CAPITOLUL 1

CONCEPTE FUNDAMENTALE ALE MACROECONOMIEI

Structura mecanismului macroeconomic

Elemente şi conexiuni

Decidenţii: gospodării, firme, administraţia publică (guvern, autoritate publică)

Pieţele: piaţa factorilor, piaţa bunurilor şi serviciilor

Capital şi Investiţii.

PNB - deprecierea (consumul de capital) = Produsul Naţional Net (PNN)

PIB - deprecierea = Produsul Intern Net (PIN)
 Venitul net Venitul net
provenit din provenit din Deprecierea
străinătate străinătate capitalului

G Taxe
indirecte
Rente
I PIB PNN Venit
PNB la
la la Naţional Profituri
preţurile
pieţei NX Preţurile Preţurile Venituri
din
pieţei pieţei muncă
personală
în activităţi
VN=PNNcf proprii

C Salarii

Cheltuielile în Definiţia PIB Definiţia Definiţia Contra-

PNB Produsului Venitului valoarea
Naţional Net Naţional factorilor de
producţie
Figura 1.8.
Metode de măsurare a fluxurilor

a) valoarea totală (agregată) a bunurilor şi serviciilor produse de sectorul privat şi

sectorul public în decursul unui an – care reprezintă metoda de producţie
(outputurilor) sau metoda valorii adăugate;
b) valoarea cheltuielilor totale pentru bunuri şi servicii finale efectuate în decursul
unui an – metoda cheltuielilor;
c) valoarea outputului naţional calculată la costul factorilor ca sumă a plăţilor pentru
factorii de producţie utilizaţi – metoda veniturilor.

a) Metoda producţiei: valoarea totală a bunurilor şi serviciilor finale produse sau,

echivalent, suma valorilor adăugate din economie.

Valoarea adăugată reprezintă creşterea valorii bunurilor ca urmare a procesului de

producţie. Se calculează ca diferenţă dintre valoarea outputului firmei şi costul bunurilor şi
serviciilor folosite ca inputuri de către firmă pentru producerea acelui output.
 1000 um
1000 um Producător
Companie Producător de motoare
minieră de oţel
4000 um 2000 um

Consumator
Producător de
automobile
final
Producător 1000 um 8000 um
de anvelope

Valoare
adăugată (um) 1000 800 3200 1000 1000 3000

(1000-200) (4000-800) (2000-1000) (8000-5000)

Figura 1.9
 Tabelul 1.4
(unităţi monetare)

Valoare Chelt.
Nr. Bun Vânzător Cumpărător tranzacţie V.A. bun Cv. fact. de
crt. final producţie
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Minereu de Companie Producător de 1000 1000 - 1000
fier minieră oţel
2 Oţel Producător de Producător de 1000 800 - 800
oţel motoare
3 Oţel Producător de Producător de 4000 3200 - 3200
oţel automobile
4 Motor Producător de Producător de 2000 1000 2000 1000
motoare automobile
5 Anvelope Producător de Producător de 1000 1000 - 1000
anvelope automobile
6 Automobile Producător de Consumator 8000 3000 8000 3000
automobile
7 Valoarea totală a tranzacţiilor 17000 - - -
8 Produsul Intern Brut (PIB) - 10000 10000 10000
 Tabelul 1.5
Operaţie Sector Valoare
Agricultură, silvicultură şi piscicultură
Plus Minerit
Plus Industrie manufacturieră
Plus Construcţii
Plus Petrol, electricitate, apă
Plus Transporturi
Plus Comunicaţii
Plus Comerţ
Plus Asigurări, bănci
Plus Administraţie publică şi apărare
Plus Sănătate publică şi educaţie
Plus Alte servicii
Plus Închirieri locuinţe
= Output intern total
Minus Aprecierea stocurilor
Plus/Minus Erori reziduale
Plus/Minus Venitul net din străinătate
= PNB la costul factorilor*
Minus Consum capital
= Venit naţional
 b) Metoda cheltuielilor
Prin această metodă se calculează volumul total al cheltuielilor 1 efectuate de gospodării şi firme în cadrul
unui an. Se vor include:
- cheltuielile consumatorilor pentru bunuri şi servicii (C);
- cheltuielile autorităţilor publice pentru bunuri şi servicii (G);
- investiţiile firmelor (I);
- exportul net (Nx);
- modificarea stocurilor (sunt incluse ca cheltuieli nominale împreună cu investiţiile).
= PIB la preţurile pieţei.

