Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr.

Luminița Catană

PROBLEME ȘI EXERCIȚII RECAPITULATIVE

1. Identificarea numerelor naturale. Divizibilitate

Reamintim criteriile de divizibilitate:

- număr divizibil cu 2: numărul va avea cifra unităților una din cifrele 0, 2, 4, 6 sau 8 (spunem că
cifra unităților trebuie să fie pară);
- număr divizibil cu 4: numărul va avea la zeci și la unități cifre astfel încât să formeze (în ordine)
un număr divizibil cu 4. De exemplu, 784 sau 5416 sunt numere care se divid cu 4, pentru că 84
se divide cu 4 și 16 se divide cu 4;
- număr divizibil cu 10: numărul va avea la unități cifra 0; dacă se divide cu 100, numărul va avea
la cifra unităților 0 și la zeci, tot 0;
- număr divizibil cu 5: numărul va avea pe poziția unităților una din cifrele 0 sau 5;
- număr divizibil cu 3: numărul va avea suma cifrelor divizibilă cu 3;
- număr divizibil cu 9: numărul va avea suma cifrelor divizibilă cu 9.

Dacă cerința este ca numărul să se dividă cu un număr compus, de exemplu cu 6, numărul se va

divide cu fiecare factor al numărului compus, deci și cu 2 și cu 3, pentru cazul dat. Altfel spus,
numărul nostru trebuie să aibă cifră pară la unități și suma cifrelor să se împartă la 3.

Reamintim o modalitate de a scrie numerele în baza zece: de exemplu pentru ̅̅̅̅̅̅̅3425 , spunem că
avem cifra 3 pe poziția miilor, 4 pe poziția sutelor, 2 pe poziția zecilor și 5 pe poziția unităților.
Numărul se citește „trei mii patru sute douăzeci și cinci”. Notația se folosește mai ales când unele
cifre ale numărului nu sunt cunoscute, de exemplu: ̅̅̅̅̅̅̅
3𝑎𝑏5.

Modalități de scriere pentru divizibilitate: a│b se citește ”a divide b” , respectiv a ⋮ b se citește ”a

divizibil cu b”.

Exemple de probleme, cu rezolvare și explicații

1. Care este cel mai mic număr de forma ̅̅̅̅̅̅̅

3𝑎𝑏5 , divizibil cu 9?

Rezolvare: Pentru ca numărul să fie cât mai mic, la sute cifra a trebuie să fie cât mai mică. În acest
caz, putem lua cifra 0. Pentru a se divide cu 9, numărul trebuie să aibă suma cifrelor divizibilă cu
9, deci 3+0+b+5= 8+b să se dividă cu 9. Cel mai mic astfel de număr este pentru b=1, deci numărul
căutat este 3015.

2. Care este cel mai mare număr de forma ̅̅̅̅̅̅̅̅

5𝑎4𝑏2 divizibil cu 12?

Rezolvare: Numărul ar trebui să se dividă cu 3 și cu 4, deci ar trebui ca ultimele două cifre să

formeze un număr divizibil cu 4, deci acestea pot fi: 12, 32, 52, 72, 92 (b poate fi 1, 3, 5, 7 sau 9).

1
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

Observați că am ordonat de la cel mai mic la cel mai mare număr; îl reținem pe cel mai mare,
respectiv 9.

Dacă acest număr este divizibil cu 3, atunci avem 5+9+4+b+2 este divizibil cu 3, unde b poate fi
1,3,5,7,9, dar din condiția de divizibilitate avem b = 7 sau b= 1. Numărul căutat este 59472.

2. Numere naturale. Operații cu numere naturale

La acest item se cere efectuarea operațiilor cu numere naturale, aplicarea proprietăților cu

numere naturale, sume și factor comun.

Pentru examenul final este necesară numai formula următoarei sume:

𝑛(𝑛+1)
S = 1+2+ …+n = , unde n este un număr natural.
2

Se poate, de asemenea, utiliza și algoritmul:

S = 1+2+3+....+n
S = n+....3+2+1
..............
2S = (n+1)+... (n+1) =n(n+1)
Se observă că al doilear rând este aceeași sumă scrisă de la cel mai mare număr la cel mai mic. Prin
adunarea termenilor de la suma depe primul rând și suma de pe al doilea rând, obținem de n ori
(n+1). Dăm factor comun și apoi împărțim la 2. Obținem aceeași formulă.
Procedeul poate fi aplicat și pentru sume de termeni care cresc constant (progresii aritmetice,
indiferent care este primul termen).

