Mihaela SECRIERU

BIBLIOGRAFIE SIGNALETICĂ
DE DIDACTICĂ A LIMBII ŞI
LITERATURII ROMÂNE
Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr. Carmen CREŢU
Prof. univ. dr. Petru ZUGUN
Prof. univ. dr. Constantin FRÂNCU

Lucrarea de faţă este produsul unei echipe de cercetare şi documentare alcă-

tuită din conf. univ. dr. Mihaela SECRIERU de la Facultatea de Litere
a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi – director de proiect
cf. contractul de cercetare nr 1237/15 XII.2004), stud. Maria Lehăduş,
Irina Cotoc, Andreia Mihalache, Roxana-Doina Secrieru, Irina Iacomi,
Oana Pătraşcu, Aurelia Puşcă, Florentina Stafie, Cătălin Timaru de la Fa-
cultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, stud. Mona-
lisa Văduva, de la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, şi a fost realizată cu
sprijinul substanţial al specialiştilor Mariana Nestor, de la Biblioteca Cen-
trală Universitară din Iaşi şi Elena Claudia Dumitran, de la Biblioteca Na-
ţională a României din Bucureşti. Documentarea şi realizarea cercetării a
durat aproximativ 3 ani, fiind începută în 2004 şi finalizată în 2007.

Coperta: Manuela OBOROCEANU

ISBN 978-973-703-230-0
978-973-703231-7
 Mihaela SECRIERU

BIBLIOGRAFIE SIGNALETICĂ
DE DIDACTICĂ A LIMBII ŞI
LITERATURII ROMÂNE

Vol. I
Sistematizare după criteriile
cronologic şi alfabetic

EDITURA UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA

IAŞI – 2007
 PROLEGOMENE LA ŞTIINŢA
DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Urmărind interesul justificat şi continuu – de la apariţia disciplinelor ştiinţifice „lim-

ba şi literatura română” şi „metodica predării limbii şi literaturii române” – pentru profe-
sionalizarea predării ei ca limbă maternă, naţională, în şcoala românească de toate grade-
le, nu putem să nu observăm cantitatea importantă de publicaţii – articole, studii, volu-
me, auxiliare pentru elevi şi profesori, alte materiale adiacente – care a fost produsă de-a
lungul timpului. Încercând însă să descoperim o cât de mică încercare de sistematizare
după oricare criterii a acestei cantităţi impresionante de lucrări, vom constata că nu avem
până acum nici un reper bibliografic major. Nu există bibliografii monografice privind
evoluţia didacticii limbii şi literaturii române, deşi cantitatea de lucrări scrise este impre-
sionantă, cum uşor se poate constata, nu există lucrări, care să consemneze importanţa
lucrărilor de sinteză şi să jaloneze modificările de abordare în practica predării limbii
materne române după apariţia acestora, nu există lucrări care să surprindă evoluţia
didacticii limbii şi literaturii române după succesivele reforme ale învăţământului, nu
există o lucrare bibliografică, de sinteză chiar de uz intern, nici la Biblioteca centrală de
pedagogie „I.C. Petrescu” din Bucureşti, nici la Biblioteca Naţională a României din
Bucureşti, nici la Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi sau Bucureşti sau la orice altă
bibliotecă, care să înregistreze cronologic toate lucrările publicate care tratează subiecte
de didactica limbii şi literaturii române, pentru că acestea nu au fost niciodată alcătuite.
În condiţiile arătate, o lucrare, mai întâi de înregistrare cronologică a tuturor lucrări-
lor publicate în domeniu, apoi de sintetizare pe direcţii majore de cercetare urmate de re-
dactarea unui studiu de sinteză este un act de recuperare justă pentru statutul didacticii
limbii şi literaturii române ca ştiinţă autonomă şi ca ramură a didacticii generale.
Într-un prim suport de curs de Didactica limbii române, pentru studenţii Facultăţii de
Litere, publicat la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în anul 2003, am
încercat să alcătuim o primă variantă a unei astfel de bibliografii româneşti de metodică.
Obiectivul principal căruia căutam sa-i răspundem în momentul acela era să oferim
studenţilor câteva repere bibliografice necesare pentru redactarea proiectelor semestriale
individuale. Apoi am observat că şi unii profesori au găsit utilă informaţia, iar mai apoi
am constatat că posibilitatea de a recupera informaţiile privind apariţiile în domeniu sca-
de foarte mult, în condiţiile în care, aflându-mă la Biblioteca Centrală de Pedagogie „I.C.
Petrescu” din Bucureşti, pentru a continua cercetarea începută în 2003, persoanele spe-

5
cializate de acolo mi-au comunicat că lucrări din anii 1965 aproape că nu se mai servesc
la sală şi că baza de date computerizată a bibliotecii, în curs de constituire şi inactivă la
momentul respectiv, nu va fi încărcată cu titluri de lucrări mai vechi de anul 2000.
Reflectând asupra acestor discuţii, ne-am întărit opinia că nu se poate vorbi de o
abordare exclusiv sincronică în nici o disciplină ştiinţifică şi că nici o experienţă didac-
tică nu poate fi ipostaziată în exemplu de abordare justă, eficientă şi potrivită oricărei si-
tuaţii, dar că suma experienţelor individuale pot contura un tablou general al stării de
spirit al unei categorii profesionale vizavi de predarea unei discipline ca limba şi litera-
tura română, tablou necesar chiar şi în contextul noii reforme educaţionale româneşti,
încă neîncheiată la toate nivelurile şi insuficient cristalizată acolo unde s-a declanşat, în
opinia noastră, dar care prin cercetările diacronice poate să-şi clarifice mai bine poziţia
nouă vs. vechea abordare de care – declarativ – se dezice. Am realizat, de aceea, prima
Bibliografie românească signaletică de didactica limbii şi literaturii române. Lucrarea
acoperă cronologic intervalul 1757-2004, mai exact de la prima gramatică românească
folosită şi ca manual până în contemporaneitate.
Motivele pentru care am dorit să publicăm această lucrare sunt profesionale şi perso-
nale. Profesional, am considerat că avem o tradiţie pe care trebuie să încercăm să o
uităm, ci pe care trebuie să o administrăm extrem de inteligent, pentru că ceea ce suntem
azi vine din tradiţie. Este adevărat că multe din elementele trecute sunt perimate, dar asta
este normal: să valorifici tradiţia nu înseamnă să o păstrezi integral plătind cu preţul con-
servatorismului îngust sau retrograd, ci să disociezi tradiţia pozitivă şi să o valorifici
creativ. Personal, considerăm că astăzi încă suntem în evoluţie şi că nu ne-m definit prea
bine propria identitate disciplinară, nu ne-am cristalizat şi maturizat ştiinţific. Vorbind de
tradiţie, vorbim şi de identitate ca limbă. Problema identităţii naţionale, cu toate aspec-
tele implicate nu poate omite de la discuţie predarea limbii materne. Ceea ce se leagă tot
mai mult de această chestiune este în momentul de faţă globalizarea. Concepută la modul
imaginarului ideatic, credem, pe ideea unei lumi democrate, fără graniţe şi fără prejude-
căţi istorice, globalizarea cunoaşte cum era de aşteptat şi interpretări practice mai puţin
dorite. Una dintre interpretările cele mai de jos, mai degrabă survenite ca efect decât ur-
mărite ca scop este cultivarea civilizaţiei materiale, a civilizaţiei practice a bunurilor ma-
teriale, în defavoarea culturii. Topirea culturilor individuale în masa interculturală a glo-
balului, nu trebuie însă exacerbată, ci promovată cu dreaptă sau justă măsură. Nu credem
că lipsa de interes pentru trecut şi interesul exacerbat pentru prezent şi viitor sunt per-
spective necesare şi suficiente. Poate nu găsim acum suficiente argumente pentru a de-
monstra necesitatea identităţii în diversitate, dar la modul intuitiv simţim că ceea ce vine
ca experienţă cristalizată din trecut nu poate fi eludat în ecuaţia prezentului şi viitorului.
De fapt, invitându-ne în Europa, comunitatea Europeană nu ne doreşte fără trecut, ci în
virtutea tradiţiilor culturale. Matematic vorbind apoi cu cât mai multe necunoscute pri-
vind identitatea noastră culturală, cu atât mai puţine şanse de rezolvare a provocărilor lu-
mii contemporane.
Lucrarea despre care discutăm are şi o evidentă importanţă biblioteconomică, fiind
primul inventar de lucrări care înregistrează cronologic toate contribuţiile în domeniul

6
didacticii limbii şi literaturii române. Modul de structurare este în primul rând signaletic,
cronologic şi alfabetic, în vol. I, pe tematică, în vol al II-lea şi pe autori, urmat de un in-
dice în vol. al III-lea. De ce este necesară o asemenea lucrare este o întrebare cu mai
multe răspunsuri. Ele ţin pe de o parte de posibilităţile de exploatare a acestei lucrări de
sinteză, pe de alta impun o schimbare în percepţia specialiştilor şi a oamenilor şcolii faţă
de problemele de didactica limbii şi literaturii române. Referindu-ne la posibilităţile de
exploatare acestea sunt calitative, respectiv putem afla ce conţinuturi au atras atenţia
oamenilor şcolii şi specialiştilor, cine sunt aceşti specialişti, iar o bibliografie generală
este bază a unor bibliografii particulare, pe teme oricât de rafinate, ca de exemplu studii
privind influenţa didacticii limbii şi literaturii române predată în universităţile româneşti
– în calitate de centre de iradiere – asupra regiunilor istorice ale României sau ce influ-
enţe străine a suferit evoluţia didacticii limbii şi literaturii române, cînd a apărut interesul
pentru o anumită temă, când s-a stins acesta şi de ce, ori câte lucrări în domeniu a publicat
Editura Didactică şi Pedagogică etc., cât şi cantitative, respectiv cât s-a scris pe o anu-
mită temă, ca de exemplu, didactica pentru naţionalităţile conlocuitoare, didactica pentru
elevi cu nevoi speciale, didactica universitară etc., ce surse bibliografice există ş.a.
Referindu-ne la perspectiva specialiştilor, această bibliografie anulează cunoaşterile
fragmentare, sincronice asupra unor probleme, cunoaşteri care nu au perspectivă evolu-
tivă, diacronică asupra problemei şi care nu permit obţinerea unei imagini clare, cantita-
tive şi calitative, asupra lucrărilor în aceeaşi problemă, de aceea credem fără a exagera,
că, practic, facem primul pas în reinstaurarea disciplinei universitare didactica limbii şi
literaturii române ca ştiinţă pe baze interne, respectiv prin reconturarea obiectului, rede-
finirea terminologiei şi impunerea unei metode noi, de investigare similară celei compa-
rativ-istorice, de unde importanţa ei ştiinţifică şi practică. Faptul că în afirmaţia ante-
rioară am opus doi termeni sincronic şi diacronic, necesită lămuriri suplimentare. Sincro-
nic ar desemna, în opinia noastră orizontul contemporan cu noi, experienţele didactice,
contingente, ipostaziate în scris prin articole, lucrări de gradul I, şi prea puţine încă de
doctorat, deşi avem acum dovada că acest lucru este fezabil, iar diacronicul înseamnă
totalitatea lucrărilor anterioare momentului actual, care răspundeau şi certificau preocu-
pările didactice corespunzătoare momentelor istorice respective. Nu contestăm faptul că
experienţa individuală, sincronică, a omului de la catedră, ori a specialistului este valo-
roasă şi trebuie făcută publică, dar ea este valoroasă în raport cu alte experienţe contem-
porane sau anterioare, care o validează, îmbogăţesc sau doar confirmă, ceea ce în ştiin-
ţele educaţiei este factor de ştiinţificitate. Înscrierea într-o paradigmă de cercetare trebuie
să devină o practică firească. Pe de altă parte, abordarea curentă din lucrările metodico-
ştiinţifice de obţinere a gradului didactic I şi chiar a lucrărilor de licenţă în didactica lim-
bii şi literaturii române au o bibliografie preponderent ştiinţifică atomist disciplinară, în
sensul că se ocupă într-o proporţie covârşitoare de tratarea conţinutului de limbă sau de
literatură ce trebuie predat, din perspectivă exclusiv ştiinţifică şi universitară, – se poate
observa clar cum bibliografia unor astfel de lucrări reiterează bibliografia disciplinei de
specialitate –, iar partea metodică este acoperită de câteva lucrări de referinţă, de regulă
metodici, de dată mai recentă, în final contribuţia candidatului, rezumându-se în esenţă

7
la cele câteva ilustrări ale teoriei din corpul lucrării şi la câteva proiecte de lecţii ataşate
ca anexă. Evident că lucrurile ar trebui abordate mai specific, în sensul că partea ştiinţifi-
că a lucrărilor didactice ar trebui să fie alocată cadrului general al problemei, care presu-
pune, de fapt identificarea şi individualizarea problemei abordate în literatura de specia-
litate didactică, respectiv prezenţa şi ponderea problemei în programe şi manuale de-a
lungul unei diacronii suficient de convenabile, evoluţia conceptului didactic, prezenţa
problemei în metodicile istorice şi contemporane, sugestii de optimizare a transpunerii
didactice a conceptului etc. „Ştiinţific” din sintagma „lucrare metodico-ştiinţifică de gra-
dul I” însemnă nu ştiinţa limbii sau a literaturii, ci ştiinţa numită „didactica limbii româ-
ne”, pentru că însăşi gradul didactic obţinut nu conferă un titlu ştiinţific, ci ultimul grad
de profesionalizare didactică. Că nu se procedează aşa, sunt mai multe motive: pe de o
parte, consemnăm lipsa specialiştilor din universităţi (din cele 100 de universităţi parti-
culare, ca şi din cele 50 de stat, doar aproximativ 30 au facultăţi de litere, iar în interiorul
lor, la momentul actual, predau cam 10 specialişti titulari de disciplină şi care au cursuri
universitare publicate, o parte din ei având disciplina în completarea normei, o altă parte
fiind asociaţi, pensionarii sau cei în prag de pensionare constituind un alt treilea seg-
ment); pe de altă parte abordarea în discuţie poate fi generată şi de lipsa unui material de
sinteză care să dea posibilitatea identificării cadrului general şi specific al problemei,
lucru pe care îl îndreptăm noi, astăzi, prin publicarea acestei lucrări. Opinia noastră este
doar o părere despre ce în mod firesc nu se întâmplă, mai exact este o constatare directă
a modului cum sunt documentate lucrările ştiinţifico-metodice. Menţionăm că bibliogra-
fia semnalată de noi este extrem de cuprinzătoare şi orice încercare de lectură sau con-
sultare a ei în întregime, sau chiar pe direcţii, într-o lucrare de gradul I este mai puţin fe-
zabilă, dar lectura unui număr considerabil de lucrări, discutarea lor din punctul de ve-
dere al contribuţiei didactice şi valorificarea experienţei pozitive ca punct de plecare a
unor contribuţii personale sunt lucruri care trebuie să intre în praxis-ul curent. Motivele
personale ţin şi de sesizarea unui climat de opinie existent aproape la toate nivelurile şi
mediile şcolii româneşti. Este vorba de prestigiul scăzut al ştiinţei didactica limbii şi
literaturii române, (particularizăm aici, dar situaţia este comună tuturor didacticilor
speciale, aşa cum mi-au confirmat colegii omologi) între celelalte discipline academice
universitare. Însuşi acest termen, ştiinţă, nu este folosit prea des cu referire la didactică,
didactica limbii şi literaturii române fiind o disciplină, exilată între disciplinele faculta-
tive, din modulul psihopedagogic şi ataşată, în funcţie de politica universităţilor, la cate-
drele de specialitate, unde toţi fiind profesori – adică automat pedagogi – o predau alter-
nativ, în funcţie de necesităţile de normare din statele de funcţii ale catedrelor. Nici izo-
larea ei într-o catedră specială, în cadrul Departamentelor de pregătire pedagogică, aşa
cum se întâmplă în cadrul unor universităţi, nu credem că a schimbat percepţia asupra
acesteia. O situaţie şi mai precară o cunoaşte practica pedagogică aferentă, lucru recu-
noscut chiar de cei care ar trebui să o managerieze, deşi un sondaj făcut de noi printre
studenţi şi profesorii preuniversitari a evidenţiat părerea acestora, precum că practica
pedagogică este cel unul dintre cele mai importante elemente ale formării iniţiale.

8
 Iată cum poate fi exploatată bibliografia de faţă din punct de vedere tematic, din per-
spectiva lucrărilor ştiinţifico-metodice de gr. I, dar şi de licenţă, masterat, doctorat etc.:

1. Abordarea unor noţiuni fundamentale de limbã, din perspectivã didactică

2. Formarea noţiunilor de fonetică şi relevanţa lor didactică
3. Formarea şi consolidarea noţiunilor de lexicologie şi elemente de cultivare a limbii
prin lexicologie
4. Formarea şi consolidarea noţiunilor de morfologie. Formarea gîndirii structural-
paradigmatice la elevi
5. Formarea noţiunilor de sintaxă. Formarea gîndirii constitutiv-sintagmatice la elevi
6. Noţiuni de stilistică şi cultivarea exprimării orale şi scrise a elevilor. Didactica
redactării
7. Stilistica nivelelor limbii din perspectivpă didactică
8. Operaţionalizarea obiectivelor studierii limbii române din perspectiva suporturilor
literare şi non-literare
9. Elemente de sociolingvistică şcolară. Studiu constatativ şi ameliorativ din perspec-
tivă didactică
10. Abordarea diacronică a teoriilor limbii în raport cu pătrunderea lor în programe şi
manuale şcolare
11. Transpunerea didactică: de la lingvistică la didactică
12. Limba română în context romanic şi european si posibilităţi de valorificare didactică
prin multilingvism a fondului etimologic al limbii române
13. Ortografia şi problemele metodologice ale predării ei în ciclul gimnazial şi liceal
14. Problemele de scriere şi exprimare din perspectiva metodicii lor
15. Direcţii de dezvoltare în predarea limbii române
16. Elemente interdisciplinare ale limbii/literaturii române cu alte discipline şcolare
17. Programele analitice – abordare diacronică. Privire analitică şi critică.
18. Analiza gramaticală şi problemele de teorie gramaticală pe care le implică
19. Metode si strategii de predare a limbii române
20. Predarea noţiunilor de sintaxă în gimnaziu şi liceu
21. Metoda exerciţiului. Concept şi clasificări cu aplicaţii
22. Predarea noţiunilor de morfologie în gimnaziu şi liceu
23. Cultivarea limbii în gimnaziu şi liceu
24. Analiza programelor, manualelor şi a conţinuturilor de gimnaziu şi liceu
25. Probleme de teorie gramaticală
26. Predarea gramaticii în şcoală. Privire diacronică
27. Instruirea programată la limba şi literatura română
28. Compunerile în predarea limbii române
29. Rolul auxiliarelor (culegeri de exerciţii, compendii etc. în predarea limbii române).
Volume editate în sprijinul profesorilor. Rolul acestora
30. Tipuri de educaţii formate prin orele de limba/literatura română
31. Limba română. Perspective ale reformei

9
32. Activităţile cross-curriculare şi predarea limbii/literaturii române
33. Evaluarea şi specificul acesteia la limba/literatura română
34. Lecţiile de istoria limbii/literaturii române
35. Lecţiile de comunicare. Strategii, metode, tehnici şi compatibilizarea conţinuturilor
cu acestea
Curriculum la decizia şcolii (CDŞ) din perspectiva limbii/literaturii române
Curriculum la decizia şcolii (CDŞ) la limba română, pentru copiii cu diverse dizabili-
tăti, uşoare, integraţi în colectivele normale de elevi, dar cu necesităţi speciale (argu-
mente privind selectarea conţinuturilor, ordonarea şi didactizarea acestora)
Principalele probleme ale predării limbii române ca limba străină. (asemănări si deo-
sebiri în funcţie şi de grupul-ţintă: adulţi. Vs. elevi şi adolescenţi)
Curriculum la decizia şcolii (CDŞ) la disciplina limba şi literatura română, pentru
copii supradotaţi
Proiecte educative pentru didactica limbii române vs limbile materne ale naţiona-
lităţilor conlocuitoare (în care să aibă în vedere fenomenul de interculturalitate şi
toleranţă prin lingvistică)
Valorificarea la lecţia de limba română a unei excursii literare
36. Proiect cu tema: Posibilităţi de punere în valoare a limbii române în contextul
lingvistic european prin mijloace didactice
37. Proiect cu tema Competenţele fundamentale ale cunoaşterii unei limbi materne (mai
exact competenţele de auzire, de înţelegere, de exprimare şi de scriere) văzute prin
programul Lectura şi scrierea prin dezvoltarea gândirii critice (LSDCG)
38. Cercetare privind o analiză statistică lexicală comparativă între 2 manuale de limba
română, unul editat înaintea reformei curriculare şi unul editat după reforma curricu-
lară din învăţământul românesc. Implicaţii didactice
39. Studiile de gen şi impactul textelor destinate analizei lingvistice din
perspectiva educaţiei prin studiul limbii şi al literaturii a elevilor

În calitate de bibliografie evident stă lucrarea de faţă, în general şi lista metodicilor

limbii şi literaturii române în special (vezi infra), iar pentru un studiu de sinteză privind
programele şi manualele şcolare, recomandăm lucrarea recent apărută: ALINA PAM-
FIL; IOANA TĂMĂIAN, Studiul limbii şi literaturii române în secolul XX. Paradigme
didactice, Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.

* * *

Alcătuirea unei astfel de lucrări ne-a permis şi nouă iniţierea şi finalizarea parţială a
unor studii de didactica limbii şi literaturii române pe care le vom reda în cele ce urmea-
ză. Precizăm că avem în lucru continuarea studiilor consemnate aici şi că vom publica
alte studii în volumele II şi III, astfel încât unitatea lucrării de faţă să fie asigurată atât
prin structura sa bibliografică, cât şi prin cea ştiinţifică.

10
 EVOLUŢII ALE DIDACTICII LIMBII ŞI LITERATURII
MATERNE ÎN ROMÂNIA
Linii de evoluţie şi cercetare1
în didactica limbii şi literaturii române

Din punct de vedere metodologic, cercetarea noastră este o abordare, centrată, aşa cum
o arată titlul pe liniile de evoluţie a didacticii limbii şi literaturii române în România.
Pentru început, este necesară precizarea dimensiunilor fundamentale ale obiectului de
analiză, dimensiuni care sunt, în general, în consonanţă cu direcţiile de şcolaritate naţională.
Limba română ca disciplină didactică universitară, respectiv ce trebuie teoretizată din
perspectiva cum trebuie predată, trebuie să fie iniţial privită pe două dimensiuni majore
şi distincte:
- ca limbă maternă, naţională sau ca primă limbă
- ca limbă străină, secundară, internaţională sau ca a doua limbă

Ca limbă maternă, ea se predă la următoarele nivele, ce cunosc didactici aferente

specifice:
ƒ Învăţământ primar – didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar2
ƒ Învăţământ gimnazial – didactica limbii şi literaturii române în învăţământul gimnazial
ƒ Învăţământ liceal – didactica limbii şi literaturii române în învăţământul liceal

1
Suntem indecişi în a le numi direcţii de dezvoltare ori linii de evoluţie pentru că, în foarte puţine situaţii,
autorii articolelor, studiilor, metodicilor sau ale altor lucrări adiacente au apelat la metoda continuării cercetării
pe direcţia de interes, prin reconstituirea întregii problematici şi prin plecarea în cercetare de la o imagine
holistică, pentru a oferi noi şi inedite soluţii. Această lipsă de raportare diacronică face ca unele lucrări să se
recomande exclusiv drept lucrări sincronice, deci insulare. Necesitatea autorilor de a se raporta şi la sursele de
pedagogie generală a contribuit şi ea la scăderea gradului de raportare a autorilor la toate lucrările anterioare pe
aceeaşi problemă din interiorul disciplinei. Cele două trăsături conjugate reţin, credem, în sfere nu pe deplin
autonome existenţa didacticii limbii şi literaturii române ca ştiinţă. Pe de altă parte să vorbeşti despre statutul
unei lucrări ştiinţifice fără să ţii cont de dimensiunea diacronică a problematicii comune, a acestei lucrări cu
toate celelalte anterioare acesteia înseamnă să eludezi principii epistemologice şi ştiinţifice.
2
Unele elemente de limbă maternă sunt „predate”, mai exact transmise şi în învăţământul pre-primar, dar
nu considerăm că o discuţie mai amplă ar fi necesară, la fel cum nu luăm în discuţie în contextul de faţă învăţă-
mântul primar.

11
ƒ Învăţământ universitar – didactica limbii şi literaturii române în învăţământul univer-
sitar, aici incluzându-se cele două etape: formarea iniţială şi formarea continuă şi
curricula universitară complementară aferentă3.

O categorie aparte de didactici se referă la copii cu dizabilităţi auditive, vizuale, de

intelect etc. care învaţă după didactici speciale pentru limba maternă.
Ca limbă străină sau ca a doua limbă, ea se predă:
- elevilor din învăţământul primar, gimnazial, liceal, pentru elevii care aparţin etniilor
şi naţionalităţilor conlocuitoare sau care învaţă în şcoli şi licee cu predare în limbi
străine;
- studenţilor, veniţi la studiu în România;
- studenţilor care urmează cursuri de limbă şi civilizaţie română în universităţi străine
- diferitelor categorii socio-profesionale de adulţi interesaţi (diplomaţie, bursieri etc.).

Fiecare din aceste categorii de educaţi beneficiază de un curriculum specific.

Vorbind de linii de evoluţie ale didacticii limbii şi literaturii române, evident trebuie
avute în vedere toate aceste curricula, însă, interesul nostru este limitat de tema funda-
mentală a lucrării la didactica universitară, didactică ce vizează în România, la momentul
actual, doar învăţământul gimnazial şi liceal.
Al doilea nivel metodologic, de abordare cere cu necesitate alcătuirea unei baze de
date privind bibliografia românească de metodica predării limbi şi literaturii române pe
direcţiile fundamentale amintite, bibliografie completă în măsura maximă posibilă,
impedimente în calea acestui scop fiind, în principal şi cel puţin pentru momentul actual,
fenomenul de regionalizare a difuzării lucrărilor, prin dispariţia sistemului de difuzare
centralizat.
Al treilea nivel metodologic revine cercetării surselor şi identificării unor direcţii şi
subdirecţii de cercetare sau de evoluţie în interiorul dimensiunilor amintite.
Al patrulea nivel metodologic îl constituie redactarea unui studiu de sinteză privind
evoluţia didacticii limbii şi literaturii române în România, din perspectiva curricula
universitare.

În ceea ce priveşte prima etapă a cercetării noastre, trebuie să facem precizarea că

vedem didactica limbii române ca pe un sistem holistic, sistematic şi sistemic4, dar că am
axat cercetarea noastră pe didactica universitară care vizează doar dimensiunile gimna-
zială şi liceală.

3
Atunci când sunt implicate universităţile, vorbim de formare iniţială. Facem menţiunea importantă că
formarea continuă nu este domeniul exclusiv al universităţii.
4
Suntem de părerea lui Al. Bojin, care consideră că „în didactică avntajul abordării sistemice constă în
următoarele: (a) elementele procesului de învăţământ (sau învăţate) nu sunt privite izolat, ci în conexiuni
funcţionale relevante sub raport didactic; (b) toate elementele determinante ale procesului de învăţământ (sau
învăaţare) şi relaţiile dintre ele pot fi privite şi divizate după diferite grade de complexitate, fără a se pierde din
privire sistemul global al procesului” (1980: 6, n. 2).

12
 Linii de evoluţie şi cercetare în didactica limbii şi literaturii române
Lucrările publicate până în prezent care tratează aspecte privind didactica limbii şi
literaturii române sunt numeroase şi permit taxinomii după diverse criterii:
a) cronologic sau diacronic (criteriu signaletic, care înregistrează toate apariţiile din
domeniu);
b) după conţinut: exhaustive (monografice) şi secvenţiale (care privesc limba sau literatu-
ra din perspective specifice cum ar fi proiectarea, evaluarea, instruirea programată etc.);
c) după scopul volumului: specifice, special concepute pentru disciplina în discuţie;
tangenţiale, (prezentate drept exemple în diverse lucrări de didactică generală, care
fac referiri şi la didactica limbii/literaturii române; auxiliare, ghiduri metodologice,
culegeri de exerciţii pentru examenele de admitere, capacitate, alte concursuri şcolare
sau pentru predarea la clasă etc.;
d) după criteriul cantitativ: volume vs. studii şi articole;
e) după natura lucrării: teoretice sau practice;
f) după ciclurile de şcolaritate: învăţământ primar, gimnazial, liceal, universitar etc.;
g) după destinaţie: pentru limba română ca limbă maternă sau ca limbă secundară ori
străină;
h) după criteriul alfabetic etc.

O singură abordare taxinomică, deşi exhaustivă, cum ar fi cea cronologică, ori cea
alfabetică, nu poate acoperi cerinţa unei prezentări cât mai pertinente a problemelor
importante abordate de către specialişti privind predarea limbii şi literaturii române. Am
optat, din aceste considerente şi pentru o sistematizare pe direcţii de cercetare, pentru a
putea alcătui apoi un studiu de sinteză care poate răspunde scopului cercetării noastre
de a cuantifica principalele linii de evoluţie a didacticii limbii materne în România.
Evaluând global bibliografia românească de metodică înregistrată de noi cronologic
şi alfabetic, am alcătuit o primă sistematizare prin care am individualizat în succesiune
cronologică toate lucrările înrudite tematic. Între acestea s-au individualizat şi lucrările
de sinteză, numite printr-un termen comun „metodici” ori „didactici”, care sunt de fapt
documente produse şi utilizate efectiv în calitate de curricula universitare în universită-
ţile româneşti şi de prezentarea cărora ne vom ocupa în cele ce urmează, pentru că sunt
reprezentative pentru tema noastră.
Metodicile de predare a limbii şi literaturii române
ca lucrări de sinteză – abordare diacronică
În urma inventarierii lucrărilor tip „metodică” apărute în limba română pentru pre-
darea limbii şi literaturii române ca limbă maternă, am înregistrat cronologic apariţia
lucrărilor5:

5
Motivul pentru care am inserat în corpul lucrării şi nu într-o anexă acest inventar este acela că lucrările
înregistrate se constituie în însăşi obiectul cercetării noastre. Constituirea sub formă de anexă ar putea sugera
că acest inventar este mai puţin relevant, fapt ce nu dorim să-l sugerăm.

13
 1. PAUL I. PAPADOPOL, Metodica limbii materne în gimnazii şi licee, Editura Casei
Şcoalelor, colecţia Biblioteca pedagogică, Bucureşti, 1925 – care este prima meto-
dică pentru învăţământul secundar.
2. PAUL I. PAPADOPOL, Metodica limbii materne în învăţământul secundar, Ed. a
II-a, Editura Cultura românească [s.a].
3. PAUL I. PAPADOPOL, Metodica limbii materne în învăţămîntul secundar, ed. a 3-
a corectată şi sporită, Bucureşti, 1930.
4. FL. ILIOASA, Îndrumări metodice, vol. II, Limbile ROMÂNĂ, […] Bucureşti,
1939. [din seria Metodica predării limbilor, vol. I-IV, Direcţia seminarului peda-
gogic Universitar, Bucureşti, 1936].
5. Ministerul Învăţământului Public, Metodica predării literaturii române în clasele
V-XI, Bucureşti, 1950.
6. CLARA GEORGETA CHIOSA, Metodica predării limbii române în clasele V-VII,
(Institutul de ştiinţe pedagogice), Editura de stat pedagogică, 1955.
7. *** Probleme metodice ale predării literaturii, Bucureşti, Editura de stat didactică
şi pedagogică, 1962.
8. CLARA GEORGETA CHIOSA, Metodica predării limbii şi literaturii române,
ESDP, Bucureşti, 1961, (M.I.C. Universitatea „C. I. Parhon”, Facultatea de
filologie).
9. CLARA GEORGETA CHIOSA, Metodica predării limbii şi literaturii române,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964 (Ministerul Învăţămîntului, Uni-
versitatea din Bucureşti, Facultatea de limba şi literatura română).
10. Ministerul Învăţămîntului, Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Metodica predării lim-
bii române în şcoala generală de 8 ani, Sub redacţia prof. dr. Stanciu Stoian, prof.
dr. Ion Berca, conf. univ. Clara Georgeta Chiosa Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1964.
11. STANCIU STOIAN (sub. red.), ION BERCA, CLARA GEORGETA CHIOSA,
Metodica predării limbii române în şcoala generală, Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică, 1966, Ministerul Învăţămîntului, Institutul de Ştiinţe Pedagogice.
*reeditare
12. CECILIA CARONI, Metodica predării limbii şi literaturii române, Pentru clasele
I-VIII şi un capitol pentru clasa IX-XI (XII), (Ministerul Învăţămîntului, Universi-
tatea Bucureşti), Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1967.
13. GEORGETA CLARA CHIOSA, Metodica predării limbii şi literaturii române,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967.
14. CLARA GEORGETA CHIOSA, Baze lingvistice pentru teoria şi practica predării
limbii române, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1971.
15. GHEORGHE PÎRNUŢĂ, Metodica predării limbii şi literaturii române, Curs,
Bucureşti, [f. ed.], 1971, 196. pag. (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de filo-
logie).
16. SORIN STATI, Elemente de analiză sintactică, Manual pentru profesorii de limba
română, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1972.

14
17. I.D. LĂUDAT (coord.), Metodica predării literaturii române în şcoala generală
şi liceu, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1973.
18. ALEXANDRU BOJIN (coord.) Studii de metodică a limbii şi literaturii române,
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1974. (colaborează Pavel Apostol,
George Beldescu, Eugen Blideanu şi alţii).
19. CONSTANTIN PARFENE, Literatura în şcoală. Contribuţii la o didactică mo-
dernă a disciplinei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
20. ŞTEFANIA POPESCU, Limba română în şcoală generală: Sistem de predare şi
metodologie. Partea I., EDP, Bucureşti, 1978.
21. FLORENTE GHINESCU, EUGEN CRISTOFOR, Metodica predării limbii şi li-
teraturii române, Curs, Bucureşti, Centrul de multiplicare al Univ. din Buc., 1979,
312 p. (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de limba şi literatura română).
22. I. DRĂGOTOIU, V. GOIA, Metodologia literaturii române, curs lito., Cluj, 1980.
23. FLORENTE GHINESCU, EUGEN CRISTOFOR, Metodica predării limbii şi li-
teraturii române, curs, Univ. Bucureşti, Facultatea de Limba şi Literatură Româ-
nă, 1980.
24. AL. BOJIN (coord.) Îndrumări metodice privind studierea limbii şi literaturii ro-
mâne în şcoală, colaborează Pavel Apostol, Alexandru Bojin, George Beldescu,
Eugen Blideanu, Ion Chiţu, Constantin Ciuchindel, Ion Diaconescu, Virgil Dron,
Monica Lazăr, Ion Şerdean, Bucureşti, Editura Didactică şu Pedagogică, Bucu-
reşti, 1980.
25. CONSTANTIN PARFENE, Compoziţiile în şcoală – aspecte metodice, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.
26. ANA DUMITRESCU, Metodologia structurilor narative, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981.
27. VALERIU C. NEŞTIAN, Metodica predării textului literar în liceu, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
28. Prof. dr. CONSTANŢA BĂRBOI (coord.), prof. CRISTINA IONESCU, Prof. dr.
GHEORGHE LĂZĂRESCU, Prof. dr. ION NEGREŢ, Metodica predării limbii şi
literaturii române în liceu. Instruire – Educare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983.
29. Predarea limbii şi literaturii române, vol. 7, C. COTUNA, G. GÂŢĂ, M.
GHEORGHIU, M., GHIŢESCU, M., HASELMAN, A., LAUTERMAN, C.
MAZILESCU, Bucureşti, [f.e.], 1985.
30. VISTIAN GOIA (coord.), ION DRĂGOTOIU, ELISABETA PENTEK, Recepta-
rea literaturii moderne în şcoală: îndrumări metodologice, Cluj-Napoca, 1986
(Universitatea din Cluj-Napoca, Facultatea de istorie-filozofie, Catedra de peda-
gogie-psihologie).
31. DALEA IOAN, Curs de metodica limbii şi literaturii române, Timişoara, 1986.
32. DUMITRU IVĂNUŞ, Metodica predării limbii şi literaturii române în şcoală,
curs pentru studenţi şi profesori, Universitatea din Craiova, Facultatea de Filo-
logie, Craiova, 1988.

15
33. GEORGETA CORNIŢĂ, Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii ro-
mâne (grădiniţă, clasele I-IV, gimnaziu şi liceu), Editura Umbria, Baia Mare,
1993.
34. VISTIAN GOIA, ION DRĂGOTOIU, Metodica predării limbii şi literaturii ro-
mâne, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1995.
35. AUREL SCOROBETE, Limba şi literatura română în gimnaziu şi liceu, Curs de
metodică pentru studenţi, Timişoara, (TUT), 1996.
36. DUMITRU IVĂNUŞ, SILVIA PITIRICIU, DRAGOŞ-VLAD TOPALĂ, Meto-
dica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu, Editura Avrămean-
ca, Craiova, 1997.
37. CONSTANTIN PARFENE, Metodica studierii limbii şi literaturii române în
şcoală (ghid teoretico-aplicativ), Iaşi, Ed. Polirom, 1999.
38. DUMITRU IVĂNUŞ, SILVIA PITIRICIU, DRAGOŞ-VLAD TOPALĂ, Meto-
dica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu, Limba Română,
Nr. 2 (44), 1999, Anul IX, Chişinău.
39. MIRCEA MUNTEANU, Actualitatea compunerilor şcolare, Editura Carmis, Pi-
teşti, 1999.
40. N., EFTENIE, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române,
Editura Paralela 45, Bucureşti, 2000.
41. ALINA PAMFIL, Didactica limbii şi literaturii române (gimnaziu, pentru limbile
minorităţilor naţionale), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2000.
42. CONSTANTIN PARFENE (coord.), PAULA BUSUIOC, IOAN DĂNILĂ, SER-
GIU ŞERBAN, Aspecte teoretice şi experimentale în studiul literaturii în şcoală,
Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2000.
43. VALERIU MARINESCU, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura
Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti, 2002.
44. IOAN DERŞIDAN, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Para-
lela 45, Cluj, 2002.
45. VISTIAN GOIA, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
46. ALINA PAMFIL, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise, Editura Paralele 45, Cluj-Napoca, 2003.
47. MIHAELA SECRIERU, Didactica limbii române: suport de curs pentru studenţii
Facultăţii de Litere în vederea pregătirii examenelor de titularizare, definitivat,
alte grade didactice, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2003.
Antetitlu: Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi. Facultatea de Litere. Catedra de Limba
Română şi Lingvistică Generală. Reeditată în vol. la Editura Ovi-Art, Iaşi, 20046.

6
Această listă este baza de plecare pentru tematica lucrărilor de licenţă şi gradul didactic I, iterate mai sus.
Pentru problemele de interpretare din perspectiva programelor şi manualelor şcolare recomandăm lucrarea apă-
rută recent: Alina Pamfil, Ioana Tămâian, Studiul limbii şi literaturii române în secolul XX. Paradigme didac-
tice, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.

16
 Observăm, pentru început, că se impune şi în cronologia apariţiilor acestor lucrări o
etapizare necesară. Trebuie să admitem că, în ceea ce priveşte dezvoltarea disciplinei
metodica/didactica limbii şi literaturii române – ca limbă maternă –, în România, aceas-
ta a cunoscut trei mari etape evolutive din perspectiva determinărilor social-culturale şi
ştiinţifice, dar şi istorice:
A. Etapa veche, a metodicilor istorice (de la prima atestare, 1925, până în anii 1948);
B. Etapa intermediară, a metodicilor cu influenţe socialiste (publicate între anii 1948
şi 1989/1997);
C. Etapa nouă, a metodicilor consonante cu reforma socială de după 1989 şi mai
pregnant cu prevederile impuse de reforma educaţiei dintre anii 1997-2000 şi după.

Nu ne propunem, însă o abordare exclusiv din această perspectivă pe care o conside-

răm în discuţia de faţă extra-didactică, ci vom semnala acolo unde se impune orientarea
ideologică fundamentală şi declarată a caracterului partinic al lucrării, încercând să izo-
lăm în contextul discuţiei aceste aspecte de caracterul pur ştiinţific şi didactic al lucrării.
Totuşi nu putem ignora total, această realitate supraordonantă, mai ales pentru că ignora-
rea acestui aspect ar însemna a nu recunoaşte existenţa unei influenţe certe asupra evolu-
ţiei disciplinei, resimţită în etapele constituite istoric şi, în consecinţă, riscăm a nu fi
conformi cu adevăruri istorice imuabile.

A. Etapa veche, a metodicilor istorice

(de la începuturi până în anii 1948)

Pentru ceea ce am numit noi etapa metodicilor istorice, localizată în timp în opinia
noastră de la apariţia primei didactici a limbii şi literaturii române, până în anii 19487,
există câteva repere conjuncturale importante şi necesare în contextul discuţiei de faţă.
Este vorba de faptul că până la sfârşitul secolului al XIX-lea, nu au apărut metodici de
predare a limbii şi literaturii române, deoarece înseşi disciplinele limba şi literatura ro-

7
Sfârşitul acestei etape ar fi putut fi marcat de Reforma învăţământului din 1847, când ceea ce era început
cu atâta greutatea şi nu pe deplin afirmat în ceea ce priveşte limba română, avea să cunoască un moment de cri-
ză majoră. Această reformă a „reorganizat” cele două şcoli înalte, de la Bucureşti şi de la Iaşi, înlocuind limba
română ca limbă de predare a disciplinelor de învăţământ cu limba franceză. Măsura a fost completată de cele-
lalte reforme şcolare, de la 1850 şi 1858, care stabilesc „ca bază a învăţământului nu limba română, ci studiul
limbilor clasice”. Apariţia unor reacţii notabile la aceste măsuri antinaţionale privind limbă română, ca limbă
maternă, a întârziat mai mult de 2o de ani. La 1871, G.C. Frollo, publica broşura Limba naţională şi limbile
străine în şcoalele României, iar Titu Maiorescu, în calitatea sa de ministru, la 1874, reintroduce studiul limbii
române „ ca obiect propriu de cea dintâi însemnătate”. Al. Odobescu duce şi el o campanie de presă în ziarul
„Românul”, despre importanţa instructivă şi educativă a studiului limbii române în şcoală. Pe de altă parte
România se afla în perioada monarhiei constituţionale (este vorba de Constituţia extrem de europeană a Româ-
niei, de la 1866, care a pus bazele unui stat modern şi democratic), sub Carol I, perioadă în care a cunoscut o
mare înflorire economică şi culturală. Sub Carol al II-lea dezvoltarea economică a României este încă notabilă,
anul 1938, fiind considerat anul reper, de vârf al economiei româneşti, la care se raportau şi documentele parti-
dului comunist. Anul 1946 a încheiat perioada monarhică, cu Mihai I, care a salvgardat în contextul evoluţiei
politice europene valorile elevate de predecesori

17
mână nu existau. Limba română nu se afirmase pe deplin nici ca limbă naţională, iar în
această perioadă exista doar efortul pentru afirmarea ei, efort dublat cu cel al afirmării şi
mai târziu cu cel al consolidării statului naţional român de drept. De aceea, preocupările
din epocă s-au îndreptat mai întâi spre constituirea disciplinelor limba şi literatura româ-
nă ca ştiinţe autonome şi introducerea lor în şcoli ca discipline de învăţământ. Mişcarea
culturală a intelectualilor progresişti, cunoscută sub numele de Şcoala ardeleană a avut,
după cum se ştie, un rol hotărâtor în acest proces. Datorită direcţiilor de acţiune a repre-
zentanţilor Şcolii ardelene8, la 1757 este alcătuită prima gramatică românească, de către
Dimitrie Eustatie Braşoveanul, care deşi rămasă în manuscris – deci neinfluenţând direct
evoluţia ulterioară a ştiinţei gramaticii – transmite ideea clară a faptului că în spiritul
epocii era prezentă necesitatea culturii şi a ştiinţei în limba naţională şi că ea începea să
se producă. Rolul manualelor în puţinele şcoli care funcţionau pe lângă biserici era jucat
de cărţile bisericeşti, scrise în chirilică şi slavonă, iar scopul învăţării era deprinderea
scris-cititului şi a socotitului. Începutul secolului al XIX-lea aduce cu sine lucrarea lui
Ion Heliade Rădulescu, Povăţuitor al tinerimii către adevărata şi dreapta citire, tipărită
la Buda în 1826. Este un moment important pentru naşterea didacticii limbii şi literaturii
române, fiindcă lucrarea indică reguli de lectură şi este prima încercare de sistematizare
a unei observaţii pedagogice empirice din perspectiva unei destinaţii pedagogice clare.
Ea este valoroasă şi prin aceea că recomandă înlocuirea ceasloavelor bisericeşti cu bucăţi
de lectură din fabulele lui Dimitrie Ţichindeal, pe care le consideră „bucăţi frumoase şi
artistice”. Este prima înnoire metodică în didactica limbii române şi de acum înainte
acestea vor fi tot mai multe. Acelaşi Ion Heliade Rădulescu, la 1828, în lucrarea sa, Gra-
matica românească recomandă, de exemplu, ca perfecţionarea manualelor didactice să
se facă „dîndu-se în mîinile copiilor din şcoli” şi consemnându-se apoi observaţiile lor
valoroase. Alexandru Vlahuţă, în dubla sa calitate de om de litere şi de om al şcolii, pu-
blică în 1883 un articol intitulat Limba română în şcoala noastră, care cuprinde foarte
multe idei valoroase privind metodele şi procedeele didactice. Contribuţiile în această di-
recţie de înmulţesc prin voci de prestigiu, precum cele ale lui Al. Odobescu, Ioan Slavici,
care au influenţat puternic dezvoltarea domeniului. Ioan Slavici îşi îndreaptă atenţia spre
predarea gramaticii, ca factor de dezvoltare a gândirii elevilor, recomandând ca textele
utilizate pentru predarea acesteia să fie din folclor şi din literatura frumoasă a operelor
scriitorilor români, iar Al. Odobescu se ocupă de două probleme importante: alcătuirea
programelor şcolare, practic inexistente până la 1880, şi de criteriile calitative ale

8
Efortul de constituire a disciplinelor limba şi literatura română ca ştiinţe şi ca obiecte de învăţământ, pre-
cum şi a metodicii, ca epifenomen, a fost marcat diferit de situaţia din regiunile istorice româneşti. În Transil-
vania, limba română ca limbă maternă se impunea greu şi doar câteva şcoli au fost atestate între secolele al
XVII-lea al XVIII-lea. Fiecare dintre acestea – şi cea de la Săliştea Sibiului, şi cea de la Sâmbăta de Sus, ca şi
Şcoala de obşte de la Blaj, sunt considerate adevărate centre de cultură românească. În Moldova, Gh. Asachi
joacă acelaşi rol ca Ion Heliade Rădulescu în Transilvania, impunând limba română în şcoli fără exagerări
latinizante. În Ţara Românească se predă în limba română, recunoscută ca limbă oficială de stat, iar între
disciplinele şcolare, gramatica „era cel dintîi obiect de învăţămînt” (cf. Regulamentul şcoalelor, 1832, după
V.A. Urechia, Istoria şcoalelor de la 1800, 1864, Tomul IV, 1892, p. 279).

18
manualelor şcolare, care trebuie să răspundă în principal cerinţelor programelor şcolare9.
Preocupările acestea s-au continuat cu apariţia unor lucrări ştiinţifice, valoroase pentru
perioada de început, precum Gramaticile lui T. Cipariu şi H. Tiktin. Lucrările ştiinţifice
ale lui T. Cipariu dintre anii 1854-187710, au fost receptate contradictoriu mai târziu de
către O. Densusianu11, dar importanţa lor didactică a fost remarcată şi apreciată în epocă,
acelaşi Ovid. Densusianu observând că „s-a putut vorbi mult timp de şcoala numită
cipariană”12. Un impact puternic l-a avut şi Gramatica lui H. Tiktin, de la 1891, care
avea acelaşi statut mixt, ca şi în cazul gramaticilor cipariene, de manual şi metodică,
deoarece conţinea multe explicaţii şi exerciţii utile. Remarcăm faptul că în prefaţa cărţii
sale, Tiktin afirmă că „uzul corect al limbii materne”, nu şi-l pot însuşi oamenii decât
prin studiul gramaticii şi că acest lucru trebuie făcut înainte de toate în şcoală. Aceste lu-
crări, ca şi altele, editate sub influenţa lor, au întărit statutul limbii române în şcoala ro-
mânească. În plan decizional, în această perioadă, respectiv la 189613, a avut loc o refor-
mă şcolară, care era o reformă structurală şi de conţinut, deoarece începând cu această
dată limba română va fi studiată pe patru mari direcţii autonome, dar şi integrative:
lectura, gramatica, compunerea şi noţiuni generale de stilistică14. Referindu-se la statu-

9
Pe aceeaşi linie, notăm şi campania revistei „Contemporanul”. Este vorba de anul 1874 şi urm. când
această revistă trece la analize de fond privind manualele şcolare, luând poziţie împotriva afirmaţiilor ştiinţifice
greşite cuprinse în manuale şcolare.
10
Gramaticile lui Cipariu sunt trei: Elemente de limba română după dialecte şi monumente vechi (Blaj,
1854), Compendiu de gramateca limbei române (Blaj, 1855, care a cunoscut patru ediţii antume şi încă două
postume), Gramateca limbei române (Partea I. Analitică, Bucureşti, 1869; Partea II. Sintetica, Bucureşti,
1877); Despre limba română. Suplement la Sintactică, Blaj, 1877). Dintre toate acestea Compendiu de grama-
teca limbei române este o gramatică practică, un manual şcolar, mai ales în partea a III-a, denumită Lectură,
unde există «„sentinţe”, „maxime”, „anecdote”, un medalion despre Traian, tablete sau istorioare morale, pre-
cum şi 35 de „proverbe româneşti”», toate în scop didactic (vezi şi Timotei Cipariu, Opere II, Ediţie îngrijită
de Carmen-Gabriela Pamfil, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992, Introducere de Mioara Avram,
p. VII).
11
Ne referim aici la criticile lui O. Densusianu, care îi reproşa lui Cipariu, că „a rămas departe de mişcarea
filologică europeană” (cf. Timotei Cipariu, Opere II, Ediţie îngrijită de Carmen-Gabriela Pamfil, Editura Aca-
demiei Române, Bucureşti, 1992, Introducere de Mioara Avram, p. XLV).
12
Ibidem, p. XLVI. Se vorbeşte chiar de „epoca Cipariu”, localizată între anii 1850-1870, deşi cei care s-
au ocupat îndeaproape cu studiul acestei perioade observă influenţe asupra gramaticilor şi ştiinţei lingvistice în
general, prelungite până în anul 1900. (ibidem).
13
Vorbind despre această reformă, Fl. Ilioasa o situează la 1898.
14
Consultând lucrarea Manualu de stilistică cu indicaţiuni şi esemple de teme, pentru şcoalele secundare
de ambele-sexele de M. Străjanu, licenţiată în litere de la Universitatea din Bucuresci, Doctoru în filosofie de la
Universitatea din Giessen şi profesoru de limba română la liceul Mateiu Basarab, Bucuresci, Ed. Librăriei
Socec şi comp, 7, Calea Victoriei, 1886, aflată în patrimoniul muzeistic al Bibliotecii Centrale de Pedagogie,
Bucureşti, am constat că aceasta nu cuprinde ceea ce azi se recunoaşte sub termenul stilistică, ci sunt tratate
subiecte precum: „Cum se dau temele elevilor”, „Cum se corectează”, motivaţia învăţării anumitor discipline,
cum ar fi geografia, istoria, literatura etc., adică mai exact este un manual practic de metodică sau didactică
generală, cu exemple şi pentru disciplina care ne interesează. Acest lucru nu este lipsit de interes, credem, în
contextul discuţiei de faţă, întrucât clarifică un aspect ambiguu, datorat termenului stilistică, ştiinţă care şi-a
găsit o identitate specifică foarte târziu la noi, după apariţia lucrărilor lui Ch. Bally, în 1905 şi 1909, la Geneva,
care au fost ulterior receptate şi la noi.

19
tul disciplinei limba română în învăţământul secundar, Fl. Ilioasa consemnează că „în
şcoala noastră de pe la jumătatea veacului al XIX-lea, cu clasicismul ei greco-latin atot-
stăpînitor, limba română nu exista ca obiect de sine stătător, ci se studia, aproape numai
sub raport gramatical, ca materie auxiliară a limbii latine” (Fl. Ilioasa, 1939: 7), şi faptul
că „în reforma învăţământului secundar, dela 1898, cu liceul trifurcat, limba română
ocupă nu locul de obiect central, care era deţinut la secţia clasică de limbile vechi, la
secţia modernă de limbile străine vii, la secţia reală de matematici” (Fl. Ilioasa, 1939: 7).
Aceasta înseamnă că în condiţiile în care nici disciplina însăşi nu avea un loc central,
didactica disciplinei, ca paraştiinţă, era cu atât mai improbabilă. Crearea cadrului legisla-
tiv, însă, deşi nu a rezolvat toate problemele a dat posibilitatea oamenilor şcolii şi institu-
ţiilor existente să se preocupe de toate acestea şi a creat starea de spirit necesară apariţiei
primei didactici a limbii române pentru şcoala secundară, semnată de Paul I. Papado-
pol15, în 1925, urmată mai târziu de metodica lui Florea Ilioasa, la 1936. Lucrările aces-
tea au apărut aşa cum doreşte Paul I. Papadopol să sublinieze pe un teren gol, furnizând
propria explicaţie pentru această situaţie16. Totuşi exista o oarecare experienţă pedago-
gică comună. Ne referim la faptul că specializările primar, gimnazial, liceal etc., din
punctul de vedere al didacticilor nu a survenit cu stricteţe, decât mai târziu, aşa că putem
afirma că la început toate lucrările aveau ca beneficiari nediferenţiaţi „dascălii de şcoală”
românească, deşi primele lucrări sunt exclusiv destinate învăţământului primar, după
cum se observă şi din titlul lucrărilor 17.

15
Este vorba de lucrarea Metodica limbii materne în gimnazii şi licee, Editura Casei Şcoalelor, colecţia
Biblioteca pedagogică, Bucureşti, 1925 (Ed. Cultura românească, ed. a II-a). În legătură cu această lucrare,
prof. G.G. Antonescu, în calitatea sa de consilier pedagogic la Universitatea din Bucureşti, spunea în raportul
său care figurează şi ca prefaţă la ediţia din 1925, „că nu avem o altă lucrare asupra didacticii limbii române
pentru gimnazii şi licee”. Dacă luăm în consideraţie că autorul mărturiseşte că a lucrat nouă ani la aceasta,
situaţia era cam aceeaşi şi în 1913. Din cercetările noastre reiese că lucrările anterioare celei a lui Papadopol
sunt cele înregistrate de noi în nota următoare. Se pare că au mai existat două reeditări ale lucrării lui
Papadopol, pînă în 1930, dar această lucrare împreună cu cea a lui Fl. Ilioasa, Îndrumări metodice, vol. II,
Bucureşti, 1939 [din seria Metodica predării limbilor, Direcţia seminarului pedagogic Universitar, Bucureşti,
1936], pot fi considerate „metodicile istorice” care trebuie avute în vedere pentru prima etapă de cercetare
identificată.
16
Paul I. Papadopol nota la 1925, când îi apărea lucrarea concepută cu nouă ani mai devreme, pe când era
student la Seminarul Pedagogic din Bucureşti, că nu există o lucrare pentru învăţământul secundar şi cauza era
că războiul a condus la situaţia grea a unui învăţământ compus din profesori necalificaţi.
17
Ion Budai Deleanu, Îndreptătoriu al învăţăturilor întru a formarisi pe tinerii şcolari sau Carte trebuin-
cioasă pentru dascăli, 1785 (traducere după germană).
Ion Budai Deleanu, Dascălul românesc pentru temeiurile gramaticii româneşti, 1815-1820, lucrare neter-
minată, rămasă în manuscris.
Ion Crengă, Povăţuitoriul la citire prin scriere după metoda fonetică, 1876.
Manualu de stilistică cu indicaţiuni şi esemple de teme, pentru şcoalele secundare de ambele-sexele de M.
Străjanu, licenţiată în litere de la Universitatea din Bucuresci, Doctoru în filosofie de la Universitatea din
Giessen şi profesoru de limba română la liceul Mateiu Basarab, Bucuresci, Ed. Librăriei Socec şi comp, 7,
Calea Victoriei, 1886.
Dr. Petru Pipoş, Metodica şcoalei poporale, II, Partea specială, Arad, 1889.
Mihail I. Ionescu, Conducător teoretic şi practic pentru institutor şi învăţător, Focşani, 1894.
Dr. Petru Pipoş, Metodica şcoalei poporale pentru institutele pedagogice, ed. a doua amplificată, Arad, 1895.

20
 În aceste condiţii, o prezentare mai amplă a acestei didactici istorice de predare a lim-
bii şi literaturii române, semnate de Paul I. Papadopol, este pe deplin justificată.
Coroborând tratarea subiectelor cu titlurile din cuprinsul lucrării şi cu problemele dis-
cutate adiacent, fără a fi fost cuantificate prin titluri speciale, dar care au cunoscut tratări
consistente passim, am identificat în didactica lui Paul. I. Papadopol o serie de probleme,
în care, fără a fi speculativi, am recunoscut primele linii de evoluţie în didactica limbii
române, multe din ele regăsindu-se ca elemente de continuitate şi în didacticile ulterioa-
re. Când vorbim despre acest lucru avem însă în vedere şi existenţa unor linii de discon-
tinuitate, respectiv aspecte revolute, care vor fi abandonate, datorită pierderii caracterului
de pertinent în raport cu didactica disciplinei sau aspecte latente, care se vor materializa
mult mai târziu şi fără legătură cu această primă didactică. Iată care sunt acestea:
I. Scopul învăţării limbii române
II. Predarea vocabularului
III. Programele analitice
IV. Competenţele vizate prin studierea limbii române
V. Lectura ca proces oral

Manliu I., Povăţuitorul studiului limbii române în clasele primare, Bucureşti, 1896.
Borgovan, V.Gr. şi Stoinescu G., Poveţuitor la cursul gradat de exerciţii gramaticale şi de composiţiuni
pentru clasa a IV-a urbană şi a V-a rurală, Bucureşti, Ed. Librăriei, Leon Alcalay, 1897.
Pentru exposiţia universală din Paris, 1900, Lecţiuni din gramatică, conform programei analitice în vi-
goare, pentru clasa IV urbană de Dimitrie Poppescu, Institutor şi Director şcoalei primare urbană, din Medgi-
die, judeţul Constanţa, România
Costescu Gh.N., Metodică a gramaticii, aritmeticii şi geografiei, 1897.
Costescu Gh.N., Metodica limbii române, ed a 3-a, Bucureşti, 1920.
Abecedar pentru cei trecuţi de vârsta şcolii primare de Ion Ciorănescu, învăţător. Lucrare premiată întâia
şi tipărită de Casa şcoalelor, Bucureşti, Imprimeria Fundaţiei culturale „principele Carol”, 20, Strada Paris-20,
1923 (pe copertă Din publicaţiunile casei şcoalelor).
Ionel Teodoreanu, Noua metodă a scris-cititului în şcoala primară, 1936.
Odobescu AI. şi V.Gr. Borgovanu, Exerciţii de compunere şi gramatică, pentru clasa a III-a, Primăria
urbană aprobată de Onor. Minister al Instrucţiunei publice prin ordinul de sub No 12 220 din 12 sept 1805 şi
reaprobată prin Ord. No. 37756 din 3 iulie 1898. Revăzută şi pusă în conformitate cu programa din anul 1903,
Tipărit în 3000 exemplare, ediţiunea a VII-a, Bucureşti, Ed. Librăriei Leon Alcalay, 37, Calea Victoriei, 37,
1904 colegat cu
Borgovanu V.G. şi G. Stoinescu, Exerciţii de gramatică şi compuneri, pentru clasa a IV-a primară urbană,
aprobată de Onor Minister al Instrucţiunii Publice prin 48410/16245 din 9 septembrie 1897 şi reaprobată prin
ordinul No. 37756 din 3 Iulie 1808. revăzută şi pusă în conformitate cu programa din anul 1903, Ediţiunea VII,
Bucureşti, Ed. Librăriei Leon Alcalay, 37, Calea Victoriei, 37, 1904
Noua ortografie a Academiei Române, aranjată după categorii gramaticale, pentru uzul şcoalelor primare
şi secundare şi Dicţionar ortografic, de G.I. Chelar (prof. de L. Română la liceul Gh. Lazăr din Bucureşti) şi
Crizante Popescu (Director şcolii primare de băieţi, nr. 42, din Bucureşti), ed. I-a, Depozit general, Librăria
„Pavel Surdu”, Bucureşti, Calea Victoriei, 103, Bucureşti (modificări la ortografia din 1904).
Mihailescu I., Practica pedagogică în şcoala primară, vol. I, II, Galaţi, Brăila, tipografia „Nouă”, T.G.
Dimitriade, Tipografia „Lucrătorii asociaţiei”, 1908,1909; 2 vol. (Biblioteca didactică a învăţătorului) vol. I
prima ediţie: Galaţi, 1908. vol. 2 (Metodica limbei materne), Brăila
Cristescu Fl. şi I.G. Bratu, Metodica învăţămîntului primar, Bucureşti, Editura şi Institutul de Arte
Grafice, C. Seftea, 1911.
Crasan Fl. Punctuaţiunea, Ediţiunea Bucureşti, Institutul de Arte Grafice, Carol Göbl.

21
 VI. Profesorul de limba română
VII. Manualul de limba română
VIII. Predarea lecturilor
IX. Lectura particulară
X. Biblioteca
XI. Străjeria
XII. Prelucrări
XIII. Exerciţii de vorbire
XIV. Elevul
XV. Exerciţii de scriere
XVI. Tipuri de exerciţii
XVII. Predarea ortografiei
XVIII. Problema stilului
XIX. Predarea literaturii
XX. Tipuri de educaţie formate prin orele de literatură
XXI. Analiza literară
XXII. Exerciţii de critică şcolară
XXIII. Formarea noţiunilor
XXIV. Predarea istoriei literare
XXV. Predarea gramaticii
XXVI. Predarea gramaticii istorice
XXVII. Compoziţiile
XXVIII. Metodele studierii limbii materne
XXIX. Principii pedagogice
XXX. Elemente de proiectare didactică
XXXI. Evaluarea („corectarea”)
XXXII. Memorizare şi recitare
XXXIII. Managementul clasei
XXXIV. Curente pedagogice din epocă
XXXV. Material didactic auxiliar, tabele sinoptice etc.
XXXVI. Bibliografia
XXXVII. Predarea limbii materne şi problemele reformei
XXXVIII. Terminologia ştiinţifică

Le vom discuta pe toate aşa cum s-au individualizat la Papadopol, 1925 şi la Florea
Ilioasa, 1939, discuţia constituindu-se în material incipient de analiză şi suport al compa-
raţiilor pentru etapele următoare.

I. Scopul învăţării limbii române

În legătură cu acest aspect, Papadopol se preocupă în primul capitol al lucrării sale,
„Scopul învăţării limbii materne”, asupra căruia revine, însă şi într-un capitol ulterior,
„Adevăratul scop al învăţării limbii materne” (Papadopol, 1925: 15-28). El detaliază şase

22
dimensiuni ale acestei probleme pentru gimnaziu şi încă una pentru liceu, dimensiuni pe
care după ce le prezintă aşa cum sunt ele prevăzute în programa, le resintetizează într-o
frază: „În general, cursul de limbă română trebue nu numai să facă pe elevi a avea
cunoştinţe lămurite despre vocabularul şi formele limbii şi despre operele de seamă ale
literaturii naţionale, ci să pună în mişcare întreaga fiinţă sufletească a elevilor, să influ-
enţeze asupra dezvoltării personalităţii lor, să întăriască în ei conştiinţa vieţii proprii a
neamului nostru şi să formeze temeiul întregii lor culturi.” (Papadopol, 1925: 15). Papa-
dopol insistă asupra acestor aspecte ale scopului învăţării limbii române suficient de
mult, şi revine câteodată chiar în cursul lucrării cu afirmaţii de sinteză, care reaşează de
fiecare dată problema în conştiinţa cititorului, cf.: „vorbirea şi scrierea corectă – adevăra-
tul scop al studiului limbii materne” (Papadopol, 1925: 153). Legat de acest aspect,
considerăm necesar ca încă de pe acum să facem observaţia că ceea ce apare pregnant ca
fiind o calitate a lucrării acestui autor, prezentă, de altfel, în întreg cuprinsul lucrării, este
faptul că Paul I. Papadopol nu se limitează niciodată numai la înregistrarea unor infor-
maţii oficiale sau care circulă în mediul său, ori găsite în sursele bibliografice, ci intră în
dialog cu acestea, polemizează cu unele dintre ele, aduce completări sau discută impli-
caţii, încercând continuu să prezinte lucrurile clar şi nuanţat pentru a fi sigur că întreg
mesajul didactic va trece asupra cititorului, educând astfel intrinsec şi capacitatea critică
şi analitică a beneficiarului, care o dată ce va citi lucrarea va avea şi instrumentele nece-
sare pentru a judeca toate lecturile ulterioare în domeniu. În legătură cu scopul învăţării,
de exemplu, revine, după discuţiile suficient de ample acordate subiectului, cu preciza-
rea: „într-adevăr, cursul de limba maternă [..] trebue să dezvolte, prin toate componen-
tele sale: a) judecată şi b) simţirea elevilor, apoi să-i deprindă cu c) idei clare, d) ordine
şi măsură în cugetare, în fine e) ordine şi măsură în vorbire”, dar se declară nemulţumit
că din toate scopurile nu se poate distinge şi „educaţiunea voinţei”, pe care o consideră
foarte importantă, argumentându-şi intens punctul de vedere.
În ceea ce priveşte acest aspect, Fl. Ilioasa citează „programa analitică de la 1934”,
care menţiona că „scopul învăţământului limbii şi literaturii române este să deprindă pe
elevi a scrie şi a vorbi româneşte şi a-i integra ca sentiment, cugetarea şi voinţă în totali-
tatea neamului din care fac parte” (după Fl. Ilioasa, 1939: 8), dar precizează că: „numai
dacă ei [elevii, n.n.] au căpătat dragostea de a citi singuri pentru a-şi forma şi desvolta
gustul literar, numai dacă au ajuns să-şi exprime corect şi frumos gîndurile şi învăţămin-
tele prin viu grai şi prin scris, dovedind astfel o precisă cunoaştere a vocabularului şi a
construcţiilor originale, putem spune că scopul arătat mai sus a fost atins” (Fl. Ilioasa,
1939: 8).

II. Predarea vocabularului

Este o chestiune foarte importantă, pentru că dă informaţii despre cum era văzut acest
aspect permanent al predării limbii române în perioada didacticilor lui Papadopol şi
Ilioasa. Din ceea ce prezintă Papadopol, putem deduce că, prin predarea vocabularului,
ca scop principal al programei, se înţelegea de fapt şi predarea morfologiei, respectiv a
formelor flexionare ale cuvintelor, rezultate în urma declinărilor, activitate numită

23
„lecţiuni de cuvinte”. Lecţiunile de cuvinte erau lecţii speciale unde se practicau însă me-
morări mecanice de „cuvinte şi nuanţe”, „expresiuni şi construcţiuni” (Papadopol, 1925:
21), scoase din context, ceea ce îi evocă autorului „dondăneala” evocată şi de Creangă în
Amintirile sale. Sprijinindu-se pe teoriile lui F. Collard şi Adolf Mathias, Papadopol
acceptă această activitate, considerând însă că trebuie „să se înveţe cuvinte, dar nu în
lecţiuni speciale, ci întâmplător”, iar din scop principal „lecţiunile de cuvinte„ să devină
un scop secundar.
Fl. Ilioasa nu tratează în mod special acest aspect.

III. Programele analitice

Informaţii şi opinii privitoare la programa analitică în vigoare la acea dată se găsesc
passim în lucrarea lui Papadopol, şi toate liniile de discuţie au ca punct de plecare preve-
derile acesteia, dar nu avem o prezentare clară a acesteia, în contextul metodicii sale
funcţionând premisa că toţi oamenii şcolii, de la 1925, cunosc programa analitică. Vor-
bind astăzi despre această programă, una din multele emise de-a lungul timpului, nu pu-
tem decât să observăm că va trebui, printr-un efort de sinteză să reconstituim caracteristi-
cile acestei programe, dar cunoaşterea ei va rămâne fragmentară şi indirectă. Iată de
exemplu, atunci când autorul vorbeşte de „exerciţiile de cetire şcolară şi extraşcolară”,
consideră că cea extraşcolară trebuie strâns legată de cea şcolară „prin autori: Odobescu,
Ispirescu, Neculce, Frâncu şi Candrea, S.Fl. Marian, Al. Donici, Bolintineanu, prin canti-
tate, prin conţinut şi prin genuri şi specii: legende, basme, mituri şi tradiţii, schiţe, fabule,
poezii lirice, eroice” (Papadopol, 1925: 30), furnizându-ne astfel o listă a autorilor stu-
diaţi, dar nu şi a operelor. Avem aici un tablou generic, dar incomplet bănuim, al princi-
palilor autori şi teme studiate în învăţământul secundar. Atunci când vorbeşte de Dizer-
taţii, (Papadopol, 1925: 53-54), vorbeşte de numărul de ore insuficient, doar 65 de ore de
română [pe an?], şi chiar de o reducere a „efectivului orelor de limba română (de la 24 la
19 pentru liceu şi de la 13 la 11 pentru gimnaziu)”, tocmai în momentul în care „noua
noastră situaţiune politică ne-ar fi cerut o sporire a lor” (Papadopol, 1925: 63), astfel că –
spune Papadopol – la clasa a IV-a se renunţă la morfologie, la clasa a V-a nu se mai fac
„genul istoric” şi „ştiinţele naturale”, la clasa a VI-a se face „genul retoric pe jumătate”,
la clasa a VII-a, materia se opreşte la M. Eminescu, iar la clasa a VIII-a, literatura mo-
dernă, pe care Papadopol o găseşte interesantă, nu se poate preda.
Spre deosebire de Papadopol, Fl. Ilioasa îşi începe expunerea chiar cu „prezentarea
materiei prevăzute în programa analitică” – este vorba de cea din 1934-1935, aşa cum
aflăm în nota de subsol –, programă prezentată ad litteram, de fapt, şi la sfârşitul lucrării.
Materia este structurată pe următoarele „subîmpărţiri”. „a) citire, b) exerciţii de vorbire;
c) cunoştinţe de gramatică şi limbă; d) Teoria literară; e) Istoria literaturii şi f) Compu-
neri” (Fl. Ilioasa, 1939: 9). Toate aceste compartimente ale disciplinei sunt discutate ca
producând efecte sau competenţe la nivelul elevului, aşa cum vom vedea imediat mai
jos. Această programă este considerată minimală de Fl. Ilioasa, întrucît, afirmă aceasta
nu conţine şi repartiţia materiei pe ore, ca în programele anterioare. Afirmaţia este
importantă, în contextul în care, spune autorul, împărţirea materiei pe ore dă posibilitatea

24
profesorului de a ţine seamă de „toate condiţiile speciale în care îşi va face învăţămîntul
limbii române” (Fl. Ilioasa, 1939: 12).

IV. Competenţele vizate prin studierea

limbii române
Am identificat titlul acestei linii de evoluţie a didacticii limbii române sub ceea ce
Papadopol numea drept „Mijloacele studiului de limbă maternă” (p. 26), întrucât ele
sunt, în concepţia autorului „exerciţiile de cetire, exerciţiile de vorbire, exerciţiile de
scriere şi teoriea”. (Papadopol, 1925: 26), adică tocmai competenţele vizate a fi achizi-
ţionate şi întărite prin practicarea acestor activităţi la clasă18. Importanţa lor le desprinde
ca linii de evoluţie individuale şi aşa le vom discuta şi noi mai departe. În ceea ce pri-
veşte opinia lui Ilioasa, aceasta este, de asemenea bine exprimată: „pe cînd citirea desă-
vîrşeşte înţelegerea limbii scrise sau vorbite, exerciţiile de vorbire, desvoltă la elev de-
priderea de a-şi exprima clar, logic şi chiar ales gîndurile, simţirile şi pornirile sale” (Fl.
Ilioasa, 1939: 9). La acestea se adaugă acele competenţe vizate prin studierea gramaticii,
respectiv „spiritul de observaţie a fenomenelor lingvistice”, şi achiziţia unui „minunat
instrument pentru analiza, pătrunderea şi desăvîrşirea cugetării omeneşti” (Fl. Ilioasa,
1939: 10); teoria literară, care este „un mijloc de orientare şi ordonare în varietatea
creaţiilor literare” (Fl. Ilioasa, 1939: 10); istoria literaturii este un pretext pentru cu-
noaşterea operelor scriitorilor naţionali şi prin ei a „aspiraţiunilor înalte ale neamului ro-
mânesc” (Fl. Ilioasa, 1939: 10), iar „compunerile” deprind pe elev „a-şi exprima stările
proprii sufleteşti şi experienţa câştigată prin el însuşi, unitar şi rîndui ca fond corect, mă-
surat şi ales ca formă” (Fl. Ilioasa, 1939: 10).

V. Lectura ca proces oral

În discutarea acestui aspect, pe care Papadopol îl numeşte mai simplu „exerciţii de
citire”, acesta porneşte de la o clasificare a modurilor de lectură, opinând că „se poate
citi, în liceu, în trei feluri: 1. obicinuit, 2. explicat şi 3. intonat sau cu terminologia peda-
gogică – reprodusă după A. Conta-Kernbach, a cărui lucrare de pedagogie generală este
adesea citată – 1. mecanic (curent, cursiv), 2. logică (inteligent), estetică (artistic).”
(Papadopol, 1925: 34-35), dar adaugă apoi noi diviziuni: „individual/colectivă” şi „în
minte şi cu voce tare”. Discuţiile pe margine acestui aspect vin din experienţa predării,
atunci când Papadopol oferă o strategie a lecturii în funcţie de profesor, clasă şi elevi,
observaţiile fiind urmate de un principiu de urmat în ceea ce priveşte lectura ca proces
oral, principiu ilustrat şi susţinut în acelaşi timp de argumentul autorităţii opiniei
pedagogului francez, G. Compayré19: „fără a tinde să facem din elevii noştri nişte

18
Papadopol remarcă sintetic mai târziu că „cititul, scrisul şi socotitul au format în toate timpurile funda-
mentul şcoalei” (Papadopol, 1925: 57), la care se adaugă în opinia sa şi „exerciţiile de exteriorizare” (Papado-
pol, 1925: 60-61).
19
Este vorba de lucrarea L’education intelectuelle et morale, care nu este singura citată, acelaşi autor fran-
cez beneficiind şi de o traducere românească a pedagogiei sale

25
declamatori, trebue să ne preocupăm de pronunţarea, de accentul, de puritatea articula-
ţiunii lor şi nu mai puţin de dicţiunea lor” (după Papadopol, 1925: 36).

VI. Profesorul de limba română

Deşi în mod logic, imediat după abordarea lecturii ca proces oral, putea să fie
discutată problema predării lecturilor, legată direct de problema anterioară, autorului i se
pare mai curând că în mod direct poate fi discutată persoana pedagogică a profesorului
de limba română, din motive pe care le vom vedea imediat. Ca şi în situaţia discuţiei
purtate asupra scopului învăţării limbii române, Papadopol vorbeşte passim şi despre
personalitatea profesorului de limba română, care „e obligat să fie mai activ, mai univer-
sal şi mai enciclopedic decît ceilalţi” (Papadopol, 1925: 32), „a fi cu întreg sufletul spe-
ciealist şi pedagog”, „a fi cititor” (Papadopol, 1925: 41). În legătură, însă cu această ulti-
mă caracteristică, nu se observă prea bine ce înseamnă calitatea de „cititor”, în afara
denotaţiei comune, dacă Papadopol nu ar preciza că profesorii de limba română şi pe
care pe mulţi, credem, îi cunoscuse îndeaproape erau cititori imperfecţi – care nu ofereau
elevilor modele de lectură artistică – şi că în spiritul şcolilor franceze, de exemplu, (ceea
ce denotă că în Europa era aceeaşi situaţie), existau şi la noi profesori de dicţiune. „Ce
va face acesta?” se întreabă retoric Papadopol, oferind şi răspunsul. „transportîndu-şi
bagajul intelectual din comună în comună, el va insinua profesorilor de mai sus [„cititori
imperfecţi” n.n. M:S:] prin scurte conferinţe întovărăşite de exerciţii – arta de a citi
estetic”. În spiritul său critic şi analitic, Papadopol consideră că această soluţie nu e o
măsură eficientă, fiindcă înmulţeşte „numărul funcţionarilor de la centru” şi vede o
rezolvare justă în a introduce la admiterea în facultăţi examene orale, iar aprecierea can-
didaţilor să se facă şi privind „dicţiunea”, dar insistă ca aceasta să nu fie singura măsură,
şi să se rămână la selectarea iniţială, ci să existe în facultăţi o preocupare continuă pe li-
nia formării studenţilor ca lector justus, propunând: „examen preliminar, cursuri, exerci-
ţii şi examene obligatorii” (Papadopol, 1925: 43).
Fl. Ilioasa discută despre profesor într-un capitol aparte alături de alte „norme auxi-
liare”20. Buna stăpânire a cunoştinţelor de specialitate din toate disciplinele filologice
apare lui Ilioasa, ca fiind cea mai importantă caracteristică asociată profesorului, dar nu
uită să menţioneze că profesorul trebuie „să-şi dea silinţa a trezi în elevi gustul şi pasiune
pentru studiul limbii române” (Fl. Ilioasa, 1939: 23).

VII. Manualul de limba română

În legătură cu manualul de limba română, Papadopol afirmă că acesta are, „după o
diviziune elementară” două părţi: „1. conţinînd numai opere şi fragmente în strînsă legă-
tură cu sensibilitatea şi imaginaţiunea – adică literar-artistice; 2. constituită, cu exclusivi-

20
normele auxilare sunt descrise drept „o grupă de cunoştinţe didactice şi metodice care nu fac parte din
structura intimă a unei lecţii” şi acestea sunt „profesorul, individualitatea elevului, examinarea elevului, nota-
rea, cercetarea lucrărilor scrise, manualul de clasă, lecturile particulare, biblioteca clasei, colaborarea colectivă
la pregătirea şezătorilor ocazionale şi strejăreşti” (Fl. Ilioasa, 1939: 23).

26
tate, din opere de idei, de cercetare serioasă, exactă şi amănunţită, în legătură indisolubi-
lă cu inteligenţa lecturi ştiinţifice21”. Această structură a manualului şcolar impune com-
petenţe sporite şi profesorului de limba română, aşa cum remarcă şi Papadopol: „cartea
de limba maternă fiind o enciclopedie, o sinteză a tuturor celorlalte materii, profesorul va
trebui să posede cunoştinţe generale din toate domeniile de activitate omenească”. Totuşi
ar fi de preferat, opinează Papadopol, ca la clasa I să fie date spre lectură „schiţe etno-
grafice, descrieri de călătorie, pe cât se poate în legătură cu programa de istorie şi cu cea
de geografie din această clasă; lecturi de ştiinţele naturale (vieaţa plantelor şi animale-
lor), iar la clasa a II-a „se va pune mai mult temeiu pe lecturi istorice şi schiţe etnogra-
fice (îndeosebi privitoare la evul mediu). Lecturi despre fenomene şi produse ale naturii,
uneori cu aplicaţiuni la industria (de exemplu despre petrol).” (Papadopol, 1925: 45).
În afară de aceste descrieri de conţinut, Papadopol observă şi faptul că unii autori de
cărţi de şcoală, „de dragul unor efecte uşoare ca patriotismul ieftin, apelează la anonimi
ai scrisului românesc şi-şi încarcă manualele model cu feldefel de insuficienţe stilistico-
gramaticale extrase din publicaţiuni, care exploatînd ilustraţiunea, sunt lipsite de cea mai
esenţială consideraţiune literară” (1925: 44), ori „uneori nu oferă lecturi prea amănunţit-
ştiinţifice, cerînd din partea profesorului de limbă maternă chiar explicarea pe care [în
special în cursul inferior] nici profesorii specialişti respectivi nu sunt obligaţi dă le dea,
nici programma analitică nu cere. Alteori manualele de limba maternă conţin bucăţi care
nu corespund cu materiile ştiinţifice ale claselor respective.” (Papadopol, 1925: 48).
Există aici patru probleme implicate şi care trebuie avute în vedere pentru etapele
următoare:
- calitatea manualului de română, văzut ca manual de cultură şi civilizaţie
- caracterul integrativ al predării
- caracterul transdisciplinar al predării
- selectarea conţinuturilor.
Fl. Ilioasa exprimă în legătură cu manualul de limba română foarte scurte opinii, fapt
ce ne obligă să-l cităm în întregime: „trebue să cuprindă material literar de valoare neîn-
doioasă; teorii gramaticale şi literare, care să stimuleze, nu să paralizeze activitatea per-
sonală a elevului; să corespundă nivelului psihologic al clasei pentru care e alcătuit. Ca
execuţie tehnică, să fie tipărit clar, cu reproduceri din opere plastice de seamă, cu hârtie
de bună calitate şi, în genere, cu o înfăţişare estetică.” (Fl. Ilioasa, 1939: 25).

VIII. Predarea lecturilor

Aşa cum s-a văzut din Didactica lui Papadopol, (la descrierea structurii manualului
de limbă maternă), predarea lecturilor ţine evident de structura bipartită a lor în „literare
şi ştiinţifice”. Reţinem aici o opinie formulată de Papadopol care poate părea derutantă
în contextul evoluţiei predării lecturilor literare din ultimii ani, dar care este interesantă
tocmai pentru că surprinde spiritul predării şi nu litera lui, aşa cum era prevăzută în

21
„şi anume: geografie, istorie, arheologie, etnografie, zoologie, botanică, economie etc.” (Papadopol,
1925: 43).

