Fisa de lucru, nr.

1
A. Partea I:
1. Divizorii naturali ai numărului 12 sunt ....
2. Multiplii lui 7 mai mici dacât 30 sunt ….
3. Dintre numerele 121; 143 şi 243, divizibil cu 3 este numărul ....
4. Cel mai mic număr natural de forma 234x divizibil cu 5 este egal cu ….
5. Dacă numărul xy este divizibil cu 9 şi x − y = 1, atunci numărul xy este egal cu ….
6. Cel mai mare număr natural de forma 24x divizibil cu 2 este ….
7. Valoarea de adevăr a propoziţiei “5554 este divizibil cu 5” este ….
8. Dacă A = D30 şi B = M 2 , atunci A ∩ B = ....
Partea a II-a:
9. Demonstraţi că 2 + 22 + 23 + ... + 22006 este divizibil cu 3.
( )
10. a) Arătaţi că abc − cba ⋮9. b) Aflaţi numerele de forma x5 x divizibile cu 9.
11. Arătaţi că numărul natural 91996 − 71992 este divizibil cu 10.
12. Demonstraţi că numărul 5n + 3 ⋅ 2n − 125 este divizibil cu 5 şi cu 9.
B. Partea I:
1. Numerele prime mai mici decât 30 sunt ….
2. Descompunerea în produs de puteri de numere prime a numărului 420 este egală cu ….
3. Suma a două numere prime este 39. Produsul celor două numere este egal cu ….
( )
4. Dacă 1ab + ab ⋮31, atunci valoarea expresiei a + b este egală cu …. sau cu ....
5. Un număr natural împărţit la 60 dă restul 45. Restul împărţirii aceluiaşi număr natural la 15 este
egal cu ….
6. Numărul divizorilor naturali ai numărului 320 este egal cu ….
7. Valoarea de adevăr a propoziţiei “ 310 + 710 este număr prim” este ….
8. Cel mai mic număr natural de forma abab , cu cel mai mic număr de divizori este egal cu ….
Partea a II-a:
9. Arătaţi că:a) dacă ( 2 x + 3 y )⋮5 , atunci (12 x + 18 y )⋮5. b) dacă ( 2 x + y )⋮3 , atunci ( 5 x + 7 y )⋮3.
10. Determinaţi numerele prime a şi b ştiind că 3a + 16b = 54.
11. Să se arate că dacă a a ⋅ b + c şi a a ⋅ c + b, atunci a bc + cb.
12. Determinaţi numerele naturale x şi y ştiind că x 2 ⋅ ( y + 3) = 864.
C. Partea I:
1. Cel mai mare divizor comun al numerelor 45 şi 70 este egal cu ….
2. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 12 şi 15 este egal cu ….
3. Valoarea de adevăr a propoziţiei “15 şi 38 sunt prime între ele” este ….
4. Dintre numerele 1236 şi 3612 mai mulţi divizori are numărul ….
5. Dacă numerele 37 x şi 2 sunt prime între ele, atunci x ∈ {...}.
6. Un divizor comun al numerelor 24 şi 60 este egal cu ….
7. Un multiplu comun al numerelor 40 şi 25 este egal cu ….
8. Cel mai mare multiplu comun al numerelor 30 şi 20, mai mic decât 150 este egal cu ….
Partea a II-a:
9. Suma a două numere naturale este 120. Determinaţi numerele ştiind că cel mai mare divizor
comun al lor este egal cu 15.
10. Determinaţi cel mai mic număr natural care împărţit pe rând la 5; 6 şi 8 dă resturile 4; 5 şi
respectiv 7.
11. Aflaţi cel mai mic număr natural care împărţit pe rand la 24; 40 şi 48 dă de fiecare dată restul
17.
12. Determinaţi două numere naturale ştiind că cel mai mare divizor comun al lor este 15, iar cel
mai mic multiplu comun al lor este 360.
D. Partea I:
1. Cel mai mare divizor comun al numerelor 120 şi 150 este egal cu ….
2. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 12 şi 25 este egal cu ….
3. Numărul numerelor de forma xy divizibile cu 10 este egal cu ….
4. Cel mai mare divizor comun al numerelor 2n + 3 şi 5n + 8 , n ∈ ℕ este egal cu ….
5. Un multiplu al numărului 7, divizibil cu 5 este egal cu ….
6. Dacă a + 3b = 9 şi a este număr prim, atunci valoarea numărului natural b este egală cu ….
7. Un divizor al numărului 230 este egal cu ….
8. Mulţimea D30 \ D18 este egală cu ….
Partea a II-a:
9. Să se arate că numărul A = 7 ⋅ 12n ⋅ 3n +1 + 6 ⋅ 4n +1 ⋅ 9n + 2 + 18n +1 ⋅ 2n +1 este divizibil cu 2001, oricare ar
fi n ∈ ℕ *.
10. Numerele 348, 790 şi 1180 împărţite la acelaşi număr natural dau resturile 12, 6 şi respective 4.
Aflaţi cel mai mic împărţitor.
11. Dacă A = 2a + b + 5c şi B = 15a + 46b + 20c, a, b, c ∈ ℕ, să se demonstreze că A⋮ 7 ⇔ B ⋮ 7.
12. Aflaţi numerele de forma abc , mai mici decât 500, dacă:
a) dau restul 5 la împărţirea cu 9;b) (a+b+c) ⋮ 7 şi ( acb +2) ⋮ 7.
E. Partea I:
1. Descompunerea în produs de puteri de numere prime a numărului 2010 este egal cu ….
2. Cel mai mare divizor comun al numerelor 45 şi 32 este egal cu ….
3. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 18 şi 30 este egal cu ….
4. Dintre numerele 18, 19 şi 20 numărul prim este egal cu ….
5. D60 ∩ M 5 = {...}.