Exemple de probleme, cu rezolvare și explicații

a) Calculați suma:
S = 4+6+8+…..+124.
Vom descompune numerele și apoi dăm factor comun 2:
S = 4+6+8+…..+124 = 2 ∙ 2+2 ∙ 3+ 2 ∙ 4 +…..+ 2 ∙ 62 = 2 (2+3+4+…..+62)
Observăm că în suma din paranteză avem lipsă primul termen, pe 1, așa că adăugăm 1 și
62(62+1)
scădem Vom avea deci: S= 2 ∙ (1+2+ …+62 -1) = 2 ∙ ( -1) = 2∙ (31 ∙ 63 -1) = 3904.
2
Altfel (varianta 2 de rezolvare):
S = 4+6+8+…..+124.
S= 124+.........+1
.............................
2S=128+.....+128= 128x61 (61 de termeni) deci S= 64x61 = 3904.

b) Calculează media aritmetică a numerelor 34 și 1+3+5+….+101.

2
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

101(101+1)
1+3+5+….+101 = 1+2+3+4+…+101 – (2+4+…100) = - 2∙ (1+2+3+…+50) =
2

50(50+1)
101 ∙ 51 – 2 ∙ = 5151- 1275 = 3876. Calculăm media aritmetică a numerelor 34 și
2
3876, astfel: (34 + 3876)/2 = 1955.

3. Mulțimi . Operații cu mulțimi

14
1. Scrie prin enumerare mulțimea M={ x∈ 𝑁 / 2(x+1) ∈ 𝑁}

14
Va trebui să găsim valorile lui x pentru care fracția este un număr natural. În general ,
2(x+1)
pentru a avea număr natural și nu o fracție, trebuie ca numitorul să dividă numărătorul. În cazul
nostru, la numitor putem avea valoarea egală cu 1,2,7, 14 (dacă numerele sunt în N)
7
Observăm că în acest caz putem simplifica prin 2 și obținem (x+1) deci x+1 va trebui să fie 1 sau 7.
Dacă x+1=1, atunci x =0 sau dacă x+1=7, x=6, deci M={0, 6}.

3x+7
2. Scrie prin enumerare mulțimea: A={ x∈ 𝑁 / ∈ 𝑁}
x+1

3x+7
Trebuie să găsim valorile lui x pentru care fracția este număr natural.
x+1

3x+7 3x+3 4
Atunci = + x+1 , prima fracție este 1, iar a doua trebuie să fie număr natural.
x+1 x+1

Atunci x+1= 1, deci x =0;

x+1= 2, deci x=1 sau x+1= 4, deci x = 3, iar mulțimea este A={0, 1,3 }.

3. Identifică mulțimile A,B,C dacă M = { 2,3,4,5,6,7, 8,9,10,11}

A = {x / x∈ 𝑀 𝑠𝑖 x divide 18},
B = {x / x∈ 𝑀 𝑠𝑖 2 divide 𝑥},
C = {x / x∈ 𝑀 𝑠𝑖 x divide 20},
Rezolvare: Căutăm divizorii lui 18 care se regăsesc în mulțimea M: 2, 3, 6,9, atunci A = {2,3,6,9},
apoi numerele pare B = {2,4,6,8,10}, apoi divizorii lui 20 din M, C= A = {2,4,5,10}.

4. Funcția de gradul I

1. Fie funcția f : R→ 𝑅, 𝑓(𝑥) =x+4.

a) Calculează f(1) și f(8).

3
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

Calculul se va face punând în locul lui x în formula funcției, pe rând, numerele 1 și 8.

Deci f(1) = 1 +4 =5 și f(8)= 8 +4

b) Calculează valorile a și b, astfel încât punctele A(3, a) și B(b, 9) să aparțină graficului funcției.
Acest lucru înseamnă că verifică relația care definește funcția dată, adică y = x+4 ,
Deci a = 3 + 4, deci a =7, respectiv b + 4 = 9, deci b= 5. Punctele sunt A (3,7) și B(5,9).

c) Desenează graficul funcției f(x).

Cunoaștem că graficul unei funcții de gradul întâi este o dreaptă (de aceea se mai numesc
și funcții liniare), iar o dreaptă este determinată, în mod unic, de două puncte care aparțin
dreptei respective.
Având în vedere cele de mai sus, putem utiliza oricare 2 puncte care aparțin graficului, de
exemplu M (1, 5) și B (5, 9).

d) Care sunt punctele de intersecție a graficului cu axele de coordonate?