27
documentele oficiale: „greutatea şi noutatea predării bucăţilor literare stă tocmai în
discuţiunile strict ştiinţifice care se ivesc în legătură cu sensul, cu personajele, cu voca-
bularul lecturii studiate. Aceste discuţiuni pot fi (şi trebuie să fie) superficeale, complete,
dar uşoare, şi atunci duc la rezultate îmbucurătoare, dar pot fi adîncite, amănunţite –
împingînd clasa, adesea la rătăciri strict ştiinţifice, îl înlocuiesc cu o desorientare com-
pletă în care e prins şi profesorul”. În mod normal, o asemenea afirmaţie ar trebui să
atragă după sine calificativul de retrograd şi să condamne lucrarea lui Papadopol ca fiind
caducă, deoarece este tocmai împotriva spiritului de rafinare a discuţiilor pe marginea
lecturilor literare, fapt urmărit cu asiduitate în perioada următoare, după cum vom vedea.
Fără a fi atât de severi cu această afirmaţie, observăm că Papadopol distinge două
abordări: una de suprafaţă, care vizează emoţia estetică22 şi una de adâncime, care vizea-
ză emoţia intelectuală, preferând să păstreze elevul ancorat în emoţia estetică, cea care
răspunde plăcerii de a citi, în detrimentul celei intelectuale care produce frustrări celor
care nu reuşesc să decodeze şi să verbalizeze filozofic mesajele operelor literare, o trata-
re prozaică, frustă fiind aspru sancţionată de profesor şi însuşită de clasă şi elev ca o
axiologie a talentului şi inteligenţei personale. Frustrările acestea, ne sugerează Papado-
pol, produc în cele din urmă abandonul acţiunii de a citi. Din punct de vedere didactic,
Papadopol se găseşte cu această afirmaţie polemică şi astăzi în legitimitate.
Fl. Ilioasa este şi el preocupat de această problemă a cărei tratare o începe prin con-
semnarea unor criterii de ordonare a lecturilor, prima dintre ele fiind „evoluţia sufleteas-
că a elevului”, urmată de „corelaţia limbii române cu unele materii de învăţământ” şi
„organizarea pe cicluri a liceului”. În funcţie de aceste criterii „în clasele inferioare lec-
turile se aleg din cercul de experienţă a vieţii copilului şi anume din vieaţa familială, din
şcoală, din mediul natural cunoscut de şcolar, din vieaţa socială şi naţională”, iar „lectu-
rile ştiinţifice frumoase vor păstra corelaţia cu obiectele din care sunt inspirate: zoologia,
botanica, istoria, geografia, religia” (Fl. Ilioasa, 1939: 11).

IX. Lectura particulară

Atât Papadopol, cât şi Ilioasa, menţionează acest aspect al lecturii particulare, care
este tangenţial problemelor de predare a lecturilor, aceasta din considerentul insuficienţei
lecturilor din manuale, cf. „autorii sunt aleşi potrivit vârstei şcolarilor şi claselor în care
se află aceştia, spre a completa materialul insuficient din manual” (F. Ilioasa, 1939: 25).

X. Biblioteca
Şi în această chestiune, Papadopol şi Ilioasa menţionează două probleme asemănător
abordate: idealul ca elevul la terminarea liceului să aibă în biblioteca personală operele
scriitorilor români studiaţi şi orele de „străjerie”, respectiv „ore de lectură, în care elevii
vor fi deprinşi a împrumuta cărţi, după toate formele obişnuite în bibliotecile publice, a
le citi în linişte şi a lua note după cele citite” (Fl. Ilioasa, 1939: 25).

22
Este o problemă abordată în alţi termeni şi de Titu Maiorescu, în lucrările sale critice, care vorbeşte de
condiţiune ideală a poeziei, care trebuie să declanşeze în cititor mişcarea sentimentelor.

28
XI. Străjeria
Acest termen este întâlnit la ambii autori, şi desemnează pe lângă activitatea descrisă
mai sus şi activitatea desfăşurată cu elevii prin „colaborarea uneia sau mai multor clase
în scopul de a pregăti pentru şezători, sau pentru solemnităţi, recitări de poezii, piese de
teatru, discursuri ocazionale” (Fl. Ilioasa 1939: 25), respectiv activităţile cross-curricu-
lare văzute ca „mijloc binevenit pentru desăvârşirea învăţământului limbii române în
şcoala secundară” (Fl. Ilioasa 1939: 25)

XII. Prelucrări
Această activitate didactică este legată de cea a lecturilor nonliterare, ştiinţifice, pre-
zente în manualele de limba română (vezi supra). Nu cunoaştem dacă existau sau nu in-
dicaţii în programă despre obligativitatea „prelucrărilor”, dar credem că abordarea
aceasta doreşte să legitimeze prezenţa acestor texte şi să le dea o întrebuinţare mai con-
formă cu scopurile predării literaturii. Papadopol găseşte trei scopuri ale acestora, nu
ştiinţifice, ci pe linia formării culturii generale, din perspectivă integrativă şi transdisci-
plinară23: „să fixeze mai bine, în sufletele copiilor, asociindu-le în chip surprinzător, atâtea
idei disparate, din domenii tot atât de disparate”; „să influenţeze, în mod binefăcător,
asupra minţii aceloraşi, dându-le posibilitatea raporturilor asociative spontane şi întărin-
du-le spiritul de observaţie”; „în fine, să-i deprindă cu o formă aleasă – vocabular neaoş
şi propriu, stil literar” (Papadopol, 1925:121). Aceste prelucrări sunt de fapt, activităţi
deosebit de complexe pentru că solicită elevilor parcurgerea unor etape deosebit de
importante, în care „profesorul de limba maternă, susţinut şi ajutat de ceilalţi colegi, va
încerca să prelucreze – cu copiii – câteva capitole pe an din alte materii” (Papadopol,
1925: 121).

XIII. Exerciţii de vorbire

Exerciţiile de exprimare orală, deci, erau clasificate de Papadopol, după Metodologia
lui Collard în „a). analize literare, în clasă cu voce tare” (acestea însemnau expuneri
privind „caracterizarea personajelor, episoade impresionante, extragerea ideilor şi senti-
mentelor, caracterizări de opere curente sau de autori”), b). naraţiuni, descripţiuni etc.
desvoltate oral; c) controlul lecturilor recomandate acasă; d) expunerea orală a unui su-
biect ales de elev sau dat de profesor”; e) reproducerea liberă a cuprinsului bucăţilor
cetite sau a unei poveşti spusă de profesor în clasă24; f) reproducerea liberă a unei întâm-
plări luate din vieaţa elevului” (Papadopol, 1925: 51-52), la care adaugă „g) controlul
exprimării elevilor” şi „h) exerciţii de memorizare”. În afară de faptul că denotaţia anali-
zei literare ca activitate orală, sub care sunt înregistrate mai multe variante ale acesteia
(cf. supra) nu coincide cu denotaţia modernă a acestor activităţi care devin elaborate şi
scrise, observăm şi faptul că varietatea activităţilor care privesc competenţe orale e im-

23
Cf. şi Papadopol: „exerciţiile de prelucrare întrec cu mult obiectul studiului nostru, care cu această
ocaziune, devine un fel de sistem centralizator al întregului învăţământ” (Papadopol, 1925: 121).
24
Văzute ca activităţi cross-curriculare fiindcă pot face legătura „între şcoală şi casă”, prin „culegeri de
folklor”, fiind numite de Papadopol „bază a exerciţiilor elocutive”.

29
presionantă şi că ele nu vin din strategia personală a metodicianului, ci sunt prevăzute,
după cum am văzut de programă. Mai interesante ni se par însă observaţiile didactice care
privesc un exerciţiu complex de oralitate, şi anume dizertaţia. Dizertaţiile, una pe an pentru
fiecare elev, sunt văzute ca „cel mai adequat mijloc elocutiv care constituie puntea dintre
copilărie şi vieaţă, dintre dibuire şi siguranţă – debutul sfios şi stângaciu al tânărului
combatant în lupta pentru existenţă” (Papadopol, 1925: 53). Apoi sunt prezentate în detaliu
„amănuntele metodice”: „disertaţia (trebuie) să dureze cel mult 20 de minute şi să fie
vorbită liber, nu învăţată pe dinafară după un text scris. Şcolarul să nu aibă înnainte, cînd
vorbeşte, decât o schiţă a punctelor principale. Critica şi aceasta cel mult de un sfert de
oră, se va face sub conducerea profesorului, de clasa întreagă, după o ordine oarecare, nu
la întâmplare, de ex. a) ţinuta şi tonul vorbirii; b) forma; c) coprinsul şi fondul şi d) pla-
nul şi desfăşurarea ideilor.” (Papdopol, 1925: 53-54). Recunoaştem aici pattern-ul diser-
taţiei din zilele noastre, dar ea nu se mai utilizează, după cum ştim, in se şi per se în cla-
sele liceale.

XIV. Elevul
Elevul şi nevoile sale de educaţie sunt avute în permanenţă în vedere de către Papa-
dopol prin prisma acţiunii profesorului asupra lor. Nu revenim la paragraful anterior,
unde avem un exemplu elocvent în acest sens, dar aducem în discuţie faptul că Papado-
pol atrage atenţia asupra misiunii intrinseci a profesorului de a descoperi şi încuraja posi-
bilele talente literare, ori lingvistice25, dar atrage atenţia asupra exagerărilor, cerând pro-
fesorilor să aibă ca scop principal formarea deprinderilor de scriere corectă în limba ma-
ternă şi nu urmărirea scopului de a produce scriitori, poeţi, literaţi. Elevii, de asemenea,
să nu fie încurajaţi să „papagalizeze”. În ceea ce priveşte elevii talentaţi, Papadopol îi
menţionează şi consideră că aceştia trebuie „să beneficieze de ajutor din partea profe-
sorului” (Papadopol, 1925: 128).
Fl. Ilioasa consideră şi el că educatorul trebuie să „stimuleze spre desăvârşire aptitu-
dinile rare” dar, lucru interesant şi „să ridice pe elevii mai puţin înzestraţi, dacă se poate,
până la nivelul mediu al clasei26” (Fl. Ilioasa, 1939: 24).

XV. Exerciţii de scriere

Abordarea sistematică a subiectelor nu este abandonată nici privind acest subiect,
Papadopol discutând iniţial de „scopul exerciţiilor scrise”, care sunt detaliate astfel: „în-
văţarea ortografiei, a punctuaţiei, formarea stilului, deprinderea cu ideea de compoziţie,
deprinderea cu ideea de sinteză, cu cea de analiză, prelucrarea materialelor şi controlul
lecţiunilor” (Papadopol, 1925: 95-96). Remarcăm atât surprinderea caracterului sincretic

25
Cf. „nu tîrziu va veni vremea cînd veţi culege roadele unei munci înălţătoare, descoperind printre elevii
voştri de ieri, talentele oratorice sau literare care s-ar fi pierdut, dacă nu veţi fi intervenit la timp cu îndrumările
voastre”.
26
Cf. şi „limba română, fiind un obiect ce poate încăpea în orice minte, dacă e predat cu răbdare şi price-
pere, experienţa ne arată că putem să apropiem pe elev sufleteşte de obiectul nostru, mai mult prin blîndeţe,
prin încurajare, decât prin asprime.” (Fl. Ilioasa, 1939: 24).

30
şi polifuncţional al acestui tip de activitate, surprins pertinent de Papadopol şi faptul că
aceste scopuri subordonează în opinia acestuia şi tipurile de exerciţii de scriere clasifi-
cate astfel: „exerciţii de reproducere exactă, de reproducere liberă, de sinteză, de analiză,
de prelucrare, compoziţii şi încercări literare” (Papadopol, 1925: 95-96). Papadopol afir-
mă că „cea mai înaltă treaptă a exerciţiilor scrise” sunt „încercările literare” (Papadopol,
1925: 128).

XVI. Tipuri de exerciţii

Papadopol abordează problema tipologiei exerciţiilor atunci când vorbeşte despre
teoria limbii (Papadopol, 1925: 135). El le împarte în exerciţii ateoretice27, puţin teore-
tice28 şi teoretice29 şi atrage atenţia ca „totalul lor să formeze un sistem unitar, precis şi
statornic” (Papadopol, 1925, 137).

XVII. Predarea ortografiei

Aspectul acesta este legat de cel al punctuaţiei şi împreună sunt legate de „exerciţiile
de exteriorizare în scris”. Înainte de discutarea altor aspecte, Papadopol aduce în calitate
de principiu, un citat din Collard: „pentru ca un elev să poată scrie binişor un cuvânt,
care nu se scrie cum se citeşte, trebue (ca elevul) sau să-l fi văzut scris undeva, sau să-l
scrie el singur şi să şi-l reamintească.” (Papadopol, 1925: 86-88). Pe această linie este
construită şi o clasificare a amintirii care poate fi „auditive”, „articulative” (dacă acest
cuvânt mai poate fi pronunţat), „vizuale” sau „grafice” (dacă a mai fost scris). Predarea
ortografiei este sistematizată ca tematică, conform prevederilor programei, astfel: „în
total vom avea de predat 20 de chestiuni mari, adică 12 de ortografie şi 8 de punctuaţie –
în 15 lecţiuni de o oră şi anume: primele 8 lecţiuni vor fi luate din cele 10 ale clasei I-a,
următoarele 4 din cele 5 ale clasei a II-a, în fine 2 din cele 3 ale clasei a III-a şi una din
cele 2 ale clasei a IV-a.” (1925: 86-88). Ortografia se va preda după cum urmează: „1.
scrierea literei mari; 2. despărţirea în silabe; 3. scrierea cuvintelor compuse; 4.scrierea
lui ă; 5. scrierea lui î.; 6. întrebuinţarea accentului grav; 7. întrebuinţarea linioarei; 8.
întrebuinţarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la între-
buinţarea apostroful; 11. completare la întrebuinţarea linioarei; 12. dublarea consoanelor;
13. scrierea genitivului sg. fem. art. şi a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării
a IV-a în -i; 15. întrebuinţarea formelor relativului care” (Papadopol, 1925: 86-88).
Observăm în legătură cu cele consemnate că numărul orelor alocate predării ortografiei
scade, de la 8 în prima clasă gimnazială, la 2 în ultima clasă, iar complexitatea lor creşte
de la scrierea cu litere mari la formele relativului care. Cum sunt aceste prevederi în ra-
port cu celelalte etape, vom vedea după prezentarea tuturor aspectelor. Calitatea de prac-
tician a autorului se vede din indicaţiile de abordare, el cere profesorilor ca în predarea

27
„privitor la cetire; privitor la reproducerea liberă, privitor la recitare, privitor la disertaţiune” (Papadopol,
1925: 136).
28
„privitor la ortografie, privitor la punctuaţie, privitor la stilistică, privitor la compoziţie” (Papadopol,
1925: 136).
29
„privitor la grammatică, privitor la grammatica istorică, privitor la literatura generală, privitor la istoria
literaturii.” (Papadopol, 1925: 136).

31
ortografiei să utilizeze texte nu prea lungi şi nu prea complicate, studiate, respectiv
explicate, povestite, în prealabil la clasă. Pune astfel în mod direct semantica textului cu
forma lui ortografică şi cu punctuaţia sa, subliniind şi posibilitatea învăţării intuitive a
ortografiei şi punctuaţiei. Notăm şi faptul important că în legătură cu ortografia, Papado-
pol observa şi pentru atunci „nesiguranţa sistemelor ortografice” (Papadopol, 1925: 57),
problemă perpetuă a şcolii româneşti.
Predarea ortografiei nu este abordată teoretic de către Fl. Ilioasa, ci este subsumată
predării compunerilor, unde sunt încadrate şi dictările. În cadrul lămuririlor metodice, se
face precizarea că: „fragmentul de lectură pe care îl dăm ca subiect de dictare în lecţia ce
urmează este ales cu scopul de a întări cunoştinţele ortografice şi de punctuaţie ale
elevilor cu privire mai ales al linia de dialog, linioara de unire, apostroful, semnul
întrebării, substantive articulate terminate cu 2 i, verbe cu 2 i la urmă, u mut (oiu)” (Fl.
Ilioasa, 1939: 46).

XVIII. Problema stilului

Această problemă nu cunoaşte o prea mare dezvoltare teoretică, dar Papadopol
surprinde două aspecte esenţiale ale acestui concept complicat: caracterul de unicitate
ce-l conferă persoanei şi revelarea acestui caracter nu numai la nivelul limbajului
individual, ci şi la nivelul literaturii în general: „nu le îmbogăţiţi [elevilor, n.n. M.S.] –
prin urmare vocabularul cu o nouă abstracţiune, în stare să-i rătăciască prin subordo-
natele ei, ci faceţi-i să creadă că fiecare om are această scrisoare de recomandaţiune care
se numeşte stil, dar că din toată pluralitatea de mijloace de expresie- acelea care ne inte-
resează/stilul literar) trebue să îndeplinească oarecari condiţiuni elementare şi imme-
diate” (Papadopol, 1925: 88). Tipurile de stil sunt în opinia lui Papadopol. prozaic, poe-
tic, retoric, familiar, oficieal-comercial” (Papadopol, 1925: 124).

XIX. Predarea literaturii

„Cursul de literatură generală” este continuarea celui de stilistică, din clasa a IV-a,
spune Papadopol, citându-l pe Ch. Bally în ceea ce priveşte caracterul deplin al actului
literar. Scopul acestui curs apare ca important autorului, acestea fiind multiplu: „formal-
stilistic”30; „de fond-afectiv” 31; „de fond-estetic”32; „de fond-critic”33; „de fond-intelec-
tual-literar”34; „de fond intelectual-practic”35; „de fond-moral”36. Aşa cum sunt for-

30
„prin el puterea de expresivitatea a şcolarilor va căpăta modele” (Papadopol, 1925: 158).
31
„elevii vor lua cunoştinţă de întrupări sufleteşti definitive sau cu elemente definitive” (Papadopol, 1925: 158).
32
„se vor învăţa să preţuiască frumosul artistic, întrupat deocamdată, în operele literare” (Papadopol, 1925: 158).
33
„se vor obicinui să găsiască şi să circumscrie elementele permanente, adevărul artistic întrupat în
aceleaşi opere” (Papadopol, 1925: 158).
34
„vor cunoaşte opere de valoare neîndoielnică îmbogăţindu-şi noţiunile legate de acest curs” (Papadopol,
1925: 158).
35
„îşi vor mări capitalul ideologic” Papadopol, 1925: 159).
36
„se vor corecta (dacă au început să greşiască), îşi vor croi un drum sănătos, după pildele pe care le vor
găsi în acestea sau numai, contemplînd operele nemuritoare, se vor înălţa sufleteşte şi vor uita mizeriile vieţii”
(Papadopol, 1925: 159).

32
mulate, dar mai ales cum sunt explicate aceste scopuri (vezi infra notele de subsol), ob-
servăm că acestea sunt identificate de autor ca fiind cele care induc şi educă „valori şi
atitudini” (Papadopol, 1925: 158).
Fl. Ilioasa, ca şi în situaţia predării gramaticii (vezi infra), preferă teoriei aplicaţiile
practice la unele opere literare, respectiv Bunica, de Şt.O. Iosif (clasa a II-a), Rugăciune
de Gr. Alexandrescu (clasa a V-a), Alexandru Lăpuşneanu (clasa a V-a). Trebuie să
observăm că, deşi în planul unei lecţii, aşa cum îl proiectase Ilioasa, (iterat şi de noi infra
la elemente de proiectare didactică), nu apare vreo precizare privind obiectivele lecţiei,
în introducerea acestor „lecţii practice” apar şi „lămuriri metodice”, care conţin şi
obiectivele sau scopurile lecţiei.

XX. Tipuri de educaţie formate prin

orele de literatură
Paul I. Papadopol ajunge la tipurile de educaţie formate prin studierea literaturii –
care sunt trei, în opinia sa: „intelectual, moral şi estetic” (Papadopol, 1925:159). Discu-
tând iniţial scopurile predării literaturii, totuşi se opreşte la una dintre ele ca prevalând ca
importanţă celorlalte; este vorba de „educaţiunea artistică”, care va fi predată prin meto-
da „ocazional sistematizată”, respectiv acest tip de educaţie se va avea în vedere ori de
câte ori textele literare o permit. În general, Papadopol consideră că rolul disciplinei con-
stă în formarea „unui ideal umano-moral” (Papadopol, 1925: 151), dar în „încheierea”
lucrării sale, aflăm că predarea limbii materne, aşa cum o vede el în întreaga sa lucrare
„va da nu numai buni cunoscători ai limbii vorbite şi scrise şi a ai literaturii noastre, dar
– mai ales – buni Români, luminaţi patrioţi.” (Papadopol, 1925: 168), accentuând astfel
pentru prima dată rolul major al disciplinei în educaţia patriotică a elevilor. Tot la Papa-
dopol găsim însă şi opinia clară a necesităţii formării la elevi a unei educaţii religioase:
şcoala secundară, zice el, nu trebuie să producă nici atei, nici dezorientaţi religioşi. De
aceea, recomandăm ca lectura şcolară şi extraşcolară, să fie cât mai bogată şi precisă în
această direcţie. În felul acesta, îi vom înarma pe elevi împotriva duşmanului intern.”
(Papadopol, ed. a II-a: 193).
Fl. Ilioasa este de aceeaşi părere ca şi Papadopol, în ceea ce priveşte educaţia patrio-
tică a elevilor prin receptarea literaturii, aşa cum am văzut, din afirmaţia consemnată de
noi şi sub paragraful IV.

XXI. Analiza literară

Papadopol consideră că pentru analiză literară trebuie avute în vedere „opere scurte,
mai ales poezii”, acestea având „un scop întreit: literar-artistic, intelectul-ştiinţific şi or-
tografic”, respectiv „un element de mare valoare în studiul limbii materne” (Papadopol,
1925: 121). Prin analiza literară, în viziunea lui Papadopol, trebuie avute în vedere „şi
fondul şi forma”. Iată cum explică el aceste abordări: „Ca fond – vor insista – în ordine
naturală, asupra: a) rezumatului operei, b) cadrului; c) ideei şi sentimentului fundamental
d) ideilor şi sentimentelor secundare”; „Ca formă – ele vor privi- cu toată stăruinţa
cuvenită cele trei elemente ale formei cu componentele lor: a) limba privită ca vocabular,

33
ca morfologie şi ca sintaxă; b) stilul, tratat ca stil în genere şi ca imagine şi c)
versificaţia, discutată ca ritm, măsură, cezură, rimă şi strofă” (Papadopol, 1925: 119).

XXII. Exerciţii de critică şcolară

Papadopol descrie această activitate, precizând iniţial accepţia termenului „critică”37,
continuând cu descrierea efectivă a metodei de lucru38. Ceea ce ni se pare relevant în
contextul discuţiei de faţă este fişa de observaţie, numită Critica lecturii, pe care Papa-
dopol o reproduce în Didactica sa, ca o recunoaştere a experienţei avute la Seminarul
pedagogic, din Bucureşti, la lecţiile prof. Petre V. Haneş. Acest model, pe care îl vom
reproduce şi noi mai jos, a fost uşor modificat de către Papadopol (1925: 140-141).

Critica lucrării: .........................................................................................................

a elevului ...................................................... din cl. .......................

Lipsuri Părţi rele Părţi bune

__________________ __________________ __________________

F
O
R
M
A

F
O
N
D
U
L

Făcută azi ........................... Semnat ..........................................

37
„critică nu însemnează nici batjocorire, nici măcar: relevarea numai a non-valorii unei opere, dar: sub-
linierea, pe rînd a calităţilor şi defectelor ei, caracterizarea completă a acesteiea prin partea ei frumoasă şi prin
aceiea puţin interesantă” (Papadopol, 1925: 159).
38
Elevii îşi vor nota în caietele de notiţe observaţiile critice, dar „ele se vor face după un anumit model
totdeauna şi vor fi urmate de discuţiune generală” (Papadopol, 1925: 159).

34
 Fl. Ilioasa nu aduce în discuţie fişa observativă a lui Papadopol, dar atunci când
vorbeşte despre „cercetarea lucrărilor scrise39”, el descrie secvenţa didactică în următorul
mod: „un elev trece la catedră, aproape de profesor şi-şi citeşte tema sau compunerea în
faţa clasei. În acelaşi timp, profesorul urmăreşte textul observând greşelile de ortografie.
La urmă, câţiva elevi fac o scurtă recenzie lucrării semnalând calităţile şi lipsurile cu
privire la fond şi formă. Încheierea rămâne pe seama profesorului, care insistă mai mult
asupra părţilor bune ale lucrării” (Ilioasa, 1939: 24).

XXIII. Formarea noţiunilor

Această activitate este surprinsă de Papadopol în formula didactică: „cum se vor da
definiţiile?”, problemă în legătură cu care are opinii ferme. El consideră că doar strategia
inductivă este cea mai bună, cea deductivă fiind „nepedagogică” (Papadopol, 1925: 160),
din varii motive: „un asemenea procedeu ar reduce, e drept, munca profesorului la mini-
mum – dar, în acelaşi timp, ar introduce sistemul mecanizării; b) ar reduce, până la zero,
gradul de atenţie al clasei” (Papadopol, 1925: 160). La fel de important ni se pare faptul
că, având în vedere o lucrare a unui logician român, Al. Valeriu, Papadopol enunţă clar
condiţiile esenţiale ale unei bune definiţii: „să fie arătarea completă şi prescurtată a con-
ţinutului noţiunilor prin genul proxim şi diferenţa specifică”; „să convie întregei noţiuni
definite şi numai ei”; „să nu repete termenul definit”; „să nu conţină termeni negativi şi
improprii sau figuraţi”; „să nu degenereze în descriere, să nu fie abundantă” (Papadopol
1925: 161). De asemenea, Papadopol iterează ideea valoroasă a faptului că formarea unei
noţiuni nu este un proces încheiat din momentul în care aceasta s-a predat, ci se continuă
de fiecare dată când noţiunea respectivă este utilizată de către elev (Papadopol, 1925:
161-162).
Fl. Ilioasa se ocupă şi el tangenţial de acest aspect, aşa cum arătat infra şi supra.

XXIV. Predarea istoriei literare

Această materie se predă, aflăm din precizările făcute de Papadopol, în ultimii doi ani
de liceu. Încercând să argumenteze o bună a abordare a acestei discipline, care este prin
excelenţă teoretică şi aridă prin colecţia de nume şi date pe care o vehiculează, Papadopol
examinează critic opiniile unor specialişti francezi în această privinţă şi ajunge la con-
cluzia că nu istoria literaturii în sine va avea un efect educaţional asupra elevilor, ci stu-
dierea textelor, legat de care să li se furnizeze elevilor şi informaţii biblio- şi biografice
nu foarte multe. Papadopol face chiar recomandarea ca profesorul de limba maternă să
îşi permită „luxul unor completări de istorie literară”, doar pentru autori valoroşi, precum
Gh. Asachi, D. Bolintineanu, A. Pann, P. Ispirescu, Andrei Mureşanu, I. Budai-Deleanu,
P. Cerna, D. Anghel, Al. Macedonsky, listă în care, surprinzător, nu găsim nici un nume
care să nu fi rămas în istoria literaturii române. Această subtilă pedagogie a modelelor
este însoţită de recomandarea bibliografică a cărţii Dr. Nicolae Tcaciuc, Istoria litera-
turii române, tipărită la Cernăuţi, în 1923.

39
Ilioasa precizează că „în afara de corectarea acasă a lucrărilor scrise trimestriale, toate celelete teme şi
compuneri trebuie cercetate în clasă” (Fl. Ilioasa, 1939: 24).

35
XXV. Predarea gramaticii
Papadopol polemizează în legătură cu acest subiect cu tendinţa tot mai pregnantă a
unor profesori, pasionaţi de gramatică40 de a autonomiza acest compartiment al limbii. În
opinia lui Papadopol însă „acest fapt are ca urmare o despărţire a studiului de teorie
literară de acela de teorie grammaticală”, fiind „un atentat la unitatea absolută a limbii
materne.” În legătură cu acest aspect, Papadopol continuă: „departe de a-l aproba, vom
încerca, în cele de mai jos, să arătăm cum înţelegem predarea acestor două subdiviziuni
ale aceluiaşi curs teoretic. Deocamdată cerem atât: uniformitate; cursul de limba maternă
trebuie să rămână unitar şi, dacă în aceieaş oră elevii nu pot fi trecuţi prin toate subdi-
viziunile lui, suntem obligaţi să ne variem cât mai mult lecţiea. Însuşi spiritul treptelor
formale (de care suntem obligaţi să ne aducem aminte zi de zi) ne cere să înnaintăm
varieat, dela exerciţiile de elocuţiune, la cele de cetire, dela acestea, la noui exerciţii de
elocuţiune, de aici înfine la exerciţii de scriere sau grammatical-teoretice etc.” (Papado-
pol, 1925: 134). În afara faptului important că asistăm acum, prin scrierea lui Papadopol,
la primele discuţii privind predarea gramaticii ca subdiviziune autonomă, avem înregis-
trate aici şi opinii privind la cum ar trebui să se predea aceasta, din perspectiva unei stra-
tegii „a treptelor formale”41. Discuţia continuă în lucrarea lui Fl. Ilioasa, care consideră
că una din întrebările care trebuie să-şi găsească un răspuns în lucrările de metodică este:
„cum trebuie să se trateze gramatica, ocazional ori sistematic?” (Fl. Ilioasa, 1939: 6).
Dar tot Ilioasa afirmă că „gramatica nu mai e privită ca altădată ca un obiect în sine, ci
ca un îndreptar raţional, de care trebuie să ţinem seamă în vorbire şi scriere” (Fl. Ilioasa,
1939: 9), răspunzând parţial polemicii lui Papadopol despre necesitatea studierii grama-
ticii şi arătând schimbarea de abordare a gramaticii care „nu mai este un mijloc de a
dovedi obârşia noastră latină – ca în vremea latiniştilor” (Fl. Ilioasa, 1939: 9). Consem-
narea succintă a celor câteva observaţii privitoare la gramatică este urmată de un capitol
de aplicaţii practice, privind predarea sunetelor limbii române, a cazurilor substantivului
şi a propoziţiei atributive (Fl. Ilioasa, 1939: 33-39).
Fl. Ilioasa nu mai discută teoretic aceste aspecte, considerând suficientă discuţia
anterioară privind tratarea noţiunilor la orele de gramatică – în strânsă legătură cu logica,
(cf. supra, Fl. Ilioasa, 1939: 16); preferând ca în partea a II-a metodicii sale să trateze
practic câteva lecţii privind sunetele limbii române, cazurile substantivului şi propoziţiu-
nea atributivă (Fl. Ilioasa, 1939: 33-39).
Facem şi observaţia că aşa cum sunt prezentate aceste „lămuriri”, ele se adresează
profesorului şi nu sunt formulate ca obiective ale elevului, cf. Sunetele limbii române

40
Iată ce spune Papadopol în această privinţă: „fiind un fenomen parţieal, el se întîlneşte numai la aceii
dascăli (i-am putea numi filogramatici) cari îşi fac, din predarea specieală a acestui capitol, o a II-a speciea-
litate” (Papadopol, 1925: 134). Aceşti profesori „îşi dau toată silinţele să sperie copiii cu cunoştinţele lor
grammaticale, să-i facă grammatici şi filologi” (Papadopol, 1925: 134).
41
Este vorba de doctrina herbartiană, care este văzută astfel de Papadopol: „o răscolire completă şi adîncă
a cunoştinţelor aperceptive, urmată de un drum mai întăiu, inductiv; apoi deductiv; de o sistematizare a nouilor
cunoştinţe şi confundarea lor în bagajul intelectual al elevilor, înfine de o cât mai largă şi stăruitoare aplica-
ţiune practică” (Papadopol, 1925: 167).

36
(clasa I), lămuriri metodice. Rostul acestei lecţii este să dea elevilor cunoştinţe clare şi
precise despre sunetele limbii noastre, despre pronunţarea lor corectă ca elemente con-
stitutive ale cuvântului rostit, despre împărţirea lor în silabe şi consoane. Cu ocazia trată-
rii fiecărui sunet, profesorul poate face şi deosebirea între pronunţarea literară, provin-
cială şi incorectă a sunetelor, spre a trezi interes în elevi.” (Fl. Ilioasa, 1939: 33).

XXVI. Predarea gramaticii istorice

În ceea ce priveşte „gramatica istorică”, [care vizează azi acele probleme de istoria
limbii române care necesită cunoştinţe de limba latină], Papadopol constată existenţa
unor disfuncţionalităţi, în ceea ce priveşte corespondenţa dintre predarea acestui curs la
clasa a VIII-a liceală, şi predarea latinei în clasa a III-a (gimnazială), ceea ce conduce la
o predare ineficientă. Evident sunt propuse şi soluţii: „unificarea învăţământului în sec-
ţiunile cursului superior, cu păstrarea limbii latine” (Papadopol, 1925: 157). Ilioasa
omite acest aspect de la discuţie, considerând că predarea gramaticii şi a gramaticii isto-
rice sunt acelaşi lucru, aşa cum se vede din citatele menţionate în paragraful anterior.

XXVII. Compoziţiile
Compoziţiile vizează în opinia lui Papadopol, atingerea mai multe scopuri: „pur for-
male” – „ortografie, punctuaţie, revedere gramaticală, limbă, stil, exprimare scrisă”;
„concepţionale”- „compoziţie, invenţiune, idei, sentimente, plan” şi „de natură personal-
sufletească: dezvoltarea spiritului de observaţie, a puterii de analiză, de sinteză, asocia-
ţiunea” (Papadopol, 1925: 122-123). Compoziţiile sunt clasificate în
a. „compoziţiuni cu stil prozaic;
b. compoziţiuni cu stil poetic;
c. compoziţiuni cu stil retoric;
d. compoziţiuni cu stil familiar;
e. compoziţiuni cu stil oficieal-comercial”.

În ceea ce priveşte abordarea metodică, aceasta trebuie să aibă în vedere, după Papa-
dopol: „teoriea compoziţiunii (operaţiile premergătoare), schema şi stilizarea, ideea de
proporţie”. Acestea se materializează în următoarele activităţi didactice:
i. „alegerea subiectului
ii. meditaţiunea
iii. invenţiunea
iv. bibliografia
v. dispoziţiunea (schiţă)”
care va cuprinde:
a. „introducerea propriu-zisă
b. diviziunea
c. subiectul”
care va constitui introducerea şi va ocupa 1/8 din întinde-
rea lucrării, apoi

37
 d. „tratarea
e. rezumatul
f. concluziunea”
ultimele două constituind încheierea, care va
ocupa 1/16 din economia lucrării.

Fl. Ilioasa consideră la rândul său că s-a făcut o schimbare majoră în tratarea compu-
nerilor care nu mai urmăresc să producă „versificatori” şi nici „retori”. El expune princi-
piile ordonării tipurilor de compuneri, de la simple la complexe, respectiv ”în clasele I-
IV […] copieri, dictări, reproduceri din memorie şi libere, rezumate, puncte principale,
naraţiuni, descrieri, ce servesc ca punte de trecere spre dizertaţiile literare, morale şi
filosofice din cursul superior.” (Fl. Ilioasa, 1939: 11). În lecţiile practice din partea a II-a
a metodicii sale, el exemplifică realizarea unei compuneri libere, la clasa a III-a: O amin-
tire frumoasă de vacanţă. În lămuririle metodice premergătoare se găsesc indicaţii de
metodă de la alegerea subiectului42 până la evaluare43. Iată una dintre acestea: „când se
pregăteşte planul unor asemenea compuneri, profesorul va interveni cât mai puţin cu
putinţă spre a nu ştirbi sau influenţa originalitatea de creaţie a elevului.” (Fl. Ilioasa,
1939: 49).
Discutând despre compunerile la cursul superior, Fl. Ilioasa iterază la rândul său
„noţiunile teoretice ale stilului oratoric”, prezentate într-o formă uşor diferită faţă de Pa-
padopol: subiectul, invenţiune, (adunarea) materialului, planul (dispoziţiune) şi elocuţiu-
nea (stilul)” (Fl. Ilioasa, 1939: 53). Sunt făcute şi precizări privind abordarea particulară
a acestora la analiza literară a unei opere, la curente literare etc.

XXVIII. Metodele studierii limbii materne

În ceea ce priveşte predarea literaturii este recomandată „aceieaş metodă ocazională
sistematizată” (Papadopol, 1925: 159), care constă atît în „observaţiuni unitare, explicate
şi definitive asupra bucăţilor din manual, dar şi prin analize literare complete.” (Papado-
pol, 1925: 159). Papadopol face însă precizarea că „acest ultim procedeu va fi sau numai
întroducător (prima lecţiune privitoare la un dispărţămînt literar) sau numai recapitula-
tiv)”. Fără a numi însă principiul concentric de organizare a conţinuturilor, Papadopol îl
recomandă intuitiv: „unele noţiuni, odată câştigate, vor fi aplicate, mai departe, în fiecare
bucată, căutîndu-se în felul acesta, să se clasifice, să se întăriască, să se completeze şi să
se sălăşluiască definitiv în mintea copiilor.”

42
Cf. „Fondul acestui fel de compuneri trebue să exprime experienţa proprie a copiilor şi să fie în armonie
cu preferinţele lor sufleteşti. Materialul naraţiunilor şi descrierilor poate fi cules din amintirile mai apropiate
sau mai departe ale elevilor, ori poate fi pregătit în mod intenţionat de către profesor prin excursiuni, asistări la
serbări, vizite la muzee şi expoziţii” (Fl. Ilioasa, 1939: 49).
43
Cf. „La corectare, când se va face în clasă cu participarea tuturor elevilor, rolul profesorului trebue să fie
mai activ, arătând calităţile şi, fără a produce descurajare, şi lipsurile lucrării cu privire la fond şi formă. Ase-
menea lipsuri se împlinesc dela sine cu vremea, dar descurajarea şi neîncrederea pe care le trezesc observaţiile
aspre şi ameninţările, greu pot fi alungate din sufletul elevului” (Fl. Ilioasa, 1939: 49).

38
 Atunci când vorbeşte de „compoziţiuni”, fără a utiliza denumiri de metode, Papado-
pol explică exact cum se va proceda, şi anume „vom începe prin exerciţiul oral: vom
trata, din acest punct de vedere, bucăţile din carte, accentuînd că dintr-o singură idee –
reprezentată adesea printr-un cuvînt, s-a ajuns la o operă de câteva pagini şi explicîndu-le,
mai îndeaproape, cum s-a putut ajunge aici” (Papadopol, 1925: 89).
În ceea ce priveşte predarea gramaticii; Papadopol face o scurtă sistematizarea a
metodelor cunoscute şi aplicate în curent în predare: „metoda sintetică”, a lui Heise şi a
lui Becker, ambele corespondente, din explicaţiile pe care le dă autorul unei strategii
deductive, care pleacă de la „definiţiile goale” şi de la „noţiuni” şi „metoda analitică, a
pedagogilor Jacotot şi Disternveg, cari bazează învăţământul gramaticii numai pe cartea
de cetire”. (Papadopol, 1925: 153). Declarându-se adeptul celei de-a doua strategii,
Papadopol îşi sprijină punctul de vedere pe ample citate şi descrieri de abordare ale altor
pedagogi, români şi străini, pe parcursul a patru pagini din cartea sa (Papadopol, 1925:
153-156), punctul său de vedere fiind susţinut şi în alte părţi ale lucrării cu varii ocazii.
Fl. Ilioasa consacră un capitol aspectului metodologic, plecînd în discuţie de la consi-
derente de pedagogie generală, interrelaţionată cu psihologia, logica, etica şi estetica, în
legătură cu care pune în discuţie conceptele transversale logico-lingvistice de „noţiune,
judecată, proces, (raţionament), inductiv, deductiv, analiză, sinteză, clasificare, defini-
ţie” (Fl. Ilioasa, 1939: 16), psihologico-literare de intuiţie, apercepţie, imaginaţie, memo-
rie; estetico-literare de altruism, optimism, pesimism etc., întregul capitol fiind de fapt o
prezentare a principalelor concepte cu care ar trebui să opereze profesorii şi pe care ar
trebui să le urmărească în formarea atitudinilor elevilor.
În ceea ce priveşte abordarea acestei chestiuni la Paul I. Papadopol şi Fl. Ilioasa, ob-
servăm că, deşi fac trimitere la aceeaşi sursă bibliografică, Pedagogia practică din 1922,
a lui Adolf Mathias, Papadopol este mult mai aplicat obiectului spre deosebire de Ilioasa
care e mult mai general şi mai teoretic în abordare. În ceea ce ne priveşte, credem că
abordarea lui Papadopol este mult mai proprie scopului unei lucrări de didactică spe-
cială.

XXIX. Principii pedagogice

Referiri exacte la problema principiilor pedagogice, nu am găsit la Papadopol, deşi
acesta utilizează termenul, dar o face într-o accepţie uşor improprie, cf. „Iată – prin ur-
mare – un mare principiu pedagogic: ochii, urechile, mâinile şi coardele vocale trebue să
fie căile prin care ortografia va intra în deprinderea elevilor” (Papadopol, 1925: 86), iar
când nu-l întrebuinţează trimite exact la anumite intensiuni cunoscute ale termenului: cf.
„să se plece de la cunoscut la necunoscut” (Papadopol, 1925: 109). Totuşi în „încheerea”
cursului său, Papadopol îţi exprimă clar propriile principii pedagogice: „în predarea
acestui studiu de însemnătate nediscutată totul va fi natural şi măsurat, nimic nu va veni
nici să siliască, nici să încarce, nici să sărăciască sufletul copilului cu bogăţiile lui fireşti.
Aşadar: nici memorizări mecanice, nici texte nestrăbătute în clasă, nici noţiuni nelimpe-
zite dinnainte prin exemple, nici teme prea numeroase, nici salturi, nici legături artifi-
cieale, nici uniformitate monotonă, nici predare discursivă nici papagalizare, nici
excursuri întinse teoretice” (Papadopol, 1925: 167).

39
 Fl. Ilioasa consideră că „principiile metodice” vizează fondul învăţământului44 şi
forma45 acestuia. Fondul învăţământului corespunde acelor concepte transversale pe care
le-am discutat mai sus, iar forma este bipartită: expozitivă şi interogativă. Acestea sunt
principalele moduri de expunere şi vehiculare a cunoştinţelor, în opinia lui Fl. Ilioasa,
care adaugă şi faptul că „dacă în trecut învăţământul limbii române era stăpânit exclusiv
de forma expozitivă, astăzi, în epoca „Şcoalei active”, se face uneori exces de forma
interogativă.” (Fl. Ilioasa, 1939: 21). Fl. Ilioasa justifică iterarea conceptelor transversale
ale limbii române şi ale disciplinelor enumerate mai sus, prin aceea că „într-o înfăţişare
empirică, fără orânduire logică şi fără motivare se găsesc în orice manual de didactică
sub numele generic de principii de învăţământ, sub titluri ca acestea: Învăţământul să fie
intuitiv, natural, moral, temeinic ş.a.m.d.” (Fl. Ilioasa, 1939: 19), şi că el „păstrându-le
ca ordine logică în cadrul disciplinelor filosofice din care fac parte”, a căutat „să le
motiveze în mod raţional şi să le adapteze la învăţământul limbii române în şcoala
secundară” (Fl. Ilioasa, 1939: 19).

XXX. Elemente de proiectare didactică

Puţine sunt referirile la această activitate a profesorului la Papadopol, iar cele pe care
le-am identificat se referă la pregătirea lecţiilor de literatură, prin planul de lecţie şi a
activităţilor complementare momentului: „pregătirea va consta dintr-o cetire a bucăţii, o
fixare a ideilor ei şi a planului general, o corectarea a greşelilor menţionate şi nemenţio-
nate în erată, o însemnare a greutăţilor lexice, stilistice şi gramaticale, o formulare a lec-
ţiunilor şi temelor ce vom face pe baza ei etc.” (Papadopol, 1925: 132).
Fl. Ilioasa alocă un spaţiu special şi mai larg acestui aspect în capitolul VII, intitulat
„momentele psihologice ale unei lecţii de limba română” (Fl. Ilioasa, 1939: 26-31). Cri-
teriul care ordonează desfăşurarea lecţiei de limba română, în opinia lui Ilioasa este cel
psihologic, respectiv „seria de procese psihologice, ce se petrec în sufletul elevului, în
timpul unei ore de clasă” şi „ordinea” acestora „constituie planul lecţiei” (Fl. Ilioasa,
1939: 26). Două sunt momentele fundamentale46 vizate: tratarea cunoştinţelor şi aplica-
rea lor. Tratarea trebuie pregătită însă printr-un moment pregătitor, pentru a se asigura
apercepţia, aşa încât într-o lecţie sunt de fapt „trei momente psihologice fundamentale:
Pregătirea; Tratarea; Aplicarea.” (Fl. Ilioasa, 1939: 27). Toate momentele lecţiei sunt
desfăcute apoi de Ilioasa în „momente secundare, menite nu să complice, după cum cred
unii, ci să clarifice ordinea proceselor psihice în cursul unei lecţii” (Fl. Ilioasa, 1939: 27).
Acestea sunt, în ordinea prezentării lor: examinarea lecţiei vechi, anunţarea lecţiei, pre-
zentarea materiei, analiza materialului, în funcţie de disciplină. Logic la gramatică,

44
„adică acea desfăşurare de stări de cunoaştere, de simţire şi de voinţă, ce se petrece în sufletul elevului în
tot cursul unei lecţii” (Fl. Ilioasa, 1939: 20).
45
„vorbirea prin care profesorul provoacă atari stări psihice [vezi nota anterioară, s.n. M.S.] constitue
forma învăţământului” (Fl. Ilioasa, 1939: 20).
46
Motivaţia este dată de Ilioasa: „la limba română, ca la orice obiect de învăţământ, planul ţinând seamă
de natura biologică şi psihică a fiinţei umane, se va adresa în ordine succesivă, întâi funcţiilor sale teoretice sau
receptive şi după aceea celor practice sau active” (Fl. Ilioasa, 1939: 26).

40
estetic şi etic la literatură, recapitularea (sinteza), – asocierea, generalizarea la gramatică
– aplicarea. Ilioasa este primul didactician care proiectează schema unui plan de lecţie la
limba română, schemă pe care o vom reda, din motivele abordării diacronice, compara-
tive, integral şi noi.

Schema unei lecţii de limba română

cu clasa .............................., ora ..........., ziua ................. luna ................., anul..........

Subiectul lecţiei ............................................................................................

I. P r e g ă t i r e a
1. Examinarea lecţiei vechi.
2. Idei aperceptive.
3. Anunţarea lecţiei noui.
II. T r a t a r e a
1. Prezentarea obiectului. La gramatică, exemple; la literatură, citirea unei opere sau a
unui fragment de operă – unitatea didactică –, fără comentarii.
2. Analiza. La gramatică, clarificarea noţiunilor fonetice, morfologice, sau a raporturilor
sintactice; la literatură evidenţierea frumuseţilor literare: stări sufleteşti, privelişti,
podoabe de stil ş.am.d.
3. Recapitularea (sinteza) celor analizate şi clarificate.
4. Asocierea. Accentuarea notelor, caracterelor comune a două sau mai multe exemple,
ori opere literare.
5. Generalizarea (sistematizarea). Formularea în cuvinte a ideii abstracte urmărite:
noţiune, regulă gramaticală, definiţia genului sau a speciei literare, caracterizarea
unui curent literar ş.a.m.d.
III. A p l i c a r e a
6. Recunoaştere de forme gramaticale, ori de genuri şi specii literare nestudiate încă.
7. Creaţii personale: exemple gramaticale date de elevi, compuneri proprii (Fl. Ilioasa,
1939: 30-31).

XXXI. Evaluarea („cercetarea”)

Subiectul îi dă lui Papadopol posibilitatea să recomande metode valoroase de corec-
tare şi să critice toate metodele care nu i se par valoroase, argumentând opiniile sale.
Paginile 111-114 sunt alocate acestui subiect.
Numită „cercetare” şi de către Fl. Ilioasa, evaluarea este fragmentar tratată de acesta
în legătură cu diverse aspecte. Iată de exemplu, cum este tratată aceasta în finalul părţii a
II-a a lucrării, cu referire la compuneri. „cercetarea se face după normele schiţate la com-
punerile pentru cursul superior. Profesorul e obligat să corecteze de 3 ori pe an, acasă,

41
lucrările scrise ale tuturor elevilor. În acest caz va însemna greşelile cu creion colorat, iar
într-o oră de curs, când aduce şi caietele, va sta de vorbă cu elevii asupra greşelilor mai
frecvente” (Fl. Ilioasa, 1939: 53).

XXXII. Memorizare şi recitare

Papadopol consideră acest aspect important şi de aceea îl tratează, în linii mari, în
lucrarea sa. După o clasificare a memorizării în mecanic şi logic (asociativ), se declară
împotriva memorării mecanice, dar admite „să se înveţe pe dinafară ceea ce e bine
înţeles, fiindcă memorizarea contribuie la dezvoltarea memoriei” (Papadopol, 1925: 71).
Papadopol consemnează şapte scopuri ale memorizării şi norme generale, speciale şi
metodice ale acesteia, metodica memorizării fiind „globală, fragmentară, mijlocitoare,
fragmentar-iniţieală” (Papadopol, 1925: 77).

XXXIII. Managementul clasei

Am identificat elemente de management al clasei, passim, în lucrarea lui Papadopol,
elemente care ar putea părea lipsite de importanţă în contextul discuţiei de faţă.
Subliniem însă câteva dintre acestea, deoarece am întâlnit în practica didactică lipsa
interesului pentru formarea aptitudinilor de lucru intelectuale la elevi, acest aspect fiind
considerat fie subînţeles, fie apanajul altor nivele educaţionale, primar, în speţă. Pe de
altă parte, experienţa noastră de predare în altă instituţie din afara României şi contactul
cu stilul de lucru al profesorilor de acolo, ne-au arătat că ceea ce în România se conside-
ră desuet, în altă parte face parte integrantă din pregătirea studentului, fiind una din
premizele ducerii sarcinilor didactice până la capăt şi în condiţii calitative bune. Iată la
ce ne referim. Papadopol cere elevilor ca la literatură să aibă un „carneţel personal”, un-
de îşi vor nota „pasaje şi expresii frumoase din cărţile citite”; recomandă sublinierile cu
creion roşu sau albastru făcute chiar pe cartea de cetire, iar la dictare învaţă elevii să pu-
nă tocul jos, acesta fiind semnul că au terminat. Încurajează colecta de la familiile înstă-
rite pentru a cumpăra cărţi şi pentru elevii săraci. Toate reprezintă însă activităţi de ma-
nagement al clasei pe care Papadopol le transmite prin lucrarea sa beneficiarilor.

XXXIV. Curente pedagogice din epocă

Din întregul material prezentat de Papadopol, aflăm că două sunt curentele
pedagogice mari care tind să dirijeze procesul de predare în epocă. Este vorba de „şcoala
instructivă” şi „şcoala educativă”. El vede diferenţele de abordare mai ales cu privire la
predarea gramaticii. Opunând cele două şcoli, Papadopol le descrie astfel. Şcoala in-
structivă propune un învăţământ sistematizat, dar greoi, plictisitor, unde gramatica este
tratată separat, în timp ce şcoala educativă se bazează pe învăţământul ocazional, care
urmăresc „realizarea unui ideal umano-moral” (Papadopol, 1925: 151), iar problemele de
gramatică pot fi tratate în funcţie de prezenţa lor în textele literare. Deşi consemnează
principala critică adusă metodei ocazionale, pe care o susţine, şi anume că „îmbucătă-
ţeşte, împarte, fărămiţeşte un învăţământ care nu poate decât să câştige atunci când ar fi
unitar, condensat, înlănţuit, din punct de vedere logic”, Papadopol, crede că se poate

42
lucra cu o a treia metodă, „aceiea a învăţământului grammatical ocazional sistematizat”
(Papadopol, 1925. 152), căreia îi dă şi o ilustrare metodică amplă.
Fl. Ilioasa menţionează şi el Şcoala activă, atunci când discută „forma învăţămân-
tului (vezi supra), pe care o caracterizează ca fiind bazată pe metoda interogativă.

XXXV. Material didactic auxiliar, tabele

sinoptice etc.
Papadopol alocă un număr considerabil de pagini tabelelor sinoptice sintetice pe pro-
bleme de literatura: la Genuri literare tabelele vizează Poezia, Proza, Oratoriea (Papa-
dopol, !925: 169-172). La Literatură veche, tabelele sunt organizate pe regiuni istorice şi
pe secole, epoci şi influenţe (Papadopol, 1925: 173-181). Evaluându-le ca material di-
dactic intuitiv, observăm că modul lor de organizare indică capacitatea de sinteză a
autorului şi credem că ele au fost de un real folos predării problemelor în discuţie.
În afara reproducerii programelor analitice din 1934-1935, lucrarea lui Fl. Ilioasa nu
conţine alte addenda.

XXXVI. Surse bibliografice ale lucrărilor

Considerăm important acest aspect al influenţelor bibliografice şi a surselor primare
sau secundare care au fost consultate de un autor, fiindcă ele dau măsura viziunii mai
ample sau mai focalizate a autorului, respectiv, dacă lucrarea are în vedere un suport
teoretic suficient de argumentat şi prin cercetările altor specialişti sau dacă ele sunt
rezultatul experienţei directe şi personale a autorului şi atunci trebuie tratate ca atare.
În ceea ce priveşte lucrarea lui Papadopol, acesta face aprecieri largi în corpul lucră-
rii sale la Din metodica limbilor clasice, de G. Popa Siseanu şi la Îndrumări privitoare la
învăţământul religios în şcoalele secundare, de Pr. Maxim C. Ionescu, pe care le con-
sideră „fericite excepţii de la lipsa aproape completă a unei literaturi metodologice la noi
în ţară”. Afirmaţia intră surprinzător în contradicţie cu afirmaţia lui Florea Ilioasa, care
spune în lucrarea sa că „norme şi îndrumări privitoare la predarea limbii române în şcoa-
la secundară se găsesc în orice tratat de metodică, dar în genere, sunt lipsite de o sistema-
tizare suficientă” (Ilioasa, 1939: 5). Acest lucru ni se pare surprinzător, din două motive:
pe de o parte este acela că Ilioasa, în corpul lucrării sale, nu trimite decât la Adolf Ma-
thias, cu o lucrare de pedagogie generală (citată, de altfel, foarte des şi de Papadopol) şi
la Programele analitice din 1934, respectiv nu menţionează nici o lucrare din cele care
pretinde că există, pe de altă parte este acela că nici noi nu am găsit atestate alte lucrări
de metodica/didactica limbii române, între apariţia cărţii lui Papadopol şi cea a lui
Ilioasa. Aceasta înseamnă că singura sursă directă a lui Ilioasa rămâne lucrarea lui
Papadopol, pe care o consideră „lipsită de sistematizare suficientă”. Spre deosebire de
cele două trimiteri în tot corpul lucrării sale făcute de Ilioasa, Papadopol, utilizează în
corpul lucrării Metodologia lui Collard (pe care o recomandă la predarea unei fabule),
lucrarea lui Goldscheider, Lesestücke und Schriftwerke, pe care o critică ca fiind irealistă
în cerinţe (Papdopol, 1925: 48-49), Metodologia lui Adolf Mathias, lucrările lui I.
Nisipeanu şi H. Ebbinghaus, de psihologie, lucrarea lui Compayré, Heise, Jacotot,

43
Disternveg, Becker, Brunot, ş.a. conform bibliografiei ataşată lucrării. Ceea ce dorim să
subliniem este faptul că Papadopol beneficiază de literatură de specialitate occidentală,
respectiv franceză, belgiană şi germană pe care o citează critic, spre deosebire de Florea
Ilioasa, care – deşi îşi publică mai târziu lucrarea – omite de la discuţie în corpul lucrării
sursele didactice româneşti şi străine, iar bibliografia citată la sfârşitul lucrării şi-o auto-
subminează astfel. Regresul acesta nu o opreşte însă pe Clara Georgeta Chiosa să afirme
şi ea mai târziu că lucrarea lui Ilioasa este mai valoroasă decât oricare alta până la el.

XXXVII. Predarea limbii materne şi

problemele Reformei
În 1923, se punea problema unei reforme educaţionale47, în legătură cu care Papado-
pol reţine trei idei reformiste fundamentale:
„1) simplificarea, [respectiv] renunţarea la detaliile de erudiţie care nu-şi au loc în învă-
ţământul secundar”
2) armonizarea, [respectiv] legături între ideile coprinse în obiectul de studiu ce predăm
şi ideile dobândite de elevi la celelalte materii, ajutând realizarea concentrării,
3) acomodarea şi localizarea,- propuse de Popa G. Liseanu – [respectiv] „înlocuirea
unor autori fără raporturi cu istoriea şi cultura noastră cu alţii într-o măsură oarecare,
locali, cum ar fi Plinius – care ne-a păstrat corespondenţa cu împăratul Traian” (Pa-
padopol, 1925: 24-25).

Fl. Ilioasa discută însă de o reformă a învăţământului secundar, de la 1898, cu liceul

trifurcat, unde limba română ocupa un loc de seamă în „programa analitică” – termen
întrebuinţat credem pentru ideea mai largă de curriculum – dar nu locul central, care era
deţinut la secţia clasică de limbile vechi, la secţia modernă de limbile străine vii, la secţia
reală de matematici” (Fl. Ilioasa, 1939: 7). Nu aflăm însă cum a ajuns limba română
„obiectul central printre celelalte materii de învăţământ” – fapt probat prin „numărul de
ore mai mare decât oricărui alt studiu”, respectiv, dacă această realitate este efectul unei
schimbări sau al unei „reforme”.

XXXVIII. Terminologia ştiinţifică

Acest aspect este important în contextul discuţiei de faţă pentru că o ştiinţă nu se
legitimează decât prin obiectul său de cercetare, metodele de cercetare şi terminologie.
Dacă metodele investigative sunt în general comune unui grup de ştiinţe înrudite,
obiectul de cercetare şi terminologia sunt sau tind să fie extrem de specifice. Atunci când
aparatul terminologic utilizat nu a reuşit să surprindă şi să descrie cu prea multă acura-
teţe fenomenele studiate, acest lucru a subminat însăţi existenţa ştiinţei ca atare. Unele
teorii semantice, de exemplu, au dorit să se autonomizeze ca ştiinţe-ramuri ale seman-
ticii, dar inconsistenţa terminologică a fost principala cauză a eşecului. Constructele ter-
minologice tot mai numeroase, mai rafinate şi mai interrelaţionate se identifică în situaţia

47
Cf. şi G:G. Antonescu, Din problemele pedagogiei moderne, Bucureşti, 1923, p. 253.

44
multor ştiinţe cu evoluţia ştiinţei însăşi. Este vorba de „resurecţiile terminologice”, care
au schimbat adesea total perspectivele analitice.
Din punctul de vedere al terminologiei ştiinţifice utilizate de autorii amintiţi observăm
că Papadopol utilizează tehnic – recomandând astfel indirect utilizarea acestora – ter-
meni precum: aptitudini (p. 167), învăţământ grammatical ocazional sistematizat (p. 152),
sintetic, analitic (p. 153), metodica memorizării, globală, fragmentară, mijlocitoare,
fragmentar-iniţieală (p. 71), diviziune elementară (p. 43), exerciţii de exteriorizare, ca-
racterizări, naraţiuni, descripţiuni, dizertaţii (p. 51), auditiv, articulativ, vizual sau gra-
fic (p. 86-88), abstracţiune, subordonate, stil literar, condiţie elementară şi imediată
(p. 88) şcolar şi extraşcolar (p. 26), intuitiv, apercepţie, inductiv, deductiv, analiză.
Aceşti termeni şi mulţi alţii, la fel de moderni (forma arhaizantă a unora dintre aceştia nu
este relevantă: descripţiuni – descrieri), recomandă lucrarea lui Papadopol drept o lu-
crare ştiinţifică, care propune şi utilizează un aparat terminologic suficient de abstract şi
matur pentru perioada despre care vorbim. La Fl. Ilioasa întâlnim sintagme şi termeni
precum „şcoala e chemată să formeze elementele conducătoare de mâine ale neamului
românesc” (p. 7); „acest învăţământ va fi de obiceiu regulat sau sistematic şi numai une-
ori ocazional” (p. 10); „factorii de seamă” (p. 10); principiu intuitiv (p. 14); apercepţia,
imaginaţie, memorie, logic (p. 14); formă expozitivă (p. 20); formă interogativă (p. 21).
Momentele psihologice ale unei lecţii (p. 25) în general aceeaşi termeni ca şi la Papa-
dopol şi unii noi care anunţă etapa următoare a metodicilor cu influenţe socialiste.
Referindu-ne la metodele de cercetare, observăm că Papadopol utilizează analiza do-
cumentelor, documentarea bibliografică, critica conceptelor, observarea şi compararea,
generalizarea prin clasificări şi sistematizări, consemnarea opiniilor şi a experienţei
didactice directe, polemica între autori. La Fl. Ilioasa repertoriul abordărilor este redus
doar la analiza documentelor, documentarea bibliografică, tehnica interogativă şi con-
semnarea experienţei pedagogice directe.

Concluzii la prima etapă

1. Didactica limbii şi literaturii române, ca paraştiinţă a apărut după recunoaşterea
limbii române ca limbă naţională şi după apariţia, întărirea şi introducerea în şcoli ca
discipline a limbii şi literaturii române. Acest proces a durat aproximativ 50 de ani: de la
apariţia Povăţuitoriului de la Buda în 1826, până la redarea locului limbii române ca
limbă de predare în şcolile româneşti, prin decizia lui Titu Maiorescu, în 1874.
2. La începutul secolului al XX-lea – printr-un proces firesc de evoluţie –întârziat
însă de primul război mondial, încep să se scrie primele metodici numite „îndreptătoriu”,
„povăţuitoriu”, „conductor”, “îndumător” chiar „dascăl”, utilizându-se şi termenii „di-
dactică” şi „metodică”, ultimul dintre aceştia cunoscând o întrebuinţare mai largă. Acest
proces lent va fi menţinut şi în conjunctura celui de-al doilea război mondial.
3. Lucrarea lui Paul. I. Papadopol, din 1925 este prima lucrarea destinată învăţămân-
tului secundar şi este structurată din perspectiva reformei şcolare de la 1896, care stipula
ca limba română să fie predată pe patru mari direcţii: lectura, gramatica, compunerea şi
noţiuni de stilistică. La 1939, lucrarea lui Fl. Ilioasa este şi ea concepută din perspectiva
aceleiaşi structuri. Acestea sunt primele didactici istorice ale limbii şi literaturii române.

45
 4. Referitor la aceste patru direcţii de predare sunt abordate şi alte aspecte corelate,
pe care le-am discutat în ordinea în care au fost discutate, fără să intervenim printr-o or-
donare preconcepută după criteriile importanţei, ori al ordinii didactice, aceste ordonări
intervenind în cele ale autorilor, care sunt relevante în contextul arheologiei culturale a
disciplinei.
Vom formula concluzii cu privire la unele dintre aceste aspecte, urmând ca celelalte
aspecte să fie valorificate pe parcursul discuţiei, din perspective comparative.
I. Scopul învăţării limbii române, la ambii autori, este – lăsând deoparte spiritul
redundant al formulărilor – achiziţia vorbirii şi scrierii corecte de către elevi,
dublate de educaţia estetică şi patriotică.
II. Programele analitice oferă indicaţii despre conţinuturi, despre autorii studiaţi,
tipurile de lecturi şi observăm că, schimbând ceea ce trebuie schimbat în pri-
vinţa terminologiei (de exemplu „exerciţii de vorbire” = „comunicare”), aces-
tea sunt şi componentele programelor analitice actuale.
III. Competenţele vizate prin studierea limbii române sunt corelate cu scopurile
speciale ale celor patru direcţii de predare consemnate mai sus şi sunt impor-
tante pentru că revelează tocmai caracterul integrat al acestora, caracter ima-
nent al disciplinei însăşi.
IV. Profesorul de limba română, dacă la Papadopol este dorit a fi o personalitate
ideală, extrem de competentă, pasionată şi altruistă, la Ilioasa acesta este un
„auxiliar”. Prin aceste aprecieri, cei doi autori desemnează deja extremele.
Orice altă descriere ulterioară va fi implacabil înscrisă între acestea.
V. Manualul de limba română este bine discutat de Papadopol, care distinge pa-
tru probleme corelate: calitatea manualului de română, văzut ca manual de
cultură şi civilizaţie, caracterul integrativ al predării şi caracterul transdisci-
plinar al predării asigurate prin tipurile de lecturi şi selectarea conţinuturilor,
aspect considerat important şi de Fl. Ilioasa, care adaugă şi criteriul calităţii
materiale a manualului, estetismul şi durabilitatea.
VI. Predarea lecturilor este aspectul important, specific sau de substanţă al dis-
ciplinei şi este bine surprins în tratarea lui Papadopol prin cele două praxisuri
coexistente în şcoli: pe care le-am numi, praxisul abordării hermeneutice, ba-
zat pe emoţia intelectuală, prin excesul de teoretizare analitică şi praxisul cu-
noaşterii intuitive sau sugerate, bazat pe emoţie estetică. Aceste observaţii nu
mai apar la Ilioasa, care se limitează la o descriere a organizării acestora.
VII. Predarea gramaticii este considerată importantă numai în măsura în care
slujeşte scopurilor disciplinei. Există şi aici două praxisuri coexistente: primul
praxis susţinut de filogramatici care fac ştiinţa gramaticii cu terminologia
specifică – numită învăţare sistematică – şi cel de-al doilea praxis susţinut de
filoliteraţi care apelează la gramatică numai în măsura în care un anumit as-
pect este necesar predării literaturii – numită învăţare ocazională. Aceste abor-
dări sunt discutate de Papadopol, spre deosebire de Ilioasa care preferă să ofe-
re proiectele unor lecţii practice de gramatică, fără a discuta şi implicaţiile
teoretice.

46
 VIII. Cele opt componente ale predării limbii şi literaturii române individualizate
iniţial la Papadopol, conform programei sunt restrânse esenţial la patru: preda-
rea lecturilor, predarea literaturii, predarea gramaticii şi predarea compoziţii-
lor. Între acestea, predarea gramaticii nu ocupă, în opinia lui Papadopol, un
loc fundamental. La Ilioasa, sunt individualizate şase compartimente ale
studiului limbii cărora le dă şi aplicaţii metodice. Ilioasa nu are opinii privind
importanţa unuia sau altuia dintre aceste compartimente.
IX. Toate aspectele implicate primesc o discuţie profesionistă, fiind utilizate surse
bibliografice româneşti şi străine, mai ales belgiene, franceze şi germane.

5. După cum se poate observa, deşi cu o experienţă puţină, disciplina didactica limbii
române, mai ales prin lucrarea lui Papadopol primeşte o individualitate structurală ma-
tură, putând aprecia că începând din 1925 disciplina era deplin constituită. Lucrarea lui
Ilioasa, deşi mai târzie nu face un real salt calitativ în planul teoriei didactice, lucrarea sa
fiind reprezentanta acelor lucrări metodice axate în principal pe aplicaţiile teoretice la
disciplina în sine.
6. Din punctul de vedere al centrării pe subiectul sau obiectul educaţiei, Didactica lui
Papadopol este centrată pe elev, iar Metodica lui Ilioasa este centrată pe profesor.
7. Din punctul de vedere al didacticii universitare, Papadopol îşi exprimă deseori
opinii cu privire la ceea ce competenţe ar trebui formate şi întărite la studenţii filologi,
între care îşi expune explicit punctul de vedere asupra acelora de lector justus.
8. Scrise la începutul secolului al XX-lea, lucrările lui Papadopol şi Ilioasa pot fi con-
siderate, din perspectiva actuală, didacticile istorice ale disciplinei limba şi literatura ro-
mână.

B. Etapa intermediară, a metodicilor cu influenţe socialiste

(publicate între anii 1948/’50-1989)

Între 1936 şi 1948 nu apar alte lucrări metodice, perioada fiind dominată de şucrarea
lui Ilioasa, reeditată în 1939 şi de manualele scrise de acelaşi autor în colaborare cu A.I.
Bujor. Deşi exista un climat de opinie favorabil schimbărilor radicale de abordare a pro-
blemelor limbii şi literaturii române ca discipline ştiinţifice – care s-ar fi răsfrânt automat
şi asupra oricărei paradiscipline – încă din anul 1948, an al unei Reforme educaţionale a
învăţământului românesc, aşa cum am arătat în justificarea periodizării, din prima parte a
lucrării, adevărata reformă a fost provocată de lucrările lui I.V. Stalin referitoare la
lingvistică, publicate în 1950. Revendicînd limba ca instrument al dezvoltării umane,
alături de muncă, considerată un alt important instrument al aceleiaşi dezvoltări umane,
doctrina stalinistă a întărit importanţa „pe care clasicii marxismului au acordat-o proble-
melor limbii” (I. Iordan, 1956: 6). În linia tratării sovietice a problemelor limbii şi a im-
portanţei ei sociale, Academia Română a organizat două sesiuni speciale privind aceste
chestiuni în martie şi iulie 1951. Mai ales în cea din iulie, din cadrul Secţiei de ştiinţa
limbii, literatură şi artă, s-au discutat probleme care au vizat în mod special activitatea
didactică a profesorilor de limba română din învăţămîntul superior, mediu şi elementar

47
din perspectiva critică a „concepţiei care stă la baza cursurilor de limba romînă din învă-
ţămîntul de toate gradele, în primul rând ale celor de la universitate, care trebuie făcute
responsabile şi pentru ceea ce se întâmplă în şcolile medii şi elementare” (I. Iordan,
1956: 6). Esenţial aceste probleme sunt puse pentru prima dată în corelaţie logică, aşa
cum subliniază şi I. Iordan: „se studiau amănunţit, dialectele limbii romîne (în special
cele din afara graniţelor statului nostru), istoria limbii, care era de fapt mai mult o gra-
matică istorică (şi nu a întregii limbi, ci a celei vechi), şi în schimb se neglija studiul lim-
bii actuale, sub aspectul structurii gramaticale şi al lexicului (în primul rînd al fondului
principal de cuvinte). Rezultatul este cel cunoscut de toată lumea: studenţii nu cunoşteau
gramatica românească, şi după ce ajungeau profesori de limba romînă în învăţămîntul
mediu şi elementar, se ocupau forate puţin, superficial şi fără plăcere de gramatică, ceea
ce făcea ca elevii să şi-o însuşească şi mai puţin, mai superficial şi mai fără plăcere decât
profesorii. Urmarea inevitabilă – continuă Iordan – a acestei situaţii, care constituie un
adevărat cerc viţios, este că extrem de numeroşi oameni, chiar dintre cei ce au trecut prin
şcoala medie şi prin învăţămîntul superior, nu ştiu să folosească în mod corect limba lor
maternă.” (Iordan, 1956: 7). Observăm că trei sunt problemele care interesează aici din
perspectiva practică a interrelaţionării, i-am putea spune dialectice, dintre universitar-
mediu-elementar: importanţă pe care o capătă limba română ca limbă maternă, în învă-
ţământul universitar, scopul şi mijlocul achiziţiei şi vehiculării limbii care este grama-
tica48 – şi rolul universităţii în formarea profesorilor în ceea ce priveşte limba română.
În aceste condiţii, Ministerul Învăţământului impune, din anul universitar 1951-52, ca ju-
mătate din numărul total de ore alocat limbii române în cei patru ani de studiu să fie con-
sacrate limbii române contemporane. Este important de reţinut faptul că există anumite
dimensiuni fundamentale care ordonează, cel puţin pentru început, studiul limbii române
în facultăţi, şi anume: instaurarea limbii literare ca model de limbă, „cultivarea, îmbună-
tăţirea şi perfecţionarea acesteia” (I. Iordan, 1956: 27) asocierea sarcinii ştiinţifice de
cercetare şi predarea unei limbi literare cu datoria patriotică49. Este de aşteptat, deci, ca
toate metodicile universitare să se axeze şi ele pe aceleaşi baze de discuţie. Atât discipli-
na, cât şi paradisciplina sunt abordate de acum dintr-o perspectivă partinică şi angajantă.
Înainte de analiza propriu-zisă a lucrărilor din această perioadă50, observăm că aces-
tea sunt clasificabile în trei clase distincte:

48
Constatarea noastră este întărită de afirmaţia că „scopul principal al unui curs de limba română, fie uni-
versitar, fie şcolar propriu-zis, trebuie să fie cunoaşterea în măsură maximă a limbii” (I. Iordan, 1956: 11).
49
Cf. „fiind folosită în scopul apărării şi consolidării poziţiei de clasă a burghezo-moşierimii, limba litera-
ră dinainte de 23 August 1944 îşi căutat armele, adică materialul lingvistic (mai ales cuvinte, dar şi întorsături
de frază), în limbile ţărilor străine, care serveau regimurilor trecute drept model şi sprijin în activitatea lor ex-
ploatatoare. Ştim cu toţii cît de îmbîcsită era limba literară […]” vs. „după 23 August, situaţia s-a schimbat şi
continuă să se schimbe radical, mai ales de la instaurarea regimului democrat popular. Pentru construirea socia-
lismului avem nevoie de oameni culţi, care să poată folosi cum trebuie toate mijloacele puse lor al dispoziţie de
regim, în vedere atingerii acestui ţel măreţ” (I. Iordan, 1956: 31).
50
Notăm aici doar metodicile propriu-zise, în ordinea apariţiei, indiferent de numărul de reeditări, întru-
cât în momentul de faţă suntem doar în această etapă a cercetării. Diferenţele de sumar şi problematică între di-
versele ediţii le vom discuta doar dacă sunt relevante. Lucrările de tip monografic pe subiecte unice le vom
înregistra sub notele următoare (vezi infra).

48
Ministerul Învăţământului Public, Metodica predării literaturii române în clasele V-XI, Bucureşti, 1950.
CLARA GEORGETA CHIOSA, Metodica predării limbii române în clasele V-VIII (Institutul de ştiinţe peda-
gogice), Editura de stat pedagogică, 1955.
*** Probleme metodice ale predării literaturii, Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică, 1962.
CLARA GEORGETA CHIOSA, Metodica predării limbii şi literaturii române, ESDP, Bucureşti, 1961,
(M.I.C. Universitatea „C.I. Parhon”, Facultatea de filologie).
CLARA GEORGETA CHIOSA, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Didactică şi Pedago-
gică, Bucureşti, 1964 (Ministerul Învăţămîntului, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de limba şi litera-
tura română).
Ministerul Învăţămîntului, Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Metodica predării limbii române în şcoala gene-
rală de 8 ani, Sub redacţia prof. dr. Stanciu Stoian, prof. dr. Ion Berca, conf. univ. Clara Georgeta Chiosa
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964.
STANCIU STOIAN (sub red.), ION BERCA, CLARA GEORGETA CHIOSA, Metodica predării limbii ro-
mâne în şcoala generală, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1966, Ministerul Învăţămîntului,
Institutul de Ştiinţe Pedagogice. *reeditare
CECILIA CARONI, Metodica predării limbii şi literaturii române, Pentru clasele I-VIII şi un capitol pentru
clasa IX-XI (XII) (Ministerul Învăţămîntului, Universitatea Bucureşti), Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1967.
GEORGETA CLARA CHIOSA, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Didactică şi Pedago-
gică, Bucureşti, 1967.
CLARA GEORGETA CHIOSA, Baze lingvistice pentru teoria şi practica predării limbii române, Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1971.
GHEORGHE PÎRNUŢĂ, Metodica predării limbii şi literaturii române, Curs, Bucureşti, [f. ed.], 1971, 196.
pag. (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de filologie).
SORIN STATI, Elemente de analiză sintactică, Manual pentru profesorii de limba română, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1972.
I.D. LĂUDAT (coord.), Metodica predării literaturii române în şcoala generală şi liceu, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1973.
ALEXANDRU BOJIN (coord.), Studii de metodică a limbii şi literaturii române, Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică, 1974. (colaborează Pavel Apostol, George Beldescu, Eugen Blideanu şi alţii).
CONSTANTIN PARFENE, Literatura în şcoală. Contribuţii la o didactică modernă a disciplinei, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
ŞTEFANIA POPESCU, Limba română în şcoală generală: Sistem de predare şi metodologie. Partea I., EDP,
Bucureşti, 1978.
FLORENTE GHINESCU, EUGEN CRISTOFOR, Metodica predării limbii şi literaturii române, Curs, Bucu-
reşti, Centrul de multiplicare al Univ. din Buc., 1979, 312 p. (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de
limba şi literatura română).
I. DRĂGOTOIU, VISTIAN GOIA, Metodologia literaturii române, curs. lito., Cluj, 1980.
FLORENTE GHINESCU, EUGEN CRISTOFOR, Metodica predării limbii şi literaturii române, curs, Univ.
Bucureşti, Facultatea de Limba şi Literatură Română, 1980.
AL. BOJIN (coord.), Îndrumări metodice privind studierea limbii şi literaturii române în şcoală, colaborează
Pavel Apostol, Alexandru Bojin, George Beldescu, Eugen Blideanu, Ion Chiţu, Constantin Ciuchindel, Ion
Diaconescu, Virgil Dron, Monica Lazăr, Ion Şerdean, Bucureşti, Editura Didactică şu Pedagogică, Bucu-
reşti, 1980.
CONSTANTIN PARFENE, Compoziţiile în şcoală – aspecte metodice, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980.
ANA DUMITRESCU, Metodologia structurilor narative, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
VALERIU C. NEŞTIAN, Metodica predării textului literar în liceu, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucu-
reşti, 1982.
Prof. dr. CONSTANŢA BĂRBOI (coord.), prof. CRISTINA IONESCU, Prof. dr. GHEORGHE LĂZĂRES-
CU, Prof. dr. ION NEGREŢ, Metodica predării limbii şi literaturii române în liceu. Instruire – Educare,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
VISTIAN GOIA (coord.), ION DRĂGOTOIU, ELISABETA PENTEK, Receptarea literaturii moderne în
şcoală: îndrumări metodologice, Cluj-Napoca, 1986 (Universitatea din Cluj-Napoca, Facultatea de istorie-
filozofie, Catedra de pedagogie-psihologie).
DUMITRU IVĂNUŞ, Metodica predării limbii şi literaturii române în şcoală, curs pentru studenţi şi profe-
sori, Universitatea din Craiova, Facultatea de Filologie, Craiova, 1988.

49
 a. lucrări care tratează ambele mari compartimente ale limbii: didactica limbii şi
didactica literaturii (statistic acestea sunt în număr de 12)51,
b. lucrări care tratează doar didactica literaturii (trei lucrări)52
c. lucrări care tratează doar didactica limbii (cinci lucrări)53
d. la care mai putem adăuga şi o a patra categorie a lucrărilor monografice pe su-
biecte unice54 şi la care vom face doar câteva referiri, având în vedere spaţiul
lucrării de faţă vs. cantitatea de informaţii cuprinsă în aceste lucrări.

51
Înregistrăm aici următoarele lucrări:
CLARA GEORGETA CHIOSA, Metodica predării limbii şi literaturii române, ESDP, Bucureşti, 1961,
(M.I.C. Universitatea „C.I. Parhon”, Facultatea de filologie).
CLARA GEORGETA CHIOSA, Metodica predării limbii şi literaturii române, EDP, Bucureşti, 1964
(Ministerul Învăţămîntului, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de limba şi literatura română).
CARONI CECILIA, Metodica predării limbii şi literaturii române, Pentru clasele I-VIII şi un capitol pentru
clasa IX-XI (XII), (Ministerul Învăţămîntului, Universitatea Bucureşti), Bucureşti, EDP, 1967.
CLARA GEORGETA CHIOSA, Metodica predării limbii şi literaturii române, EDP, Buc., 1967.
GHEORGHE PÎRNUŢĂ, Metodica predării limbii şi literaturii române, Curs, Bucureşti, [f. ed.], 1971, 196.
pag. (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de filologie).
I.D. LĂUDAT (coord.), Metodica predării literaturii române în şcoala generală şi liceu, Bucureşti, EDP,
1973.
ALEXANDRU BOJIN (coord.), Studii de metodica a limbii şi literaturii române, Bucureşti, EDP, 1974. (cola-
borează Pavel Apostol, George Beldescu, Eugen Blideanu şi alţii)
FLORENTE GHINESCU, EUGEN CRISTOFOR, Metodica predării limbii şi literaturii române, Curs, Bucu-
reşti, Centrul de multiplicare al Univ. din Buc., 1979, 312 p. (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de
limba şi literatura română).
FLORENTE GHINESCU, CRISTOFOR EUGEN, Metodica predării limbii şi literaturii române, curs, Univ.
Bucureşti, Facultatea de Limba şi Literatură Română, 1980.
AL. BOJIN (coord.), Îndrumări metodice privind studierea limbii şi literaturii române în şcoală, colaborează
Pavel Apostol, George Beldescu, Bucureşti, EDP, 1980.
CONSTANŢA BĂRBOI (coord.), Metodica predării limbii şi literaturii române în liceu, Bucureşti, 1983.
DUMITRU IVĂNUŞ Metodica predării limbii şi literaturii române în şcoală, curs pentru studenţi şi profesori,
Universitatea din Craiova, Facultatea de Filologie, Craiova, 1988.
52
Cf.:
Ministerul Învăţămîntului Public, Metodica predării literaturii române în clasele V-XI, Bucureşti, 1950.
*** Probleme metodice ale predării literaturii, Buc., Ed. de stat didactică şi pedagogică, 1962.
I. DRĂGOTOIU, VISTIAN GOIA, Metodologia literaturii române, curs. lito., 1980.
53
Cf.:
STANCIU STOIAN, ION BERCA, CLARA GEORGETA CHIOSA, Metodica predării limbii române în
şcoala generală de 8 ani, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964 (Ministerul Învăţămîntului,
Institutul de ştiinţe Pedagogice).
*** Metodica predării limbii române în şcoala generală de 8 ani, Bucureşti, 1964.
STANCIU STOIAN (sub. red.), ION BERCA, CLARA GEORGETA CHIOSA, Metodica predării limbii ro-
mâne în şcoala generală, Bucureşti, EDP, 1966 (Ministerul Învăţămîntului, Institutul de ştiinţe Pedago-
gice)
CLARA GEORGETA CHIOSA, Baze lingvistice pentru teoria şi practica predării limbii române, Bucureşti,
EDP, 1971.
ŞTEFANIA POPESCU, Limba română în şcoală generală: Sistem de predare şi metodologie. Partea I., EDP,
Bucureşti, 1978.
54
Înregistrăm aici următoarele lucrări:
SORIN STATI, Elemente de analiză sintactică, Manual pentru profesorii de limba română, Bucureşti, EDP,
1972.
CONSTANTIN PARFENE, Literatura în şcoală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
CONSTANTIN PARFENE, Compoziţiile în şcoală – aspecte metodice, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980.
ANA DUMITRESCU, Metodologia structurilor narative, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981.

50
 Această specializare ne va impune şi nouă discutarea lor în conformitate cu destinaţia
lor majoră.
Referindu-ne la didacticile din această perioadă, putem avea în vedere o analiză de
conţinut, după liniile de evoluţie, deja identificate la Paul I. Papadopol, 1925 şi Florea
Ilioasa, 1939 (păstrând în subsidiar abordarea diacronică, sistematizată, după criteriul
domeniului abordat – limbă sau literatură etc.), dar şi semnalând liniile de evoluţie care
apar ca elemente de continuitate, de noutate şi/sau dimpotrivă revolute, acolo unde se
impune. Am optat aici pentru cea de-a doua abordare secvenţială, urmând ca într-o lu-
crare ulterioară să consemnăm întreg materialul produs în urma cercetării noastre.

Instruirea programată – prima încercare de schimbare

în baze tehnice a strategiei predării-învăţării în România

Alegerea acestei teme de discuţie este legată de faptul că şcoala s-a străduit din-
totdeauna să răspundă cât mai repede – prin furnizarea de educaţie adecvată – nevoilor
societăţii în schimbare. Atunci când omenirea intra timid în era informaticii construind
primele maşini tip calculator şi realizând primele programe după care acestea urmau să
lucreze, cercetătorii în didactica generală şi în didacticile speciale au imaginat la rândul
lor programe care să optimizeze activităţile umane. Putem observa încă de pe acum că
idealul educaţiei umane se recomandă tot mai mult a fi atingerea performanţelor maşi-
nilor. Dezvoltarea high-tech impetuoasă din ultimele decenii, diseminarea inovaţiilor în
industria curentă şi în aproape toate domeniile activităţii umane cer o reacţie de ajustare
a şcolii la această nouă provocare a lumii contemporane. În plan naţional, oficializarea
acestei reacţii de răspuns este introducerea în Curricula tuturor disciplinelor a formării de
aptitudini privind utilizarea achiziţiilor informatice.

