Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Se dă următoarea definiţie incorectă: venitul naţional se calculează ca sumă între salarii, dobânzi, rente,
venituri din proprietate, exporturi nete şi profituri. Care dintre următoarele elemente trebuie eliminate,
pentru ca definiţia să devină corectă:
a) salarii;
b) dobânzi şi rente;
c) venituri din proprietate;
d) exporturi nete;
e) profituri.
4. Care dintre următoarele bunuri este cel mai bun exemplu de bun intermediar;
a) o stradă;
b) petrolul;
c) pâinea;
d) automobilul;
e) un calculator.
6. Anul trecut, o persoană şi-a petrecut fiecare sfârşit de săptămână din aprilie până în septembrie
construind o cabană pentru familia sa. În PNB de anul trecut:
a) este inclusă valoarea de piaţă a cabanei construite;
b) este inclusă valoarea materialelor cumpărate şi folosite la construcţia cabanei, însă nu este inclusă
şi valoarea muncii depuse;
c) este inclus costul integral al cabanei, la care se adaugă 10%, suma considerată profit normal în
cazul în care cabana s-ar vinde;
d) valoarea cabanei nu este inclusă, întrucât ea nu va fi vândută;
e) valoarea cabanei nu este inclusă, întrucât ea nu a fost construită de o firmă.
7. PIB reprezintă:
a) o parte din PNB;
b) o parte din PIN;
c) o parte din PGB;
d) o parte din VN;
e) o parte din PNN.
8. Care dintre următoarele elemente nu trebuie luate în calcul, atunci când determinăm venitul naţional:
a) recompense ale forţei de muncă;
b) venituri din chirii şi alte forme de venituri ale proprietarilor;
c) profiturile întreprinderilor;
d) veniturile guvernamentale din impozite şi taxe;
e) dobânzi nete.
9. În PIB nu intră:
a) consumul intermediar;
b) consumul personal de bunuri şi servicii;
c) consumul de stat de bunuri şi servicii;
d) investiţiile brute;
e) amortizarea capitalului fix.
Determinaţi: a. PIN; b. Exporturile nete (NX) c. Taxe – Transferuri guvernamentale (TA – TR)
12. Se dau următoarele date simplificate, referitoare la o economie naţională în care se presupune că se
produc două bunuri A şi B:
Cantitate din A Preţul lui A (unităţi Cantitate din B Preţul lui B (unităţi
(unităţi fizice) monetare) (unităţi fizice) monetare)
2009 200 1000 1000 500
2010 250 2000 2000 1500
Să se calculeze:
a) PIB nominal în 2009
b) PIB nominal în 2010.
13. Pe baza datelor din problema de mai sus, calculaţi:
a) PIB real în 2010, luând 2009 ca an de bază;
b) Deflatorul PIB pentru 2010;
c) Cu cât au crescut preţurile, în medie, între 2009 şi 2010, conform deflatorului PIB?
d) Cu cât a crescut PIB real între 2009 şi 2010?
14. Să presupunem că într-o ţară se produc două bunuri: un bun de consum (C ) şi unul de investiţii (I). Se
dă următorul tabel:
16. Fie o economie în care se produc trei bunuri A, B, C. Datele referitoare la cantităţile produse şi preţurile
de vânzare ale acestora în anii 2009 şi 2010 sunt înscrise în tabelul de mai jos:
2009 2010
Bunuri Q P Q P
A 5 14 6 20
B 3 10 3 15
C 4 5 2 10
Să se calculeze deflatorul PIB, PIB nominal în 2009 şi 2010, PIB real în 2010.
17. În lipsa subvenţiilor, raportul între preţurile pieţei şi preţurile factorilor poate fi caracterizat astfel:
a) preţurile pieţei sunt mai mici decât preţurile factorilor, pentru că nu includ taxele directe şi indirecte;
b) preţurile pieţei sunt mai mari decât preţurile factorilor, pentru că includ şi consumul de capital fix;
c) preţurile factorilor sunt mai mari decât preţurile pieţei, întrucât includ şi obligaţiile fiscale plătite de
cumpărători;
d) preţurile pieţei sunt mai mari decât preţurile factorilor, pentru că includ şi taxele indirecte.
18. Produsul intern brut exprimat în preţurile pieţei este de 190000 mld. u.m. Consumul de capital fix este
de 1400 mld. u.m., impozitele indirecte nete sunt de 10000 mld. u.m. Ştiind că exportul net este de –
5000 mld. u.m., consumul guvernamental este de 30000 mld. u.m., iar investiţiile brute sunt de 10000
mld. u.m., consumul personal va fi:
a) 155000 mld. u.m.;
b) 200000 mld. u.m.;
c) 140000 mld. u.m.;
d) 145000 mld. u.m..
20. Se dau următoarele date referitoare la o economie naţională: PNB = 6000; Consum personal = 4800;
Cheltuieli guvernamentale = 200; Soldul veniturilor cu străinătatea = 700; Consum de capital fix = 300;
Taxe indirecte = 140. Ce valori au următorii indicatori: Investiţii brute, PNN şi VN:
a) 200, 5700, 5560;
b) 300, 5700, 5560;
c) 200, 5800, 5860;
d) 300, 5700, 5860.
21. Venitul naţional la momentul t0 a fost de 1000 mld. Ştiind că taxele indirecte înregistrează o creştere de
200 mld., iar PNN în preţurile pieţei creşte cu 300 mld. în intervalul t0 – t1, calculaţi venitul naţional în t1:
a) 1300;
b) 1200;
c) 1100;
d) 500.
22. Se cunosc următoarele date referitoare la economia unei ţări: consumul personal reprezintă 40% din
PIB şi este de 2 ori mai mare decât cheltuielile guvernamentale. Ştiind că investiţiile brute sunt 200 mld.
şi că balanţa comercială şi balanţa de plăţi a ţării respective sunt în echilibru, determinaţi valoarea
cheltuielilor guvernamentale:
a) 500;
b) 100;
c) 250;
d) 1000.
23. Valoarea brută, de piaţă, a bunurilor şi serviciilor finale realizate în interiorul ţării în t0 a fost de 2000 mld.
u.m. În anul următor (t1), datorită politicii fiscale, consumul personal creşte cu 250 mld., iar cheltuielile
guvernamentale se reduc cu 150 mld. Investiţiile brute rămân constante, iar soldul veniturilor cu
străinătatea în t1 este de 520 mld. Calculaţi valoarea brută, de piaţă, a bunurilor şi serviciilor finale
realizate de agenţii naţionali în t1:
a) 2120;
b) 2100;
c) 2620;
d) 620.
24. Atunci când se înregistrează o creştere a valorii bunurilor finale realizate de agenţii economici străini pe
teritoriul naţional, celelalte condiţii fiind constante, produsul naţional brut:
a) creşte;
b) nu este influenţat;
c) devine mai mare decât produsul global brut;
d) scade.
25. Care dintre elementele de mai jos nu sunt comune tuturor indicatorilor PIB, PIN, PNB şi PNN:
a) consumul final al populaţiei;
b) cheltuielile guvernamentale;
c) consumul de capital fix;
d) investiţiile nete.
26. Indicatorii rezultatelor macroeconomice se calculează:
a) în unităţi valorice;
b) în unităţi fizice;
c) în unităţi convenţionale;
d) a şi b.
30. Dacă eliminăm impozitele indirecte din produsul naţional net exprimat în preţurile pieţei, se obţine:
a) produsul global brut;
b) venitul naţional;
c) produsul intern brut;
d) produsul naţional net.
32. Dacă cheltuielile totale pentru investiţii dintr-o ţară, într-un an, sunt de 500 de miliarde u.m. şi consumul
de capital fix este de 410 miliarde u.m., atunci stocul de capital al economiei creşte cu:
a) 90 miliarde u.m.;
b) 80 miliarde u.m.;
c) 910 miliarde u.m.;
d) 920 miliarde u.m..
40. Ştim că PNB, la preţul pieţei, este de 60.000 mld., impozitele indirecte 7.000 mld., consumul de capital
fix 12.000 mld., valoarea produsă de agenţii naţionali în străinătate 8.000 mld., iar cea a agenţilor străini
în interior 10.000 mld., care este PIB la preţul factorilor?
a) 62 mld.;
b) 59 mld.;
c) 40 mld.;
d) nici un răspuns nu este corect.
41. Expresia valorică a producţiei de bunuri şi servicii finale create, în decursul unei perioade, de agenţii
economici ce-şi desfăşoară activitatea în interiorul ţării reprezintă:
a) Produsul Intern Brut;
b) Produsul Naţional Brut;
c) Produsul Intern Net;
d) Produsul Naţional Net.
45. Pentru a semnala însumarea producţiilor tuturor agenţilor economici dintr-o ţară, indiferent de
apartenenţa statală a acestora se utilizează atributul de:
a) brut;
b) intern;
c) naţional;
d) net.
46. În momentul t0 PIB era de 10.000 u.m., acesta crescând în momentul t1 cu 50% faţă de momentul iniţial.
Consumul de capital fix este de 2.500. u.m. Determinaţi PIN în momentul t1.
a) 7.500 u.m.;
b) 12.500 u.m.;
c) 10.500 u.m.;
d) toate răspunsurile sunt greşite.
49. Care dintre indicatorii macroeconomici are cea mai largă sferă de cuprindere?
a) PGB;
b) PIB;
c) PNB;
d) PNN.
50. PIB se calculează prin :
a) însumarea cheltuielilor agenţilor economici din interiorul ţării;
b) adăugarea la PIN a CCF;
c) scăderea din valoarea adăugată a taxelor vamale directe;
d) scăderea din valoarea globală a bunurilor produse într-o ţară a consumului intermediar.
A(a,c) B(a,d) C(b,d) D(c,d)