Pentru intersecția cu axa orizontală OX , avem y=o deci x+4 = 0, x=-4, deci punctul A(-4, 0).
Pentru intersecția cu axa verticală avem x=0, deci y = 0+4. Intersecția este la punctul N (0,
4).

4
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

e) Care este aria triunghiului determinat de graficul funcției și axele de coordonate?

Avem un triunghi dreptunghic cu lungimile catetelor de 4 și 4, atunci aria este A= 4x4:2 =
8. (pentru că o catetă ete bază și una înălțime)

1
2. Fie funcția f : R→ 𝑅, 𝑓(𝑥) = 3 x+2.
1
a) Calculează f( 3) ș𝑖 𝑓(−1)

1 11 1 1
f (3) = 3 3 +2 = 9 +2= 29
1 2
f(-1) = - +2 = 1
3 3

b) Care este intersecția acestei funcții cu funcția g : R→ 𝑅, 𝑓(𝑥) = − x+2 (vezi graficul
de mai jos)

c) Această intersecție va fi un punct care aparține ambelor grafice (deci verifică ambele
1
relații: y= 3x+2 și y = -x+ 2).
1
Deci avem 3x+2= -x+ 2, de unde avem x=0.
Pentru x=0 avem y = 2.

5
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

3. Fie f : R→ 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑎 x+b .

Cât sunt a și b, dacă f(2x+1) = 3x+2
În locul lui x, punem în ”formula” funcției pe 2x+1.
Vom avea f(2x+1) =a(2x+1)+b,
deci a(2x+1)+b = 3x+2.
De aici rezultă a=3/2 și b=1/2.

5. Fracții. Operații cu fracții

𝑎 3 4𝑎
1. Dacă 𝑏 = 4 , calculează 7𝑏.
4𝑎 4 𝑎 4𝑎 4 3 12
Rezolvare: Vom scrie 7𝑏 = 7 ·𝑏. Atunci 7𝑏 = 7 ·4 = 28

1 1 1
2. Calculați suma: S= 2∙3 + 3∙4 +…..+ 50∙51

Rezolvare: Vom rescrie fiecare termen al sumei, astfel:

1 1 1
= −
2∙3 2 3
1 1 1
= 3− 4
3∙4
…………
1 1 1
= −
50 ∙ 51 50 51
1 1 49
Însumând, termenii se reduc, cu excepția primului și ultimului; deci S= 2 - 51 = 102 (cum nu se
împarte exact, lăsăm rezultatul sub formă de fracție).

6. Probleme rezolvabile cu ajutorul ecuațiilor, cu metoda balanței sau cu

metoda mersului invers

6.1 Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuațiilor

a) În urmă cu trei ani, mama Mariei și Maria aveau împreună 30 ani. Dacă Maria are cu 24
de ani mai puțin decât mama sa, câți ani are acum fiecare?

Rezolvare: Dacă acum 3 ani Maria avea cu 24 de ani mai puțin decât mama sa, diferența
între vârste nu se schimbă, însă amândouă au acum cu 3 ani în plus. Observăm că vârstele
nu se cunosc , dar se cunoaște o relație între acestea (vârsta mamei este cu 24 mai mare
decât a Mariei) .

Notăm cu x numărul mai mic, care este vârsta Mariei; atunci mama sa are x+24 ani.

6
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

Împreună aveau, acum 3 ani: x + x +24 = 30 ani , rezolvăm ecuația (Maria avea 3 ani și mama
sa 27). Acum vor avea cu trei ani mai mult fiecare: Maria va avea 6 ani, iar mama sa va
avea 30 de ani.

b) Pentru o prăjitură, Ioana cumpăra 1 kg zahăr și 2 kg făină. Dacă 1kg făina este de 1,5 ori
mai scump decât 1 kg de zahăr și pe toate a plătit 6 lei, cât costă 1kg de zahăr și 1 kg de
făină?

Rezolvare cu ecuații: notăm cu x prețul 1 kg zahăr. Atunci 1 kg făină va fi 1,5 x.

Prețul pentru toate cumpărăturile: x + 2 · 1,5 x =6 lei. Deci x+3x = 6 lei ⇒ 4x = 6 lei ⇒ x = 1,5
lei .

1 kg zahăr va fi 1,5 lei; 1 kg făină va fi 1,5 x 1,5 = 2,25 lei

Rețineți: Este foarte important să vă obișnuiți (și să-i obișnuiți și pe elevii voștri) cu verificarea
rezultatelor obținute!

Verificarea rezultatului obținut mai sus: 1 x 1,5 +2 x 2,25 = 6, deci rezultatul obținut este
corect.

6.2 Metoda balanței

a) Ioana are 12 creioane. Dacă mai face rost de 3 creioane, George va avea de 3 ori mai multe
decât Ioana. Câte creioane are George?

Rezolvare: Imaginați-vă balanța cu cele 2 talere. Stim că dacă mai adăugăm 3 la numărul
de creioane ale lui George, vom avea de 3 ori mai mult decât numărul de creioane ale
Ioanei.

Atunci 12+12+12=x+3, unde x este numărul de creioane a lui George.

Balanța rămâne în echilibru dacă scădem 3 din ambii termeni ai egalității și atunci avem:

7
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

36-3 = x+3-3, deci 33 = x sau x = 33.

6.3 Metoda mersului invers

a) Mă gândesc la un număr la care adun 7, înmulțesc cu 12 și scad 12, iar rezultatul este 108.

La ce număr mă gândesc?

Rezolvare prin metoda drumului invers: Problema are 3 etape de rezolvare, așa cum se vede
în schemă. Rezolvăm începând de la ultimul pas. Cât este numărul din care , dacă scădem
12 obținem 108? Pentru a afla , vom aduna 108+12 = 120. Apoi împărțim cu 12 pentru a afla
y = 120:12= 10. Deci x = 10-7 = 3.

b) Corina depune o sumă de bani la bancă și, după 3 luni , mai depune 150 lei. Dacă dobânda
primită pentru 3 luni este de 10% pentru întreaga sumă depusă și ea are pe cont 447 lei,
după 3 luni, cu tot cu dobândă și cu cei 150 lei depuși ulterior, cât a depus inițial?

Rezolvare, tot prin metoda drumului invers:

Dacă a mai depus 150 de lei după 3 luni, pentru această sumă nu se aplică dobânda. Atunci
scădem 150 din 447,obținem 297.

Dacă obține 10% dobândă, înseamnă că la suma depusă x , care este 100% , adaug 10% sau
1/10 ( adică vom avea 110% sau 11/10. Aceasta va fi suma de pe cont , 297 lei) . Vrem să
aflăm care a fost suma inițială, pe care o notăm cu x, pentru care s-a aplicat dobânda de
110 2970
10%. Atunci x· 100 = 297, atunci x = , x= 270 lei.
11

7. Probleme rezolvabile folosind teorema împărțirii cu rest sau metoda

comparației

7.1 Teorema împărțirii cu rest

8
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

Fie două numere naturale a și b , cu b≠o. Prin efectuarea împărțirii cu rest a numărului a (a
se numește deîmpărțit) la numărul b (b se numește împărțitor) obținem un cât q (număr
natural) și rest r (număr natural, mai mic decât împărțitorul b).

Se scrie: a = b · q + r

Astfel, numerele sunt unic determinate.

Exemple de exerciții rezolvate și explicate

a) Află restul împărțirii numărului a (unde a =1x3x5x7x9x11x13x15x17 + 7) la 15.

Rezolvare: Dacă a =1x3x5x7x9x11x13x15x17 + 7, constatăm că 1x3x5x7x9x11x13x15x17 se

împarte exact la 15 (pentru că are factorul 15 în descompunere) iar 7 împărțit la 15 dă cât
0 și rest 7. Deci restul lui a la 15 este 7.

b) Suma a două numere este 52. Aflați cele două numere dacă, împărțind pe unul la celălalt,
obținem câtul 3 și restul 4.

Rezolvare: Din relație obținem, înlocuind câtul și restul: a = b · 3+ 4 și a+b = 52. Atunci
înlocuim pe a în relatia a doua: a +b = 3 b + 4+ b = 4 b + 4 = 52, deci 4 b = 52 - 4 și calculând
obținem b = 12, a = 40.

c) Diferența a două numere naturale este 5085. Împărțind numărul mai mare la cel mai mic
obținem cât 5 și rest 141. Aflați numerele.

Rezolvare: Procedăm ca în exercițiul anterior și avem a = b · 5+ 141 și a-b = 5085.

a-b = b · 5+ 141-b=5085 , deci 4b + 141 = 5085,

de unde 4b =5085 – 141 = 4944, deci b= 1236; pe a îl aflăm din a doua relație, înlocuind
pe b:

a- 1236 =5085, deci a=5085+1236= 6321

d) Află cel mai mare număr natural, care împărțit la 15, are câtul de 3 ori mai mare decât
restul (restul este nenul).

Rezolvare: restul cel mai mare poate fi 14, câtul fiind de trei ori mai mare, este 45.
Numărul va fi a= b · q+ r, deci a= 15x45 +14 =675+14 = 689.

e) Care este cel mai mic număr, care împărțit la 6 să dea rest 5 și împărțit la 5 să dea rest 4?
Rezolvare: Numărul se scrie ca 6 k-1, dar și ca 5k-1, atunci 5x6-1 = 29

9
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

Altfel scriem primele numere care îndeplinesc prima condiție: 5,11, 17,23,29,35,....
Scriem numerele care îndeplinesc a doua condiție: 4,9,14,19,24,29,.....
Cel mai mic număr care se regăsește în ambele serii numerice este 29.

f) Care este ultimul termen al sumei de numere naturale consecutive S= 1 + 2 + 3 + …. + n,

dacă S împărțită la 5 dă restul 3 și câtul 5.
𝑛(𝑛+1) 𝑛(𝑛+1)
Rezolvare: Folosim formula S= , unde n nu se cunoaște . Rezultă: =5x5+3
2 2
7𝑥8
=28 = 4x7 = , deci ultimul termen al sumei (al “n-lea” termen) este 7.
2

7.2 Metoda comparației

1. Trei kg de mere şi 2 kg de pere costă 21 lei, iar 2 kg de mere şi 3 kg de pere costă 24 lei. Cât
costă 7 kg de mere?

Rezolvare
Vom compara preturi și kg astfel:
3 kg mere..2kg pere -----21 lei
2 kg mere..3kg pere -----24 lei
--------------------------------------- (înmulțim cu 2 prima linie și cu 3 a doua)
6 kg mere..4kg pere -----42 lei
6 kg mere..9kg pere -----72 lei
………………………………….. (scădem din a două linie pe prima)
/ mere….5 kg pere…..30 lei

Reținem că 5 kg de pere costă 30 lei, deci 1kg va fi 6 lei.

Din prima ecuație rezultă că 3kg mere costă = 21 lei -2x6 lei = 9 lei.
Rezultă că 1 kg. de mere costă 3 lei, deci 7 kg. de mere vor costa 21 lei.
Verificăm rezultatul în condițiile din enunțul problemei: 3 x 3 +2 x 6 =9 +12 =21, respectiv
2 x 3 + 3 x 6 = 6 + 18 = 24.

Altă variantă: înmulțim cu 3 prima linie și cu 2 a doua linie si apoi scădem din prima linie
a doua linie și vom obține prețul pentru 5 kg de mere etc.

2. La o brutărie s-au vândut, ȋntr-o oră, 5 chifle şi 8 covrigi care au costat 18 lei, iar în ora următoare
s-au vândut 25 chifle şi 12 covrigi, pentru care s-au ȋncasat 62 lei. Care este prețul de vânzare
pentru un covrig?

Rezolvare:
Vom compara preturi și cantitățile din produsele vândute astfel:

10
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

5 chifle….8 covrigi -----18 lei

25 chifle..12 covrigi -----62 lei
--------------------------------------- (înmulțim cu 5 prima linie)
25 chifle..40 covrigi -----90 lei
25 chifle..12 covrigi -----62 lei
………………………………….. (scădem a doua linie din prima)
/ chifle….28 covrigi…..28 lei
1 covrig -1 leu
1 chiflă = 2 lei
Verificare: 5x2 lei +8x1 leu=18 lei.

3. În 3 autocare şi 5 microbuze sunt 240 de locuri, iar ȋn 4 autocare şi 6 microbuze sunt 302 locuri.
Câte locuri sunt ȋntr-un microbuz, dacă presupunem că toate microbuzele, respectiv toate
autobuzele sunt identice?

Rezolvare:
3 autocare…..5 microbuze….240 locuri
4 autocare…..6 microbuze….302 locuri
…………………………………….(înmulțim cu 4 prima linie și cu 3 a doua)

12 autocare…..20 microbuze….960 locuri

12 autocare…..18 microbuze….906 locuri
--------------------------------------- (scădem din prima linie a doua linie)
/autocare…..2 microbuze….54 locuri
Atunci împărțim la 2 și constatăm că un microbuz are 27 locuri.
Înlocuind numărul de locuri pentru un microbuz într-o relație (în a doua este mai simplu), atunci
rezultă că un autocar are 35 locuri.

4. Într-un magazin sunt căni și farfurii de același fel. Dacă 30 de căni și 12 farfurii costă 96 lei și 40
de căni și 20 de farfurii costă 140 lei, cât costă o cană și cât costă o farfurie?

30 căni ….. 12 farfurii ….. 96 lei

40 căni ….. 20 farfurii ….. 140 lei

…………………………………….(înmulțim cu 4 prima linie și cu 3 a doua)

120 căni….48 farfurii….384
120 căni….60 farfurii….420
…………………………….. (scădem din a doua linie, prima linie)
12 farfurii =36 , deci o farfurie va fi 3 lei, apoi înlocuim.

11
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

8. Probleme care se rezolvă prin metoda falsei ipoteze sau cu metoda figurativă
8.1 Metoda falsei ipoteze
Este o metodă de rezolvare a problemelor, care are la bază o presupunere falsă.

Exemple:
1. Într-un magazin sunt la vânzare două feluri de pungi cu napolitane, unele având câte 4, iar
altele câte 12 napolitane. Știind că sunt 200 de pungi şi 1304 napolitane, câte pungi care au 12
napolitane sunt în magazin?

Rezolvare: Presupunem prin absurd că toate cele 200 de pungi au câte 4 napolitane, atunci ar
trebui să avem 800 de napolitane în magazin. Constatăm că presupunerea noastră este falsă.
Diferența de 1304-800 = 504 ar trebui să fie distribuite pungilor cu 12 napolitane. Pentru
fiecare astfel de pungă vom mai pune câte 8 napolitane pentru a avea 12 napolitane.

Deci în 63 de pachete (504:8 = 63) vom mai adăuga surplusul de napolitane.

Răspunsul : 63 de pachete cu 12 napolitane și 137 de pachete cu 4 napolitane.

2. Raluca a cules din grădina bunicii 25 de fire de trandafiri cu 3 trei sau cu 4 flori pe fiecare
fir. Numărând florile, Raluca a constatat că sunt 82 în total. Câte fire cu 3 flori a cules?

Rezolvare: Presupun ca toate au câte 3 flori pe fiecare fir, atunci am avea 25x3 = 75 flori. Dar
noi avem 82 de flori, deci presupunerea a fost falsă, deci avem 82-75 = 7 fire cu 4 flori. Vom
avea 7 fire cu 4 flori și restul, 25-7 =18 fire cu 3 flori.

3. În ora de matematică, cei 23 de elevi ai unei clase au desenat, la alegere, un triunghi sau
un pătrat. Dacă sunt ȋn total 80 de segmente, câți elevi au desenat triunghiuri?

Rezolvare: dacă presupunem că toți au desenat triunghiuri, atunci 23x3 = 69 de segmente.

Constatăm că avem 11 segmente în plus. Numărul de 11 segmente care apare la diferență este
egal chiar cu numărul de elevi care au desenat pătrate.

4. În cabinetul de matematică sunt 40 de corpuri geometrice, cuburi şi piramide cu baza

triunghi. Acestea au, în total, 200 de vârfuri. Câte piramide și câte cuburi sunt?

Rezolvare: Pornim de la constatarea că un cub are 8 vârfuri și o piramidă are 4 (cu 4 mai puțin).
Presupunem că avem numai piramide, atunci dacă ar fi numai piramide am avea 4x40 =160
vârfuri. Presupunerea a fost falsă, avem și cuburi printre corpurile geometrice.
Diferența 200 – 160 = 40 ar trebui redistribuită, câte 4 pentru fiecare cub, astfel 40:4 = 10 cuburi
(4 reprezintă diferența dintre numărul de vârfuri ale cubului și numărul de vârfuri ale unei
piramide, iar 10, rezultatul împărțirii este chiar nr. de cuburi).

12
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

5. Într-un bloc sunt 32 de apartamente cu 3 sau cu 4 camere, ȋn total fiind 113 camere. Câte
apartamente au 4 camere?

Rezolvare: Presupunem ca toate apartamentele au 3 camere, atunci ar trebui să avem 32x3=

96 camere. Presupunerea este falsă.
Diferența 114-96 = 18 camere. Deci avem 18 apartamentele cu 4 camere și 14 cu 3 camere.

6. Arată că, dacă suma a 10 numere naturale nenule este 50, atunci cel puțin un număr este
adunat de 2 ori (sursa: Manual clasa a V-a, autor Neta ș.a.)

Presupunem prin absurd că numerele sunt diferite. Dacă adunăm primele 10 numere naturale
diferite de 0 avem rezultatul 55. Pentru primele 9 cifre rezultatul este 45. Atunci un număr mai
mic apare de două ori. Un exemplu 1+2+3+4+5+6+7+8+9+5, unde 5 apare de 2 ori.

8.2 Metoda figurativă

Este o metodă de reprezentare a datelor unei probleme în vederea prelucrării acestora și obținerii
unui răspuns la o întrebare.
De obicei, numerele cunoscute și necunoscute se desenează prin segmene care se noteză cu litere
sau cu numerele respective. Dacă este vorba despre același număr, chiar dacă nu se cunoaște
valoarea sa, va fi reprezentat prin segmente congruente de câte ori apare și va fi notat cu aceeași
literă. Dacă cunoaștem numerele și le putem compara, atunci un număr mai mare va avea ca mod
de reprezentare un segment mai mare.

Sunt mai multe tipuri de probleme care se rezolvă utilizând reprezentări. Dăm câteva probeme
tipice și rezolvările lor

1. Trei fii moștenesc de la tatăl lor, împreună, 319 oi. După ce primul fiu vinde 22 de oi, al doilea
fiu vinde 35 de oi și al treilea 10 oi, numărul oilor din fiecare turma este egal. Câte oi a moștenit
fiecare fiu?

Realizăm reprezentările respective:

Cei trei fii moștenesc un număr diferit de oi de la tatăl lor.

Nu cunoaștem aceste numere, decât știm că împreună au avut 319 oi.

13
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

Din prima turmă, a primului fiu, dacă scădem 22 oi (vezi segmentul de sus) și din a doua 35 oi
(segmentul al doilea din desen), din a treia 10 oi (ultimul segment), turmele vor fi egale (cele
trei segmente desenate cu linie continuă).
Numărul de oi vândute sunt desenate cu linie întreruptă. Constatăm că prima turmă, inițial, a
fost mai mică decât a doua (a fost egală cu segmentul desenat cu linie continuă și, în prelungire,
cu segmentul care reprezintă 22 oi, desenat cu linie punctată). A doua turmă este egală cu
segmentul desenat cu linie continuă, la care am adăugat un segment punctat, care reprezintă
35 de oi.

Observați că un segment este mai lung dacă reprezintă o valoare numerică mai mare, însă nu
trebuie desenat la scară, dacă reprezintă 35 de noi , nu va avea neapărat 35 cm. Numărul 22
va fi reprezentat însă printr-un segment mai scurt decât numărul 35. Dacă un număr este
necunoscut, el va fi desenat printr-un segment la fel de lung, eventual cu aceeași culoare, ori
de câte ori este necesar, așa cum este cazul numărului de oi din fiecare turmă, după ce se fac
vânzările respective și se va nota cu x .

Numărul 319 va fi egal cu segmentele însumate ( x+22)+(x+35)+(x+10) = 3x + 67 = 319 . Dacă

am notat cu x segmentul cu linie continuă, îl vom calcula:
⇒3x = 319-67 ⇒ 3x = 252⇒ x=84 segmentul comun.

Inițial, cele trei turme au fost:

- prima turmă: 84+22 oi, deci 106 oi,
- a doua turmă 84+35 oi, deci 119 oi,
- a treia turmă 84+10 oi, deci 94 oi.

Verificare: 106+119+94 =319

2. În două cutii avem același număr de bomboane, dacă mutăm 5 bomboane din prima cutie
în a doua, vom avea dublu număr de bomboane în a doua cutie. Câte bomboane sunt la
început în fiecare cutie?

Reprezentăm bomboanele din prima cutie, inițial aveam:

14
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

Apoi vom avea numai numărul de bomboane reprezentat de primul segment:

În a doua cutie aveam un număr de bomboane la care am adăugat 5 bomboane și stim că

astfel segmentul obținut va fi dublul ultimului segment desenat anterior:

Deci avem 10 bomboane diferența de bomboane dintre cele două cutii. Atunci avem (după ce
am mutat cele 5 bomboane din prima în a doua cutie) 10 bomboane în prima cutie și 10+10 în
a doua.
Înseamnă că în cutii au fost câte 15 bomboane.

3. Suma a două numere naturale este 22, iar împărțite unul la altul dau cât 2 și rest 1. Care
sunt numerele?

Cu alte cuvinte, pentru a da cât 2 și rest 1, unul dintre numere este mai mare cu 1 față de dublul
celuilalt număr.

Segmentele care reprezintă numerele respective vor fi (notăm cu x numărul mai mic și cu x+x+1
pe celălalt):

Segmentul de sus, mai scurt este împărțitorul, iar segmentul de mai jos este deîmpărțitul.
Segmentul deîmpărțit va fi compus din două segmente egale, notate cu x și un alt segment mai
scurt, notat cu 1. Atunci segmentele adunate vor fi x+2x+1=22, deci 3x=21 , atunci x =7 . Numerele
vor fi 15 și 7.

9. Probleme cu numere direct și invers proporționale

9.1 Proporționalitatea directă

O proporție este egalitatea a două rapoarte.

15
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

Proporționalitate directă: între două mulțimi de numere {a,b,c, …} și {x,y,z, …} se stabilește o

𝑎 𝑏 𝑐
relație directă de proporționalitate dacă există k =factor de proporționalitate astfel încât =𝑦 =𝑧
𝑥
= …..=k

Proprietatea fundamentală a proporțiilor:

Exemple de probleme:

a) Pot fi 2,3,10 15 termenii unei proporții?

Răspuns: 2x15 = 3x10. Da, pot fi (deoarece respectă proprietatea fundamentală a proporțiilor).

3𝑎
b) Dacă a/b este 4/5, cât va fi ?
2𝑏
3𝑎 3 4
Răspuns: 2𝑏 = 2 ·5

5𝑥−1 4
c) Află numărul x din proporția: = 5𝑥−1
49

Răspuns: Vom înmulți termenii între ei: (5x-1)2 = 4·49 deci 5x-1 = 2·7, deci 5x-1 =14 , deci x=3.

d) Află cât sunt laturile unui triunghi, dacă sunt direct proporționale cu 5, 7 și 8, iar perimetrul
său este 60.

Răspuns: perimetrul P este suma laturilor. Laturile vor fi 5k, 7k și 8k, unde k este coeficientul
de proporționalitate.
Atunci p =5k+7k+8k = 20k , dar p=60 , deci k=3.
Rezultă că laturile vor fi: 5∙ 3 = 15, 7∙ 3 = 21 și 8 ∙ 3 = 24.

e) Află laturile unui dreptunghi dacă l/L este ¾ și aria este 3 cm2 .

l 3 3
Rezolvare L = 4 atunci 3 L = 4l ⇒l = L.
4
3
Deci aria va fi A = L∙ l = L ∙ L =3 ⇒ L=2 și l=1,5.
4

9.2 Proporționalitate inversă

Între două mulțimi de numere {a,b,c, …} și {x,y,z, …} se stabilește o relație de proporționalitate
inversă dacă există k = factor de proporționalitate, astfel încât ax=by=cz= …..

16
Matematică - învățământ primar și preșcolar. Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

Exemple de probleme:

1. Două vane umplu o piscină în 2 ore exact. Dacă am închide prima vană, bazinul s-ar umple în 5
ore. În cât timp s-ar umple bazinul dacă am lăsa deschisă numai a doua vană?

Rezolvare: notăm cu x timpul (în ore) în care ar umple a doua vană tot bazinul. Atunci prima vană
umple într-o oră o cincime din vană și al doilea ar umple 1/x din bazin. În total, dacă lăsăm ambele
1 1 1 1 1 1 3 10 1
ar trebui să umple ½ din bazin. Deci 5 + 𝑥 = 2 ⇒ = - = ⇒x= 3 = 33 ore (deci sunt necesare
𝑥 2 5 10
3 ore și 20 minute, dacă ținem cont că o oră are 60 minute, ca a doua vană să umple tot bazinul).

2. În cât timp vor termina o lucare trei muncitori lucrând împreună, dacă primul ar putea să o
termine în 9 zile, al doilea în 8 de zile și al treilea în 6?

Rezolvare: Cât din lucrare ar realiza într-o zi fiecare dintre cei trei muncitori?
1 1 1
Primul ar realiza 9 , al doilea 8, iar al treilea 6 .

Observații: Se observă că, cu cât numărul de zile necesar pentru a termina lucrarea este mai mare,
cu atât viteza de lucru este mai mică și într-o zi muncitorul respectiv lucrează o parte mai mică din
întreaga lucrare. Dacă ordonăm crescător zilele necesare pentru finalizare avem {6, 8, 9}, în timp
ce dacă ordonăm crescător părțile din lucrare pe care o realizează într-o zi fiecare dintre cei trei
1 1 1
avem: { 9 , 8 , 6}.

Aflăm cât din lucrare va fi finalizată după o zi de lucru, dacă lucrează simultan toți trei muncitorii.
1 1 1
Pentru asta vom aduna fracțiile, le aducem la un numitor comun prin amplificare: + +
6 8 9
12+9 +8 29
= = 72
8x9

Dacă dorim să știm în câte zile vor finaliza lucrarea (adică în proporție de 100%), notăm cu x
numărul de zile și scriem:
29 100 72 24
x = 100, de unde rezultă x= 29 . Vom scoate întregii din fracție și avem x= 229 zile, deci aproape
72
3 zile.

17