1. Privire diacronică asupra încercărilor de achiziţie

a inovaţiilor tehnice în sfera şcolii

Există o relaţie strânsă între procesul de predare-învăţare şi resursele materiale –

suport sau auxiliare ale procesului instructiv-educativ. Putem afirma chiar că dezvoltarea
învăţământului a fost puternic influenţată de resursele materiale. Termenul de resursă
materială este suficient de larg, el poate trimite la clădirea şcolilor, dotarea acestora cu
mobilier, materiale didactice, manuale, hărţi, instrumente geometrice, preparate biologi-
ce, zoologice, dar şi aparatură electronică, mecanică etc. Unii specialişti propun şi utili-
zează termenul de tehnologie didactică (v. infra), termen definit drept „ansamblul mij-
loacelor audiovizuale utilizate în practica educativă”, observând că este „un sens restrâns
şi din ce în ce mai puţin utilizat” (C. Cucoş, 1995, p. 177). De asemenea, mult mai

VALERIU C.NEŞTIAN, Metodica predării textului literar în liceu, EDP, Bucureşti, 1982.
VISTIAN GOIA (coord.), ION DRĂGOTOIU, ELISABETA PENTEK, Receptarea literaturii moderne în
şcoală: îndrumări metodologice, Cluj-Napoca, 1986 (Universitatea din Cluj-Napoca, Facultatea de istorie-
filozofie, Catedra de pedagogie-psihologie).

51
specific apare şi este utilizat termenul mijloace de învăţământ care sunt definibile drept
„instrumente sau complexe instrumentale menite a facilita transmiterea unor cunoştinţe,
formarea unor deprinderi, evaluarea unor achiziţii, realizarea unor aplicaţii practice în
cadrul procesului instructiv-educativ” (C. Cucoş, 1995, p. 192). Mijloacele didactice
sunt, deci suportul direct al oricărei discipline care are drept dimensiuni fundamentale
trei obiective: teoretice, experimentale şi practice. Există însă un paradox al acestor
mijloace didactice, care deşi sunt produsul componentei de vârf a procesului instructiv-
educativ: cercetarea, ele se adresează mai întâi segmentului economic, social sau indus-
trial al societăţii şi se reîntorc foarte greu în învăţământ ca mijloace implicite sau intrin-
seci ale predării. Ca urmare, şcoala este întotdeauna cu un pas în urmă.
Se poate proceda la o taxinomie a acestor resurse materiale-suport în procesul de
predare, fapt realizat de către unii specialişti (vezi C. Cucoş, 1995, p. 193), iar această
taxinomie este în primul rând una temporală sau diacronică. Se vorbeşte în această si-
tuaţie de generaţii sau valuri de dezvoltare. Fără intenţia unei descrieri extrem de precise,
consemnăm că prima generaţie a fost asigurată de tăbliţă şi stylus, mijloace pe care le
utilizau scribii antici si care au fost utilizate în predarea-învăţarea elevilor mult timp,
(fiind păstrate, şi astăzi în formele mai cunoscute – tabla şi creta – sau variante moderne
– flip-chart şi marker), a doua generaţie fiind cea a manualelor, superioare cărţilor
bisericeşti, urmate îndeaproape de hărţi şi alte materiale având ca suport hârtia, a treia
generaţie este localizabilă în timp prin anii 1650, când Blaise Pascal realizează primul
calculator pentru operaţiile de adunare şi scădere, urmat la 1670 de Leibniz care reali-
zează un calculator capabil şi de înmulţire şi împărţire. Ultima generaţie s-a dezvoltat
prin anii 1950-1955 o dată cu elevarea conceptului de inteligenţă artificială şi a maşini-
lor capabile de performanţe tot mai mari55. Evident că nu există delimitări fixe între
aceste perioade.
Primele încercări în această direcţie a diversificării „tehnologiilor didactice” prin
achiziţiile revoluţionare ale ştiinţei a coincis la noi în ţară cu promovarea conceptului de
„revoluţie tehnico-ştiinţifică”. Între anii 1965-1974, mai multe lucrări de specialitate
aveau ca subiect „instruirea programată”, lucrări corelate, atât de prezentarea conceptu-

55
Sunt necesare însă şi alte precizări importante în contextul discuţiei de faţă despre eficienţa inovaţiei nu-
mită computer ca suport al inteligenţei artificiale, în învăţământ. Într-un articol de acum un deceniu, Nicolae
Radu, după ce făcea o recapitulare a tendinţelor mondiale privind modernizarea învăţământului prin tehnologi-
zare din ultimele patru decenii, observa că multe teorii ce păreau promiţătoare la început au fost sortite eşecu-
lui. O.K. Tihomirov, cercetător bulgar, prezenta la Sofia în 1989, la un Congres internaţional, analiza „Copiii
în era informaticii”, în care concluziona că „nici o tehnică nu poate duce la succes fără o teorie a formării inte-
lectului uman, bine articulată şi aplicată în practică ferm” (1991: 17). Baza acestei teorii a formării intelectului
uman trebuie să fie asigurată de psihologie, singura în stare să articuleze o teorie coerentă a învăţării din per-
spectiva tehnologiilor didactice asistate tehnic. Se pare că Europa avea aceste teorii încă din anii 60, prin lucră-
rile lui Vîgotski, Piaget, Wundt, Otto Selz ş.a., dar că paradoxal ştiinţa europeană nu a reuşit să facă saltul cali-
tativ care ar fi dus, în ultima instanţă, la apariţia „inteligenţei artificiale”, lăsând acest salt ştiinţei americane,
care a devenit (re)sursă de know-how pentru Europa. Nicolae Radu însă atrage atenţia că nu secătuirea in-
telectuală a Europei este o cauză a tardivităţii evolutive, ci că, în principal, factorii politicii au întârziat cercetă-
rile şi valorificarea lor (1991: 17).

52
lui, cît şi aplicate la diverse discipline56. Încercând să delimităm cadrul general al discu-
ţiei, nu am putut omite faptul că există o experienţă anterioară în acest sens, manifestată
mai ales ca o încercare de sincronizare a învăţământului românesc la învăţământul euro-
pean şi american.

2. Instruirea programată – o prima încercare de schimbare

a strategiei a predării-învăţării în baze tehnice în România

Inovaţiile reflectate în cercetările

privind aplicabilitatea acestora la
limba română

Limba română şi mai puţin literatura română a beneficiat şi ea de o abordare de

această manieră. Au existat colective de specialişti care au făcut cercetări ştiinţifico-
pedagogice minuţioase mai ales în anii 1960-1965, în ceea ce priveşte instruirea progra-
mată”57, iar interesul pentru aceasta constatăm că a rămas un subiect de interes existînd

56
Iunian Chelu, Disocierea factorilor şi instruirea programată, în „Revista de Pedagogie”, XXI, 1972,
nr.12, p. 65-73; D Rimer, Laboratorul de învăţământ programat al Universităţii din Iaşi, în „Revista de Peda-
gogie”, nr. 4, 1970, XIX, p. 59-63; A Berinde, L. Lauf, I. Schorle, Laborator modern pentru instruirea simul-
tană a unui colectiv de elevi, în „Revista de Pedagogie”, nr. 4, 1970, XIX, p. 65-70; V. Bunescu, Pedagogia ci-
bernetică şi instruirea programată, în Studii de didactică experimentală, EDP, 1965, p. 113-158.
57
Georgeta Munteanu, Ion Radu, Eficienţa instruirii programate în predarea gramaticii, extras din „Stu-
dia Universitatis Babeş-Bolyai”, ser. IV, fasc. 2, Psychologia-pædagogia, Cluj, 1965.
Ştefania Popescu, Folosirea instruirii programate în predarea limbii române la clasa I, în Studii de di-
dactică experimentală, 1965, p. 180-223.
Vasile Bunescu, G. Beldescu, M.El. Ionescu Micioara, Ştefania Popescu, Instruirea programată şi posi-
bilităţile ei de aplicare în şcoala noastră, în „Revista de Pedagogie”, nr. 11, 1966, p. 37-48.
Georgeta Munteanu, D. Salade, Aspecte pedagogice ale aplicării învăţămîntului programat în predarea
morfologiei, în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Psychologia-pædagogia”, Cluj, 1966.
Georgeta Munteanu, Instrucţia programată şi învăţarea prin modele utilizate în predarea gramaticii şi a
ortografiei limbii române, în „Revista de Pedagogie”, XVI, 1967, nr. 1, p. 29-41.
Georgeta Munteanu, Instrucţia programată şi învăţarea prin modele utilizate în predarea gramaticii şi a
ortografiei limbii române, în „Revista de Pedagogie”, XVI, 1967, nr. 2, p. 15-30.
Elena Bejat, Valoarea didactică a exerciţiului în instruirea programată, în Studii de pedagogie cibernetică
şi instruire programată, 1968.
Ştefania Popescu, Elemente de instruire programată în predarea limbii române la clasa I, în Studii de
pedagogie cibernetică şi instruire programată, 1968, p. 33-51.
Ştefan Rădulescu, Predarea limbii române la clasa a III-a prin instruire programată, în Studii de
pedagogie cibernetică şi instruire programată, 1968, p. 52 sqq.
Ştefan Rădulescu, Un nou sistem de predare a limbii române: instruirea programată, în Didactica şi
educaţia. Referate şi comunicări, Craiova, 1969.
Georgeta Munteanu, Aplicarea instruirii programate în predarea morfologiei limbii române, în „Revista
de Pedagogie”, XIX, 1970, nr. 5, p. 19-26.
Nicolae Radu, Învăţarea programată (structurală) a gramaticii în cl II-IV, Bucureşti, EDP, 1970.
Gh.Sireteanu, Dileme care persistă, experimentări grăbite şi urgenţe ale modernizării, GÎ, XXII, 1970, nr.
1036.
Ion Drăgotoiu, Integrarea mijloacelor tehnice audio-vizuale în cercurile literare ale elevilor, în „Revista
de Pedagogie”, nr. 5, anul XIX, 1970, p. 35-42.

53
lucrări ample şi după anii 197058 existînd şi lucrări recente59. Discutăm acest aspect al
instruirii programate, având în vedere câteva lucrări de referinţă.
Problemele care interesează cu precădere în legătură cu această problemă, în opinia
noastră, sunt:
ƒ descrierea unor programe,
ƒ elementele de noutate conceptuală
ƒ avantajele şi dezavantajele şi/sau limitele aplicării instruirii programate

În ceea ce priveşte descrierea programelor, Georgeta Munteanu, care se ocupă într-

un număr mare de articole – alături şi de alţi specialişti – de „instruirea programată” şi
care a participat şi instrumentat experimentul60, explică în ce constă această nouă abor-
dare mai tehnică a predării gramaticii, sugerată de sintagma „instruire programată”. Mai
întâi „programele” utilizate cuprindeau „trei categorii de secvenţe”; I categorie are 3 sec-
venţe care vizau asimilarea cunoştinţelor: a) care solicitau completări simple pe baza
reactualizării unor cunoştinţe anterior însuşite; b) secvenţe care prezentau informaţii
(definiţii şi forme); c) recunoaşteri simple care asigurau însuşirea algoritmului de recu-
noaştere cu ajutorul descoperirii”; a II-a categorie cuprindea secvenţe-probleme (algo-
ritmii de recunoaştere trec în algoritmii de rezolvare) şi a III-a categorie urmărea forma-
rea şi consolidarea automatismelor”. (1972: 65). O lecţie era împărţită în secvenţe cât
mai mici, numite şi unităţi (sau paşi), numerotate şi legate logic între ele.
Pentru a înţelege mai bine cum erau construite secvenţele, notăm că acestea erau
alcătuite din informaţie, întrebare (văzută ca o rezolvare a unei probleme), zonă de răs-
puns şi zonă de confirmare. Informaţiile pot fi mai ample sau mai scurte şi corespund, în
general, expunerii orale din clasă a profesorului utilizate în predarea lecţiei.

George Beldescu, Instruirea programată la limba română, în Metode moderne de învăţămînt, Bucureşti,
1971.
Ştefan Rădulescu, Instruirea programată în limba română. Sistem şi metodă, Bucureşti, 1971 (M.Î. Inst.
Şt. ped.).
Georgeta Munteanu, Redescoperire, problematizare şi exerciţii structurale în învăţarea programată a
gramaticii, în „Revista de Pedagogie”, XXI, 1972, nr. 12, p. 65-73.
Iunian Chelu, Disocierea factorilor şi instruirea programată, în „Revista de Pedagogie”, XXI, 1972,
nr. 12, p. 74-81.
Eugenia Berinde, Contribuţia unor elemente de instruire programată la sporirea eficienţei lecţiilor de
gramatică, în „Revista de Pedagogie”, XXII, 1973, 10, p. 83-92 (înv. primar).
Detlef Strunk, Folosirea flanelografului la lecţiile de limbă, în „Revista de Pedagogie”, an XXII, 1973,
p. 62-64.
G. Munteanu, S. Leluţiu, Tehnologii noi în lecţiile de limba română, în „Revista de pedagogie”, nr. 12,
1974.
Ştefan Rădulescu, Instruirea programată la limba română, EDP, Bucureşti, 1974.
Valeriu Oros, Studii şi cercetări de docimologie şi instruire programată (cu aplicaţii la limba română),
Baia-Mare, Editura Universităţii de Nord, 2000.
58
Vezi supra.
59
Ne referim, cum vom vedea la lucrarea lui Valeriu Oros (vezi supra).
60
Experimentele pentru predarea limbii române, s-au desfăşurat la Cluj (predarea părţilor de vorbire nefle-
xibile), şi la Bucureşti (sintaxa propoziţiei) şi au fost conduse de cadre didactice din învăţământul superior.
Rezultatele experimentului au fost publicate în Studii de didactică experimentală, EDP, 1965.

54
 Iată un exemplu:
„– Unele fiinţe sunt oameni. Fiecare poartă un nume deosebit de al altuia. Fratele
meu se numeşte Petre.
– Subliniază numele fratelui meu.” (exemplu după I D. Lăudat, 1973: 309).
În lucrarea cea mai recentă în această direcţie de cercetare şi pe linia preocupărilor
docimologice, Valeriu Oros oferă exemple de „programe” aplicabile în predarea
atributului şi a propoziţei (2000: 101):

„Exemplu din programa atributului:

„Puii din lăstar au ieşit după o clipă de socoteală”. Subliniază atributele din textul de
mai jos. Observă cu atenţie partea de vorbire prin care sunt exprimate. Ce fel de atri-
bute sunt: adjectivale, substantivale, pronominale, verbale sau adverbiale? (sublinia-
ză răspunsul pe care-l consideri corect).

Exemplu din programa propoziţiei:

„O rachetă gigantică se înalţă repede”.

Arată felul acestei propoziţii, subliniind răspunsul corect:
a) după structură: simplă sau dezvoltată?
b) după forma verbului predicativ: afirmativă sau negativă?
c) după scopul comunicării: enunţiativă, exclamativă sau interogativă?

Exemplu de „secvenţă de fixare sintetică”:

1. Atributul este o parte secundară de propoziţie care ..................................................

înţelesul unui ..................................................... sau al unui substitut al substantivului.
2. El răspunde la întrebările: a) ......................... b) ......................... c) .........................
d) ......................... (dacă nu ştii să răspunzi, revezi secvenţa 33).
3. Ai învăţat că după partea de vorbire care poate fi exprimat există mai multe feluri
de atribute şi anume:
a) atribut substantival exprimat prin ..............................................
b) atribut .......................................... exprimat prin adjectiv
c) atribut .......................................... exprimat prin pronume
d) atribut .......................................... exprimat prin verb (la un mod personal)
e) atribut .......................................... exprimat prin adverb

Din exemplificările aduse şi din descrierea „programelor” observăm şi noi că este

vorba de o modelare grafică mai accentuată a cunoştinţelor teoretice de gramatică. De
asemenea, se poate observa însă, că de la primele programe, unde informaţiile date ele-
vului erau cele care conduceau logic la aflarea răspunsului, fără ca prin acest lucru elevul
să primească şi (meta)terminologia lingvistică, singura capabilă să ordoneze şi să gene-

55
reze conceptualizări tot mai complexe la nivelul intelectului copilului, în „programele”
aduse în discuţie pentru „atribut”, elevul nu mai primeşte nici o informaţie, se trece
direct la întrebare, iar răspunsurile fac apel la o cunoaştere dobândită în mod tradiţional
deci reproductiv. Asistăm deci la o abordare deformată a ideii iniţiale de „program”.
Chiar însă de la primele încercări de programare, succesiunea unor exerciţii structu-
rale, de repetiţie, substituiri simple, bipartite, tripartite, multipartite, completări, transfor-
mări, completări etc., adică ceea ce apărea ca o imixtiune a tehnicului în predare, era de
fapt o interpretare mai logică a ideii de gramatică, care corespundea căutărilor informati-
cienilor din fază premergătoare apariţiei adevăratelor limbaje şi „programe”, care stau la
baza programării informatice.
Referindu-ne la elementele de noutate conceptuală, din bibliografia de referinţă, am
putut observa că există unele achiziţii, care astăzi apar moderne fiindcă au făcut mai evi-
dente anumite stări şi intuiţii care nu primiseră concretizări atât de sistematice. Aducem
aici, în discuţie două aspecte:
I. Principiile învăţământului programat, discutate de I.D. Lăudat
1. principiul paşilor mici, care corespund succesiunii logice a cunoştinţelor;
2. principiul participării active, derivat din imperativul parcurgerii fără excepţie a
tuturor paşilor;
3. principiul întăririi imediate a răspunsului, care „diferenţiază puternic acest fel de
învăţământ de învăţământul tradiţional”;
4. principiul înaintării în ritmul propriu fiecărui elev;
5. principiul repetiţiei care „presupune repetarea cunoştinţelor noi în mai multe
secvenţe ale aceleiaşi lecţii sau în alte lecţii”; (1973: 307-308).
II. Detalierile ce ţin de proiectarea unui program61, detalieri oferite de Valeriu Oros
în proiectarea „programei” de studiere a atributului.

Prin programa studierii atributului s-a urmărit ca elevul:62

1. să ştie că atributul este o parte secundară de propoziţie
2. să ştie că atributul determină un substantiv
3. să ştie că atributul poate determina şi un substitut al substantivului
4. să ştie că un substantiv poate avea unul sau mai multe atribute
5. să ştie că atributul poate fi exprimat prin diferite categorii morfologice – substan-
tiv, adjectiv, pronume, numeral, verb (la unul din modurile nepersonale) şi prin
adverb;
6. să cunoască întrebările specifice atributului şi utilizarea lor corectă;

61
sau a unei programe – nu ştim exact care e forma corectă, fiindcă cercetătorii utilizează atât femininul
cât şi masculinul, în variaţie sinonimică aleatorie
62
Obiectivele operaţionale au fost teoretizate intens în literatura de specialitate, dar au fost abandonate
ulterior, atât din cauza greutăţilor de derivare, cât şi din cauză că ele sunt acoperite de regulă, în formă infuzată
de teorie, dar şi de exerciţiile subsecvente lecţiilor.

56
 7. să recunoască regulile de punctuaţie cerute de atribut
8. să recunoască atributul ca determinant al unui substantiv sau al unui substitut al
acestuia
9. să recunoască atributul cînd stă înaintea determinatului
10. să determine felul atributului după categoriile morfologice prin care se exprimă
11. să-şi însuşească temeinic noţiunea de atribut (Valeriu Oros, 2000: 94).
Observăm acum doar că detalierea aceasta coincide cu viziunea modernă a stabilirii
„obiectivelor operaţionale”,

Avantajele şi dezavantajele şi/sau

limitele instruirii programate

Din prezentarea succintă de până acum a instruirii programate au fost indirect pre-
zentate şi o serie de avantaje şi dezavantaje ale acesteia faţă de învăţământul tradiţional.
Părerile specialiştilor în această privinţă sunt:
Avantaje
– „instruirea programată este o formă de învăţare care, pe baza unor programe valo-
roase, eficient elaborate şi la nivelul de înţelegere al elevilor poate asigura
însuşirea, asimilarea şi reţinerea cunoştinţelor ca şi formarea unui sistem de price-
peri şi deprinderi necesare utilizării independente a cunoştinţelor gramaticale în-
suşite ceea ce s-ar putea constitui într-un învăţământ «formativ»” (Georgeta Mun-
teanu, 1970: 26),
– „Lecţia se desfăşoară în linişte desăvârşită, profesorul supraveghează şi contro-
lează lucrul elevilor. În felul acesta, unii termină de parcurs întreaga programă a
lecţiei mai devreme, alţii mai târziu, fiecare după puterile sale. În cadrul învăţă-
mântului tradiţional există un singur ritm, căruia îi cad victimă şi cei buni şi cei
mai slabi” (I.D. Lăudat, 1973: 308).
– „Instruirea programată poate fi folosită la toate clasele” (I.D. Lăudat, 1973: 310).
– „Ea asigură însuşirea unui volum mai mare de cunoştinţe în aceeaşi unitatea de
timp şi permite efectuarea unui număr mai mare de exerciţii” (I.D. Lăudat, 1973:
310).
– „Însuşirea cunoştinţelor se face mai temeinic şi e mai de durată decât în condiţiile
învăţământului tradiţional”, fapt demonstrat de rezultatele foarte bune elevilor
(I.D. Lăudat, 1973: 310).
Experimentul a demonstrat fără echivoc, succesul său şi prin rezultatele sale că in-
struirea programată este eficientă şi produce succes şcolar de lungă durată şi de bună
calitate. Instruirea programată, dacă ar fi fost generalizată ar fi fost, în opinia noastră un
factor major al schimbării fizionomiei învăţământului românesc cu efecte covârşitoare la
toate nivelele. Motivele pentru care experimentul deşi de cert succes nu a fost generalizat
le putem găsi în dezavantajele identificate de specialişti, după cum urmează:
– „Programarea” poate produce o „oarecare mecanizare” (Georgeta Munteanu
1972: 73)

57
 – „Instruirea programată nu se poate aplica la toate disciplinele şi nici măcar la ace-
eaşi disciplină integral” (I.D. Lăudat, 1973: 311).
– „Latura educativă a procesului de învăţământ nu se poate realiza pe cale instruirii
programate” (I.D. Lăudat, 1973: 311).
– „Educaţia morală, estetică nu se poate face” (I.D. Lăudat, 1973: 311).
– „Capacitatea de abstractizare nu se poate dezvolta în măsură suficientă în condi-
ţiile paşilor mărunţi, care pun în faţa elevilor numai dificultăţi neînsemnate, lesne
de trecut” (I.D. Lăudat, 1973: 311).
– „Interesul elevilor pentru studiul disciplinei respective se dezvoltă anevoie, întru-
cât nu au în măsură suficientă perspectivă de ansamblu a problemei de rezolvat”
(I.D. Lăudat, 1973: 311).
– „Întocmirea unor programe este o operaţie foarte complicată care cere eforturile
unite şi de durată ale mai multor specialişti” (I.D. Lăudat, 1973: 311).
– „Dimensiunile unui manual programat sunt uriaşe” (I.D. Lăudat, 1973: 311).

Ne punem întrebările dacă ponderea insuficientă a avantajelor faţă de dezavantaje sau

alţi factori necuantificaţi au produs abandonarea instruirii programate, care nu se mai
utilizează deloc în şcoala românească – sau se utilizează, într-o abordare deformată faţă
de aspectul iniţial – şi dacă aceeaşi factori vor fi implicaţi în succesul sau insuccesul in-
struirii asistate de computer, cu care instruirea programată este, în opinia noastră, legată
direct?

C. Etapa nouă, a metodicilor consonante cu reforma socială de după 1989

şi mai pregnant după Reforma educaţiei dintre anii 1999-2000

Lucrările din această perioadă63 vor fi discutate din aceeaşi perspectivă, rigoare im-
pusă de principiile consecvenţei şi exhaustivităţii, dar aceasta nu înseamnă că vom avea

63
Am înregistrat următoarele lucrări, după cum urmează:
GEORGETA CORNIŢĂ, Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii române (grădiniţă, clasele I-IV,
gimnaziu şi liceu), Editura Umbria, BAIA MARE, 1993.
VISTIAN GOIA, ION DRĂGOTOIU, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1995.
DUMITRU IVĂNUŞ, SILVIA PITIRICIU, DRAGOŞ-VLAD TOPALĂ, Metodica predării limbii şi literaturii
române în gimnaziu şi liceu, Editura Avrămeanca, Craiova, 1997.
CONSTANTIN PARFENE, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală (ghid teoretico-aplicativ),
Iaşi, Ed. Polirom, 1999.
DUMITRU IVĂNUŞ, SILVIA PITIRICIU, DRAGOŞ-VLAD TOPALĂ, Metodica predării limbii şi literaturii
române în gimnaziu şi liceu, în „Limba Română”, Nr. 2 (44), 1999, Anul IX, Chişinău.
MIRCEA MUNTEANU, Actualitatea compunerilor şcolare, Editura Carmis, Piteşti, 1999.
N. EFTENIE, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Editura Paralela 45, Bucureşti,
2000.
ALINA PAMFIL, Didactica limbii şi literaturii române (gimnaziu, pentru limbile minorităţilor naţionale),
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2000.
CONSTANTIN PARFENE (coordonator), PAULA BUSUIOC, IOAN DĂNILĂ, SERGIU ŞERBAN, Aspecte
teoretice şi experimentale în studiul literaturii în şcoală, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2000.

58
în vedere toate elementele de noutate generate de condiţiile evolutive, ci ne vom opri pe
larg la câteva elemente de noutate absolută pentru această perioadă, urmând ca adevărata
istorie a acesteia să facă obiectul unei cercetări ulterioare.
Lucrările publicate permit şi ele clasificarea în tipurile distincte diferenţiate şi pentru
etapa ulterioară. Observăm însă şi un element de discontinuitate: inexistenţa lucrărilor
care abordează exclusiv didactica literaturii:
a. lucrări care tratează ambele mari compartimente ale limbii: limba şi literatura,
unde se încadrează opt din cele nouă lucrări înregistrate64;
b. lucrări care tratează doar problematica limbii65;
c. lucrări care tratează doar problematica literaturii66;

VALERIU MARINESCU, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Fundaţiei „România de mâi-
ne”, Bucureşti, 2002.
IOAN DERŞIDAN, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Paralela 45, Cluj, 2002.
VISTIAN GOIA, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
MIHAELA SECRIERU, Didactica limbii române: suport de curs pentru studenţii Facultăţii de Litere în vede-
rea pregătirii examenelor de titularizare, definitivat, alte grade didactice, Iaşi, Ed. Universităţii „Al.I.
Cuza”, 2003. Antetitlu: Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi. Facultatea de Litere. Catedra de Limba Română şi
Lingvistică Generală.
ALINA PAMFIL, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralele 45,
Cluj-Napoca, 2003.
MIHAELA SECRIERU, Didactica limbii române: în vederea pregătirii examenelor de titularizare, definitivat,
alte grade didactice, Iaşi, 2005, Editura Ovi-Art, Antetitlu: Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi. Facultatea de
Litere. Catedra de Limba Româna şi Lingvistică Generală.
64
Deşi poate părea redundant, pentru acurateţe, redăm din nou inventarul acestora:
GEORGETA CORNIŢĂ, Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii române (grădiniţă, clasele I-IV,
gimnaziu şi liceu), Editura Umbria, Baia Mare, 1993.
VISTIAN GOIA, ION DRĂGOTOIU, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1995.
DUMITRU IVĂNUŞ, SILVIA PITIRICIU, DRAGOŞ-VLAD TOPALĂ, Metodica predării limbii şi literaturii
române în gimnaziu şi liceu, Editura Avrămeanca, Craiova, 1997.
CONSTANTIN PARFENE, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală (ghid teoretico-aplicativ),
Iaşi, Ed. Polirom, 1999.
DUMITRU IVĂNUŞ, SILVIA PITIRICIU, DRAGOŞ-VLAD TOPALĂ, Metodica predării limbii şi literaturii
române în gimnaziu şi liceu, Limba Română, Nr. 2 (44), 1999, Anul IX, Chişinău.
N. EFTENIE, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2000.
ALINA PAMFIL, Didactica limbii şi literaturii române (gimnaziu, pentru limbile minorităţilor naţionale),
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2000.
VALERIU MARINESCU, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Fundaţiei „România de
mâine”, Bucureşti, 2002.
IOAN DERŞIDAN, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Paralela 45, Cluj, 2002.
VISTIAN GOIA, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
65
Este vorba de lucrarea noastră, reeditată într-o formă revizuită şi în 2005: MIHAELA SECRIERU, Di-
dactica limbii române : suport de curs pentru studenţii Facultăţii de Litere în vederea pregătirii examenelor de
titularizare, definitivat, alte grade didactice, Iaşi, Ed. Universităţii „Al.I.Cuza”, 2003. Antetitlu: Universitatea
„Al.I.Cuza” Iaşi. Facultatea de Litere. Catedra de Limba Româna şi Lingvistică Generală, reeditare Iaşi, 2005,
Editura Ovi-Art, ediţia a III-a Editura Sedcom libris, Iasi, 2006.
66
Înregistrăm aici următoarele lucrări:
CONSTANTIN PARFENE (coordonator), Paula Busuioc, Ioan Dănilă, Sergiu Şerban, Aspecte teoretice şi
experimentale în studiul literaturii în şcoală, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2000.
ALINA PAMFIL, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralele 45,
Cluj-Napoca, 2003.

59
 d. lucrări monografice pe subiecte unice67.

Ca şi pentru etapa anterioară ne oprim aici la unu-două aspecte pe care le-am tratat
monografic şi diacronic: predarea literaturii, IAC; proiectarea pe unitate de învăţare.
Menţionăm că vom avea în vedere următoarele criterii generale de analiză, care ne
vor conduce la concluzii pertinente privind predarea limbii şi literaturii române şi evolu-
ţia didacticii limbii şi literaturii române:
ƒ structurarea conţinuturilor pe teme, în ideea că faptele sunt structurate, de fapt, pe
problematici majore
ƒ reţinerea celor mai interesante opinii generale, care au fost emise, în vederea veri-
ficării ipotezei că acestea sunt pertinente şi astăzi pentru didactica limbii şi litera-
turii române
ƒ reţinerea şi discutarea tuturor aspectelor fundamentale de didactica limbii materne
teoretizate, în vederea alcătuirii unei priviri comparative şi evolutive a didacticii
limbii române.

Am alocat acestui aspect un spaţiu relativ larg, pentru că spiritul didacticii limbii şi
litearturii române de azi îl regăsim în schimbarea majoră de accent a şcolii româneşti din
contemporaneitate, prin prevederile Curriculum-ului Naţional, şi se constituie deci într-o
preţioasă perspectivă analitică.

* * *

Legată de problematica instruirii programate din etapa anterioară, stă în etapa actuală
problema pe care noi am conceptualizat-o sub denumirea noul val tehnologic inovativ:
computer based training şi web based training şi pe care o vom discuta în cele ce ur-
mează.
Referindu-ne cu precădere la ultima generaţie de mijloace didactice – asigurată în
principal de computer68 şi terminalele sale –, observăm că acestea sunt construite pentru
a răspunde unui concept deosebit de provocator, cel al inteligenţei artificiale, care este

67
Consemnăm aici numai: MIRCEA MUNTEANU, Actualitatea compunerilor şcolare, Editura Carmis,
Piteşti, 1999.
68
Gradul de compatibilitate om-computer pe componenta esenţial umană a învăţării este asigurată de fap-
tul că maşina a fost creată ca un model sau un prototip al creierului uman, fiind şi numită uneori „creier elec-
tronic”. Începând din anii ’80, inteligenţa artificială are 6 domenii „clasice” de afirmare: 1. jocurile (cele de şah
au fost primele), 2. demonstrarea teoremelor, 3. limbajele naturale (axate pe ideea realizării traducerilor şi
interpretărilor automate, ultimele performanţe fiind soft-urile care reacţionează la vocea umană), 4. recu-
noaşterea structurilor (aplicaţii utilizate în industria uşoară şi în optica medicală), 5. sistemele expert (aplicaţii
puse în utilizare la sfârşitul anilor ’70, soft-urile furnizează informaţii calitative, comportându-se ca nişte ex-
perţi umani), 6. învăţarea (aplicaţiile privesc procesul de învăţarea privit sub 2 aspecte, cel al propriei învăţări a
computerului, construit în aşa fel încât să vină în întâmpinarea utilizatorului şi cel al învăţării utilizatorului care
vine în contact cu multiple informaţii on-line şi of-line). Această ultimă latură a dezvoltării inteligenţei artifi-
ciale se pretează adaptărilor la instruirea formală, în cadru organizat, şi trebuie exploatată în beneficiul optimi-
zării procesului de învăţare al oricărui educat.

60
definită drept „designul şi instrumentarea programelor computeriale care îşi propun să
imite inteligenţa umană şi funcţiile de luare a deciziilor, realizând raţionamente funda-
mentale şi alte caracteristici umane” (Peter Collin, 1988, p.11 după Dragoş Noveanu,
http://www.1educat.ro/resurse/ise/i_iartificială.html, p. 1)69.
Aşa cum remarcam şi în altă lucrare70, există o rezistenţă la schimbare, în învăţă-
mântul românesc, în ceea ce priveşte utilizarea inteligenţei artificiale, nu atât din motive
subiective, cât şi din motive eminamente obiective. Întreaga comunitate educaţională
mondială este preocupată în momentul actual de acest aspect al eficientizării procesului
de învăţământ prin valorificarea potenţelor informative şi formative ale computerului,
dovadă fiind înfiinţarea centrelor de cercetare şi apariţia unor lucrări de amploare alocate
acestui subiect, (vezi Centrul Internaţional pentru cooperare academică, http://www.uni-
tuebingen.de/IZ, modelul pilot ANUBA, Basse-Saxe et Rhenanie–du-Nord Westphalie,
www.anuba.online.de, „Une mode seulement ou bien un méthode?”, publicată de Dieter
Kern, 2001, www.medienpaed.com, Institut für Bildungsmedien, www.vds-bildungs-
medien.de) direcţii de cercetare în pedagogia şcolară, manifestările ştiinţifice şi aplica-
ţiile numeroase mai ales în pedagogia adulţilor pe componenta long distance learning şi
e-learning. Acesta este şi motivul interesului nostru, focalizat pe implementarea acestor
tehnologii informaţionale la disciplinele umaniste. Introducerea acestor mijloace didac-
tice în procesul de predare-învăţare este o problemă de inovare. Scopul inovărilor în
această direcţie dobândirea unei eficienţe sporite, optimizarea procesului de învăţământ,
în alţi termeni şi, mai important chiar „redimensionarea raportului dintre latura verbală şi
cea acţional-productivă a practicii didactice” (C. Cucoş, 1995, p. 192). Mai reţinem pe
aceeaşi linie reflexivă şi observaţia că mijloacele didactice facilitează cunoaşterea didac-
tică având calităţi informative şi formative superioare. Literatura de specialitate tratează
pe larg aceste aspecte, dar interesul nostru în expunerea de faţă îl constituie doar asigura-
rea cadrului general al problemei privind integrarea tehnologiilor informaţionale în pre-
dare, aspect deosebit de actual în momentul de faţă în şcoala românească şi nu numai.
Interesul crescut al tuturor profesorilor universitari din toate domeniile pentru instruirea
asistată de computer (IAC) poate fi probat prin numeroasele activităţi ştiinţifice din toate
centrele universitare româneşti, care au ca temă acest subiect. Dar acest mijloc didactic
nu a fost la fel de prezent ca în ultimii ani în curricula universitare. Două sunt motivele
pentru care IAC a fost păstrată la periferia curricula universitare în România cu toate
consecinţele ce au decurs din această abordare: 1. orientarea preponderent teoretică a
curricula universitare, în defavoarea abordării practice; IAC înseamnă în alţi termeni
know-how, 2. diminuarea numărului de ore în planurile de învăţământ pentru toate dis-
ciplinele a forţat conceptorii de curricula să selecteze conţinuturi considerate fundamen-

69
Deosebit de sugestivă este însă definiţia dată de A.B. Barkovskii, care consideră că aceasta este o „parte
a informaticii care se ocupă de elaborarea metodelor de rezolvare a problemelor pentru care nu există algoritmi
formali: înţelegerea limbajului natural, învăţarea, demonstrarea teoremelor, recunoaşterea imaginilor” (A.B.
Barkovskii după Dragoş Noveanu, http://www.1educat.ro/resurse/ise/i_iartificială.html, p. 1).
70
Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, ediţiile 2005 şi 2006.

61
tale şi mijloace de transmitere mai comode, mai puţin cronofage şi mai puţin supuse
capriciilor tehnice. Instruirea asistată de ordinator a fost anticipată ca mijloc didactic su-
perior de mijloacele tehnice audio-vizuale, precum diapozitivele, filmele, discurile, ben-
zile audio şi video, dar computerul este un mijloc sincretic al tuturor acestora şi nu
numai, fiind un instrument deosebit de interactiv. Dar, aşa cum s-a remarcat „mijloacele
de învăţământ se dovedesc a fi utile în măsura în care sunt integrate organic în contextul
lecţiilor şi se imprimă o finalitate explicit pedagogică, fără suprasolicitări sau exagerări”
(C. Cucoş, 1995, p. 193). Iată câteva din avantajele şi dezavantajele reale ale acestora,
(sugerate şi de autorul anterior citat, în lucrarea citată, p. 193-194):
Avantaje
– Sincretismul audio-vizual este mult mai intuitiv şi face vizibile elemente greu
accesibile.
– Se constituie într-un supliment al explicaţiilor şi descrierilor verbale.
– Eficientizează timpul de instruire.
– Motivează cognitiv studenţii şi elevii care pot deveni şi ei „provideri” de informa-
ţii.
Dezavantaje
Există anumite limite pe care le putem identifica
– limite psihologice: standardizarea sau uniformizarea perceperii şi interpretării
realităţii;
– limite acţionale: receptare pasivă din partea elevilor;
– limite tehnice: insuficienta iniţiere a elevilor în utilizarea computerului limitează
explorarea şi exploatarea exhaustivă a acestuia;
– limite temporale: ne referim aici la cronofagie71, care este o problemă deosebit de
importantă, în condiţiile în care lecţia normală în România durează 50 de minute,
iar in alte ţări, ca în Germania, de exemplu, doar 45 de minute.

Comparând aici aceste limite ale IAC cu cele referitoare la instruirea programată, sub
rezerva că în ceea ce priveşte IAC nu avem încă cercetări experimentale care să ducă la
analize mai pertinente şi că aceste limite sunt expresia unor persoane nespecializate,
observăm totuşi că există unele similitudini, care pun sub semnul întrebării succesul
adaptării integrale a computerului în viaţa şcolii şi sugerează că perenitatea şcolii va fi în
continuare axată pe metodele tradiţionale.
Decelăm trei aspecte mai importante ale acestei teme, acoperite de trei concepte noi
pentru literatura românească de specialitate: e-predarea, e-învăţarea şi e-profesorul.

E-predarea sau cum poate fi utilizat calculatorul efectiv în predare e o problemă

care şi-a găsit deja răspunsuri practice în lecţiile de zi cu zi ale profesorilor de diferite

71
Poate fi timpul didactic mai bine gestionat dacă se foloseşte IAC sau nu? Nu avem studii în acest sens,
de aceea unora li se pare că metoda este cronofagă, altora dimpotrivă că este optimă şi generează timpi de învă-
ţare.

62
specialităţi. Computerul poate fi o resursă de informaţii (online) sau un suport al pro-
priilor informaţii (offline). Specialiştii străini disting aceste două laturi prin termeni spe-
cializaţi: Web Based Training (WBT) şi Computer Based Training (CBT). Fiindcă pre-
darea are şi o fază proiectivă, informaţiile pot fi utilizate şi în această etapă didactică.
E-învăţarea aproprie până la identificare dezideratul educaţional al lumii moderne,
de astăzi: acela ca elevul să devină subiectul şi obiectul propriei educaţii.
Caracteristica-limită a e-învăţării este aceea că este o învăţare cu feed-back zero sau
feed-back insuficient (în sensul că se presupune tacit că informaţia furnizată de calcula-
tor, deşi furnizată tot de o persoană, este în afara oricărei idei de eroare şi că nu se poate
institui un dialog real între utilizator şi computer, acesta din urmă fiind doar un furnizor
de informaţie, adevăratul feed-back putînd fi generat doar de un subiect uman). Apoi
există o cantitate uriaşă de informaţii pe care studentul sau elevul trebuie să le proceseze
şi să selecteze doar informaţiile necesare la un moment dat prin eliminarea acelora care
nu-i sunt necesare. Această selectare a conţinuturilor presupune o dedublare la nivelul
fiinţei educatului din novice în expert, fapt deosebit de greu de realizat. Nu se poate
învăţa gramatica unei limbi, dacă nu ai cunoştinţe de bază în acea gramatică, nu se poate
învăţa şi utiliza un continuum informaţional, pe un anumit domeniu, informaţia venind
pe diverse canale de la diverse surse, mai mult sau mai puţin autorizate. Apoi datorită
mesajelor „parazite”, ne referim la numeroasele reclame, absolut necesare pentru exis-
tenţa site-urilor, focalizarea pe informaţia necesară se face cu greutate. Totuşi, în ciuda
acestor neajunsuri pot fi utilizate creativ anumite informaţii.
E-profesorul. Din demersul nostru de până acum observăm că din profilul profeso-
rului actual nu trebuie să lipsească competenţele privind utilizarea computerului online
(WBT) şi offline (CBT). Pentru o bună exploatare a computerului e necesară cunoaşterea
programelor Office sub Windows, în general, ne referim la Microsoft Word, Power Point
şi a utilizării programelor Html şi Internet. Deşi aceste competenţe par inabordabile
profesorilor mai demult abilitaţi pentru cariera didactică, pentru profesorii-studenţi ac-
tuali construirea şi dezvoltarea acestor competenţe trebuie să se facă nu numai în cadrul
formal, ci să devină şi o preocupare în cadru non-formal. Word-ul este un program de
tehnoredactare care constituie baza oricărei alte aplicaţii, deoarece conţine comenzi co-
mune. Power Point este un program de prezentare animată şi video a informaţiilor. El
este construit pe principiul derulării de diapozitive, iar acestea pot fi construite după ne-
cesităţile fiecăruia. Html-ul este superior Power Point-ul fiind primul program care a fa-
cilitat aplicaţiile on-line.

Soft-uri html pentru predarea gramaticii72

În legătură cu această problemă, rămîne întrebarea dacă instruirea asistată de compu-

ter este o metodă eficientă sau nu în predarea limbii şi literaturii române?, întrebare la

72
O prezentare a unui alt soft pentru predarea unor noţiuni de vocabular a fost făcută de noi în Didactica
limbii române, suport de curs, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2003, p. 149-158.

63
care sugerăm un posibil răspuns prin prezentarea unui soft html pentru limba română şi
care a fost construit de noi, împreună cu u grup de studenţi de la Facultatea de informa-
tică din Iaşi, pentru a răspunde acelei cerinţe din Curriculum universitar de didactica
limbii române de a furniza studenţilor competenţe privind posibilităţile de utilizare a
computerului în procesul de predare-învăţare73. Pe de altă parte, asociind ideea de opti-
mizare cu cea de eficienţă74, încercăm să justificăm mai profund adoptarea inovaţiei şi în
şcoli şi asaltul acestei imperativ din Curricula şcolare.

Concluzii la inovaţiile tehnologice

Din cele prezentate până aici, putem considera preocuparea majoră şi insistentă a
specialiştilor dintre ani ’64-’67 ca o primă etapă de început în privinţa tehnologizării
predării-învăţării, etapă care demonstrează, în primul rând, interesul pentru îmbunătăţi-
rea procesului de predare-învăţare, prin abordarea gramaticii, dintr-o perspectivă consi-
derată mai eficientă, aşa cum o arată măsurătorile efectuate de specialiştii menţionaţi, dar
şi într-un moment de sincronizare a învăţământului românesc, nu numai cu cel european,
ci şi cu cel mondial.
Abandonarea generalizării experimentului numit instruire porogramată, în ciuda
rezultatelor pozitive obţinute, a dus la:
– anularea creativităţii elevilor;
– cantitatea uriaşă de muncă pentru conceperea programelor;
– tehnicizarea duce la mecanicism;
ş.a.
Considerăm utilă consemnarea acestor limite ale noii „instruiri programate”, deoare-
ce ele pot fi un etalon comparativ pentru cei interesaţi în a găsi raţiunile prezenţei
computerului în şcoli, ca reprezentant al noului val de tehnicizare a învăţământului, feno-
men la care asistăm chiar acum.
Îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare însă a rămas acelaşi deziderat
provocator şi după 30 de ani, când asistăm la o nouă încercare de optimizare prin rapor-
tare la acelaşi ideal de tehnicizare a învăţării, etapă marcată şi de existenţa unor maşini
inteligente, cum sunt computerele. Acesta este al doilea moment de sincronism mondial.

73
Vezi lucrarea noastră, Didactica limbii române, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2005.
74
Conceptul de eficienţă, care este o mărime economică a fost împrumutat de pedagogie, regăsindu-se atât
în centrul metaterminologic al disciplinei cât şi ca al doilea termen în diverse concepte: profesor eficient, stra-
tegii eficiente, metode eficiente etc.
Credem că eficienţa poate fi bună descrisă prin mai mulţi parametri cantitativi şi calitativi:
ƒ timpul consumat, pentru construirea sau proiectarea instrumentului (T1), care trebuie să fie minim;
ƒ timpul consumat pentru aplicarea instrumentului (T2), de asemenea minim;
ƒ calitatea produsului material sau spiritual obţinut, care trebuie să fie superioară altor produse;
ƒ rezistenţa produsului în timp (long lasting learning);
ƒ capacitatea produsului obţinut de a se lăsa remodelat, adică de a se constitui în resursă pentru un alt
produs superior.

64
 Instruirea programată a fost primul pas către instruirea asistată de computer. Ceea ce
le leagă este ideea de „program”. Programul iniţial a fost un instrument de aşezare rigu-
roasă a cunoştinţelor, pe bază binară: adevăr-fals, şi la vedere, avînd hârtia ca suport.
Prezenţa profesorului, în general, nu este necesară. Programul computerului nu mai este
la vedere, este tot binar: adevăr-fals, dar computerul este în acelaşi timp scop şi vehicul
de cunoştinţe, este interactiv şi generează învăţarea prin descoperire, iar prezenţa profe-
sorului, în cadrul formal este necesară.
Noile tehnologii informaţionale vizează, cu siguranţă un element de inovare în socie-
tate cu efecte vizibile în educaţie.
Ca inovaţie educaţională in România, instruirea asistată de computer (IAC) se găseş-
te încă la jumătatea drumului dintre necesitate şi rezistenţă, iar interesul pentru utilizarea
computerului nu va fi prea curând pe deplin afirmat nici măcar în învăţământul univer-
sitar românesc. Instruirea asistată de computer readuce în discuţie problema instruirii
programate la lecţiile de gramatică75, deoarece gramatica este, în opinia autorului în-
scrisă între ştiinţele supuse unei mai mari axiomatizări şi unei mai mari modelări, fie pe
linia psihologiei comportamentale a lui Crowder76, fie pe linia programării liniare a lui
Skinner.
Actorii câmpului educaţional universitar, de atitudinea cărora depinde într-un procent
hotărâtor succesul sau eşecul inovaţiilor în învăţământ încă reacţionează în această
situaţie cu reticenţă (fapt subliniat de noi cu alt prilej, v. infra).
Acestui obstacol de „strategie” i se alătură în nenumărate situaţii particulare obstaco-
lul „fizic”, al dotării insuficiente, al lipsei de spaţii etc.; obstacolul „mental”, al asocierii
ideii de IAC cu disciplinele informatizabile; obstacolul „tehnic”, în sensul lipsei de
asistenţă tehnică şi chiar şi obstacolul „timp”.
Aceste fapte nu anulează, însă, credem, potenţele didactice extraordinare ale compu-
terului, chiar şi la o disciplină care ar putea apărea unora şi altora mai puţin adaptabilă
ideii de IAC, cum ar fi limba şi literatura română, dar intră în contradicţie cu abordarea
actuală a gramaticii axată pe părăsirea academismului cognitiv şi utilizarea limbii în ac-
ţiune (aşa-numita „abordare comunicativ-funcţională”, cf. Noului Curriculum Naţional).
Mai există apoi şi componenta noutatea terminologică, ca sursă a progresului didac-
ticii limbii române. Introducerea de termeni noi: unii deja iteraţi de către noi în expunere
„program”, „instruire programată”, dar şi „model” (după engl. „pattern”), tehnologie
experimentală. Aceşti termeni nu au rămas însă în limbajul de specialitate uzual, ideea
de „instruire programată”, deşi însemnând exerciţii structurate logic, ea nu acoperă

75
Ne referim la lucrarea Învăţarea programată (structurală) a gramaticii, EDP, Bucureşti, 1970 unde N.
Radu alătură conceptul instruirii programate de „abordarea cibernetică a procesului de învăţământ”, care ar fi
mai logic şi mai eficient în opinia autorului. Lucrarea este o reacţie de răspuns la „predarea tradiţională a gra-
maticii limbii române”, cărui îi opune „un nou sistem de organizare, disociat de cel tradiţional”, proiectat,
aplicat, rectificat şi validat prin cercetări experimentale făcute între anii 1965-1967. Densitatea materialului
exemplificativ şi observaţiile ample şi tehniciste, o fac însă mai puţin utilă practicienilor şcolii care ar fi prefe-
rat o sinteză mai clară şi mai uşor de înţeles şi aplicat.
76
Este vorba de secvenţe cu răspuns la alegere.

65
această realitate fiindcă ea nu e percepută unitar: nici un manual nu utilizează conceptul
atunci cînd propune o „baterie de exerciţii”, la sfârşitul unei lecţii sau chiar capitol şi
oricum libertatea profesorului de a-şi alege exerciţiile depinde de factorii diverşi.

Materialele didactice auxiliare şi rolul acestora

ca parte a curriculum-ului resurselor în etapa actuală
de dezvoltare a ştiinţei „Didactica limbii şi literaturii române”
CURENTUL SUBTERAN AL „EXCELENŢEI” SUBMINEAZĂ
REFORMA CONŢINUTURILOR LA LITERATURA ROMÂNĂ

Una din dimensiunile fundamentale ale schimbării numite Reformă a învăţământului

românesc este restructurarea conţinuturilor tuturor disciplinelor în general, în sensul
descărcării de gradul înalt de dificultate, al accesibilizării şi al aprofundării prin opţiona-
le a unor aspecte cu grad special de dificultate sau de interes şi a conţinuturilor discipli-
nei fundamentale a limbii şi literaturii române, în special. Aşa cum au recunoscut-o arti-
zanii reformei deja, prima etapă, consumată imediat după revoluţia din 1898, a fost
dezideologizarea programei de literatura română77, respectiv excluderea din manuale a
acelor texte care erau puternic impregnate cu noţiuni comuniste şi socialiste. A doua
etapă a fost una de fond şi a fost în mare parte reglementată de multele programe şcolare
care au fost emise de la declanşare reformei până acum. Este vorba de re-ordonarea
conţinuturilor (ordonate după principiul istoric) după principiul tematic; selectarea conţi-
nuturilor: de la texte exclusiv din „literatura frumoasă” la texte funcţionale şi texte lite-
rare, schimbarea accentului de pe predarea excesiv teoretizantă a gramaticii, la predarea
funcţională etc. Când s-a vorbit de re-modelare, conceptorii de curriculum au avut în ve-
dere restructurări sistemice corelate – în care toate elementele implicate să consoneze.
Profesorul de limba română ocupă în acest sistem re-modelat un loc important. Recu-
noscând imposibilitatea fizică şi în timp util a unei re-formări profesionale a întregului
corp profesoral românesc, Ministerul educaţiei a încurajat diversele organisme, guverna-
mentale şi neguvernamentale să se implice în acest proces. Gradul de implicare este
nelimitat şi modul de organizare a acestora a permis creativitate maximă. Modelele
iterate au fost scoţiene, franceze, englezeşti, exclusiv occidentale, iar programele au fost
manageriate de CEDU/Educaţia2000+, Soros, Consiliul Britanic, Euroed, CCD-uri etc.
Conştientizaţi de rolul lor în sistem, mai entropic şi mai deschis comunicativ, profesorii
înşişi au început să se „reformeze”. Impactul şi servitutea formării iniţiale şi continue
prin perfecţionări patronate de universitate s-a diluat, prestigiul metodicilor scrise de
specialişti, universitari ca lucrări de sinteză, canonice într-o oarecare măsură, foarte mică
de altfel78 de asemenea, încât universitatea nu s-a constituit într-o limită academică. Pe
de altă parte, cantitatea de informaţii pătrunsă prin traduceri nesemnate în nume propriu
de autori şi uneori fără indicarea surselor, făcute în colectiv şi „diseminate” în scopul

77
Vezi Alexandru Crişan, Reformă la firul ierbii, Ed. Humanitas Educaţional, [Bucureşti], [2003], passim.
78
Ultima metodică aprobată la nivel de minister a fost lucrarea din 1964 a Clarei Georgeta Chiosa, reedi-
tată cu diverse colaborări ulterior.

66
practic al susţinerii cu suport a stagiilor de formare a profesorilor în marea masă
didactică, aduce şi ea metodicile universitare în postura de a fi caduce, fiind receptate ca
purtătoare de informaţii revolute. Din autori de articole, publicate în Gazeta Învăţămân-
tului, Revista de Pedagogie şi în alte câteva reviste, postură unică între anii 1946-1998,
prin care cadrele didactice îşi ipostaziau experienţa directă la catedră, profesorii şi chiar
învăţătorii au început să devină ei înşişi autori de ample lucrări, pe care le-au lansat pe
piaţa avidă de informaţii ori de unde acestea ar fi venit. Acest lucru a schimbat major
statutul profesorilor în sistem. În contextul lansării oficiale şi a unui nou tip de axiologie
prin fişa postului şi alte documente colaterale, prin care profesorul este evaluat nu numai
ca practician la catedră, ci şi ca teoretician şi cercetător al fenomenului didactic, duce
personalitatea profesorului spre altă epistemă, calitatea de om de ştiinţă fiind probabil un
ultim bastion de cucerit. Acest fapt a creat cadrul propice unor manifestări la scenă des-
chisă a profesorului, care depăşeşte catedra pentru a participa la sesiuni de comunicări
ştiinţifice sau pentru a organiza el însuşi astfel de manifestări sau iese din tiparul
previzibil al perfecţionării competenţelor didactice prin grade didactice pentru a se
adresa perfecţionării exclusive a competenţelor ştiinţifice prin doctorat. Miza – gradaţiile
de merit, punerea la adăpost faţă de efectele restructurărilor prin descreştere demogra-
fică, ridicarea nivelului profesional şi ridicarea nivelului ştiinţific în predarea la clasă.
Profesorii propun în acest context, lucrări ample tip volum, abordări holistice, pe care le
denumesc „manuale”79, – care sunt de fapt manuale ale manualelor sau para-manuale –
„compendii”80 sau „instrumentare”81, ori conţin multiple subtitluri descriptive ale conţi-
nuturilor tratate care vizează în special punctele fierbinţi ale evaluărilor naţionale: capa-
citatea şi bacalaureatul, mai puţin accesul la facultate care a desfiinţat admiterea prin
examene. În afara faptului că aceste lucrări sunt şi o reacţie de răspuns la posibila crea-
tivitate prea mare a SNEE-ului care poate propune subiecte inedite, ele sunt şi lucrări
care atestă existenţa unui curent competitiv, un curent al „excelenţei” i-am putea spune,
în interiorul căruia profesorii-antrenori aruncă în ringul examenelor concurenţii-elevi,
pregătiţi special pentru a confirma valoarea antrenorului. Ce facem atunci cu noul curri-
culum naţional, cu prevederile acestuia şi cu dimensiunea fundamentală de care amin-
team la început privind descongestionarea cantităţii în favoarea asigurării calităţii, în alţi
termeni, puţin şi bun? Cele relatate până aici nu contravin reformei, ci putem spune sunt
chiar în spiritul ei. Privind însă la conţinuturile vehiculate în interiorul lucrărilor
observăm o altă dimensiune a ideii de excelenţă. Ne referim aici la o două lucrări desti-
nate pregătirii bacalaureatului, pe care le vom analiza comparativ. Este vorba de lucrarea
Limba şi literatura română. Concepte operaţionale. Teste pentru examenul Naţional de
bacalaureat, autori Florin Ioniţă, Gheorghe Lăzărescu, Adrian Săvoiu şi Florentina

79
Cf. Elena Boboc, Repere teoretice şi aplicative în interpretarea textului literar. Manual pregătitor gim-
naziu capacitate, Editura Petrodava, Iaşi, 2002; Maria Trandafir, Liliana Balan, Limba şi literatura română,
Manual auxiliar pentru examenul de bacalaureat, Editura Ana, Iaşi 2003,
80
Cf. Camelia Gavrilă, Mihaela Doboş, Compendiu de teorie şi critică literară. Repere pentru bacalau-
reat, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
81
cf. Elena Boboc, Concepte operaţionale. Limba şi literatura română. Terminologie literară explicată şi
exemplificată. Capacitatea. Bacalaureat. Facultate. Instrumentarul analizei textuale, Iaşi, Editura Petrodava, 2002.

67
Sâmihăian, între care recunoaştem şi artizanii reformei, lucrarea fiind tipică pentru tipul
dorit de viziune reformistă şi lucrarea Hermeneutică şi naratologie aplicată, Ed. Euro-
cart, Iaşi, 2003, din colecţia „Bacalaureatul reformei” autoare Emilia Boghin şi Lăcră-
mioara Vulpeş. Ambele lucrări îşi argumentează demersul de a propune lucrarea licee-
nilor prin cerinţele programei de bacalaureat. În lucrarea care corespunde viziunii ofi-
ciale avem un inventar de concepte de aproximativ o sută de termeni, între care sunt
iteraţi atât termeni cunoscuţi elevilor din perioada gimnazială, cum ar fi: enumeraţie,
comparaţie, episod, dramă, acţiune, epitet, metaforă, nuvelă, poezie, povestire, personaj,
rimă, tablou, titlu etc şi termeni care sunt predaţi în liceu, cum ar fi sens denotativ/
conotativ, oximoron, postmodernism, lirism subiectiv/obiectiv, secvenţă narativă/poetică
etc., iar impresia care se dă prin parcurgerea acestei liste şi aplicaţiilor conceptelor la
diverse opere este aceea a potenţării principiilor pedagogice de la cunoscut la necunos-
cut, de la simplu la complex, de la unitate la diversitate etc într-un continuum firesc al
cunoaşterii. Referindu-ne acum la a doua lucrare facem o primă observaţie în aceea că
vechea sintagmă a teoriei literare subiacentă vehiculării multor concepte iterate mai sus,
amalgamate discret cu elemente de poetica textului a fost sublimată în cele două concep-
te total noi pentru învăţământul liceal românesc – care nu le re-cunoaşte de altfel ca dis-
cipline de învăţământ în aria curriculară a ştiinţelor predate: hermeneutică şi naratologie.
Deşi autoarele clarifică elevilor sensurile termenilor, acest lucru nu e suficient pentru in-
staurarea lor ca discipline de drept ale liceului. Iată care sunt „conceptele operaţionale”
pe care le propun autoarele: dieceză, narator şi naratar, extradiegetic, intradiegetic,
homodiegetic, autodiegetic, omniscient, uniscient, colportor, secund, creditabil, expri-
mat, implicat, dramatizat, virtual, neimplicat, obiectiv, trădat, interesat; funcţiile perso-
najelor sunt de acţiune, de interpretare, opţionale, de reprezentare, completate după V.I.
Propp cu toate cele 31 de funcţii teoretizate de acesta (cf. pag 19-209, apoi se vorbeşte
de triplicare, climax, autoclimax, personaj protagonist şi antagonist, plat, rotund,
bidimensional, tridimensional, reflector, dedublat, persoană şi personna, raisonneur şi
alter ego, temă, remă, ramă, tramă, de holomorfism, hipotext, hipertext şi paratextua-
litate, de contratitlu, de motivarea operei de artă, compoziţională, anticipativă, realistă,
estetică, de motivul indumentului, de cronotop, interfaţă, acronie, soteriologie, topos,
exitus ş. a. Autorii citaţi pentru a susţine cu argumentul autorităţii şi prestigiului cele sus-
ţinute, justificîndu-se indirect gradul înalt de conceptualizare sunt: W.C. Booth, Rousset,
Starobinski, Proust, W. Kayser, Stanzel, R. Barthes, Joop Sintwelt, V.I. Propp, Antti
Aarne, M. Butor. G. Genette, N. Manolescu, Northrop Frye, Norman Friedmann, Boris
Tomaszewski, I.M. Lotman, M. Bahtin, V. Şklovski, G. Durrant, Roger Caillos, U. Eco
ş.a. Lucrarea s-a vândut în aproape 50.000 de exemplare în toată România. Continuum-ul
firesc al gimnazialului evoluat în rafinări mai puţin spectaculoase în liceal, propus şi
păstrat de lucrarea anterioară este rupt aproape total aici şi reinstaurat pe baze extrem de
noi. Fără a da o soluţie privitoare la ceea ce se întâmplă în învăţământul preuniversi-
tar/liceal din perspectiva legitimă sau nu a pregătirii bacalaureatului şi dacă este bine sau
nu, preferăm să semnalăm doar implicaţiile posibile ale unei astfel de abordări, legitime
în contextul libertăţii absolute a profesorilor de a vehicula atâtea concepte şi atât de
sofisticate câte îi permite nivelul clasei la care predă.

68
 • Observăm mai întâi o exacerbare a excelenţei care surmontează chiar nivelul uni-
versitar, conceptele în cauză suntem convinşi că au fost asimilate de autoare la
cursurile de literatură universală şi comparată a universităţii absolvite şi trans-
ferate cu firesc altruism spre iluminarea elevilor şi dezmărginirea graniţelor spre
nivelul preuniversitar.
• Legat direct de aceasta, credem că propagarea acestei practici la nivel preuniver-
sitar inculcă ideea că şi la liceu se poate preda ca la universitate, chiar dacă nu toţi
elevii cărora li se predă au deprinderi de bună practică de exprimare în scris şi
oral în limba maternă şi capacitatea de a înţelege, internaliza şi vehicula concep-
tele de mai sus (cf. curbei lui Gauss). O înţelegere aproximativă de către elevi a
acestor concepte nu este o soluţie acceptabilă.
• Pe de altă parte prezenţa în amfiteatre a tot mai mulţi studenţi cu varii pregătiri
din liceu nu ne dau certitudinea că această exacerbare a excelenţei chiar aduce în
băncile universităţilor rafinaţi mânuitori ai aparatului hermeneuticii literare, capa-
bili să atingă şi să producă şi mai rafinate supraconceptualizări terminologice.
• Lectura unor lucrări redactate de elevi la examenul de bacalaureat care chiar vehi-
culează aceste concepte de către membrii comisiei de evaluare a lucrărilor de
bacalaureat pot stârni reacţii contradictorii: unii profesori vor fi impresionaţi de
„aticismul” limbii elevilor şi vor supraevalua lucrările, fapt dorit de profesorii
propunători ai practicii, alţii se vor prevala de limitele programei şi nu vor puncta
sau chiar vor penaliza candidaţii, în virtutea acestei prerogative, spre frustrarea
profesorilor şi elevilor „nedreptăţiţi”.
• Condamnând cu vehemenţă acest curent subteran al excelenţei ar însemna, se
pare să te opui însuşi progresului, mersului înainte al societăţii care se ştie virtual
totdeauna are un eşalon de avangardă. Asistând şi căutând să te conformezi aces-
tuia înseamnă să-l legitimezi şi să fii de acord cu această competiţie şi provocare
totodată, în care în mod progresist doreşti să te înscrii. Orice alegere ai face ca
profesor de limba şi literatura română sau chiar dacă nu faci nici o alegere tot eşti
implicat în această problemă a „excelenţei” pentru că o dată produsă ea vizează
pe toţi actorii actului didactic din interiorul disciplinei.
• O ultimă remarcă vizează reflexia supra faptului că în căutarea noului, vechile
analize literare, rafinate până la transformarea lor în comentarii literare au primit
o nouă re-rafinare devenind hermeneutică şi naratologie. Chestiunea este numai
de nuanţă şi ridică la orizont problema noilor provocări ale disciplinei din
perspectiva „excelenţei”, provocări care trebuie mereu să primească evident alte
şi alte soluţii originale şi superioare celor oferite mai sus, pentru a răspunde
cerinţelor de excelenţă presupuse ale societăţii.
Încheiem aici demersul nostru, care este unul signaletic, fără a oferi soluţii unei pro-
bleme care poate evolua atât de subtil, încât să producă sau nu efecte vizibile în viitor.

69
 EVOLUTIA CONCEPTULUI DE „PROIECTARE”
ÎN
DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

I. PROIECTAREA PE UNITĂŢI
DE ÎNVĂŢARE

Redimensionarea semantică a termenului metodică – resimţit ca restrictiv – în cel de

didactică – apreciat ca propriu chiar şi pentru metodicile disciplinelor – petrecută in ulti-
mul timp în ştiinţa românească, a focalizat atenţia specialiştilor şi la fazele premergă-
toare realizării curriculare, dintre care – şi proiectarea didactică alături de documenta-
rea, selectarea conţinuturilor, transpoziţia didactică, ordonarea calitativă şi cantitativă
a conţinuturilor – care fac parte constitutivă din aceasta. Proiectarea didactică, pe care
noi o înţelegem ca anticipare a realizării actului didactic în toate componentele lui82, este
descriptibilă ca realitate statică sumativă, prin aceea că este o proiectare globală ce con-
ţine proiectări secvenţiale, punctuale, de proces, fiind suma unor produse, precum plani-
ficările anuală, semestrială, pe unităţi de învăţare, de lecţii, de secvenţe didactice83 etc.
Până la a conţine şi problematica proiectării unităţilor de învăţare, aspect definitoriu al
timpului educaţional românesc actual, în didactica limbii şi literaturii române, s-a înre-
gistrat o evoluţie a conceptului de proiectare în literatura română de specialitate. Pentru
o mai bună înţelegere a punctului nostru de vedere, considerăm utilă o abordare în studii
distincte a cestei probleme, mai întâi o abordare diacronică (istorică) a problemei pro-
iectării didactice în ştiinţa didactica limbii şi literaturii române, (pentru care vom utiliza
mai departe acronimul DLLR), din perspectivă sincronică, eventual şi comparativ-
intersistemică. Ambele studii vor evidenţia mai bine valoarea didactică a conceptului de
proiectare şi limitele lui conceptuale în Didactica limbii şi literaturii române.

82
O definiţie convenabilă găsim la Constanţa Bărboi: „un ansamblu de proceduri raţionale care unesc într-
un tot coerent cerinţele, resursele, strategiile şi rezultatele acţiunii didactice” (1983: 22).
83
În sistemul curriculum-ului, sistemul proiectării, în opinia noastră, se bazează pe relaţia: curriculum, –
secvenţă didactică, unde curriculum este cea mai mare unitatea didactică, macroconceptul, iar secvenţa didac-
tică este cea mai mică unitate didactică dotată cu înţeles sau semnificaţie educaţională, unitate de bază sau fun-
damentală, respectiv microconceptul.

70
 II. PERSPECTIVA DIACRONICĂ

Câteva sunt problemele conexe, care sunt presupuse de o analiză diacronică despre
proiectare de-a lungul evoluţiei ştiinţei Didactica limbii şi literaturii române. Când spu-
nem diacronică ne referim la toate didacticile limbii şi literaturii române de la prima lu-
crare apărută şi până în momentul de faţă, analiză care nu s-a mai făcut în literatura de
specialitate. Vom urmări atestarea termenului în literatura de specialitate, metalimbajul
complementar ori subiacent şi evoluţia conceptului, dimensiuni pe care le vom studia
evolutiv la nivelul DLLR în cele ce urmează.

Atestarea termenului. Metalimbajul subiacent.

Evoluţia conceptului

În etapa primelor didactici ale limbii şi literaturii române, cele ale lui Paul I. Papa-
dopol (1925) şi Florea Ilioasa (1936), problematica proiectării nu era o problemă care
ţinea direct de didactica limbii şi literaturii române, iar termenul de proiectare nu este
folosit Problema proiectării este însă subsumată celei de manual şi programă şcolară84 şi

84
Informaţii şi opinii privitoare la programa analitică în vigoare la acea dată se găsesc passim în lucrarea
lui Papadopol, şi toate liniile de discuţie au ca punct de plecare prevederile acesteia, dar nu avem o prezentare
clară a acesteia, în contextul metodicii sale funcţionând premisa că toţi oamenii şcolii, de la 1925, cunosc
programa analitică. Vorbind astăzi despre această programă, una din multele emise de-a lungul timpului, nu
putem decât să observăm că va trebui, printr-un efort de sinteză să reconstituim caracteristicile acestei pro-
grame, dar cunoaşterea ei va rămâne fragmentară şi indirectă. Iată, de exemplu, atunci când autorul vorbeşte de
„exerciţiile de cetire şcolară şi extraşcolară”, consideră că cea extraşcolară trebuie strâns legată de cea şcolară
„prin autori: Odobescu, Ispirescu, Neculce, Frâncu şi Candrea, S.Fl. Marian, Al. Donici, Bolintineanu, prin
cantitate, prin conţinut şi prin genuri şi specii: legende, basme, mituri şi tradiţii, schiţe, fabule, poezii lirice,
eroice” (Papadopol, 1925: 30). Avem aici un tablou generic, dar incomplet bănuim, al principalilor autori şi
teme studiate în învăţământul secundar. Atunci când vorbeşte de Dizertaţii (Papadopol, 1925: 53-54), vorbeşte
de numărul de ore insuficient, doar 65 de ore de română (pe an?), şi chiar de o reducere a „efectivului orelor de
limba română (de la 24 la 19 pentru liceu şi de la 13 la 11 pentru gimnaziu)”, tocmai în momentul în care
„noua noastră situaţiune politică ne-ar fi cerut o sporire a lor” (Papadopol, 1925: 63), astfel că – spune Papa-
dopol – la clasa a IV-a se renunţă la morfologie, la clasa a V-a nu se mai fac „genul istoric” şi „ştiinţele natu-
rale”, la clasa a VI-a se face „genul retoric pe jumătate”, la clasa a VII-a, materia se opreşte la M. Eminescu,
iar la clasa a VIII-a, literatura modernă, pe care Papadopol o găseşte interesantă, nu se poate preda. Spre deo-
sebire de Papadopol, Fl. Ilioasa îşi începe expunerea chiar cu „prezentarea materiei prevăzute în programa ana-
litică”- este vorba de cea din 1934-1935, aşa cum aflăm în nota de subsol –, programă prezentată ad litteram,
de fapt, şi la sfârşitul lucrării. Materia este structurată pe următoarele „subîmpărţiri”. „a) citire, b) exerciţii de
vorbire; c) cunoştinţe de gramatică şi limbă; d) Teoria literară; e) Istoria literaturii şi f) Compuneri” (Fl. Ilioasa,
1939: 9). Toate aceste compartimente ale disciplinei sunt discutate ca producând efecte sau competenţe la
nivelul elevului, aşa cum vom vedea imediat mai jos. Această programă este considerată minimală de Fl.
Ilioasa, întrucât, afirmă aceasta nu conţine şi repartiţia materiei pe ore, ca în programele anterioare. Afirmaţia
este importantă, în contextul în care, spune autorul, împărţirea materiei pe ore dă posibilitatea profesorului de a
ţine seamă de „toate condiţiile speciale în care îşi va face învăţămîntul limbii române” (Fl. Ilioasa, 1939: 12).
Pentru a aprecia mai bine actualitatea chestiunilor de didactică încă de la acea data, , actualitate dată de pereni-
tatea ideilor, continuitatea lor până astăzi, cităm şi următoarele idei notate de Papadopol, la 1923, când se pu-
nea problema unei reforme, idei preluate de către acesta din lucrările vremii, (cf. şi G.C. Antonescu, Din pro-
blemele pedagogiei moderne, Bucureşti, 1923, p. 253). Papadopol reţine trei idei fundamentale privind

71
deşi găsim sintagma „repartizarea materiei pe clase” (corespondent tehnic pentru ceea ce
am numi noi acum ordonarea calitativă şi cantitativă a conţinuturilor), ea nu este rele-
vantă pentru că nu există şi discuţii teoretice specifice acestui element de proiectare.
Aceste informaţii, deşi insuficiente pentru a iniţia o analiză pertinentă a conceptului de
proiectare pentru perioada despre care vorbim, ne permit totuşi să observăm că ideea de
proiectare curriculară, ca activitate didactică anterioară, primară, este subsumată celei
de realizare curriculară, ca activitate didactică secundă sau derivată, manualul şi pro-
grama şcolară85 fiind urmărite pas cu pas în desfăşurarea succesivă a lecţiilor. Concluzii
la prima etapă: Manualul şi programa86 sunt, pentru această perioadă, termeni tehnici
substituenţi ai conceptului de proiectare, încă neutilizat, respectiv neatestat.
Etapa a II-a, intermediară, a didacticilor cu influenţe ideologice socialiste (pe care
o situăm între anii 1948-1990), debutează cu lucrări colective, editate de instituţiile educa-
ţionale naţionale, apărând ulterior şi lucrări de autor. Evaluând design-ul corelaţiilor dintre
concepte, aşa cum este el surprins în sumarele metodicilor, dar şi în dezvoltările de
conţinut, observăm că în lucrările colective87 nu există o tratare directă a problematicii

programele şcolare: 1. simplificarea („renunţarea la detalii de erudiţie care nu-şi au loc în învăţământul secun-
dar”); 2 armonizarea („legături între ideile cuprinse în obiectul de studiu ce predăm şi ideile dobândite de elevi
la celelalte materii ajutând „realizarea concentrării”); 3. acomodarea (cf. şi G. Liteanu, „înlocuirea unor autori
„fără raporturi cu istoriea şi cultura noastră” cu alţii într-o măsură oarecare locali, cum ar fi Plinius, care „ne-a
păstrat corespondenţa cu împăratul Traian,” (Papadopol, 1925: 24-25).
85
Nivele teoretizate de (L. D’Hainaut, 1981: 84), după cum urează: 1. Nivelul politic. După ce se determi-
nă o politica educaţională, aceasta fixează idealul, finalităţile educaţiei, beneficiarii, resursele globale necesare
pentru realizarea acţiunii educative, precum şi, credem noi, priorităţile şi suportul legislativ. Factorii decizio-
nali deşi ar trebui să fie specialiştii în curriculum, D’Hainaut îi indică pe „responsabili politici pe plan naţional,
regional sau local”; dar nu exclude o consultare largă în interiorul grupului implicat (studenţi, profesori, părinţi
ai elevilor, patroni etc.). „Produsele activităţii la nivel politic sînt declaraţiile de intenţie, luările de poziţii care
exprimă convingeri şi alegeri de valori; sînt de asemenea legi, dispoziţii decizii care precizează opţiuni funda-
mentale ce definesc priorităţi” (idem: 86). 2. Nivelul intermediar (nivel de gestiune sau de administraţie) a
acestei politici reprezintă o detaliere a acestei politici, valorificată, aşa cum reiese din descrierile de detaliu date
de D’Hainaut, credem, într-un curriculum naţional, cadru de referinţă, unde se înregistrează ariile curriculare şi
disciplinele subiacente; standardele de performanţă; modalităţile generale de realizare a acestor repere; resur-
sele de timp („orarul-grilă”). Factorii umani implicaţi sunt reprezentanţii ministerelor, specialişti şi experţi.
Ambele aceste nivele constituie „pedagogia majoră”, în opinia noastră. 3. Terenul acţiunii (nivel „tehnic sau
pedagogic”). La acest nivel se operaţionalizează obiectivele, se alege metodologia de predare, parcursurile sau
„itinerarele actului de învăţare”, în expresia lui D’Hainaut. Nivelul realizării revine autorilor de programe,
manuale, ghiduri metodologice Aceasta componentă reprezintă nivelul pedagogiei minore, în opinia noastră.
86
Raportând această constatare la nivelele proiectării curriculare, instrument teoretic absolut necesar în
aprecierea rolului profesorului vs. proiectarea curriculară, observăm că proiectarea se subscrie nivelului 2 şi 3,
cel de gestiune sau de administraţie şi cel tehnic sau pedagogic (cf. L. D’Hainaut, 1981: 84).
87
Ministerul Învăţământului Public, Metodica predării literaturii române în clasele V-XI, Bucureşti, 1950;
Metodica predării limbii române în clasele V-VII, 1955; Dezvoltarea exprimării orale şi scrise a elevilor la
lecţiile de LL română în clasele V-X, 1956; Îndrumări metodice pentru lecţiile de compunere la clasele V-VII,
1958, Bucureşti; Ministerul Învăţămîntului, Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Metodica predării limbii române
în şcoala generală de 8 ani, sub redacţia prof. dr. Stanciu Stoian, prof. dr. Ion Berca, conf. univ. Clara
Georgeta Chiosa Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964. *** Probleme de metodică, 1958; Chiosa
Clara Georgeta, Metodica predării limbii şi literaturii române, ESDP, Bucureşti, 1961 (M.I.C. Universitatea
„C.I. Parhon”, Facultatea de filologie).

72
proiectării didactice, observaţie valabilă şi pentru multe lucrări de autor. Dacă în prima
etapă, termenii substituenţi ai noţiunii de proiectare erau produsele înseşi ale unei pro-
iectări didactice, ne referim la programa şi manual, acest lucru rămâne valabil şi pentru
această perioadă, cel puţin în mod cert până la jumătatea ei, dar şi pentru unii autori din
cealaltă jumătate (Cecilia Caroni, 1967; Constantin Parfene, 1977; Ştefania Popescu,
1978 şi 1980, Valeriu Neştian 1982 ş.a.). Semnalăm passim însă elevarea unei teorii
despre proiectarea lecţiei, această unitate didactică temporală fundamentală, utilizându-
se termenul mai întâi termenii corelaţi lecţia, momentele lecţiei (Caroni, 1967: 174), şi
mai apoi termenul care va fi păstrat până astăzi, plan de lecţie (Gh. Pîrnuţă, 1971: 179).
În interiorul acestui arc terminologic: programă/manual-lecţie/plan de lecţie, găsim tot
în jurul anilor 1971-1973 şi 1980, în lucrările lui Gh. Pîrnuţă (1971: 160-161), I.D.
Lăudat (1973: 21-23) şi sintagmele planificare calendaristică/planificare a materiei, dar
şi sintagma generică organizarea procesului de învăţământ (Pavel Apostol/Al. Bojin,
1980: 14). În lucrările citate, sunt oferite pentru prima dată informaţii privind elementele
de proiectare a unei planificări calendaristice, relaţia dintre aceste elemente şi rubricile
aferente88. Găsim în aceeaşi unitate temporală de evoluţie, utilizat întâmplător, deci fără
o teorie care să justifice prima atestare într-o didactică a termenului, pe care îl
considerăm tehnic, verbul să proiecteze, întrebuinţat fără o intensiune ştiinţifică precisă,
de către V. Goia (1982: 39)89, deşi termenul tehnic proiectare didactică, este propus de
R.M. Gagne (şi J.L. Briggs) încă din 1975, (1977), care-l considera(u) o cale simplă de
corelare a conţinuturilor ştiinţifice.
Tabloul paradigmatic al evoluţiei terminologiei de specialitate privitoare la proiecta-
rea didactică, aşa cum a fost prezentat până aici, apare relativ sărac specialistului, deoa-
rece doar în două dintre lucrările publicate în această perioadă există secţiuni distincte
alocate tratării problematicii unităţilor de predare-învăţare şi proiectării didactice, dar
fapt pozitiv, – şi aici anticipăm – ele sunt extrem de bine surprinse şi dintr-o perspectivă
modernă sau actuală, cum am numi-o noi acum. Ne vom ocupa, pe larg în ceea ce
urmează de acestea.
Pentru început semnalăm consemnarea teoriei privind unităţile de predare-învăţare,
(UPI), într-o lucrare de didactica limbii şi literaturii române90. Pavel Apostol, cunoscător
al teoriilor educaţionale din anii 1960-70 de psihologia instruirii, lucrări al căror impact
extrem de pozitiv era în plină dezvoltare în alte ţări91. Plecând de la considerentul că
„unul din rezultatele cele mai remarcabile ale psihologiei instruirii este elaborarea con-
ceptului de unităţi de predare-învăţare (teaching learning-units)” (1980: 8), se arată că
premisa teoretizării acestui concept stă în afirmaţia că planul de învăţământ şi programul

88
Din motive de comparaţie şi de stabilire a elementelor de continuitate sau caduce în ceea ce priveşte pla-
nificarea calendaristică, redăm cele două abordări, ale lui Gh. Pîrnuţă şi I.D. Lăudat, în lucrările citate, în sec-
ţiunea acestei lucrări numită Anexe.
89
În lucrarea publicată sub coordonarea lui Valeriu Neştian, 1982.
90
Pavel Apostol, 1980: 14, în lucrarea colectivă coordonată de Bojin.
91
Ne referim la lucrările de R.M. Gagne, R.F. Mager axate pe speciile învăţării şi operaţionalizarea obiec-
tivelor etc.