{ }
6. A = x ∈ ℕ x = 14a3b⋮3 = {...}.
3n + 5
7. Numerele naturale n , pentru care ∈ ℕ sunt egale cu ….
n +1
8. Numerele de forma 7 x3 y divizibile cu 15 sunt egale cu ….
Partea a II-a:
9. Numerele 4277; 4998 şi 6079 împărţite la un număr natural nenul dau resturile 17; 18 şi respectiv
19. Aflaţi împărţitorul.
10. Aflaţi numerele naturale a şi b ştiind că produsul lor este 6750, iar cel mai mare divizor comun
al lor este 15.
11. Arătaţi că numerele A = 2n ⋅ 5n +1 + 7 şi B = 2n +1 ⋅ 5n + 3 sunt prime între ele, unde n ∈ ℕ.
F. Partea I:
25 7 11 37
1. Scrierea sub formă de fracţie zecimală a numerelor ; ; şi este ....
10 3 2 5
2. Scrierea sub formă de fracţie ordinară a numerelor 1,(2); 21,(34); 4,5(6) şi 1,23(13) este ....
7 9
3. Dintre numerele şi mai mare este numărul ….
3 5
4 12 11 
4. Dacă mulţimea A =  ;2,5; ;5;7;  , atunci A ∩ ℕ = ... şi A ∩ ℚ = .... ….
3 3 2
5. Ordinea descrescătoare a numerelor 1,234; 1,(234); 1,2(34) şi 1,23(4) este ….
5 n
6. Valoarea naturală a numărului n pentru care fracţia este echivalentă cu fracţia este egală
6 24
cu ….
125
7. Fracţia ireductibilă echivalentă cu este egală cu ….
375
13
8. Amplificând fracţia cu 5 se obţine fracţia egală cu ….
14
Partea a II-a:
  1 1 1  3 5 2
9. Fie mulţimile A =  n ∈ ℕ < <  şi B =  n ∈ ℕ > >  . Determinaţi A ∪ B, A ∩ B, A \ B
 7 n 2  2 n 3
şi B \ A.
10. Determinaţi cifrele a şi b din baza 10 astfel încât 3 ⋅ a,(b) + 2 ⋅ b, a = 30.
3n + 7
11. Determinaţi n ∈ ℕ , astfel încât fracţia să se simplifice.
2n + 3
7n + 5
12. Arătaţi că fracţia este ireductibilă, oricare ar fi n ∈ ℕ.
4n + 3
G. Partea I:
4 7
1. Rezultatul calculului + este egal cu ….
15 10
2. Rezultatul calculului 1,3 + 2,(5) este egal cu ….
3 11
3. Rezultatul calculului 2 − 1 este egal cu ….
5 13
4. Rezultatul calculului 2, 45 − 11, 29 este egal cu ….
3 1
5. Rezultatul calculului 4 ⋅ 2 este egal cu ….
7 31
6. Rezultatul calculului 2,5 ⋅ 3,71 este egal cu ….
1
7. Scrierea numărului ca o sumă de două numere raţionale cu acelaşi numitor este egală cu ….
5
11 13
8. Numărul cu mai mare decât este egal cu ….
5 2
Partea a II-a:

9. Calculaţi:
1 1 1 1  1  1  1  1 
a) + + + ... + . b) 1 +  ⋅  1 +  ⋅  1 +  ⋅ ... ⋅ 1 + .
2⋅ 4 4 ⋅6 6⋅8 2008 ⋅ 2010  2  3  4  2010 
7 2x + 3 y 3x + 1 25
10. Fie a = ,b = ,c = şi d = , x, y ∈ ℕ *. Arătaţi că
2x + 3y 3x + 1 ( x + 2 ) + ( 2 y + 1)
2 2
7
numerele a, b, c sunt simultan numere naturale dacă şi numai dacă d este număr natural.

1 2 3 4 5
11. Dacă a , b, c , d , e > 0 şi + + + + = 1, calculaţi
a +1 b +1 c +1 d +1 e +1
a 2b 3c 4d 5e
+ + + + .
a +1 b +1 c +1 d +1 e +1
1 
12. Fie mulţimea A =  n ∈ ℕ*, n ≥ 2  .
 n 
a) Calculaţi 1 + 1 + 1 .
2 3 6
b) Scrieţi numărul 1 ca sumă a 12 elemente distincte din mulţimea A.
c) Numărul 1 poate fi scris ca sumă de elemente distincte din A, având numitorii numere
prime?
H. Partea I:
2
3
1. Rezultatul calculului   este egal cu ....
4
11 6
4 4
2. Rezultatul calculului   :   este egal cu ….
5 5
 4
3. Rezultatul calculului : 0, 25 este egal cu ….
5
211
4. Inversul numărului este egal cu ….
122
1 4 1 1
5. Rezultatul calculului + :  −  este egal cu ….
12 5  2 3 
1 2 2
6. Rezultatul calculului + : este egal cu ….
2 3 9
 17 21  34
7. Rezultatul calculului  :  : este egal cu ….
 3 4 7
2
 2  11 11
8. Rezultatul calculului 2 :   + : este egal cu ….
3 5 10
Partea a II-a:

9. Efectuaţi:
 8  3 33   3 2   12 5    1
a)  +  −  +  −  −  2 − +    ⋅ 3 .
 35  2 35   14 35   7 14    3
 1 2 
b) 2 + 2 − ⋅ [ 0,(1) + 0,(2) ] : 3,1(6).
 2 3 
 1 2 5  7 1  1  12 1 
c)  + +  : − 6 ⋅  ⋅ :  5 ⋅ − 1  .
 2 3 6  12 18  4  25 3 
2 3 11
10. Determinaţi cel mai mic număr raţional nenul care împărţit la numerele , şi să dea câturi
5 4 12
numere naturale.
1 1 1
11. Arătaţi că 0,999 < + + ... + < 0,9999.
1⋅ 2 2 ⋅ 3 1999 ⋅ 2000
 202505 202505  xy + yx
12. Determinaţi numărul natural A =  + : .
 x0 y y 0 y  11 ⋅ x ⋅ y
I. Partea I:
1 2 3
1. Media aritmetică a numerelor ; şi este egală cu ….
5 5 5
2 3
2. Soluţia ecuaţiei x + = este egală cu ….
3 2
3. Media aritmetică ponderată a numerelor 2; 3 şi 4 cu ponderile 1; 2 şi 3 este egală cu ….
4. Soluţia ecuaţiei 0,8 x − 5 = 14 este egală cu ....
5
5. Un număr este egal cu din alt număr, iar suma lor este 130. Produsul celor două numere este
8
egal cu ….
2 14 11
6. Înmulţind un număr cu , apoi rezultatul înmulţirii cu , obţinem . Numărul iniţial este
3 13 15
egal cu ….
x x x
7. Soluţia ecuaţiei + = este egală cu ….
2 3 6
11
8. Media aritmetică a cinci numere este . Suma celor cinci numere este egală cu ….
4
Partea a II-a:
9. Rezolvaţi ecuaţiile:
 1  3  2 7   8 2
a) 0,(1x) + 0,(2 x) + ... + 0,(9 x) = x. b) 12 :   2 :  1 + 1 ⋅ x   ⋅ + 1  = 5.
3   4  3 8   11 3 
c) 0,(6) x + 2 x − 0,(3) = 4 − 2( x + 1) + 3,(6).
1
10. Un elev are o sumă de bani. Determinaţi suma de bani ştiind că după ce a cheltuit din ea, apoi
4
1 1
din rest, apoi din noul rest şi încă 120 lei, i-au mai rămas 600 lei.
6 3
11. Aflaţi media aritmetică a zece numere raţionale, ştiind că media aritmetică a primelor două
numere este 5, media aritmetică a următoarelor trei numere este 25, iar media aritmetică a ultimelor
cinci numere este 200.
12. Maria are 11 ani şi mama sa are 39 de ani. Peste câţi ani vârsta mamei va fi de trei ori mai mare
decât vârsta Mariei?
J. Partea I:
5 7
1. Rezultatul calculului + este egal cu ….
6 8
7 3
2. Rezultatul calculului 2 − este egal cu ….
5 4
2x 1 1
3. Soluţia ecuaţiei − = este egală cu ….
3 2 5
11 13
4. Dintre fracţiile − şi − mai mare este fracţia ….
3 5
5. Media aritmetică ponderată a numerelor 3 şi 7 cu ponderile 2 şi 3 este egală cu ….
1 2
6. Rezultatul calculului 2 ⋅ 1 este egal cu ….
2 5
4 2
7. Rezultatul calculului : este egal cu ….
15 5
11 n
8. Dacă fracţiile şi sunt echivalente, atunci valoarea numărului natural n este egală cu ….
9 27
Partea a II-a:
1 1 1
9. Rezolvaţi în mulţimea numerelor naturale nenule ecuaţia + = .
x y 3
15 1 1 
10. Calculaţi:a) 0, 0(6) + ⋅ 1, 28 − 2 ⋅ [ 0,125 − 0,08(3) ]. b) 0,5 ⋅  + − 0,1(6)  : 2,5.
64 3 4 

7
11. Un automobil a parcurs o distanţă în trei zile astfel: în prima zi a parcurs din drum, a doua zi
20
1
a parcurs din distanţa rămasă, iar a treia zi a parcurs restul de 624 km.
5
a) Câţi km are întreaga distanţă?b) Câţi km a parcurs automobilul a doua zi?
1 1 2 1 2 3 1 2 3 4 2007 2008
12. Fie şirul de fracţii ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;...; ; .
1 2 1 3 2 1 4 3 2 1 2 1
1008
a) Aflaţi câţi termeni are şirul.b) Să se afle al câtelea termen este fracţia .
1001
c) Să se afle care este al 2008-lea termen.
K. Partea I:
15 2 1
1. Rezultatul calculului − : este egal cu ….
6 5 2
2. Media aritmetică ponderată a numerelor 4; 8 şi 10 cu ponderile 2; 3 şi 5 este egală cu ....
7
3. din 125 este egal cu ….
5
 25 27 29
4. Ordinea crescătoare a numerelor ; şi este ….
26 28 30
1
5. Dacă triplul unui număr este 8 , atunci numărul este egal cu ....
9
x x 5
6. Soluţia ecuaţiei + = este egală cu ….
2 3 4
2 3a 7
7. Valorile naturale ale numărului a pentru care au loc relaţiile < < sunt ….
5 20 10
1 5 4
8. Cel mai mic număr natural nenul care înmulţit cu numerele raţionale ; ; dă de fiecare dată
7 21 15
un număr natural este egal cu ….
Partea a II-a:
9. Se consideră numerele raţionale pozitive:
12 102 1002 10002 1 1 1 1 1 2 3 2004
A= + + + şi B = 1 + + + + ... + + + + + ... + .
48 408 4008 40008 2 3 4 2005 2 3 4 2005
A+1
Calculaţi B − A, A B şi ( B − 2000 ) .
 1 
10. Fie mulţimea S =  abc = ( x + 1) ⋅ ( x + 2 )  . Calculaţi suma elementelor mulţimii S .
 abc 
2007
11. Determinaţi ultimele trei zecimale ale numărului raţional 2008 .
2
3 3 3
a b c d3
12. Fie a, b, c, d ∈ ℕ * astfel încât numerele , , şi sunt naturale. Arătaţi că:
bcd acd abd abc
a) a 4 + b 4 + c 4 + d 4 = 4abcd . b) a 2004 + b 2004 + c 2004 + d 2004 = 4 ( abcd )
2005
.
c) a 2005 + b 2005 + c 2005 + d 2005 = ( abcd ) ( a + b + c + d ).
501

L. Partea I:
1. Urmărind figura 1, completaţi spaţiile punctate:
a) m ( ∢BAC ) + m ( ∢CAD ) = ...;
b) m ( ∢ADE ) + m ( ∢ADC ) = ...; figura 1
c) m ( ∢BAD ) + m ( ∢DAE ) = ...;
d) m ( ∢BCD ) − m ( ∢ACD ) = ....
2. Laturile unghiului ∢MOP sunt semidreptele ….
3. Urmărind figura 1, precizaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) C ∈ int ( ∢BAE ) …; b) B ∈ ext ( ∢ADC ) …; c) D ∉ int ( ∢CAE ) …;
d) A ∈ ∢CDA …; e) E ∉ int ( ∢ABC ) …; f) CD ⊂ int ( ∢BAE ) ….
4. În figura 2, m ( ∢BOC ) = m ( ∢BOD ) = 90 şi m ( ∢AOB ) = 40. Precizaţi:
a) un unghi drept …;
b) un unghi obtuz ...; figura 2 c) un unghi nul ...;
d) un unghi cu laturile în prelungire ….
5. Construiţi un unghi cu măsura de 115  .
6. 7 = ...".
7. Precizaţi două unghiuri congruente din figura 2.
8. Urmăriţi figura 2 şi precizaţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
a) m ( ∢DOA ) = 40 …; b) m ( ∢AOC ) = 130 …; c) m ( ∢DCO ) = 180 ….
Partea a II-a:
9. Fie un unghi ∢ABC şi P ∈ int ( ∢ABC ) . F ă ră a utiliza raportorul, arătaţi că
m ( ∢ABC ) > m ( ∢PBC ) .
10. Dacă m ( ∢AOB ) = 120 şi semidreptele [OC , [OD sunt situatre în interiorul ∢AOB astfel încât
1
m ( ∢AOC ) = ⋅ m ( ∢BOD ) şi m ( ∢COD ) = 48 , atunci calculaţi m ( ∢AOC ) şi m ( ∢BOD ) .
2
11. Fie A, O, B trei puncte coliniare, în această ordine. Semidreptele [OP şi [OQ împart unghiul
∢AOB în trei unghiuri congruente. Dacă D ∈ int ( ∢QOB ) şi m ( ∢DOB ) = 35 , atunci aflaţi
m ( ∢POD ) şi m ( ∢QOD ) .
M. Partea I:
1. Efectuaţi:
a) 1735'48"+ 1257 '36"; b) 47 − 214 '25"; c) 11 23'45"⋅ 2; d) 47 : 2.
2. Dintre figurile de mai jos, figura … conţine unghiuri adiacente.

figura 1 figura 2 figura 3

3. Bisectoarele a două unghiuri adiacente suplementare formează un unghi cu măsura de …  .

4. Complementul unghiului de 72 este egal cu ….
5. Bisectoarele a două unghiuri adiacente complementare formează un unghi cu măsura de ....
6. Suplementul unghiului de 26  este egal cu ….
7. În figura de mai jos, A, O, B sunt coliniare, m ( ∢DOE ) = 70 , iar semidreptele ( OP, ( OQ sunt
bisectoarele unghiurilor ∢AOD, ∢BOE. Măsura unghiului ∢POQ este egală cu …  .

8. În figura de mai jos, m ( ∢AOB ) = 90 , iar ( OE este bisectoarea unghiului ∢DOB. Valoarea lui
x este egală cu …  .

Partea a II-a:
9. Aflaţi măsura unui unghi ştiind că media aritmetică a complementului şi suplementului său este
3
din măsura unghiului.
2
10. Fie unghiurile suplementare ∢AOB şi ∢BOC astfel încât m ( ∢AOB ) > m ( BOC ) . Dacă
punctele M şi P sunt în interiorul unghiului ∢AOB astfel încât m ( ∢MOP ) = m ( ∢BOC ) şi (OX ,
(OY sunt bisectoarele unghiurilor ∢MOA şi respectiv ∢POB, arătaţi că m ( ∢XOY ) ≤ 90. În ce
situaţie avem egalitate?
11. Unghiurile ∢AOB şi ∢COD sunt complementare, unghiul ∢COD este inclus în interiorul
∢AOB , semidreapta ( OC este inclusă în interiorul unghiului ∢AOD şi
m ( ∢AOB ) = 2 ⋅ m ( ∢COD ) . Aflaţi măsurile celor două unghiuri şi măsura unghiului format de
bisectoarele unghiurilor ∢AOC şi ∢BOD .
N. Partea I:
1. Suma măsurilor unghiurilor formate în jurul unui punct este egală cu …  .
2. Măsura unghiului format de bisectoarele a două unghiuri opuse la vârf este egală cu …  .
3. Două unghiuri opuse la vârf sunt complementare. Măsura unui unghi din cele două este egală cu
… .
4. Fie unghiurile ∢AOB, ∢BOC , ∢COA congruente, în jurul punctului O. Măsura unghiului format
de bisectoarele unghiurilor ∢AOB şi ∢AOC este egală cu …  .
5. Valoarea lui x din figura alăturată este egală cu …  .

6. Măsura unghiului ∢AOD din figura de mai jos este egală cu …  .

7. În figura de mai jos, A, O, B şi C , O, D sunt coliniare, iar semidreptele (OP, ( OT sunt

bisectoarele unghiurilor ∢AOD, ∢AOC. Măsura unghiului ∢POT este egală cu …  .

8. Fie AB şi CD două drepte concurente în O. Dacă 2 ⋅ m ( ∢AOC ) = 3 ⋅ m ( ∢BOC ) , atunci măsura

unghiului ∢BOD este egală cu …  .

Partea a II-a:
9. Unghiurile ∢AOB, ∢BOC , ∢COD, ∢DOA sunt unghiuri în jurul unui punct astfel încât ∢BOC
este unghi drept, m ( ∢DOC ) = 21 şi m ( ∢AOB ) = m ( ∢AOD ) + 27. Arătaţi că punctele D, O, E
sunt coliniare, unde ( OE este bisectoarea unghiului ∢AOB.
10. Se dau punctele A, O, B şi C , O, D coliniare. Dacă m ( ∢BOC ) = 40 şi M ∈ int ( ∢AOD ) astfel
încât m ( ∢AOM ) = 30 , atunci calculaţi:
a) m ( ∢BOM ) ; b) m ( ∢DOM ) ; c) m ( ∢COD ) .
11. Se consideră dreptele AC şi BD concurente în O. Ştiind că bisectoarea unghiului ∢AOB
formează cu semidreapta [OC un unghi cu măsura de 115 , aflaţi măsurile unghiurilor cu vârful în
O.
12. Fie n ∈ ℕ * şi unghiurile proprii ∢A1OA2 , ∢A2OA3 , ..., ∢An OA1 în jurul punctului O, cu
m ( ∢A1OA2 ) , m ( ∢A2OA3 ) ,..., m ( ∢AnOA1 ) numere naturale pare în ordine crescătoare.
a) Să se determine valoarea maximă a lui n.
b) Pentru n determinat la punctual a), calculaţi măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor
∢A5OA6 şi ∢A9OA10 .
O. Partea I:
1. Măsura unui unghi cu laturile în prelungire este egală cu …  .
2. Suma dintre complementul şi suplementul unui unghi este de 110. Măsura unghiului este egală
cu …  .
3. Dacă unghiurile ∢AOB şi ∢BOC sunt adiacente şi m ( ∢AOB ) = 2 ⋅ m ( ∢BOC ) = 70 , atunci
măsura unghiului format de bisectoarele celor două unghiuri adiacente este egală cu …  .
4. Dacă m ( ∢MAP ) = 99 , atunci unghiul ∢MAP este:
a) ascuţit; b) drept; c) obtuz; d) nul; e) alungit.
5. Rezultatul calculului 17 24'35"− 2 25'33" este egal cu ....
6. Fie unghiurile adiacente ∢AOB şi ∢BOC , semidreptele [OP,[OT bisectoarele celor două
unghiuri şi m ( ∢AOT ) = 90 , m ( ∢COP ) = 60. Măsura unghiului ∢POT este egală cu ...  .
7. Unul dintre cele 6 unghiuri congruente din jurul unui punct are măsura egală cu …  .
8. Rezultatul calculului ∢AOB ∩ ∢AOC , C ∉ [OB , este egal cu ….
Partea a II-a:
9. Aflaţi măsurile a patru unghiuri în jurul unui punct, dacă fiecare, începând cu al doilea are măsura
cu 18  mai mare decât măsura celui precedent.
10. Fie unghiurile ∢AOB şi ∢AOC adiacente suplementare. Dacă bisectoarea [OP a unghiului
∢BOC formează cu bisectoarea [OT a unghiului ∢AOP un unghi cu măsura de 35  , atunci aflaţi
măsura unghiului ∢AOC.
11. Se dau unghiurile adiacente suplementare ∢AOB şi ∢BOC , iar semidreapta [OD este opusă
semidreptei [OB. Fie punctele M ∈ int ∢AOB, N ∈ int ∢BOC , P ∈ int ∢COD şi Q ∈ int ∢DOA
Arătaţi că dacă bisectoarele unghiurilor ∢AOM , ∢COP şi ∢BON , ∢DOQ sunt respectiv semidrepte
opuse, atunci punctele M , O, P şi N , O, Q sunt respectiv coliniare.
12. Fie unghiul propriu ∢AOB şi punctele M , N , M în interiorul unghiului ∢AOB, iar N în
exteriorul unghiului ∢AOB. Semidreapta [OP este bisectoarea unghiului ∢AOM , m ( ∢POB ) = 60
şi m ( ∢BOM ) = 2 ⋅ m ( ∢BON ) . Dacă [OQ este bisectoarea unghiului ∢AOP, atunci aflaţi măsura
unghiului ∢NOQ.
P. Partea I:
1. Suma măsurilor a două unghiuri opuse la vârf este de 17  . Unul dintre cele două unghiuri are
măsura egală cu ….
2. Suplementul unui unghi cu măsura de 112  este egal cu …  .
3. Raportul măsurilor a două unghiuri suplementare este 5. Măsurile celor două unghiuri sunt …  şi
… .
4. Rezultatul calculului 2613''− 5 este egal cu ….
5. Complementul unui unghi cu măsura de 17  este egal cu …  .
6. Fie unghiurile ∢AOB şi ∢AOC neadiacente suplementare, B ∈ int ∢AOC . Dacă
m ( ∢BOC ) = 60 , atunci măsura unghiului ∢AOC este egală cu … .
 

7. Dacă unghiurile ∢AOB şi ∢BOC sunt adiacente suplementare, [OP este bisectoarea unghiului
∢BOC , [OQ semidreapta opusă semidreptei [OP şi m ( ∢BOQ ) = 120 , atunci măsura unghiului
∢POC este egală cu …  .
8. Măsura unghiului format de bisectoarele a două unghiuri opuse la vârf este egală cu …  .
Partea a II-a:9. Se consideră unghiul ∢COD în interiorul unghiului ∢AOB, astfel încât
m ( ∢AOC ) = 12 şi m ( ∢BOD ) = 18. Determinaţi măsura unghiului format de bisectoarele
unghiurilor ∢AOB şi ∢COD.
10. În interiorul unghiului drept ∢AOB considerăm semidreptele [OX ,[OY ,[OZ astfel
încât m ( ∢XOZ ) = 45 şi X ∈ int ∢AOY , Y ∈ int ∢XOZ , Z ∈ int ∢YOB. Determinaţi măsura unghiului
format de bisectoarele unghiurilor ∢AOX şi ∢BOZ .
11. Bisectoarele unghiurilor adiacente ∢AOB şi ∢BOC formează un unghi cu măsura de 10  .
a) Arătaţi că 80 < 5 ⋅ m ( ∢AOB ) + 4 ⋅ m ( ∢BOC ) < 100.
b) Dacă 5 ⋅ m ( ∢AOB ) + 4 ⋅ m ( ∢BOC ) = 90 , atunci arătaţi că [OB este bisectoarea unghiului
∢AOC.
Q. Partea I:
1. Perimetrul triunghiului echilateral cu latura de 7 cm este egal cu ... cm.
2. Dacă triunghiurile ∆ABC şi ∆MPQ au AB = MP, BC = PQ şi ∢B ≡ ∢P , atunci cele două
triunghiuri sunt congruente conform cazului de congruenţă ….
3. Construiţi triunghiul ∆ABC ştiind că:
a) AB = AC = 6 cm şi m ( ∢BAC ) = 40 ;
b) BC = 7 cm; m ( ∢ABC ) = 60 şi m ( ∢ACB ) = 30 ;
c) AB = 5 cm, AC = 6 cm şi BC = 7 cm.
4. În triunghiul ∆RST , unghiul opus laturii [ ST ] este unghiul …, iar latura opusă unghiului
∢RST este latura ….
5. Construiţi un triunghi dreptunghic isoscel.
6. Dacă ∆ABC ≡ ∆MPQ, AB = 3 cm şi PQ = 5 cm, atunci produsul MP ⋅ BC este egal cu ….
7. În triunghiul ∆MAC unghiurile alăturate laturii [ MA] sunt … şi ….
8. Dacă M ∈ int ∆ABC şi P ∈ ext∆ABC , atunci valoarea de adevăr a propoziţiei “ MP ∩ ∆ABC = ∅ ”
este ….
Partea a II-a:
9. În ∆ABC , fie D ∈ (BC), astfel încât AD=CD. Dacă perimetrul triunghiului ABC este de 37 cm, iar
perimetrul triunghiului ABD este de 25 cm, să se afle lungimea laturii AC.
10. Fie O mijlocul segmentului [ AB ] , iar punctele C şi D astfel încât ∢OAD ≡ ∢OBC ( D, O, C
coliniare). Demonstraţi că ∆OAD ≡ ∆OBC.
AB + AC
11. Dacă D este mijlocul laturii ( BC ) a triunghiului ∆ABC , atunci arătaţi că AD < .
2
12. În exteriorul triunghiului ∆ABC ascuţitunghic se construiesc triunghiurile echilaterale ∆ATB şi
∆ACS . Demonstraţi că triunghiurile ∆ATC şi ∆ABS sunt congruente.
R. Partea I:
1. În triunghiul isoscel ∆ABC , AB = AC , fie M mijlocul laturii ( BC ) . Demonstraţi că
∢BAM ≡ ∢CAM .
2. În triunghiul isoscel ∆ABC , AB = AC , fie [ AM bisectoarea unghiului ∢BAC , M ∈ ( BC ) .
Demonstraţi că BM = CM .
3. Demonstraţi că un triunghi isoscel are două unghiuri congruente.
4. Se consideră un triunghi dreptunghic ∆ABC , m ( ∢A ) = 90 , AC = 4 cm, AB = 3 cm şi punctele
M ∈ CA, N ∈ AB astfel încât A ∈ ( CM ) , B ∈ ( AN ) , AM = 3 cm şi BN = 1 cm. Demonstraţi că
BC = MN .
5. În triunghiul isoscel ∆ABC , AB = AC , se duce bisectoarea [ AD , D ∈ ( BC ) . Dacă perimetrul
∆ABC este egal cu 32cm, iar perimetrul ∆ABD este egal cu 20cm, atunci AD = ... .
6. Fie triunghiul ∆ABC , M mijlocul laturii [ AC ] şi T ∈ BC astfel încât
m ( ∢TMC ) = 90. Dacă TC = 3cm, atunci AT = ... .
7. Fie triunghiul ∆ABC , dreptunghic în A şi m ( ∢B ) = 30. Dacă BC = 10 cm şi D este simetricul
punctului C faţă de A , atunci perimetrul triunghiului BCD este egal cu ….
8. Fie triunghiul ∆ABC , m ( ∢BAC ) = 120 , AB = AC = 12 cm şi M mijlocul lui [ BC ]. Lungimea
segmentului [ AM ] este egală cu ....
Partea a II-a:
9. Se dă triunghiul isoscel ∆ABC , AB = AC . Dacă punctele D, E sunt mijloacele laturilor
[ AB ] , [ AC ] , atunci arătaţi că BE = CD.
10. Pe laturile [OX şi [OY ale ∢XOY se iau punctele A, A ' ∈ [OX , B, B '∈ [OY astfel încât OA =
OB, OA' = OB'. Dacă AB '∩ A' B = {M } , să se arate că:
a) [OM este bisectoarea unghiului ∠XOY ;b) triunghiurile ∆AMA ' şi ∆BMB ' sunt congruente.
11. Fie triunghiul ∆ABC şi [ AD, D ∈ ( BC ) bisectoarea unghiului ∢BAC. Prelungim [ AB ] cu
segmentul [ BE ] ≡ [ DC ] , B ∈ ( AE ) şi [ AC ] cu segmentul [CF ] ≡ [ BD ] , C ∈ ( AF ) . Dacă AE = AF ,
atunci arătaţi că triunghiul ∆ABC este isoscel.
(
12. Fie XOY şi YOZ două unghiuri adiacente congruente. Dacă A ∈ OX , B ∈ ( OZ , M ∈ ( OY astfel
încât A, M , B necoliniare şi OA = OB, atunci demonstraţi că triunghiul MAB este isoscel.
S. Partea I:
1. Un triunghi are … unghiuri exterioare.
2. Un triunghi are lungimile laturilor de 5 cm, 4 cm şi 7 cm. Perimetrul triunghiului este egal cu …
cm.
3. Construiţi triunghiul ∆ABC ştiind că AB = 5 cm, m ( ∢A ) = m ( ∢B ) = 40.
4. Se dă triunghiul ∆ABC cu m ( ∢A ) = 50 , m ( ∢B ) = 60 şi m ( ∢C ) = 70. Măsurile unghiurilor
exterioare ale triunghiului sunt egale cu ….
5. Construiţi un triunghi echilateral cu latura de 4 cm.
6. Numărul triunghiurilor din figura de mai jos este egal cu ….

7. Dacă punctul M este mijlocul laturii [ BC ] a triunghiului ∆ABC şi al laturii [ AD ] a triunghiului

∆ABD atunci ∆BAM ≡ ... .
8. În triunghiul ∆ABC , m ( ∢ABC ) = 100 , AD ⊥ BC , D ∈ BC. Atunci măsura unghiului ∢DAB este
egală cu ….
Partea a II-a:
9. Fie punctele coliniare A, B, C, D (în această ordine). Fie M şi N în semiplane opuse astfel încât
∆ABM ≡ ∆ABN . Arătaţi că ∆CDM ≡ ∆CDN .
10. Se dă segmentul [ AB ] şi punctele C şi D de aceeaşi parte a dreptei AB astfel încât
∢CAB ≡ ∢DBA, ∢DAB ≡ ∢ABC şi AC ∩ BD = {O}. Arătaţi că:
a) AC = BD; b) triunghiurile ∆DOC şi ∆AOB sunt isoscele.
11. În triunghiul isoscel ∆ABC , AB = AC avem punctele M ∈ ( AB ) şi P ∈ ( AC ) astfel încât
AM = AP. Dacă CM ∩ BP = {S}, arătaţi că triunghiurile ∆MSB şi ∆PSC sunt congruente.
12. Fie dreptunghiul ABCD cu AB>BC. Bisectoarea unghiului ABC taie CD în Q şi AD în P. Fie [DT
bisectoarea unghiului PDQ, T∈(BP). Dacă CT∩AD={M} şi AT∩CD={S}, arătaţi că SQ=DM.
T. Partea I:
1. Dacă perimetrul unui triunghi isoscel este de 19 cm şi o latură este de 5 cm, atunci lungimile
celorlalte două laturi sunt egale cu ... sau cu ….
2. Construiţi un triunghi ∆ABC ştiind că AB = 5 cm, BC = 5 cm şi AC = 6 cm.
3. Dacă triunghiul ∆ABC este dreptunghic, m ( ∢B ) = 90 , atunci latura [ AB ] se numeşte ….
4. Dacă ∆ABC ≡ ∆RST şi ∆ABC ≡ ∆RTS , atunci triunghiul ∆ABC este:
a) isoscel; b) echilateral; c) oarecare.
5. Construiţi un triunghi ∆MPQ ştiind că MP = 4 cm, MQ = 5 cm şi m ( ∢M ) = 120.
6. Dacă ∆ABC ≡ ∆HGT , m ( ∢B ) = 74 şi HT = 5 cm, atunci lungimea segmentului [ AC ] este egală
cu ... cm, iar măsura unghiului ∢HGT este egală cu ...  .
7. Dacă ∆NPR ≡ ∆CDE şi m P ( )
 = 40 , m R
( )
 = 70 atunci m C
( )
 = ... .

8. În triunghiul ∆DEF , punctul M este mijlocul lui [ EF ] . Ştiind că

∆DEM şi ∆DFM au perimetre egale, atunci DEF  ≡ ... .
Partea a II-a:
9. Fie triunghiul ∆ABC şi D ∈ ( AB ) , E ∈ ( AC ) , BE ∩ CD = {F }, BF = CF , DF = EF . Arătaţi că:
a) BD = CE ; b) AB = AC ; c) ∢ACB ≡ ∢ABC; d) dacă M ∈ ( BC ) , MB = MC , atunci punctele A, F , M
sunt coliniare.
10. Punctele A, B, C , D sunt coliniare, în această ordine. De o parte şi de alta a dreptei AB se
consideră triunghiurile ∆ABE şi ∆DCF astfel încât ∆ABE ≡ ∆DCF . Demonstraţi că:
a) AF = DE; b) dacă AD ∩ EF = {M } , atunci M este mijlocul segmentului [ EF ].
11. Pe latura ( AB ) a triunghiului isoscel ∆ABC , AB = AC , m ( ∢BAC ) = 20 se ia un punct D astfel
încât AD = BC. În exteriorul triunghiului ∆ABC se construieşte triunghiul echilateral ∆ADE.
Demonstraţi că [CD este bisectoarea unghiului ∢ACE. (admitem cunoscut faptul că suma
măsurilor unghiurilor unui triunghi este 180  ).
12. Fie triunghiul isoscel ∆ABC , AB = AC şi punctele P şi Q în interiorul său astfel încât
AP = PB = AQ = QC. Dacă BP ∩ AQ = {S } , să se demonstreze ∢SPQ ≡ ∢QCB.