Datele statistice colectate sunt exprimate la preţurile pieţii şi pot fi (uneori sunt) distorsionate de impozite şi
subvenţii care nu reflectă costul real. De exemplu, subvenţiile reduc în mod artificial preţurile pieţei şi vor fi
adăugate, în timp ce impozitele indirecte cresc preţurile şi prin urmare vor fi scăzute: Costul factorilor = preţul
pieţei + subvenţii – taxe indirecte

1
Cheltuielile agregate nu includ toate bunurile cumpărate de populaţie şi de firme, ci doar cheltuielile finale. Cheltuielile ce nu fac parte din acestea sunt: bunuri şi servicii
intermediare, bunuri uzate şi active financiare.
 Metoda cheltuielilor

PIB: Determinare prin metoda cheltuielilor

Tabelul 1.6.
Valoare în
Indicator Simbol anul de bază Procent în PIB
(milioane
dolari)
Cheltuieli pentru Consum personal C 4.402 62,89
Plus Investiţii interne brute * I 1.135 16,21
Plus Cheltuieli publice pentru G 1.501 21,44
achiziţionarea de bunuri şi servicii
Plus Exportul net de bunuri şi servicii NX - 40 - 0,57
Plus Modificarea stocurilor cs. 2 0,03
= Produsul Intern Brut** la preţurile P.I.B. pp 7.000 100,0
pieţei

* I = Investiţii interne nete + Deprecierea capitalului

** Discrepanţe (diferenţe) statistice = 0
 c) Metoda veniturilor
Prin această metodă se evaluează totalul veniturilor încasate de populaţie şi firmele din ţară în decursul unui
an. Aceste venituri pot fi sub formă de salarii, rente, profituri etc.
 Compensaţiile salariale
 Profiturile corporaţiilor
 Dobânzile nete
 Rentele
 Veniturile proprietarilor

Venit intern net la costul factorilor.

 PIB: Determinare prin metoda veniturilor
Tabelul 1.7
Valoare în anul de
Indicator bază (milioane Procent în PIB
dolari)
Compensaţii salariale 4.184 59,77
Plus Profituri nete ale corporaţiilor 560 8,00
Plus Dobânzi nete 420 6,00
Plus Venituri din rente 35 0,50
Plus Veniturile proprietarilor 460 6,57
= VENIT INTERN TOTAL 5659 80,84
Plus Consumul de capital (amortizarea) 735,0 10,50
= PIB la costul factorilor 6394 91,34
Plus Impozite indirecte (Te) 595 8,50
Minus Subvenţii de exploatare -14 -0,20
Plus Transferuri ale firmelor 25 0,36
= PIB la preţurile pieţei 7000 100,00
 În final este important să reamintim o serie de probleme ce sunt implicate de aceste evaluări (unele fiind
deja menţionate):
- problema dublei înregistrări;
- problema transferurilor;
- subestimarea valorii bunurilor şi serviciilor ce nu sunt oferite pe piaţă (care nu sunt înregistrate);
- serviciile neplătite nu sunt incluse (de exemplu contribuţia casnicelor la formarea PIB);
- colectarea datelor poate fi inadecvată sau cu erori; astfel, o parte a informaţiilor este colectată cu alte
scopuri (cum ar fi returnarea unor taxe deja plătite);
- creşterea „economiei negre” („pieţei negre”, economia subterană) – datorită activităţilor economice
nedeclarate – şi prin urmare neimpozitate.
Model 1 – IS cu 2 sectoare

Y = C + I (1)
C = C0 + c Y, (2)
C0 – CONSUM AUTONOM,
c – inclinatie marginala pentru consum
Y=C+S

Y = C0 + c Y +I
Y(1-c) = C0 + I
Y = (C0 + I) x 1/(1-c)
c = 80%
Alfa = α = 1/ (1-c) = 5
delta Y = Δ Y = (Δ C0 + Δ I ) x alfa
 Model IS cu 3 sectoare

Y=C+I+G (1)
YD = Y – T (2)
T = T0 + tY, (3)
C = C0 + cYD = C0 + c ( Y – T) = C0 + c ( Y – T0 - tY) (4)
Y = C0 + c ( Y – T0 - tY) + I + G
Y(1- c (1-t))= C0 –c T0 +I + G
Y = 1/(1- c (1-t)) x (C0 –c T0 +I + G) ,
delta Y = alfa G (Δ C0 -c ΔT0 + Δ I + ΔG) (5)
αG = 1/(1- c (1-t)) = 2,5 (6)
ΔY = 2,5 x ΔG = 25 = 2,5 x ΔI

c = 80%, t = 25%
I = I0 – b r
Δ
Δ BD = Δ G – Δ T = Δ G - Δ T0 - t Δ Y = 10 – 0,25 x 25 = 3,75
Δ BD = Δ G – Δ T = Δ G - Δ T0 - t Δ Y = 0 – 0,25 x 25 = -6,75
Problema
Într-un model M2, cheltuielile guvernului și taxele sunt 500 mld.lei și respectiv 400 mld. lei,
nivelul investițiilor este de 200 mld. lei, a consumului autonom de 100 mld. lei, iar inclinația
marginală pentru consum este de 0,9.
Să se determine nivelul PIB.

Rezolvare

{C=Ca+cY ¿¿disp ¿¿¿¿ ¿¿¿ {C=Ca+c(Y−T+TR) ¿ ¿¿¿

 
Rezultă:
Y =C a +c (Y −T +TR )+ I +G , ceea ce conduce la:
Y −cY =C a −cT +cTR +I+G
Din ultima relație obținem:
1 c 1 0,9
C a +I +G)− ⋅(T −TR)= (100+200+500)− ⋅400
Y= 1−c ( 1−c 1−0,9 1−0,9 = 4400 mld.lei
Problema
În cazul unui model cu trei sectoare, se consideră înclinația marginală pentru consum 0,9, iar rata
taxei pe venit 1/3 din venit. Guvernul decide să-și sporească cheltuielile pentru a obține creșterea
PIB cu 750 mil. lei. Cu cât trebuie să crească cheltuielile guvernului? Ce se întâmplă cu deficitul
bugetului?

Rezolvare

{Y =C+I+G¿¿¿¿ 
{Y =Ca+c(1−t)Y+I+G ¿ ¿¿¿
Întrucât consumul autonom Ca și investiția nu se modifică în această problemă putem scrie
ultima ecuație astfel:
1 1
750=
2 750
1−c (1−t ) 1−0 , 9(1− )
3 ¿ 2 ,5
ΔY = ¿
ΔG ΔG => ΔG = =300 mil. lei
1 1
=
1−c (1−t ) 2
1−0 , 9(1− )
unde αI = 3 =
2,5 este multiplicatorul pentru investiții.
Modificarea deficitului bugetar rezultă din relația:
 ΔDB = ΔG – ΔT, deci ΔDB = 300 – 1/3 750 = 50 mil. lei.
¿

Problema
Într-un model M2, înclinația marginală pentru consum și rata taxei pe venit sunt de 0,9 și
respectiv 1/3. Deficitul bugetului a crescut cu 15%.
Să se determine:
a)Cu cât trebuie să se modifice nivelul investiției pentru a rezulta această creștere a deficitului?
b) Cu cât trebuie să se modifice cheltuielile guvernului pentru a genera aceași creștere a
deficitului?

Rezolvare
a) Pornim de la relația de evoluție a deficitului bugetar:
DB = G – T +TR deci ΔDB = ΔG – ΔT + ΔTR
Întrucât cheltuielile guvernului și transferurile către populație rămân constante, iar ΔT = t ΔY,
¿

rezultă:
ΔDB = -t ΔY 5
¿
respectiv 15 = 1/3 ΔY
¿

Rezultă că o creștere în deficitul bugetar de 15 u.m. implică o scădere a PIB cu 45 u.m.

Pentru a determina cu cât ar fi trebuit să se modifice volumul investițiilor ca să rezulte acest
deficit, utilizăm relația ΔY = αI ΔI, deci:
¿
 45
2,5
ΔI = - = -18 u.m.
Prin urmare volumul investițiilor ar fi trebuit să scadă cu 18 u.m.

b) Răspunsul la cea de-a doua întrebare presupune considerarea unei variații a cheltuielilor
guvernului și, implicit, și a taxelor, deci:
ΔDB = ΔG - t ΔY¿

ΔDB = ΔG – 1/3 2,5 ΔG (întrucât ΔY = 2,5 ΔG)

¿ ¿ ¿

2 ,5
)
ΔDB = (1 - 3 ¿ ΔG

ΔG = 6 ΔDB = 6 15 = 90 u.m.
¿ ¿

Soluțiile numerice obținute confirmă faptul că o creștere a deficitului bugetar poate rezulta ca o
consecință a reducerii nivelului activității economice sau a creșterii cheltuielilor guvernului.
Problema
În cazul unui model cu trei sectoare, presupunând că rata de taxare este de 33,33%, iar inclinația
marginală pentru consum este de 0,9, se cere să se determine cu cât trebuie să scadă cheltuielile
guvernului pentru a reduce deficitul bugetului cu 100 mil.lei.

Rezolvare
Întrucât variația deficitul bugetului se definește prin relația:
ΔDB = ΔG – ΔT, ΔDB = ΔG – ΔT = -100 mil. lei
Dacă în această relație facem înlocuirea ΔT = t ΔY obținem:
ΔDB = ΔG – t ΔY = -100 mil. lei
Conform teoriei multiplicatorilor, relația prin care determinăm variația PIB (ΔY = Y 1 – Y0)
provocată de variația cheltuielilor guvernului (ΔG = G1 – G0) este:
1
1−c(1−t ) ¿
ΔY = ΔG
Făcând înlocuirile necesare se obține:
1
1−0, 9(1−1/3) ¿
ΔY = ΔG = 2,5 ΔG
¿

ΔDB = ΔG – t (2,5 ΔG) = (1 – 2,5/3) ΔG =1/6 ΔG

¿ ¿ ¿

Având în vedere că ΔDB = -100, cheltuielile guvernului trebuie să scadă cu 600 mil. lei.