73
de studiu nu trebuie să fie axate doar pe atomismul disciplinar, eventual ordonat liniar, ci
şi pe „materii alternative” (C.J. Flanangan, 116), concepute în funcţie de nevoile de învă-
ţare ale beneficiarilor. Rezultatul proiectului de cercetare derulat pentru concretizarea
premisei afirmate a fost un PLAN – Programm for Learning în Accordance with Needs,
în care materia de învăţat selectată a fi învăţată în cei 12 ani de şcoală de către un elev a
fost împărţită în 5000 de „unităţi de predare-învăţare” UPI, cu o durată de 2 săptămâni
fiecare, dintre care un elev, pentru a absolvi şcoala, trebuia să parcurgă aproape ¼ din
acestea, respectiv 1200 de UPI. Pentru a înţelege cum erau concepute iniţial aceste UPI,
ni se precizează că ele nu conţineau exclusiv cunoştinţe ştiinţifice, ci şi alte activităţi de
tip atelier, productive, de tip obştesc, de tip social-politic, („political engagement”), de
tip leisure [cf. fr. loisir – timp liber, n.n. M.S.]. Scopul sincretic al UPI era de a pune în
faţa elevilor „sarcina de a se desprinde să facă alegeri şi să ia decizii „realiste”, şi totoda-
tă să-şi dezvolte aptitudinile corespunzătoare, luând în mâinile lor realizarea întregului
proces.” (P. Apostol, 1980: 8). „În aceasta constă – afirmă autorul – şi formarea respon-
sabilităţii personale” (P. Apostol, idem). Observăm că scopul acesta, descris din perspec-
tiva elevului se întâlneşte la jumătatea drumului cu scopul societăţii beneficiare a educa-
ţiei individului, din perspectiva oricărei societăţi, credem, fie ea de tip capitalist, fie de
tip socialist, distanţându-ne de opinia critică formulată de autor faţă de pretinsa superio-
ritate a scopului socialist faţă de cel capitalist. Pe această linie, Pavel Apostol, simte ne-
voia unei diferenţieri, pe axa pozitiv-negativ, între scopul educaţional al capitalismului şi
cel al socialismului, plecând de la afirmaţiile lui D.S. Bushnel, care descrie scopul edu-
caţional astfel: „dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor de învăţare împreună cu aceea a
capacităţilor şi aptitudinilor pentru a intra într-o profesiune (entry-level job skills), care îl
califică pe elev pentru muncă; pregătirea tinerilor noştri pentru rolul de cetăţean într-o
economie foarte complexă a liberei întreprinderi. (1968: 48). Pavel Apostol comentează
„noi am dori ca ei să îndeplinească acest rol cu succes, […] noi am dori ca ei să devină
eficienţi nu numai în calitate de cetăţeni, ci şi ca salariaţi şi părinţi […] să le transmitem
aptitudinile de a comunica în mod eficace, de a prelua răspunderea de a-şi îndeplini
munca potrivit obligaţiilor şi de a se acomoda unui cadru organizatoric dinainte dat. De
aceea, ne ocupăm cu ceea ce s-ar putea numi autorealizarea (self-fulfillment) sau auto-
înţelegerea (self-understanding) elevului, cu ceea ce îi permite să-şi dezvolte o personali-
tate bine integrată” (P. Apostol, 1980: 8). Cum am afirmat deja, diferenţierile sunt pur
speculative, chiar demagogice şi evident fără bază ştiinţifică, în opinia noastră şi pleacă
din dorinţa de a recomanda idealul educaţional românesc ca fiind superior celui american
sau capitalist .
Teoretizarea unităţii de predare învăţare fiind o noutate conceptuală importantă, re-
dăm mai jos şi informaţiile de amănunt privind descrierea structurală a unei UPI

DESCRIEREA STRUCTURALĂ A UNEI UPI (P. Apostol, 1980: 8)

- formularea scrisă a scopurilor instruirii

(în termeni de obiective ale instruirii)

74
 - formularea scrisă a normelor de performanţă
(cu textele corespunzătoare)
- formularea de indicaţii de realizare
(aceste guides – linii directoare, sintetizează scopurile respectivei UPI)
- indicarea materialului didactic adecvat
- prezenţa unui îndreptar cu ajutorul căruia elevul poate stabili singur dacă a reuşit
să înveţe conţinuturile aferente UPI
- testarea
(axată pe discuţia profesor-elev, din perspectiva performanţei şi a oportunităţilor de a trece la UPI următoare)

Implicaţiile acestei teorii se regăsesc şi în reconsiderarea planului de învăţământ,

care nu mai trebuie să fie „o simplă programare datată a succesiunii lecţiilor, cu preciza-
rea temelor şi foarte rar şi a altor componente ale procesului instructiv” (P. Apostol,
1980: 13), ci această planificare trebuie să cuprindă:
„1. „«Materia» divizată în «teme» (lecţii sau grupe de lecţii) să fie pusă în legătură cu
lista corespunzătoare de scopuri educative (ideologic-normative) şi scopuri in-
structive (de capacităţi de învăţare şi, mai ales ce comportamente urmează a fi
formate şi dezvoltate).
2. Cum aceste scopuri educative şi instructive nu pot fi atinse printr-o anumită
lecţie, ci de ansambluri mai mari, «materia» să fie divizată în funcţie de criterii
ştiinţifice (de specialitate) în unităţi de predare-învăţare (UPI).
3. Fiecărei UPI să i se asocieze anumite obiective ce rezultă din scopurile educative
şi instructive respective.
4. Să se întocmească, pentru fiecare din obiective, lista de operaţii şi «iniţieri» (în
sensul arătat mai înainte, adică de «stimuli» pedagogici şi psihologici) ce urmează
a fi folosite
5. Să se dateze nu numai tema sau lecţia, ci şi data probabilă cînd se poate testa
însuşirea comportamentului planificat.
6. Să se planifice analiza cauzelor ce duc la realizarea sau nerealizarea obiectivelor
de mai sus şi să îmbunătăţească, în consecinţă, planificarea iniţială.
7. Să se planifice, aşadar, nu numai «predarea» de către profesori, ci şi învăţarea
de către elevi, în funcţie de criteriile enunţate la punctele 1-5.” (P. Apostol,
1980: 14).

Observând multiplele dimensiuni, evidente sau discrete, de care ar trebui să ţină cont
un profesor, în procesul anticipării actului didactic, respectiv al proiectării, suntem sur-
prinşi să aflăm că totuşi „acest program minimal nu se ridică la nivelul proiectării tehno-
logice riguroase”92. Avantajele însă, chiar în aceste condiţii „imperfecte”, ar fi în opinia
aceluiaşi autor, următoarele:

92
Pentru a înţelege mai bine această observaţie, consemnăm faptul că ştiinţele educaţiei au fost subjugate
de performanţele industriale ale maşinilor, mostre de inginerie genială şi de rigoare fluxurilor tehnologice care

75
 „a) o structurare mai logică, dar şi mai eficientă, sub raport didactic, a „materiei”;
b) urmărirea (controlul şi îmbunătăţirea) multidimensională a procesului instructiv
pe diferite nivele: planificarea tematică, planificarea rezultatelor, planificarea fo-
losirii metodelor şi tehnicilor didactice, planificarea testării rezultatelor, corec-
tarea continuă a planificării în funcţie de rezultatele testate;
c) legarea complexului „predare-învăţare” de scopuri explicit formulate (inclusiv
obiectivele în care acestea se descompun analitic) şi de comportamente (acţiuni,
deprinderi de a acţiona etc.) practic verificabile.” (P. Apostol, 1980: 14).

Constatând însuşi existenţa unor serioase limite impuse de resurse, autorul opune
aceste limite, avantajelor date de direcţiile novatoare de dezvoltare şi fundamentare a în-
văţământului românesc bazate pe adecvarea acestor UPI la scopul educaţional naţional
cf.: „Cu toate acestea, metodologia UPI merită toată atenţia, în special la noi, datorită
caracterului său modular, care corespunde cerinţelor structurii modulare (comasate) a or-
ganizării practicii productive în învăţământul românesc. În acelaşi timp, sistemul UPI
creează condiţii pentru rezolvarea problemei de a îmbina o structură de învăţământ unică
şi simplă, cu o varietate mare de specializări, întrucît prin alegerea unei mulţimi sau a al-
teia de UPI se asigură, fără crearea unor unităţi de învăţământ distincte (cu personal co-
respunzător), posibilitatea unor calificări diferenţiatoare ale forţei de muncă” (1980:8).
Pavel Apostol observă ulterior însă şi că „pînă la studierea multilaterală a perspecti-
velor create prin acest sistem, în activitatea didactică actuală poate fi reţinută ideea orga-
nizării procesului de învăţământ, la diferite discipline, pe UPI”.
Din această achiziţie importantă a educaţiei mondiale, didactica disciplinei limba şi
literatura română nu reţine însă pentru etapa despre care vorbim decât câteva elemente
de suprafaţă: cf. „formularea scrisă a scopurilor instruirii (în termeni de obiective ale
instruirii, v. supra), şi nu dezvoltă teoria unităţilor de predare învăţare, fapt ce favorizea-
ză credem o evoluţie sincronizată doar la nivel superficial cu noile teorii educaţionale93.
Constanţa Bărboi (1983), este coordonatoarea unei lucrări de sinteză şi de amplă
colaborare94, care încearcă să acomodeze acquis-ul ştiinţific al didacticii generale la
realitatea intrinsecă a didacticii speciale a limbii şi literaturii române. Capitolele lucrării
sunt, de aceea, concepute şi dezvoltate după următoarea structură: fundamentele teore-

îmbinau perfect până la detaliile discrete operaţiilor maşinilor, încât pe baza metaforei că mintea umană poate
fi şi ea programată şi disciplinată încât să execute operaţii perfecte, s-a substituit idealului umanist al educaţiei
prin valorile clasice, idealul tehnicist al perfecţiunii umane. Era pentru prima dată în istoria ştiinţelor educaţiei
când omul îşi dorea ca prin educaţie să atingă performanţele tehnice ale unei maşini. (cf. şi Goleman, …), de
unde şi sintagma „proiectarea tehnologiei didactice”.
93
Acest lucru este conştientizat şi de Pavel Apostol care afirmă: „Aplicarea sistemului UPI pe scara siste-
melor naţionale de învăţământ nu poate fi realizată, deocamdată, datorită stadiului incipient al programării con-
ţinutului diferitelor materii de învăţământ, datorită decalajelor existente în dotarea tehnică, precum şi datorită
lipsei de pregătire adecvată în domeniul metodologiei şi tehnologiei didactice a majorităţii cadrelor formate în
universităţi şi alte institute de învăţământ superior dominate încă, în această privinţă de concepţii învechite”
(1980:8).
94
După precizările autoarei sunt incluse aici cca 60 de colaborări.

76
tice de didactică generală urmate de aplicaţii şi implicaţii la nivelul didacticii limbii şi
literaturii române. Uneori spaţiul acordat fundamentelor generale excedă celui afectat
aplicaţiilor în didactica specială, raportul fiind defavorabil dezvoltării disciplinei DLLR
(cf. cap I., II., III etc). Suplinirea acestei abordări în plan teoretic se face prin alocarea a
două mari capitole, VII şi VIII, (care acoperă 152 de pagini din cele 397 ale lucrării),
exclusiv modelelor de proiecte didactice aplicate la opere literare studiate în liceu. În
această lucrare, potrivit abordării descrise, proiectării didactice îi sunt alocate mai multe
spaţii în diverse capitole, legate de „predarea şi învăţarea limbii şi literaturii din perspec-
tiva psihopedagogiei moderne” (cap. I); „finalităţile şi obiective ale instruirii şi educării
la limba şi literatură română” (cap. II); „reuşita şcolară şi planificarea activităţii” (cap. V).
Pe linia teoriilor lui R.M. Gagne şi L.J. Briggs, se iterează „etapele proiectării curri-
culare” din noua perspectivă a întîietăţii obiectivelor asupra conţinuturilor, cf.:

„1. ce voi face?-------------------------------I. trebuie să precizez obiectivele educaţionale urmărite95

2. cu ce voi face?---------------------------II. Trebuie să analizeze resursele educaţionale disponibile
3. cum voi face?-------------------- ------III. Trebuie să elaborez strategiile didactice potrivite
4. cum voi şti dacă ceea
ce am făcut este bine făcut?----------IV. Trebuie să evaluez eficienţa activităţii desfăşurate.”
Cf. Fig. 3. Etapele proiectării didactice (după I. Negreţ, coord. Bărboi, 1980: 23).

Proiectarea pe baza conţinuturilor este o abordare deja considerată depăşită, pentru că

nu mai corespundea noului „mod pragmatic de a pune şi rezolva problema instruirii
eficiente”96 (I. Negreţ, 1980: 23), de aceea se recomandă proiectarea centrată pe obiecti-
ve, iar structura obiectivelor educaţionale ale disciplinei limba şi literatura română este
reprezentată astfel:

II. Finalităţile educaţiei

IIII. Obiectivele specifice

IIIIII. Obiectivele operaţionale

Fig. 1. Ierarhia obiectivelor educaţionale (după I. Negreţ, 1980: 25)

95
la întrebarea „ce voi face?”, profesorii se pot gândi ca răspuns al selectarea conţinuturilor, mai propriu ar
fi deci „în ce scop voi face?”.
96
Întrebarea de ce proiectarea pe obiective este mai pragmatică, decât cea bazată pe conţinuturi îşi găseşte
răspunsul în postulatul „lucrul bine făcut este rezultatul unui proiect bine gândit” (I. Negreţ, 1980: 23). Semna-
lăm şi faptul că o dată cu teoria proiectării didactice este reîntărită, în lucrarea citată, poziţia termenului tehno-
logie educaţională, termeni care se sugerează au semnificaţie distinctă: „prin tehnologie educaţională înţelegem
un mod riguros sistematic de concepere, realizare şi evaluare a activităţii didactice” (I. Negreţ, 1980: 23).

77
 Observăm însă că imediat ce se fac precizări suplimentare speciale din nou la didac-
tica disciplinei, sunt descrise altfel, mai exact conceptele implicate, şi anume: finalităţile
educaţiei, obiectivele specifice şi obiectivele operaţionale. Din modul cum sunt concep-
tualizate succesiv, obiectivele operaţionale observăm că există inconsecvenţe şi supra-
puneri care conduc la echivoc: cf.
Tabel 1

Obiectivele operaţionale ale unei lecţii sau Ierarhia obiectivelor educaţionale la limba ro-
grup de lecţii (cf. I. Negreţ, 1980: 25) mână (cf. I. Negreţ, 1980: 25)

I……… I. finalităţile educaţiei, ale predării-învăţării

limbii şi literaturii române sânt precizate, în
consens cu concepţia şi obiectivele de maximă
generalitate ale învăţământului românesc. în
programa de învăţământ.”

II……… II. obiectivele specifice (au o formulare pre-

cisă, în sensul că indică în modul cel mai exact
cu putinţă capacităţile psihice care trebuie
formate în procesul instructiv-educativ, cu aju-
torul unor conţinuturi bine delimitate ale disci-
plinei limba şi literatura română”

III. obiectivele operaţionale III. obiectivele operaţionale „urmează a se sta-

Descrierea rolului obiectivelor operaţio- bili de către fiecare profesor în parte, cu ajuto-
nale este calea de urmat în însăşi proiec- rul instrumentelor şi procedurilor de operaţio-
tarea didactică fiindcă oferă: cf. „a) posi- nalizare”
bilitatea alegerii corecte a conţinutului
învăţării şi a solicitării precise a capaci-
tăţilor de învăţare necesare atingerii lor;
b) proiectării unor strategii de învăţare
„focalizate” riguros asupra „ţintelor” ur-
mărite, care vor ghida riguros activitatea
educatorului şi a educatului; c) evaluării
continue, formative a rezultatelor, prin
raportare permanentă la obiectivele ope-
raţionale; d) asigurării progresului sigur
al muncii de învăţare în direcţii educa-
tive clare.” (Negreţ, 1980: 23).

Din tabelul de mai sus, comparat cu Fig. 1, observăm că nu se mai explicitează finali-
tăţile şi obiectivele specifice ale disciplinei DLLR, iar cele operaţionale care trebuie să
se suprapună nu numai terminologic între ele, dar şi conceptual generează ambiguităţii la
nivelul comprehensiunii. Reluarea sintagmei terminologice nou introduse, obiective ope-
raţionale, prin două descrieri fără aparentă legătură între ele introduce o notă de echivoc
la nivelul înţelegerii de către profesorul beneficiar a unor realităţi pedagogice concep-

78
tualizate pentru prima dată şi de o importanţă strategică pentru etapa despre care vorbim.
Întreg demersul de noutate semieşuează deci din cauza explicaţiilor fragmentare.
În lucrarea coordonată de C. Bărboi, teoria unităţilor de învăţare, care după cum am
văzut, era cea care formula pentru prima dată necesitatea proiectării bazată pe obiective,
nu este considerată şi tratată special, ca un element de adevărată noutate, despre aceasta
vorbindu-se accidental, poate pentru reducerea redundanţei terminologice, cf. unitatea
instrucţională (p. 132), utilizându-se pentru unităţi interpuse între conţinuturile anuale şi
cele ale unităţii didactice fundamentale, lecţia cu precădere, dar şi termenii temă şi capi-
tol. Unitatea de învăţare beneficiază ca factor distructiv şi de o hipocodificare, în această
etapă, din partea unor specialişti, fiind subsumată lecţiei, cf. „unităţile de predare-învă-
ţare (UPI) din lecţia cu tema „Lirica filosofică a lui T. Arghezi” a fost concepută şi s-a
desfăşurat ca o suită de întrebări-probleme pentru ca în final, elevii să poată argumenta
dacă poetul Psalmilor este sau nu mistic în meditaţia lirică de acest gen” (cf. V. Goia,
1982: 39).
În planul dezvoltării disciplinei, disjungerea termenilor unitate de învăţare vs. obiec-
tive a potenţat dezvoltarea unilaterală a disciplinei pe latura: proiectarea bazată de
obiective. Chiar în aceste condiţii, vom vedea mai departe, în următoarea etapă există
oscilaţii la nivelul documentelor oficiale între proiectarea bazată pe obiective şi pro-
iectarea bazată pe conţinuturi.
Observând modelele practice oferite pentru proiectările trimestriale, constatăm că
aceste sunt structurate tabelar cu rubrici care structurează de fapt concepţia promovată de
lucrare asupra proiectării. Sunt date două variante de proiecte de planificări trimestriale
(C. Bărboi, 1983:.131-132). Prima variantă conţine la prima rubrică „obiective termi-
nale”, rubrică urmată de materializarea obiectivelor în „activităţi didactice”, iar în va-
rianta a doua, prima rubrică cere menţionarea capitolului (unităţii instrucţionale), iar în
rubrica următoare obiectivele urmărite prin studierea acestuia. Aceste dovezi nu pot de-
cât să ne conducă la concluziile că, deşi lucrarea în discuţie este cea mai novativă pentru
etapa despre care vorbim – fiind şi cea mai elaborată, prin dimensiunea ei interdiscipli-
nară – oscilaţiile între vechea abordare bazată pe conţinuturi (pe care noi am numit-o
într-o altă lucrare didacticistă cf. Mihaela Secrieru, 2003: 32; 2004: 128), şi noua abor-
dare, pe care doreşte să o impună, bazată pe obiective (pe care o considerăm curriculară
– 2003: 33; 2004:129), induce prin exemplele oferite confuzii şi denotă încă insuficienta
maturizare ştiinţifică a disciplinei DLLR şi inadecvarea dezvoltării sale în raport cu noile
teoriile educaţionale promovate.
Revoluţia din 1989 a întârziat cu aproximativ un deceniu această dezvoltare care ne-
ar fi sincronizat cu dezvoltările internaţionale, şi deşi proiectarea pe unitate de învăţare a
fost o direcţie extrem de bine surprinsă şi teoretizată în lucrarea coordonată de C. Bărboi,
ea a fost trecută sub tăcere ca să lase reformei educaţionale începute în 1997, asumarea
meritului de a fi apropriat realităţii româneşti noutăţile despre care vorbim. Asincronis-
mul aproprierii şi diseminării rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, se manifestă nu numai
la nivelul importului din exterior al teoriilor pedagogice cele mai performante, ci şi la ni-
velul pătrunderii acestor teorii la toate nivelele interne, ne referim, de exemplu la faptul

79
că operaţionalizarea, ca metodă genetică de structurare a procesului de învăţare a fost
pentru prima dată discutată în România de Pavel Apostol în lucrarea Educaţia şi pedago-
gia în perspectivă operaţională (Bucureşti, EDP. 1969), dar în 1983 era considerată încă
o noutate, fiind însă insuficient internalizată, cum am constatat, considerată apoi, din
nou, ca noutate adusă de către reforma educaţiei, 1997-2000, o dată cu accentul pus pe
proiectarea bazată exclusiv pe obiective.
O altă noutate pentru această perioadă, derivată din teoria UPI – aşa cum a fost ea
descrisă în arealul disciplinei de Pavel Apostol (1980), au fost studiile declanşate la nive-
lul Institutului de ştiinţe ale educaţiei şi ale Academiei române pe latura instruirii
programate97. Acest aspect corelat deşi important nu va face decât prin nota de subsol
parte din acest demers întrucât tratarea lui în corpul lucrării schimbă prea mult viziunea
de ansamblu a problematicii proiectări surprinsă în evoluţia ei.
O altă chestiune importantă, care ar merita o discuţie specială, este aceea că pentru
prima dată prin lucrarea coordonată de Constanţa Bărboi noţiunea de proiectare este
corelată cu ideea de „model pedagogic al disciplinei Limba şi literatura română” (1983:
53 şi Anexa). Această abordare, singura relevată în contextul discuţii de faţă va face
obiectul părţii a II-a a studiului de faţă.
Concluzii la etapa a II-a: În această etapă de dezvoltare a ştiinţei DLLR, se impun
drept concluzii următoarele constatări:
1. Sunt puse în mod consecvent în corelaţie teorii recente – avem in vedere un deca-
laj de cel mult două decenii – din ştiinţele educaţiei cu didactica limbii şi literaturii
române
2. Conceptul de proiectare coroborează şi alţi termeni conecşi: unităţi de învăţare,
obiective, model pedagogic al disciplinei, cu care nu erau puşi în corelaţie în etapa ante-
rioară.
3. Teoriile din această etapă individualizează mai multe direcţii de dezvoltare impuse
prin recomandări şi prin documente oficiale practicii proiective curente ele dezvoltându-
se mai ales la nivel praxiologic, dar uneori şi teoretic fără legături evidente între ele
- proiectarea pe baza obiectivelor
- instruirea programată.
4. Consemnăm însă, că deşi de o noutate absolută şi de importanţă supraordonatoare,
teoria unităţilor de învăţare nu este generalizată şi nu trece în practica şcolară în această
etapă.
5. Dintre teoriile acestei etape s-au reţinut, ca perspective novatoare, mai multe direc-
ţii de dezvoltare a ştiinţei DLLR, şi în etapa următoare:
- menţinerea şi rafinarea proiectării pe baza obiectivelor,
- proiectarea pe unităţi de învăţare,
- corelarea mai directă a ideii de model pedagogic al disciplinei cu proiectarea
didactică.

97
Vezi supra.

80
 Etapa a III-a

Distingem în această etapă două faze de evoluţie: una de tranziţie spre noua didactică
curriculară impusă de reforma educaţională din România (1997-2000) şi una de conso-
lidare a acestei reforme.

Faza de tranziţie
Prima lucrare apărută după declanşarea reformei educaţionale româneşti, în didactica
limbii şi literaturii române este lucrarea Georgetei Corniţă, (1993). În ceea ce priveşte
problematica proiectării şi nu numai, autoarea reia demersul C. Bărboi (1983), în capito-
lul Design instrucţional, unde distinge 2 tipuri de proiectare: „a sistemelor de instruire”
şi a „activităţilor didactice”, sub cele din urmă înregistrând proiectarea „scenariului di-
dactic”, termen utilizat ca sinonim pentru mai vechiul „plan de lecţie” (1993: 3). Găsim
însă alocat un spaţiu special şi „Planificării activităţii didactice”, care subsumează plani-
ficarea anuală, trimestrială, individuală, existând şi un ghid pentru întocmirea planifi-
cării activităţii didactice, lucrat pe obiective (fără însă a le corela cu anumite conţinuturi)
(1993: 63). După modelul C. Bărboi, G. Corniţă consideră necesară corelarea noţiunii de
proiectare cu modelul pedagogic al disciplinei limba şi literatura română.
Multe din lucrările din această etapă însă nu alocă aspectului numit proiectare
didactică spaţiu special (cf. V. Goia şi I. Drăgotoiu, 1995).
La C. Parfene, (1999), supraconceptul care ordonează proiectarea este „organizarea
procesului didactic”, care cuprinde: „1. planul de învăţământ; 2. programa şcolară (curri-
culum); 3. manualele şi 4. planificarea activităţii didactice” (1999:18-22).
Tot patru componente, corelate noţiunii de proiectare, sunt subsumate de către D.
Ivănuş, (1999), în capitolul „conţinutului învăţământului limbii şi literaturii române”:
„1. planul de învăţământ; 2. programa şcolară; 3. manualul şcolar; 4. planificarea trimes-
trială a materiei”, pentru aceleaşi componente în capitolul imediat următor, „proiectarea
şi desfăşurarea învăţării limbii şi literaturii române” să fie subsumate conceptele de
„tehnologie educaţională” şi „proiectare didactică”, ultima fundamentată tot pe „obiec-
tive”, ca şi la autorii anteriori.
V. Marinescu, (2002), include sub capitolul „proiectarea activităţii didactice” afirma-
ţia că aceasta se referă la „moduri de organizare a procesului de predare-învăţare […] pe
clase şi lecţii”. Sunt conexate noţiuni privind „clasa şcolară” şi apoi „proiectarea didac-
tică”, discutată din două perspective: „analiza resurselor umane” şi „analiza sarcinilor de
instruire ale disciplinei Limba şi literatura română […]. Preliminariile teoretice sunt sub-
limate în consemnarea de modele de proiecte, anuale, semestriale, şi de lecţie (2002: 29-
55).
Vistian Goia, (2002), alocă un capitol special proiectării didactice, structurat pe cinci
secţiuni: „1. operaţiile de proiectare; 2. formularea obiectivelor; 3. Programa şcolară
(curriculum). Aria curriculară – Limbă şi comunicare; 4. Manualele alternative; 5. Planul
calendaristic; 6. Prelucrarea conţinutului ştiinţific”. Toate demersurile teoretice ale
activităţii de proiectare au ca ţintă principală lecţia.

81
 Ştefana Voichescu (2002), atunci când vorbeşte de „activitatea didactică” vorbeşte de
două dimensiuni ale acesteia: 1. planificarea activităţii şi 2. proiectarea activităţii didac-
tice” (2002: 10). Pentru a vedea de ce autoarea discriminează între cei doi termeni
perfect sinonimi, pe aceeaşi linie cu G. Corniţă, trebuie să observăm realităţile acoperite
în viziunea autoarei de aceşti termeni. Sub planificarea activităţii didactice, sunt iterate
planificările anuale şi semestriale, iar sub proiectarea activităţii didactice,98, autoarea se
ocupă de precizarea obiectivelor, conform teoriei lui Bloom, 1956. Referitor la celelalte
dimensiuni subiacente, urmărite de noi în analiza de până aici, respectiv proiectarea ba-
zată pe obiective vs. proiectarea bazată pe conţinuturi, observăm, din exemplele aduse
spre concretizarea teoriei, că se pleacă de la conţinuturi (capitolul), spre obiective, exis-
tând, între variantele oferite şi o mixare a celor două abordări opuse: cf. „capitolul şi
obiectivele”/„M. Eminescu. Elevii vor fi capabili o1______o2____” (2002: 11). Ca as-
pect general, în lucrare nu sunt citate sursele bibliografice primare sau secundare, terme-
nii didactici utilizaţi nu sunt explicaţi, iar în proiectele didactice, oferite drept „model”,
apar „obiective generale” formulate de autoarea lucrării, care nu sunt aceleaşi cu cele din
programă, precum şi obiective operaţionale formulate generic.
I. Derşidan, (2003), consideră că toate elementele conexe proiectării didactice stau
sub macroconceptul „modelul pedagogic folosit la limba şi literatura română”. Capitolul
cu acest nume este structurat bipartit, sub fiecare parte fiind înregistrate câte şase pro-
bleme conexe. Observăm că formularea obiectivelor; selectarea conţinuturilor şi pro-
grama şcolară, tratate sub A sunt disociate de proiectarea activităţii didactice; planifi-
carea activităţii anuale şi semestriale şi proiecte de lecţie, tratate sub B o serie de ele-
mente apar ca legate la distanţă de discuţie, cf. Catedra de limba română. Ca mod de
abordare a subiectului, observăm că există preocuparea de a trata cât mai extins pro-
blema obiectivelor şi a tipologiei acestora (2003: 21), dar nu sunt puse în raport cu conţi-
nuturile şi nici nu se dă o explicaţie de ce ele prevalează că importanţă conţinuturilor.
Demersul urmăreşte, ca şi în lucrările anterioare, informaţiile din lucrarea coord de C.
Bărboi, aduse la zi prin raportarea la Programele şcolare curriculare. Chiar acest efort,
însă, este subminat de exemplele de proiecte didactice ce cuantifică cristalizarea percep-
ţiei asupra proiectării în cea mai veche, aproape herbartiană, înnoită doar prin precizarea
obiectivelor operaţionale sau netratarea aplicată a unor probleme conexe, a informaţiei
prin trimiterea către literatură pedagogică cf. „despre „unitatea logicului şi psihologi-
cului” în structurarea conţinuturilor şi în situaţiile de învăţare se aminteşte în diferite
didactici (vezi Vistian Goia, Ipostazele învăţării, Cluj, Editura Napoca Star, 1999, p. 12,
ş.u.)” (2003: 29). Observăm că autorul utilizează iniţial termenii de „capitol şi lecţii”,
(2003: 27) vs. unităţi de învăţare, dar mai târziu acesta se opreşte asupra conceptului de
unitatea de învăţare pe care îl explică: „o unitatea de învăţare (unitate de instruire) repre-
zintă, de obicei, în accepţie didactică, o structură didactică flexibilă, deschisă şi unitară

98
Tributară lucrării coordonate de Bărboi, cunoscută indirect prin sursa secundară indicată a lucrării lui G.
Corniţă, cf. Bibliografiei.

82
[sic]”, adăugând că „în înţelegerea noastră, izvorând din practica specialităţii, unitatea de
învăţare trebuie centrată şi pe conţinuturi (nu doar pe elevi). Ea este cuprinsă în lecţie (şi
în proiectul de lecţie) şi nu le înlocuieşte.” (2003: 48). Afirmaţiile se cer comentate în
sensul că, în afară de tautologia „unitatea […] este unitară” şi de răspunsul retoric la o
polemică necunoscută nouă, noţiunea de unitate este subsumată celei de lecţie şi fiind
hipocodificată, nu corespunde conceptului terminologic supraordonat lecţiei. De altfel,
autorul se declară împotriva „aglomerărilor terminologice” date de „seriile sinonimice”
în dauna „conţinuturilor propriu-zise şi a competenţelor” (2003: 48), punct de vedere
susţinut şi mai departe: „nu suntem adepţii complicaţiilor noţionale. Evitarea acestora în
practica disciplinei (în proiectarea şi realizarea fiecărei lecţii) se realizează prin claritatea
(limpezimea) demersului didactic, a cunoaşterii premiselor şi finalităţilor.” (2003: 49).
Din nevoia de conformitate cu politica educaţională curriculară, autorul redă ample
fragmente din programele şcolare şi exemple de planificări calendaristice, care conţin
următoarele rubrici în ordine: unităţi de învăţare, competenţe, conţinuturi, iar din nevoia
de a comenta cât de sumar aceste excerpte, Derşidan abandonează denotaţia anterioară a
unităţii de învăţare, ca unitate subordonată lecţiei, în favoarea unităţii de învăţare supra-
ordonată acesteia, cf: „programele şcolare din ultimii ani includ în aceeaşi unitate de
învăţare (I) conţinuturi literare şi lingvistice (10, de exemplu), ceea ce (ne) atrage atenţia
asupra importanţei stabilirii tipurilor de lecţie şi a succesiunii cunoştinţelor (conţinuturi-
lor) literare şi gramaticale. Chiar dacă planificăm împreună lecţiile de literatură şi gra-
matică (în aceeaşi unitate de învăţare), cum precizează unele programe şi manuale şco-
lare), elevii au în orarul lor săptămânal lecţii de limbă (gramatică) şi de lectură literară.
Suntem adepţii unei activităţi distincte, minuţioase, planificate.” (2003: 75).
I. Derşidan este singurul de până acum care alocă un spaţiu special problemelor
terminologice: cf. „noţiuni specifice proiectării/desfăşurării lecţiei (perspectivă metodi-
că)” unde sunt înregistrate un număr de 18 termeni: „obiective, conţinuturi, metode, eva-
luare, scop didactic, tipuri de lecţie, curriculum, strategii didactice, competenţe, standar-
de curriculare de performanţă, feed-back, itemi, măsurare, creativitate, plan de învăţă-
mânt, programă şcolară, manual şcolar, planificare calendaristică”. (2003: 68). Autorul
nu insistă pe discuţia termenilor, dar legat de acest inventar sunt discutate noţiunile de
planificare anuală şi semestrială.
Menţinîndu-se pe linia importanţei proiectului de lecţie, în detrimentul celorlalte ti-
puri de evaluare, putem face observaţia că I. Deşidan este adeptul proiectării minima-
liste, dar de sinteză.
Reacţia lui Derşidan privitoare la terminologia rebarbativă a proiectării unităţii de
învăţare, care este în opinia autorului insuficient şi neclar prezentată în documentele şco-
lare programatice (CN, ghiduri etc.), este legitimă, în opinia noastră, doar în contextul
insuficienţei maturizări a DLLR şi în lipsa fundamentării mai aplicate şi mai convingă-
toare a noilor abordări şi fundamentări oferite de teoreticienii reformei, dar nici de peda-
gogii care şi ei au trebuit să îşi refundamenteze lucrările din noua perspectivă adusă de
reformă.

83
Faza de consolidare
Prima lucrare care reprezintă curentul reformist curricular în arealul disciplinei
DLLR este didactica Alinei Pamfil, (2003). Referitor la proiectarea didactică, autoarea
leagă direct procesul de proiectare de „modelul comunicativ”, pe care îl vede structurat
în două mari dimensiuni: „1. tipologia activităţilor şi 2. în modul de configurare a lec-
ţiilor sau secvenţelor didactice” (2003: 37). Ambele dimensiuni sunt discutate sub titlul
„proiectarea activităţilor didactice: structuri deschise”. Excursul teoretic ancorat în
cognitivism este restructurat în alte două dimensiuni 1.1. tipologia activităţilor didactice
şi 1.2. variante de structurare a activităţilor (un titlul reformulat, pentru 2 supra, întrucât
mai există un număr 2 în acelaşi capitol, care tratează „proiectarea lecţiilor şi a secvenţe-
lor didactice: parcursuri explicite”, cf. p. 45). Sub 1. tipologia activităţilor didactice sunt
discutate alte două componente: raportul dintre conţinuturi şi activităţi, unde în funcţie
de cele două mari tipuri de conţinuturi ale programei „limba şi tehnici de comunicare” şi
„cartea şi literatura”, cărora le sunt asimilate două tipuri de activităţi: 1. de asimilare de
cunoştinţe şi 2. de formare de capacităţi. Toate conţinuturile generice care trebuie trans-
mise (cf. celor pe care le cunoaştem şi din vechea şi/sau din noua programă se încadrea-
ză aici: noţiuni de limbă şi teorie literară sau a literaturii etc.). Noutatea este, în opinia
autoarei activităţile de comunicare, pe care le recomandă după modelele franceze şi
canadiene. La întrebarea în ce constau aceste lecţii/activităţi de comunicare, aflăm că
există trei tipuri de astfel de activităţi:
„a) activităţile de exprimare orală (realizarea unor expuneri, dialoguri, interviuri,
dezbateri, jocuri de rol etc.);
b) activităţile de producere de text scris (redactarea unor compuneri, jurnale, ghiduri
etc.)
c) activităţile de lectură şi de interpretarea a textului literar.” (A. Pamfil, 2003: 40)

Se observă că în descrierea tipurilor de lecţie este schimbat criteriul românesc şi obiş-

nuit de clasificare a lecţiilor din perspectiva profesorului pe clasificarea din perspectiva
elevului. Din perspectiva profesorului lecţia de asimilare ar fi cea de transmitere de
cunoştinţe, iar lecţia de comunicare nu are echivalent în tipurile de lecţii cunoscute. Aşa
cum sunt prezentate aici, se sugerează că aceste activităţi ar trebui desfăşurate distinct,
adică să se constituie ca tipuri distincte de lecţii, înlocuind fundamental tipurile de lecţii
teoretizate de didactica generală românească preluate şi adaptate la specificul uzual al
lecţiilor de limba şi literatura română. Dacă percepţia noastră este greşită, atunci carac-
terul de noutate tip reformă dispare fiindcă aceste activităţi se desfăşoară şi se desfăşurau
ca momente ale tipurilor de lecţii cunoscute.
Pe de altă parte, ca element de noutate, aceste două tipuri de activităţi sunt propuse
acum pentru limba maternă. Pentru învăţarea limbilor străine, lecţiile sunt axate pe latura
pragmatică a situaţiilor de învăţare sunt o practică uzuală infuzată la nivelul realizării
oricăror lecţii. Transferul acestor tipuri de activităţi de la predarea unei limbi străine spre
predarea limbii materne înseamnă ignorarea factorului natural al competenţei induse în
copilăria preşcolară şi a performanţei de un anumit rang în utilizarea limbii de către orice

84
copil încă înainte de intrarea în şcolaritate, rămânând şcolarităţii doar rolul conştientiza-
rea elevului asupra funcţionării mecanismului limbii, adică a descrierii teoretice a com-
petenţei achiziţionate inconştient şi producerea conştientă voluntară de performanţe tot
mai mari în utilizarea limbii. De aici şi obiectivele-cadru urmărite în aria curriculară,
care subordonează atât predarea limbii materne cât şi predarea limbilor străine deopo-
trivă. Fără să intrăm în nici o polemică, observăm că, – împotriva a ceea ce se urmăreşte
prin obiectivele-cadru (gimnaziu) sau/şi prin competenţele generale (liceu), [care refun-
damentează abordarea sofisticată dată de performanţele elevilor din vechea abordare de a
construi sau reproduce comentarii literare extrem de elaborate în performanţele elevului
de a se exprima singur şi liber cu referire la operele literare], stă curentul excelenţei care
subminează reforma conţinuturilor la literatura română99.
O noutate terminologică propusă este cea a „secvenţelor de lecţii”, legate de autoare
de problema proiectării şi definite ca „o serie de activităţi ordonate în funcţie de un
obiectiv sau un set de obiective complementare.” (A. Pamfil, 2003: 37. n. 35). „Secvenţa
– în opinia autoarei – cuprinde, de regulă, un şir de lecţii desfăşurate în cadrul aceluiaşi
domeniu: limbă, comunicare sau literatură. (idem). Dacă secvenţele de lecţii sunt supra-
ordonate lecţiilor, ne gândim că ar putea fi asimilate unităţilor de învăţare, dar termenul
propus de CN nu este deloc utilizat de autoare100, iar observaţia că secvenţa didactică
este un şir de lecţii din acelaşi domeniu, limbă sau literatură, ne opreşte pe noi să facem
aceste supoziţii, unitatea de învăţare fiind teoretizată ca o unitate mixtă, integrativă a
limbii şi literaturii şi în asta constă noutatea ei.
În ceea ce priveşte a doua dimensiune a proiectării, remarcăm că întrebările ordona-
toare ale proiectării, teoretizate de Gagne, reiterate şi de noi passim, sunt aici reformu-
late. De exemplu formularea obiectivelor, surprinsă de întrebarea101 Ce voi face? este
reformulată în „Care este scopul acţiunii didactice?” (A. Pamfil, 2003: 40). Această
reformulare pare o punctare mai clară a focalizării pe obiective, dar preferarea
termenului scop102 celui de obiective, propus de teoriile pedagogice şi preluat de reformă
ca termen-cheie al proiectării, arată încă puternica influenţă a vechilor termeni asupra
noilor termeni (şi din considerentul, credem, al unei noutăţi nu prea clar dovedite).
Aici sunt conexate teorii privind demersurile didactice şi metodelor didactice, dar din
expunere observăm că sunt prezentate strategii didactice, pentru că ele subordonează
întreg demersul didactic, inclusiv metodele.
În cea de-a doua parte, proiectarea lecţiilor şi a secvenţelor didactice: parcursuri
explicite (A. Pamfil, 2003: 45), nu mai sunt prezentate proiecte model de lecţie, aşa cum
am întâlnit în didacticile de până aici, ci sunt clarificate „direcţiile care informează
structura lecţiilor şi a secvenţelor didactice: 1. integrarea fiecărei activităţi într-un proces
şi deci renunţarea la abordarea abruptă insulară a noilor cunoştinţe şi 2. explicitarea

99
cf. art.icolul nostru, Curentul subteran al excelenţei subminează reforma conţinuturilor la literatura
română publicat în vol. Deschideri europene. Periodic de didactică, nr. 1/2005, p. 117-118, reprodus supra.
100
Deşi a făcut parte din echipa conceptorilor de curriculum la nivel naţional.
101
improprie, din perspectiva răspunsului aşteptat, după cum am comentat şi noi.
102
Vezi şi discuţia de disjungere între scop şi obiective în lucrarea coord. de C. Bărboi, 2003: 26.

85
strategiilor de predare-învăţare şi justificarea lor.” (2003: 45), în raport cu „etapele
lecţiei tradiţionale”. Sunt propuse „trei tipare configurative” ce îşi propun explicitarea şi
justificarea procesului de învăţare, pentru contracararea „modelului tradiţional care tră-
dează întregurile şi privilegiază rezultatele punctuale”. (2003: 46). Este vorba de mode-
lele „învăţării directe sau explicite” – J. Giasson, 1991; Ştiu – Doresc să ştiu – Am în-
văţat” D. Ogle, 1986; şi Evocare – Configurare a sensului – Reflecţie, J.L. Meredith şi
K.S. Steele, 1997.
Importanţa teoretică care o reprezintă aceste modele de concretizare a noii concepţii
privind predarea limbii şi literaturii române, ne obligă să luăm în discuţie aici cel puţin
primul model. Modelul „învăţării directe sau explicite” este compus din trei etape, pe
care ulterior autoarea le numeşte secvenţe şi pe care le descrie din perspectiva lor prag-
matică de aducere de beneficii palpabile elevului. Rafinamentul descrierii vizează chiar
şi indicaţia de a se înlocui [la nivelul desfăşurării sau al scenariului narativ al lecţie, ca
să utilizăm sintagma propusă de autoare], clasicele „astăzi vom studia”, sau „începem
studiul” cu „mai întâi”, „apoi” „pe urmă”. Beneficiile imediate ale elevului ar fi: „a. în
situaţia în care lecţia a vizat învăţarea unor strategii, discuţia cu elevii va puncta con-
textele în care strategia va putea fi aplicată. b. în situaţia în care lecţia a vizat formarea
unor noţiuni de limbă sau teorie literară, discuţia cu elevii se va orienta înspre sublinie-
rea importanţei şi funcţionalităţii noilor cunoştinţe.” (A. Pamfil, 2003: 49)”. Cu alte cu-
vinte, va trebui să furnizăm motivaţii pentru studierea unei categorii gramaticale prin si-
tuaţii în care elevul va trebui să utilizeze noţiuni de gen număr, caz ca noţiuni de limbă
în stare pură sau analiza morfologică a substantivului, ca strategie. Acestea ar trebui,
presupunem, fie să-l liniştească pe elev, fie să-l motiveze a învăţa. Din experienţa noas-
tră însă, credem că nu vom avea aceste instrumente explicative la îndemână în situaţia
limbii materne. Este momentul să observăm că din acest model (poate mai curând chiar
din imposibilitatea de a justifica practic studierea gramaticii de către vorbitorii limbii
materne) se inspiră modelul comunicativ-funcţional al studierii limbii şi literaturii româ-
ne, care traduce apariţia curentului abandonării studiului excesiv al gramaticii limbii
materne în şcoala generală, pentru că acest efort nu prea serveşte practic elevului. Pe de
altă parte obiectivele studierii noţiunilor de limbă şi ale celor de teorie literară constau în
funcţia lor constitutivă şi formativă a inteligenţei lingvistice şi nu-l pot motiva pe elev
pragmatic.
Menţionăm în continuare şi faptul că tot în acest areal problematic al proiectării, ca şi
la V. Marinescu (cf. supra), este inclusă de către A. Pamfil şi o a treia dimensiune:
„Clasa-spaţiu al dialogului şi al cooperării” (A. Pamfil, 2003: 53).
Ca limite ale lucrării în discuţie, observăm că şi aici, atunci când se vorbeşte de pro-
iectare se focalizează tot pe lecţie, văzută ca un „scenariu narativ” (2003:40), fiind igno-
rate celelalte produse curriculare supraordonate şi interelaţionate.
Demersurile de sub 1. şi 2 prezentate ca distincte deşi sunt, credem, în continuitate de
discurs, fiind nu extrem de individualizate. Demersul de sub 3. este conexat pe legături
prea îndepărtate de problema proiectării.

86
 Limbajul cvasimetaforic bazat pe sinonimii în variaţie liberă şi prin aceasta cvasi-
ştiinţific este o caracteristică a întregii lucrări care, deşi îşi propune configurarea unui
cadru mult mai pragmatic şi mai logic – i se pare autoarei – a educaţiei europene sau
transoceanice decât al celui românesc extrem de nepractic, prin multitudinea judecăţilor
şi argumentelor entimematice face dificilă înţelegerea. Revenirile sub alte denumiri la
aceleaşi concepte, întrebuinţarea improprie a termenilor, uneori încărcaţi metaforic103
întreţin echivocul. Probabil că o disjungere mai clară între filosofia acestei strategii sau
politici educaţionale neromâneşti) şi – din acest unic motiv – considerată net superioară,
şi furnizarea modelului declarat împrumutat într-o formă brută, din care fiecare ar putea
înţelege cum funcţionează aceste sisteme curriculare, eventual larg discutată în punctele
interrelaţionate, ar fi fost o întreprindere mai profitabilă pentru momentul de început al
reformei.

Concluzii de etapă:
ƒ Un fapt pozitiv este acela că proiectării îi sunt destinate discuţii speciale, în capi-
tole individualizate în contextul lucrărilor.

Există însă şi unele limite ale Didacticilor din această perioadă

ƒ Tratarea separată a unor termeni care vizează aceeaşi realitate educaţională, de-
notă că sunt consideraţi independenţi faţă de problematica proiectării şi nu este
văzută corelaţia lor logică: ne referim la plan de învăţământ, programe, manuale
pe de o parte şi planificările anuale, semestriale, proiectarea lecţiei şi sporadic a
unităţilor de predare-învăţare, pe de altă parte.
ƒ Oscilaţiile terminologice induc de asemenea ambiguităţi şi subminează caracterul
riguros al ştiinţei cf. disjungerea între produsele proiectării: planul de învăţământ,
programe şcolare, manuale şi planificarea trimestrială/semestrială a materiei, ca
elemente în afara proiectării sunt subsumate fie la „organizarea procesului didac-
tic” fie la„conţinutul învăţământului”.
ƒ Mulţi specialişti consideră explicit legat de proiectare doar produsul numit proiect
de lecţie (scenariu didactic, scenariu narativ).
ƒ Se menţine terminologia impropriu utilizată, prin multele sinonimii aflate în
variaţie liberă: ordonarea conţinuturilor = structurare = organizarea procesului
didactic; conţinutul învăţământului = activitate didactică etc.
ƒ O sinonimie mult mai distructivă este cea între programă şcolară şi curriculum,
favorizată de faptul că toate programele şcolare începând din 1996 încep să fie
numite „curriculum”, ceea ce a dus la îngustarea conceptului şi menţinerea dis-
jungerii între produsele proiectării curriculare şi a relaţiilor directe dintre ele.
ƒ Modernizarea terminologică este formală, superficială, tip jargon ştiinţific, efectul
fiind imprecizia sau echivocul termenilor: pedagogie/didactică/metodică/metodo-

103
Cf. supra „direcţiile care informează structura lecţiilor”, unde verbul „informează”, +[personal] este
predicatul unui substantiv –[personal], pe baza substituţiei metaforice.

87
 logie; tehnologie educaţională/metodologie; tehnologie educaţională/didactică/
proiectare didactică; tehnologie educaţională/scenariu didactic/scenariu de lec-
ţie/scenariu narativ etc.
ƒ Sunt atrase indistinct sub macroconceptul de proiectare o multitudine de noţiuni
mai mult sau mai puţin conexe: ordonarea conţinuturilor, structurare, organiza-
rea procesului didactic, conţinutul învăţământului, activitate didactică, dar şi
prelucrarea conţinuturilor ştiinţifice, clasa şcolară, analiza resurselor umane,
comisa metodică a profesorilor de limba română etc.
ƒ Toate didacticile de tranziţie, reiterează ideile expuse de C. Bărboi în 1983, ca
sursă primară şi secundară, dar de cele mai multe ori nedeclarată, fără a le argu-
menta, îmbogăţi sau clarifica ori augmenta cu noi puncte de vedere specifice dis-
ciplinei LLR.
ƒ Toate didacticile sublimează insuficienta internalizare a suportului teoretic prin
oferirea de modele, instaurând un tip de cunoaştere imitativ-procedural şi nu cog-
nitiv-explicativ.
ƒ O caracteristică negativă este preluarea teoriilor din surse secundare interne şi
externe, uneori chiar şi fără precizarea acestora, fapt concurent la distorsiunea
structurală a teoriilor, conceptelor şi corelaţiilor dintre concepte.
ƒ Didacticile din etapa de consolidare încearcă să sincronizeze perspectiva universi-
tară cu cea pre-universitară din nevoia unei formări iniţiale adecvate.
ƒ Nu există nici o DLLR scrisă din perspectiva elevului, toate lucrările româneşti
fiind concepute ca manuale ale profesorului. Această perspectivă ar fi fost mai
necesară unei reforme educaţionale.

***

În ceea ce priveşte atestarea termenului proiectare, metalimbajul complementar şi

evoluţia conceptului putem sistematiza evoluţia opiniilor în cele trei etape de dezvoltare
a DLLR astfel:

Conceptul de proiectare.
etape anii Observaţii
Metalimbajul subiacent.
I etapă 1925-1936 „manual” În DLRR nu este abordată
(1948) „programă” direct problema proiectării
„repartizarea materiei pe clase” didactice
a II-a etapă 1948-1989/1990 Programă
Manual
1971 Plan de lecţie
1973 Planificare calendaristică
Planificare a materiei
1975 Modele de planuri de lecţie Sublimarea prin modele
1980 Organizarea procesului de învăţământ (!) Suprasecventă lecţiei
Unitate de predare învăţare (UPI)
„să proiecteze” prima folosire fără
1983 Planificarea activităţii conceptualizare

88
 Proiectare didactică Obiectivele supraordonatoare
Finalităţi, obiective specifice/terminale/ Sinonimii distructive
operaţionale Obiectivele subsecvente lecţiei
Unitate instrucţională (UI)
Instruirea programată
Modelul pedagogic al disciplinei
a III-a etapă 1990 – 2004+ Sunt utilizaţi termeni generico
faza de 1993 Design instrucţional care subordonează conceptul
tranziţie Proiectarea sistemelor de instruire de proiectare: organizare
Proiectarea activităţilor didactice
Scenariul didactic Obiectivele sunt
Planificarea anuală suprasecvente conţinuturilor
Planificarea trimestrială
Planificarea individuală (?)
Modelul pedagogic al disciplinei
Organizarea proceselor didactice
1999 Plan de învăţământ Noţiuni care par generice,
Programa şcolară (curriculum) cf. proiectarea activităţii
Manualele didactice, se referă de fapt la
Proiectarea activităţii didactice planurile de lecţii
Tehnologie educaţională (proiecte de…)
Momente vs. evenimente instrucţionale Sunt corelate noţiuni conexate
Clasa şcolară prea îndepărtat cu proiectarea
2002 Analiza resurselor umane didactică
Analiza sarcinilor de instruire ale Interconexări multiple care se
disciplinei DLLR lasă greu sistematizate
Comisia metodică a profesorilor de limba
română
Aria curriculară
Manualele alternative
Planul calendaristic
Prelucrarea conţinuturilor ştiinţifice Obiectivele sunt coexistente
Planificarea activităţii şi proiectarea conţinuturilor
activităţii didactice Obiectivele generale sunt
Selectarea conţinuturilor hipocodificate

faza 2003 Capitole şi lecţii Variaţie liberă cu UI

de consolidare Unitate de învăţare (UI) Oscilaţii: sub- sau supra-
Unitate de instruire secvente lecţiei
Secvenţe didactice Cel mai important produs al
Plan de lecţie/proiect didactic/scenariu proiectării
didactic
Modelul comunicativ funcţional al limbii
şi literaturii române
Tipologia activităţilor
Modul de configurare a lecţiilor sau
secvenţelor didactice

Fig. 2. Tabel sinoptic privind atestarea termenului tehnic proiectare .

Evoluţia conceptelor interconexate

Din perspectiva noastră, proiectarea vizează atât nivelul 2, de administrare sau de

gestiune a politicii educaţionale, cât şi nivelul 3, cel tehnic care sunt interconexate la
nivelul proiectării prin produse le specifice astfel:

89
Plan de învăţământ Programă Manuale Nivelul 1

I. Modelul didactic al disciplinei

II. Proiectarea didactică Nivelul 2
Modelul didactic al disciplinei

Planificarea anuală/ Unitatea de învăţare proiectarea lecţiei/ Nivelul 3

semestrială a secvenţei didactice

Fig. 3. Produse ale proiectări didactice

Modul cum sunt interconexate principalele concepte aduse de reforma conţinuturilor

le vom discuta în partea a doua a studiului de faţă.

III. CONCLUZII

Concluziile acestei părţi a studiului privind conceptul de proiectare didactică, atesta-

rea termenului, şi termenii subiacenţi sunt următoarele:
Există trei dimensiuni ale DLLR în ceea ce priveşte proiectarea didactică:
1. dimensiunea pedagogică, respectiv didacticile limbii şi literaturii române deşi
didactici speciale reiterează noţiuni de didactică generală, fără a le discuta din
perspectiva exclusivă a didacticii aplicate
2. dimensiunea „model”, respectiv teoria aplicată este sublimată prin modele de pro-
duse ale planificării curriculare
3. dimensiunea conţinuturilor, reiterarea conţinuturilor de specialitate de LL în loc să
se didactizeze dimensiunile predării lor.
Aceste dimensiuni s-au manifestat şi ca limite ale dezvoltării DLLR, păstrând o stare
de nonidentitate ştiinţifică a DLLR în raport cu ştiinţele interconexe.
Concluziile de etapă denotă, şi ele pe de o parte insuficienta internalizare a concep-
telor de didactică generală la nivelul didacticilor speciale, cum este cea a DLLR, iar pe
de altă parte imaturitatea ştiinţifică a disciplinei DLLR.

90
 Alte precizări privind utilitatea lucrării de faţă

Aşa cum s-a văzut din demersul de până aici două sunt problemele majore abordate,
probleme interconexe, de altfel:
– prima este necesitatea existenţei unei baze documentare exhaustive în didactica
oricărei discipline, care va permite abordări holistice, integrative şi prin aceasta
ştiinţifice a oricăror dimensiuni;
– a doua este reinstaurarea disciplinelor didactice ca ştiinţe, reinstaurare pe care
noi o vedem acum tocmai prin abordarea descrisă mai sus.

Lucrarea Bibliografia siganletică de didactica limbii şi literaturii române, credem,

va iniţia acest proces pentru disciplina aferentă, dacă, evident va fi valorificată în sensul
arătat de noi.

* * *

În ceea ce priveşte proiectul iniţial avut de noi în vedere, el a fost conceput pe trei
volume. Acest prim volum cuprinde bibliografia românească de didactica limbii şi litera-
turii române, signaletică, organizată după criteriile cronologic şi subsecvent alfabetic,
pentru perioada 1757-2004, mai exact de la prima gramatică românească folosită şi ca
manual şi ca metodică, până în anul 2004. Nu ne putem opri să nu remarcăm însă că
avem rezerve cu privire la cuprinderea exhaustivă a tuturor lucrărilor publicate, motivele
pentru care credem acest lucru fiind în principal descentralizarea difuzării de carte şi
apariţia unui număr considerabil de edituri, survenite după 1898 şi, de aici apariţiile
regionale care nu au circulat decât pe arii mici. Considerăm, de aceea, că această lucrare
trebuie să fie completată şi invităm pe toţi aceia care doresc să ne semnaleze omisiuni să
ne contacteze pe adresa de e-mail didactica_univ_litere@yahoo.com. Avem în vedere
continuarea lucrării şi pentru anii de după 2004, volumele ulterioare urmând să conţină
completările aduse prezentului volum. Ca modalitate de lucru, din motivul ordonării
strict alfabetice şi a unei mai uşoare gestionări a acestei operaţii din meniul computeru-
lui, am înregistrat autorul prim (sau unic) cu numele şi prenumele, aceasta fiind singura
abatere de la fidelitatea coordonatelor bibliografice înscrise de autor pe coperta. Dată
fiind multitudinea surselor secundare, nu ne asumăm răspunderea pentru celelalte even-
tuale neconcordanţe.
Volumul al II-lea va cuprinde bibliografia românească de didactica limbii şi literatu-
rii române, organizată tematic pe dimensiunile fundamentale ale didacticii limbii şi lite-
raturii române, respectiv: DLLR pentru învăţământul prima, gimnazial, liceal, pentru co-
pii cu necesităţi speciale, pentru limba română ca limbă străină, pentru naţionalităţile
conlocuitoare şi didactică universitară, cu anumite tematici subiacente.

91
 Volumul al III-lea va cuprinde bibliografia românească de didactica limbii şi litera-
turii române, organizată după criteriul autorilor şi subsecvent, după criteriul cronologic,
al anului apariţiei lucrărilor. Sperăm ca ambele volume să fie tipărite la aceeaşi editură în
format clasic.
Pentru o mai bună accesibilizare, preconizăm crearea unei baze de date naţionale
informatizate pe care o vom realiza ca urmare a unui alt proiect de cercetare semnat cu
firma ATEK SOFTWARE, în urma unei competiţii naţionale pe linia cercetare-dezvol-
tare-inovare sub numele „Auxiliare informatizate pentru învăţământ”. Colaborarea cu
această firmă în calitate de director de proiect va avea ca rezultat transformarea bazei de
date Word, care a stat la baza volumului de faţă, într-o bază de date pe suportul unui soft
specializat, care accesibilizează utilizarea ei în format electronic.
Considerăm că o astfel de lucrare va fi bine primită în mediu educaţional românesc,
iar în urma unor discuţii particulare cu specialiştii de la toate nivelele cointeresate lucra-
rea va fi recomandată beneficiarilor, aflaţi în formare iniţială sau continuă, prin mijloa-
cele Universităţilor, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Institutului de Ştiinţe ale Educa-
ţiei şi CDC-urilor, IŞJ-urilor.

Conf. univ. dr. Mihaela SECRIERU

92
 BIBLIOGRAFIE SIGNALECTICĂ DE DIDACTICĂ
A LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE (BS-DLLR)
Sistematizare după criteriile cronologic şi alfabetic

1757
[1] BRAŞOVEANU, DIMITRIE EUSTATIEVICI, Gramatica românească, publi-
cată de N.A. Ursu, Bucureşti, 1969.

1780
[1] MICU, SAMUIL, Elementa linguae daco-romanae sive Valachicae, Composita
ab Samule Klein de Szad… completato vero, et hunc ordinem redacta a Georgio
Gabriele Sinkai, Vindobonae, Typ. Josephi nob. de Kurzbökh, 1780.

1787
[1] VĂCĂRESCU, IENACHE, Observaţii sau băgări dă seamă asupra regulelor şi
orînduielelor gramaticii rumâneşti, adunate şi alcătuite acum întîi dă dumnea-
lui…la leat 1787, Tipografia Sfintei Episcopii a Râmnecului.

1789
[1] ŞCOLERIU, TOADER, Lecţione adică cuvîntare, scoase de la întâie parte a
gramaticii… În tipografie ce politicească, În tărgul Ieşului, 1789, noiembrie 8.

1797
[1] TEMPEA, RADU, Gramatica românească alcătuită de…, Tipografia lui Petru
art, Sibii, 1797.

1805
[1] SINKAY, GEORGIUM, Elementa linguae dacoromanae sive valachicae, emen-
data, facilitata, et in melioraem ordinem redacta per…, Budæ, Typis Regiæ Uni-
versitatis Pestanæ, 1805.

1815
[1] BUDAI-DELEANU, ION, Temeiurile gramaticii româneşti, [c.1815-1820] msss.
Rom, Acad. R.S. România, nr. 2425 (I), 2426 (II).

93
 1819
[1] Ortographia romana sive latino-valachica, una cum clavi qua penetralia origina-
tionis vacuum reserantur, Buda, 1918.

1822
[1] DIACONOVICI LOGA, C., Gramatica românească pentru îndreparea tinerilor,
Buda, Crăiasca tipografie a Universităţii Ungarii, 1822.

1828
[1] ELIAD ION, Grammatica romînească, Dată la tipar cu cheltuiala Coconului
Scarlat Roset [Sibiu], 1828.

1833
[1] SEULESCUL, GH., Gramatică românească sau observaţii gramaticeşti asupra
limbei româneşti. Pentru şcoalele normale şi ghimnaziale. Partea I-a, etimologiă,
II parte, sintactică, Iaşii, Tipografia S. Mitropolii, 1833.

1835
[1] Gramatica rumânească, tipărită cu cheltuiala din Casa Şcoalelor publice şi
priimită în clasurile de începători, Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1835.

1840
[1] GOLESCU, IORDACHE, Băgări de seamă asupra canoanelor gramaticeşti,
Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1840

1848
[1] BĂLĂŞESCU, NICOLAU, Gramatica română pentru seminarii şi clase mai
înalte, (Gramatica dacoromână), Sibiu, tipografia lui Gheorghiu de Clozius, 1848.
[2] CÎMPEANU, P.M., Gramatica românească, Iaşi, tipografia Institutului Albinei,
1848.
[3] MĂCĂRESCU, NICOLAE, Gramatica românească pentru clasele normale,
Prelucrată după D.P.M. Cîmpeanu, Iaşii, Tipografia „Institutului Albinei”, 1848.

1851
[1] IANOVICIU, VASILE, Gramatika limbei românesci pentru cl. a 3-a a scoalelor
poporene, Sf. Ana, 1851

1852
[1] * * * Bukvarijupentru pruncij cei romanescj carij se afla in kraimea ngureaska si
in partile ei impreunate – Buda: în împar. tipografie a Universităţii unguresci,
1852.

94
 1853
[1] * * * Abecedariu ku slove cirilice si ku litere romane – Viena: în ediciunea c.r.
administaciuni vinzatoare de carti scolastice la Sf. Anna, 1853.

1854
[1] CIPARIU, T., Elemente de limba romana dupa dialecte şi monumente vechi, Blaj,
1854 (prima gramatică istorică a limbii române).
[2] MANLIU, I., Curs elementar şi gradat de gramatica română, Partea etimolo-
gica, Bucureşti, Tipografia Colegiului, 1854.
[3] MASSIM, I.C., Elemente de gramatică română, Bucureşti, Tipografia Colegiului,
1854

1855
[1] CIPARIU, T., Compendiu de gramatec’a limbei romîne, Blaj,1855.

1858
[1] Gramatica românească. Priimită în clasele începători ale şcoalelor publice, a pa-
trusprezecea ediţie, din nou citită, îndreptată şi adăogată, Bucureşti, A. Daniilopol
librariu-editoriu, 1858.

1860
[1] MUNTEANU, GAVRILE, Gramatica română pentru clasili gimnaziali inferiori.
Braşov, Römer şi Kammer tipografi şi propeveduitori. 1860 (Partea etimologica);
1861 (Partea sintactica).
[2] STILESCU, V., Elemente de gramatică română pentru clasili III şi IV premarie,
Bucureşti, Tipografia Colegiului Naţional, 1860.

1867
[1] FRAGMENTE INEDITE DE ALE LUI MAIOR (manuscrisul unei gramatici în
faza de elaborare), tipărită de Timotei Cipariu, în Archivu pentru filologia şi
istoria, 1867-1868, nr. 2 (p. 27-33), 15, (p. 297-299), 17 (p. 338-343), 18 (p. 355-
357), nr. 19 (p. 380-384).

1868
[1] CRÉNGĂ, I.; GRIGORESCU, C.; IENĂCHESCU, G.; ClIMESCU, N; RECÉ-
NU, V.; SIMIONESCU, A. Metodă nouă de scriere şi cetire pentru usulu clasei I
primaria de Institutorii, Aprobată şi adoptată de Ministeriulu Instrucţiunei Pu-
blice şi alu Culteloru. Ediţiunea a doua. Tipărită cu spesele Societăţiei Înveţăturei
Poporului Român din districtulu şi comuna Iassy. Preţul 43 parale seu 33 bani,
Iassy, Tipografia H. Goldner, 1868, 72 p.

95
[2] MASSIM, IOAN C., Nou abecedariu romanescu sau elemente de lectura si
scriere lucrate dupa celu mai nou metodu I.C. Massim; I. Badilescu – Bucureşti,
Libraria N.C. Popper, 1868.

1869
[1] BOIU, ZACHARIA, Carte de cetire pentru scolele populari Romane Greco-
Orientali/ Zacharia, Boiu, – Sibiu: Tipografia Arhidiecezana, 1869.
[2] CIPARIU, TIMOTEI, Gramatica limbei române. Partea I. Analitica, Cu spesele
Societăţii Academice. Române, Bucureşti, 1869, (pe copeta exterioră 1870), Par-
tea II. Sintetica, Bucureşti, 1877.

1870
[1] MIHELŢIANU, N.I., Gramatica română pentru clasa a III-a poporală şi normală,
ediţiunea a II-a , În Tipografia arhidiceziană, Sabiiu, 1870.

1872
[1] CORDESCU, D.R., Abecedar foneticu – ed. a 2-a. – Bucureşti: Socec &Comp.,
1872.

1874
[1] PONTBRIANT RAOUL de, Noua gramatică rumânească pentru şcoalele am-
belor sexe, urmată de un curs complect de analize logice, Bucureşti, Librari-edi-
tori Socec şi compania, 1874.

1878
[1] CĂLINESCU, D., Şt., Manual de sintaxă romînă, 1878.
[2] CREANGĂ, ION, Metódă nouă de scriere şi cetire: pentru usulu clasei I primariă
/ de institutorii:i.. CRÉNGĂ,C., GRIGORESCU, G. IENĂCHESCU,... BUCU-
REŞTI: [S. N.], 1994 (BIBLIOTECA CENTRALĂ PEDAGOGICĂ „I.C. PE-
TRESCU”). Cuprinde facsimilul ediţiei: Iassy: Tipografia H. Goldner, 1868.

1883
[1] CIOBANU, ŞTEFAN, Carte de citire pentru şcolile primare (1883-1950).

1884
[1] NĂDEJDE, IOAN, Gramatica limbei române, Fonetica, etimologia şi istoria
limbei. Pentru clasele liceale, Iaşi, Editura Librăriei P.C. Popovici, 1884.

1885
[1] GEORGESCU, N., Noua carte de cetire cu figuri pentru clasele primare, pre-
lucrată de N. Georgescu, – ediţia a 2-a. – Iaşi: Editura şi proprietatea librăriei
Dim., Daniel, 1885.

96
 1886
[1] STRĂJANU M., Manualu de stilistică cu indicaţiuni şi esemple de teme, pentru
şcoalele secundare de ambele-sexele de…, licenţiată în litere de la Universitatea
din Bucuresci, Doctoru în filosofie de la Universitatea din Giessen şi profesoru de
limba română la liceul Mateiu Basarab, Bucuresci, Ed. Librăriei Socec şi comp,
7, Calea Victoriei, 1886.

1887
[1] MÂNDREANU, VASILE, Conducător la gramatica română în şcolile primare
urbane şi rurale aplicate la bucăţi de citire, Bucureşti, 1887.

1889
[1] PIPOŞ, Dr. PETRU, Metodica şcoalei poporale, II, Partea specială, Arad, 1889.
[2] TIKTIN, H., Manual de ortografia romînă, Iaşi 1889.

1891
[1] TIKTIN, H., Gramatica romînă, I. Etimologia, II. Sintaxa, Iaşi, 1891.

1893
[1] TIKTIN, H., Gramatica română. Partea I-II-a. Etimologia. Sintaxa, Iaşi, editura
Librăriei Fraţii Şaguna, 1893.

1894
[1] IONESCU, MIHAIL I., Conducător teoretic şi practic pentru institutor şi învăţă-
tor, Focşani, 1894.

1895
[1] PIPOŞ, Dr. PETRU, Metodica şcoalei poporale pentru institutele pedagogice, ed.
a doua amplificată, Arad, 1895.
[2] SUCHIANU, I., Gramatica limbii româneşti cu bucăţi din autorii româno mo-
derni (ca exerciţii de lectură, recitaţiuni şi analisă etimologică) pentru usul clasei
I secundare de…, Bucureşti, Tipografia curţii regale, „F. Göbl Fii”, 1895.

1896
[1] MANLIU, I., Povăţuitorul studiului limbii române în clasele primare, Bucureşti,
1896.

1897
[1] ARAMĂ, N.E., Povăţuitor la abecedar pentru clasele 1-2, Tîrgovişte, Viitorul, 1897.
[2] BORGOVAN, V.GR.; STOINESCU, G., Poveţuitor la cursul gradat de exerciţii
gramaticale şi de composiţiuni pentru clasa a IV-a urbană şi a V-a rurală, Bucu-
reşti, Ed. Librăriei, Leon Alcalay, 1897.

97
[3] COSTESCU, GH.N.; DIMA GH.A.; GRIGORESCU, T.; POPESCU, O., Metodi-
că a gramaticii, aritmeticii şi geometriei, 1897.
[4] PHILIPPIDE, ALEXANDRU, Gramatica elementară a limbii române, Iaşi, Edi-
tura librăriei, Isr. Kuppermann, 1897.
[5] SCRABA, GHEORGHE, Povăţuitor pentru cartea de cetire de clasele a IV-a
primară şi a V-a primară rurală, Bucureşti, 1897.

1898
[1] LATEŞ, BEATRICEA, Povăţuitor pentru învăţarea cetirii şi scrierii, Ploieşti,
Progresul, 1898.

1899
[1] IONESCU-GION, G.I., Povăţuitor la cartea de cetire pentru clasa a 3-a primară,
Bucureşti, Steinberg, 1899.

1900
[1] POPPESCU, DIMITRIE, Pentru exposiţia universală din Paris, 1900, Lecţiuni
din gramatică, conform programei analitice în vigoare, pentru clasa IV urbană
de…, Institutor şi Director şcoalei primare urbană, din Medgidie, judeţul Con-
stanţa, România104

1902
[1] VLAHUŢĂ, AL.; COŞBUC, G., Carte de citire pentru şcolile secundare şi pro-
fesionale, 1902.

1903
[1] POBORAN, G., Studiul limbii române în şcoala primară, Slatina, 1903.

1904
[1] BORGOVANU, V.G.; STOINESCU G., Exerciţii de gramatică şi compuneri, pentru
clasa a IV-a primară urbană, aprobată de Onor Minister al Instrucţiunii Publice
prin 48410/16245 din 9 septembrie 1897 şi reaprobată prin ordinul No. 37756 din
3 Iulie 1808. revăzută şi pusă în conformitate cu programa din anul 1903, Edi-
ţiunea VII, Bucureşti, Ed. Librăriei Leon Alcalay, 37, Calea Victoriei, 37, 1904.
[2] CHELAR, G.I., Noua ortografie a Academiei Române, aranjată după categorii
gramaticale, pentru uzul şcoalelor primare şi secundare şi Dicţionar ortografic,
de…., (prof. de L. Română la liceul Gh. Lazăr din Bucureşti) şi CRIZANTE PO-
PESCU (Director şcolii primare de băieţi, nr. 42, din Bucureşti), ed. I-a, Depozit

104
Lucrarea, în manuscris, a fost scrisă într-un singur exemplar de către autor, special pentru ocazia arătată
în titlu, şi se află în patrimoniul Bibliotecii Centrale de Pedagogie, Bucureşti, secţia muzeistică.

98
 general, Librăria „Pavel Surdu”, Bucureşti, Calea Victoriei, 103, Bucureşti
(modificări la ortografia din 1904).
[3] CHELAR, G.I., Din metodica limbii române, Omagiu lui C. Dimitrescu…Iaşi…,
Bucureşti, 1904.
[4] ODOBESCU, A.I.; BORGOVANU, V.GR, Exerciţii de compunere şi gramatică,
pentru clasa a III-a, Primăria urbană aprobată de Onor. Minister al Instrucţiunei
publice prin ordinul de sub No 12 220 din 12 sept 1805 şi reaprobată prin Ord.
No. 37756 din 3 iulie 1898. Revăzută şi pusă în conformitate cu programa din
anul 1903, Tipărit în 3000 exemplare, ediţiunea a VII-a, Bucureşti, Ed. Librăriei
Leon Alcalay, 37, Calea Victoriei, 37, 1904 colegat.

1907
[1] CODREŞ, IOAN, N., Din rezultatele gramaticii în clasele primare. Cum se
predă gramatica astăzi în clasele primare şi cum ar trebui să se predea, Craiova,
Benvenisti, 1907.

1908
[1] BORGOVANU, V.G., profesor, Abecedar, partea I şi II, partea I pag. 1-46, Par-
tea II, p. 47-115, februar 1908 (manuscris)105.
[2] COSBUC, GEORGE, (1866-1918), Carte de citire pentru divizia a II-a rurala,
Minerva, 1908.
[3] MIHAILESCU, I., Practica pedagogică în şcoala primară, vol. I, II, Galaţi,
Brăila, tipografia „Nouă”, T.G. Dimitriade, Tipografia „Lucrătorii asociaţiei”,
1908,1909; 2 vol. (Biblioteca didactică a învăţătorului) vol. I prima ediţie: Galaţi,
1908. vol 2. (Metodica limbei materne), Brăila.

1910
[1] DENSUSIANU, O.; CANDREA, I.A.; CARACOSTEA, D., Curs de limba ro-
mână. Bucăţi de lectură şi gramatică pentru clasa a III-a secundară, Bucureşti,
Librăria Independence roumaine, 1910.
[2] SLAVICI, Ioan; Curs practic şi gradat de gramatică română, 1910.

1911
[1] CRISTESCU, Fl.; BRATU, I.G., Metodica învăţămîntului primar, Bucureşti,
Editura şi Institutul de Arte .Grafice, C. Seftea, 1911.

1912
[1] CRASAN, Fl., Punctuaţiunea, Ediţiunea Bucureşti, Institutul de Arte Grafice,
Carol Göbl, 1912.

105
Vezi nota anterioară.

99
 1913
[1] SLAVICI, Ioan, Gramatica limbii române. Etimologia, Gramatica română pen-
tru învăţământul secundar, 1913.

1915
[1] CHELARU, G.I., Carte de limba română (cetire şi literatură, compunere, gra-
matică), pentru clasa IV a şcoalelor normale de învăţători şi învăţătoare, Alcătuită
în conformitate cu Programa analitică în vigoare a Şcolilor Normale, Editia a 4-a,
Cartea Româneasca, s.a.
[2] CHELARU, G.I., Carte de limba română (cetire, compunere, sintaxă) pentru
clasa III, a şcoalelor normale de învăţători şi învăţătoare, întocmit în conformitate
cu programele în vigoare după însărcinarea Casei Şcoalelor, Institutul de Arte
Grafice C. Sfetea, 1915.
[3] CHELARU, G.I., Carte de limba română (cetire, compunere, gramatica) pentru
clasa II, a şcoalelor normale de învăţători şi învăţătoare şi clasa I-a, seminariilor,
întocmită în conformitate cu programele în vigoare şi aprobată de Minister,
Cartea Românească, s.a.

1918
[1] LĂUDAT, I.D., Universitatea română în perioada 1918-1948. Cadre didactice de
la catedra de limba şi literatură română, limbi clasice, limbi moderne, lucrări de
metodică, probleme de pedagogie, în „Viaţa Românească”, 1918.

1919
[1] TEODORESCU, AL.I, Metoda directă în predarea limbii române elevilor
străini, Bucureşti, „Lupta”, 1919.

1920
[1] ADAMESCU, GH.; MIHAIL DRAGOMIRESCU, Curs de limba română. Ma-
nual de limba română (Carte de citire şi gramatică pentru clasa a IV a şcoalelor
secundare de băieţi şi fete), ediţia a VI, Bucureşti, Editura librăriei Socec, şi co.,
1920.
[2] COSTESCU, Gh.N., Metodica limbii române, ed a 2-a, Bucureşti, 1920.

1922
[1] NICOLAIDE, ELISA-ANGELA, Metoda activă pentru învăţarea limbii române
în familie şi grădini de copii. Lecţiuni practice de exerciţii de vorbire, de educaţia
simţurilor şi de dezvoltarea spiritului de observaţiune, Bucureşti, Cartea Româ-
nească, 1922.

1923
[1] CIORĂNESCU, Ion, Abecedar pentru cei trecuţi de vârsta şcolii primare de…,
învăţător. Lucrare premiată întâia şi tipărită de Casa şcoalelor, Bucureşti, Impri-

100
 meria Fundaţiei culturale „principele Carol”, 20, Strada Paris-20, 1923 (pe coper-
tă Din publicaţiunile casei şcoalelor)106

1925
[1] CRISTESCU, FL.; BRATU I.G., Metodica învăţămîntului primar, ediţia 3, Bucu-
reşti, Editura Cartea Românească, 1925.
[2] PAPADOPOL, PAUL I., Metodica predării limbii române în gimnazii şi licee,
Bucureşti, 1925.

1927
[1] HANES, PETRE V., Citire, gramatica şi compunere pentru clasa a II-a primara,
Alcalay, 1927

1929
[1] ADAMESCU, GHEORGHE, Manual de limba română, Carte de citire şi grama-
tica conform programei din 1929, pentru, clasa II-a scoalelor secundare de baieti
şi fete, Editura Librariei Socec & Co., Societate Anonimă, 1929
[2] CARACOSTEA, D., FORŢU, Gh., Curs de limba română pentru clasa a II-a se-
cundară, Editura Librăriei „Universală” Alcalay et. Co, Bucureşti, 1929-1930.

1930
[1] LUPAŞCU, P., Călăuza. Lecţii practice de limba română în şcolile primare. Chi-
şinău. Tipografia Băncii Centrale Cooperative, 1930.
[2] PAPADOPOL, Paul I., Metodica limbii materne în învăţămîntul secundar, ed.
a 3-a corectată şi sporită, Bucureşti, 1930.

1931
[1] CAZAN-SĂGEATĂ, CONST. I., Contribuţiuni la metodica scrisului-cititului.
Îndrumări în predarea abecedarului, Buzău, 1931.

1933
[1] GHIAŢĂ, ADINA, P., Principii de pedagogie didactică şi metodică, Bucureşti,
1933.
[2] CITIRE pentru clasa a III-a primara, Editia a 2-a, Editura Nationala Ciornei,
1933.

1934
[1] CARTE de cetire pentru clasa a II-a primara, Socec, 1934.
[2] CARTE de cetire pentru clasa a III-a primara, Socec, 1934.
[3] CARTE de cetire pentru clasa a IV-a primara, Cartea Românească, 1934.

106
Ibidem.

101
[4] CARTE de citire pentru clasa a IV-a primară, Socec, 1934.
[5] BUJOR, A.I., Fl. ILIOASA, Carte de limba română pentru clasa a IV-a secun-
dară, ed. a 2-a revăzută, Bucureşti, Ciornei, 1934, 375. p.
[6] DULFU, PETRE, Carte de cetire pentru clasa a II-a primară dela oraşe şi sate,
Cartea Românească, 1934
[7] GEORGESCU, MARIA, Metode şi procedee pedagogice. Contribuţiuni la for-
marea şi desăvîrşirea instrucţiei, Bucureşti, 1934.
[8] SERBESCU-LOPATARI, D., Carte de citire pentru clasa a IV-a primara, Edi-
tura Călinescu, 1934.

1935
[1] CARTE de cetire pentru clasa a III-a primară, Socec, 1935.
[2] CARTE de cetire pentru clasa a V-a primară, Cartea Românească, 1935.
[3] CARTE de citire pentru clasa a II-a primară, Ciornei, 1935.
[4] CARTE de citire pentru clasa a III-a primară, Socec, 1935.
[5] ILIOASA, FL., A.I. BUJOR, Limba română cl. 6-a şi a 8-a secundară, Bucureşti,
Ciornei, 1935.
[6] CRISTESCU, FLORIAN, Carte de cetire pentru clasa a II-a primară, Cartea
Româneasca, 1935.
[7] CULEA, APOSTOL D., Carte de citire pentru clasa a VII-a primară şi pentru
scolile de ucenici anul III, Scrisul Românesc, 1935.
[8] POSTELNICU, STROE, Metoda integrală pentru predarea scris-citit în şcoala
primară, Bucureşti, Tipografia Română, 1935.

1936
[1] BARSANESCU, STEFAN, Carte de citire pentru clasa a III-a primară, Scrisul
Românesc, 1936.
[2] BICIULESCU, MARIN, Carte de citire clasa a II-a primară, Cartea Româneas-
ca, 1936.
[3] BOTEZ, CONSTANTIN, Manual de limba română, Clasa a II-a, Editia a 3-a,
Cartea Românescă, s.a.
[4] BUJOR, A.I., FL. ILIOASA, Carte de limba română pentru clasa a IV-a secun-
dară şi similară, ed. a 4-a revăzută, Bucureşti, Naţionala-Ciornei, 1936, 583 p.
[5] CARTE de citire cls. a II-a primara, Cultura româneasca, 1936.
[6] CIOLAN, I.N., Carte de citire clasa a II-IV-a primară, Ciornei, 1936.
[7] CITIRE pentru clasa a VII-a primară complimentară dela oraşe şi sate, Casa
Scoalelor s.a.
[8] GABREA, IOSIF I., Carte de citire pentru clasa a II-a primară, Cartea Româ-
nească, 1936.
[9] GABREA, IOSIF I., Citire clasa a II-IV-a primară, Cartea Românească, 1936-
1937.
[10] GABREA, IOSIF T., Citire. Clasa a 3-a primară, Cartea Românească, 1936.

102
[11] JIANU, ILIE, Carte de citire pentru cls. a III-a primară, Casa Scoalelor, 1936.
[12] NISIPEANU I.; GEANTĂ, T., Caiet de caligrafie, pentru clasa a IV-a primară,
de…, reaprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale, cu ord. nr. 147 din 6 mai 1936,
Editura Cultura-Românească, Bucureşti, Strada Pitagora, no. 16-18107.

1937
[1] CARTE de citire cls. a II-a primară, Scrisul Românesc, 1937.
[2] CARTE de citire pentru clasa a III-a primară, Bucureşti, Socec, 1937.
[3] BLĂGĂIALĂ, ION; Spre o nouă metodă a scris-cititului, Arad, Concordia,
1937.
[4] CONDEESCU, NICOLAE N., Carte de citire clasa a II-a primară, Lumina,
1937.
[5] CONSTANTINESCU, HARITON, Carte de citire clasa a IV-VII-a primară,
Bucureşti, Socec, 1937.
[6] CONSTANTINESCU, HARITON, Carte de citire pentru clasa a II-a primară,
Bucureşti, Socec, 1937.
[7] GHIATA, PETRE, Carte de citire pentru clasa a V-VII-a primară, Bucureşti,
Cartea Românescă, 1937.
[8] IORDAN, IORGU, Gramatica limbii române, Bucureşti, „Cartea Românească”,
[1937].
[9] NICOLESCU-MONU, P.M., Carte de citire cls. a II-IV-a primară, Lumina,
1937-1938.
[10] RAŢIU, GRIGORE, Din metodica limbii române. Lectura în şcoală, Extras din
Rev. Ped., 2, 1937.

1938
[1] BORGOVANU, V.GR.; G. STOINESCU, Exerciţii de compunere şi gramatică,
întocmite după noua programă oficială din anul 1903, pentru clasa II-a, Primăria
urbană şi Divizia a II-a Rurală (Anul I şi al II-lea).
[2] BUJOR, I.I.; BUJOR, A.I.; TEODORU Olga, Carte de limba română pentru
clasa a V-a comercială şi industrială, Editura Cartea românească, Bucureşti, 1938.
[3] * * * Ministerul Educaţiunii Naţionale, Programa analitică pentru şcoalele de
copii mici, învăţământul primar şi şcoalele de adulţi, sancţionată cu înaltul decret
regal Nr. 3876 din 9 Noiembrie 1938 şi publicat în Monitorul oficial Nr. 263,
partea I, din 11 Noiembrie 1938, Monitorul oficial şi imprimeriile statului,
Imprimeria Centrală – Bucureşti, 1938, COLEGAT.
[4] BUJOR, A.I., FL. ILIOASA, Carte de limba română pentru clasa a I-a secundară
de băieţi şi fete, Bucureşti, Ciornei, 1938.
[5] CARTE de cetire pentru clasa a IV-a primară, Ciornei, 1938.

107
Ibidem. Pe coperta inferioară, de acelaşi autor, aflăm că au fost publicate aceleaşi caiete şi pentru cla-
sele I, a II-a şi a III-a.

103
[6] NEDIOGLU, GH., Limba română pentru clasa a 3-a, ediţia a VII-a, Editura Car-
tea Românească, Bucureşti, 1938.
[7] PUCHIANU, PETRU, Cîteva orientări metodice pentru lămurirea şi tratarea
lecţiilor de gramatică şi compuneri pentru clasa a 4-a primară, Craiova, 1938.

1939
[1] BIBLIOTECA LICEULUI ROMÂN, Seria I, Liceul Teoretic, nr. 34, ÎNDRU-
MĂRI METODICE, vol. 1-2, Bucureşti, Bucovina, 1939, voll 1. Religie, istorie,
filosofie, drept, 2. Limbile română, latină, franceză, italiană.
[2] BRÂNDZĂ, EM., Pedagogia şcolară prelucrată în a 2-a ediţie ca sistem de me-
todologie generală, Bucureşti, 1939.
[3] CARTE de citire pentru clasa a IV-a primara, Editura Casei Şcoalelor şi a Culturii
poporului, 1939.
[4] CITIRE pentru clasa a II-a primara, Editura Casei Şcoalelor şi a Culturii popo-
rului s.a.
[5] ILIOASA, FL., Îndrumări metodice, vol. II, Bucureşti, 1939. [din seria Metodica
predării limbilor, Direcţia seminarului pedagogic Universitar, Bucureşti, 1936].
[6] MURĂRAŞU, D.; SIMIONESCU, DAN, Lectura particulară şi organizarea me-
diului, Seminarul Pedagogic Universitar, Bucureşti, nr. 8, 1939.
[7] PUCHIANU, PETRU, Carte de citire pentru cls. a V-a primară, Scrisul Româ-
nesc, /1939/.
[8] SĂNDULESCU, I., Îndrumător pentru predarea lecţiilor de abecedar, Craiova,
Scrisul românesc, 1939.

1942
[1] BUJOR, A.I., FL. ILIOASA, Carte de limba română pentru clasa a I-a secundară
de băieţi şi fete, Bucureşti, Cartea Românească, 1942.

1943
[1] ILIOASA, FL., M. SÂNZIANU, Limba română cl. I-a toate cursurile profesio-
nale de ucenici, Bucureşti, Cugetarea, 1943. 176 p.
[2] ILIOASA, FL., ROTARU ION, Limba română cl. II-a toate cursurile profesio-
nale de ucenici, Bucureşti, Cugetarea, 1943. 264 p.
[3] ILIOASA, FL., Limba română pentru cl. 2-3a toate cursurile profesioanle de uce-
nici, Bucureşti, Cugetarea, 1943. 264 p.
[4] ROSETTI, AL., [şi J. BYCK], Gramatica limbii române, Bucureşti, Editura
„Universul”, 1943.

1944
[1] BUJOR, A.I., FL. ILIOASA, Carte de limba română pentru clasa a I-a secundară
de băieţi şi fete, Bucureşti, Cartea Românească, 1944.

104
[2] CIOBANU, ŞT., Introducere în literatură. Metodologie, Ed. Casa Şcoalelor,
Bucureşti, 1944.

1945
[1] BUJOR, A.I., FL. ILIOASA, Carte de limba română pentru clasa a I-IV-a secun-
dară, băieţi şi fete, revizuită în 1942, Bucureşti, Cartea Românească, 357 p.
[2] ILIOASA, FL., Limba română pentru învăţământul muncitoresc, clasa a II-a, edi-
ţie nouă, Bucureşti, Cugetarea, 1945, 218 p.
[3] SAMOILĂ, ALEXANDRU, Manual de limba română pentru clasa a III-a, Edi-
tura Librariei R. Cioflec, 1945.

1946
[1] ROSETTI, A.; BYCK, J., Manual de literatura şi limba română, pentru clasa
a IV-a secundară, Forum, 1946.

1947
[1] ROSETTI, ALEXANDRU, Manual de literatura şi limba română, pentru clasa
a IV-a secundară, Forum, 1947.

1950
[1] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PUBLIC, Metodica predării literaturii
române în clasele V-XI, Bucureşti, 1950.
[2] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PUBLIC, Limba română, Manual unic
pentru clasa a II-a elementară, Editura de Stat, 1950.
[3] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PUBLIC, Instrucţiuni pentru predare, citit
şi scris la cl.I, Bucureşti, Cartea rusă, 1950.
[4] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PUBLIC, Metodica predării literaturii
române în clasele 5-11, Bucureşti, Cartea rusă, 1950.

1952
[1] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PUBLIC, Institutul de ştiinţe Pedagogice,
Îndrumări metodice privind predarea citirii şi a scrierii în clasa I. Bucureşti,
ESDP, 1952.

1953
[1] * * * Metodica predării limbii române (gramatica) pentru clasele 1-4, Bucureşti,
1953.
[2] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PUBLIC, Limba română, manual pentru
clasa a VI-a, Editura de Stat Didactica şi Pedagogica, 1953.
[3] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PUBLIC, Îndrumări metodice pentru
folosirea manualului de limba română, cl. I-a, Bucureşti, 1953.

105
[4] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PUBLIC, Institutul de Ştiinţe Pedagogice,
Îndrumări metodice pentru folosirea manualului de limba română, cl. (a 2-a) 5-7,
Bucureşti, 1953.
[5] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PUBLIC, Metoda predării citirii în şcoala
elementară (cl 1-4), Bucureşti, 1953.
1954
[1] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, Metodica predării citirii în şcoala ele-
mentară (clasele I-IV). Institutul de ştiinţe pedagogice, Bucureşti, ESDP, 1954.
[2] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Îndru-
mări metodice pentru folosirea manualului de limba română, cl.I-a, EDP, Bucu-
reşti, 1954.
[3] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Îndru-
mări metodice pentru folosirea manualului de limba română, cl. a 2-a, Bucureşti,
1954.
1955
[1] * * * Metodica limbii române (Gramatica) pentru şcoala elementară (clasele I-IV),
Ediţia a II-a revizuită (Institutul de ştiinţe pedagogice), Editura de stat didactică şi
pedagogică, 1955.
[2] * * * Îndrumări metodice pentru predarea gramaticii la clasa I elementară, ESDP,
1955.
[3] BOGOIAVLENSKI, D.N., Bazele psihologice ale muncii de înlăturare a greşe-
lilor de ortografie, AnRS, psih-ped, IX, 1955.
[4] CHIOSA CLARA GEORGETA, Metodica predării limbii române în clasele V-
VII (Institutul de ştiinţe pedagogice), Editura de stat pedagogică, 1955.
[5] FISCHBEIN, E., Unele probleme în legătură cu cauzele greşelilor de ortografie
la elevii din şcolile elementare, în Rev. Ped., IV, 1955.
[6] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Îndru-
mări metodice pentru dezvoltarea vorbirii la elevii din cl. 1-4 în cadrul orelor de
limba română, EDP, Bucureşti, 1955.
[7] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, Institutul de Ştiinţe Pedagogice Metodica
limbii române (Gramatica) penetru şcolile elementare (cl. I-IV) Ediţia a 2-a revi-
zuită, EDP, Bucureşti, 1955.
[8] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Îndrumă-
tor metodic pentru predarea gramaticii la cl. I elementară, Bucureşti, 1955.
[9] SCRIDON, G.; ŞCHIAU, Oct., Observaţii în legătură cu predarea noţiunii de
timp, LR, nr. 2, 1955.

1956
[1] * * * Dezvoltarea exprimării orale şi scrise a elevilor la lecţiile de limba şi
literatura română (Culegere de articole), Bucureşti, EDP, 1956 (M.Î. Institutul de
ştiinţe pedagogice).

106
[2] * * * Din experienţa pozitivă a unor învăţători, Lecturi pedagogice (Institutul de
ştiinţe pedagogice), Editura de stat didactică şi pedagogică, 1956.
[3] * * * Dezvoltarea exprimării orale şi scrise a elevilor la lecţiile de limbă şi litea-
rtură română (Culegere de articole), Bucureşti, Editura de Stat Didactică şi Peda-
gogică, 1956.
[4] BĂDULESCU, BASA; BOŞTINĂ, MARIA IOANA, Îndrumător metodic pentru
predarea abecedarului, Bucureşti, ESDP, 1956.
[5] BELDESCU, G., Cu privire la predarea liniuţei de unire, LR , nr. 1, 1956.
[6] CREMER, I., Scriitorii noştri clasici şi problemele şcolii, Bucureşti, Editura de
stat didactică şi pedagogică, 1956.
[7] IONESCU-MICIOARA, M.EL., Culegere de exerciţii gramaticale (Institutul de
ştiinţe pedagogice), Editura de stat didactică şi pedagogică, 1956.
[8] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Îndru-
mări metodice pentru predarea limbii române (lectură) în cl. V-VII. Şcoala cu
limba de predare a minorităţilor naţionale, Bucureşti, Editura de stat didactică şi
pedagogică, 1956.
[9] MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Dezvolta-
rea exprimării orale şi scrise în limba română la cl. 5-10, Culegere de articole,
Redacţia Viorica Dumitrescu, Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică,
1956.
[10] MUNTEANU, GEORGETA; MOSORA, CORNELIA, Literatura pentru copii,
Manual pentru şcolile pedagogice, ESDP; 1956.
[11] ŞTEFAN, MIRCEA, M. Eminescu revizor şcolar, Bucureşti, Editura de stat di-
dactică şi pedagogică, 1956.
[12] TUCICOV, ANA, Unele aspecte ale gîndirii elevilor mici în procesul însuşirii
noţiunilor gramaticale, în Rev. Ped., nr. 1-2, 1956.

1957
[1] * * * Dezvoltarea exprimării orale şi scrise a elevilor la lecţiile de limba şi lite-
ratura română. Culegere de articole (Institutul de ştiinţe pedagogice), Bucureşti,
ESDP, 1957.
[2] * * * Din experienţa predării limbii române şi a istoriei (Comunicări susţinute la
sesiunea centrală a „Lecturilor pedagogice”, dec. 1956, ESDP, 95 p., M.Î. şi Cul-
turii, Institutul de ştiinţe pedagogice, Bucureşti, Editura de stat didactică şi peda-
gogică, 1957.
[3] * * * Din experienţele muncii instructiv-educative a cadrelor didactice de la
şcoala cu limba de predare a naţionalităţilor conlocuitoare (Comunicări susţi-
nute la sesiunea centrală a „Lecturilor pedagogice”, M.Î. şi Culturii, Institutul de
ştiinţe pedagogice, Departamentul învăţămîntului, Bucureşti, 1957.
[4] * * * Munca educaţională în procesul de învăţare. Scrisoare metodică, Bucureşti,
1957.

107
[5] * * * Unele probleme ale muncii instructiv-educative, M.Î. şi Culturii, Institutul
de ştiinţe pedagogice, Bucureşti, 1957.
[6] BELDESCU, G., Pentru un material didactic cu temă ortografică, LR., nr. 3 şi 4,
1957.
[7] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Cum să corectăm unele greşeli de gramatică şi
de ortografie ale elevilor noştri, Rev. Ped., nr. 1, 1957.
[8] GABREA, MARIA, Cîteva chestiuni de gramatică şi predarea lor, Rev. Ped.,
nr. 11, 1957.
[9] NAHT, MARTIN, Compoziţia ca mijloc de dezvoltare a vorbirii la clasele a
VIII-a – a X-a, în „Din experienţa predării limbii romîne şi a istoriei” (Comuni-
cări susţinute la sesiunea centrală a Lecturilor pedagogice, decembrie, 1956), Bu-
cureşti, EDP, 1957, p. 26-62.
[10] ZANKOV, I. [sub redacţia], Interacţiunea dintre cuvînt şi intuiţie în procesul de
învăţămînt, EDP, 1957.

1958
[1] * * * Îndrumări metodice pentru lecţiile de compunere la clasele V-VIII, Lecturi
pedagogice (Institutul de ştiinţe pedagogice), Editura de stat didactică şi pedago-
gică, 1958.
[2] * * * Probleme de metodică (Institutul de ştiinţe pedagogice), Editura de stat di-
dactică şi pedagogică, 1958.
[3] BELDESCU, G., Raportul dintre ortografie şi ortoepie, în vol. Probleme de me-
todică (Institutul de ştiinţe pedagogice), Editura de stat didactică şi pedagogică,
1958.
[4] BERCA, ION, Organizarea repetării în formarea concentrică a noţiunilor gra-
maticale, Rev. Ped., nr. 4, 1958.
[5] BUMBU, EMIL, Analiza gramaticală, mijloc de a îmbunătăţi exprimarea elevi-
lor, în În căutarea unor mai bune metode de predare, vol. I (Comunicări susţinute
la a doua sesiune centrală, 1958, Bucureşti, ESDP., 159, MIC Ist. P, Lecturi pe-
dagogice), p. 25-39.
[6] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Îndrumări metodice pentru lecţiile de compu-
nere la clasele V-VII, EDP, 1958.
[7] DUMITRESCU, V., Îndrumător metodic pentru predarea limbii române, de
V. Dumitrescu şi A. Tittel, cl. a V-a, Bucureşti, 1958.
[8] GABREA, MARIA, Definiţiile în manualele de gramatică pentru clasele I-VII,
Rev. Ped., 4, 1958.
[9] GOIAN, GH., Contribuţii la predarea ortografiei, LR, VII, 1958, nr. 3, p. 86.
[10] IONESCU-MICIOARA, M.EL., Vocabularul o problemă permanentă a şcolii, în
vol. Probleme de metodică (Institutul de ştiinţe pedagogice), Editura de stat di-
dactică şi pedagogică, 1958.

108
 1959
[1] * * * În căutarea unor mai bune metode de predare, Lecturi pedagogice, vol.1-2,
Comunicări susţinute la a doua sesiune centrală, 1958, Bucureşti, ESDP, 1959,
MIC Institutul de ştiinţe Pedagogice), vol. I, 1959, vol. II, 1959.
[2] * * * Învăţătorii şi educatoarele prezintă experienţa lor, „Lecturi pedagogice”
(Institutul de ştiinţe pedagogice), Bucureşti, 1959.
[3] * * * Din munca învăţătorului la clasa I (Institutul de ştiinţe pedagogice), Bucu-
reşti, ESDP, 1959.
[4] BELDESCU, G., Teoretizare şi exerciţii aplicative, C, 1959, nr.48 (686), p.4.
[5] BELDESCU, G., Cum rezolvă elevii ortografia cuvintelor rostite împreună, Rev.
Ped., nr. 2. 1959.
[6] BERCA, Ion, Unele aspecte ale introducerii elmentului noutăţii în procesul repe-
tării materiei, Rev. Ped, nr. 2, 1959.
[7] BISTRIŢEANU, Al., Literatura şi studiul literaturii în manualele şcolare, „Stu-
dii şi cercetări de istorie literară şi folclor”, nr. 1-2, 1959.
[8] DUMITRESCU, V., Corespondenţa interşcolară-mijloc pentru însuşirea limbii
române de către tineretul minorităţilor naţionale, Rev. Ped., VIII, 1959, nr.6,
p.93-99.
[9] DRAŞOVEANU, D.D.; DUMITRAŞCU, P.; ZDRENGHEA, M., Analize gra-
maticale şi stilistice, Editura ştiinţifică, 1959.
[10] MIHĂILĂ, Gh., O preţioasă contribuţie la predarea limbii române în institutele
de învăţământ superior sovietice, VR, XII, 1959, nr.4, p.202.
[11] MUNTEANU, GEORGETA, Aplicarea principiului intuitiv în predarea
gramaticii, Extras din Studia Universitatis Babeş-Bolyai, 1959, ser. IV, fasc. 2,
Philologia, Cluj, 1959, p.71-91.
[12] POPESCU, ŞTEFANIA, Predarea subordonatelor concesive şi consecutive, în În
căutarea unor mai bune metode de predare, vol. 1, Comunicări susţinute la a
doua sesiune centrală, Lecturi pedagogice, 1958, Bucureşti, ESDP, 1959, p. 5-25
(M.Î.C. Institutul de ştiinţe pedagogice)
[13] VĂRZARU, G., Preocupări de ortografie şi punctuaţie la lecţiile de gramatică,
GÎ, XI, 1959.

1960
[1] * * * Probleme de metodică. Limba şi literatură. Comunicări la sesiunea din
1960, Bucureşti, ESDP, 1960 (MÎ şi Culturii. Inst. de şt. pedagogice).
[2] BELDESCU, GEORGE, Tipuri de exerciţii în predarea limbii române, în Proble-
me de metodică. LL, Bucureşti, ESDP, 1960.
[3] BELDESCU, G., Pentru noi progrese în cultivarea exprimării elevilor, GÎ,
nr. 575, 1960.
[4] CHINIRIGĂ, LUMINIŢA, Continuitatea şi munca instructiv-educativă, la cl. a
4-a şi a 5-a, de Chinirigă L. şi Cornelia Marinescu, Bucureşti, 1960.

109
[5] DRAGOMIRESCU, GH.N., Limba romînă, nr.3 şi 4-1960-C, 1960, nr. 39(728),
p.3.
[6] DRAGOMIRESCU, GH., Probleme de ortografie, GÎ, XII, 1960, nr.580, p.6.
[7] DUMISTRĂCEL, STELIAN, Limba romînă, VIII (1959), nr.1-6 (rubrica Glosar
regional)-SCŞI (IAŞI), XI (1960), fasc.1, p. 152-155.
[8] DUMITRU, ION, Analiza gramaticală şi stilistică, L, III,1960, nr. 4 (39), p. 8.
[9] DUMITRU, ION, Analiza literară şi analiza gramaticală, L, III, 1960, nr. 3 (38),
p. 8.
[10] FAIFER, L., Analiza literară în şcoala medie, în „Probleme de metodică”, Bucu-
reşti, 196o, p. 62.
[11] FAIFER, LAURENŢIU, Probleme de metodică. LL. „Lecţia de caracterizare
generală în predarea literaturii”, ESDP, Bucureşti, 1960.
[12] MILICESCU, ŞT.EMILIA, Probleme de metodică. LL, „Analiza textului literar”,
Bucureşti, ESDP, 1960.
[13] POALELUNGI, GH., Predarea timpurilor şi a modurilor, GÎ, XII, 1960, nr. 590,
p. 4.
[14] POALELUNGI, GH., Despre predarea conjugărilor, GÎ, XII, 1960, nr. 585, p. 6.
[15] POPESCU, ION, Predarea limbii române la clasele VIII-X, L, III, 1960, nr.3(38),
p. 8.
[16] SORESCU, OCTAVIAN, Esenţialul în predarea limbii române, GÎ, XII,1960,
nr.507, p. 5.
[17] URSU, G.G., Lectura literară a elevilor, în „Gazeta literară”, nr. 5, 1960.
[18] VĂRZARU, G., Note de la o lecţie de gramatică, GÎ, XII, 1960, nr. 547, p. 4.
[19] VIANU, TUDOR (acad.), Note asupra măiestriei predării în universităţi [cu un
subcapitol: Citat şi citire], Rev. înv. sup., II, 1960, nr. 3, p. 66-62.
[20] VIŞAN, O.; SORESCU, V., Metoda conversaţiei-mijloc important de dezvoltare
a gîndirii şi vorbirii elevilor hipoacuzici, Rpsih., VI, 1960, nr. 3, p. 143-157.

1961
[1] * * * [La rubrica] Ştiinţă [comentarii pe marginea articolului] Cu privire la
pregătirea viitorilor profesori de LL română, apărut în „Lupta de clasă”, nr.6
[1961], C, 1961, nr. 27, p.7.
[2] BAŞOTEANU, VERA, Dezvoltarea gîndirii şi vorbirii copiilor preşcolari, Rev.
Ped. X, nr. 7, X, 1961, p. 92-103.
[3] BELDESCU, G., Predarea limbii române [în şcoala de 8 ani], C, 1961, nr.35,
p.2.
[4] BELDESCU, G., Planificarea compunerilor, GÎ, nr. 593, 1961.
[5] BULGĂRE, GH., Analiza gramaticală şi contextul, LL, 1961, nr. 5, p. 27-34.
[6] BUZESCU, O., La limba română [constatări pe marginea examenului de admi-
tere în cl. VIII], GÎ, XII, 1961, nr.618, p.4.
[7] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Metodica predării limbii şi literaturii române,
ESDP, Bucureşti, 1961, (M.I.C. Universitatea „C.I. Parhon”, Facultatea de filologie).

110
[8] CREŢU, N., Cu privire la pregătirea viitorilor profesori de limba şi literatura
română[recomandări privind îmbogătirea programei analitice a facultăţii de filo-
logiei prin acordarea unei atenţii mai mari studiului limbii literare contemporane],
„Lupta de clasă”, Seria a V-a, XLI, 1961, nr.6, p.88-90.
[9] DIACONESCU, PAULA, Un mod de descriere a flexiunii nominale cu aplicaţii
la limba română contemporană, SCL, 2, 1961.
[10] DRAGOMIRESCU GH.N.; TEODORESCU, VASILE, Greşeli de vocabular şi
gramatică la elevi, în Cultivarea limbii. Culegere de articole, Bucureşti, EDP,
1961.
[11] DUMITRESCU, V., Predarea limbii române la clasele V-VII (şcoli cu limba de
predare maghiară), de V., Dumitrescu şi A Tittel), Bucureşti, ESDP, 1961.
[12] GOIAN, GH., Baza logică a predării şi însuşirii terminologiei ştiinţifice, ESDP,
1961.
[13] LANDA, L.N., Înarmarea elevilor cu metode raţionale de gândire şi problema
algoritmilor [cu exemplificări din domeniul gramaticii], AnRs, Ped.-Psih., XV
(1961), nr.4, p.65-81.
[14] M[ANOLESCU], N., „Limba română”, nr.1/1961-VR, XIV(1961), nr.7, p.182-
183.
[15] MUNTEANU, GEORGETA, Contribuţii la metodica lecţiilor de limba română
în şcoala de 8 ani, Extras din Studia Universitatis Babeş-Bolyai, 1959, ser. IV,
fasc. 2, Psychologia-paedagogia, Cluj, 1961.
[16] POPESCU, ŞTEFANIA, Problemele de punctuaţie în programele de învăţămînt
şi manualele de gramatică pentru clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a, Rev. Ped., X,
1961, nr. 7, p. 81-92.
[17] POPESCU, ION, Limba şi literatura româna în şcoala de 8 ani, L, IV, 1961,
nr.18, p. 9.
[18] POPESCU, ION, Predarea sintaxei, GÎ, XIII, 1961, nr.601, p.4.
[19] POPESCU, ION, Cultivarea limbii în şi prin şcoală, în Cultivarea limbii. Cule-
gere de articole, Bucureşti, EDP, 1961.
[20] POPESCU, ŞTEFANIA, Predarea propoziţiilor subiective şi predicative, GÎ,
XII, 1961, nr.630, p.4.
[21] POPESCU, ŞTEFANIA, Problemele de punctuaţie în programele de învăţământ
şi în manualele de gramatică pentru clasele a V-a, a VI-a, şi a VII-a, Rev. Ped, X,
1961, nr.7, p 81-91.
[22] SCUTARU, IULIA, „Cum am învăţat româneşte”... [convorbire cu Tamara
Repina, profesor de limba şi literatura română la Universitatea „Lomonosov”,
Veac nou, XVII, 1961, nr.37, p.2.
[23] SOLOMON, MARCUS, Noţiunea de algoritm şi implicaţiile ei lingvistice, LR,
X, 1961, nr. 3, p. 204-217.
[24] ŞERDEANU, ION, Cum îi învăţăm pe elevi să citească, GÎ, XII, 1961, nr.640, p 4.
[25] TRUFAŞU, N., Lecţiile de gramatică la clasa a VIII-a, GÎ, XII, 1961, nr.640,
p.5.

111
 1962
[1] * * * Ce aduc nou manualele de limba română [cu referire la capitolul de grama-
tică, cl.IV, V. VI], GÎ, XIII (1962), nr.675, p.7.
[2] * * * Din experienţa predării limbii romîne şi a latinei (Comunicări susţinute la
cea de-a III-a Sesiune centrală din decembrie 1960, Bucureşti, ESDP, 1962,
64 p. (U.I.C. Institutul de ştiinţe pedagogice).
[3] * * * Din experienţa muncii instructiv-educative a cadrelor didactice, „Lecturi
pedagogice” (Institutul de ştiinţe pedagogice), Bucureşti, 1962.
[4] * * * Lecturi Pedagogice. Din experienţele predării limbii şi literaturii române,
Bucureşti, 1962.
[5] * * * Ministerul Învăţămîntului, Programa de limba română, Gramatica şi lec-
tura literară pentru clasele a V-a şi a VI-a, Bucureşti, 1962.
[6] * * * Probleme metodice ale predării literaturii, Buc., Ed. de stat didactică şi pe-
dagogică, 1962.
[7] BELDESCU, G., Probleme de structură în manualul de limba română pentru
clasa a V-a [cu observaţii privind capitolul de gramatică], Rev. Ped, XI, 1962,
nr.12, p.97-112.
[8] BERCA, ION, Munca independentă la lecţiile de citire explicativă, GÎ, nr. 696,
1962.
[9] BENDORFEANU, M., Pentru însuşirea temeinică a limbii române, GÎ, XIII,
1962, nr.670, p.8.
[10] BOGDAN, ANA, Grijă pentru dezvoltarea gândirii elevilor [în legătură cu pre-
darea limbii române în şcoli], S, nr.5461, 8 martie 1962, p.4.
[11] BUD, IULIU (prof.), Întărirea laturii practice în studiul gramaticii, S, nr.5441,
16 febr.1962, p.2.
[12] BULGĂR, GH., Vocabularul şi definiţiile [în manualul de limba română pentru
clasa a VI-a], GÎ, XIII, 1962, nr.683, p.2.
[13] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Căi de cultivare a exprimării elevilor, GÎ,
nr. 664, 1962.
[14] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Probleme metodice ale predării literaturii,
„Lecţiile de analiză ale operei literare”, Bucureşti, ESDP, 1962.
[15] COSTACHE, N., Formarea deprinderilor de scriere corectă, GÎ, XIII, 1962,
nr.683, p.4.
[16] FLOREA, RARIŞTE, D., Scopul nu scuză mijloacele [observaţii critice pe margi-
nea volumului Din experienţa predării limbii române şi a limbii latine, Editura de
Stat didactică şi pedagogică, 1962], St., XIII, 1962, nr.7, p.125-126.
[17] HANGIU, I., Ce aduc nou manualele de limba română, GÎ, din 28 sept. 1962.
[18] IONESCU-MICIOARA M.EL.; MARIN, VIŞAN, Unele observaţii privind
conţinutul învăţământului la limba română – clasele I-IV, Rev. Ped., nr. 8, 1962.
[19] IVAŞCU, GEORGE, Despre studierea literaturii române în învăţământul supe-
rior [despre planul de învăţământ: locul disciplinelor lingvistice în raport cu stu-
diul literaturii] „Lupta de clasă”, Seria a V-a, XLII, 1962, nr.5, p.65-74.

112
[20] L.D., „Limba română”, nr.4/1961-XII, 1962, nr.2, p.87-88.
[21] LĂUDAT, I.D., Note despre un curs de metodică [C.G. Chiosa, Metodica predă-
rii limbii şi literaturii române, E.S.D.P, 1960], Rev. înv. sup., IV, 1962, nr.1-2,
p.119-121.
[22] MĂNUCĂ, DAN, Cum alcătuim manualele şcolare? [Observaţii privind expri-
marea în manualele de limba română, explicarea cuvintelor şi partea de grama-
tică], IL, XIII, 1962, nr.12, p.91-93.
[23] MIHĂILESCU, MILITINA, N., Organizarea şi desfaşurarea lecţiilor de expu-
nere-compunere la clasele I-IV, Rev. Ped, X, 1961, nr.10, p.89-100.
[24] MUNTEANU, GEORGETA, Sistemul de lecţii – mijloc de ridicare a nivelului
predării limbii şi literaturii române, Extras din Studia Universitatis Babeş-Bo-
lyai, 1959, ser. IV, fasc. 2, Psychologia-pædagogia, Cluj, 1962.
[25] NEGOIŢĂ, OLIVIU, Consolidarea lecţiilor la sintaxă, GÎ, XIII, 1962, nr.660,
p.5.
[26] NIŢU, RODICA, Unele procedee pentru insuşirea conştientă a cititului, GÎ, XIII,
1962, nr.648, p4.
[27] OPRESCU, MILI, Despre materialul de gramatică [din manualul de limba ro-
mână pentru clasa a VI-a], GÎ, XIII, 1962, nr.683, p.2.
[28] POALELUNGI, GH., Lecţii de gramatică [constatări], GÎ, XIII, 1962, nr.681,
p.4.
[29] POPESCU, ŞTEFANIA, Definiţiile în manualul de gramatică pentru clasa a VI-a,
în GÎ, XIV, 1962, 655.
[30] POPESCU, ŞTEFANIA, Pe marginea manualului de limba română pentru clasa
a V-a, în GÎ, XIV, 1962, 677.
[31] POPESCU, FLOREA, A., Învăţarea silabelor la clasa I , GÎ, XIII, 1962, nr.675,
p.4.
[32] POPESCU, STELA; BOŞTINĂ, IOANA-MARIA, Manualele de limba română
pentru clasele I-IV (1962) [cu o parte refritoare la gramatică, p.125-126] – Rev.
Ped., XI, 1962, nr.11, p.118-126.
[33] POPESCU, ŞTEFANIA, Definitiile în manualul de gramatică pentru clasa a VI-a,
GÎ, XII, 1962, nr.655, p.2.
[34] POPESCU, ŞTEFANIA, Pe marginea manualului de limba română pentru clasa
a V-a [observaţii şi propuneri privind capitolul de gramatică], GÎ, XIII, 1962,
nr.677, p.7.
[35] RAŢIU, ION, Pentru ridicarea nivelului predării limbii române în şcoli, GÎ, XIII,
1962, nr.679, p.2.
[36] SAS, GEORGE, Împotriva cititului „pe de rost” [ în cl.I], GÎ, XIII, 1962, nr.686.
p.4.
[37] SEBESTYEN, LIVIU, Rezultate tot mai bune [probleme ale predării limbii
române în şcolile cu predare în limba maghiară], GÎ, XII, 1962, nr.650, p.4.
[38] ŞERDEANU, ION, Cărţi şcolare [propuneri privind viitoarele manuale de gra-
matică pentru şcoala de 8 ani], T, VI, 1962, nr.25, p.8.

113
[39] ŞTEFĂNESCU, FLOREA, Din experienţa predării citirii şi scrierii în clasa I,
Rped, XI, 1962, nr.12, p.65-73.
[40] TUCICOV-BOGDAN, ANA; STOLERU CONSTANTINESCU, PAULA, Rolul
definiţiei şi al regulii gramaticale în generalizarea conştientă a fenomenului
gramatical la elevi, Rev. Ped., XI, 1962, nr. 2, p. 7.
[41] VĂRZARU, G. (Prof.), Verbul şi câteva aspecte ale predării lui, GÎ, XIII, 1962,
nr.669, p.5.

1963
[1] * * * Ministerul Învăţămîntului, Programa de limba română (Gramatică şi lec-
tură literară) pentru clasa a VII-a a şcolii de 8 ani, Bucureşti, 1963.
[2] AVĂDANEI, ANA, Din experienţa dezvoltării vorbirii elevilor în perioada pre-
abecedară [problema îmbogăţirii vocabularului, îmbunătăţirea pronunţării], Rev.
Ped, XII, 1963, nr.1, p. 52-65.
[3] BERCA, ION (Conf.Univ.), Însuşirea scrierii corecte de către începători, GÎ,
XIV, 1963, nr.962, p.4.
[4] BERCA, ION (Conf.Univ.), Munca independentă la lecţiile de citire explicativă,
GÎ, XIV, 1963, nr.696, p.4.
[5] BLAJOVICI TRAIAN; BOBIŞ, VALERIA; COMĂNESCU, IOAN; MACOVEI,
ZAHARIA, Culegere de texte pentru dictări, Bucureşti, EDP, 1963.
[6] BLIDEANU, E., ANGHEL, Unele probleme ale învăţământului de 8 ani [proble-
ma limbii române şi a gramaticii, p.49-50], „Lupta de clasă”, Seria a V-a, XLIII,
1963, nr.2, p.45-55.
[7] BOJIN, ALEXANDRU, Despre construcţia paratactică în predarea lecţiilor de
sintaxă şi a lecţiilor de analiză literară, Rev. Ped., XII, (1963), nr. 3.
[8] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Criterii în organizarea şi predarea cunoştin-
ţelor de limba romînă, Rev. Ped., XII, nr. 4, 1963, p. 22-35.
[9] CIOCÎRLIE, TATIANA; BICHMAN, ELIZA; BRĂTUCU, MIRCEA, Sesiune
metodico-ştiinţifică [organizată la Timişoara de societatea de Ştiinţe istorice şi
filologice din R.P.R.], GÎ, XIV, 1963, nr.703, p.4-5.
[10] CÎMPEANU, EUGEN, Analiza stilistică, auxiliar preţios în predarea cunoştin-
ţelor de limba română, Rev. Ped., XII, nr. 4, 1963, p. 22-35.
[11] COTEANU, I., Exigenţele învăţămîntului superior. În domeniul limbii române,
GÎ, nr. 734, 1963.
[12] CUCU, TRAIAN; TRITEANU, MIHAIL, Limba romînă clasa VI [elaborat de
prof. C. Boroianu, E. Iliescu şi L. Popescu; 1962], T, VII, 1963, nr.35, p.2.
[13] DINICU, I., Predarea gramaticii în perspectivă [la clasele II-IV], GÎ, XIV, 1963,
nr.694, p.5.
[14] DINICU, I., Solicitînd judecata elevilor [la lecţiile de gramatică], GÎ, XIV, 1963,
nr.699, p.5.
[15] DÎMBOIU, AUREL, Minunata istorie a alfabetului. Graiul zeilor, în „Veac
nou”, 1963, nr.52, p.6-7.

114
[16] GABREA, MARIA, Gîndire şi exprimare.Pe marginea manualelor de grmatică
de clasa a V-a şi a VI-a, C, 1963, nr.32, p.5.
[17] GROZDAN, D., Şcoala de 8 ani: plan, programe, manuale [cu un capitol refe-
ritor la gramatică], C, 1963, nr.17, p.1, 7.
[18] ILIEŞ, CORNELIA, Materialul intuitiv folosit la predarea lecţiilor de scris-citit,
GÎ, XIV, 1963, nr.690, p.3.
[19] NEDIOGLU, GH., Despre importanţa verbelor semiauxiliare, Rev. Ped., XII
(1963), nr. 7.
[20] NICOLAESCU, M., Probleme ale predării limbii romîne în discuţia cadrelor di-
dactice, GÎ, XIV, 1963, nr.708, p.1.
[21] OPRESCU, MIHAIL, Mai multă atenţie explicaţiilor [despre definiţiile gramati-
cale şi despre exemple în manualul de română pentru clasa a IV-a], GÎ, XIV,
1963, nr.690. p.2.
[22] OPRESCU, MIHAI (Prof.), Prin exemple paralele [predarea gramaticii, a sinta-
xei în deosebi, prin folosirea mai multor tipuri de exemple, GÎ, XIV, 1963,
nr.695, p.5.
[23] POPESCU, ION, Manualul de gramatică. O precizare [răspuns la articolul Gîn-
dire şi exprimare, de Maria Gabrea, C, 1963, nr.32], C, 1963, nr.41, p.5.
[24] POPESCU, ION, Recapitularea la gramatică, GÎ, XIV, 1963, nr.709, p.4.
[25] POPESCU, ION, Lectura elevilor, EDP, Bucureşti, 1963.
[26] POPESCU, ŞTEFANIA, Predarea propoziţiilor subiective şi predicative, GÎ,
XIV, 1963, nr.719, p.4.
[27] ROMAN, IOANA, Limbajul expunerii, GÎ, XIV, 1963, nr.724, p.4.
[28] ŞANDRU, DRĂGOI, I., Pe marginea unor propuneri [despre articolul Pe margi-
nea manualului de limba română pentru clasa a V-a de Ştefania Popescu, GÎ,
nr.677/1962], GÎ, XIII, 1963, nr.680. p.2.
[29] VRACIU, ARITON, Din experienţa de predare a limbii romîne la Universitatea
din Sofia, Rev. înv. sup., V, 1963, nr.4-5, p.126-129.

1964
[1] * * * Cultivarea limbii. Culegere de articole (Societatea de ştiinţe istorice şi filo-
logice din Republica Socialistă România), Bucureşti, EDP, 1964.
[2] * * * Gramatica în şcoală. [scurte note semnate de Petre Cîmpeanu, Dumitru
D. Ion, Grigore Pretorian, N. Antonescu şi Mircea Handoca], GÎ, XVI, 1964,
nr. 782, p. 3.
[3] * * * Metodica predării limbii române în şcoala generală de 8 ani, sub îndru-
marra lui Stanciu Stoian, Ion Berca, Clara Georgeta Chiosa, Institutul de Ştiinţe
Pedagogice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964.
[4] * * * Ministerul Învăţămîntului, Programa de limba română (Gramatică şi lec-
tură literară) pentru clasa a VII-a a şcolii de 8 ani şi Instrucţiuni pentru aplica-
rea programei de limba română la clasa a V-a (Şcoli cu limba de predare

115
 română şi şcoli cu limba de predare a minorităţilor naţionale) în anul şcolar
1964/1965, Bucureşti, 1964.
[5] ANTONOVICI, CLEMENT, Mai multă atenţie definiţiilor [în manualele de gra-
matică existente], GÎ, XV, 1964, nr.746, p.6.
[6] BERCA, ION, Metodica predării limbii române (citit-scris, citire), Bucureşti,
EDP, 1964.
[7] BULGĂRE, GH., Probleme de sintaxă în cadrul cultivării limbii, în „Cultivarea
limbii”, Bucureşti, 1964, p.39.
[8] BYCK, J., Despre studiul gramaticii [în şcoală; greşeli de limbă la candidaţii de
la examenul de admitere în facultate], GÎ, XVI, 1964, nr. 755, p. 4.
[9] CARAMAN, ALEXANDRU, MĂESCU-CARAMAN, LUCIA, Probleme pri-
vind formarea vorbirii după principiul comunicării verbale la elevii cu deficienţe
de auz, Rev. Ped., XII, 1964, nr.2, p.84-87.
[10] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Metodica predării limbii şi literaturii române,
EDP, Bucureşti, 1964 (Min. Înv., Univ. din Bucureşti, Facultatea de limba şi lite-
ratura română).
[11] DRAGOMIRESCU GH.N., Pentru combaterea greşelilor de limbă la elevi, în
Cultivarea limbii, Bucureşti, 1964, p. 44-69.
[12] DUNCAN, GH., Procedee de îmbogăţire a vocabularului elevilor, Drapelul roşu,
1964, nr.5938, p.2.
[13] FĂRCAŞIU, VIORICA, Manualul de limba română pentru clasa a VIII-a, GÎ,
XVI, 1964, nr.774, p.7.
[14] HERIVAN, M., [La rubrica: „Tehnica modernă în predare”], V. Cibernetica în
învăţămînt, GÎ, XVI, 1964, nr. 751, p. 5.
[15] HERIVAN, MIRCEA, [La rubrica: „Tehnica modernă în predare”] VI. Labo-
ratoarele lingvistice, GÎ, XV, 1964, nr.750, p.5.
[16] IACOB, ŞT., (Braşov), Corectitudinea exprimării elevilor în „Cultivarea limbii.
Culegere de articole”, Bucureşti, EDP, 1964.
[17] INDREA, AL., Predarea gramaticii în şcoală, GÎ, XVI, 1964, nr. 778, p. 3.
[18] INDREA, AL., Predarea gramaticii în şcoală, T, VIII, 1964, nr. 45, p. 7.
[19] MERIŞCĂ C., Gramatica în şcoală, GÎ, XVI, 1964, nr. 740, p. 3.
[20] MUNTEANU, GEORGETA, Contribuţii la metodica lecţiilor de limba română
în şcoala de 8 ani, în „Studia Univ. Babeş-Bolyai”, 1964.
[21] MUNTEANU, G.; RADU, N., Contribuţii la metodica lecţiilor de limba română
în şcoala de 8 ani [cu un tabel-plan în afară de text şi rezumate în limbile rusă şi
franceză], StUBBPs., 9, fasc. 1, 1964, 101-127.
[22] MUSCĂ, C., [La rubrica: „Elemente noi în predarea disciplinelor”] Limba şi lite-
ratura română, GÎ, XVI, 1964, nr.769, p.4.
[23] OPRESCU, MIHAIL, Gramatica în şcoală, GÎ, XVI, 1964, nr. 780, p. 3.
[24] PASTIA, AURORA, Aspecte din însuşirea vocalelor la cl. I a şcolilor de surzi, în
condiţiile predării limbii pe baza comunicării verbale, Rev. Ped., XIII, 1964,
nr.1, p.89-101.

116
[25] POALELUNGI, Gh., Gramatica în şcoală, GÎ, XVI, 1964, nr. 781, p. 3.
[26] POPESCU, ŞTEFANIA, Corelarea cunoştinţelor de morfologie şi sintaxă, GÎ,
1964, p. 777.
[27] POPESCU, ŞTEFANIA, Corelaţia dintre studierea noţiunilor teoretice de gra-
matică şi formarea deprinderilor de scriere corectă, Rev. Ped., XIII, 1964,
nr. 1, p. 53-74.
[28] POPESCU, ŞTEFANIA, Predarea subordonatelor circumstanţiale de cauză, de
scop şi condiţionale, în „Lecturi pedagogice”, sesiunea a IV-a, EDP, 1964,
p. 9-37. (M.Î. Institutul de ştiinţe. pedagogice).
[29] POPESCU, ION, În legătură cu manualele de limba romînă pentru clasele V-VII,
GÎ, XV, 1964, nr.750, p.7.
[30] POPESCU, ION, Manualele de gramatică [pentru clasele a V-a şi a VII-a], GÎ,
XVI, 1964, nr.771, p.2.
[31] POPESCU-NEVEANU, PAUL; VOICU, MARIA, Studiul particularităţilor com-
punerilor la elevii din clasa a V-a., în vol. Studii de didactică şi psihologia
învăţării, EDP, 1964, p. 251-296.
[32] STOIAN, STANCIU, CHIOSA, CLARA GEORGETA, Metodica predării limbii
române în şcoala generală de 8 ani, Bucureşti, 1964.
[33] ŞUTEU, FLORA, Gramatica în şcoală, GÎ, XVI, 1964, nr. 779 p. 3.
[34] TUCICOV-BOGDAN, ANA, Procesul asimilării cunoştinţelor de către şcolari,
Rev. Ped, XIII, 1964, nr. 11.

1965
[1] * * * Ministerul Învăţămîntului, Programa de limba română (Gramatică şi lec-
tură literară) pentru clasele V-VIII ale şcolii generale de 8 ani, Bucureşti, 1965.
[2] * * * Ministerul Învăţămîntului, Programa de limba şi literatura română pentru
clasa a IX-a a şcolii de cultură generală de 12 ani, Bucureşti, 1965.
[3] * * * Ministerul Învăţămîntului, Programa şcolară pentru şcoala generală de 8
ani. Clasele I-IV, Bucureşti, 1965.
[4] * * * Modernizarea predării scrisului [interviu cu mai mulţi învăţători], GÎ, 17,
nr.802, 1965, 3.
[5] * * * Sesiune metodico-ştiinţifică consacrată predării problemelor de gramatică
şi stlistică în învăţămîntul de cultură generală [Braşov, 31 martie – 1 aprilie
1965], 17, nr.3121, 1965, 2.
[6] ANDRAŞONI, DUMITRU, Importanţa analizei logice în lecţiile de gramatică,
în „Făclia”, 20, nr.5657, 1965, 2.
[7] AVRAM, MIOARA, Limba română în şcoală [dezbaterile sesiunii metodico-
ştiinţifice de la Braşov din 31 martie – 1 aprilie 1965 organizate de Societatea de
ştiinţe istorice şi filologice în colaborare cu Institutul de lingvistică din Bucu-
reşti], C., nr.16, 1965, 2.
[8] AVRAM, MIOARA, Limba română în şcoală, C, 1965, nr. 16, p. 2.
[9] BARBU, N., Limba română în şcoala medie, GÎ, XVII, 1965, nr. 793, p. 4.

117
[10] BERCA, ION, Folosirea metodei analizei gramaticale în predarea limbii române
la clasele mici [cu rezumate în limbile rusă, franceză şi engleză], Rev. Ped., 14,
nr.12, 1965, 17-27.
[11] BICIULESCU, MARIN, Ortografia şi punctuaţia în şcoala elementară, LR,
XIV, 1965, 3, p. 345-349.
[12] BICIULESCU, MARIN, Predarea gramaticii în şcoală. Ortografia şi punctuaţia
în şcoala elementară, LR, XIV, 1965, nr. 3, p.345-349
[13] BULGĂR, Gh., Studiul limbii române în învăţămîntul superior, Rev. înv. sup., 7,
nr.11, 1965, 24-27.
[14] BUNESCU, VASILE; POPESCU, ŞTEFANIA; BEJAT, ELENA, Etapele pre-
mergătoare elaborării manualului programat pentru predarea gramaticii limbii
române în şcoala generală de 8 ani [cu rezumate în limbile rusă şi franceză],
Rev. Ped., 14, nr.7, 1965, 12-26.
[15] CIOBANU, RADU, Semnele convenţionale în gramatică, GÎ, 17, nr.830, 1965, 4.
[16] CIORIŢĂ, ION, Exprimarea orală şi scrisă a elevilor. Despre vocabular, 17,
nr.3192, 1965, 2.
[17] CRĂCIUN, BORIS, Cu privire la manualul de limba română pentru clasa
a VII-a de Alecsandrina Tutoveanu şi Ion Popescu], Ateneu, II, 1965, nr.1, p.17.
[18] CREMER, ION, Ion Creangă şi predarea gramaticii limbii române, LL, 9, 1965,
377-388.
[19] DOGARU, VLADIMIR, Dar clasele a IX-XI? [Metodica predării limbii şi litera-
turii române], GÎ, 17, nr.817, 1965, 6.
[20] DRĂGOTOIU, I., Aspecte ale îmbogăţirii vocabularului şi exprimării elevilor
prin predarea lecturii literare, în „Probleme de metodica predării disciplinelor
umaniste”, Cluj, [f. ed.], 1965, p. 153-175.
[21] FARCAŞIU VIORICA, Studiul vocabularului [în şcoală], GÎ, XVII, nr. 787,
1965 p.5.
[22] FRĂŢILĂ, SOLOMON, Metodica predării limbii române în şcoala generală de
8 ani, Steaua roşie, 17, nr.77, 1965, 2.
[23] GHINESCU, FLORENTE, Limba română în şcoală, în „Contemporanul”, 1965,
nr. 2, p. 9.
[24] GIURGEA, M.; CAZANGIU, A., O metodică necesară practicii şcolare [Ion
Berca, Metodica predării limbii române (citit-scris, citire), Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1964], Rev. Ped, 14, nr.4, 1965, 119-123.
[25] GOLOPENŢIA, ŞTEFANIA, Metodica predării limbii române [în şcoala genera-
lă de 8 ani, sub redacţia prof. Stanciu Stoian, prof. Dr. Ion Berca, conf. univ.
Clara Georgeta Chiosa, Bucureşti, 1964, Editura didactică şi pedagogică], Rev.
Ped., 14, nr.10, 1965, 116-121.
[26] GRAUR, ALEXANDRU, Gramatica în şcoală, GÎ, XVII, nr. 785, 1965 p. 3.
[27] GRAUR, AL., Cîteva concluzii [la Sesiunea metodico-ştiinţifică de la Braşov, 31
martie – 1 aprilie 1965], PGS, p. 133-134.
[28] HANDOCA, MIRCEA, Un îndreptar care putea fi şi mai util [Metodica predării
limbii şi literaturii române de Clara Georgeta Chiosa], GÎ, 17, nr.817, 1965, 6.

118
[29] LÀSLÖFFY, ILEANA; PÉTERFY, EMILIA, Familiarizarea elevilor din clasa I
cu unele elemente de limbă în perioada preabecedară, Rev. Ped., GÎ, nr. 787,
1965, 1965, nr. 11, p. 49-61.
[30] LEAHU, EMIL, Pe marginea predării gramaticii în şcoală, Ateneu, II, 1965,
nr. 1, p. 16.
[31] MIHĂILESCU, ION, În legătură cu predarea predicatului la clasele V-VIII, Rev.
Ped., 14, nr. 10, 1965, 93-103.
[32] MILICESCU, EMILIA, ŞT., Exprimarea orală şi scrisă a elevilor în orele de
limba şi literatura română: îmbogăţirea şi nuanţarea lexicului, LL, 10, 1965,
353-367.
[33] MOLDOVAN, T., Primele cunoştinţe de ortografie, GÎ, XVII, 1965, nr.789, p.4.
[34] MUNTEAN, GEORGETA; RADU, ION, Eficienţa instruirii programate în
predarea gramaticii, Extras din „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, 1959, ser.
IV, fasc. 2, Psychologia-pædagogia, Cluj, 1965.
[35] MUNTEANU, GEORGETA; SALADE, D., Activitatea creatoare, dovadă a
măiestriei profesorului în predarea limbii române, în „Probleme de metodica
predării disciplinelor umaniste”, [f.ed.], Cluj, 1965.
[36] NEGRILĂ, RODICA; BERCA, ION, Metodica predării limbii române (citit-
scris, citire), FR., 22, nr.6379, 1965, 2.
[37] POPESCU, ŞTEFANIA, Folosirea instruirii programate în predarea limbii ro-
mâne la clasa I, în „Studii de didactică experimentală”, 1965, p. 180-223.
[38] POPESCU, ŞTEFANIA, Propoziţiile subordonate consecutive construite cu mo-
dul conjunctiv, LL, p. 247-272.
[39] POPESCU, CONSTANTIN, Unele probleme ale predării gramaticii în şcoli, în
„Zori noi”, 19, nr.5331, 1965, 2.
[40] POPESCU MIHĂEŞTI, ALEXANDRU, Definiţiile noţiunilor gramaticale, GÎ,
17, nr.817, 1965, 6.
[41] POPESCU MIHĂEŞTI, ALEXANDRU, Manualele de gramatică şi cerinţe me-
todice, GÎ, 17, nr.819, 1965, 5.
[42] POPESCU BRÎNZAN, ELENA, „Momentul ortografic” şi lecţia de ortografie,
GÎ, 17, nr.812, 1965, 8.
[43] ROMANESCU, ILIE, La clasele I-IV. Dificultăţi şi soluţii [în predarea cuvîntu-
lui şi a sensului lui la clasele I-IV], GÎ, 1965, 17, nr. 826, 4.
[44] SIRETEANU, GH., Formarea noţiunilor gramaticale, GÎ, XVII, 1965, nr.792,
p.5.
[45] TEODORESCU, VASILE, Predarea gramaticii în învăţămîntul mediu, LR, 14,
nr.2, 1965, 269-272.

1966
[1] * * * Culegere de texte de limba română pentru studenţii străini (Institutul de
construcţii, Bucureşti, Catedra de limbi moderne), [Bucureşti], 1966, 75 p. lito-
grafie.

119
[2] APOSTOL, OLGA, Predarea limbii şi literaturii române, „Steaua roşie”, 18,
nr.34, 1966, 2.
[3] BULGĂR GH., Însemnări despre studiul limbii, GÎ, nr. 883, 1966, p. 2.
[4] BULGĂR, GH., Limba română în Franţa, în „Astra”, 1, nr.6, 1966, 23.
[5] BUNESCU, VASILE; BELDESCU, G., IONESCU MICIOARA, M.EL., PO-
PESCU, ŞTEFANIA, Instruirea programată şi posibilităţile ei de aplicare în
şcoala noastră, Rev. Ped., nr. 11, 1966, p. 37-48.
[6] CARAGIU-MARIOŢEANU, MATILDA, Fonologia în predarea limbii române
străinilor, LR, 15, nr. 2, 1966, p. 125-132.
[7] DOBRIŢOIU, ELENA, ANGHEL, PETRE, Aspecte metodice ale predării limbii
române studenţilor străini, Rev. înv. sup., 8, nr.12, 1966, 51-56.
[8] DRAŞOVEANU, D.D., DUMITRAŞCU, P., ZDRENGHEA, M., Analize gra-
maticale şi stilistice, ed. a II-a, Ed. ştiinţifică, 1966.
[9] GABREA, MARIA, Tot despre predarea gramaticii (În legătură cu manualele
pentru clasele I-VIII) [Limba română – manual pentru cl.V, VI de Ion Popescu;
Limba română pentru clasa a VII.A de Alexandra Tutoveanu, Ion Popescu; Lim-
ba română pentru clasa a VIII-a de Florin Popescu, Mircea Cucu], Ateneu, 3,
nr.2, 1966, 16.
[10] GRAUR, AL., Sugestii pentru perfecţionarea predării limbii române în şcoli [in-
terviu cu ..., luat de Mihai Iordănescu], S, 35, nr.7182, 1966, 4.
[11] IORDAN, IORGU, Preocupări în domeniul studierii limbii române, Rev. înv.
sup., 8, nr.4, 1966, 6-8.
[12] MOHOREA, NICOLAE, Pe primul plan finalitatea practică [La rubrica: Grama-
tica în şcoală], GÎ, 19, nr.886, 1966, 3.
[13] MUSTER, DUMITRU, Pentru o disciplină de învăţămînt independentă: grama-
tica, Extras din LL, vol. XII, Bucureşti, 1966, 9 p., (Societatea de ştiinţe filologi-
ce din R.S.R).
[14] POALELUNGI, GH., Topica şi logica în analiza gramaticală, GÎ, 18, nr.878,
1966, 2.
[15] POP, EMIL; CIACOI, B., Metode moderne de predare în discuţia cadrelor di-
dactice, în „Steaua roşie”, 18, nr.109, 1966, 2.
[16] POPESCU, ŞTEFANIA, Contribuţii la cunoaşterea propoziţiei subiective, LL,
1966, p. 351-374.
[17] POPESCU MIHĂEŞTI, AL., Exerciţii gramaticale în manualele şcolii generale,
GÎ, 18, nr.867, 1966, 3.
[18] POPESCU MIHĂEŞTI, AL., Probleme de structură în manualele de limbă ro-
mână pentru clasele III-VIII, LL, 12, 1966, 439-447.
[19] RADU, Mircea, Probleme ale predării limbii române în şcoli, în „Flamura Praho-
vei”, 19, nr.4595, 1966, 3.
[20] STOIAN, STANCIU (sub. red.), BERCA, ION; CHIOSA, CLARA GEORGE-
TA, Metodica predării limbii române în şcoala generală, Bucureşti, EDP, 1966
(M.Î. Institutul de ştiinţe Ped.).

120
[21] ŞERBAN, CORNELIU, Opinii privind exprimarea corectă, orală şi în scris, a
elevului, în „Flamura Prahovei”, 19, nr.4597, 1966, 2.
[22] TOMESCU, MIRCEA, Lectoratele de limba şi literatura română în străinătate,
C, nr.13,1966, 9.
[23] TUCICOV BOGDAN, ANA, Abstractizarea şi concretizarea în însuşirea cu-
noştinţelor de gramatică, Rev. psih., 12, nr.2, 1966, 209-225.
[24] ŢOPA, T., Cu privire la utilizarea lexicului în şcoală, Rev. Ped., XV, nr. 3, 1966,
p. 37.
[25] VASILIU, EMANUEL, Despre locul şi rolul fonologiei în procesul de învăţă-
mînt, Rev. înv. sup. , 8, nr. 11, 1966, 39-41.

1967
[1] * * * Ministerul Învăţămîntului, Programa de limba română Gramatică şi lectură
literară pentru clasa a V-VIII, Bucureşti, 1967.
[2] * * * Societatea de ştiinţe istorice şi filologice din Republica Socialistă România,
Probleme de gramatică şi stilistică în şcoala generală şi liceu, Coordonator:
G. Beldeanu [11 articole; lucrările sesiunii metodico-ştiinţifice din 31 martie – 1
aprilie 1965, Braşov], Bucureşti, 1967, EDP, 136 p.
[3] * * * Asimilarea cunoştinţelor de limba română în cadrul celor două sisteme de
predare la clasele I-IV, SEP, 37-127.
[4] * * * Studii de cercetări de didactică modernă. Sub redacţia lui Vasile Bunescu şi
Marin Vişan, Bucureşti, 1967, Editura didactică şi pedagogică, 356 p.
[5] * * * Nu ştie sau nu poate să citească?, Col., 3, nr.5, 1967, 20.
[6] BELDESCU, G. (coord.), Probleme de gramatică şi stilistică. În şcoala generală
şi liceu, Buc. EDP, 1967, 135 p. (Societatea de ştiinţe istorice şi filologice din
R.S.R.).
[7] BELDESCU, G., Gramatica în şcoală, GÎ, 19, nr.888, 1967, 3.
[8] BERCA, I., Metodica predării limbii romîne, volumul II, Bucureşti, 1967, EDP,
184 p.
[9] BISTRIŢIANU, AL., Învăţămîntul limbii române la Universitatea din Lyon, C,
nr.34, 1967, 10.
[10] BOTIŞ, V.; BLAJOVICI, T., Limba română în manualele şcolare (cl.V-VIII), f.,
3, nr.5, 1967, 10.
[11] BURDUHOS, GRIGORE; CHILIM, CONSTANTIN, Observaţii asupra predării
complementului, PGS, 76-1.
[12] BUŢĂ, GH., Principiul corespondenţei cu părţile de propoziţie în predarea sub-
ordonatelor, PGS, 82-89.
[13] CARONI, CECILIA, Metodica predării limbii şi literaturii române, Pentru cla-
sele I-VIII şi un capitol pentru clasa IX-XI (XII), (Ministerul Învăţămîntului, Uni-
versitatea Bucureşti), Bucureşti, EDP, 1967.
[14] CHIOSA, GEORGETA CLARA, Metodica predării limbii şi literaturii române,
EDP, Buc., 1967.

121
[15] CHIŢU, IOAN, Cînd a apărut scrisul, SR, 19, nr.5 460, 1967, 2.
[16] CÎRLAN, ION, Compunerile cu temă gramaticală, Rev. Ped., XVI, 1967, nr. 5,
p. 79-84.
[17] CÎRLAN, ION, Exprimare corectă – o problemă de cultură [La rubrica: Grama-
tica în şcoală], GÎ, 19, nr.886, 1967, 3.
[18] CÎRSTOIU, CONSTANTIN, Profesorii şi metodica predării, 17, nr.3979, 1967,
2.
[19] CORNEA, PAUL, Analiza pe text-metodă de studiere a literaturii române, Rev.
înv. sup., 9, nr.2, 1967, 91-95.
[20] CREŢEANU, FLORIN, Din experienţa unor lecţii despre stilul şi limba operelor
literare, EDP, Bucureşti, 1967.
[21] CREŢU, F., Din experienţa unor lecţii despre stilul şi limba operelor literare ro-
mâne, Bucureşti, 1967, Editura didactică şi pedagogică, 100 p.
[22] CUCUTA, M., A. ARON, E. CONSTANTINESCU, Gramatica pentru clasa a
II-a, Bucureşti, 1967.
[23] DARIE, ALEXANDRINA, Probleme ale folosirii mijloacelor tehnice audio-vi-
zuale în predarea literaturii, LL, nr. 13, 1967.
[24] DRON, VIRGIL, Unele probleme ale predării predicatului, în Probleme de gra-
matică şi stilistică. În şcoala generală şi în liceu, [cu 11 trimiteri bibliografice],
Bucureşti, EDP, 1967, p.51-59..
[25] GABREA, MARIA; DRAGOMIRESCU, GH.N.; IACOB, ŞTEFAN; VĂTAFU,
MARIN; MATEESCU, ŞTEFAN, Noutăţile aduse de Gramatica limbii române,
ediţia a II-a şi necesitatea ridicării nivelului de predare a gramaticii în şcoala
generală şi în liceu, PGS, 7-19.
[26] GIURGEA, MARIA, Metodica predării limbii române [de Ion Berca, Bucureşti,
1966], Rev. Ped., 16, nr.4, 1967, 116-119.
[27] GOLOPENŢIA, ŞTEFANIA, Locuţiunile şi predarea lor, [cu 12 trimiteri biblio-
grafice], în vol. Probleme de Gramatică şi Stilistică. În şcoala generală şi în liceu,
Bucureşti, 1967, p. 32-50.
[28] GOLU, PANTELIMON, GOLU, MIHAI, Aspectele psihologice ale dificultăţilor
întâmpinate de elevii claselor mici în însuşirea cunoştinţelor de gramatică şi
aritmetică [cu 9 grafice şi 9 tabele în text], în Studii şi cercetări de didactica mo-
dernă, Bucureşti, 1967, p. 170.
[29] IONESCU, GELU, Obligativitatea analizelor de texte [analize stilistice], A, 2,
nr.24, 1967, 391.
[30] MORĂRESCU, SIMION; ELVIRA, MORĂRESCU; EMILIA, PETERFY; DOI-
NA BENDERFEANU; Metodica predării limbii române pentru clasele I-IV ale
şcolii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare, Editura Didactică
şi pedagogică, Bucureşti, 1967.
[31] MUNTEANU, GEORGETA, Instrucţia programată şi învăţarea prin modele uti-
lizate în predarea gramaticii şi a ortografiei limbii române, Rev. Ped., XVI,
1967, nr. 1, p. 29-41.

122
[32] MUNTEANU, GEORGETA, Instrucţia programată şi învăţarea prin modele uti-
lizate în predarea gramaticii şi a ortografiei limbii române, Rev. Ped, 16, nr.2,
1967, p. 15-30.
[33] MUNTEANU, ŞTEFAN; MUŢIU, ION, Probleme ale studierii lexicului în şcoa-
lă, în Probleme de gramatică şi stilistică, 1967, p. 90-98.
[34] MUNTEANU, ŞTEFAN, Analiza gramaticală şi analiza stilistică, GÎ, 19, nr.908,
1967, 3.
[35] MUNTEANU, ŞTEFAN; MUŢIU, ION, Probleme ale studierii lexicului în şcoa-
lă, PGS, 90-98.
[36] PETRIDE, TIMOTEI, Desăvîrşirea întregii munci anterioare, GÎ, 1967, nr. 890
(17 martie), p. 2 (recapitularea la lit. rom. În preajma bacalaureatului, cu exem-
plificări de teme).
[37] POPESCU, ŞTEFANIA, Probleme ale predării atributului şi a propoziţiei atri-
butive, în Probleme de gramatică şi stilistică, 1967, p. 60-75.
[38] POPESCU, VASILE V.; NICOLAU, AURELIA, Despre sistematizarea concen-
trică şi lineară a conţinutului învăţămîntului, Rev. Ped., XVI, 1967, nr. 1,
p. 35-46.
[39] POPESCU BRÎNZAN, ELENA, Deficienţe de ordin metodice [La rubrica: Gra-
matica în şcoală], GÎ, 19, nr.883, 1967, 2.
[40] RADU, N., Gramatica pentru clasa a III-a. Manual experimental de N. Radu, I.
Lupu, A. Tuzu şi M. Cucută, Bucureşti, 1967
[41] RENER, MARIA, Activitatea extraşcolară în sprijinul predării limbii române,
Rev. înv. prof., 4, nr.1, 1967, 50-54.
[42] ŞTIRBU, P., Consolidarea deprinderilor de scriere corectă, Rev. înv. prof., 4,
nr.2, 1967, 20-25.
[43] TÎRLA, MARIA, Tratarea completă, sintetică a cunoştinţelor de limba şi litera-
tura română, în „Criş”, 22, nr.109, 1967, 2.
[44] TOHĂNEANU GH.I., Predarea cunoştinţelor de stilistică în învăţămîntul de
cultură generală, în Probleme de gramatică şi stilistică, 1967, p. 99-118.
[45] TUCICOV BOGDAN, ANA, Însuşirea cunoştinţelor de gramatică, în vol. Psiho-
logia pedagogică, Bucureşti, 1967, p. 233.
[46] ŢOPA, TUDOR, Limba în problematica pedagogică, Rev. Ped., 16, nr.10, 1967,
101-112.
[47] ŢUGURLAN, STERIAN, Se impune o concepţie nouă a predării, [La rubrica:
Gramatica în şcoală], GÎ, 1967, nr. 883, p. 2.
[48] ZISULESCU, ŞT., Predarea figurilor de stil (cls. V-VIII), în „Tomis”, 2, nr.4,
1967, 10.

1968
[1] * * * Studii de pedagogie cibernetică şi instruire programată. Sub redacţia: conf.
univ. Vasile Bunescu, Ministerul învăţământului. Institutul de ştiinţe pedagogice,
Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1968, 208 p.[referiri la limba română]

123
[2] * * * Sistemul experimental de predare cu profesori la clasele I-IV. Sub redacţia
conf. univ. Traian Pop, Bucureşti, 1968, Editura didactică şi pedagogică, 392 p.
[3] ALECU, VIOREL, Limba şi literatura română în planul de învăţământ şi în pro-
gramele şcolii generale de 10 ani, Rev. Ped., 17, nr.10, 1968, 41-48.
[4] ANDREESCU, FLORICA, Coordonate ale noii programe pentru învăţămîntul
preşcolar, în GÎ, XX, 966, 1968.
[5] BICIULESCU, MARIN, Compunerea liberă la clasele I-IV, Rev. Ped., XVII,
1968, nr. 2. P. 54-59.
[6] BĂDULESCU, ŞTEFAN, Folosirea simbolurilor în predarea gramaticii în clasa
a III-a [cu un rezumat în franceză], Rev. Ped., 17, nr.12, 1968, 44-45.
[7] BEJAT, ELENA, Valoarea didactică a exerciţiului în instruirea programată,
SPCIP, 1968.
[8] BELDESCU, GEORGE, Semnele ortografice din punct de vedere lingvistic şi
didactic, LL, nr. 17, 1968, p.235-251.
[9] BERCA, ION; IONESCU-MICIORA, EL.; NIŢU, RODICA, Contribuţii la îmbu-
nătăţirea predării substantivului şi verbului în clasa a III-a [cu rezumate în rusă
şi engleză], Extras AU Bucureşti, Seria Ştiinţe sociale. Filozofie, l7, 1968, 221.
[10] BULGĂR, GHEORGHE, Limba română. Sintaxă şi stilistică, Editura Didactică
şi Pedagogică, 1968.
[11] CARONI, CECILIA; FRIMU-POPOVICI, VERA, Metode şi procedee pentru
creşterea eficienţei lecţiilor de compunere liberă în şcoala generală, EDP, Bucu-
reşti, 1968.
[12] CIOBANU, NICOLETA, Exprimarea orală şi scrisă a elevilor, Rev. înv. prof.,
5, nr. 5, 1968, 62.
[13] DĂSCĂLESCU, ROMEO, Valenţe educative ale activităţii în cercuri, Rev. Ped.,
nr. 7, 1968, p. 72.
[14] GRIGORIU, R., V., 150 de ani de la „întocmirea” şcolii cu predare în limba ro-
mână, IB, 15, nr.1 257, 1968, 2.
[15] GUJA, IULIAN, Studiul limbii române şi al matematicii în liceu, ScTin, 24,
nr.5874, 1968, 4.
[16] HOPULETE, MIHAI, Corespondenţa şcolară internaţională, Rev. Ped., nr. 12,
1968.
[17] IOANIŢESCU, ALEX, Către o schimbare a perspectivei în studiul gramaticii [în
şcoală], GÎ, 20, nr.957, 1968, 5.
[18] MORARU, PAULINA, Contribuţia mijloacelor audio-vizuale în predarea limbii
române la clasa a II-a în şcolile cu limba de predare a naţionalitaţilor conlo-
cuitoare, Rev. Ped., 17, nr.12, 1968, 95-97.
[19] PITROP, PETRA, Observaţii lingvistice privitoare la însuşirea limbii materne de
către copii, Analele Universităţii din Timişoara, seria Ştiinţe filologice, VI, 1968,
p. 133-139.
[20] POPESCU MIHĂIEŞTI, ALEXANDRU, În legătură cu organizarea cunoştinţe-
lor de limba română, Rev. Ped., XVII, 1968, nr. 3, p. 144-148.

124
[21] POPESCU, I., Probleme de gramatică şi stilistică în şcoala generală şi liceu,
Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1967, 135 p., LR, 17, nr.3, 1968, 284.
[22] POPESCU, ŞTEFANIA, Culegere de exerciţii gramaticale cu noţiuni de morfo-
logie şi sintaxă, Bucureşti, 1968.
[23] POPESCU, ŞTEFANIA, Elemente de instruire programată în predarea limbii ro-
mâne la clasa I, în Studii de pedagogie cibernetică şi instruire programată, 1968,
p. 33-51.
[24] RĂDULESCU, ŞTEFAN, Predarea limbii române în clasa a III-a prin instruire
programată, în Studii de pedagogie cibernetică şi instruire programată, 1968,
p. 52 sqq.
[25] RĂDULESCU, ŞTEFAN; NICOLAE RADU; DAVID, T., Unele probleme ale
modernizării predării gramaticii în clasele I-IV, în Modernizarea învăţămîntului
la clasele I-IV, 1968, p. 27-43.
[26] TUTOVEANU, ALECSANDRINA, Aspecte ale predării limbii române în lumi-
na ediţiei a II-a a Gramaticii Academiei Republicii Socialiste România, PGS,
p. 25-31.
[27] ZUGUN, DENISA, Din experienţa unor lecţii despre stilul şi limba operelor lite-
rare [de Florin Creţeanu, Bucureşti, 1967], GÎ, 20, nr.958, 1968, 6.

1969
[1] * * * Ministerul Învăţămîntului, Programa de limba română (Gramatică şi lec-
tură literară) pentru clasa a VI-a a şcolii de 8 ani, Bucureşti, 1969.
[2] * * * [La rubrica: Cronica ideilor] Limba şi literatura română în şcoală [masă
rotundă cu Traian Cantemir, Iulian Ghiţă, Elis Motreanu, Petre Ciobanu, Marin
Cosmescu, Liliana Onică, Mihai Andrei, Sergiu Şerban, Voicu Ichim, Ion Neac-
şu, organizată de Sergiu Adam], în „Ateneu”, 6, nr. 4, 1969, 16-17.
[3] * * * Folosirea practică a mijloacelor tehnice audio-vizuale în procesul de
învăţământ [cu o bibliografie de 123 de titluri], Colectivul de coordonare: MAXI-
MILIAN BENDORFEANU, MORĂRESCU ELVIRA, SIMION MORĂRESCU,
Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 345 p.
[4] ADÁM, S., Probleme specifice ale predării limbii române în şcolile şi secţiile cu
limba de predare maghiară, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1969, 160 p.
[5] ALDESCU, PAUL, Gramatica în şcoală, GÎ, XVI (781), 1969.
[6] ALECU, VIOREL, Analiza textului literar, în „România liberă”, 1969, nr. 40 (2
oct.), p. 27.
[7] BEJAT, ELENA, Valoarea didactică a exerciţiilor în instruirea programată,
SPCIP, 115-138.
[8] BERCA, ION; IONESCU MICIOARA, MARIA ELIZA, Metodica predării lim-
bii române în clasele I-IV, Bucureşti, 1969, p. 272.
[9] CAZACU, BORIS; CHIOSA, CLARA GEORGETA, CARAGIU-MARIOŢEA-
NU, MATILDA, GUŢU ROMALO, VALERIA, A course in contemporary roma-
nian. An introduction to the study of romanian [traducere şi adaptare de Virgil

125
 Ştefănescu-Drăgăneşti şi Adrian Nicolescu după varianta franceză a lucrării],
Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1969, 564 p. + l hartă.
[10] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Contribuţii ale lingvisticii actuale la studiul
gramaticii limbii materne în şcoală, LR, XVIII, nr. 2, 1969, p. 121-131.
[11] CHIŢU, IOAN N., Programe, manuale, izvoare, necitate [manualul de limba şi
literatura română pentru clasa a IX-a de Măria Fanache şi Emil Giurgiu], RLIT, 2,
nr. 43, 1969, 31.
[12] CHIŢU, IOAN N., Revenind la manualul de clasa a IX-a [de LL română elaborat
de Măria Fănache şi Emil Giurgiu], RLIT, 2, nr. 49, 1969, 31.
[13] COTEANU, I., Sintaxă înainte de morfologie şi fonetică, LR, 18, nr. 3, 1969,
277-279.
[14] CREŢEANU, FLORIAN, „Gramatică” sau „probleme de limbă literară”? [pro-
grama analitică la română pentru învăţământul liceal], RLIT, 2, nr. 28, 1969, 2.
[15] CRIŞAN, ANA; CHICULIŢĂ, I.; PETROMAN, P., Observaţii la programa de
limba şi literatura română pentru clasele a IX-a şi a X-a ale şcolii generale, Rev.
Ped, 18, nr. 6, 1969, 66-69.
[16] DASCĂLU, GH., Tropi, figuri de stil şi…puţină confuzie [pe marginea manualu-
lui de limba şi literatura română pentru clasa a IX-a de Maria Fanache şi Emil
Giurgiu], RLIT, 2, nr. 49, 1969, 31.
[17] DRAGOŞ, E., Câteva contribuţii pentru cunoaşterea activităţii instructiv-educa-
tive în cadrul predării limbii române la şcoala populară din Bihor în secolele al
XVIII-lea şi al XIX-lea, LucrŞt Oradea, [3], seria B, 1969, 423-433.
[18] DRAGOŞ, EUGENIA, Problemele predării limbii române în şcolile poporale din
Transilvania, la 1877, CLL, [2], 1969, 155-166.
[19] FLOREA, MELANIA; IONESCU, ADRIANA, Funcţiunea şi valorile semantice
ale prepoziţiei în sintagma GN1 – P – GN2. Aspecte ale predării la străini,
AUBLLR, 18, nr. 1, 1969, 53-70.
[20] GABREA, MARIA, Limba şi literatura română în şcoală, în „Ateneu”, 6, nr. 5,
1969, 15.
[21] HOMORODEAN, M.; ADAM, S., Probleme specifice ale predării limbii române
în şcolile şi secţiile cu limba de predare maghiară, Bucureşti, Editura didactică şi
pedagogică, 1969, 155 pag., STUBB, 14, fasc. 2, 1969, 162.
[22] MANGEAVAS, T., Calitatea exprimării în compunerile şcolare, în „Colocvii”,
4, nr. 10, 1969, 6.
[23] MUNTEAN, GEORGE, G. Călinescu autor de manuale şcolare, în „Luceafărul”,
12, nr. 20, 1969, 6.
[24] MUNTEAN, GEORGE, Manualele lui Creangă, RLIT, 2, nr. 52, 1969, 29.
[25] MUNTEANU, GEORGETA, Orientarea cercetărilor în domeniul instruirii pro-
gramate, Rev. Ped., XVIII, 1969.
[26] NECULA, ION P., Ortografia prin imagini şi comparaţii, Bucureşti, E.D.P,
1969/ (reeditare 1972).
[27] NECULA, OLIMPIA, Organizarea şi desfăşurarea lecţiilor de expunere-compu-
nere la clasele I-IV, EDP, Bucureşti, 1969.

126
[28] NICOLESCU, AUREL, Probleme de sintaxa a frazei, Editura ştiinţifică, 1969.
[29] OALLDE, P., Unele aspecte ale metodicii întîlnirilor cu scriitorii, SLLF, Rşiţa,
1976, p. 167-175.
[30] OPRIŞ, T., Metodologia cenaclului literar al el elevilor, Rev. Ped., nr. 5, 1969,
p. 75-81.
[31] OPRIŞ T., Metodologia cenaclului literar al el elevilor, Rev. Ped., nr. 6, 1969,
p. 85-89.
[32] PARFENIE, VASILE, Corelări tematice de structură în lecţiile de literatură în
clasa a XII-a, GÎ, nr. 985, 1969.
[33] PÎRNUŢĂ, GH., Preocupări pentru studiul limbii române, în Analele Univ. Buc.,
1969.
[34] POPESCU, ŞTEFANIA, Elemente de instruire programată în predarea limbii
române, SPCIP, 33-51.
[35] RĂDULESCU, ŞTEFAN, Un nou sistem de predare a limbii române: instruirea
programată, în Didactica şi educaţia. Referate şi comunicări, Craiova, 1969.
[36] RĂDULESCU, ŞTEFAN, Predarea limbii române la clasa a III-a prin instruire
programată, SPCIP, 52-114.
[37] SIMIONESCU, CONSTANTIN, Etimologia şi înţelegerea cunoştinţelor, GÎ, 21,
nr. 1013, 1969, 3.
[38] STERPU, GH., Observaţii pe marginea unor lucrări scrise la literatură în liceul
de cultură generală [greşeli de fonetică, morfologie, vocabular şi stil], SLLFOLC,
1, 1969, 201-205.
[39] TUDORIU, VALENTINA, Metode statistice în aprecierea lecturii literare la
clasele V-VIII, în Rev. Ped., 6, 1969.

1970
[1] * * * Îndrumări pentru îmbunătăţirea predării limbii române în ciclul primar de
Vasile Mlav şi Panait Lucian., Bucureşti, 1970.
[2] * * * Ministerul Învăţămîntului, Programele şcolare pentru clasa a III-a şi pro-
grama de gramatică pentru clasa a II-a, Bucureşti, 1970.
[3] * * * Predarea limbii şi literaturii române, vol. 1, în „Buletin de informare peda-
gogică”, 1970, 107 p.
[4] * * * Manualele de literatură română şi examenul de admitere la facultăţi [an-
chetă organizată de Gabriela Bogoş], RLIT, 3, nr. 6, 1970, 29.
[5] ADAM, ZSIGMOND, A roman nyelvlanulas idoszeru kerdesei [Problemele ac-
tuale ale însuşirii limbii române], în „Korunk”, 29, nr. 9, 1970, 1435-1440.
[6] ALDESCU, PAUL, Folosirea opoziţiilor fonologice pentru dezvoltarea exprimă-
rii elevilor, LR, 19, nr. 5, 1970, 443-445.
[7] ALECU, VIOREL, Emisiunile „radio-şcoală” mijloc de îmbogăţire a cunoştinţe-
lor de limba şi literatura română? Rev. Ped., 19, nr. 11, 1970, 100-106.
[8] ALEXANDRU, CONSTANTIN, Rolul jocului în dezvoltarea vorbirii şcolarilor
surzi din clasele mici şi unele particularităţi ale organizării şi desfăşurării lui,
Ped. spec., 12, nr. 2, 1970, 128-141.

127
[9] ARVINTE, VASILE, Proba scrisă la limba română [convorbire de Ioan N.
Chiţu], RLIT, 3, nr. 18, 1970, 29.
[10] AVRAM, A., Remarques sur la langue écrite des enfants, ACIL X, 3, 151-156.
[11] AVRĂMESCU, AUREL, Disciplinele ştiinţei şi disciplinele învăţămîntului (in-
terviu), GÎ, XXII, nr 1056, 1970.
[12] BĂDICĂ, ION, O experienţă constănţeană în domeniul compunerilor libere,
LucrŞt, Constanţa, 1970, 137-148.
[13] BOTA, ION, Limba şi literatura română, (clasele I-VIII), în Tineretul şi familia.
Coordonatele principale ale pregătirii tineretului pentru viaţa de familie, Bucu-
reşti, Ed. Politică, 1970.
[14] BOTEZ, ADRIAN, Contribuţii la metodica predării vocabularului limbii române
la şcoala de surzi [cu numeroase figuri], PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 7-14.
[15] BRATU, BIANCA, Literatura şi educaţie estetică a preadolescentului, EDP,
Bucureşti, 1970.
[16] BULGĂRE, GH., Probleme şi analize stilistice, în vol. „Analize sintactice şi sti-
listice”, Bucureşti, 1970.
[17] BULGĂRE, GH., Limba şi stilul, RLIT, 3, nr. 41, 1970, 31.
[18] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Baza lingvistică a teoriei şi practica predării
limbii române ca limbă maternă. Rezumatul tezei de doctorat. Conducător ştiinţi-
fic: prof: B. Cazacu, membrii corespondent al Academiei Republicii Socialiste
România, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de limba şi literatura română,
Bucureşti, Centrul de multiplicare al Universităţii din Bucureşti, 1970, 15 p.
[rotaprint].
[19] CHIŢU, IOAN N., [răspunde la ancheta cu titlul:] Ce bibliografie indicaţi pentru
pregătirea la gramatică?, vst, 15, nr. 11, 1970, 15.
[20] CIGHER, VASILE, Remediul dizortografiei în şcoala modernă, în „Colocvii”, 5,
nr. 7, 1970, 19.
[21] CIOBANU, FULVIA; SFÎRLEA, LIDIA, Cum scriem, cum pronunţăm corect.
Norme şi exerciţii, Bucureşti, 1970.
[22] CIUNGAN, S., Observaţii asupra predării lexicului de specialitate, SŞIC,
1970,144-151.
[23] CIUREA, IOAN, Ideea de relaţie în predarea gramaticii, în „Colocvii”, 5, nr. 4,
1970, 8.
[24] CONSTANTINESCU, GH., Atenţie noţiunilor de morfologie şi sintaxă, GÎ,
XXII, nr.1065, 1970, 2.
[25] COSMESCU, MARIN, Consultaţii la limba română pentru concursul de admi-
tere la şcolile post-generale, în „Ateneu”, 7, nr. 8, 1970, 13.
[26] COVRIG-NONEA, ION, Noţiuni de compoziţie şi stil, EDP, Bucureşti, 1970.
[27] CRISTUREANU, ANA, Contribuţii la metodica predării limbii române studenţi-
lor vietnamezi din institutele de învăţământ superior, SŞIC, 1970. 45-51.
[28] DĂNEŢ, SILVIA, Elemente ale … în învăţarea gramaticii, în „Învăţământul li-
ceal şi tehnic profesional”, an 28, nr. 2, febr. 1970, p. 17-18.

128
[29] DIMITRIU, DANIEL, Scriere şi transcriere, „Conv. Lit.”, 1, nr. 5, 1970, 84-86.
[30] DRAGOŞ, EUGENIA, Culegere de texte pentru dictări [de Traian Blajovici, Va-
leria…, Ioan Comănescu şi Zaharia Macovei, Bucureşti, 1969], LucrŞt, Oradea,
1970.
[31] DRAŞOVEANU, CONSTANŢA, Cercetare privind predarea gramaticii la clasa
a II-a, Rev. Ped., XIX, 1970, nr. 2, p. 93-100.
[32] DUMITRESCU, MĂDĂLINA, Aspecte generale ale predării limbii române în
Institutul de construcţii – Bucureşti, SŞIC, 1970, 38-44.
[33] DUMITRESCU, MĂDĂLINA, Mediul înconjurător şi rolul său în însuşirea
limbii române de către studenţii străini, SŞIC, 1970, 56-65.
[34] FAICIUC, ELISABETA, Un manual „revizuit” care necesită … revizuiri [Limba
română pentru clasa a VI-a], RLIT, 3, nr. 15, 1970, 29.
[35] GOIA, RODICA, Problematizarea şi descoperirea în analiza operei epice, LL,
nr. 1, 1970, p. 113-117.
[36] GUIU, MARIANA, Câteva probleme legate de predarea complementului direct
la studenţii străini, AUBLBR, 19, nr.2, 1970, 119-132.
[37] GUŢU ROMALO, VALERIA, Metodologii în predarea limbii române ca limbă
străină, în LR, nr. 5, an 28, sept-oct, 1970, p. 525-530.
[38] IANCU, T., Mai mult loc pentru gramatică şi compunere, în „Colocvii”, 5, nr. 5,
1970, 7.
[39] IORGULESCU, SILVIA, Construcţiile participiale în textele technico-ştiinţifice
ruse şi predarea lor în limba română, SŞIC, 1970, p. 137-140.
[40] IVANOVICI, GH., Univocitatea terminologiei şi comportamentele indirecte,
Rev. înv. prof., nr. 4, 1970, 28-33.
[41] KULCSAR, TIBERIU, Determinarea pregătirii psihologice necesară însuşirii
citit-scrisului la debili mintal, Ped. spec., 14, nr. 2, 1970, 26-51.
[42] LUPU, ION; IOSIF, ELENA; PÎRNUŢA, GH., Manuale experimentale pentru
predarea limbii române (gramatica) la clasele II-IV, [résumé en français],
LucrŞt, Galaţi, 4, 1970, 445-454.
[43] M.I., „Folosirea practică a mijloacelor tehnice audio-vizuale în procesul de în-
văţământ", lucrare coordonată de Maximilian Bendorfeanu, Elvira Morărescu, Si-
mion Morărescu, GÎ, 22, nr. 1025, 1970, 4.
[44] MALIŢA, MIRCEA, Deprinderea limbajului tehnic, în „Colocvii”, 5, nr. 11,
1970, 17.
[45] MARCU, MARIA, Culegere de texte pentru dictare [de Traian Blajovici, Valeria
Botiş, Ioan Comănescu şi Zaharia Macovei], în „Familia”, 6, nr. 2, 1970, 16.
[46] MARINESCU, CORNELIA, Structura conţinutului învăţămîntului la clasele
I-IV, Rev. Ped., XIX, 1970, nr. 6, p. 35-44.
[47] MARINESCU, GABRIELA, Câteva aspecte ale examenului la limba română, în
„Astra”, 5, nr. 3, 1970, 17.
[48] MICHĂESCU, RADU, Probitatea glosărilor [din manualul de literatura română
pentru clasa a XII-a, 1968], RLIT, 3, nr. 11, 1970, 29.

129
[49] MICLE, VICTORIA, Bazele psihologice ale formulării noţiunilor de gramatică
la elevii claselor I-IV şi combaterea formalismului în predarea cunoştinţelor,
LucrŞt, Oradea, 1970, 257-362.
[50] MOISIL, GR.C., Probleme interdisciplinare în învăţământul de cultură generală.
Matematică – logică – gramatică, în „Colocvii”, 5, nr. 9-10, 1970, 1.
[51] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; BENDORFEANU, DOI-
NA, Dezvoltarea vorbirii elevilor în limba română. Material ajutător pentru şco-
lile şi secţiile cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare, Bucureşti,
Editura didactică şi pedagogică, 1970, 297 [299] p.
[52] MORĂRESCU, SIMION; DOINA, BENDERFEANU; Metodica predării limbii
române pentru clasele I-IV ale şcolii cu limbile de predare ale naţionalităţilor
conlocuitoare, ediţia a II-a, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 197o.
[53] MUNTEANU, GEORGETA, Aplicarea instruirii programate în predarea morfo-
logiei limbii române, Rev. Ped., XIX, 1970, nr. 5, p. 19-26.
[54] NICOLESCU, AUREL, Probleme de sintaxă a propoziţiei, Editura ştiinţifică,
Bucureşti, 1970.
[55] OLTEANU, C., Rezolvarea exerciţiilor de gramatică, Rev. înv. prof., nr. 4, 1970,
6-7.
[56] OLTEANU, VALENTIN, Cuvintele, RLIT, 3, nr. 29, 1970, 29.
[57] OROS, VALERIU, O carte mult aşteptată [Culegere de texte pentru dictări de T.
Blajovici, V. Botiş, I. Comănescu, Z. Macovei, 1969], Rev. Ped., 19, nr. 4, 1970,
124-125.
[58] POPESCU, ION, Omofonele, RLIT, 3, nr. 26, 1970, 29.
[59] POPESCU, ION, Ortografia, RLIT, 3, nr. 23, 1970, 29.
[60] POPESCU, ŞTEFANIA, Pe marginea unor fraze date pentru analiză gramati-
cală la concursul de admitere în liceu, Rev. Ped., 19, nr. 10, 1970, 95-99.
[61] PRUSACOV, FL., TOPOR-GEORGESCU, T., Unele considerente privind întoc-
mirea unei culegeri de exerciţii lexico-gramaticale destinate studenţilor străini
din Institutul politehnic ,,Gheorghe Gheorghiu Dej”, SŞIC, 1970, 52-55.
[62] RADU, NICOLAE, Învăţarea programată (structurală) a gramaticii ei clasele
II-IV, Bucureşti, 1970, 228 p.
[63] RĂDULESCU, ŞTEFAN, Un nou conţinut şi sistem de organizare în predarea
cunoştinţelor de limbă la clasele V-VII, Rev. Ped., 19, nr. 7, 1970, 95-102.
[64] SĂVULESCU, DUMITRU N., Îndrumător pentru predarea limbii şi litearturii
române în şcoala generală cl. V-VIII, Bucureşti, 1970
[65] SÂRBU, CONSTANTIN, Un candidat frecvent la examen? Greşeala de ortogra-
fie, RLIB, 28, nr. 7994, 5 iul., 1970, 2.
[66] SIRETEANU, GH., Dileme care persistă, experimentări grăbite şi urgenţe ale
modernizării, GÎ, XXII, 1970, nr. 1036.
[67] STANCA, ILIE, Receptarea vorbirii între elevii surzi în procesul de învăţământ,
Ped. spec., 12, nr. 2, 1970, 11-36.
[68] STATI, SORIN, Limba română în şcoală, în „Contemporanul”, nr. 51, 1970, 8.

130
[69] TÂRDEA, VASILE, Noţiunea de demutizare în accepţia cerută de complexitatea
procesului de învăţare a limbii ca formă vie de comunicare de către surzi, Ped.
spec., 12, nr. 2, 1970, 131-176.
[70] TROFIN, A., Predarea limbii prin mijloace lingvistice, STUBB, 15, fasc. 2,
1970, 77-84.
[71] VLAD, VALERIU; VLAD-BUDOIU, VOICHIŢA; ŞTIRBU, PATRICIU, Curs
practic de analiză gramaticală. Introducere în metoda analizei gramaticale. Stu-
diu pe baza poeziei Mama de George Coşbuc, Bucureşti, EDP, 1970, 215
[-216] p.

1971
[1] * * * Îndrumări cu privire la organizarea şi conţinutul orelor de limba română,
în anul I de liceu, Bucureşti, EDP, 1971, 25 p. (M.Î.).
[2] * * * Preocupări didactice. Culegere de articole. Studii. Cercetări, Piatra Neamţ,
Casa corpului didactic, 1971, 96 p. (Casa corpului didactic., jud. Neamţ).
[3] * * * Simpozionul naţional: „Rolul educatorului în procesul de modernizare a
învăţămîntului, Bucureşti, 31 oct. – 1 noiembrie 1970, Bucureşti, 1971, 479 p.;
Tema 1. Modernizarea conţinutului şi a metodologiei învăţămîntului, Limba şi
literatura română, p. 65-78.
[4] APOSTOL, ALEXANDRA, În apărarea limbii române [pe marginea articolului
de la nr. 1163], în „Contemporanul”, nr. 24, 1971, 8.
[5] BÂRZEA, CEZAR, Dezvoltarea limbajului la elevii deficienţi locomotorii, Rev.
Ped., 17, nr. 7, 1971, 70-75
[6] BELDESCU, GEORGE, Forme de învăţare la Limba română, în Studii de meto-
dică a limbii şi literaturii române, Bucureşti, 1971.
[7] BELDESCU, GEORGE, Instruirea programată la limba română, în Metode
moderne de învăţămînt, Bucureşti, 1971.
[8] BERCA, ION, Metodica predării limbii române (citit-scris, citire), ediţia a III-a,
EDP, Bucureşti, 1971, 293 [295] p.
[9] BERCA, ION, IONESCU MICIOARA, MARIA ELIZA; Metodica predării lim-
bii române – manual pentru liceele pedagogice, Bucureşti, EDP, 1971.
[10] BULGĂRE, GH., Studiul sistematic şi complet al limbii române în şcoli, GÎ,
nr. 1077, 1971, 2.
[11] CHIOSA, CLARA, GEORGETA, Baze lingvistice pentru teoria şi practica pre-
dării limbii române, Bucureşti, EDP, 1971, 236 p.
[12] DELARĂSCRUCI, OLTEA, Curs de limba română, (Cours de la langue rou-
maine) Vol. I – Începători (Debutants – I-er livre) [Versiunea în limba franceză
de Aurel Tita], Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1971, 198 p.+3 discuri
de 33.
[13] DELARĂSCRUCI, OLTEA, Curs de limba română, (Course in Roanian). A.
Romanian course for beginners (Manual pentru începători), Vol. I (book one),

131
 English text by Maria Iliescu, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1971,
212 p. +3 discuri de 33.
[14] DEME, LASZLO, Az anyanylevi potoktatas level a magyar nepkozlarsagbol
[Predarea limbii materne ca materie suplimentară], în „Korunk”, 30, nr. 10, 1971,
1460-1462.
[15] DEMETRESCU, RODICA, Particularităţi ale formării şi dezvoltării unor no-
ţiuni de teorie literară la elevi (Rezumatul tezei de doctorat), Centrul de multi-
plicare al Universităţii din Bucureşti, 1971.
[16] DUMITRESCU, I.R., În apărarea limbii române, în „Contemporanul”, nr. 16,
1971, 2.
[17] GIURGECA, SIMION, Implicaţiile psihofiziologice şi lingvistice ale greşelilor
de ortografie întâlnite în scrierea elevilor normali şi a elevilor debili mintal, Ped.
spec., 13, nr. 1, 1971, 42-61.
[18] GRĂDINARU, V., Dezvoltarea vorbirii elevilor în limba română [de Simion
Morărescu, Elvira Morărescu şi Doina Bendorfeanu], GÎ, 23, nr. 1070, 1971, 4.
[19] HANDOCA, MIRCEA, Excursia şcolară – metodă auxiliară în predarea litera-
turii române, Bucureşti, EDP, 1971.
[20] IACOB, ŞTEFAN, Urme de dogmatism în gramatică, TribŞc, 1, nr. 12, 1971, 12.
[21] LAZĂR, MONICA, Procedee de analiză a personajului literar, în Caiet de infor-
mare metodică pentru limba română, Cluj-Napoca, 1971, p. 57-68.
[22] MARINCEA, FLORIN, Modernizarea predării limbii române în condiţiile şcolii
cu limba de predare maghiară, RPed, 17, nr. 8, 1971, 94-99.
[23] MUNTEANU, GEORGETA, Exerciţii structurale în învăţarea ortografiei, Rev.
Ped., XX, 1971, nr. 1, p. 55-61.
[24] MUNTEANU, GEORGETA, Însuşirea gramaticii prin instruire programată
introdusă cu maşini simple, în „Colocvii”, 6, nr. 3, 1971, 10.
[25] NIEL, ANDRÉ, Elemente pentru o metodă de studiu a textelor utilizând deopo-
trivă analiza structurală lingvistică a povestirii şi analiza fundamentală, RF, 18,
nr. 3, 1971, 285-304.
[26] OLTEANU, VALENTIN, Limbajul analizei literare, TribŞc, 1, nr. 16, 1971, 8-9.
[27] OROS, VALERIU, Programarea şi experimentarea unor categorii sintactice,
RPed, 20, nr. 3, 1971, 61-71.
[28] PINTEA, LETIŢIA, Unele probleme de ecto-semantică pedagogică, BulŞt, Baia
Mare, 3, 1971, p. 201-206.
[29] PÎRNUŢĂ GHEORGHE, Metodica predării limbii şi literaturii române, Curs,
Bucureşti, 1971, 196.pag. (Centrul de multiplicare al Universităţii din Bucureşti,
Facultatea de filologie).
[30] POPESCU, FLORIN, Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Di-
dactică şi Pedagogică, 1971.
[31] POPESCU, ION, Curs de limba română (Cours de la langue roumaine), vol. II
(Deuxieme volume) [Versiunea în limba franceză de Aurel Tita], Bucureşti, Edi-
tura didactică şi pedagogică, 359 p. +1 disc de 33.

132
[32] POPESCU, ION, Curs de limba română (Cours de la langue roumaine), vol. II.
English text by Smaranda Pavlovici, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică,
1971, 372 p. + un disc de 33.
[33] POPESCU, ŞTEFANIA, Gramatica practică a limbii române cu o culegere de
exerciţii, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1971.
[34] POPESCU-MIHĂIEŞTI, Al., Învăţarea logică a limbii române, TribŞc, 1, nr. 1,
1971, 5.
[35] POPESCU-MIHĂIEŞTI, ALEXANDRU, Gramatica română în liceu, în „Coloc-
vii”, 6, nr. 3, 1971, 6-7.
[36] POPOVICI, CONSTANTIN; STĂNICĂ, ILIE, Observaţii privind elaborarea
manualelor de limba română citire (pentru şcolile speciale de surzi), PedSpec,
13, nr.1, 1971, p. 107-118.
[37] PURA, GRIGORE, Aspecte noi in tehnica programării [în cadrul lecţiilor de gra-
matică] cu bibliografie: resumé en français], BulŞt Baia Mare, 3, 1971, 207-218.
[38] PURA, GRIGORE; LELUŢIU, SMARANDA, Rezultate în aplicarea instruirii
programate la învăţarea sintaxei, Rev. Ped., 17, nr. 8, 1971, 57-64.
[39] RADU, N., Ce este o lecţie modernă?, TribŞc, 1, nr. 29, 1971, 4.
[40] RĂDULESCU, ŞTEFAN, Instruirea programată în limba română. Sistem şi me-
todă, Bucureşti, 1971, (M.Î. Inst. Şt. ped.), EDP, 261 [-263] p.
[41] RUSU, EUGEN, Mulţimi, gramatică, logică, GÎ, 23, nr. 1072, 1971, 2.
[42] SORIN, N.; RADU, NICOLAE: „Învăţarea programată (structurală) a gramati-
cii la clasele II-IV”, EDP, 1970, în „Colocvii”, 6, nr. 2, 1971, 20.
[43] STATI, SORIN, Restructurarea predării limbii române – obiectiv urgent, GÎ, 23,
nr. 1075, 1971, 1, 2.
[44] STĂNICĂ, ILIE, Din istoria metodelor de însuşire a labiolecturii de către surzi,
Ped. spec., 13, nr. 2, 1971, 44-52.
[45] STRATI, ALEXANDRA, Aspecte privind limbajul elevilor debili mintal de
vârstă şcolară mică şi dezvoltarea acestui limbaj prin instrucţie şi educaţie
(Partea 5), Ped. spec,13, nr. 1, 1971, 62-76.
[46] SZANTO, ARCADIE, Însuşirea terminologiei ştiinţifice de către elevi, Rev.
Ped., 20, nr. 2, 1971, 54-59.
[47] TUCICOV-BOGDAN, ANA, STOLERU-CONSTANTINESCU, P., Rolul defini-
ţiei şi al regulii gramaticale în generalizarea conştientă a fenomenului grama-
tical la elevi, Rev. Ped., 6, 1971.
[48] URSU, G.C., De la dictare către aprofundarea cunoştinţelor ortografice şi gra-
maticale, TribŞc, 1, nr. 13, 1971, 4-5.
[49] VASILIU, EM., Există modalităţi „unice” de analiză?, TribŞc, 1, nr. 29, 1971, 4.

1972
[1] * * * Caiet metodic I seria: Limba şi literatura română. Miercurea Ciuc/ Casa
Corpului didactic, 1972, 13 f. xerox (Insp. Şc. Jud., Casa Corpului didactic).

133
[2] ADAM, SIGISMUND, Predarea problemelor de fonetică română în şcolile cu
limba de predare maghiară, LL, 3, 1972, 501-505.
[3] ALECU, VIOREL, LĂZĂRESCU, Gh., Studiul limbii şi literaturii române în
liceu, Rev. Ped., 12, 1972.
[4] ALEXE, MARIA, Predarea limbii române fără limbă intermediară la studenţii
străini [cu o bibliografie şi rezumate în engleză, franceză şi rusă], ÎL, 259-273.
[5] BĂCANU, GEORGE, Examenul vorbirii şcolarilor cu deficienţe de auz, Ped.
spec., 14, nr. 3, 1972, 33-62.
[6] BEJAT, ELENA, Însuşirea limbii materne prin limbaje formalizate, pornită de la
structurile de adâncime (Limbajul formalizat – factor auxiliar în învăţarea
limbii) [cu o bibliografie şi rezumate în engleză, franceză şi rusă], IL, 371-383.
[7] BELDESCU, GEORGE; POPESCU ION, Gramatica limbii române (cu noţiuni
de vocabular şi fonetică), manual pentru liceele pedagogice, Ed. didactică şi pe-
dagogică, 1972.
[8] BELDESCU, G., Exerciţiile structurale în limba română, LL, 3, 1972, 487-500.
[9] BELDESCU, G.; CLARA, GEORGETA CHIOSA, Baze lingvistice pentru teoria
şi practica predării limbii române, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică,
1971, 236 p., LL, 1972, 187-190 (recenzie).
[10] BELDESCU, GEORGE, Situaţii-problemă în lecţiile de limba română, Rev.
Ped., 21, nr. 7, 1972, 56-62.
[11] BERCA, ION; IONESCU MICIORA, MARIA-ELIZA, Metodica predării limbii
române, clasele I-IV, EDP, Bucureşti, 1972.
[12] BOGDĂNESCU, LIVIA; OPREA, OLGA, Folosirea mijloacelor audio-vizuale
în lecţiile de dezvoltarea vorbirii la clasa I, Rev. Ped., 21, nr. 3, 1972, 66-72.
[13] BRĂESCU, ION, Ce variantă a limbii să predăm?, LMŞ, 1, 1972, 13-19.
[14] BURCESCU, GH; MARINESCU, CONSTANTIN, VERDEŞ, Ion, Îndrumător
pentru lectura literară (pentru clasele V-VIII), Bucureşti, EDP, 1972.
[15] BUTNARU, EUGENIA, Exerciţii gramaticale pentru clasa a IV-a, Bucureşti,
Editura didactică şi pedagogică, 1972, 153[-155] p.
[16] CÂMPEANU, EUGEN, Analiza stilistică, auxiliar preţios în predarea gramaticii
şi literaturii în şcoală, LL, 1, 1972, 155-163.
[17] CHIOSA, CLARA, GEORGETA, Creşterea capacităţii de exprimare prin stu-
diul limbii materne, El, 225-228.
[18] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Studierea sistematică a vocabularului în şcoa-
lă, LL, 3, 1972, 479-485.
[19] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Trecerea de la limba vorbită la limba scrisă în
procesul predării limbii române, LL, 1, 1972, 145-154.
[20] CIUCU, GHEORGHE, Cuvînt de deschidere [a lucrărilor Sesiunii ştiinţifice de
comunicări, Învăţarea limbii, Bucureşti, 28-29 octombrie 1972], ÎL, p. 13-15.
[21] CODAU, IOAN, Unele probleme stilistice în analiza textului literar la clasele
V-VI. [cu bibl.], „Catedra-Arad”, 1972, 55-62.

134
[22] CREŢIU, IOAN, Consideration of certain methods of introducing and teaching
new sounds in Romanian for English speakers and in English for Romanian
Speakers, RECAPS, 1972, 69-74.
[23] CRISTEA, TEODORA, Relaţia dintre tipologia greşelilor şi prevenirea lor,
LMŞ, 1, 1972, 32-39.
[24] DABIJA, ANCA, Este contextul o cale de optimizare a lecturii? [cu o bibliogra-
fie, 3 tabele şi rezumate în engleză, franceză şi rusă], ÎL, 11-127.
[25] DELARĂSCRUCI, OLTEA, Curs de limba română (Curso de lengua rumana).
Volumul I. Începători (principiantes I-er libro). [Traducerea textului: prof. Cara-
petru Alexandrina]. Bucureşti, EEDP, 1972, 199 [-200] p.[Volumul II de Ion Po-
pescu].
[26] FILIPESCU, VALENTINA; BUZINSCHI, FLORICA, Studierea noţiunilor de
teorie literară în şcoala generală, LL, nr. 2, 1972, p. 9-15.
[27] GABREA, MARIA, Lingvistica şi predarea gramaticii, LL, IV, 1972, p. 733-
743.
[28] GHELASE, ILEANA, Procedee pentru dezvoltarea vocabularului la elevii mici,
Rev. Ped., 20, nr. 1, 1972, 54-59.
[29] GRAUR, ALEXANDRU, Cultivarea limbii în şcoală, în „Tribuna şcolii”, 1972,
nr. 72, p. 1.
[30] HG., Eficienţa lecţiilor actuale de sinteză [cu un rezultat în franceză], StCom,
1972, 103-106.
[31] I.D., Metodica predării limbii române [de Ion Berca, 1971], Rev. Ped., 21, nr. 2,
1972.
[32] KIS, EMESE, Problema calculului lingvistic în şcolile cu limba de predare
maghiară, LMŞ, 1, 1972, 63-74.
[33] KRONER, MICHAEL, Predarea limbii române la gimnaziul german din Braşov
înainte de 1918, Astra, 7, nr. 10, 1972, 18.
[34] MACARIE, AUGUSTIN, Rezolvarea unui exerciţiu ortografic, LLE, 1972, 14-16.
[35] MACOVEI, Z.; BLAJOVICI, T.; CHIOSA, CLARA GEORGETA, Baze
lingvistice ale predării limbii române [titlul exact: Baze lingvistice pentru teoria
şi practica predării limbii române, 1971], „Familia”, 8, nr. 10, 1972, 14.
[36] MARINESCU, CONSTANTIN, Pentru înnoirea gramaticii. [Curs practic de
analiză gramaticală. Introducere în metoda analizei gramaticale de Valeriu
Vlad, Voichiţa Vlad-Budoiu şi Patriciu Ştirbu, Bucureşti, 1970], Rev. Ped., 20,
nr. 2, 1972, p. 64-68.
[37] MICLĂU, PAUL, Didactica limbilor şi lingvistica [cu o bibliografie şi rezumate
în engleză, franceză şi rusă], ÎL, 197-209.
[38] MUNTEANU, GEORGETA, Redescoperire, problematizare şi exerciţii structu-
rale în învăţarea programată a gramaticii, Rev. Ped., XXI, 1972, nr. 12, p. 65-73.
[39] NEACŞU I., Un cabinet de literatură pentru liceu, în „Tribuna şcolii”, nr. 45,
1972.

135
[40] NEACŞU, ALEXE, Preocupări metodologice în reliefarea valorii stilistice a
prezumtivului trecut şi a viitorului anterior, LL, 4, 1972, 745-756.
[41] OROS, VALERIU, Instruirea programată în limba română [de Ştefan Rădu-
lescu, Bucureşti, 1971, 261 p.], Rev. Ped., 21, nr. 8, 1972, 118-119.
[42] PAVEL, ELENA, Aspecte ale semioticii şi comunicării pedagogice [cu bibl.],
„Catedra-Arad”, 1972, p. 127-142.
[43] POPESCU, ION, Curs de limba română. (Cours de la langue roumaine), Vol.II
(Deuxième volume) [Versiunea în limba franceză de Aurel Tita], Bucureşti, EDP,
359 p.+1 disc de 33.
[44] PURA, GRIGORE, Instruirea programată, modalitate complexa de activitate,
independentă a elevilor in lecţiile de sintaxă [cu bibliografie: résumé en français]
BulŞt, Baia Mare, 4, 1972, 274-280.
[45] RADU, IULIANA, Date în legătură cu nivelul însuşirii gramaticii în şcolile pro-
fesionale pentru deficienţi mintal, Ped. spec., 14, nr.4, 1972, 97-116.
[46] ROBEA, M., Curs de limba română. [în franceză, engleză, germană şi spaniolă de
Oltea Delarăscruci şi Ion Popescu], în „Contemporanul”, nr. 26, 1972, p. 8.
[47] ROTH, WALTER, Unele particularităţi ale limbajului deficienţilor vizual, Ped.
spec., 14, nr. 3, 1972, 20-32.
[48] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Cuvînt introductiv [la deschiderea lucrărilor Se-
siunii ştiinţifice de comunicări, Învăţarea limbii, Bucureşti, 28-29 octombrie
1972], ÎL, p. 17-25.
[49] STATI, SORIN, Elemente de analiză sintactică, Manual pentru profesorii de lim-
ba română, Bucureşti, EDP, 1972.
[50] STĂNICĂ, ILIE, Studierea gradului de perceptibilitate a sunetelor receptate la-
biovizual, Ped. spec., 14, nr. 4, 1972, 45-71.
[51] ŞERBAN, DUMITRU, Manualele de limba română pentru şcolile profesionale
într-o nouă ediţie, Rev. înv. prof., 11, nr. 7-8, 1972, p. 23-24.
[52] TEODORESCU, VASILE, Un nou sistem de predare a limbii române în şcoala
generală, TribÎ, 2, nr. 36, 1972, 6.
[53] VÂRLAN, TATIANA, Dezbateri libere pe o temă dată, la orele de limba româ-
nă cu studenţii străini [cu rezumate în engleză, franceză şi rusă], ÎL, 245-257.
[54] VASILIU EM., Matematizarea limbajului şi predarea disciplinei lingvistice, în
vol. Educaţie şi limbaj, Bucureşti, 1972, p. 215-220.
[55] VIŞAN-MITEA, OLIMPIA, Componente vizuale ale limbajului oral. Perceperea
vocalelor [cu un rezumat în franceză], Rev. Psih, 18, nr. 2, 1972, 155-168.
[56] VIŞAN-MITEA, OLIMPIA, Indici de discriminare vizuală a fenomenelor în pro-
cesul învăţării limbii şi valoarea lor de comunicare în diferite condiţii [cu 2 ta-
bele, o bibliografie şi rezumate în engleză, franceză şi rusă]. ÎL, 143-156.
[57] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Comunicare pentru educaţie şi educaţie pentru
comunicare, în vol. Educaţie şi limbaj, EDP, Bucureşti, 1972.
[58] STRĂCHINARU, ION, Creativitate şi limbaj în perspectiva pedagogică, EL, 47-54.
[59] TUTOVEANU, ALECSANDRINA, Limba română pentru clasa a VII-a, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1972.

136
 1973
[1] * * * Contribuţii la dezvoltarea învăţământului filologic mehedinţean, Drobeta
Turnu Severin, Casa Judeţeană a corpului didactic, 1973 (Insp. Şc. Jud. Societatea
de ştiinţe filologice – Mehedinţi, Casa jud. a corpului didactic).
[2] * * * MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI ÎNVĂŢĂMÎNTULUI, Programa de limba
română pentru clasele I-VIII (Fonetica, Vocabularul, Gramatica, Ortografia,
Ortoepia Punctuaţia) – Proiect de discuţii, „Tribuna şcolii”, III, 1973, nr. 104-105.
[3] * * * Predarea limbii şi literaturii române, 5 vol., Bucureşti, Institutul central de
perfecţionare a personalului didactic, Biblioteca centrală pedagogică, colecţia
„Modernizarea învăţămîntului”
[4] * * * Din activitatea ştiinţifică şi metodică a filialelor S.S.F. din R.S.România,
LL, 29, nr. 2, 1973, p. 443-455.
[5] * * * Din activitatea ştiinţifică şi metodică a filialelor S.S.F. din R.S.România,
LMŞ, 2, 1973, p. 143-146.
[6] * * * Însuşirea direct intuitivă a limbii române [discuţie cu F. Marincea şi R.
Krauss consemnată de Violeta Apostol], TribŞc, 3, nr. 114, 1973, 6.
[7] * * * Învăţarea limbii: Lucrările Sesiunii Ştiinţifice de comunicări din 28-29
octombrie 1972. Sub redacţia Tatianei Slama-Cazacu, Bucureşti, Centrul de mul-
tiplicare al Universităţii Bucureşti, 1973, 389 p., cu 27 articole, o notă introducti-
vă şi discuţii].
[8] * * * Proiectul Programei de limba română pentru clasele I-VIII, TribŞc, 3,
nr. 112, 1973, 6-7.
[9] * * * Limba română în şcolile şi secţiile cu predare în limba naţionalităţilor con-
locuitoare, Masa Rotundă, TribŞc, 3, nr. 115, 1973, 6.
[10] ALECU, VIOREL; LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Studiul limbii şi literaturii ro-
mâne în liceu, Rev. Ped., 22, nr. 12, 1973, 87-90.
[11] ANDREESCU, FLORICA, Raporturile dintre predarea gramaticii şi predarea
literaturii, LL, 1973, nr. 2, p. 372-376.
[12] ANTON, ILICA, Noua programă gimnazială de limba română, în „Vatra”, Tîrgu
Mureş, an 12, nr. 1, 20 ian, 1973, p. 15 (gramatică).
[13] BĂLĂCEANU, CONSTANTIN, Un model teoretic pentru sistemele lingvistice
instruibile [cu rezumate în engleză, franceză şi rusă], ÎL, p. 95-110.
[14] BEJAT, ELENA, Valoarea didactică a exerciţiilor în instruirea programată,
Bucureşti, 1973.
[15] BELDESCU, G., „Descoperire” şi „problematizare” în lecţiile de limba româ-
nă, IL, nr. 4, 1973, 827-832.
[16] BELDESCU, GEORGE, Ortografia în şcoală, Ed. didactică şi pedagogică, 1973,
276 p.
[17] BERINDE, EUGENIA, Contribuţia unor elemente de instruire programată la
sporirea eficienţei lecţiilor de gramatică, Rev. Ped., XXII, 1973, 10, p. 83-92.
[18] BORA, ALEXANDRINA, Dezvoltarea şi educarea vorbirii elevilor din clasa I
[cu bibl.], „Catedra-Arad”, 1973, 116-132 259-3.

137
[19] BOTH, L., I. DRĂGOTOIU I:, S. LELUŢIU, G. MUNTEAN, Tehnologii noi în
lecţiile de limba şi literatura română, Cluj, 1973.
[20] BRAISCHI, RITA, Limba română la secţia germană a liceului pedagogic,
TribŞc, nr. 119, 1973, 6.
[21] BULGĂR Gh., Proiectul programei de limba română pentru clasele I-VIII. Ob-
servaţii marginale, în „Tribuna şcolii”, 107, 1973, p. 10.
[22] CAZACU, B.; CHIOSA, CLARA GEORGETA; CARAGIU-MARIOŢEANU,
MATILDA; GUŢU-ROMALO, VALERIA; BERCESCU, SORINA, Cours de
langue roumaine. Introduction à l’étude du roumain (à l’usage des étudiants
étrangers). Bucureşti, EDP, [1973], 570 [-571] p.
[23] CERDÁ-MASSÓ, RAMÓN, [la rubrica: Limbă] Româna pentru spanioli (I), în
TribRom, 2, nr. 21, 1973, p. 11; (II), nr. 22, 1973, p. 11; (III), nr. 24, 1973, p. 11;
(IV), nr. 25, 1973, p. 11; (V), nr. 27, 1973, p. 11.
[24] CERGHIT, ION, Descoperire şi problematizare în lecţiile de limba română, în
LL, nr. 4, 1973.
[25] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Programa de limba română – concepţie şi in-
terpretare, LL, 29, nr. 2, 1973, 381-386.
[26] CIUBOTARU, VALERIAN, [La rubrica: Cronica limbii] Gramatica, profesorul,
elevul, în „Ateneu”, 10, nr. 5, 1973, 5.
[27] CIUREA, ALEXANDRU, Cabinetul de LL română în şcoala generală sătească,
TribŞc, 3, nr. 81, 1973, 4.
[28] CRISTEA, ELENA, Creşterea calităţii şi eficienţei activităţii catedrei de limba şi
literatura română, în „Catedrele de specialitate şi perfecţionarea predării în
şcoală”, vol. ed. de Rev. Ped., Bucureşti, 1973.
[29] DELARĂSCRUCI, OLTEA, Curs de limba română. (Vol. I Începători). Lehr-
buch der rumänischen Sprache (1.Band. Für Anfänger). [Versiunea în limba
germană: prof. M. Schneider], Bucureşti, EDP, 1973, 215 [-216] p. [vol. II de Ion
Popescu].
[30] DINESCU, LAZĂR, Însuşirea neologismelor şi a terminologiei ştiinţifice, LL,
29, nr. 2, 1973, 387-391.
[31] DRAGOMIRESCU, GH.N., Modernizarea analizei gramaticale, ŞA, 1973, 15-17.
[32] FAIFER, L.; HAZGAN, A; LĂUDAT, I.D.; PARFENE, C., Metodica predării
limbii şi literaturii române în şcoala generală şi în liceu, EDP., Bucureşti, 1973.
[33] GABREA, MARIA, Probleme ale eficienţei în predarea gramaticii, LL, nr. 3,
1973, 569-577.
[34] GIURA, IOAN, Însuşirea activă a scrierii şi a exprimării corecte [discuţie pe
marginea proiectului Programei de limba română pentru clasele I-VIII], Trib Şc,
3, nr. 108, 1973, 10.
[35] HANŢĂ, ALECU, Limba română nu se învaţă numai acasă, în „Flacăra”, 22,
nr. 6, 1973, 23.
[36] IEREMICI, VIDOSAVA, Perfecţionarea predării limbii române în şcolile cu
secţii de predare în limbile sârbo-croată, Trib Şc, 3, nr. 117m 1973, 6.

138
[37] IFRIM MIHAI; IFRIM, TATIANA, Introducerea scrierii cursive şi raţionali-
zarea judicioasă a materiei, în „Tribuna şcolii”, III, 1973, 124, p. 7.
[38] ILIEŞ, ION, Mai multe lecţii de vocabular şi stilistică [discuţii pe marginea
proiectului Programei de limba română pentru clasele I-VIII], Trib Şc, 3, nr. 108,
1973, 10.
[39] KELP, HELMUT; DUMITRESCU, MĂDĂLINA, [la rubrica: Limbă] Româna
pentru germani (I), TribRom, 2, nr. 15, 1973, p. 11; (II), nr. 16, 1973, p. 11; (III),
nr. 17, 1973, p. 11; (IV), nr. 18, 1973, p. 13; (V), nr. 20, 1973, p. 11.
[40] LĂUDAT I.D., (coord.), Metodica predării literaturii române în şcoala generală
şi liceu, Bucureşti, EDP, 1973.
[41] MARINCEA, FLORIN, Exerciţii fonetice pentru însuşirea limbii române în şco-
lile cu limba de predare maghiară, Trib Şc, 3,nr. 81, 1973, 4.
[42] MARINESCU, VERONICA, Limba română în şcolile şi secţiile cu limbă de
predare maghiară, Trib Şc, 3, nr. 118, 1973, 8.
[43] MORĂRESCU, SIMION, MORĂRESCU, ELVIRA, Manualul învăţătorului –
limba română, clasa I, EDP, Bucureşti, 1973.
[44] MUNTEANU, GEORGETA, Exerciţiile structurale – un nou mijloc de formare a
automatismelor ortografiei, în Predarea limbii şi literaturii române, vol. 2,
Bucureşti, 1973, p. 7-25 (ICPPD, BCP – Modernizarea învăţămîntului, 10).
[45] MUNTEANU, GEORGETA, Tehnologii noi în lecţiile de limbă şi liteartura ro-
mână, Redactori coord. G. Munteanu, V. Goia, Cluj, 1973.
[46] MUNTEANU, GEORGETA, Predarea limbii române în învăţământul în limbile
naţionalităţilor conlocuitoare [cu o bibliografie], Rev. Ped., 22, nr. 12, 1973, 10-15.
[47] NADOŞ, IOAN, Laboratorul lingvistic, TribŞc, 3, nr. 93, 1973, 5.
[48] NAGY, JENÖ, Folosirea testului pedagogic şi asimilarea cunoştinţelor de
ortografie, Rev. Ped., 22, nr. 5, 1973, 93-97.
[49] NICA, MELINTE, Algoritmii analizei gramaticale, Arad, (Casa corpului didactic
a jud. Arad), 1973, 15 p.
[50] NICU, ANA, Învăţarea limbii, Lucrările Sesiunii ştiinţifice de comunicări din 28-
29 oct. 1972, sub redacţia T. Slama-Cazacu, Bucureşti, Centrul de multiplicare al
Universităţii Bucureşti, 1973, 389 p., LL, nr. 3, 1973, 600-604.
[51] NICULIU, ADRIANA; FOTACHE, ADELA; TOMA, MARIN, Împletirea tra-
diţiei cu inovaţia în perfecţionarea activităţii catedrei de limba şi literatura
română, în „Catedrele de specialitate şi perfecţionarea predării în şcoală”, vol. ed.
de Rev. Ped., Bucureşti, 1973, p. 54-59.
[52] OPRESCU, MIHAIL, De la noua programă la noile manuale de limba română,
Rev. Ped., 22, nr. 11, 1973, 112-115.
[53] POPESCU MIHĂIEŞTI, ALEXANDRU, Ipoteze în legătură cu unele gramatici
de coordonare a noţiunilor gramaticale în programele şcolare, Rev. Ped., XXII,
1973, nr. 6, p. 76-79.
[54] POPESCU, ŞTEFANIA, Pronumele personal – Probleme ale înnoirii predării în
clasele III-IV, Rev. Ped., XXII, 1973, nr. 2, p. 76-85.

139
[55] POPESCU, ION, Se impun câteva observaţii şi propuneri [discuţie pe marginea
proiectului Programei de limba română pentru clasele I-VIII], TribŞc., 3,
nr. 110, 1973, 8.
[56] POPESCU, ION, Curs de limba română (Curso de lengua rumana). Volumul al
II-lea [Traduccion al español: Micaela Ghiţescu]. Bucureşti, EDP, 1973, 439
[-440] p.
[57] POPESCU, ION, Curs de limba română. (Lehrbuch der rumänischen Sprache).
Volumul al II-lea. [ins Deutsch übersetzt von Ruth Kirsch], Bucureşti, EDP,
1973, 438 [-439] p.
[58] PURA, GRIGORE, Creşterea eficienţei învăţămîntului la lecţiile de sintaxă a
propoziţiei prin instruire programată, Rev. Ped., XXII, 1973, nr. 7-8, p. 92-100.
[59] PURA, GRIGORE, Analiza comportamentală ca etapă în elaborarea textelor
programate de sintaxă [English abstract], LucrŞt,Oradea-PPM, 1973, 65-72.
[60] PURA, GRIGORE, Creşterea eficienţei învăţării la lecţiile de sintaxă a propo-
ziţiei prin instruire programată, Rev. Ped., 22, nr. 7-8, 1973, 92-100.
[61] RĂDULEŢ, VIRGIL, Aspecte ale însuşirii limbii materne de către deficienţii
mental adolescenţi. [cu o bibliografie şi rezumate în engleză, franceză şi rusă], ÎL,
p. 321-333.
[62] SCHNEIDER, SIGRID, Perfecţionarea predării limbii române în şcolile şi sec-
ţiile cu limba de predare germană, Trib Şc, 3, nr. 116, 1973, 6.
[63] SEICEANU, RODICA, Laboratorul lingvistic, TribŞc, 3, nr. 84, 1973, 4.
[64] SIRETEANU, Gh., Conştientizarea cititului, TribŞc, 1973, nr. 122, p. 5.
[65] SIRETEANU Gh., Probleme metodice ale cunoaşterii verbului, Rev. Ped., XXII,
1973, p. 75-83.
[66] SOMEŞANU, ELENA, Un obiectiv esenţial: dezvoltarea gîndirii şi vorbirii,
TribŞc, 1973, nr. 111.
[67] STRUNK, DETLEF, Folosirea flanelografului la lecţiile de limbă, Rev. Ped., 22,
nr. 9, 1973, 62-65.
[68] SZABO, ZOLTAN, Stilistica, mijloc eficient al educaţiei estetice în învăţământul
general şi liceal [cu o bibliografie], LMŞ, 1, 1973, 63-66.
[69] TEODORESCU, V., Studierea limbii române în şcoala generală, Rev. Ped.,
XXII, 1973, nr. 7-8, p. 194-198.
[70] TOMOV, MARIA, Utilizarea jocurilor didactice pentru dezvoltarea vorbirii la
preşcolari, [cu bibl.], în „Catedra-Arad”, 1973, 85-100.
[71] VERZA, EMIL, Evoluţia comportamentului verbal în raport cu gradul dezvol-
tării intelectuale, Ped. spec., 15, nr. 1, 1973, 22-42.
[72] VERZA EMIL; Introducere în conduita verbală a şcolarilor mici, EDP, Bucu-
reşti, 1973.
[73] VRABIE, EMIL, Sesiunea ştiinţifică inter- şi multidisciplinară consacrată învă-
ţării limbii, LMŞ, 1, 1973, p. 147-150.

140
 1974
[1] * * * Programa de limba şi literatura română pentru şcoala generală – clasele
V-VI (1974). Ministerul Educaţiei Şi Învăţămîntului.
[2] * * * Sesiunea de comunicări „Aradul în contextul culturii româneşti”. Metodica
predării limbii şi literaturii române în liceele pedagogice (Arad, 8-9 iunie 1974).
în LL, nr. 4, 1974, p. 800-801.
[3] AGACHI, ION; AMĂLINEI VALERIAN; BOZAN, MIHAI (coord.); POPES-
CU, PELAGHIA; Înnoirea tehnologiei didactice în treapta a II-a a liceului,
Bucureşti, EDP, 1974.
[4] ALECU, VIOREL, [Sub titlul comun: Studiul limbii şi literaturii române in viito-
rul liceu], Înv. lic. tehn., 13, nr.3, 1974, 8-9.
[5] ANGHELESCU, MARICA, Sesiunea metodo-ştiintifică „Orientări noi în preda-
rea limbii şi literaturii române” (Slobozia, 18 mai 1974), LL, nr. 4, 1974, p. 799-
800.
[6] ANTAL, SZECSI, Limba română în şcolile cu limba de predare maghiară. Con-
ţinutul aplicativ al orelor de gramatică, TribSc, 4, nr.133, 1974, 8.
[7] BELDESCU, G., Probleme de învăţare la limba română, SMLLR, 227-274.
[8] BERCA, ION, Metodica predării limbii române, Bucureşti, EDP, 1974.
[9] BERCA, ION, Gramatică, ortografie şi punctuaţie. Dezvoltarea exprimării orale
şi scrise, Bucureşti, 1974.
[10] BOJIN, AL., Lecţia despre „Arta scriitorului”, în Studii de metodica limbii şi
literaturii române, Bucureşti, EDP, 1974, p. 66-80.
[11] BOJIN, AL., Modalităţi de analiză a poeziei, în Studii de metodica limbii şi lite-
raturii române, Bucureşti, EDP, 1974, p. 28-65.
[12] BOJIN, A., Manual de limba română, pentru gimnaziu unic, clasa a II-a, Ediţia a
2-a, Editura Cugetarea, Georgescu Delafras, [1974]
[13] BOJIN, AL., Problematica memorării textelor literare, în Studii de metodica
limbii şi literaturii române, Bucureşti, EDP, 1974, p. 114-122.
[14] BOJIN, AL., Studiul noţiunilor de teoria literaturii, în Studii de metodica limbii
şi literaturii române, Bucureşti, EDP, 1974, p. 105-113.
[15] BOJIN, ALEXANDRU, Orientări moderne în studiul literaturii române în şcoa-
la generală şi liceu, Ploieşti, Casa Corpului didactic, Prahova, 1974.
[16] BOJIN, ALEXANDRU, (Coordonatorul lucrării), Studii de metodică a limbii şi
literaturii române, Colaborează: Pavel Apostol, George Beldescu, Eugen Blidea-
nu, Alexandru Bojin, Vasile Bunescu, Ion Diaconescu, Ion Şerdeanu, G.G. Ursu,
Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1974, 275[-276] p.[cu două articole de
lingvistică].
[17] BOJIN, AL., Lecţia despre ,,arta scriitorului”, Rev. Ped., 23, nr.2, 1974, 42-48.
[18] BOJIN, AL., Orientări metodice în studiul literaturii române in şcoala generală
şi in liceu, [Ploieşti], Casa corpului didactic din Prahova, 1974, 374 p. (litogra-
fiat).
[19] BULGĂR, Gh., Componente stilistice ale textului literar, LL, 1974, p. 149-152.

141
[20] BURTEA, ELIZA, Creşterea eficienţei predării gramaticii, Rev. Ped., XXIII,
nr. 3, 1974.
[21] BURTEA, ELIZA, Creşterea eficienţei predării gramaticii, Rev. Ped., 23, nr.3,
1974, 87-89
[22] CERDÁ-MASSÓ, RAMÓN, Româna pentru catalani, TribRom, 3, nr. 28, 1974,
p. 11.
[23] CHIOSA, CLARA GEORGETA, [Sub titlul comun: noţiuni despre compoziţie şi
stil în şcoală]. CHIOSA, CLARA, GEORGETA, Compoziţie şi stil în manuale
străine, LL, I, 1974.
[24] CHIOSA, CLARA, GEORGETA, Sporirea capacităţii de exprimare prin studiul
faptelor de limbă, LL, 4, 1974, 753-759.
[25] CIMPONERIU, SANDU, Corectarea tulburărilor de vorbire în şcoala ajută-
toare, TribŞc, 4, nr.139, 1974, 7.
[26] CHIOSA, CLARA GEORGETA, [Sub titlul comun: noţiuni despre compoziţie şi
stil in şcoala] Compoziţie şi stil in manualele străine, LL, 1, 1974, 156-165.
[27] CONSTANTINESCU, ILEANA, Exploatarea unui text beletristic dens în termi-
nologie economică la facultăţile economice, PLR, 65-70.
[28] DALEA, ION, Tehnici pedagogice pentru înuşirae ortografiei, Timişoara Tipo-
grafia Universităţii, 1974.
[29] DASCĂLU, Gh., [Sub titlul comun: Noţiuni de stil de compoziţie în şcoala] Com-
poziţie şi stil în manualele de literatură pentru anul I si al II-lea, LL, 1974, 173-
178.
[30] DASCĂLU, Gh., [Sub titlul comun: Studiul limbii şi literaturii române în viitorul
liceu], Înv. lic. tehn, 13, nr.3, 1974, 6-7.
[31] DIACONESCU, ION, Unele principii de analiză gramaticală, în Studii de meto-
dica limbii şi literaturii române, Bucureşti, 1974, p. 175-226.
[32] DIACONESCU, ION, [La rubrica: Consultaţii pentru candidaţii la concursul de
admitere la Facultatea de limba si literatura română (Bucureşti)] Proba de limba
română, LLE, 1974, 46-51.
[33] DIACONESCU, ION, Unele principii de analiză gramaticală, SMLLR, 175-226.
[34] DIŢULEASA, VALERIA; DIŢULEASA, FLOREA, Câteva observaţii privind
alcătuirea programelor de citire şi gramatică la clasele I-IV, Rev. Ped., 23, nr.3,
1974, 90-94.
[35] DUŢU, PETRE, Preocupări actuale privind metodica lecturii, LL, nr. 2, 1974.
[36] FAIFER, L.; HAZGAN, A.; LAUDAT, I.D.; PARFENE, C., Metodica predării
limbii si literaturii române în şcoala generală şi liceu, Bucureşti, Editura didac-
tică şi pedagogică, 1974, 328 p.
[37] FARKAS, JENO, Cercurile de LL română în şcolile cu limba de predare ma-
ghiară, TribŞ, 4, n.139, 1974, 8.
[38] FLOREA, MELANIA; IONESCU, ADRIANA, Probleme ale predării propozi-
ţiei la străini, LMŞ, 1974, 82-86.
[39] FUNERIU, ION; MORARU, CORNEL, [Sub titlul comun: Studiul limbii şi lite-
raturii române în viitorul liceu], Înv. lic. tehn., 13, nr.4, 1974, 6-8.

142
[40] GHEORGHE N., Tipuri de analize literare şi stilistice, în Predarea limbii şi lite-
raturii române, vol. 3, Bucureşti, 1974, p. 74-108 (ICPPD-BCP – Modernizarea
învăţământului 16).
[41] GHEORGHIU, VLADIMIR, [Sub titlul comun: Studiul limbii şi literaturii ro-
mâne în viitorul liceu], Înv. lic. tehn, 13, nr.4, 1974, 8-10.
[42] GHERMAN, HARITINA, Relaţia manual de limba română-manual de limba
străină la clasele experimentale II-IV, PLR, 119-126.
[43] GHIŢA, IULIAN, [Sub titlul comun: Studiul limbii şi literaturii române în viito-
rul liceu], Înv. lic. tehn,13, nr.3, 1974, 9-11.
[44] HANGIU, I., Un secol închinat învăţământului limbii române in gimnazii şi licee,
LL, 1974, 23, 383-391.
[45] HRISTEA, THEODOr, Paronimia şi importanţa ei în procesul de predare a lim-
bii române, Rev. Ped., 23, nr.2, 1974, 49-54.
[46] I.H., Sesiunea ştiinţifico-metodică: „Formativ şi informativ în predarea literatu-
rii române” (Rm. Vîlcea, 3 martie 1974), LL, nr. 3, 1974, p. 627-628.
[47] IONESCU, LILIANA, Consfătuirea de lucru privind problemele laboratoarelor
lingvistice (Bucureşti, 8-10 aprilie 1974), LMŞ, 2, 1974, p. 150-152.
[48] IVĂNUŞ, DUMITRU, Caiet de informare ştiinţifică şi metodică. Limba română,
I, Drobeta Turnu Severin, 1974, 33 p. lito. (I.C.P.P.D, Filiala Craiova, Inspect şc.
jud. Mehedinţi. Casa corp. did. Mehedinţi).
[49] LĂUDAT, I.D. (coord.), Metodica predării limbii şi literaturiii române în şcoala
generală şi liceu, Bucureşti, EDP, 1974.
[50] LĂUDAT, I.D., Formativ şi informative în predarea limbii şi literaturii române,
LL, 3, 1974, 567-574.
[51] LĂZĂRESCU, GEORGE, Româna pentru italieni (I), TribRom, 3, nr. 42, 1974,
p. 11; (II), nr. 44, 1974, p. 11; (III), nr. 45, 1974, p. 11; (IV), nr. 46, 1974, p. 11
[52] LOMBARD, Alf., Româna pentru nordici. (I), TribRom, 3, nr. 29, 1974, p. 11;
(II), nr. 30, 1974, p. 11; (III), nr. 31, 1974, p. 11.
[53] LEFTER, MARILENA, Ion Slavici si problemele actuale ale metodologiei limbii
si literaturii române [abstract in English], ScŞt, Bacău, 1974, 199-206.
[54] LUNGU, VASILE, [Sub titlul comun: Studiul limbii şi literaturii române în
viitorul liceu], Înv. lic. tehn., 13, nr.3, 1974, 12-13.
[55] M., GH., DUBOIS JEAN, Grammaire scientifique el grammaire pédagogique,
în:Langue française, 1972, nr.14, p.6-32, PredLLR, 3, 1974, 118-136.
[56] MACOVEI, Z.; BLAJOVICI, T; BELDESCU, G., Ortografia în şcoală, în „Fa-
milia”, 9, nr. 5, 1974, p. 2.
[57] MACREA, D. [Cronica limbii]. Ortografia în teorie şi practică.[G. Beldescu,
Ortografia în şcoală, Bucureşti, EDP, 1973.], RLit, 7, No. 7, 1974, p. 12.
[58] MARINESCU-HIMU, MARIA, Româna pentru greci. (I), TribRom, 3, nr. 32,
1974, p. 11; (II), nr. 33, 1974, p. 11; (III), nr. 34, 1974, p. 11; (IV), nr. 35, 1974,
p. 11.

143
[59] MATHE, BRIGITTE, Metode şi procedee în predarea limbii române la clasele
cu limba de predare maghiară, TribŞc, 4, nr.142, 1974, 5.
[60] MORAR, PAULINA, Dezvoltarea vorbirii în limba română a elevilor de alte
naţionalităţi, Rev. Ped., 23, nr.2, 1974, 70-75.
[61] MUNTEANU, G.; LELUŢIU, S., Tehnologii noi în lecţiile de limba română,
Rev. Ped., nr. 12, 1974, 26-30.
[62] MUNTEANU, GEORGETA, Un sistem de învăţare a gramaticii [cu rezumate in
rusă şi română] StUBBPs, 19, 1974, 73-82.
[63] MUNTEANU, GEORGETA, G. Beldescu. Ortografia în şcoală, Bucureşti, Edi-
tura didactică şi pedagogică, 1973, 276 p., LL, nr. 2, 1974, p. 392-394.
[64] MUSTER, DUMITRU; CHITORAN, DUMITRU; OPRICA, OCTAVIAN, Pen-
tru diagnosticarea aptitudinilor lingvistice-textul ,,ALCOM”, Înv. lic. tehn, 23,
nr.2, 1974, 34-37.
[65] ONU, LIVIU, [Sub titlul comun: Noţiuni de stil şi compoziţie în şcoală] Principii
de analiză a limbii şi stilului scriitorilor, LL, 1, 1974, 152-155.
[66] OPRESCU, MIHAIL, Folosirea linioarei de unire la scrierea elevilor mici, Rev.
Ped, 23, nr.10, 29-33.
[67] PATA, MARIETA, Gramatica si analiza literară, TribŞc 4, nr.132, 1974, 5.
[68] POPESCU, ION, Ce aduc nou manualele de gramatică pentru clasele a V-a şi a
VI-a?, TribŞc 4, nr.147, 1974, 7.
[69] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de fonetică şi de vocabular, Manual expe-
rimental pentru clasa a V-a. Bucureşti, EDP, [1974], 123 [-124] p.
[70] RADU, IULIANA, Aspecte ale dezvoltării exprimării corecte la elevii deficienţi
mintal din şcolile profesionale speciale, Ped. spec., 16, nr. 1, 1974, 28-38.
[71] RĂDULESCU, ŞTEFAN, Instruirea programată la limba română, EDP, Bucu-
reşti, 1974, 438[-439] p.
[72] RUSU, G.C., Puncte de vedere asupra proiectului de programă de limba ro-
mână, LL, 23, 1974, 358-364.
[73] SAFTU, NICOLAE, [Sub titlul comun: Studiul limbii si literaturii române la vii-
torul liceu ] Înv. lic. tehn., 13, nr.3, 1974, 4-6.
[74] SĂVULESCU, DUMITRU, Accentuarea caracterului practic aplicativ al studiu-
lui[limbii române] TribSc, 4, nr.145, 1974, 4-5.
[75] SĂVULESCU, DUMITRU, Compoziţia în şcoala generală, LL, nr. 1, 1974.
[76] SCOROBETE, A, Cultivarea limbii în şcoala generală, Ministerul Educaţiei şi
Învăţămîntului, Institutul central de perfecţionare a personalului didactic, Filiala
Timişoara, Seminarul de didactică modernă, 17/1974, Timişoara, Tipografia Uni-
versităţii din Timişoara, 1974, 11 p. (litografiat).
[77] SCOROBETE, AUREL, Descoperirea în lecţia de gramatică, Timişoara, 1974.
[78] SILESCU, LUCREŢIA, Calculatorul – mijloc de perfecţionare în sistemul edu-
caţional, PLR, 16-19.
[79] TEODORESCU, VASILE, Compunerile-corespondenţă şi compunerile cu desti-
naţie oficială în gimnaziu şi liceu, LL, vol. II, 1974, p. 328-332.

144
[80] TESLER, EDUARD, Instruirea programatică si analiza gramaticală tradiţio-
nală, TribŞc, 4, nr. 126, 1974,
[81] ŢÎRDEA, VASILE, Metodica predării pronunţiei in şcolile speciale de surzi,
Bucureşti, Editura didactica si pedagogică, 1974, 196 p.
[82] ŢUGULAN, LIDIA, Pronumele, I.C.P.P.D., Institutul central de perfecţionare a
personajului didactic, Filiala Timişoara, Timişoara, Tipografia Universităţii din
Timişoara, 1974, 26 p.
[83] ŢUGULAN, LIDIA, Substantivul, I.C.P.P.D. Institutul central de perfecţionare a
personalului didactic, Filiala Timişoara, Timişoara, Tipografia Universităţii din
Timişoara, 1974, 27 p.
[84] URSU, G.G., Studiul monografic al unor scriitori în şcoală, în Studii de metodica
a limbii şi literaturii române, Bucureşti, EDP, 1974, p. 130-145.
[85] VALENTIN, MARICA, Manualul de limba română pentru clasele a III-a cu
limba de predare a naţionalităţilor conlocuitoare, TribŞc, 4, nr.125, 1974, 11.
[86] VRÎNCEANU, C., Dezbaterea profesională, „Probleme actuale ale predării lim-
bii şi literaturii române în şcoala generală şi în liceu” (Buzău, 18 mai 1974), LL,
nr. 4, 1974, p. 799.

1975
[1] * * * Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, Programa de limba şi literatura
română pentru şcoala generală – clasele V-VIII, 1975
[2] * * * Limba română pentru studenţii din anul pregătitor, vol. I şi II (partea 1 şi
2), Bucureşti, I, 1974, 275 p., 1975, 258 şi 335 p.
[3] * * * Probleme ale perfecţionării comunicării verbale [Masa rotundă condusă de
B. Cazacu în cadrul a doua dezbateri desfăşurate la Brăila, 9 noiembrie 1974 şi la
Bucureşti, 31 ianuarie 1975; participanţi: Clara Georgeta Chiosa, Tatiana Slama-
Cazacu, Valeria Guţu-Romalo, Theodor Hristea, Ion Diaconescu, Liliana Iones-
cu-Ruxăndoiu, Ion Dumitrescu, P. Duţu, V. Răduleţ, Ion Voinescu; intrevenţii:
Al. Toşa, Ştefan Mircescu, T. Petride, Gh. Şovu, Olga Duţu şi Traian Ciobanul],
LL, 1, 1975, 27-74.
[4] * * * Institutul Central de perfecţionare a personalului didactic, Biblioteca Cen-
trală Pedagogică, Predarea limbii şi literaturii române, vol. 4, Bucureşti, 1975.
[5] ALECU, VIOREL; JEMĂNEANU, NECULINA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE,
Corectarea greşelilor in exprimarea orală şi scrisă a a elevilor de liceu(I), Înv.
lic. tehn., 24, nr.8, 1975, 12-15; (II), nr.9. 1975, 13-16.
[6] ANDREI, ALEXANDRU, Procedee folosite în formarea deprinderilor de scriere
şi exprimare corectă la elevii din anul I de liceu, Înv. lic. tehn., 24, nr.4, 1975,
10-13.
[7] ANDRONACHE, DUMITRU, O nouă concepţie privind studiul limbii şi literatu-
rii române în liceu, Înv. lic. tehn., 24, nr.6, 1975, 11-13.
[8] ANGHEL, DUMITRU, Optimizarea tehnicii analizei textelor poetice, ŞA, 1975,
89-93.

145
[9] ANGHEL, PETRE; CONSTANTINESCU, N.N.; COSMA, VIOREL; GIURCĂ-
NEANU, CLAUDIU; GIURESCU, DINU C.; JURCONI, ION; NICOLAU, ED-
MOND; NICOLAU, VIORICA; PETRESCU, RADU ANESTE; PRISCA, NIS-
TOR; SANDA, GEORGE, ŞERBAN, RAOUL; ZAHARIA, Maria, Curs de lim-
ba română pentru studenţii străini din anii I-II, Coordonator: George Sanda,
[Bucureşti], [TUB], 1975, 246 p. (Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului).
[10] AVRAM, MIOARA, Raporturile dintre predarea gramaticii şi predarea orto-
grafiei, LL, 1975, nr. 2, p. 372-376.
[11] AVRAM, MIOARA, [La rubrica: Limba română] Româna pentru dumneavoas-
tră. Romanian for You. Lecţia XIV, TribRom, 4, nr. 69, 1975, p. 11; Lecţia XV,
nr. 70, p. 11; Lecţia XVI, nr. 71, p. 11; Lecţia VII, nr. 72, p. 11; Lecţia XVIII,
nr. 73, p. 11; Lecţia XIX, nr. 74, p. 11; Lecţia XX, nr. 75, p. 11.
[12] BARBU, FLORIN, Perceperea vizuala a consoanelor limbii române de către ele-
vii surzi [cu 3 figuri în text], Rev. Ped., 24, nr.6, 1975, 34-37.
[13] BARBU, FLORIN, Întîlnire de lucru cu tema: „Conţinutul şi metodica activetăţi-
lor de învăţare a limbii române în perioada de început a demutizării” [Satu Mare,
iunie, 1975], Rev. Ped., 24, No. 9, 1975, coperta 3.
[14] BELDESCU, G., Despre raporturile dintre pronunţia literară şi ortografie în
practica predării limbii române, LL, 2, 1975, 367-371.
[15] BELDESCU, GEORGE; POPESCU, ION, Gramatica limbii române (cu noţiuni
de vocabular şi fonetică). Manual pentru licee pedagogice. Bucureşti, EDP, 1975,
356 p.
[16] BORA, ALEXANDRINA, Elemente de instruire programată în predarea grama-
ticii la clasa a II-a, „Catedra-Arad”, 1975, 156-171.
[17] CHIOSA, C.G., Studii de metodică a limbii si literaturii române, Bucureşti, Edi-
tura didactică şi pedagogică, 1974, 275 p., LL, 1, 1975, 175-177.
[18] CIULIANU, PARASCHIVA, Exerciţii pentru formarea şi educarea deprinderi-
lor de scriere în clasa I, Rev. Ped., XXIV, nr. 1, 1975, p. 45-48.
[19] CRISTEA, ECATERINA; ABAGIU, NICOLAE; BAGEACU, VICTORIA;
CÂRMACIU, RADU; IONICĂ, APOSTOL; RANCA, VIOREL; SAVOPOL,
IOANA, Limba română. Pentru anul pregătitor. Învăţămînt medical. 2. Coor-
donator: George Sanda, [Bucureşti], [TUB], 1975, 359 [-360] p.
[20] DARIE, ALEXANDRINA, În jurul unor probleme de tehnologie didactica, LL.2,
1975, 357-361.
[21] DIACONESCU, ION, Câteva observaţii cu privire la predarea sintaxei, LL, 2,
1975, 362-366.
[22] DOGARU, GHEORGHE, Vorbirea estetică şi profesia didactică, în volumul lui
Liviu Cîmpeanu, Elemente de estetică vocală, Bucureşti, 1975, p. 187-192.
[23] DOMNICA, GHEORGHIU, Predarea limbii şi literaturii române. Probleme de
metodică. Curs, Timişoara, Tipografia Universităţii, 1975.
[24] DUŢU, PETRE, Compunere înseamnă comunicare plus organizare, LL, II, 1975,
p. 143-146.

146
[25] FRÎNCULESCU, MIRCEA, Retorica şi şcoala în prima jumătate a secolului al
XIX-lea, LL, 1975, nr. 22, p. 381-392.
[26] FURNICĂ, AMALIA, [La rubrica: Clasele I-IV, Din nou despre] Drumul spre o
scriere corectă, TribSc, 5, 151, 1975, 5.
[27] GĂVENEA, ALEXANDRU, Cunoaşterea prin descoperire, Bucureşti, 1975.
[28] GHEORGHIU, VLADIMIR, [Sub titlul comun: Studiul limbii şi literaturii româ-
ne in liceu] Exigenţă şi eficienţă, Înv. lic. tehn., 24, nr.7, 1975, 12-15.
[29] GHINESCU, AURELIA, Utilizarea simbolurilor in predarea unor noţiuni gra-
maticale la clasa I, Rev. Ped., 24, nr.10, 1975, 43-46.
[30] GRAUR, AL., O temă de cercetare pentru elevi, LL, 1, nr.2, 1975, 5-6.
[31] I.H., Cursuri de informare şi documentare pentru perfecţionarea pregătirii
profesorilor de limba şi literatura română (Cîmpulung Moldovenesc, 4-5 iulie
1975, Bistriţa 19-30 iulie 1975), LL, nr. 2, 1975, p. 428-430 p.
[32] I.H., Dezbaterea profesională şi consfătuirea cu tema „Rolul educativ al studierii
limbilor şi literaturilor” (Băile Herculane, 16-17 iunie 1975), LL, nr. 2, 1975,
p. 427-428.
[33] ILIE, OLGA, Însuşirea acordului pronumelor şi adjectivelor interogativ-relative
în cazul genitiv, LL. 1, 1975, 147-151.
[34] ILIESCU, CONSTANŢA; NICHITA, SILVIA; PETRESCU, VICTORIA; PO-
PESCU, STELA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a IV-a. Bucu-
reşti, EDP, 1975, 87 p.
[35] ILIESCU, MARIA, Pentru o sistematizare a predării pronumelui personal neac-
centuat românesc (la studenţii străini), LR, 24, nr.1, 1975, 52-62.
[36] IONILĂ, FLORIN-LAZĂR, Asupra predării pronumelui interogativ-relativ
„care” (în şcoală şi la studenţii străini), PPÎ, 1975, 102-109.
[37] IVAŞCU, IOAN, Dezvoltarea creativităţii în cadrul lecţiilor de compunere la
clasele I-IV, „Catedra-Arad”, 1975, 126-139.
[38] M.F., Dezbaterea profesională cu tema „Gramatica limbii române şi interpretarea
stilistică a textului literar în şcoală” (Breaza, 18 mai 1975), LL, nr. 2, 1975,
p. 426-427.
[39] MACREA, D., [La rubrica: Cronica limbii] Limba şi literatura în şcoală [pe mar-
ginea volumului colectiv Studii de metodică a limbii si literaturii române, coor-
donator: Al., Bojin, 1974 şi a cărţii lui Al. Bojin, Orientări metodice în studiul li-
teraturii române în şcoala generală şi în liceu, 1974], Rlit, 8, nr.14, 1975, 8.
[40] MARINESCU, CONSTANTIN, Manualul de limbă si literatură română su su-
praîncărcarea elevilor, Rev. Ped., 24, nr.4, 1975, 38-39.
[41] MIRCEA Gh., Folosirea dialogului în compuneri, LL, Bucureşti, vol. I, nr. 4,
octombrie 1975, p. 27.
[42] MUSTER, DUMITRU, [Sub titlul comun: Studiul limbii si literaturii române in
liceu] Cultivarea limbii in liceele pedagogice, Înv. lic. tehn., 24, nr.7, 1975, 16-17.
[43] N.R., JÉSUS CERIÁN ANAUT, La evaluacion en el área de expresión lin-
güistica (Evaluarea în domeniul expresiei lingvistice) [în ,,Vida escolar”, Madrid,
15, nr.151-152, sept.-oct. 1973, p.59-67], PredLLR 4, 1975, 179-185.

147
[44] NEŞTIAN, VALERIU, Interacţiunea didactica dintre studiul limbii şi studiul
literaturii române in liceu, Rev. Ped., 24, nr.12, 1975, 31-32.
[45] NICULESCU, ALEXANDRU, Pluralitatea normelor, LL, 1, 1975, 78-70.
[46] OPRESCU, MIHAIL, Studiul substantivului la clasele II-V, Rev. Ped., 24, nr.3,
1975, 50-52.
[47] ORGHIDAN, ION, Studii de metodică a limbii si literaturii române [coordona-
tor: Al. Bojin 1974], Rev. Ped., 24, nr.1, 1975, nr.1291.
[48] PALMARE, GUY, Metodele pedagogice, Bucureşti, 1975.
[49] PÂSLARU, E., Aspecte metodologice ale predării oclusivelor în română şi en-
gleză, Cerc LLS, 1975, 270-274.
[50] POPESCU, CONSTANTIN C., Studiul interdisciplinar al limbajului şi implica-
ţiile sale pedagogice, ŞA, 1975, p. 23-27.
[51] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de fonetică şi de vocabular. Manual ex-
perimental pentru clasa a VI-a. Bucureşti, EDP, [1975], 135 [-136] p.
[52] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de fonetică şi de vocabular. Manual ex-
perimental pentru clasa a VII-a. Bucureşti, EDP, [1975], 192 p.
[53] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de fonetică şi de vocabular. Manual expe-
rimental pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, EDP, [1975], 166 [-167] p.
[54] RĂDULEŢ V., Probleme ale perfecţionării comunicării verbale, LL, 1975, nr. 1,
p. 60-65.
[55] RUTHER, I., Problema însuşirii limbajului scris, Timişoara, 1975.
[56] SCHVEIGER, PAUL K.; K. OHNESORG (ed.), Colloquium Paedolinguisticum,
Janua Linguarum, Series minor, 133, The Hague – Paris, Mouton, 1972, 282 p.,
CL, 20, nr. 1, 1975, p. 109-110.
[57] SIMIONESCU, TEODORA, Testul de tip „comunicare”, modalitate de optimi-
zare a actului evaluativ, Rev. Ped., 9, 1975.
[58] ŞOŞA, ELISABETA, Aspecte ale predării limbii române la studenţii străini, PPÎ,
1975, 110-115.
[59] ŞOŞA, ELISABETA; BUZ, MARIA, Probleme ale predării limbii române la
vorbitorii de swahili, PPÎ, 1975, 116-121.
[60] ŞOVU, GHEORGHE, Lucrări scrise cu subiect unic la limba si literatura ro-
mână, Înv. lic. tehn., 24, nr.5, 1975, 6-8.
[61] TĂNASE, ION C., Ce instrumente de lucru folosim în şcoală?, LL, 2, 1975, 377-380.
[62] TOMA, MARIN, Lecturi literare, manual pentru clasa a VII-a, EDP, Bucureşti,
1975.
[63] ŢUGULAN, SCOROBETE A, Contribuţia gramaticii la dezvoltarea vorbirii şi
scrierii corecte, Timişoara, Tipografia univ. din Timişoara, 1975, 39. p. (MEÎ, In-
stitutul Central de perfecţionare a personalului didactic, Filiala Timişoara).
[64] UNGUREANU, Gh., Despre patru noţiuni de limbă din noua programă de limba
româna pentru clasele I-IV, Rev. Ped., 24, nr.12, 1975, 36-42.
[65] VÂRLAN, TATIANA GEORGETA. [La rubrica: Limba română] Româna pentru
dumneavoastră. Romanian for You. Lecţia I, TribRom, 4, nr. 54, 1975, p. 11;

148
 Lecţia II, nr. 55, 1975, p. 11; Lecţia III, nr. 56, 1975, p. 11; Lecţia IV, nr. 57,
1975, p. 11; Lecţia V, nr. 58, 1975, p. 11; Lecţia VI, nr. 59, 1975, p. 11; Lecţia
VII, nr. 60, 1975, p. 11; Lecţia VIII, nr. 61, 1975, p. 11; Lecţia IX, nr. 62, 1975,
p. 11; Lecţia X, nr. 63, 1975, p. 11; Lecţia XI, nr. 64, 1975, p. 11, Lecţia XII, nr.
65, 1975, p. 11; Lecţia XIII, nr. 66, 1975, p. 11.
[66] VL.A.M. GRININA ZEMSKOVA, O principah klassifikacii śkolnyh sočinenij
(Despre principiile de clasificare a compunerilor şcolare)[în ,,Literatura v śkole”,
Moskova, nr.1, ian.-feb. 1974, p.19-25], PredLLR 4, 1975, 197-206.

1976
[1] * * * Caiet de informare metodică pentru limba română. Sub redacţia Mihail Tri-
leanu, Teodor Fodor, Cluj-Napoca, [f.l.], 1976 (I.C.P.P.D. – Filiala Cluj, Inspect.
Şc. Jud. Casa Corp. Did. a jud. Cluj).
[2] * * * Curs practic de limba română. Pentru anul pregătitor. Profil tehnic. Timi-
şoara, [Tipografia Universităţii din Timişoara], 1976, 214 p. [multigr.]. (Universi-
tatea din Timişoara, Facultatea de filologie-istorie, Colectivul pentru şcolarizarea
studenţilor străini).
[3] * * * Româna pentru dumneavoastră – Romanian for You. Anul III. Lecţia III,
TribRom, 5, nr. 97, 1976, p. 11; Lecţia IV, nr. 98, 1976, p. 11; Lecţia V, nr. 99,
1976, p. 14.
[4] * * * Probleme ale perfecţionării învăţămîntului limbii şi literaturii române în
şcoală. Dezbatere. Bucureşti, 3-4 aprilie 1976, LL, nr. 2, 1976, p. 275.
[5] ALECU, VIOREL; JEMĂNEANU, NINA; LĂZARESCU, GHEORGHE, Activi-
tăţi practice pentru formarea deprinderilor specifice la limba şi literatura româ-
na, Înv. lic. tehn., 25, nr.8, 1976, 18+20.
[6] ALEXANDRU, DOMNIŢA; COMAN, ILEANA; GRECU, DOINA; NICOLES-
CU, CARMEN, Exerciţii pentru laboratorul lingvistic, I. Fonetica. Coordonator:
V. Şerban, Timişoara, TUT, 1976, 48 p. (Universitatea din Timişoara, Facultatea
de filologie-istorie, Colectivul de şcolarizare a studenţilor străini).
[7] ANDREI, ALEXANDRU, Mijloacele audio-vizuale – material didactic auxiliar
în studiul limbii române, Înv. lic. tehn., 25, nr.8, 1976, 11-13.
[8] ANDRONACHE, DUMITRU, Limba şi literatura româna în învatămîntul liceal,
LL, nr.1, 1976, 183-186.
[9] ANDRONACHE, DUMITRU, Locul orelor de compoziţie în învăţământul liceal,
LL, 2, 1976, 320-323.
[10] ANGHELESCU TEMELIE; N., POPESCU, ADRIAN, Dificultăţi ale analizei
gramaticale, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, 1976.
[11] AVRAM, MIOARA Cum şi de ce trebuie sa se înveţe gramatica în şcoală, LL,
nr.1, 1976, 149-156.
[12] AVRAM, MIOARA, Modul de studiere a vocabularului in şcoală, LL, 2, 1976,
348-354.

149
[13] AVRAM, MIOARA, Româna pentru dumneavoastră – Romanian for You.
Lesson XXI, TribRom, 5, nr. 77, 1976, p. 11; Lesson XXII, nr. 78, 1976, p. 11;
Lesson XXIII, nr. 79, 1976, p. 11; Lesson XXIV, nr. 80, 1976, p. 11; Lesson XXIV,
nr. 81, 1976, p. 11, Lesson XXV, nr. 82, 1976, p. 11; Lesson XXVI, nr. 83, 1976,
p. 11; Lesson XXVII, nr. 84, 1976, p. 11, Lesson XXVIII, nr. 85, 1976, p. 11;
Lesson XXIX, nr. 86, 1976, p. 11; Lesson XXX, nr. 87, 1976, p. 11; Lesson XXXI,
nr. 88, 1976, p. 11; Lesson XXXII, nr. 89, 1976, p. 11; Revision, nr. 94, 1976,
p. 11; Un nou prieten, nr. 95, 1976, p. 11; Anul III, lecţia 2, nr. 96, 1976, p. 11.
[14] BAUBEC, EUGENIA, Mijloace de îmbogăţire a vocabularului la clasele V-VIII,
LL, 2, 1976, 373-374.
[15] BĂDÂRCEA, ANTONIA, Elemente noi de metodologie a scrierii la clasa I, ŞA,
1976, 57-60.
[16] BEDELEANU AURA; ŢEBAD LEMENTE, Valoarea formativă a operelor li-
rice (clasele III-IV), în Caiet de informare metodică pentru limba română, Cluj-
Napoca, 1976, p. 24-36.
[17] BELDESCU G., Analiza mesajelor şi educaţia ortografică, Rev. Ped., XXV,
1976, nr. 12, p. 26-29.
[18] BELDESCU, GEORGE; POPESCU, ION, Gramatica limbii române (cu noţiuni
de vocabular şi fonetică). Manual pentru licee pedagogice. Bucureşti, EDP, 1976,
356 p.
[19] BIRĂU, ILIE, Metodica studentului propusă pentru limba şi literatura română şi
activităţi integrate, Timişoara, Tipografia Universităţii, 1976.
[20] BLIDEANU, EUGEN, Pedagogia citirii în clasele I-IV, TribŞc, 6, nr.173, 1976, 4.
[21] BUDAI, LUCIA, Cîteva consideraţii asupra compunerilor în liceu, LL, 2, 1976,
335-336.
[22] CALMY, GISSELE, Cum să facem exerciţiile grafice, Bucureşti, EDP, 1976.
[23] CAZACU, B., Limba şi literatura română în şcoală (Cuvânt de deschidere) [la
dezbaterea: Probleme ale perfecţionării învăţământului limbii şi literaturii în
şcoală, Bucureşti, 3-4 apr. 1976], LL, 2, 1976, 277-278; II (concluzii), 384-385.
[24] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Orientări noi în temele compunerilor şcolare,
LL, I, 1976.
[25] CHIŢU, IOAN, N., Şi totuşi putem să facem analiză gramaticală în liceu, Înv.
lic. tehn., 25, nr.7, 1976, 38-39.
[26] CHIŢU, IOAN,N., Modalităţi de continuare în ciclul liceal a studiului grama-
ticii, Rev. Ped., 25, nr.12, 1976, 23-26.
[27] COSMA, ANTON, Studierea limbii şi literaturii române în pas cu viaţa, Înv. lic.
tehn., 25, nr.4, 1976, 26-28.
[28] COSTACHE, ADRIAN, Modalităţi de activitate diferenţiată cu elevii la limba
română, Rev. Ped., 25, nr.8, 1976, 18-20.
[29] COTEANU, ION, Reflecţii privind dezvoltarea vocabularului elevilor, LL, 2,
1976, 281-284.
[30] DASCALESCU, ROMEO, Pregătirea elevilor la limba şi literatura română,
LI.R, 2, nr.1, 1976, 36-37.

150
[31] DIACONESCU, ION, Analiza şi construcţie-un exerciţiu de sintaxă, LL, 2, 1976,
355-358.
[32] DIACONESCU, ION, Probleme de analiză şi de construcţie a frazei, LRŞ,
p. 28-29. [reluare din LL, 5, nr. 1, 1976, p. 14-15].
[33] DIACONU, MIHAI, Strategiile didactice creative şi studiul limbii materne în
ciclul primar, Rev. Ped., 25, 1976, 25-32.
[34] DOBRIŢOIU, ELENA, NEDELEA, ANA, Articularea substantivelor. Observaţii
metodice referitoare la prima etapă de însuşire a limbii române de către studenţii
străini, SŞIC, 1976, 63-71.
[35] DORNEANU, EMILIA, Valenţele formative ale exerciţiului structural în preda-
rea gramaticii, LL, 2, 1976, 375.
[36] DUŢU, OLGA, Importanţa momentului lexical în precizarea şi îmbogăţirea
lexicului elevilor, LL, 2, 1976, 300.
[37] ENCIU, C., Sesiunea ştiinţifică „Probleme ale analizei stilistice a textului literar
în şcoală” (Ploieşti, 12-13 iunie 1976), LL, nr. 2, 1976, p. 548-549.
[38] FINK, HANS, Wie lernen wir leicher rumänisch sprechen? (I), NW, 28, nr.8395,
12 mai 1976, 3; (II), nr. 8396, 13 mai, 5.
[39] FURCILĂ, EUGENIA, Aspecte ale modernizării predării limbii române în şcoa-
la generală, LL, 2, 1976, 375-377.
[40] GEORGESCU-BOŞTINĂ, MARIA IOANA, Îndrumător pentru folosirea abece-
darului, Bucureşti, 1972, ed. a II-a, 1976.
[41] GHEORGHIAŞ, CONSTANTIN, Sugestii pentru profesorii de limba româna,
Înv. lic. tehn., 25, nr.8, 1976, 21-22.
[42] GHEORGHIU, DOMNICA, Analogia-auxiliar în dezvoltarea, vocabularului,
LL, 2, 1976, 377-378.
[43] GHEORGHIU, VLADIMIR, Concluzii pentru orientarea predării limbii si lite-
raturii române în liceu, Înv. lic. tehn., 25, nr.2, 1976 12-14.
[44] GHEORGHIU, VLADIMIR, O dezbatere cu tema: „Probleme ale perfecţionării
învăţămîntului limbii şi literaturii române în şcoală” [organizată de Facultatea de
LL română a Universităţii din Bucureşti], Înv. lic. tehn., 25, nr. 6, 1976, p. 9.
[45] GRAUR, AL., Aspecte ale cultivării limbii în învăţămînt (Rolul dicţionarelor),
LL, nr. 2, 1976, p. 279-280.
[46] GRAUR, AL., Rolul dicţionarelor, LR, 25, nr. 4, 1976, p. 349-350.
[47] GUŢU ROMALO, VALERIA, Morfologia limbii române ca obiect de studiu în
învăţământul preuniversitar (Perfecţionarea predării limbii române), LL, 2, 1976,
344-347.
[48] ILIESCU, CONSTANŢA; NICHITA SILVIA; PETRESCU, VICTORIA; PO-
PESCU, STELA, Gramatică şi compunere, manual pentru clasa a IV-a, EDP,
Bucureşti, 1976.
[49] IONESCU-RUXĂNDOIU, LILIANA, Determinări şi implicaţii sociolingvistice
in predarea limbii materne in şcoală, LL, 2, 1976, 410-413.
[50] IVĂNUŞ, DUMITRU, Analiza structurii cuvintelor în lecţiile de literatură ro-
mână, PPÎ, 1976, 49-53.

151
[51] IZSÁK, ÁGNES; ISTVÁN, ANA MARIA, Formarea deprinderilor de punctua-
ţie, LL, 2, 1976, 379.
[52] JĂMNEALĂ, AUREL, Aspecte ale învăţării relaţiei predicative, LL, 2, 1976,
380.
[53] MĂRGHITAŞ, DOINA, Elemente structurale în comentariu literar din ciclul
gimnazial, în Caiet de informare metodică pentru limba română, Cluj-Napoca,
1976, p. 37-56.
[54] MĂRUŢĂ, VASILE, „Mai am un singur dor” – Imn al existenţei perpetue. –
Consideraţii artistice şi stilistice, ŞA, 1976, p. 14-17.
[55] MIHUŢ, ION, Simbolism, modernism în avangardism (îndrumări metodice),
Bucureşti, Ed. ped. 1976.
[56] MITRĂNESCU, GABRIELA, Activităţi didactice diferenţiate la lecţiile de gra-
matică in clasele II-IV, Rev. Ped., 25, nr.11, 1976, 50-54.
[57] MUREŞAN, MIRELA, Utilizarea mijloacelor audio-vizuale în dezvoltarea vor-
birii la preşcolari [cu bibl,] „Catedra-Arad”, 1976, 75-90.
[58] NEŞTIAN, VALERIU, C., Limba si literatura româna – factor de educare so-
cialistă a tineretului şcolar, TribŞc, 6, nr.162, 1976, 6.
[59] NICA, MELENTE, Utilizarea fişelor secvenţiale in predarea propoziţiilor
subordonate, LL,2, 1976, 382-383.
[60] NIŢU, GEORGE; VLADUŢU, ION, Particularităţi ale predării limbii române
studenţilor străini, „Forum”, 18, nr.8, 1976, 45-48.
[61] OLTEAN, FELICIA, Discutarea compunerilor factor important în formarea şi
evaluarea deprinderilor de exprimare orală şi scrisă la elevii ciclului gimnazial,
LL, 2, 1976, 380-381.
[62] OPRESCU, MIHAIL, Probleme metodice ale notării sunetului ,,i”, Rev. Ped.,
25, nr.4, 1976, 59-62.
[63] OTOBÎCU,CONSTANTIN, Însuşirea normelor limbii literare de către elevi, LL,
2, 1976, 289-292.
[64] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Probleme ale predării sintaxei în şcoală,
LL, 2, 1976, 362-366.
[65] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Restricţii sintactice în combinarea cuvinte-
lor, LRŞ, p. 22-24.[reluare din LL, 5, nr. 3, 1976, p. 17-20].
[66] PĂUNESCU, N., Unele aspecte metodologice de abordare a lecturii operei lui
Marin Preda de către elevi, StLLFl., Reşiţa, 1976, p. 191.
[67] PERIAN, I., Exerciţiile de formare a deprinderilor de exprimare orală la limbile
moderne, SLLFl., Reşiţa, 1976, p. 1999.
[68] PINTEA, LETIŢIA, Învăţămînt formativ prin procedee logico-matematice. Cu
referiri speciale la gramatică, EDP, Bucureşti, 1976, 138[-140] p.
[69] PURA, GRIGORE, Utilizarea graficelor la analiza sintactică [cu 11 grafice],
Rev. Ped., 25, nr.9, 1976, 15-20.
[70] RAPIŢEANU, MARIA ARGENTINA, Aspecte ale cultivării limbii în primii ani
de şcoală, LL, 2, 1976, 307-308.

152
[71] ROTARU, N., Cuvinte necunoscute, LL, 2, 1976, 339.
[72] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Contribuie şcoala la însuşirea regulilor de co-
municare corectă?, Rev. Ped., 25, nr.7, 1976, 44-49.
[73] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Gramatica comunicării în programele şcolare şi
în practica predării limbii române, LL, 2, 1976, 484-492.
[74] SPINEANU, IULIANA, Contribuţii metodice la predarea limbii române la clasa
a VIII-a pornind de la sintaxă, LL, 2, 1976, 340-341.
[75] SPINESCU, IULIANA, Din activitatea cercului lingvistic, TribŞc, 6, nr.174,
1976, 5.
[76] STANCA, VASILE, Aspecte metodologice ale predării literaturii române vechi
în liceu, în Caiet de informare metodică pentru limba română, Cluj-Napoca,
1976, p. 69-81.
[77] STĂNICĂ, ILIE, Perioada optimă de însuşire a comunicării verbale la deficien-
ţii de auz, Rev. Ped., 25, nr.12, 1976, 33-36.
[78] SZIGETI, ALBERT Însuşirea temeinică a limbii române-datorie patriotică a
elevilor din şcolile cu predare în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, Înv. lic.
tehn., 25, nr.9, 1976, 4-5.
[79] ŞOITU ECATERINA; ŞOITU D.D., Relaţia profesor-elev în condiţiile moderni-
zării predării literaturii în liceu, în Reconsiderarea raporturilor prof. elevi, con-
diţie a modernizării procesului de învăţămînt, Simpozionul Naţional, Bucureşti,
22-23 dec. 1974., Bucureşti EDP, 1976, p. 100-101, Comitetul Uniunii Sindicate-
lor din învăţământ, Ştiinţă şi Cultură, MEÎ.
[80] ŞUTEU, FLORA, Dozarea cunoştinţelor de gramatică, LL, nr.1, 1976, 157-160.
[81] TĂTARU, IERONIM, Stilistica şi poetica. Concepte şi metode, în Studii, articole
şi referate metodico-ştiinţifice, Ploieşti, CCD, Prahova, 1976, p. 137-235.
[82] TEODORESCU, VASILE, Compunerile-corespondenţă şi compunerile cu desti-
naţie oficială în gimnaziu şi în liceu, LL, 2, 1976, 328-332.
[83] TEODORESCU, VASILE, Orele de compunere in prima treaptă a învăţămîntu-
lui liceal, Rev. Ped., 25, nr.5 1976, 50-53.
[84] TOŞA, AL., Perfecţionarea predării morfologiei în gimnaziu, LL, 1, 1976, 359-361.
[85] TUTEANU (TRETEANU?) MIHAIL, Să valorificăm mai intens forţa educativă
a literaturii, în Caiet de informare metodică pentru limba română, Cluj-Napoca,
1976, p.7-13.
[86] VIANU, TUDOR, Studii de metodologie literară, Bucureşti, Societatea de Ştiinţe
filologice, 1976.
[87] VLAD VALERIU; VLAD-BUDOIU, VOICHIŢA; ŞTIRBU, PATRICIU, Curs
practic de analiză gramaticală. Introducere în metodica analizei gramaticale.
Studiu pe baza poeziei „Mama” de George Coşbuc, Bucureşti, EDP, 1976.
[88] VUŞDEA, IOANA; BOIANGIU, ANA; BALEA, MARGARETA; ILIE, DUMI-
TRU, Curs de limba română. Pentru studenţii din anul pregătitor. [Partea 2. Învă-
ţămînt tehnic], [Bucureşti], 1976, 336 p. multigr. (Ministerul Educaţiei şi Învăţă-
mîntului).

153
 1977
[1] * * * Aspecte ale evoluţiei limbii şi literaturii române. Latina în formaţia profe-
sorului de limba română. Cursuri de vară. Piatra Neamţ, 1977, Bucureşti, 1977
(Societatea de Ştiinţe Filologice din Republica Socialistă România, Limba şi lite-
ratură, Seria I, Prelegeri I).
[2] * * * Aspecte metodologice ale predării limbii române la anul pregătitor. Lucrări
prezentate la sesiunea de comunicări din mai 1976.Coordonator: Prof. Dr. Vasile
Şerban, Timişoara, Tipografia Universităţii din Timişoara, 1977, 121 p. (Univer-
sitatea din Timişoara, Facultatea de filologie-istorie. Colectivul pentru şcolariza-
rea studenţilor străini).
[3] * * * Dezbaterea: „Îmbogăţirea vocabularului prin lecţiile de limba şi literatura
română” (Slatina, 27 şi 28 noiembrie 1976), în LL, nr. 1, 1977, p. 355-356.
[4] * * * Perfecţionarea procesului de învăţămint. Simpozion. Craiova, 29 mai 1975.
Craiova, RUCr, 1975, 266 p. Comunicările sesiunii ştiinţifice: Secţia limba şi
literatura română. Limbi moderne. Craiova, 15 mai 1976. Craiova, RUCr, 1976,
126 p.; Comunicări. Secţia filologie. Craiova, 15 mai 1977, Craiova, RUCr, 1977,
124 p.
[5] * * * Predarea limbii şi literaturii române, Vol. 5, Bucureşti, 1978.
[6] ALECU, VIOREL, Studierea literaturii române în liceu, EDP, Bucureşti, 1977.
[7] ALECU, VIOREL, JEMĂNEANU, NINA, LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Obiec-
tive instructiv-educative ale studierii limbii şi literaturii române în liceu, Rev.
Ped., 26, nr.9, 1977, 18-20.
[8] ALEXE, MARIA, Aspecte metodice ale predării culturii şi civilizaţiei româneşti
studenţilor străini [abstract in English], LA, 111-114.
[9] ALEXE, MARIA; CRISTEA, ECATERINA; DUMITRESCU, MĂDĂLINA;
JIVĂNESCU, VASILICA; PANĂ, ELENA; SANDA, GEORGE; SÎRBU, LEO-
NIDA; VUŞDEA, IOANA, Limba română pentru anul pregătitor, Semestrul I.2.
Coordonator: George Sanda, [Bucureşti], [TUB], 1977, 275 p. (Ministerul Educa-
ţiei şi Învăţămîntului).
[10] ANGHEL MARCELA, Cercul literar şi stimularea personalităţii creatoare a
elevilor, în Şcoala Argeşului, Piteşti, CCD, 1977, p. 97-99 (Inspectoratul şcolar
judeţean Argeş Sind. Învăţ., CCD).
[11] AREDELEAN, LILIANA; COSTEA, LETIŢIA, Sugestii pentru întocmirea exer-
ciţiilor funcţionale (în predarea limbii române la studenţii străini), AMPLR, 13-
23.
[12] AVRAM, MIOARA, Şcoala şi cerinţele actuale ale predării ortografiei şi ortoe-
piei, LL, Prelegeri, 1, 1977, 151-168.
[13] BĂCANU, GEORGE, Lecţii de surdodidactică şi surdometodică. Volumul I,
[Cluj-Napoca], [TUCN], 1977, 190 p. multigr. (UCN. FIF. Catedra de psiholo-
gie).
[14] BELDESCU, G., Analiza mesajelor şi educaţia ortografică [ abstract in English],
LA, 115-119.

154
[15] BELDESCU, G., Ortografia, punctuaţia şi cunoştinţele lingvistice în practica
predării, LL, 2, 1977, 367-373.
[16] BELDESCU, G., Pregătirea lingvistică a candidatului la definitivat, LL ,1, 1977,
8-84.
[17] BÎNA, ELENA, Învăţarea ortografiei la clasa a II-a, TribŞc, 7, nr.175, 1977, 4-5.
[18] BLOOS, MAGDA; PETRESCU, ŞTEFAN; DUMITRESCU, MĂDĂLINA;
TURNĂ, CONSTANTIN, Limba română. Texte tehnice de construcţii şi exerciţii
lexico-gramaticale. Studenţi străini, anii I-II, Bucureşti, Institutul de construcţii,
1977, 80 p. multigr.
[19] BOBIC, FLOARE, Eficienţa compunerilor în însuşirea limbii de către studenţii
străini, AMPLR, 24-35.
[20] BOJIN, AL. Conceptul de modernizare a studierii literaturii române, Rev. Ped.,
nr. 10, 1977.
[21] BOLDUREANU, VIOREL I.; COSTE, ILEANA; FRĂŢILĂ, FLORENTINA;
POPA, IOAN, I.; ŢEGHIU, LIVIU; VINTILESCU, CONSTANTIN., Curs
practic intensiv de limba română pentru anul pregătitor II, Timişoara, [TUT],
1977, 214 p. multigr. (Universitatea din Timişoara, Facultatea de Filologie).
[22] BOLDUREANU, VIOREL, Pentru o gramatică practică a limbii române (în
cursul intensiv la studenţii străini), AMPLR, 36-53.
[23] BORCILĂ, MIRCEA, Premisele unui curs de poetică şi implicaţiile lui practice,
LL, 1, 1977, 121.126.
[24] BRATU, BIANCA; Preşcolarul şi literatura (studiu şi antologie), Bucureşti,
EDP, 1977.
[25] BUDA, VICTORIA, Baza psihopedagogică a predării problematizate a literatu-
rii române, în Metode active de predare învăţare în lecţii, Tîrgu-Mureş, 1977,
p. 126-129.
[26] BULEARCA, ALEXANDRINA, Cauze care determiă însuşirea defectuoasă a
citit-scrisului la clasa I, Rev. Ped., 26, nr.11, 1977, 47-49.
[27] CASTEILLA, ANDRE, Scrierea cursivă modernă, Bucureşti, EDP, 1977.
[28] CAZACU, B.I., Limba şi literatura româna în învăţămîntul superior (cuvânt de
deschidere) [la dezbaterea: Perspectivele învăţămîntului filologic... Cluj-Napoca,
20-21 n. 1976], LL, 1, 1977, 19-20; II (concluzii), 144-145.
[29] CAZACU, B., Interpretarea lingvistică a textului literar, LL, 1, 1977, 30-35.
[30] CAZACU, BORIS, [La rubrica: Cum vorbim, cum scriem româneşte?] Studiul
limbii si literaturii române în procesul de formare civică şi profesională a tine-
rilor, în „Scînteia”, 46, nr.10 700, 14 ian. 1977, 4.
[31] CAZACU, DIMITRIE, Limba română pentru specialitatea tehnologia construc-
ţiilor de maşini (subingineri), Braşov, [f.e.], 1977, 63 p. multigr. (Universitatea
din Braşov).
[32] CHINEZU ANA, Utilizarea problematizării în impunerea unui punct de vedere
ştiinţific în analiza literară şi în receptarea estetică a operei literare, în Metode
active de predare învăţare în lecţii, Tîrgu-Mureş, 1977, p. 134-138.

155
[33] CONSTANTINESCU, ANTONIA; DUDA, GABRIELA, Culegere de texte the-
nice. Vocabular şi exerciţii, Ploieşti, CMIPGP, 1977, 200 p. multigr.
[34] COSTE, ILEANA, FRĂŢILA, FLORENTINA, Fişa gramaticală în predarea
limbii române ca limbă străină, LL, 1, 1977, 127-132.
[35] COSTE, ILEANA; NOVEANU, EUGEN; PRECUP, IERONIM; SANDA,
GEORGE; SCĂRLĂTESCU, DORU, Limba română. Anul pregătitor. Semestrul
I – începători. 1. Coordonator: George Sanda [Bucureşti], [TUB], 1977, 216 p.
(Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului).
[36] COSTEA, ILEANA, FRĂŢILĂ, FLORENTINA, POPA, IOAN, I., Teoria şi prac-
tica testelor la limba româna anul pregătitor-studenţi străini, AMPLR, 54-68.
[37] COTEANU, I., Integrare şi orientare în învăţământul superior, LL, 1, 1977, 24-29.
[38] CRISTEA, ECATERINA; ABAGIU, NICOLAE; BAGEACU, VICTORIA;
CĂRMACIU, RADU; IONICĂ, APOSTOL; RANGA, VIOREL; SAVOPOL,
IOANA, Curs de limba română pentru studenţii din anul pregătitor. Învăţămînt
medical. 3. Coordonator: George Sanda [Bucureşti], [TUB], 1977, 360 p. (Mi-
nisterul Educaţiei şi Învăţămîntului).
[39] CUCEU, MARIA; GOGA, MIRCEA; PAŞCALĂU, ADRIANA, Limba română
pentru străini. Lecturi şi exerciţii lexicale, Coordonator: C. Gruiţă, Cluj-Napoca,
[TUCN], 1977, 143 p. multigr. (Universitatea „Babeş-Bolyai”. Facultatea de filo-
logie).
[40] CUCEU, MARIA; PAŞCALĂU, MARIA; GOGA, MIRCEA; URICARU, LU-
CIA; VIEHMAN, ALINA, Limba română pentru străini. Basme populare româ-
neşti. Texte structurale, Coordonator: G. Gruiţă. Cluj-Napoca, [TUCN], 1977, 63
p. multigr. (UCN. FF).
[41] CUCEU, MARIA; PAŞCALĂU, MARIA; GOGA, MIRCEA; URICARU, LU-
CIA; VIEHMAN, ALINA, Limba română. Pentru străini. Lecturi pentru începă-
tori. Nivelul I. Coordonator: G. Gruiţă. Cluj-Napoca, [TUCN], 1977, II+63 p.
multigr. (UCN. FF).
[42] DIACONU, MIHAI, Funcţionalitatea pedagogică a emisiunilor de televiziune
şcolara în cadrul lecţiilor de limba româna, Radioteleşcoală, martie 1977, 40-41.
[43] DOCA, GHEORGHE, Interferenţe lingvistice în învăţarea limbii române de către
vorbitori cu limba maternă franceză. – Rezumatul tezei de doctorat – Coordonator
ştiinţific: Prof. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu, Bucureşti, [Tipografia Universită-
ţii din Bucureşti, 1977, 25 p. (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de limba şi
literatura română).
[44] DRAGOŞ, ELENA, Gramatica textului narativ – componentă a cercetării dia-
cronice a stilului literar-artistic, LL, 1, 1977, 61-63.
[45] DUMITRESCU ANA, Metodologia structurilor narative, EDP, Bucureşti, 1977.
[46] DUŢU, OLGA, Însuşirea normelor cuminicării corecte prin munca în grup la
literatura româna [abstract in English], LA, 121-125.
[47] DUŢU, P., LETIŢIA, PINTEA, Învăţământul formativ prin procedee logico-ma-
tematice, cu referiri speciale la gramatică, Bucureşti, Editura didactică şi peda-
gogică, 1976, 138 p., LL, 1, 1977, 340-344.

156
[48] GHEORGHIU VLADIMIR, Comentariul de text şi analiza literară, în „Învăţă-
mântul liceal şi tehnic profesional”, nr. 9, 1977, p. 46.
[49] GHEORGHIU, VLADIMIR, Perfecţionarea exprimării orale şi scrise a elevilor,
Înv. lic. tehn., 26, nr.8, 1977, 3-4.
[50] GRAUR, AL., Latina în formaţia profesorului de limba română, LL, 1, 1977,
107-108.
[51] HAIDUC OLIVIA, Metode şi procedee active folosite în cadrul lecţiilor în vede-
rea corelării cunoştinţelor de citire, limbă şi compunere-expunere la clasa a II-a,
în Metode active de predare-învăţare în lecţii, Tîrgu-Mureş, 1977, p. 83-85.
[52] HANCU, ALEXANDRU, Reluarea unor probleme de limbă în prima treaptă de
liceu, Înv. lic. tehn., 26, nr.5, 1977, 16-17.
[53] HODIŞ, VIOREL, Româna ca limbă străină. O metodă de predare a cazului,
AMPLR, 84-93.
[54] IAROVICI, EDITH, Some Pedagogical Implications of Lexical Contrastive
Analysis, ICECP, 2, 287-292.
[55] IONESCU, RUXĂNDOIU, LILIANA, Rolul gramaticii istorice în învăţământul
superior, LL, 1, 1977, 63-64.
[56] IVĂNESCU, G., Istoria limbii române în universităţile din România, LL, 1,
1977, 42-44.
[57] JEBELEANU MINODORA, Compuneri concepute pe interdisciplinaritate, în
„Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, nr. 2, 1977.
[58] LAZĂR MONICA, Problematizarea în contextul metodologiei de studiere a
operei literare, în Metode active de predare învăţare în lecţii, Tîrgu-Mureş, 1977,
p. 121-125.
[59] LEFTER, MARILENA, Formarea unor deprinderi fundamentale de limbă româ-
na la studenţii străini în prima etapă a cursului intensiv, LL, 1, 1977, 139-142.
[60] LUPAŞ, ANA, Utilizarea modelelor figurative în însuşirea gramaticii la clasele
mici, Rev. Ped., 26, nr.8, 1977, 51-54.
[61] MARCEA, POMPILIU, ,,Citirea”: cartea de căpătâi, „Flacăra”, 26, nr.43, 1977, 9.
[62] MARCEA, POMPILIU, Româna în licee, prin prisma admiterii, „Flacăra”, 26,
nr.30, 1977, 9.
[63] MARCEA, POMPILIU, Cum vorbim în şcoală, cum vorbim în vacanţă, „Flacă-
ra”, 26, nr. 35, 1977, p. 9.
[64] MĂRGINEAN, NICOLAE, Din activitatea inspectorului şcolar, LL, 2, 1977,
511-518.
[65] MARGINEANU, VALERIA, Unele aspecte metodice ale predării pronumelui si
adjectivului interogativ ,,care”, AMPLR, 104-111.
[66] MATEESCU, ELENA, Limbă şi personalitate, în „Argeş”, 12, nr.3, 1977, 2.
[67] MIŞAN, ANDREI, Limba si literatura româna în programul facultăţilor şi al
secţiilor de limbi străine, LL, 1, 1977, 135-136.
[68] MITRĂNESCU, C., Probleme ale predării integrate a limbii române (compunere
şi gramatică), Rev. Ped., nr. 7, iulie, 1977.

157
[69] MITRĂNESCU, GABRIELA, Probleme ale predării integrale a limbii române
(compunere şi gramatică), Rev. Ped., 26, nr.7, 1977, 38-40.
[70] MOISE ION, Predarea verbelor în şcoală, în „Şcoala Argeşului”, Piteşti, CCD,
1977, p. 96-97 (Insp. Şc. Jud. Argeş, Sind. Înv. CCD).
[71] MOŞCA IOAN, Aspecte ale problematizării în predarea literaturii la învăţămân-
tul seral, în Modalităţi active de predare-învăţare în lecţie, Tîrgu-Mureş, 1977,
p. 147-150.
[72] MUNTEANU, GEORGETA, Jocul didactic, mijloc de consolidare şi apreciere a
deprinderilor ortografice, Rev. Ped., 26, nr.1, 1977, 29-34.
[73] MUSTER, DUMITRU, PUŞCAŞU, SOFIA, Examinarea în ciclul primar cu teste
docimologice, Rev. Ped., 26, nr.7, 1977, 44-47.
[74] NEIESCU, PETRU, Despre necesitatea cercetărilor dialectale, LL, 1, 1977,
136-138.
[75] NEŞTIAN, VALERIU, C., Contribuţia lecţiilor de limbă si literatură la cultiva-
rea exprimării elevilor, Înv. lic. tehn., 26, nr.3, 1977, 16-17.
[76] NEŞTIAN, VALERIU, C., Rolul limbii şi literaturii române in cultivarea limba-
jului profesional al elevilor, Înv. lic. tehn., 26, nr.8, 1977, 17-18.
[77] NICULESCU, LAURENŢIU, Competenţa lingvistică şi înţelegerea textului poe-
tic, LL, 1, 1977, 138.
[78] OPRIŞ, T., Reviste literare ale elevilor, 1874-1974, EDP., Buc., 1977.
[79] OROS, VALERIU, Învăţămînt formativ prin procedee logico-matematice [cu
referiri speciale la gramatică], Rev. Ped., 26, nr.2, 1977, 16.
[80] OTOBÎCU, CONSTANTIN, Studierea aspectelor stilistice ale limbii române,
LL, 1, 1977, 115-120.
[81] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Îndrumări practice pentru analiza sintac-
tică, LL, 3, nr.4, 1977, 14-17.
[82] PARFENE CONSTANTIN, Compoziţiile în şcoală, EDP, Bucureşti, 1977.
[83] PARFENE CONSTANTIN, Literatura în şcoală. Contribuţii la o didactică mo-
dernă a disciplinei, Bucureşti, EDP, 1977.
[84] PAŞCA DORINA, Corelarea, interrelaţia şi transferul de cunoştinţe. Eficienţa
lor în pregătirea elevilor din clasele I-IV, în Metode active de predare-învăţare în
lecţii, Tîrgu-Mureş, 1977, p. 90-92.
[85] PAŞCA MARIA DORINA; GIURGIU, VIORICA, Sistem de lecţii folosit în vederea
formării deprinderilor de scriere corect a diftongilor şi grupurilor de litere, în
Metode active de predare-învăţare în lecţii, Tîrgu-Mureş, 1977, p. 86-89.
[86] PAŞCA, MARIA-DORINA, Scris-citit: corelarea imagine-cuvânt, TribŞc, 7,
nr.175, 1977, 5.
[87] PENEŞ MARCELA, Stimularea creativităţii şcolarilor mici în orele de compu-
nere, Rev. Ped., nr. 1, 1977, p. 58-59.
[88] POGONSCHI, ANA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a II-a a şco-
lilor de ambliopi. Bucureşti, EDP, 1977, 68 p.
[89] POP, MARIA, Scrierea corectă la clasa I, TribŞc, 7, nr.175, 1977, 4.

158
[90] POPESCU, CONSTANTIN TH., Curs de limba română contemporană – Sintaxa
propoziţiei, Suceava, [f.e.], 1977, 212 p. multigr. (Institutul pedagogic Suceava.
Secţia filologie).
[91] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de fonetică şi vocabular, Manual pentru
clasa a VII-a, Bucureşti, EDP, 1977, 200 p.
[92] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de vocabular şi de istoria limbii. Manual
pentru clasa a VII-a. Bucureşti, EDP, 1977, 176 p.
[93] POPESCU, ION, Şcoala, păstrătoare a bunelor tradiţii lingvistice, LR, 26, nr. 1,
1977, p. 4.
[94] POPESCU, ŞTEFANIA, Limba română în şcoala generală. Sistem de predare şi
metodologie, Bucureşti, EDP, 1978.
[95] PREDA, NINA, Clasic şi modern în metodologia predării pronumelui personal
la clasa a V-a, LL, 2, 1977, 505-510.
[96] PURA, GRIGORE, Modele lingvistice în lecţiile de sintaxa a propoziţiei, LL, 2,
1977, 494-504.
[97] RAŞCĂ, LUCIAN, Mijloace practice, autentice de comunicare TribŞc, 7, nr.179.
1977, 6.
[98] ROTARU, RADU; VORNICU, DUMITRU, Limba română (Curs noţional-situa-
ţional). Iaşi, [TUI], 1977, 135 p. multigr. (Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facul-
tatea de filologie).
[99] RUXĂNDOIU, PAVEL, Raportul dintre folclor şi istoria limbii şi literaturii ro-
mâne în procesul de predare, LL, 1, 1977, 49-52.
[100] SĂTEANU, CORNEL, Locul semanticii în predarea limbii române, LL, 1, 1977,
108-114.
[101] SĂVULESCU DUMITRU, Lecturi literare, manual pentru clasa a VIII-a, EDP.,
1977.
[102] ŞERBAN, V., Probleme ,,actuale” ale predării limbii române contemporane,
LL, 1, 1977, 53-56.
[103] ŞERBAN, VASILE (coord.), Aspecte metodice ale predării limbii române la anul
pregătitor. Lucrări prezentatea la sesiunea de comunicări din mai 1976, Timişoa-
ra, 1977.
[104] ŞERDEAN ION, DIŢULEASA FLORIAN, PAVELIU ELIZA, Gramatică şi
compunere, manual pentru clasa a III-a, EDP, Bucureşti, 1977.
[105] ŞERDEAN, ION; DIŢULEASA, FLORIN; PAVELIU, ELIZA, Gramatică şi
compunere. Manual pentru clasa a III-a, Bucureşti, EDP, 1977, 104 p.
[106] SIMA, ALEXANDRU, Rolul culorilor în dezvoltarea limbajului la preşcolarii
din grupa mare [abstract in English], LA, 145-149.
[107] SIMION, MAGDALENA, Exerciţiile structurale-procedeu de baza în formarea
deprinderilor de limba româna la studenţii străini, AMPLR, 112-120.
[108] SLAMA-CAZACU, TATIANA, ,,Pe-un picior de plai...” (Necesitatea insistării,
în şcoală, asupra treptei de decodare elementară lingvistică în analiza textului
literar), Rev. Ped., 26, nr.11, 1977, 33-39.

159
[109] SOARE, GHEORGHE, Cultivarea limbii-obiectiv interdisciplinar, „Argeş”, 12,
nr.1, 1977, 13.
[110] SOROCEANU, ŞTEFAN, Consideraţii privind Olimpiada de limba româna (eta-
pa pe localitate), Rev. Ped., 26, nr.5, 1977, 60-61.
[111] STEER, ALEXANDRU; COZLA, LIANA, Alfabetul latin românesc (Pe margi-
nea manualelor de limba română pentru studenţii străini), LucrŞt, Oradea-Ist,
1977, p. 253-256.
[112] ŞTEFAN GRAZIE, GHEORGHIU VLADIMIR, Carte de citire pentru clasa
a V-a, EDP, 1977.
[113] TABARCEA, CEZAR, Obiectivele analizei textului poetic, LL, 1,1977, 68-69.
[114] TABARCEA, CEZAR, Româna pentru dumneavoastră – Romanian for You.
Anul III, Lecţia VI, TribRom, 6, nr. 101, 1977, p. 11; Lecţia VII, nr. 102, 1977,
p. 11; Lecţia VIII, nr. 103, 1977, p. 11; Lecţia IX, nr. 104, 1977, p. 11; Lecţia X,
nr. 105, 1977, p. 11; Lecţia XI, nr. 106, 1977, p. 11; Lecţia XII, nr. 107, 1977,
p. 11; Lecţia XIII, nr. 108, 1977, p. 11; Lecţia XIV, nr. 109, 1977, p. 11; Lecţia
XV, nr. 110, 1977, p. 11; Lecţia XVI, nr. 111, 1977, p. 11; Lecţia XVII, nr. 112,
1977, p. 11; Anul IV, Lecţia I, nr. 118, 1977, p. 11; Lecţia II, nr. 119, 1977, p. 11;
Lecţia III, nr. 120, 1977, p. 11; Lecţia IV, nr. 121, 1977, p. 11; Lecţia V, nr. 122,
1977, p. 11; Lecţia VI, nr. 123, 1977, p. 11.
[115] TIUTIUCA, D., Comparaţia în predarea literaturii. Aspectul teoretic (1), „Cate-
dra-Galaţi”, 1977, 9-16.
[116] UNGUREANU, GH., Activităţi diferenţiate cu elevii din treapta I de liceu pentru
îmbunătăţirea ortografiei si exprimării în scris, Rev. Ped., 26, nr.7, 1977,12-15.
[117] VERDEŢU, N., Observaţii cu privire la predarea gramaticii, Rev. Ped., 26, nr.4,
1977, 53-55.
[118] VERZA EMIL, Dislexia şi terapia ei, EDP, Bucureşti, 1977.
[119] VLAD, CARMEN, Importanţa disciplinelor lingvistico-teoretice în predarea
limbii şi literaturii române, LL, 1, 1977, 36-41.
[120] VRABIE, DUMITRU, Limbajul profesorului şi efectele lui asupra dezvoltării
psihice a şcolarului [cu o fig.]. „Catedra-Galaţi”, 1977, 201-206.
[121] ZDRENGHEA, MIRCEA, Cursul şi seminarul de limbă româna contemporană,
LL, 1977, 142-143.

1978
[1] * * * Studii de limbă, literatură şi metodică. [Vol.II]. Volum îngrijit de I. PĂ-
TRUŞ ŞI O. VINŢELER. Cluj-Napoca, [TUCN], 1978, 146 p. multigr. (Universi-
tatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de filologie, Catedra de filologie clasică).
[2] * * * Unele probleme ale studiului limbii şi literaturii române. Colectivul de co-
ordonare: GHEORGHE BULGĂR, VALERIA CONSTANTINESCU, GHEOR-
GHE ŞOVU, GEORGETA VASILE, LIZETA LABĂU, Bucureşti, [f.e.], 1978,
268 p. (Inspectoratul şcolar, Casa corpului didactic municipiul Bucureşti).

160
[3] * * * Lectura modernă a textului literar narativ. Didactica modernă. Cursuri de
vară Piatra Neamţ 1978. Bucureşti, [f.e.], 1978, 231 [-232] p. (Societatea de
Ştiinţe Filologice din Republica Socialistă România. LL. Seria I. Prelegeri, 2).
[4] * * * Caiet de îndrumare metodică pentru limba română (ciclul primar şi gim-
nazial), Cluj-Napoca [f.l.], 1978 (Inspectoratul şcolar judeţean, Comitetul Sin-
dicatului învăţământului a [sic] judeţul Cluj, casa corpului didactic).
[5] * * * COURS de langue roumaine, introduction a l`etude du roumain (a l`usage
des etudiants, etrangers), Editura Didactică şi Pedagogică 1978.
[6] * * * În dezbatere – manualele şcolare, Literatura română, manualul pentru
clasa a IX-a, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 27, nr. 4, aprilie
1978, p. 30-31.
[7] * * * Unele probleme ale studiului limbii şi literaturii române, Bucureşti, [f. ed.],
1978, 268 p. (Inspectoratul şcolar, Casa corpului didactic. Municipiul Bucureşti),
(Pe verso-ul foii de titlu, coord. GH. BULGĂRE, VALERIU CONSTANTINES-
CU, GH. ŞOVU).
[8] ANDREI ALEXANDRU, Problematizarea – metodă eficientă în realizarea co-
mentariului pe text, în Unele probleme ale studiului limbii şi literaturii române,
Bucureşti, 1978, p. 262-267 (Insp. Şc. CCD Bucureşti).
[9] ANDRESCU, E., Desfăşurarea metodică a jocului didactic, condiţie esenţială a
stimulării vorbirii copiilor, EDP, Bucureşti, 1978.
[10] ANDREI, ALEXANDRU, Comentariul de text, ca modalitate eficientă de ana-
liză literară (cu aplicaţii la Scrisoarea III de Mihai Eminescu), LL, 3, 1978,
430-434.
[11] ANDRIESCU, AL., Limba şi literatura româna în şcoală, în „Cronica”, 13,
nr.12, 1978, 3.
[12] APETROAIE, NINA; AVĂDANEI, CONSTANŢA, Culegere de texte tehnice
pentru studenţii străini, Vol.I, Iaşi, [AMIPI], 1978, 188 p. multigr. (IPI. Catedra
de limbi moderne).
[13] AVRĂMUŢ, VIORICA, AVRĂMUŢ, HORIA, Curs de limba română pentru
studenţii din anul pregătitor, învăţămînt tehnic. Sem. al II-lea, Iaşi, [TUI], 1978,
281 p. multigr. (Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, Facultatea de filologie).
[14] BALLA, SÁRA, MANTA, MARIA; SIMON JOLÁN, Limba română pentru
clasa a II-a şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare.
Vocabular român-maghiar, Bucureşti, EDP, 1978, 208 p.
[15] BALLA, SÁRA, MANTA, MARIA; SIMON JOLÁN, Limba română pentru
clasa a II-a şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare.
Vocabular român-sîrbocroat, Bucureşti, EDP, 1978, 208 p.
[16] BALLA, SÁRA, MANTA, MARIA; SIMON JOLÁN, Limba română pentru
clasa a II-a şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare.
Vocabular român-slovac, Bucureşti, EDP, 1978, 208 p.
[17] BĂDESCU, R., Îmbogăţirea, precizarea şi activizarea vocabularului elevilor din
şcolile speciale, ŞA, 1978, 129-131.

161
[18] BĂNICĂ GEORGETA, Valorificarea valenţelor educative ale textului literar, în
Unele probleme ale studiului limbii şi literaturii române, Bucureşti, 1978, p. 138-148.
[19] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a V-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalită-
ţilor conlocuitoare. Vocabular român-ucrainean. Bucureşti, EDP, 1978, 192 p.
[20] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a VI-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţi-
lor conlocuitoare. Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1978, 248 p.; ediţie
nouă în 1980, 247 p.
[21] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a VI-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţi-
lor conlocuitoare. Vocabular român-ucrainean. Bucureşti, EDP, 1978, 248 p.
[22] BENEA, VERONICA, Modalităţi de verificare utilizate în cadrul seminariilor de
limba româna cu studenţii străinii [rezumat în româna; English abstract], SŞIP,
98-105.
[23] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MÎRZA, CLEMENT; POPESCU, FLORIN; TA-
BARCEA, CEZAR, Limba română. Limbă şi stil, punctuaţie şi ortografie. Voca-
bular, fonetică, gramatică (morfologie). Manual pentru liceele pedagogice (clase-
le a IX-a şi a X-a) şi pentru licee de filologie-istorie (clasa a XI-a), Bucureşti,
EDP, [1978], 328 p.
[24] BOJIN, AL., Pentru o valorificare plenară a forţei educative a literaturii române
în şcoală, în Rev. Ped., 27, nr. 9, sept 1978, p. 30-33.
[25] BRĂTESCU, CONSTANTIN, Primele ,,metodici” de predare a limbii române,
elaborate în Banat, În a doua jumătate a secolului al XIX-lea (,,instrucţiunea”
din 1868) [cu o anexă], SLLFolc, 4, 347-361.
[26] CALONFIRESCU, DOINA, Universul semantic al comunicării profesor-elev,
Rev. Ped., 27, nr.7,1978, 39-41.
[27] CAZACU, B.; CHIOSA, CLARA; CARAGIU MARIOŢEANU, MATILDA;
GUŢU ROMALO, VALERIA; BERCESCU, SORINA, Cours de langue rou-
maine. Introduction à l’étude du roumaine (à l’usage des étudiants étrangers), IIIe
édition revue et augmentée, Bucureşti, EDP, 1978, 637 [-639] p.
[28] CAZACU, BORIS; CHIOSA, CLARA GEORGETA; CARAGIU MARIOŢEA-
NU, MATILDA; GUŢU ROMALO, VALERIA, A Course in Contemporary Ro-
manian. Translated and adaptated from the French by: Virgil Ştefănescu-Drăgă-
neşti, Adrian Nicolescu. Bucureşti, EDP, 1978, 564 p. multigr.
[29] CHESARU STANCU, Analiza stilistică în şcoala generală, în Unele probleme
ale studiului limbii şi literaturii române, Bucureşti, 1978, p. 240-245. (Inspecto-
ratul şcolar, Casa corpului didactic, Bucureşti).
[30] CHESARU, STANCA, D.R.Popescu: Mări sub pustiuri, LRŞ, p. 144-147. [re-
luare din LL, 7, nr. 2, 1978, p. 25-28].
[31] CHIMIREA, NICOLAE, Predarea limbii şi literaturii române în perspectiva
unei metodologii creatoare, LL, 1, 1978, 102-107.

162
[32] CONSTANTINESCU VALERIA, Tipuri de exerciţii pentru predarea substanti-
vului în clasele primare, în Unele probleme ale studierii limbii şi literaturii
române, Bucureşti, 1978, p. 173-182 (Inspectoratul şcolar, CCD, Bucureşti).
[33] CONSTANTINESCU, VALERIA, ŞOVU, GEORGIA, Proba de verificare a
cunoştinţelor de limba şi literatura română pentru admiterea în treapta întâi de
liceu, LL, 4,nr1, 1978, 36-40.
[34] COSTACHE ADRIAN, Sintaxa poetică şi comentariu literar, în Unele probleme
ale studierii limbii şi literaturii române, Bucureşti, 1978, p. 237-239 (Insp. Şc.
Casa corpului didactic, Bucureşti).
[35] COTEANU, ION, ,,Scrisul” la concursul de admitere în facultatea de limba si
literatura română, LL, 1, 1978, 86-89.
[36] CRAŞOVEANU, D., [Sub titlul comun: Concursul de admitere în facultăţile de
limba si literatura română, Proba de limba română (sesiunea iulie 1977)] Timi-
şoara, LL, 4, nr.1, 1978,43-44.
[37] CRISTEA, ECATERINA; GHEORGHIEVICI; ANTOANETA; BLĂNARU,
EUGEN, Antologie de texte cu profil medical. Pentru studenţii străini din anii I-II.
Ediţia a 2. Bucureşti, [f.e.], 1978, 146 p. multigr. (Institutul de medicină şi farma-
cie Bucureşti, Disciplina de limbi moderne).
[38] CRISTUREANU, ANA, MERCEA, IOANA, CRISTUREANU, AL., Convergen-
ţe şi divergenţe semantice ale unor termeni de specialitate [rezumat în română;
English abstract], SŞIP, 80-85.
[39] CRISTUREANU, ANA, MERCEA, IOANA, Observaţii asupra unor calcuri
lingvistice şi construcţii analogice din lucrările studenţilor străini [rezumat în
română; résumé en français ], SŞIP, 74-79.
[40] CRISTUREANU, ANA, Unele probleme ale predării şi însuşirii articolului ro-
mânesc de către studenţii străini [rezumat în româna; résumé en français], SŞIP,
106-111.
[41] DĂGAN, ION, ILIOANE, CORNEL, Modalităţi de activizare a elevilor la lec-
ţiile de gramatică, LL, 4, 1978, 595-603.
[42] DANCIU, ALEXANDRA; PRECUP, VICTORIA; PRUNEA, DOINA, Snoave
româneşti. Manual de limba română pentru nivelelul I, Cluj-Napoca, [TUCN],
1978, 250 p. multigr. (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de
filologie).
[43] DARIE, ALEXANDRINA, Unele probleme ale metodologiei predării limbii ro-
mâne, în lumina lingvisticii moderne, LL, 2, 1978, 268, 276.
[44] DASCĂL, LIVIA, Dezbaterea: Predarea limbii române în liceele pedagogice şi în
învăţămîntul primar (Braşov, 3-4 decembrie 1977), Bul SŞF, 1978, p. 145-147.
[45] DOBRIŢOIU, ELENA, Folosirea limbii străine intermediare în predarea limbii
române studenţilor străini, CRIP, 38-40.
[46] DOBRIŢOIU, ELENA, NEDELEA, ANA, Dificultăţi în însuşirea limbii române
de către studenţii vietnamezi, CRIP, 82-84.

163
[47] DRĂGAN, ION, ILIOANE, CORNEL, Aspecte specifice ale activităţii elevilor la
lecţiile de gramatică, LL,1, 1978, 95-101.
[48] DUMITRESCU, MĂDĂLINA, BOCŞAN, CRINA, Observaţii cu privire la or-
ganizarea materialului lexical în seminarele de limba română cu studenţii străini,
CŞIC, 56-63.
[49] FLAIŞER, MARIANA, Culegere de exerciţii de limba română. Pentru studenţii
anului pregătitor. Iaşi, TUI, 1978, 139 p. multigr. (Universitatea „Al.I.Cuza”,
Facultatea de filologie).
[50] FUNIE DUMITRU, Problematizare şi descoperire în consolidarea cunoştinţelor
despre pronume, însuşite în clasa a VI-a, în Caiet metodic pentru limba română
(ciclu primar şi gimnazial), Cluj-Napoca, 1978, p. 212-216.
[51] GEHL, IOAN, Texte de limba română. Pentru studenţii străini (Profil electrothe-
nică). Timişoara, [AMIPT], 1978, 48 p. multigr. (IPT. Catedra de limbi moderne).
[52] GHEORGHE N., Momente importante din evoluţia criticii literare româneşti
pînă la Dobrogeanu Gherea, în Predarea limbii şi literaturii române, vol. 4, Bucu-
reşti, 1978, p. 7-176. (ICPPD BCP – Modernizarea învăţământului românesc).
[53] GHEORGHIU VLADIMIR, Noi programe şcolare. Limba şi literatura română,
în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 27, nr. 7, sept. 1978, p. 10-12.
[54] GHIŢA, IULIAN, Dezvoltarea vocabularului elevilor-sarcină complexă cu fina-
litate practică, Rev. Ped., 27, nr.9, 1978, 56-60.
[55] GIURGIA, MARIA, Câteva probleme pedagogice ale însuşirii citirii şi scrierii,
LL, 3, 1978, 425-429.
[56] GOIA, RODICA, Cîteva probleme referitoare la limbajul elevilor, Cluj-Napoca,
1978.
[57] GRÜN, ERIKA, Curs de limbă română. Pentru anul 2. Facultatea de mecanică
agricolă, Timişoara, [f.e.], 1978, 135 p. multigr. (Institutul politehnic „Traian
Vuia” Timişoara. Catedra de limbi străine).
[58] HORNEŢ, NEONILA, Unele observaţii cu privire la folosirea articolului geni-
tival de către studenţii străini, CRIP, 61-63.
[59] HOSSU SIDONIA, Exerciţii cu caracter creator în predarea cunoştinţelor de
limba română la clasa a II-a, în Caiet de îndrumare metodică pentru limba ro-
mână (ciclu primar şi gimnazial), Cluj Napoca, 1978, p. 102-105.
[60] I.H. Sesiunea de comunicări şi referate „Ady Endre” şi dezbaterea cu tema „Pro-
bleme ale predării limbii şi literaturii române în şcolile cu limbile de predare ale
naţionalităţilor conlocuitoare (Miercurea Ciuc, 29-30 octombrie 1977), în Bul
SŞF, 1978, p. 140-142.
[61] ILIE AURORA, Elemente de analiză a textului literar, la clasele III-IV, în Caiet
metodic pentru limba română, Cluj Napoca, 1978, p. 92-101 (Insp. Şc. Jud. Co-
mitetul sind. Înv. CCD, Cluj Napoca).
[62] ILIESCU, CONSTANŢA; PETRESCU, VICTORIA; NICHITA, SILVIA; PO-
PESCU, STELA, Gramatică şi vocabular. Manual pentru clasa a IV-a. Bucureşti,
EDP, 1978, 87 p.

164
[63] ILIESCU, ELENA, Unele dificultăţi în însuşirea limbii române de către studenţii
vietnamezi, CRIP, 63-65.
[64] IVAŞCU, IOAN, Dezvoltarea creativităţii în cadrul lecţiilor de compunere la
clasele I-IV, LL, 2, 1978, 281-286.
[65] JIVĂNESCU, VASILICA; SANDA, PETRU; GIURCĂNEANU, CLAUDIU,
Curs de limba română pentru studenţii străini. [Învăţămînt economic]. Coordona-
tor: George Sanda. Bucureşti, [f.e.], 1978, 262 p. multigr. (Ministerul Educaţiei şi
Învăţămîntului).
[66] KIRÁLY, FR., Pe marginea unor manuale de limba română, LL, 3, 1978, 435-440.
[67] KOTE, LETIŢIA, KOVACS, LUDOVIC, Îndrumător metodic pentru studierea
limbii române în grădiniţele cu predarea în limbile naţionalităţilor conlocui-
toare, Bucureşti, EDP, 1978, 183
[68] KÖTE, LETIŢIA, KOVÁCS, LUDOVIC, Îndrumător metodic pentru studierea
limbii române în grădiniţele cu predare în limbile naţionalităţilor conlocuitoare,
Bucureşti, EDP, 1978,184 p.
[69] LASCU, GHEORGHE, IOAN BACIU, Précis de grammaire roumaine, Éditions
d’Hermès, Lyon, 1978, LM, p. 282.
[70] LĂZĂRESCU GH., Rolul creativ al profesorului în realizarea valorilor educati-
ve ale programelor de literatură, în Învăţămînt şi creativitate, Microsesiune de
comunicări ştiinţifice a tinerilor cercetători, mai 1977, [Bucureşti], 1978, p. 75-81.
[71] LEAHU, EMIL; PARFENE, CONSTANTIN, Limba şi literatura română. Ma-
nual pentru clasa a X-a, Bucureşti, EDP, 1978, 270 p.
[72] LEAHU, SARMIZA, Unele aspecte ale folosirii metodelor sintactice în predarea
limbii române, CRIP, 69-71.
[73] MACARIE, AUGUSTIN, Receptarea mesajului patriotic şi umanistic al litera-
turii noastre clasice şi contemporane, în Unele probleme ale studiului limbii şi
literaturii române, Bucureşti, 1978, p. 129-137.
[74] MACARIE, DORINA, Modalităţi de comentare a titlului operei literare în Unele
probleme ale studiului limbii şi literaturii române, Bucureşti, 1978, p. 149-156.
[75] MAGHERU, PAUL, Culegere de texte pentru analize de seminar la istoria limbii
române literare. Cu programe şi bibliografia orientativă de la origini pînă la înce-
putul secolului al XIX-lea, Oradea, [f.e.], 1978, 48 p. multigr. (Institutul de învă-
ţămînt superior Oradea, Facultatea de filologie).
[76] MĂGIRESCU, ECATERINA, Predarea structurii cuvîntului în gimnaziu. [după
programele şi manualele claselor a V-a şi a VIII-a], LL, nr. 4, 1978, p. 616-622.
[77] MARCEA, POMPILIU, Elemente de cultură şi civilizaţie românească în preda-
rea limbii române, LL, 4, 1978, 589, 594.
[78] MARIN, DINUŢA, Dificultatea de însuşire a limbii române de către studenţii
străini, în „Forum”, 20, nr.10, 1978, 33-35.
[79] MARINESCU, R.; PECULEA, P., Morfologia limbii române cu exerciţii grama-
ticale. Braşov, [f.e.], 1978, 97 p. multigr. (Universitatea din Braşov).
[80] MATLAC, EVA, În sprijinul consolidării cunoştinţelor de limbă română ale ele-
vilor de la clasele cu limba de predare maghiară, Rev. Ped, 27, nr.10, 1978, 30-31.

165
[81] METEA, ALEXANDRU, Sintaxa în manualele de gramatică pentru ciclul gim-
nazial, SLLFolc, 4, p. 367-371.
[82] MIHĂILESCU, GABRIELA, Constatări asupra nivelurilor de realizare a princi-
palelor noţiuni de limba în clasa a II-a, Rev. Ped., 27, nr.10, 1978, 38-41.
[83] MIHĂIŢĂ, M., Rolul compunerilor în dezvoltarea aptitudinilor creatoare ale
elevilor, LL, vol. III, 1978.
[84] MOIGRĂDEANU DOINA ŞI GHEORGHE ECATERINA, Forme şi modalităţi
de organizare şi desfăşurare a lecţiilor de gramatică la clasa a IV-a, în Caiet de
îndrumare metodică pentru limba română (ciclu primar şi gimnazial), Cluj-Na-
poca, 1978, p. 106-195.
[85] MOIGRĂDEANU DOINA, Raportul dintre limbă şi limbaj artistic în analiza
literară, în Caiet de îndrumare metodică pentru limba română (ciclul primar şi
gimnaziu), Cluj-Napoca, 1978, CCD a jud. Cluj.
[86] MOLDOVAN, VICTORIA; DANCIU, ALEXANDRA; PRECUP, VICTORIA;
PRUNEA, DOINA, Snoave româneşti. Manual de limba română pentru nivelul I,
pentru studenţii străini din anul pregătitor. Cluj-Napoca, [TUCN], 1978, 250 p.
multigr. (UCN. FF).
[87] MUNTEANU, ŞTEFAN, Reflecţii pe marginea subiectelor propuse la examenul
de definitivat în specialitatea lima şi literatura română, LL, 1, 1978, 108-112.
[88] MURAR, IOANA, POPESCU, ELISABETA, Adjectivul şi pronumele românesc
în viziunea contrastivă (Pentru vorbitorii de limbă engleză). Coordonator: prof.
dr. Maria Iliescu, Craiova, RUC, 1978, 76 p. Multigr. (Universitatea din Craiova,
Facultatea de filologie şi istorie).
[89] PANĂ, DINDELEGAN, GABRIELA, Îndrumări pentru analiza sintactică. II.
Complementul, LL, 4, nr.1, 1978, 12-14, III Numele predicativ, nr.2, 7-10.
[90] PANAIT P. LUCIAN, Noi manuale şcolare, în „Tribuna şcolii”, 8, nr. 194, 12
aug 1978, p. 5.
[91] PÂRVU IULIAN, Educarea patriotismului în şcoală prin studiul literaturii, în
Caiet de îndrumare metodică pentru limba română (ciclul primar şi gimnazial),
Cluj-Napoca, 1978, p. 224-241.
[92] PÂSLARU, ELENA, Implicaţiile paronimiei în predarea limbii române ca limbă
străină CRIP, 97-98.
[93] PÂSLARU, ELENA, Probleme de fonetică a limbii române ca limbă străină,
CRIP, 101-103.
[94] PÂSLARU, ELENA, Unele probleme ale exprimării negaţiei, CRIP, 99-100.
[95] PETEAN IOAN, Modalităţi de investigare a textului literar în gimnaziu (Apli-
caţii practice), în Caiet de informare metodică pentru limba română (ciclul pri-
mar şi gimnazial), Cluj-Napoca, 1978, p. 199-211.
[96] PETROMAN, PAVEL, Întărirea caracterului aplicativ al predării-învăţării lim-
bii şi literaturii române, Înv. lic. tehn., 27, nr.8, 1978, 23.
[97] POPA VIORICA, OLTEANU ANA, Texte pentru dictare, scriere corectă la cla-
sele I-II, în Caiet de îndrumare Metodică pentru limba română (ciclu primar şi
gimnazial), Cluj-Napoca, 1978, p. 19-54.

166
[98] POPA VIORICA, Posibilităţi şi modalităţi de introducere a unor elemente de co-
mentariu literar la clasele a III-IV-a, în Caiet de îndrumare metodică pentru lim-
ba română (ciclul primar şi gimnazial), Cluj-Napoca, 1978, p. 55-91.
[99] POPESCU ŞTEFANIA, Evaluarea textului literar în operele epice, în Unele
probleme ale studierii limbii şi literaturii române, Bucureşti, 1978, p. 117-128.
[100] POPESCU ŞTEFANIA, Limba română în şcoală generală: Sistem de predare şi
metodologie. Partea I, EDP, Bucureşti, 1978.
[101] POPESCU, FLORIN D., Limba română (Sintaxa). Manual pentru liceele peda-
gogice (clasa a Xi-a şi a XII-a) şi pentru liceele de filologie istorie (clasa a XII-a).
Bucureşti, EDP, 1978, 168 p.
[102] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de fonetică şi de vocabular. Manual pen-
tru clasa a V-a, Bucureşti, EDP, 1978, 168 p.
[103] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de fonetică şi de vocabular. Manual pen-
tru clasa a VI-a, Bucureşti, EDP, 1978, 152 p.
[104] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de fonetică şi de vocabular. Manual pen-
tru clasa a VII-a, Bucureşti, EDP, 1978, 200 p.
[105] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de vocabular şi de istoria limbii. Manual
pentru clasa a VIII-a, Bucureşti, EDP, 1978, 176 p.
[106] POPESCU, ŞTEFANIA, Limba română în şcoala generală. Sistem de predare şi
metodologie. Partea I, Bucureşti, EDP, 1978, 310 [-311] p.[cu bibliografie].
[107] POTOLEA, SILVIA; CRIVĂŢ, VICTORIA; DĂNUŢIU, JOIŢA; ALDEA, FLO-
RIAN; CÎMPEANU, MARIA; RADU, IOANA, Tulburările limbajului scris, în
ŞA, 1978, p. 125-128.
[108] PRUSACOV, FLOAREA, Atributul substantival în stilul tehnico-ştiinţific şi pro-
blema predării limbii române studenţilor străini (vietnamezi), CRIP, 107-108.
[109] PRUSACOV, FLOAREA, Dificultăţi în însuşirea terminologiei tehnico-ştiinţi-
fice româneşti de către studenţii şi doctoranzii străini din anul pregătitor, CRIP,
108-110.
[110] PRUSACOV, FLOAREA, Unele particularităţi morfo-sintactice ale stilului the-
nico-ştiinţific şi problema predării limbii române studenţilor străini, CRIP, 104-107.
[111] PURA GRIGORE, Căi de modernizare a învăţării sintaxei propusă în gimnaziu,
Cluj-Napoca, 1978.
[112] SĂTEANU, C., [Sub titlul comun: concursul de admitere în facultăţile de lima şi
literatura română. Proba de limba română (sesiunea iulie 1977)] Cluj-Napoca,
LL, 4, nr.1, 1978, 40-41.
[113] SĂVULESCU EUFROSINA, Preocupări privind trezirea dragostei faţă de limba
maternă, în Educaţia copilului preşcolar, Culegere metodică, Bucureşti, Rev.
Ped., 1978, p. 123-124.
[114] SĂVULESCU, DUMITRU, Cerinţe actuale ale studiului limbii şi literaturii ro-
mâne în şcoli, Rev. Ped., 27, nr.7, 1978, 2-6.
[115] ŞERBAN, VASILE, ARDELEAN, LILIANA, Predarea limbii române la cursul
intensiv pentru străini. Îndrumări metodice, Timişoara, TUT, 1978, 183 p.

167
 multigr. (Universitatea din Timişoara, Facultatea de filologie, Catedra de limba şi
literatura română).
[116] SICHITIU, MATEI, Algoritmizarea la predarea gramaticii, în „Forum”, 20,
nr.11, 1978, 33-36.
[117] TAIBAN, M., Metodica cunoaşterii mediului înconjurător şi a dezvoltării vorbi-
rii, EDP, Bucureşti, 1978.
[118] TUDOR, ORTANSA, [La rubrica: Dialog între colegi; Despre variantele limba-
jului ştiinţific în şcoală], LMŞ, 2, 1978, 160-161.
[119] VARZARI, ELENA, TAIBAN, MARIA, Metodica cunoaşterii mediului înconju-
rător, a dezvoltării şi corectării vorbirii copiilor preşcolari, Manual pentru
liceele pedagogice de educatoare, Bucureşti, EDP, 1978, 135p.
[120] VERZA, E., Limbaj, învăţare şi personalitate la preşcolari, în Revista educaţiei
intelectuale a copiilor preşcolari, 1978, Bucureşti.
[121] VÎLCA IOAN, Planul lecţiei „atributul” la clasa a V-a: lecţii de instruire pro-
gramată – Modurile personale la clasa a VI-a, planificarea lecţiilor de studiere a
literaturii populare în ciclul gimnazial, în Caiet de îndrumare metodică pentru
limba română (ciclul primar şi gimnazial), Cluj-Napoca, 1978, p. 242-245.
[122] VLĂDUŢU, ION, Ghid de limba română pentru studenţii arabi. Compendiu de
gramatică a limbii române. Pentru studenţii vorbitori de limba arabă. Vocabular
român-arab. Nivel semestrul I, [Piteşti], [CMIÎSP],. Compendiu, 1977/1978, 20 p.
multigr. (p. 1-20); Vocabular, 1978, 72 p. multigr. (p. 21-92)(IÎSP. Fped, Secţia
de limba română pentru studenţii străini).
[123] VUŞDEA, IOANA, Asupra predării sistemului pronominal român studenţilor
anglo- şi francofoni, CRIP, 123-125.
[124] VUŞDEA, IOANA, Metode de studiu al limbii române fără limba intermediară
în I.P.B., CRIP, 125-127.
[125] VUŞDEA, IOANA; BOIANGIU, ANA; BALEA, MARGARETA; ILIE, DUMI-
TRU, Curs de limba română. Pentru studenţii din anul pregătitor. Învăţămînt the-
nic. 3. Coordonator: George Sanda, [Bucureşti], [TUB], 1978, 335 p. (Ministerul
Educaţiei şi Învăţămintului).
[126] ZAHARIA, MARIA, Omonimia şi sinonimia gramaticală-mijloace interne de
predare a limbii române studenţilor străini, CRIP, 127-129.
[127] ZUGUN, PETRU [Sub titlul comun: Concursul de admitere în facultăţile de lim-
ba si literatura română] Proba de limba română (sesiunea iulie 1977)] Iaşi, LL, 4,
nr.1, 1978, 41-43.

1979
[1] * * * Analiza stilistică în şcoală. Bibliografie selectivă, ŞSăl, nr. 1, 1979, p. 59-62.
[2] * * * Compunerea în şcoală – Bibliografie selectivă, ŞSăl, nr. 1, 1979, p. 57-59.
[3] * * * Sesiunea „Probleme de vocabular şi sintaxă în predarea şi cultivarea limbii
române”. 25-27 noiembrie 1977, AA, 27, 1979, Anul III (1977), p. 49-50.

168
[4] * * * Caiet de îndrumare metodică pentru limba română (Ciclul primar şi gim-
nazial), Cluj-Napoca, [f.e.], 1978, 256p.
[5] * * * Predarea limbii române la studenţii străini. [vol. I] Simpozion, mai 1976.
[vol.II]. Simpozion – iunie 1977. [vol.III]. Simpozion – iunie 1978, Craiova, RUC,
I: [1976], 202 p. multigr.; II: 1978, 224 p. multigr.; III: 1979 (1978), 147 p.
multigr. (Universitatea din Craiova. Facultatea de filologie. Catedra de limba
română pentru străini. Colectivul pentru scolarizarea studenţilor de peste hotare).
[6] * * * Predarea limbii şi literaturii române, Vol. 5, Bucureşti, EDP, 1978, 190 p.
(Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, Biblioteca centrală pedagogică, Colecţia
Modernizarea Învăţămâtului – XXV).
[7] * * * Privire generală asupra compunerilor din manualele şcolare – mijloc de
formare a personalităţii elevilor, în Buletin de informare şi documentare a ca-
drelor didactice, Sfîntu Gheorghe, 32, 1979, p. 33-36 (Insp. Şc. Jud., Comitetul
sindicat învăţământ, CCD, Covasna).
[8] * * * Însemnări didactice. Aspecte ale activităţii instructiv-educative în grădiniţa
de copii. Culegere metodică. Culegerea a apărut sub îngrijirea unui colectiv for-
mat, din: Olga Duţu, Alexandru Florea, Valeria Iile, Eugenia Morărescu, Floren-
tina Melegin, Ion Stoica, Cornelia Timirgazin, Constanţa, [f.e.], 1979, 164 p.
(Inspectoratul şcolar judeţean Constanţa. Casa Corpului Didactic).
[9] * * * Însemnări didactice. Aspecte ale procesului instructiv-educativ în şcoala
ajutătoare. Culegere metodică. Coordonatorul volumului: Ion Ciobanu, Constan-
ţa, 1979, 136 p. multigr.(IŞJ Constanţa CCD).
[10] * * * Învăţământul în clasele I-IV. Culegere metodică editată de Revista de peda-
gogie, Bucureşti, [f.e.]; 1979, 149[-151] p.
[11] * * * Manual de limba română, texte economice şi exerciţii lexico-gramaticale,
Academia de Studii Economice, 1979
[12] ALBU, MIHAELA, Predarea diatezelor la studenţii anglofoni, PredLRSS, 2,
153-160.
[13] ALBU, MIHAELA; DEACONESCU, ION; LOHON, OCTAVIAN, Consideraţii
privind locul şi rolul textului literar-artistic în manualul de limba română pentru
studenţii străini, PredLRSS, 3, p. 5-10.
[14] ALEXANDRU, DOMNIŢA, Elemente ale limbii române vechi vorbite în
predarea ei studenţilor străini, AUT, 17, 1979, 189-193.
[15] ALEXANDRU, DOMNIŢA, Metoda directă şi analiza erorilor în predarea
limbii române, PredLRSS, [1], 27-36.
[16] AMET, GHIULER, Cîteva aspecte ale utilizării verbului în sistemul limbajului la
deficientul mintal, ÎnsDidŞ – Constanţa, 1979, p. 87-89.
[17] ANDONIE, RĂZVAN, Model cibernetic al unui proces de învăţare, Stud, 1,
149-154.
[18] ANDREI AL., Individualizarea procesului de învăţare prin metode active, în
„Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, Bucureşti, an 27, nr. 10, dec. 1979,
p. 17-20 (Metoda brainstorming).

169
[19] ANDREI, ALEXANDRU, Lecţia dezbatere în „Învăţământul liceal şi tehnic pro-
fesional”, Bucureşti, an 28, nr. 6, 1979, p. 6-9. (lecţia dezbatere în predarea litera-
turii române).
[20] APOSTOL, VIOLETA, Însuşirea limbii române în ciclul primar, în „Tribuna
şcolii”, 8, 200, 17 febr. 1979, p.4.
[21] ATANASESCU, LUCIA, Carte de citire, manual pentru clasa a VI-a, 1979.
[22] AVRAM, MIOARA, Locul foneticii în învăţământul limbii române, LMTL, 128-148.
[23] AVRAM, PETRE, Importanţa şi factura exerciţiilor structurale semantice,
PredLRSS, 3, 67-78.
[24] BALLA, SARA, RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLAN, Limba română. Clasa a
III-a şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-ceh. Bucureşti, EDP, 1979, 256 p.
[25] ALLA, SARA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLAN, Limba română. Clasa a
III-a şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-german. Bucureşti, EDP, 1979, 256 p.
[26] BALLA, SARA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLAN, Limba română. Clasa a
III-a şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1979, 256 p.
[27] BALLA, SARA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLAN, Limba română. Clasa a
III-a şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-sîrbo-croat. Bucureşti, EDP, 1979, 256 p.
[28] BALLA, SARA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLAN, Limba română. Clasa a
III-a şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-slovac. Bucureşti, EDP, 1979, 256 p.
[29] BALLA, SARA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLAN, Limba română. Clasa a
III-a şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-ucrainean. Bucureşti, EDP, 1979, 256 p.
[30] BĂRBOI, CONSTANŢA, Cum vorbim, cum scriem româneşte, LL, nr. 5, nr. 1,
ian-martie, 1979, p. 8-9.
[31] BĂRBOI, CONSTANŢA, Exigenţe sporite în predarea şi învăţarea limbii şi lite-
raturii române, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, Bucureşti, an 27,
nr. 7, sept. 1979, p. 20-23.
[32] BĂRBOI, CONSTANŢA; GHEORGHIU, VLADIMIR, Cultivarea dragostei
pentru limba şi literatura română, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”,
Bucureşti, an 28, nr. 5, mai 1979, p. 6-8.
[33] BĂRBOI, CONSTANŢA; GHEORGHIU, VLADIMIR, Cultivarea dragostei
pentru limba şi literatura română, Înv. lic. tehn., 28, nr. 5, 1979, 6-8.
[34] BELDESCU, G., Cercetarea didactică în domeniul limbii române, LL, nr. 2,
1979, p. 275-285.
[35] BELDESCU, G., Compunere, compoziţie şi stil, LL, 5, nr. 2, aprile-iunie, 1979,
p. 11-13.
[36] BELDESCU, G., Ortografia şi sintaxa, LL, nr. 1, 1979, p. 44-49.

170
[37] BELDESCU, G. Compunere, compoziţie, stil, LRŞ, p. 38-40. [reluare din LL, 8,
nr. 4, 1979, p. 17-20].
[38] BELDESCU, G., Ortografia în perspectiva învăţării, Conducător ştiinţific: Prof.
univ. dr. doc. D. Macrea. Membru corespondent al Academiei R.S.R., Bucureşti,
[TUB], 1979, 23 p. multigr. (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de limba şi
literatura română).
[39] BELDESCU, G., Ortografia în practica predării morfologiei, LL, 4, 1979, 413-429.
[40] BLAGOESCU, LUCIA; BOLDUREANU, I.; CĂLIANU, LUCIA, NISTOR,
VALERIE; PĂCURARU, MELANIA, O posibilitate de predare a unor relaţii
sintactice ale verbului, PredLRSS, 2, 208-216.
[41] BOJIN, AL., Caracterul creator al metodelor moderne de analiză literară în
şcoală, ŞM, 4-5, 1979, 11-14.
[42] BOLDUREANU, VIOREL, Schiţă metodologică de predare a modelelor limbii,
PredLRSS, [1], 21-26.
[43] BOLDUREANU, VIOREL; COSTE, ILEANA; FRĂŢILĂ, FLORENTINA;
POPA, IOAN I.; ŢEGHIU, LIVIU; VINTILESCU, CONSTANTIN, Curs practic
intensiv de limba română pentru anul pregătitor. I, Timişoara, TUT, 1979, 284 p.
multigr. (Universitatea din Timişoara, Colectivul de şcolarizare a studenţilor
străini).
[44] BOLDUREANU, VIOREL; COSTE, ILEANA; FRĂŢILĂ, FLORENTINA;
POPA, IOAN I.; ŢEGHIU, LIVIU; VINTILESCU, CONSTANTIN, Curs practic
intensiv de limba română pentru anul pregătitor – profil tehnic – II. Ediţia a III-a,
Timişoara, TUT, 1979, 214 p. multigr. (Universitatea din Timişoara. Colectivul
de şcolarizare a studenţilor străini).
[45] BOŞCAIU, EMILIA, Câteva procedee utilizate în învăţarea limbii române de
către copiii cu limba maternă maghiară, ŞS, 1979, 35-38.
[46] BRAEŞTER, DOINA, Aspecte ale predării unor construcţii prepoziţionale pe-
rechi, PredLRSS, 2, 187-198.
[47] BRAEŞTER, DOINA, NEDEIANU, ADRIANA, Aplicarea schemelor structu-
rale în predarea sintaxei. Exerciţii, PredLRSS, 3, 143-147.
[48] BUGA, MARIN; CĂLIMAN, TIBERIUS; PETRE, DAN, Curs practic intensiv
de limba română pentru anul pregătitor. Partea I, Bacău, [AMIBa], 1979, 305 p.
multigr. (Institutul de învăţămînt superior Bacău. Colectivul pentru şcolarizarea
studenţilor străini).
[49] BURCESCU, GH., Contribuţii ale aplicării problematizării în consolidarea cu-
noştinţelor de LL română, ProblSLLR, 157-162.
[50] BUTUMAN, MONICA, Unele probleme ale predării topicii limbii române la
studenţii străini, Topica determinantului adjectival în cadrul sintagmei hetero-
funcţionale bimembre, PredLRSS, [1], 167-176.
[51] BUZINSCHI, FLORICA, Rolul noţiunilor de teorie literară în procesul de recep-
tare-interpretare a textului literar, Rev. Ped., 28, nr. 12, 1979, 35-38.
[52] CARP, VIORICA, Unele probleme ale predării gramaticii, ProblSLLR, 183-196.

171
[53] CAZACU, B., Limba română în învăţământ (din perspectiva noilor planuri), LL,
4, 1979, 410-412.
[54] CĂLINESCU, MARIA DOINA; BALOGH, RUXANDA, Metode şi procedee
pentru formarea unui vocabular ştiinţific adecvat profilului liceului, ŞSăl, nr. l,
1979, 25-28.
[55] CĂPĂŢÎNĂ, CECILIA; ILIESCU, ADA; PETRE, ILEANA, Modele de planşe
utilizabile în flexiunea nominală, PredKRSS, 3, 120-132.
[56] CĂPĂŢÎNĂ, CECILIA, Predarea declinării articulate, PredLRSS, 2, 86-95.
[57] CHESARIU, STANCA, Analiza stilistică în şcoala generală, ProblSLLR, 240-255.
[58] CIURDĂREANU, MARIA, Metode, procedee folosite în formarea şi îmbogăţi-
rea vocabularului în cadrul orelor de limbă română la clasele III-IV, ŞS, 1979,
67-75.
[59] CONSTANTINESCU, VALERIA, Tipuri de exerciţii pentru predarea substanti-
vului în clasele gimnaziale, ProblSLLR, 173-182.
[60] COSTACHE, ADRIAN, Sintaxă poetică şi comentariu literar, ProblSLLR, 237-239.
[61] CRAŞOVEANU D., Pronumele relativ în analiza sintactică (I), LL, nr. 4, 1979,
p. 5-7.
[62] CREŢEANU, FLORIAN; NICOLAE, NICOLAE I., Limba şi literatura română.
Manual pentru clasa a XII-a. Coordonator: Nicolae Manolescu, Bucureşti, EDP,
1979, 287 p.
[63] DALEA, IOAN, Metode şi procedee pentru îmbogăţirea, precizarea şi activiza-
rea vocabularului la limba română a elevilor de la şcolile cu limbi de predare ale
naţionalităţilor conlocuitoare, Timişoara, [l.e.], 1978, 20 p. multigr.
[64] DANCIU, ALEXANDRA; LUNGU, GABRIELA; POANTĂ, IRINA, Manual de
limba română. Învăţămînt medical biologic. Nivelul II, Cluj-Napoca, [TUCN],
1979, 222 p. (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca).
[65] DANCIU, ALEXANDRA; LUNGU, GABRIELA; POANTĂ, IRINA, Manual de
limba română. Învăţămînt medical – biologie. Nivel II, Cluj-Napoca, [TUCN],
1979, 222 p. multigr. (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca).
[66] DĂNEŢ, SILVIA, Gândirea relaţională – baza analizei sistemului limbii şi a
analizei gramaticale, ProblSLLR, 227-230.
[67] DOCA, GH., Despre problema dificultăţilor în procesul învăţării limbii române
de către străini, PredLRSS, [1], 37-50.
[68] DOGARU, GHEORGHE, Grupul nominal românesc (pentru vorbitorii străini),
PredLRSS, [1], 124-137.
[69] FLOREA, MELANIA, Rolul şi ponderea gramaticii în anul pregătitor (ilustrate
prin predarea articolului hotărât), PredLRSS, [1], 79-86.
[70] FRĂŢILĂ, FLORENTINA, Reluarea complementului direct în limba română,
Sugestii privind metodica predării, PredLRSS, [1], 157-166.
[71] FUMURESCU LIVIA, Rolul stimulativ al materialului didactic confecţionat de
elevi, [cu 3 figuri în text], Rev. Ped., Bucureşti, an 28, nr. 7, iulie, 1979, p. 39-42.

172
[72] GANCZ, MARGARETA, Limba română. Curs practic. Anul I. Facultatea de chi-
mie, Timişoara, [f.e.], 1979, 118 p. multigr. (Institutul politehnic „Traian Vuia”
Timişoara, Catedra de limbi moderne).
[73] GEANTĂ, ILIE, Limba română la examenele de admitere [în clasa a IX-a], RN,
8, nr. 64-65-66,1979, 1050.
[74] GEORGESCU, I., ŞOŞA, E., BUZ, M., Limba română pentru vorbitorii de swa-
hili. Verbul: forma afirmativă, negativă, interogativă, PredLRSS, [1], 97-106.
[75] GHEORGHIU, VLADIMIR; NICOLAE, NICOLAE I.; OTOBÎCU, CONSTAN-
TIN. Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. Coordonator: Con-
stantin Otobîcu. Bucureşti, EDP, 1979, 287 p.
[76] GHINESCU, FLORENTE, CRISTOFOR, EUGEN, Metodica predării limbii şi
literaturii române, Curs, Bucureşti, Centrul de multiplicare al univ. din Buc.,
1979, 312 p. (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de limba şi literatura ro-
mână).
[77] GHINESCU, FLORENTE, Valoarea unor perifraze româneşti construite cu par-
ticipiul activ intranzitiv, ProblSLLR, 199-211.
[78] GIURGIU EMIL, Calităţile generale ale stilului, LL, 5, nr. 2, apr.-iunie, 1979,
p. 14-17.
[79] GLOD, FLORICA, Limbajul ştiinţific în predarea matematicii, TribŞc, 9, nr. 199,
1979, 7.
[80] GOGA, MIRCEA, Propuneri pentru o predare a modului conjunctiv la studenţii
străini, PredLRSS, 2, 161-166.
[81] GOIA VISTIAN, Compunerea şcolară – ipostază a imaginaţiei elevilor, Rev.
Ped., 28, nr. 3, martie, 1979, p. 37-39
[82] GOIA, RODICA, Câteva probleme referitoare la limbajul elevilor, Stud. 1, 103-107.
[83] GORCEA-PETRU, MIHAI, Proiect pentru un manual de limba română esenţială
[résumé français], BulŞt, 1979, p. 77-79.
[84] GRAUR AL., Vocabularul profesional, LL, 5, nr. 2, aprilie-iunie, 1979, p. 3-5.
[85] GRĂSOIU; LIVIU, Vasile Voiculescu: Imn muncii, LRŞ, p. 94-96.[reluare din
LL, 8, nr. 1, 1979, p. 25-27].
[86] GRIGORE, TOMA, Asupra modernizarii învăţământului în predarea limbii ro-
mâne la studenţii străini, PredLRSS, [1], 14-20.
[87] GRIGORE, TOMA, Consideraţii cu privire la predarea textului de limba română
la studenţii străini, PredLRSS, 2, 19-28.
[88] GUŢU ROMALO, VALERIA, Exprimarea corectă (II), LL, 5, nr. 2, aprilie-iu-
nie, 1979, p. 5-7.
[89] GUŢU ROMALO, VALERIA, Exprimarea îngrijită (I), LL, 5, nr. 1, ian.-martie,
1979, p. 6-8.
[90] HANGIU, I., Societatea profesorilor de limba română din învăţămîntul secundar,
BulSŞF, 1979, p. 31-33.
[91] HANGIU, I., Probleme ale compoziţiei şi stilului în programe şi manuale şcola-
re, LMTL, 173-180.

173
[92] HART, SALUSTIA, Angajarea elevului în studiul problemelor de limbă prin lec-
ţiile de activitate în grup şi individuală la limba română, ŞS, 1979, 61-65.
[93] HORGA-IANCOVICI, MIMOZA, Aspecte ale predării lexicului la studenţii
străini, PredLRSS, 2, 41-45.
[94] HRISTEA, THEODOR, Despre scrierea şi pronunţarea unor neologisme, LL,
nr.3, 1979, p. 4-6.
[95] HRISTEA, THEODOR, Pseudo-adjectivarea adverbului în limba română con-
temporană, LL, nr. 3, 1979, p. 323-333.
[96] IAGĂR, LETIŢIA, Forme ale tulburărilor de limbaj întîlnite la copiii cu debili-
tate mintală [cu bibl.], PMD, 1979, p. 100-109.
[97] ILIESCU, MARIA; NEDELCU, CARMEN, Sistematizare gramaticală a voca-
bularului fundamental (VF), LR, 28, nr. 2, martie-aprilie, 1979, p. 129-142.
[98] ILIESCU, ADA, Aspecte metodice ale predării conjunctivului prezent la studenţii
străini, PredLRSS, [1], 107-117.
[99] ILIESCU, ADA, Contribuţii la metodica predării claselor adjectivului la studen-
ţii străini, PredLRSS, 2, 132-138.
[100] ILIESCU, CONSTANŢA; PETRESCU, VICTORIA; NICHITA, SILVIA; PO-
PESCU, STELA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a IV-a, Bucu-
reşti, EDP, 1979, 87 p.
[101] ILIESCU, MARIA, Predarea contrastivă a articolului hotărât, PredLRSS, [1],
69-78.
[102] IONESCU-RUXĂNDOIU, LILIANA, Probleme ale predării variaţiei regionale
în textul literar, LL, 4, 1979, 430-435.
[103] KIS, EMESE, Probleme teoretice şi practice privitoare la greşelile de pronunţare
ale studenţilor din Guineea Bissau [cu o planşă în afară de text], PredLRSS, [1],
191-199.
[104] LAZĂR, MONICA, Comentariul literar şi comentariul de text, ŞSăl, nr.l, 1979,
6-14.
[105] LOHON, OCTAVIAN; DEACONESCU, ION, Observaţii asupra textelor din
manualele de limba română pentru studenţii străini, PredLRLL, 2, p.12-18.
[106] LUCACI MARIA, Cultivarea sentimentului patriotic prin lecţiile de citire la
clasele primare, în Buletin de informare şi documentare a cadrelor didactice,
Arad, CCD, vol. III, nr.19, 1979, p. 45-59.
[107] LUPAŞ, ELENA, Optimizarea relaţiilor în domeniul scris-cititului la clasele IV-V,
ŞSăl, nr.1; 1979, 15-18.
[108] M.F., Sesiunea „Predarea limbii române vorbitorilor cu altă limbă maternă”. (So-
vata, 27-28 mai 1978), BulSŞF, 1979, p. 74-75.
[109] MANGRA, MARIA, Aspecte ale predării derivării cuvintelor cu unele sufixe,
PredLRSS, 2, 46-53.
[110] MANGRA, MARIA; MARINESCU, ILEANA; VĂCARU, CORNELIA, Preda-
rea alternanţelor, PredLRSS, 3, 46-63.
[111] MATEESCU, ADRIAN, Aspecte ale aplicării normelor ortografice la studenţii
străini, PredLRSS, 2, 35-40.

174
[112] MATEESCU, ADRIAN; MIHĂILĂ, MARIA; NIŢOIU, PAUL, Vocabularul ma-
nualului pentru anul pregătitor de medicină, PredLRSS, 3, p. 93-98.
[113] MĂRGINEANU, VALERIA, Observaţii privitoare la relaţiile sintagmatice ale
unor categorii de verbe, PredLRSS, 2, 199-207.
[114] MENLIBAI, PEIAMI; IACOVIDE, MARIA, Jocuri didactice pentru cultivarea
exprimării clare, logice a elevilor în şcoala ajutătoare, Îns Did. – Constanţa,
1979, 90-96.
[115] MERIŞCĂ COSTIN, Lecţiile de sinteză, în „Învăţământul liceal şi tehnic profe-
sional”, nr. 4, an 28, 1979, p. 11-12. (predarea literaturii române).
[116] MITRĂNESCU GABRIELA, Probleme didactice ale însuşirii cunoştinţelor de
limbă la clasele a II-a, Rev. Ped., Bucureşti, 28, nr. 7, 1979, p. 56-57.
[117] MITRĂNESCU, GABRIELA, Probleme didactice ale însuşirii cunoştinţelor de
limbă la clasa a II-a, Rev. Ped., 28, nr. 7, 1979, 56-57.
[118] MODOLA-PRUNEA, DOINA; VIEHMANN, ALINA, O metodă de predare a
dativului – obiect indirect, PredLRSS, 2, 109-131.
[119] MOISE, I., Cursuri de informare pentru profesori (Piatra Neamţ, 27 iulie – 9 au-
gust 1978), BulSŞF, 1979, p. 76-77.
[120] MOISE, I., Dezbaterea „Probleme ale ortografiei, ortoepiei şi punctuaţiei în învă-
ţămînt” (Piteşti, 23-24 septembrie 1978), BulSŞF, 1979, p. 77-79.
[121] MOLDOVAN, VICTORIA, Sintagme verbale uzuale – modalităţi de predare la
studenţii străini, PredLRSS, 2, 54-65.
[122] MOLDOVAN, VICTORIA; MUREŞANU, ILEANA; NEGRUŢIU, LIANA;
PRUNCA, DOINA, Curs intensiv de limba română. Cartea A – B, [Cluj Napoca],
[TUCN], 1979, A: 206 p., B: 121 p. (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca,
Facultatea de filologie, Catedra de limba română pentru studenţii străini).
[123] MUNTEANU, ŞTEFAN, Limba populară şi unitatea românei literare, LL, nr. 1,
1979, p. 12-19.
[124] MUREŞANU, ILEANA; OŞIANU, PAULA, Manual de limba română pentru
studenţii străini. Nivel II. Profil agronomic, Cluj-Napoca, [UTCN], 1979, III+227
p. multigr. (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de filologie).
[125] NEAGOŞ, VALER, Particularităţi ale limbajului elevilor deficienţi mintal. Pre-
ocupări privind tratamentul tulburărilor de vorbire, ÎnsDidŞ – Constanţa, 1979,
p. 47-59.
[126] NEAGU, MARIN, Recapitulare finală – caracterul aplicativ al cunoştinţelor de
limba română, în „Tribuna şcolii”, 9, 204, 1979, p. 5.
[127] NEAMŢU, G.G., În problema predării „predicatului nominal”, LR, Bucureşti,
an 28, nr. 5, sept-oct, 1979, p. 487-490.
[128] NEBEL VIORICA, Antonimia lexicală şi problemele predării ei în şcoală, LL,
nr. 3, 1979, p. 403-406.
[129] NEGOESCU, NICOLAE, Docimologie şi instruire programată. Aparat pentru
verificarea cunoştinţelor „Genex 79”, RTŞ, nr. 3-4, 1979, 74-76.
[130] NEGREA, RODICA, Corelaţia dintre sistemele intonaţionale ale limbii materne
a studenţilor străini şi ale limbii române, PredLRSS, [1], 51-54.

175
[131] NEGRUŢIU, LIANA, Propunere pentru predarea enunţului optativ, PredLRSS,
2, 217-224.
[132] NEŞTIAN, VALERIU C., O abordare interdisciplinară şi integrată a studierii
limbii şi literaturii române, Rev. Ped., 28, nr.5, 1979, 29-32.
[133] NEŞTIANU, VALERIU, O abordare interdisciplinară şi integrată a structurii
limbii române, Rev. Ped., Bucureşti, an 28, nr. 5, mai, 1979, p. 29-32.
[134] NISTOR, IOAN, Însuşirea corectă a paronimelor, ProblSLLR, 231-236.
[135] NIŢOIU, PAUL, Procedee metodice privind predarea sintaxei la studenţii
străini, PredLRSS, 2, 175-186
[136] NOVAC, ILINCA, Cultivarea limbii în şcoală, ŞB, 7, 1979, p. 8.
[137] OANCEA ILEANA, Despre „adecvare” în comunicare, LL, 5, nr. 2, aprilie-iu-
nie, 1979, p. 7-9.
[138] OPRICĂ, OCTAVIAN, Să înlăturăm „crizele” de adaptare pe care ni le dă „în
premieră” labirintul lingvistic, RTŞ, nr. 1-2, 1979, 63-65.
[139] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Relaţia morfologie-sintaxă şi implicaţiile
ei în predarea gramaticii în învăţământ, LMTL, 149-160.
[140] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Greşeli de acord: acordul predicatului cu
subiectul, LL, nr. 3, 1979, p. 7-9.
[141] PARFENE, CONSTANTIN, Importanţa, scopul şi locul compoziţiilor în învăţă-
mânt, LMTL, 2,
[142] PARPALĂ, EMILIA, Exprimarea relaţiei spaţiale în limba română (analiza
semică) [cu un tabel în afară de text], PredLRSS, [1], 150-156.
[143] PARPALĂ, EMILIA, Predarea sintaxei prin scheme structurale, PredLRSS, 3,
133-142.
[144] PARPALĂ, EMILIA, Problematica sintaxei transformaţionale şi aplicabilitatea
ei, PredLRSS, 2, p. 167-174.
[145] PETRE, ILEANA, Câteva consideraţii privind predarea imperativului,
PredLRSS, [1], 118-123.
[146] PETRE, ILEANA, Consideraţii metodice privind predarea categoriei genului,
PredLRSS, 2, 96,
[147] PETROMAN, PAVEL, Formarea atitudinii de a citi opere literare, Rev. Ped.,
Bucureşti, an 28, nr. 9, sept. 1979, p. 34-38.
[148] PÎRVU, GHEORGHE, Unele probleme ale cultivării limbii în contextul exploziei
de cunoştinţe, noţiuni şi termeni tehnici, ŞSăl, nr. 1, 1979, p. 19-21.
[149] POALELUNGI, GH., Metateza sintactică, ProblSLLR, 212-226.
[150] POANTĂ; IRINA; STANCIU, ALINA; URICARIU, LUCIA, Texte suplimen-
tare pentru însuşirea limbii române. Anul pregătitor. Nivelul II, Cluj-Napoca,
[TUCN], 1979, 134 multigr. (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facul-
tatea de filologie).
[151] POP, EUGENIA, Câteva aspecte privind realizarea obiectivelor în predarea lim-
bii şi literaturii române, ŞSăl, nr. l, 1979, 4-5.
[152] POPESCU, ION, Compunerile cu aplicaţii la lecţiile de gramatică, LL, nr. 3,
1979, p. 412-416.

176
[153] POPESCU, ELENA, Pentru o lexicologie contrastivă – „Capcanele” limbii ro-
mâne pentru francofoni, PredLRSS, 3, 108-119.
[154] POPESCU, FLORIN D., Limba română (Sintaxa). Manual pentru liceele pedago-
gice (clasele a XI-a şi a XII-a) şi pentru liceele de filologie – istorie (clasa a XII-a).
Bucureşti, EDP, 1979, 168 p.
[155] POPESCU, ION, Compunerile ca aplicaţii la lecţiile de gramatică, LL, 3, 1979,
412-416.
[156] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de fonetică şi vocabular. Manual pentru
clasa a VII-a, Bucureşti, EDP, 1979, 200 p.
[157] RADU, P.; ONCIULESCU, D., Primul compediu de pedagogie şi metodică în
limba română, Timişoara, 1979.
[158] RIZESCU ION; VÎLCU POMPLILIU; CRĂCIUN ION, Predarea limbii române
şi a matematicii în unele unităţi şcolare, în „Tribuna şcolii”, 8, nr. 199, ian. 1979,
p. 5.
[159] ROIBAN, ŞTEFAN, Inventarul vocabularului de specialitate la cursurile din
anul pregătitor, PredLRSS, 3, 89-92.
[160] SĂVULESCU, DUMITRU, [Sub titlul comun: Consfătuiri cu inspectorii şcolari]
Limba şi literatura română, TribŞc, 9, nr. 203, 1979, 7.
[161] SCOROBETE, AUREL, Comentarea operelor literare, LL, 5, nr. 2, aprilie-iunie,
1979, p. 17-18.
[162] SIDA, ILEANA, Predarea cazului genitiv din limba română la cursurile inten-
sive pentru străini, PredLRSS, [1], 87-96.
[163] SIMEANU, ELENA, Nu numai manualele în discuţie…, în „Tribuna şcolii”, 9,
nr. 200, 16b iunie, 1979, p. 5. (despre limba română).
[164] SIMION, MAGDALENA, Cerinţe metodice în predarea limbii române la stu-
denţii străini, PredLRSS, [1], 9-13.
[165] SIMION, MAGDALENA, Predarea pronumelui posesiv, PredLRSS, 2, 139-144.
[166] SIMION, MARIA MAGDALENA; ROMAN, ŞTEFAN; GRIGORE, TOMA,
Formativ şi informativ în predarea limbii române la străini, PredLRSS, 3, 11-20.
[167] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Procedee pentru investigarea în şcoală a cunoş-
tinţelor lexicale, [cu tabele în text], LMTL, 97-127.
[168] STAN, FLOREA, Şcoala şi noul limbaj ştiinţific, în „Argeş”, 14, nr. 2, 1979, 6.
[169] STANCIU, ALINA; URICARU, LUCIA, Propuneri pentru prezentarea lui mai
într-un manual pentru studenţii străini, PredLRSS, 2, 66-75.
[170] ŞERBAN, DUMITRU, Limba şi literatura română (clasa a X-a), în „Învăţămîn-
tul liceal şi tehnic profesional”, an 28, nr. 1, ian. 1979 (analiza man. Emil Leahu,
C. Parfene).
[171] ŞERDEAN, ION; DIŢULEASA, FLORIAN; PAVELIU, ELIZA, Gramatică şi
compunere. Manual pentru clasa a II-a, Bucureşti, EDP, 1979, 104 p.
[172] ŞERDEAN, ION, Metodica predării limbii române la clasele I-IV. Manual pen-
tru liceele pedagogice, clasele a XI-a şi a XII-a – specializare învăţători, Bucu-
reşti, EDP, 1979, 184.

177
[173] ŞTIRBU, GEORGETA, Predarea interdisciplinară geografie – limba şi literatu-
ra română, ŞB, 7, 1979, 16-17.
[174] ŞUTEU, FLORA; MIHĂILĂ, MARIA, Observaţii asupra vocabularului funda-
mental al limbii române şi concluziile care se desprind pentru creşterea eficienţei
învăţământului, PredLRSS, 3, 63-66.
[175] ŞUTEU, FLORA; VELICAN, MARILENA, Oportunitatea metodei orale în pre-
darea limbii române la studenţii străini, PredLRSS, 3, 31-45.
[176] TABARCEA, CEZAR, [La rubrica: Limba noastră], Româna pentru dumnea-
voastră – Romanian for You. Anul V. Lecţia IV-XIV, TribRom, 8, nr. 148-160,
1979, p. 11; Anul I. [versiune engleză: Lia Pop], Lecţia I-IV, nr. 167-170, 1979,
p. 11.
[177] TASMOWSKY–DE RYCK LILIANE, Pronumele personale atone din limba ro-
mână. O sistematizare pentru învăţămînt, LR, nr. 1, ian-febr., 1979, p. 104-109.
[178] TAŞCĂ, ELENA, Probleme specifice ale predării limbii române la studenţii
străini din anul pregătitor pentru profilul medical, PredLRSS, 3, 21-30.
[179] TEODORESCU ECATERINA, În problema structurii părţilor de propoziţie. Cu
privire specială la predicatul nominal, LR, 28, nr. 2, martie-aprilie, 1979, p. 123-127.
[180] TEODORESCU ECATERINA, Sunt propoziţiile subordonate propoziţii auten-
tice?, LR, an 28, nr. 3, mai-iunie, 1979, p. 231-236.
[181] TEODORESCU V., Compunerile corespondenţă şi cu destinaţie oficială, Bucu-
reşti, EDP, 1979.
[182] TOMA ELENA, Aspecte ale predării istoriei limbii române în învăţământul li-
ceal şi gimnazial, LL, nr. 1, 1979, p. 122-124.
[183] ŢICĂLOIU ŞERBAN, Utilitatea culegerilor de exerciţii sintactice în şcoală, LL,
nr. 2, 1979, p. 286-291.
[184] ŢICĂLOIU, ŞERBAN, Manualul de literatură româna pentru clasa a IX-a [de
V. Gheorghiu, N.I. Nicolae, N. Manolescu şi C. Otobîcu, Buc., 1979], LL, nr. 1,
1979, p. 118-121.
[185] UNGUREANU, DOINA, Ponderea exerciţiilor pentru sinonimie, antonimie şi
omonimie în programa de limba română pentru străini, PredLRSS, 3, 79-88.
[186] VASILIU-NEDELEANU, ADRIANA, Câteva remarci asupra creşterii fonema-
tice şi fonetice cu frecvenţa mare la vorbitorii de idiomuri arabe în momentul
dobândirii limbii române, PredLRSS, [1], 55-59.
[187] VĂCARU, CORNELIA, Clasificarea morfologică a verbelor. Aspecte ale predă-
rii ei la studenţii străini, PredLRSS, 2, 145-152.
[188] VĂRZARU GH., Resursele stilistice ale antonimiei, LL, 5, nr. 2, aprilie-iunie,
1979, p. 18-20.
[189] VELICAN COSINSCHI, MARILENA, Predarea alternanţelor consonantice de-
terminate de -i la studenţii străini, PredLRSS, [1], 62-68.
[190] VIŞINESCU VICTOR, Literatura română în şcoală, în „Era socialistă”, an 59,
nr. 2, 20 ian 1979, p. 57-59 (analiza critică a manualelor clasele IX-XII).

178
[191] VLAD, FELICIA; GERDANOVITS, ANA, Câteva sugestii privind predarea
limbii române la studenţii străini. Asimilarea verbului în structuri, PredLRSS,
[1], 139-149.
[192] VLAD, FELICIA, Relaţii între tipuri de greşeli şi prevenirea lor la studenţii
francofoni, cu exemplificări în sintagma nominală, PredLRSS, 2, 29-34.
[193] VLĂDUŢU, ION, O metodologie specifică în predarea limbii române studenţilor
străini, în „Forum”, 21, nr. 7-8, 1979, 80-85.
[194] ZARESCU, EMILIA; CONSTANTINESCU, ELENA; SACHELARIE, ELENA;
VĂRZARU, MARIA, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Partea I-II,
Bucureşti, EDP, 1979, I: 120 p.; II: 120 p.

1980
[1] * * * Culegere de texte de specialitate de limba română. Pentru ani I-II. Colecti-
vul de redactare: LIDIA LEAHU; GALINA SEMEONOVA; ELISABETA RE-
VAI; ROSEMARIE GUTH; ODETTE FISCHER; ANGELICA RĂDULESCU
[Timişoara], LIMT, 1980, 232 p. multigr. (Institutul de medicină din Timişoara.
Disciplina de limbi străine).
[2] * * * Limba română. Pentru studenţii străini din anul pregătitor. Fascicolul II.
Coordonator: lector univ. dr. PETRU M. GORCEA, Piteşti, [f.e.], 1980, 144 p.
multigr. (Facultatea de învăţămînt pedagogic).
[3] * * * Caiet metodic [culegere de articole], OLGA DUŢU; ALEXANDRU FLO-
REA; VALERIA ILIE,…, Constanţa, 1980 (Atelierul şcolii interjudeţene de par-
tid Constanţa) – vol. multigrafiat (Inspectoratul şcolar judeţean, Constanţa. Casa
Corpului didactic, vol. 1: Modalităţi de modernizare a predării limbii şi literatu-
rii române, 1980; vol. 2: Predarea noţiunilor de teorie literară în ciclul gimna-
zial, 1980 (1983?).
[4] * * * LIMBA ROMÂNĂ. Limba şi stil, punctuaţie şi ortografie, vocabular,, fo-
netica şi fonologie, gramatica (morfologie), Manual pentru liceele de filologie-
istorie (clasa a 11-a), 1980
[5] * * * Limba şi literatura română – comunicări şi referate metodico-ştiinţifice, Su-
ceava, 1980 (Inspectoratul şcolar, Casa corpului didactic, Societatea de ştiinţe
filologice, Filiala Suceava. Pe verso-ul foii de titlu, redactori, Gh. Giurcă, Con-
stantin Blănaru, Clement Antonescu.
[6] * * * O datorie de onoare a şcolii noastre superioare: cultivarea respectului pentru
limba română, pentru acuitatea exprimării.[anchetă la care au răspuns Ion Bu-
descu, Nicolae Leonăchescu, Mihai Ristea, Mioara Ienei, Vasile Săvoiu, Crina
Gazibar, Valeriu Bălaşa, realizată de Aura Matei-Săvulescu]. În: Vst, 24, nr. 40,
1980, p. 6-7.
[7] * * * Îndrumări metodice privind studierea limbii şi literaturii române în şcoală.
Coordonatorul lucrării: Alexandru Bojin, Bucureşti, EDP, 1980, 248 p.
[8] * * * Programele de perfecţionare, definitivare, gradele I şi II în învăţământ.
Limba şi literatura română, LL, 2, 1980, 302-314.

179
[9] * * * Preocupări metodico-didactice, Slobozia, 1980, 223 p.
[10] ALBU, MIHAELA; UNGUREANU, DOINA, Aspecte ale topicii determinante-
lor nominale şi verbale şi predarea limbii române la străini [résumé français],
BulŞt, Piteşti, 1980, 95-100.
[11] ALEXANDRU, CONSTANŢA, Îmbogăţirea, precizarea şi activizarea vocabula-
rului elevilor mici, Rev. Ped., Bucureşti, an 29, nr. 8, aug., 1980, p. 42/46.
[12] ALEXANDRU, DOMNIŢA, Analiza unor erori frecvente de sintaxă şi de lexic
în învăţarea limbii române de către vorbitori cu altă limbă maternă, LL, Bucu-
reşti, vol. 3, 1980, p. 484-488.
[13] ALEXANDRU, GH., Folosirea diagramei în procesul de predare-învăţare, Rev.
Ped., Bucureşti, an 29, nr. 8, aug. 1980, p. 40-41 (model de diagramă – experi-
mental la clasele mici care ridică curba progresului şcolar obţinut în ceea ce pri-
veşte deprinderea de citire cursivă corectă, conştientă şi expresivă la elevi).
[14] ALEXANDRU, CONSTANŢA, Îmbogăţirea, precizarea şi activizarea vocabula-
rului elevilor mici, Rev. Ped., 29, nr. 8, 1980, 42-46.
[15] ALEXANDRU, DOMNIŢA, Analiza unor erori frecvente de sintaxă şi de lexic
în învăţarea limbii române de către vorbitori cu altă limbă maternă, LL, 3, 1980,
484-488.
[16] ALEXANDRU, SANDU, Însemnări de la o oră de limba română [de gramatică],
în „Cutezătorii”, 14, nr. 14, 1980, 8-9.
[17] ALEXE, MARIA, Curs de limba română. Pentru studenţii străini din anii I-II.
Medicina veterinară. [AMIAB], 1980, 170 p. multigr. (Institutul agronomic „N.
Bălcescu” Bucureşti, Facultatea de medicină veterinară).
[18] ANDRAUD, A., Cum să facem......exerciţiile de vorbire în grădiniţa de copii.
Prefaţă de S. Herbinère. Lucrare de pedagogie practică pentru grădiniţele de co-
pii. Traducere de Gina Argintescu Amza, Bucureşti, EDP, 1980, 68.
[19] BADEA, MARIA; PRECUP, VALERIA; HĂGAN, FLORICA, Limba română.
Manual pentru clasa a VIII-a a şcolilor ajutătoare. Bucureşti, EDP, 1980, 200 p.
[20] BANTA MAGDALENA; POGÎRCEANU ALEXANDRINA, Consideraţii meto-
dice despre citirea în gînd la elevii mici, Rev. Ped., Bucureşti, an 29, nr. 11,
noiembrie, 1980, p. 39-44.
[21] BANTO, MAGDALENA; POGÂNCEANU, ALEXANDRA, Consideraţii meto-
dice despre citirea în gând a elevilor mici, Rev. Ped., 29, nr. 11, 1980, 39-44.
[22] BĂRBOI, CONSTANŢA, Limba şi literatura română în învăţământul liceal, LL,
4, 1980, 644-647.
[23] BĂRBOI, CONSTANŢA, Pentru o mai bună pregătire a elevilor la limba şi lite-
ratura română, Înv. lic. tehn., 28, nr. 8, 1980, 3-4.
[24] BARBU, ELISABETA; BOCA, CRISTINA; HAŞDEU, IULIA; SÎRBU, GA-
BRIELA, Corespondenţă comercială internaţională [Română]. Engleză. France-
ză. Germană. Redactor coordonator: Al. Deteşan, [Bucureşti]. Editat de „Revista
economică”, 1980, 432 p.

180
[25] BEJAN, V.; BOTEZ, ADRIAN, Date privind pronunţia vocalelor de către elevii
surzi şi dezvoltarea auzului rezidual, [cu numeroase figuri], PedSpec, 13, nr. 2,
1971, 90-113.
[26] BELDESCU, G., Aspectul funcţional al scrierii normale actuale în perspectiva
predării, LL, 4, 1980, 630-641.
[27] BELDESCU, G., Puncte de vedere asupra căilor de învăţare a ortografiei,
ÎndrMet, 225-245.
[28] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a V-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalită-
ţilor conlocuitoare. Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1978, 192 p.;
ediţie nouă în 1980, 180 p.
[29] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a V-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţi-
lor conlocuitoare. Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1978, 192 p.; edi-
ţie nouă în 1980, 180 p.
[30] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a V-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalită-
ţilor conlocuitoare. Vocabular român-sîrbo-croat. Bucureşti, EDP, 1978, 192 p.;
ediţie nouă în 1980, 180 p.
[31] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a V-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalită-
ţilor conlocuitoare. Vocabular român-slovac. Bucureşti, EDP, 1978, 192 p.; ediţie
nouă în 1980, 180 p.
[32] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a VI-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţi-
lor conlocuitoare. Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1978, 248 p.; edi-
ţie nouă în 1980, 248 p.
[33] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a VI-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalită-
ţilor conlocuitoare. Vocabular român-sîrbo-croat. Bucureşti, EDP, 1978, 248 p.;
ediţie nouă în 1980, 247 p.
[34] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a VI-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţi-
lor conlocuitoare. Vocabular român-slovac. Bucureşti, EDP, 1978, 248 p.; ediţie
nouă în 1980, 247 p.
[35] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MÎRZA, CLEMENT; POPESCU, FLORIN D.;
TABARCEA, CEZAR, Limba română. Limbă şi stil, punctuaţie şi ortografie,
vocabular, fonetică şi fonologie, gramatică (morfologie). Manual pentru liceele de
filologie-istorie (clasa a XI-a). Coordonator: Florin D. Popescu, Bucureşti, EDP,
1980, 131 p.
[36] BLIDEANU, EUGEN, Problematica metodologică a lecţiilor de citire, ÎndrMet,
175-183.

181
[37] BOJIN AL. (coord), Îndrumări metodice privind studierea limbii şi literaturii
române în şcoală, Bucureşti, EDP, 1980.
[38] BOJIN, AL., Observaţii pe marginea inspecţiilor speciale, LL, 2, 1980, 318-326.
[39] BOJIN, ALEXANDRU, Îndrumări privind predarea literaturii române, ÎndrMet,
21-40.
[40] BOJIN, ALEXANDRU, Metode de studiere a operelor literare în şcoală,
ÎndrMet, 40-120.
[41] BOSCAIU, EMILIA, Importanţa factorilor gramaticali în diagnosticarea bâl-
bâielii la copiii preşcolari, PredSpec, 12, nr. 4, 52-63.
[42] BUZINSCHI FLORICA, Evaluarea procesului de instruire la limba română în
gimnaziu, Rev. Ped., Bucureşti, an 29, nr. 12, dec. 1980, p. 31-33.
[43] BUZINSCHI, FLORICA, Evaluarea procesului de instruire la limba română în
gimnaziu, Rped, 29, nr. 12, 1980, 31-37.
[44] CĂLĂRAŞU, CRISTINA, Colocviile „Herculane”: Probleme actuale ale limbii şi
literaturii române (Băile Herculane, 10-13 aprilie 1980), BulSŞF, 1980, p. 97-100.
[45] CALOTĂ GH., Comoara cea mai de preţ, în „Flacăra”, an 29, (1287) nr. 6, febr.
1980, p. 10 (locul limbii rom. în ierarhia obiectelor de studiu).
[46] CALOTĂ GH., Compunerile şcolare, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesio-
nal”, an 28, nr. 6, iunie 1980, p. 27-28.
[47] CAZACU, BORIS; CARAGIU-MARIOŢEANU, MATILDA; CHIOSA, CLA-
RA GEORGETA; GUŢU ROMALO, VALERIA, A Course in Comtemporary
Romanian. An introduction to the Study of Romanian (for Foreign Students). Se-
cond edition, revised, enlarged, Bucureşti, EDP, 1980, 712 p.
[48] CERCHEZ, MATEI; TĂNASE, ION, O abordare modernă a unui text literar
clasic, RTŞ, nr. 5-6, 1980, 39-41.
[49] CIULIANU PARASCHIVA, Lecţii de vocabular la clasele primare, Rev. Ped.,
Bucureşti, an. 29, nr. 1, ian, 1980, p. 54-57.
[50] CIULIANU, PARASCHIVA, Lecţia de vocabular la clasele primare, Rev. Ped.,
29, nr. 1, 1980, 54-57.
[51] COTEANU, ION, Literatura română în procesul de instruire şi educare a tinere-
tului şcolar, în „Flacăra”, an 29, 1287, nr. 6-7, febr. 1980, p. 10.
[52] COTEANU, ION, Teze pentru o discuţie despre relaţia dintre limbă şi literatura
română în procesul de instruire şi educare a tineretului şcolar, LL, Bucureşti,
nr. 1, 1980.
[53] COTEANU, I., Căi şi perspective de dezvoltare a studiilor umaniste, AUBLLR,
29, 1980, 3-10.
[54] COTEANU, ION, Conversaţie cu literatura [despre a XXIII-a ediţie a Concursu-
lui de LL română „M. Eminescu” Satu Mare, apr. 1980], în „Cronica sătmărea-
nă”. Organ al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R. şi al Consiliului popular
judeţean, 13, nr. 3230, 13,apr.1980, 2.
[55] COTEANU, ION, Importanţa studiului limbii şi literaturii române în şcoală
[convorbire consemnată de Ioana Blidaru], în „Speranţe”, Revista Liceului
„Gheorghe Lazăr”, Bucureşti, nr. 20-21, 1980, 14.

182
[56] COTEANU, ION, Literatura română în procesul de instruire şi educare a tinere-
tului şcolar, în „Flacăra”, 29, nr. 6, 1980, 10.
[57] COTEANU, ION, Teze pentru o discuţie despre relaţia dintre limba şi literatura
română în procesul de instruire şi educare a tineretului şcolar [comunicare pre-
zentată la sesiunea ştiinţifică „Raportul dintre LL în procesul instructiv-educaţio-
nal, Bucureşti, 30 noi.. 1979], LL,1, 1980, 87-92.
[58] CREŢU, DOINA, Asupra metodologiei structuraliste în predarea limbii române
ca limbă străină [résumé français], BulŞt Piteşti, 1980, 91-95.
[59] CRIŞAN ANA, IRINESCU PETRU, Calitatea de instrument metodologic, Rev.
Ped., Bucureşti, an 29, nr. 6, iunie 1980, p. 38-39 (programa de gradul II).
[60] CRIŞAN, ION, Un colocviu de înaltă ţinută ştiinţifică. „Probleme actuale ale
limbii şi literaturii române” [se consemnează opiniile semnate de Al. Graur, Şt.
Munteanu, B. Cazacu şi Mioara Avram], în „Flamura”, 32, nr. 3257, 15 apr.
1980, p. 2.
[61] CULIANU, TEREZA; GHEORGHIU, DAN; URSACHE, MAGDA, Curs prac-
tic de limba română. Pentru anul pregătitor (semestrul I). [Vol. 1 – 2], Iaşi, [TUI],
1980, VII+533 p. multigr. (Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi, Facultatea de filolo-
gie).
[62] DANCIU, ALEXANDRA; POANTĂ, IRINA, Manual de limba română pentru
învăţămînt medical. (Ediţie revăzută). Pentru uzul studenţilor, Cluj-Napoca,
[TUCN], 1980, 165 p. (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca).
[63] DĂNEŢ, SILVIA, Orientarea practic formativă şi informativă a studierii limbii
materne, Înv. lic. tehn., 28, nr. 4, 1980, 26-27.
[64] DASCĂLU, GH., O programă mai la obiect mai profundă. Limba şi literatura
română, Rev. Ped., Bucureşti, an 29, nr. 7, iulie, p. 37-38.
[65] DIACONESCU, ION, Unele aspecte ale structurii sintactice a limbii române [cu
5 figuri], ÎndrMet, 215-224.
[66] DIACONESCU, LIZICA, Sinonimia – mijloc de îmbogăţire a vocabularului
studenţilor străini [résumé français], BulŞt Piteşti,1980, 87-90.
[67] DIMITRIU, CORNELIA, Scrisul copilului, Bucureşti, EDP, 1980.
[68] DINULESCU, FLORICA, Cum sunt însuşite limba şi literatura română în anii
de şcoală? O întrebare mereu actuală la care un posibil răspuns îl propun rezul-
tatele obţinute la concursul şcolar de literatură „Mihai Eminescu” [Satu Mare,
mai 1980], Scânteia, 49, nr. 11 746, 28 mai 1980, 4.
[69] DRĂGOTOIU, I.; VISTIAN, GOIA, Metodologia literaturii române, curs. lito., 1980.
[70] DRON, VIRGIL, Unele procedee în predarea sintaxei limbii române, ÎndrMet,
205-214.
[71] DUMITRESCU, LUCIA, Corect, concis şi plastic – atribute necesare exprimării
elevilor noştri, în „Tribuna şcolii”, an 10, nr. 211, ian 1980, p.6.
[72] DUMITRU, CORNELIA, Scrisul copilului, EDP, Bucureşti, 1980.
[73] FARKAS, MAGDALENA, Patologia limbajului infantil şi procesul de corectare
a acestuia în lumina neuro-lingvisticii contemporane, PD, 10, 1980, p. 198-219.

183
[74] FILIMON, VIORICA, Preocupări referitoare la corectarea pronunţiei preşcola-
rilor, PD, 10, 1980, 47-55 (cu 1 tab.).
[75] FLAIŞER, MARIANA, Culegere de exerciţii de limba română. Pentru studenţii
din anul pregătitor. Iaşi, [TUI], 1980, 139 p. multigr. (Universitatea „Al.I.Cuza”
Iaşi, Facultatea de filologie).
[76] FLOREA, MELANIA, Nişte, unii, câţiva – în predarea limbii române la străini,
LR, 29, nr. 5, 1980, 483-486.
[77] GALEA, PAVEL; IVAŞCU, ION, Simpozionul interjudeţean: Predarea limbii
române şi limbii materne în şcolile cu limba de predare maghiară, germană şi
slovacă (Arad, 10-11 noiembrie 1979), BulSŞF, 1980, p. 107-109.
[78] GEANTĂ, ILIE [La rubrica: Cultivarea limbii] Limba română la examenul de
admitere (II), RN, 9, nr. 67-69, 1980, p. 132-133.
[79] GEHL, IOAN, Curs practic de limba română pentru studenţii de peste hotare.
Anul I. Facultăţile de mecanică şi construcţii, Timişoara. AMIPT, 1980, 182 p.
multigr. (IPT).
[80] GEORGESCU, ECATERINA, Joc al fanteziei şi inteligenţei. Sugestii şi îndru-
mări pentru elaborarea compunerilor la clasele V-VIII, Bucureşti, EDP, 1980,
200 p.
[81] GHEORGHE, CONSTANTIN, Aspecte ale învăţării limbii şi literaturii române
la seral, Înv. lic. tehn., 28, nr. 8, 1980, 14-16.
[82] GHEORGHEVICI, ANTOANETA; ILIESCU, VERONICA; BLĂNARU, EU-
GEN; AIOANEI, DUMITRU. Manual de limba română pentru studenţii străini.
Volumul I, Bucureşti, [TIMFB], 1980, 116 p. multigr. (Institutul de medicină şi
farmacie Bucureşti. Disciplina de limbi moderne).
[83] GHEORGHIESCU, CONSTANTIN, Compunerea – cerinţă majoră pentru elevii
liceului seral, Rev. Ped., Bucureşti, an 29, nr. 9, sept, 1980, p. 42-45.
[84] GHERMANSCHI, ANATOL, Literatura română contemporană în şcoală, în
„Astra”, an 15, nr. 3 (120), 1980, p. 10.
[85] GHINESCU, FLORENTE; CRISTOFOR, EUGEN, Metodica predării limbii şi
literaturii române, curs, Univ. Bucureşti, Facultatea de Limba şi Literatură Ro-
mână, 1980.
[86] GÎRMACEA, C., Atenţie la exprimarea şi scrierea elevilor, în „Tribuna şcolii”,
Bucureşti, an 10, nr. 211, ian. 1980, p. 6.
[87] GORCEA, PETRU-MIHAI, Manual de limba română pentru studenţii străini.
Proiect (text prescurtat), BulŞt Piteşti, 1980, p. 77-81.
[88] GRAURE, LUMINIŢA, Dezbaterea: Modernizarea predării limbii române şi a
limbii materne în şcolile cu predare în limba maghiară (Sf. Gheorghe, 20-21 mai
1980), BulSŞF, 1980, 103-104.
[89] GRIGORE, LUCREŢIA, Metode active în lecţia de gramatică. Descoperirea
activă, CM, 1, 1980, 39-46.
[90] GUŢU ROMALO, VALERIA, Metodologii în predarea limbii române ca limbă
străină, LR, 28, nr. 5, 1979, 525-530.

184
[91] GUŢU ROMALO, VALERIA, Textul literar: modalitate de cultivare a expri-
mării elevilor, LR, 29, nr.5, 1980, 489-492.
[92] GUŢU ROMALO, VALERIA, Flexiune numeralului (I), LR, an 24, n. 2, martie-
aprilie, 1980, p. 149-152.
[93] H[ANGIU], I. Sesiunea festivă: I. Raportul limbă-literatură în procesul instructiv-
educativ; II. Rolul formativ al predării limbilor moderne în învăţămînt (Bucureşti,
30 noiembrie 1979), BulSŞF, 1980, p. 94-95.
[94] ILIESCU, ADA, Compunerea ca exerciţiu gramatical [résumé français], BulŞt
Piteşti, 1980, 105-108.
[95] ILIESCU, CONSTANŢA; PETRESCU, VICTORIA; NICHITA, SILVIA; PO-
PESCU, STELA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a IV-a, Bucu-
reşti, EDP, 1980, 86[-87] p.
[96] JEMĂNEANU, NINA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Strategii de învăţare a lim-
bii române la şcolile cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare,
Rev. Ped., 25, nr. 11, 1980, 45-47.
[97] JURCONI, I., Cu privire la structura internă a vocabularului de specialitate,
CPLS, 223-229.
[98] KOSTIAC, CARMEN; TEODORESCU, XENIA; TOPCIU, CORNELIA, Limba
română. Manual pentru clasa a VI-a a şcolilor ajutătoare. Bucureşti, EDP, 1980,
163 p.
[99] LAZĂR, MONICA, Identificarea, descrierea şi evaluarea elementelor de detaliu
artistic în textul literar, LL, 3, 1980, 468-477.
[100] LĂZĂRESCU, GH., Comentariul literar – principii şi modalităţi de realizare,
Radio-tele-şcoală, nr. 5-6, 1980.
[101] LĂZĂRESCU, GH., Noţiuni de estetică şi teorie literară în liceu, LL, Bucureşti,
nr. 2, 1980, p. 291-294.
[102] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Indici de reeva-
luare a conţinutului activităţilor de învăţare a limbii din etapa iniţială a demuti-
zării copiilor surzi. Studiu asupra fonemgrafemelor.(I), PD, 10, 1980, p. 220-268.
[103] MANGRA, MARIANA; VĂCARU, CRISTINA, Sinonime medicale ale cuvinte-
lor din inventarul de bază al programei cursului intensiv de limba română,
[résumé français], BulŞt Piteşti, 1980, 101-104.
[104] MANOLESCU, NICOLAE; NICOLAE, NICOLAE I., Limba şi literatura ro-
mână. Manual pentru clasa a XII-a. Compunerea şcolară a fost elaborată de prof.
dr. Vasile Teodorescu, iar Exerciţiile de cultivare a limbii de asist. Univ. dr.
Elena Berea-Găgeanu, Bucureşti, EDP, 1980 (pe copertă 1981), 279 [-280] p.
[105] MĂRCAN, LIVIA, „Lacul” de Mihai Eminescu (propunere de comentare a tex-
tului), ŞS, 1980, p. 55-60.
[106] MARCU, RODICA, Limba română. Pentru studenţii străini. Industria lemnului.
Anii I-II. Braşov, [SRUBr], 1980, 190 p. multigr. (UBr).
[107] MĂRGINEANU, MARIA; PĂUN, OLGA, Înţelegerea de către elevi a funcţiei
de semnificaţie a cuvintelor, Rev. Ped., Bucureşti, an 29, nr. 9, sept 1980, p. 35-
37.

185
[108] MARINESCU, CONSTANTIN, Manualele de literatura română pentru liceu în-
tre exigenţe şi realizare, Rev. Ped., Bucureşti, an 29, nr. 1, ian. 1980, p. 70-74.
[109] MARINESCU, EUGEN, Învăţămîntul filologic şi dinamica societăţii româneşti,
în „Forum”, 22, nr. 6, 1980, p. 41-43.
[110] MARUSCEAC, SILVIA, Aspecte ale interferenţei între lexicul general şi lexicul
ştiinţific şi tehnic, CPLS, 296-299.
[111] MELEGHI, FLORENTINA, Folosirea unor elemente de instruire programată în
fixarea cunoştinţelor de gramatică (clasa a VI-a, „Părţile de propoziţie”), CM,
1, 1980, 47-52.
[112] MERTICARIU, MIHAI, Eficienţa integrării lecturii literare cu studiul limbii şi
însuşirea cunoştinţelor, Rev. Ped., an 29, nr. 9, sept., 1980, p. 40-42.
[113] MÎRZAN, DOINA, Modalităţi de îmbogăţire, precizare şi activizare a lexicului
elevilor, ŞA, 1980, 34-39.
[114] MlNDRUŢĂ, CONSTANŢA, Fonetica şi problemele de ortografie, ŞA, 1980,
46-72.
[115] MOLDOVAN, VICTORIA, Limba română ca limbă străină (Articole) [din
revistele AUBLLR şi StUBB în anii 1979-1980, LM, p. 286-289.
[116] MORĂRESCU, ELVIRA; MORĂRESCU, SIMION, Limba română. Pentru
clasa I. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare.
Bucureşti, EDP, 1980, 116 p.
[117] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba ro-
mână. Clasa a IV-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlo-
cuitoare. Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1980, 220 p.
[118] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba ro-
mână. Clasa a IV-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlo-
cuitoare. Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1980, 220 p.
[119] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba
română. Clasa a IV-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor con-
locuitoare. Vocabular român-sîrbo-croat. Bucureşti, EDP, 1980, 220 p.
[120] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba ro-
mână. Clasa a IV-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlo-
cuitoare. Vocabular român-slovac. Bucureşti, EDP, 1980, 223 p.
[121] MUREŞANU, ILEANA, Limba română de specialitate în manualele pentru
străini. [résumé français], StUBB, 25, nr. 1, 1980, p. 75-78.
[122] MUREŞANU, ILEANA; OŞIANU, PAULA, Manual de limba română pentru
străini. Nivel II. Profil agronomic. [Partea] 1. Culegere de texte. [Partea] 2.
Glosar, [Cluj-Napoca], [TUCN], I: 1979, 277 p. multigr.; II: 1979 (pe copertă
1980), 66 p. multigr. (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Facultatea de
filologie).
[123] MUREŞANU, ILEANA; OŞIANU, PAULA, Manual de limba română pentru
studenţii străini. Nivel II. Profil agronomic. [Vol.] 1. Culegere de texte. [Partea a
2-a] Glosar, Cluj-Napoca, [TUCN], 1980, 66 p.multigr. (Universitatea „Babeş-
Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de filologie).

186
[124] MUSTER, DUMITRU, Optimizarea evaluării cunoştinţelor gramaticale (Valeriu
Oros, – Contribuţii experimentale la optimizarea testării şi evaluării cunoştinţelor
gramaticale, Buc., 1980], BulŞt Baia Mare, 5, 1980, 175-177 şi Maramureş, mai
1981, 12.
[125] NEGREANU, C., [Intervenţie la comunicarea lui I. Coteanu de la nr. 2239], LL,
1, 1980, 93-94.
[126] NEGREANU, SILVIA; ECATERINA, GEORGESCU, Joc al fanteziei şi inteli-
genţei. Sugestii şi îndrumări pentru elaborarea compunerilor la clasele V-VIII,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980, ŞM, 8-9, 168.
[127] NEŞTIANU, VALERIU C., Mijloace moderne în educaţia literară a elevilor în
liceu, în Limba şi literatura, Bucureşti, vol. II, 1980, p. 295-301. (mijloacele mo-
derne de esenţiale în educaţia literară sunt lectura, meditaţia, interpretarea şi
explicarea textului literar şi ex. artistice).
[128] NEŞTIANU, VALERIU C., Virtuţi formative ale compunerii, în „Învăţământul
liceal şi tehnic profesional”, an 28, nr. 7, sept. 1980, p. 30-32.
[129] NICA, MELENTE; CURETEANU, SILVIUS, Predarea ortografiei în gimnaziu,
Bucureşti, EDP, 1980, 164 p.
[130] NIMIRSCHI, GEORGETA, Folosirea activităţilor de tip preşcolar la lecţiile de
citire şi scriere în vederea adaptării treptate a copiilor la regimul şcolar, ŞB, 7,
1979, 40-41.
[131] OANŢĂ, CAMELIA, Aspecte metodice moderne în desfăşurarea orelor de com-
punere la clasele V-VIII, CM, 1980, 35-38.
[132] OLTEANU, A.GH.; PAVNOTESCU, MARIA, Limba şi literatura română. Ma-
nual pentru clasa a XI-a. Coordonator: D. Micu, Bucureşti, EDP, 1980, 312 p.
[133] ORLANDEA, LUCIA; POANTĂ, IRINA, Limba română pentru învăţămîntul
universitar. Nivelul II, Cluj-Napoca, [TUCN], 1980, 252 p. multigr. (Universi-
tatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Facultatea de filologie).
[134] OROS, VALERIU, Contribuţii experimentale la optimizarea testării şi evaluării
cunoştinţelor gramaticale, EDP, Bucureşti, 1980.
[135] OROS, VALERIU, Contribuţia testării continue şi a conexiunii inverse la spo-
rire a randamentului şcolar [cu 4 graf. şi 2 tab.; Esigl. Ab.], BulŞt Baia Mare, 5,
1980, 134-143.
[136] OROS, VALERIU, Contribuţii experimentale la optimizarea testării şi evaluării
cunoştinţelor gramaticale, Bucureşti, EDP, 1980, 172[-174] p.
[137] PANAIT, LUCIAN, Stimularea activităţii creatoare a elevilor, LL, 1, 1980,
p. 101-106.
[138] PARASCHIV, GEORGETA, Excursia literară, în Buletin de Informare şi docu-
mentare a cadrelor didactice, Slobozia, nr. 3, 1980, p. 13-14.
[139] PARFENE, C., Literatura în şcoală, EDP, Bucureşti, 1980.
[140] PARFENE, CONSTANTIN, Compoziţiile în şcoală, Aspecte metodice, Bucu-
reşti, EDP, 1980.

187
[141] PAŞCA, MARIA DORINA, Folosirea în mod creator a orelor la dispoziţia învă-
ţătorului la limba română în clasa a II-a, Rev. Ped., Bucureşti, an 29, nr. 11,
1980, p. 49-50.
[142] PETROVICI, ELENA, Culegere de texte pentru lucrări practice la Limba ro-
mână. Pentru studenţii Facultăţii de îmbunătăţiri funciare, anii I şi II, Bucureşti,
[AMIAB], 1980, 153 p. multigr.(Institutul agronomic „N. Bălcescu” Bucureşti).
[143] POALELUNGI, GH., Gramatică şi/sau gramatică?, în „Forum”, 22, nr.6, 1980,
44-47.
[144] POP, LIANA; VASILE ŞERBAN; LILIANA ARDELEAN, Metodica predării
limbii române. Curs intensiv pentru studenţii străini. EDP, Bucureşti, 1980, LM,
p. 284.
[145] POPESCU, ION, Manualul şcolar, carte de bază a elevului, Rev. Ped., Bucureşti,
an 29, nr. 7, iulie, 1980, p. 60-63. (opinii critice privind manualele de limba rom.
La clasele V-VIII).
[146] POPESCU, PELAGHIA; ROMAN, IOANA, Nivelul de dezvoltare a unor deprin-
deri de citire şi scriere, Rev. Ped., Bucureşti, an 29, nr. 12, dec. 1980, p. 39-42.
[147] POPESCU, ŞTEFANIA, Posibilităţi de orientare practică a predării verbului în
clasele primare, Rev. Ped., Bucureşti, an 29, nr. 12, 1980, p. 43-46.
[148] POPESCU, FLORIN D., Cursurile de vară şi colocviile ştiinţifice – Bucureşti,
1980, în „Forum”, 22, nr. 9, 1980, p. 78-79.
[149] POPESCU, FLORIN, Limba română (Sintaxa). Manual pentru liceele de filo-
logie-istorie (clasa a XII-a), Bucureşti, EDP, 1980, 99[-100] p.
[150] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de fonetică şi vocabular. Manual pentru
clasa a V-a, Bucureşti, EDP, 1980, 169 p.
[151] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de fonetică şi vocabular. Manual pentru
clasa a VI-a, Bucureşti, EDP, 1980, 152 p.
[152] POPESCU, ION, Gramatică şi noţiuni de fonetică şi vocabular. Manual pentru
clasa a VIII-a, Bucureşti, EDP, 1980, 176 p.
[153] POPESCU, ION, Pe marginea unei recenzii. [Filofteia Modoran: Ion Popescu,
Gramatică şi noţiuni de fonetică şi vocabular. Manual pentru clasa a V-a, Bucu-
reşti, EDP, 1978, 167 p., LR, 29, nr. 2, 1980, p. 170-173].
[154] POPESCU, ION, Pe marginea unor articole despre manualele de gramatică a
limbii române. [F. Şuteu, LL, nr. 1, 1976; F. Dimitrescu, LL, nr. 4, 1978; E.
Măgirescu, LL, nr. 4, 1978; M. Avram, LL, nr. 2, 1978; G. Pană Dindelegan, LL,
nr. 2, 1976; V. Guţu Romalo, LL, nr.2, 1976], LL, nr. 1, 1980, p. 111-120.
[155] POPESCU, PELAGHIA; ROMAN, IOAN C., Lecţii în spiritul metodelor active
(Cercetări experimentale). Bucureşti, EDP, 1980, 266 [-267] [cu bibliografie;
pentru limba română vezi p. 188-205].
[156] PUFAN, CONSTANTIN, Caracteristicile variantei epistolare a limbajului scris
la surdo-muţii în curs de demutizare, PD, 10, 1980, p. 56-72.
[157] RADU, PETRE; ONCIULESCU, DIMITRIE, Primul compendiu de pedagogie şi
metodică în limba română 1775/86. Volumele I II. Ediţie – textul slav-german cu

188
 variate versiuni româneşti în facsimile – studiu introductiv, note şi glosar de…,
Timişoara, Casa corpului didactic, I: 1979, 388 p.; II: 1980, 444 p. [cu biblio-
grafie; English abstract; résumé en français; deutscher Zusammenfassung; pycc-
koe rezзюме; srpskohrvatsko rezime].
[158] RĂDIŢA, GOIA, Cultivarea limbii române în şcoala (cu privire specială asupra
lexicului), Cluj-Napoca, 1980.
[159] RĂDULEA, GHEORGHE; CECAN, ALEXANDRU; STĂNESCU, MIRCEA,
Limba română. Manual pentru clasa a V-a a şcolilor ajutătoare. Bucureşti, EDP,
1980, 192 p.
[160] RĂDULESCU, M., Studierea textului literar în ciclul primar [cu 4 planuri de
lecţii de Valeria Pitică, Magdalena Păun, Gina Savu], ŞA, 1980, 7-17.
[161] RAŢIU, IOAN DORU; FINYÁK, TIBERIU, Limba română. Clasa a VII-a. Şcoli
şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Vocabular ro-
mân-german. Bucureşti, EDP, 1980, 304 p.
[162] RAŢIU, IOAN DORU; FINYÁK, TIBERIU, Limba română. Clasa a VII-a. Şcoli
şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Vocabular ro-
mân-maghiar. Bucureşti, EDP, 1980, 364 p.
[163] RAŢIU, IOAN DORU; FINYÁK, TIBERIU, Limba română. Clasa a VII-a. Şcoli
şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Vocabular
român-sîrbocroat. Bucureşti, EDP, 1980, 304 p.
[164] RAŢIU, IOAN DORU; FINYÁK, TIBERIU, Limba română. Clasa a VII-a. Şcoli
şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Vocabular ro-
mân-slovac. Bucureşti, EDP, 1980, 304 p.
[165] SARAMANDU, MANUELA, Despre vocabularul fundamental al limbii române
ca limbă ţintă, DMod, [1], 1980, 55 – 60 [cu bibl.].
[166] SĂVULESCU, DUMITRU, Lecturi literare, manual pentru clasa a VIII, EDP,
Bucureşti, 1980.
[167] SĂVULESCU, DUMITRU, O lecţie de citire la clasa a V-a. Comentariu literar
la poezia Dor de ţară de D. Corbea, LL, 1, 1980, 95-100.
[168] SCĂRLĂTESCU, DORU, Literatura şi obiectivele educaţiei, LL, Bucureşti,
nr. 1, 1980, p. 107-110.
[169] SCOROBETE, AUREL, Gramatica în manualele şcolare. Cîteva observaţii
asupra morfologiei, LL, Bucureşti, vol. 3, 1980, p. 478-483.
[170] ŞERBAN, VASILE, Subiect şi obiect în gramatică, LL, Bucureşti, 1980, p. 4-5.
[171] ŞERBAN, VASILE; ARDELEAN, LILIANA, Metodica predării limbii române.
Curs intensiv pentru studenţii străini, Bucureşti, EDP, 1980, 144 p.
[172] ŞERDEAN, ION, Metodica predării limbii române la clasele I-IV. Manual pentru
liceele pedagogice, clasa a XI-a şi a XII-a – specializarea învăţători, Bucureşti,
EDP, 1980, 180 p.
[173] ŞERDEAN, ION, Orientări metodice în analiza textelor de citire la ciclul primar,
ÎndrMet, 184-204.
[174] ŞERDEAN, ION; DIŢULEASA, FLORIAN; PAVELIU, ELIZA, Gramatică şi
compunere. Manual pentru clasa a III-a. Bucureşti, EDP, 1980, 112 p.

189
[175] SIMA, VICTORIA, Preocupări metodico-didactice, Slobozia – 1980, ŞM, 8-9,
168-169.
[176] SORESCU, SOFIA; MARINESCU, ELENA, Educarea şi stimularea gândirii crea-
toare a elevilor din clasele I-IV [English abstract], BulŞt Piteşti, 1980, 97-101.
[177] ŞOŞA, E.; CHELARU-IONIŢĂ, OANA; CHELARU, GEORGE, Cîmpul lexical
„iarnă” în română, franceză şi engleză (analiză contrastivă), BulŞt Piteşti, 1980,
p. 113-116.
[178] STANCIU, ALINA, Câteva aspecte metodice ale predării negaţiei la studenţii
străini [English abstract], StUBB,25, nr. 1, 1980, 60-66.
[179] STĂNICĂ, ILIE, Elemente ale metodicii predării citit-scrisului la surdo-muţi,
PedSpec, 13, nr. 4, 1971, 36-61.
[180] ŞTEFAN, GEORGETA, Posibilităţi şi modalităţi de optimizare a metodelor de
învăţământ folosite în predarea gramaticii [cu 2 tab.], ŞA, 1980, 17-28.
[181] ŞTEFĂNESCU-PRODANOVICI, S., [Sub titlul comun: Bibliografie. Metodica
predării diferitelor discipline la clasele I-IV] Limba română. Citit-scris, PredC
I-IV, 2, 1980, p. 79-80.
[182] SZAPPONYOS, ELENA, Activitatea independentă a elevului în cadrul lecţiilor
de literatură în liceu, Rev. Ped., Bucureşti, an 29, nr. 5, mai 1980, p. 44-49.
[183] TABARCEA, CEZAR, Necesităţi actuale şi perspective în predarea limbii
române în învăţământul superior, în „Forum”, 22, nr. 6, 1980, 47-49.
[184] TABARCEA, CEZAR, Româna pentru dumneavoastră – Romanian for You.
Anul al II-lea. Lecţia a XV-a, TribRom, 9, nr. 183, 1980, p. 11; Lecţia a XVI-a,
nr. 184, 1980, p. 11; Seria a II-a, Anul II, Lectia I, nr. 191, p. 11; Lecţia a II-a,
nr. 192, p. 11.
[185] TOMA, ELENA, Colocviul româno-german pentru studierea lexicului social-
politic românesc (Sec XVIII-XIX), Leipzig (R.D.G.), 12-13 februarie 1980. În:
AUBLLR, 29, 1980, p. 159-160.
[186] TRANDAFIR, GH.D., Cu privire la statutul propoziţiei subordonate în limba
română, LR, Bucureşti, an. 24, nr. 2, martie-aprilie, 1980, p. 153-157.
[187] TUCICOV-BOGDAN, ANA, Lectura precoce a elevilor, în Modernizarea
învăţămîntului primar, Ed. RP, Bucureşti, 1980.
[188] TUDOSE, PETRE, Limba noastră-i o comoară (Pledoarie pentru cercetarea gra-
iului local), SA, 1980, p. 28-34.
[189] ŢURNĂ, CONSTANTIN, Relaţia lexic-sistem gramatical la seminariile de limba
română, CPLS, 118-122.
[190] VARZARI, ELENA; TAIBAN, MARIA, Metodica dezvoltării şi corectării
vorbirii, EDP, Bucureşti, 1980.
[191] VÂRLAN, TATIANA, Compendiu de gramatică română pentru studenţii străini.
Bucureşti, [AMIAB], 1980, 98 p. multigr. Institutul agronomic „N. Bălcescu”
Bucureşti. Catedra de limbi străine.
[192] VÂRLAN, VALENTIN, Sugestii de folosire a lecturii ziarului în învăţarea linbii
române de către studenţii străini, CPLS, 114-117.

190
[193] VLĂDUŢIU, ION, Despre teste şi testări cu referire specială la predarea limbii
române cu limbă străină, BulŞT Piteşti, 1980, 81-85 [Engl. Ab.].
[194] VLĂDUŢU, ION, Limba română. Mecanică. Electricitate. Pentru studenţii
străini. For Foreign Students. Pour étudiants étrangers. Bucureşti, [TUB], 1980,
147 [-148] p. multigr. (Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. Institutul de învă-
ţămînt superior Piteşti. Catedra de limba română pentru studenţii străini).
[195] VOICU, MARILENA, Model pentru lecţii de fonetică la studenţii străini, BulŞT
Piteşti, 1980, 109-112 [res. fr.].
[196] WOJCICKI, M.J.; RĂDULESCU, EL., Limba română. Culegere de texte tehnice.
Utilaj petrolier. Ploieşti, [f.e.], 1980, 106 p. (Institutul de petrol şi gaze).
[197] ZEMĂNEANU, NINA; LĂZĂRESCU, GH., Strategii de învăţare a limbii româ-
ne în şcolile cu predare ale naţionalităţilor conlocuitoare, Rev. Ped., Bucureşti,
an 29, nr. 11, noiembrie, 1980, p. 45-48.

1981
[1] * * * Limba română. (Curs practic). Pentru anul pregătitor. Pentru uzul studen-
ţilor. Partea I. Lecţia 1-18. Fascicula 2. Lecţia 19-36. Autori: C. Căpăţînă, M. Man-
gra, C. Văcaru, M. Velican. Coordonator. C.Căpăţînă. Fascicula 3. Lecţia 37-54.
Autori: Petre Avram, Doina Braeşter, Toma Grigorie, Adrian Mateescu, Maria
Mihăilă. Coordonator: Toma Grigorie. Fascicula 4. Lecţia 55-71. Autori: Mihaela
Albu, Ada Iliescu, Paul Niţoiu, Doina Ungureanu. Coordonator: Flora Şuteu.
Craiova, RUC, I: 1980, VI+625 p. multigr.; 2: 1981 (apărut în 1981), 243 p.
multigr.; 3: 1981, 209 p. multigr.; 4: 1981, 240 p. multigr. (Universitatea din
Craiova. Facultatea de filologie. Colectivul pentru şcolarizarea studenţilor străini.
Cercetări aplicative de limba română. II. Coordonator: Flora Şuteu).
[2] * * * Limba română. Culegere de texte tehnice. Pentru studenţii străini din anul I.
Bucureşti, [AMIPB], 1981, 155 p. multigr. (IPB. Catedra de pedagogie şi limbi
străine. Limba română pentru studenţi străini).
[3] * * * Modalităţi de interpretare a textului literar. Sighişoara, 1979. Redactor
responsabil: B. Cazacu, Bucureşti, [f.e.], 1981, 272 p.
[4] * * * Manual de limba română. Pentru uzul studenţilor străini. Volumul 2. Uz
intern. Autori: Dimitrie Aioanei, Eugen Blănaru, Vasile Dico, Antoaneta Gheor-
ghevici, Veronica Iliescu. Bucureşti, [TIMFB], 1981, 164 p. multigr. (IMFB.
Disciplina limbi moderne).
[5] * * * Însemnări didactice. Probleme metodico-ştiinţifice ale predării limbii şi
literaturii române, Constanţa, 1981 (Inspectoratul şc. Judeţean Constanţa. Casa
Corpului didactic).{f.ed.]
[6] * * * Consfătuire de lucru. Limba şi literatura română în şcoală [Buc., 22 nov.
1981], RLit, 14, nr. 48, 1981, p. 5.
[7] * * * Limba şi literatura română în ciclul primar (Contribuţii metodice). Coordo-
nator ştiinţific: Elena Mateescu. Colegiul de redacţie: Radu Virgil, Peti Anghel,
Marin Rădulescu. Redactor responsabil: Vasilica Oanţă (Piteşti 1981, 200 p.) IŞJ
Argeş CPD. Şcoala Argeşului.

191
[8] * * * Predarea limbii şi literaturii române. Vol. 6, Bucureşti, 1981-l79 [-180] p.
(BCP Colecţia, Modernizarea învăţământului, 31).
[9] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de fonetică şi vocabular.
Manual pentru clasa a VIII-a, Bucureşti, EDP,1981, 168 p.
[10] ALBAI, DOMNICA, [La rubrica: Cultivarea limbii naţionale] Cîteva modalităţi
de cultivare a limbii specifice gimnaziului, ŞM, 6-7, 1981, p. 159-163.
[11] ALBU, MIHAELA, Culegere de exreciţii gramaticale pentru studenţii străini,
Craiova, RUC, 1981, 103 p. multigr. (UC. FF. Catedra de limba română pentru
studenţii străini).
[12] ALECU, VIOREL; LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Limba şi literatura română
(clasa a X-a), Rev. Ped., 30, nr.11, 1981, 61-62.
[13] ALEXANDRESCU, ECATERINA, Locul sintaxei într-un curs intensiv de limba
română. Probleme practice ale predării, LMO, 23-28.
[14] ALEXANDRU, DOMNIŢA; BOCA BORDEI, RAMONA, ILEANA COSTE,
FLORENTINA FRĂŢILĂ, ION VLĂDUŢU, VIOREL BOLDUREANU, HO-
RIA AVRĂMUŢ, Coordonator: dr. Emil Ghiţulescu, Limba română. Manual
pentru studenţii străini. Profil tehnic, Bucureşti, 1981. M.E.Î, LM, p. 277-278.
[15] ALEXANDRU, JULIETA; ANDREESCU, FLORICA, Dezvoltarea vorbirii,
pregătirea pentru scris, activităţi matematice şi conoştinţe despre natură şi om,
Rev. Ped., 30, nr. 11, 1981, 18-25.
[16] ANDREI, NICOLAE; PÎRNUŢĂ, GH., Istoria învăţământului din Oltenia – Vol.
II, Craiova; ESR, 1981, 602 p.
[17] ANDRONACHE, NICOLAE, Cabinet sau laborator de limba şi literatura ro-
mână?, LL, 1, 1981, 116-117.
[18] ANGELESCU, SABINA, O problemă de educaţie şi de conştiinţă (I-III), în „Ro-
mânia liberă”, Bucureşti, nr. 39, nr. 11508, 29 oct., 1981, p. 2, nr. 11527, 20 n.
1981, p. 2 (Studiul sistematic şi organizat al limbii şi literaturii române în şcoli –
baza solidă a culturii).
[19] ANGELESCU, GABRIEL, A.E. Baconski: „Patima primăverii”, LL, 7, nr. 1,
1981, p. 27-28.
[20] ANGELESCU, GABRIEL, C. Hogaş: „Singur”, LL, 7, nr. 3, 1981, p. 22-23.
[21] ANGHEL, PETRE D., Preliminarii la programa de limba română pentru stu-
denţii străini, în „Forum”, 23, nr. 9, 1981, 34-37.
[22] ANGHEL, PETRE D., Preocuparea universitarilor timişoreni pentru perfecţio-
narea predării limbii române ca limbă ţintă, în „Forum”, 23, nr. 3, 1981, 85-87.
[23] ANGHEL, STELA, Unele aspecte ale metodologiei predării sintaxei propoziţiei
în lumina lingvisticii actuale, PredLR, 6, 20-22.
[24] ANOCA, DRAGOMIR, Predarea limbii române la ciclul primar al şcolilor cu
limba de predare a naţionalităţilor conlocuitoare, Rev. Ped., 30, nr. 8, 1981, 41-43.
[25] ANTONOVICI, CLEMENT, George Bacovia: „Nervi de primăvară” – Analiză
literară totală din perspectiva structuralistă, CRMŞ, p. 136-145.
[26] APOSTOL, JULIETA; BĂLOIU; ELENA; BOBIRCĂ, VIORICA; JIVĂNES-
CU, VASILICA; ŞANDRU, PETRU, Manual de limba română pentru studenţi

192
 străini economişti, Coordonator: Viorica Bobircă, Bucureşti, [APASE], 1981,
346 p. (ASE, Catedra de limbi străine).
[27] ARMAŞU, MARGARETA, Autocorectarea lucrărilor de control – mijloc de
perfecţionare a calităţii învăţării la literatura română, Rev. Ped., an 34, nr. 12,
dec. 1981, p. 37-39 (învăţ. liceal).
[28] ARMĂŞESCU, ROZA, Accentuarea caracterului aplicativ al predării limbii ro-
mâne, în „Tribuna şcolii”, an 32, nr. 132, 10 oct. 1981, p. 5.
[29] AVĂDANEI, CONSTANŢA, BOTIŞ, LIDIA, Testarea însuşirii vocabularului –
probleme şi alternative, CPLM, 2, 252-255.
[30] AVĂDANEI, CONSTANŢA, BOTIŞ, LIDIA, Unele aspecte privind predarea
vocabularului de specialitate studenţilor străini din învăţănântul nefilologic,
CPLM, 2, 248-251.
[31] BACIU, VASILE, – Investigarea – didactică şi receptarea estetică în liceu, a
operei lui Ion Creangă „Amintiri din copilărie”, PMŞ, 1981, 99-113.
[32] BALEA, ADRIAN; BUTUMAN, MONICA; PERA, MARIANA; SIDA, ILEA-
NA; VLAD, ŞERBAN, Texte pentru studiul limbii române în anul pregătitor.
Profil tehnic. Pentru uzul studiul studenţilor. Timişoara, TUT, [Ediţia a I-a],
1978, 135 p. multigr. Ediţia a II-a, 1981, 135 p. + Anexă de 35 p. multigr. (UT.
Colectivul de şcolarizare a studenţilor străini).
[33] BALEA, ADRIAN; COSTE, ILEANA; FRĂŢILĂ, FLORENTINA, GERDA-
NOVICI, ANA, Exerciţii morfo-sintactice de limba română pentru cei ce învaţă
limba română ca limbă străină. Ediţia a II-a. Pentru uzul studenţilor. Timişoara,
TUT, 1981, VI+223 p. multigr. (UT. Colectivul de şcolarizare a studenţilor
străini).
[34] BALEA, ADRIANA, COSTE, ILEANA, FRĂŢILĂ; FLORENTINA, Sintagma
nominală cu funcţie specială în discursul tehnico-ştiinţific [Engl. Ab.], BulŞt
Piteşti, 1981.
[35] BALLA, SÁRA, [La rubrica: A román nyelv tanítása] Nyelvtani ismeretek gya-
korlása, játékos gyarkorlatok, TU, 25, nr. 10, 1981, 2.
[36] BALLA, SÁRA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa a
III-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare, Voca-
bular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1981, 236 p.
[37] BALLA, SÁRA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa a
III-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-german. Bucureşti, EDP, 1981, 256 p.
[38] BANCU, DOINA, [La rubrica: A román nyelv tanítása] Tankönyvhasználat az
irodalomtanításban, TU, 25, nr. 3, 1981, 2.
[39] BANTO, MAGDALENA; POGÎNCEANU, ALEXANDRA, Conclusions de la
recherche concernant l elaboralion des Baremes potir la composition dans le
cycle primaire [pycc- pe3.; EngLAb.], Rev. Ped., 1981, 193-199.
[40] BANTÓ, MAGDALENA; TUNIŞANU, ELIZA; POGÂNCEANU, ALEXAN-
DRA, Limba română (clasa a IV-a), Rev. Ped., 30, nr.11, 1981, 26-33.

193
[41] BĂDILIŢĂ, LAURA, Soluţie didactică pentru comentariul literar al piesei „Şta-
feta nevăzută” de Paul Everac, CMRŞ, 146-150.
[42] BĂNCILĂ, MARIA, Exerciţii de cultivare a limbii române în liceu, Înv. lic.
tehn., 29, nr. 7, 1981, 24-26.
[43] BĂRBOI, CONSTANŢA, Unele probleme în legătură cu studiul limbii şi litera-
turii române în liceu, Înv. lic. tehn., 29, nr. 9, 1981, 3-4.
[44] BECHERESCU, LETIŢIA, Despre rolul comentariului gramatical, CPLM, 2,
214-218.
[45] BEJAN, D.; LASCU, GHEORGHE; STANCIU, ALINA, LAZĂR, TEREZA;
URICARIU, LUCIA, Coordonator: dr. EMIL GHIŢULESCU, Limba română.
Manual pentru studenţii străini. Profil economic. M.E.Î., Bucureşti, 1981, LM,
p. 279-281.
[46] BELDESCU, G., Gramatica şi didactica, MSŞFLA 3, 1981, 127-1.33.
[47] BELDESCU, G., [Sub titlul comun: Teorie şi practică în studiul limbii şi litera-
turii române – simpozion, Constanţa – Tulcea, 16-19 apr. 1981], în „Tomis”, 16,
nr. 2, 1981, p. 13.
[48] BELDESCU, G., Compunerile şcolare nepoetice, TLSC, 88-105.
[49] BENEA, VERONICA; MIHUŢ, SILVIA, Modalităţi de exprimare în scris a unui
conţinut tehnico-ştiinţific (exersate la seminariile de limba română şi franceză),
CPLM, 2, 376-380.
[50] BERCA, DOINA, Cercul, mijloc de activizare a vocabularului elevilor, LL, an 7,
nr. 2, apr-iunie, 1981, p. 49.
[51] BERCA, OLIMPIA, Tudor Arghezi: „Belşug”, LL, nr. 2, 1981, p. 268-273.
[52] BERCEA, LIVIUS PETRU, Probleme de cultivare a limbii în manualele de
gramatică pentru gimnaziu. Vocabularul, AnEAIL, 1, 1981, p. 174-180.
[53] BERCEA, MARIA, Câteva compuneri cvasilibere şi metodologia lor, BFV, l,
nr. l, 1981. 108-111.
[54] BERLESCU, ECATERINA, Activitatea diferenţială la orele de limba şi literatu-
ra română [cu bibliografie], PredLRŞ, 77-80.
[55] BILDEANU, EUGEN; ŞERDEAN, ION, Orientări noi în metodologia studierii
limbii române la ciclul primar, Bucureşti, EDP, 1981.
[56] BLĂNARU, CONSTANTIN, Comentarii literare şi gramatical-stilistice [Emil
Gârleanu, Sărăcuţul, Eugen Barbu, Soarta unui om], CMRŞ, 121-130.
[57] BLIDEANU, EUGEN; ŞERDEAN ION, Orientări noi în metodologia studierii
limbii române la ciclul primar, EDP, Bucureşti, 1981, 239[-240] p.
[58] BOBEICĂ, CORNELIA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Probleme ale dezvoltării
vorbirii în clasele I-IV, RPed, 30, nr. 9, 1981, 45-48.
[59] BOBIRCĂ, VIORICA; BĂLOIU, ELENA, Câteva observaţii privind predarea
limbii române studenţilor străini, PMP, 93-99.
[60] BOBIRCĂ, VIORICA, Specificul predării limbii române în învăţământul supe-
rior economic, CereLLS, 3, 1981, 12-17.

194
[61] BOGDAN, REGINA, Cîteva probleme ale predării limbii şi literaturii române în
liceu, la şcolile cu limba de predare maghiara, în Buletin de informare şi docu-
mentare a cadrelor didactice, Sfîntu Gheorghe, nr. 35, 1981, p. 37-40.
[62] BOIŞ, M., Jocul didactic – mijloc de însuşire a structurilor gramaticale. Cule-
gere metodică, EDP, Bucureşti, 1981.
[63] BORDEIANU, MIHAI, Noţiuni de versificaţie în manualele de literatură, în
„Cronica”, 16, nr. 39, 1981, p. 5.
[64] BORDOS, ELISABETA, Interferenţă şi transfer în însuşirea limbii române
de către elevii din secţiile cu limba de predare a naţionalităţilor conlocuitoare,
în Buletin de informare a cadrelor didactice, Sfîntu Gheorghe, nr. 35, 1981,
p. 25-30.
[65] BORDOS, ERZSÉBET, [La rubrica: A román nyelv tanítása] A helyes nyel-
vhaszirálotfoirasa, TỨ, 24, nr. 11, 1980, 2; A hangtani ismeretek jelentősége, 25,
nr. 11, 1981, 2.
[66] BOROŞ, LUCIA, Analiza stilistică a poeziei „Comunistului” de Nicolae Labiş,
CRMŞ, p. 131-135.
[67] BORZ, ELISABETA, [Sub titlul comun: Predarea limbii române]. Jocuri didacti-
ce [morfologice şi sintactice], în „Tribuna şcolii”, an 32, nr. 226, 18 apr. 1981,
p. 4.
[68] BOŞCAIU, EMILIA; BOCECIU, ION; POP, NICOLAE, Însuşirea citirii expre-
sive în şcolile ajutătoare, Rev. Ped., 30, nr. 5, 1981, 28-29.
[69] BOŞCAIU, EMILIA; DRĂGĂNESCU, C-TIN, Dezvoltarea laturii fonetice a
limbajului la vârsta preşcolară, ŞS, 1980, 61-69.
[70] BOT, LIVIA, Les noms propres en tant que „formes disponibles” dans l’en-
seignement du roumain langue étrangère, SémRoum, 37-48.
[71] BOTIŞ, LIDIA; AVĂDANEI, CONSTANŢA, Textul tehnic – instrument de bază
în predarea limbii române studenţilor străini, CPLM, 2, 294-298.
[72] BRÂNCUŞ, GRIGORE; IONESCU, ADRIANA; SARAMANDU, MANUELA,
Limba română. Manual pentru studenţii străini. Anul pregătitor – semestrul I.
Coordonator: Grigore Brâncuş. Bucureşti, [TUB], 1981, 279 [-280] p. (Ministerul
Educaţiei şi Învăţămîntului).
[73] BRÂNCUŞ, GRIGORE; IONESCU, ADRIANA; SARAMANDU, MANUELA,
Limba română contemporană. Manual pentru studenţii străini. [Vol.] II-III.
Coordonator: Grigore Brâncuş. Bucureşti, [TUB], 1981, II: 257 [-258] p. multigr.;
III: 269 p. multigr. (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de LL română.
Catedra de limba română contemporană).
[74] BREZEANU MARINELA, SZAKACS GABRIELA, Aspecte ale îmbogăţirii vo-
cabularului activ al elevilor şi dezvoltarea exprimării în limba română, în
Buletin de informare a cadrelor didactice, Sfîntu Gheorghe, nr. 35, 1981, p. 8-15.
[75] BUCŞA, ION, Vlaicu-Vodă de Al. Davilla, ProDid, [1], 1980-1981, p. 75-76.
[76] BUZOIANU, G., IANCU COLEAŞĂ, Probleme de gramatică română. Întrebări
şi răspunsuri. Bucureşti, EDP, 1981, Înv. lic. tehn., 29, nr. 8, 1981.

195
[77] CALAVRIAS, ANA, Un singur manual de limba şi literatura română pentru
clasele gimnaziale. O părere privind realizarea unui astfel de manual, BFV, 1,
nr. 1, 1981, p. 51-53.
[78] CAPSA, MARINELA, Optimizarea evaluării cunoştinţelor gramaticale prin tes-
tare, BFV, l, nr. l, 1981, 54-50.
[79] CÂRJAN, ELENA, Îmbogăţirea vocabularului elevilor prin lecţiile de limba şi
literatura română [cu bibliografie], PredLRŞ, 5-8.
[80] CÂRSTESCU, PĂTRU, Prevenirea şi combaterea greşelilor în exprimarea orală
şi scrisă a elevilor din clasa I, ŞM, 6-7, 1981, 15-18.
[81] CARSTOIU, ANNE-MARIE; VLĂDUŢU, ION, Pentru conştientizarea efortului
de învăţare (L.R. 2) [Engl. Ab.], BulŞt Piteşti, 1981, 77-80.
[82] CATRINA, ANIŞOARA, Elemente metodologice noi în învăţarea citit-scrisului,
ŞA, 1981, 11-18
[83] CAZACU, B., Tudor Arghezi: „Creion”, MITL, p. 187-189.
[84] CAZACU, BORIS, Rolul textului literar în procesul de predare şi însuşire a lim-
bii române [convorbire consemnată de Lizica Mihuţ], FR, 38, nr. 10879, 21 mai
1981, 2.
[85] CAZACU, BORIS. [Sub titlul comun: Teorie şi practică în studiul limbii şi litera-
turii române – simpozion, Constanţa – Tulcea, 16-19 apr. 1981], în „Tomis”, 16,
nr. 2, 1981, p. 13.
[86] CAZACU, BORIS; CARAGIU-MARIOŢEANU, MATILDA; CHIOSA, CLA-
RA GEORGETA, GUŢU-ROMALO, VALERIA; BERCESCU, SORINA. Cours
de langue roumaine. Introduction à l’étude du roumain (À l’usage des étudiants
étrangers). IV édition, Bucureşti, EDP, 1981, 637 [-638] p. (MEI).
[87] CĂLĂRAŞU, CRISTINA, Exerciţii pentru deprinderea utilizării corecte a tim-
purilor trecutului, LL, 4, 1981, 619-621.
[88] CĂLĂRAŞU, CRISTINA, CVASNÎI, MARIA, Teorie şi practică în studiul lim-
bii şi literaturii române. Sesiune-dezbatere. Constanţa – Tulcea, 16-19 aprilie
1981, AUBLLR, 30, 1981, p. 163-167.
[89] CĂLINESCU, GH.; CĂLINESCU, ALEXANDRINA; BORTES, IOAN; BEJAT,
DUMITRU, Citirea cursivă şi scrierea corectă, în „Tribuna şcolii”, an 32,
nr. 227, 16b mai, 1981, p. 4.
[90] CĂŢOI, GHEORGHE, Însuşirea vocabularului tehnic de către elevi – preocu-
pare a tuturor cadrelor didactice, Înv. lic. tehn., 29, nr. 2, 1981, 39-41.
[91] CHELARU, COSTACHI, Elemente de analiză stilistică în ciclul gimnazial,
PredLRŞ, 35-40.
[92] CHICA, ELENA Compunerile şcolare modalitate de îmbogăţire a vocabularului
elevilor, BFV, l, nr. l, 1981, 41-43.
[93] CHIOARU, DUMITRU, M. Eminescu: „Odă (în metru antic)”, MITL, p. 148-150.
[94] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Exprimarea elevilor din gimnaziu, TLSC, 106-
122.

196
[95] CHIRIAC, ADRIAN, Modalităţi de valorificare a semestrului I în studiul disci-
plinelor de specialitate din anul pregătitor [Engl.Ab.], BulŞt Piteşti, 1981, 59-62.
[96] CHIRIAC, ADRIAN; VLAD, FELICIA, Culegere de texte de orientare generală
tehnico-ştiinţifică. Curs practic intensiv de limba română. Nivelul III. Pentru uzul
studenţilor. Timişoara, TUT, 1981, 159 p. multigr. (UT. FF. Colectivul de şcola-
rizare, anul pregătitor, studenţi străini).
[97] CILEAGA, ILIE, Metodologia comentariului stilistic al textului literar, PMŞ,
1981, 72-83.
[98] CINCHI, GEORGETA; STOLERIU, EUGENIA; GAVRILESCU, RODICA,
Literatura română contemporană în manualele şcolare, în „Cronica”, an 16,
nr. 24, 12 iunie, 1981, p. 10. (V-VIII).
[99] CIOCULESCU, ŞERBAN, I.L. Caragiale: „Ultima emisiune”, MITL, p. 45-52.
[100] CIUCĂ, MIHAI, Educaţia elevilor la orele de limba şi literatura română în spi-
ritul dragostei de pace şi de dreptate, BFV, l, nr. l, 1981, 7- 9.
[101] CIUMĂGEANU, DUMITRU; BĂLAN, GENŢIANA; NEGRUŢ, PETRU, Lim-
ba română. Manual pentru clasa a II-a a şcolilor de surzi. Bucureşti, EDP, 191 p.
[102] CÎRCIUMARU, MARINELA, Exprimarea corectă a elevilor din gimnaziu,
BFV, 1, nr. 1, 1981, p. 60-63.
[103] COLEAŞĂ, IANCU, Probleme de gramatică română. Întrebări şi răspunsuri,
Bucureşti, EDP, 1981, 196 p.
[104] CONSTANT1NESCU, SILVIU, Sinonimie şi antonimie paronimică, ŞA, 1981,
114-124.
[105] CONSTANTINESCU, PUICA, Probleme de ortografie la clasele V-VIII [cu bi-
bliografie], PredLRŞ, 9-13.
[106] COSTAN, AURICA; NIMIGEANU, MARIA, Fondul de problematizare aplicat
în predarea limbii şi literaturii române, BFV, l, nr. 1, 1981, 119-122.
[107] COSTE, ILEANA; FRĂŢILĂ, FLORENTINA; VLĂDUŢU, ION; BOLDUREA-
NU, VIOREL; AVRĂMUŢ, HORIA, Limba română. Manual pentru studenţii
străini. Anul pregătitor. Semestrul al II-lea. Profil tehnic. Coordonator: Emil Ghi-
ţulescu. Bucureşti, [f.e.], 1981, 343 p. multigr. (Ministerul Educaţiei şi Învăţămîn-
tului).
[108] COSTESCU, MARIA, Lecţia de dezvoltare a vorbirii – contribuţii metodice, ŞA,
1981, 84-86.
[109] COTEANU, ION. [Sub titlul comun: Teorie şi practică în studiul limbii şi litera-
turii române – simpozion, Constanţa – Tulcea, 16-19 apr. 1981], în „Tomis”, 16,
nr. 2, 1981, p. 13.
[110] COZMESCU, MARIA, Probleme privind lecţia de limba şi literatură. Consulta-
ţii metodice. Culegere de studii şi articole de Maria Cozmescu. În colaborarea cu
Stela Constandache, Stan Ghena, Liviu Chiscop, Bacău, 1981.
[111] CRĂCIUN, VIORICA; CUCEU, MARIA; NICIU, MONICA; ZDRENGHEA,
STELA, Texte şi exerciţii pentru disciplinele de ştiinţe sociale (Anul pregătitor –
semestrul al II-lea), Cluj-Napoca, Facultatea de filologie. Colectivul de limba ro-
mâna pentru studenţii străini).

197
[112] CRISTUREAN, ANA; BENEA, VERONICA, Limba română. Curs practic pen-
tru studenţii străini. Cluj-Napoca, [AMIPCN], 1981, 256 p. multigr. (IPCN).
[113] CRISTUREANU, ANA, MERCEA, IOANA, CRISTUREANU, AL., Greşeli ti-
pice ale studenţilor străini în domeniul ortografiei şi ortoepiei româneşti, CPLM,
2, 243-247.
[114] CRIŞAN, ALEXANDRU, I.L. Caragiale: „Căldură mare”, MITL, p. 53-67.
[115] CRUCERU, C., Marin Preda: „Moromeţii”, MITL, p. 97-101.
[116] CUŢULAB, RAISA, Unele aspecte ale predării noţiunii de poem în gimnaziu, în
„Tribuna şcolii”, an 32, nr. 228, 13 iunie 1981, p.4.
[117] CVASNÎI, MARIA, I.L. Caragiale: „O noapte furtunoasă”. Actul I, Scena VII
(fragment), MITL, p. 238-244.
[118] DANCIU, ALEXANDRA: Grigore Brâncuş, Adriana Ionescu, Manuela Sara-
mandu, Limba română. Manual pentru studenţi străini. Bucureşti, 1981, LM,
p. 269-270.
[119] DASCĂLU, CRIŞU, Aspecte ale poeziei lui Nichita Stănescu, LL, nr. 2, 1981,
p. 257-259.
[120] DIACONESCU, LIZICA, Aspecte ale predării derivării cuvintelor cu unele pre-
fixe şi sufixe [res.fr.], BulŞt Piteşti, 1981, 67-70.
[121] DIMA, PETRACHE, [La rubrica: Ancheta ;,Revistei noastre. Sub titlul comun:
Locul limbii şi literaturii române în şcoală (I); anchetă organizată împreuna cu
elevii], RN, 10, nr. 79-80-81, 1981, 1320.
[122] DINU-MĂRUŞTERU, FELICIA, Exprimarea orală spre o evaluare structural-
dinamică, Rped, 30, nr. 6, 1981, 36-40.
[123] DOBRE, NICOLAE, Tehnica folosirii dicţionarelor explicative în vederea îmbo-
găţirii vocabularului elevilor, PredLRŞ, 28-34.
[124] DOBRIŢOIU, ELENA ELISABETA, Observaţii asupra folosirii structurilor no-
minale din textul tehnic în predarea limbii române studenţilor străini, CercLLS,
3, 1981, 29-34.
[125] DOCA, GHEORGHE, Analyse psycholinguistique des erreurs faites lors de
l’apprentissage d’une langue étrangère. Applications au domaine franco-rou-
main, Bucureşti-Paris, EARSR-C.I.R.C.A. Université de la Sorbonne nouvelle.
Publications de la Sorbonne, 1981, 250 p.
[126] DOCA, GHEORGHE, Asocierea verbală în învăţarea limbii române ca limbă
străină. Implicaţii teoretice şi aplicative, AUBLLR, 30, 1981, 121-127.
[127] DOCA, GHEORGHE, Dictarea în procesul predării limbii române ca limbă
străină. Implicaţii teoretice şi practice, MSŞFLA, 3, 1981, 25-29.
[128] DOCA, GHEORGHE, Observaţii privind rolul strategiilor de învăţare în elabo-
rarea procedeelor de predare a limbii române ca limbă străină, LR, 30, nr. 6,
1981, 627-633.
[129] DOCA, GHEORGHE, Exerciţii de limba română pentru anul pregătitor. Forme-
le cazuale ale substantivului. Bucureşti, [TUB], 1981, 140 p. multigr. (UB.
FLLR. IL).

198
[130] DODOIU, ELENA, Predarea noţiunilor de teoria literaturii în şcoala generală,
PredLRŞ, 53-57.
[131] DOMINTE, CONSTANTIN, Sinteze de limba română [ediţia a doua, Bucureşti,
1981], Rev. Ped., 30, nr. 12, 1981, p. 57-57.
[132] DRAGOTĂ, LIA; TOMA, MARIA, Nichita Stănescu: „Patria”, LL, 7, nr. 1,
1981, p. 22-24.
[133] DRĂGOI CĂLIN, Optimizarea procesului instructiv-educativ în casele de copii,
Bucureşti, EDP, 1981.
[134] DRĂGOI, TEODOR; DRĂGOI, VALERIA: Abecedarul actual şi componentele
lui intructiv-educative, Rev. Ped., 30, nr. 5, 1981, p. 56-57.
[135] DRĂGOTOIU, I. (coord.), Compunerea şcolară – studii metodologice, multigra-
fiat, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1981. (Facultatea de istorie-filo-
zofie, Catedra de pedagogie-psihologie-metodică).
[136] DUDĂŞ ION, Îmbogăţirea vocabularului elevilor din gimnaziu şi liceu, în Bule-
tin de informare a cadrelor didactice, Sfîntu Gheorghe, nr. 35, 1981, p. 1-8.
[137] DUMITRESCU, ANA, Metodologia structurilor narative, EDP, Bucureşti, 1981.
[138] DUMITRU, GHERGHINA, Iancu Coleaşă, Probleme de gramatică română. În-
trebări şi răspunsuri. Bucureşti, EDP, 1981, 196 p., LL, nr.3, 1981, p. 479-482.
[139] DUMITRU, IOAN, Lecţia de limba română şi valenţele ei în educarea comunistă
a elevilor, Rev. Ped., 30, nr. 5, 1981, 7-10.
[140] DUŢU, LUCIA, Substantivul – unele probleme ale predării lui în şcoala gene-
rală, ÎnsDidConstanţa, PMