indicatiile privitoare la rezolvarea temei le gisiti la sfargitul caietului de curs! A. Traduceti in limba romana: 1. Ich kenne den Mann, Das ist mein Lehrer. 2. Eva ist Schillerin, Sie lernt sehr gut. 3. Frau Kurz spricht rumanisch, nicht wahr? 4. Du und Max seid Schiiler. Ich méchte gern eine Wurst. 6. Wir fahren schon jetzt nach Hause, B. Traduceti in limba germana: 1. Locuiese in Strada Bancii numarul cinci. 2. Ce-afi manca?/ Ce ati dori si mancati? 3. Cunosti copilul? 4. MA& duc acasa. 5. Vorbese deja putin germana. 6 Domnul nu tucreaza la banca’? 7. Sunt eleva. $i tu ce faci?/Cu ce te ocupi? 8 Nu vorbese franceza. C. in fiecare propozitic este efite © gregeal’, Corectati-le! 1 Mein Mann arbeitet in Geschaft. 2. Wir gehen zu Hause. 3. Ieh fare in Berlin. 4, Was machtet Sie essen? 5. Sprechst du richtig? 6. Er und Max geht in die Schule. Vocabularul lectiilor 3. si 4. das Abendbrot aber alles acht arbeiten er arbeitet auch Auf Wiedersehen aus die Bahnhofstrabe der Bleistift die Borschait in der Botschaft die Bratwurst das Brot das Buch Danisch (Cas) Danemark Deutsch (Gas) Dentschland der Diplomat drei eins essen ‘ich esse wir essen etwas fahren du fabrst er fabrt falsch (das) Frankreich Franzésisch ‘fant gehen er geht gem das Geschatt im Geschaft VVVVVVVVVVVVV VV VV VV VV VV VV VV VV VV [azbantbro:t] {azbe'] [ales] [alt] [arbaitan] le arbaitat] aul] [auf visderzEn] [aus] [basnho: fyira:s3] [bla‘stift] [bo:tsaft] [in de® bostsaft} [bra:tvurst] [bro:t] [bu:H] [dEnis] [dEnemark] [doits] [doitslant} [diplomat] [drai] [ains} [esan] [iH esa] [vic* esan] [etfas] [fa:rin] [du ferst] [e" fert] [fals) [frankraiH] {frantO:zis] [eung, [eEan] [ef Et] [gern] [geseft] [im geseft} ina insi tot, totul, toata opt a munci el munceste si La revedere! in Strada Gai creional ambasada Ja ambasada [gro:s] > [ha:ban) > [ef hat] > [vis" ha:ban] > [haus] > [nak hauze] > [ju hauze] > [hausfrau) > [heft] > fi] > Cin] > Litt] > [iun®a] > [kartofeln] [kenin] [kint] [klain] [koman aus) [lEre‘] [lernan] [e! lernt] [lizgan] > [es liskt] > [mEtHin] > [man] > > > > [kuli] > > > > > [main] > [maina] > [mit] > [mOHtin} > [mOH&n zi:] > [iH mOHta > [iH mOHta gern] > [nal] > [noin] > [noH] > [nume') > [£U:zike'] > [ritiH] > [rumEnian] > [ru:mEnis] mare aavea el are noi avem, casa acasi (mi due) acasi (sunt] casnica caietul voi 1 cunoaste copilul mic a veni pixul profesornl a invata el invata a sta culcat se afla culcat fetiga, fata barbatul al meu a mea cu angi dori poftiti, doriti (Dvs.) eu dorese, ag dori ag dori mult dupa noua inca numarul fizicianul corect Romania limba romana das Sauerkraut schon schén die Schule in der Schule der Schiller (die) Schiiler die Schiilerin (die) Schiilerinnen sein ich bin du bist wir sind ihr seid sieben sprechen du sprichst er spricht stehen er steht die Strabe die Suppe die Tafel die Tasche trinken er trinkt die Verkauferin viel das Wasser wer wir woher wohnen er wohnt die Wurst zehn zwei > [zauerkraut] > [so:n] > [sO:n} > [su:la] > [in de® gusla] > [sUsle"] > [sU:le"] > [sUslerin] > [sUslerinan] > [zain] > [iH bin} > [du bist] > [vi:" zint] > [ist zait] > [zizban] > [spreHan] > [du spriHist] > [e" spriltt] > [stEan] >[e" stEt] > [stra:sa] > [zupa] > [ta:fal] > [tas] > [trinkan] > [et trinkt] > [ferkoiferin] > [fi:l] > [vase'] > [ve] > [vir] > [voche’] > [vo:nan] > [e" vo:nt] > [vurst] > [1En] > [tvai] 1 1 vara acrli deja frumos scoala la scoala clevul elevii eleva elevele afi eu sunt tu esti noi suntem voi sunteti sapte a vorbi tu vorbesti el vorbeste a sta in picioare el sta in picioare strada supa tabla poseta, geanta a bea el bea vanzitoarea mult apa cine noi de unde a locui el locuieste camatul zece doi

S-ar putea să vă placă și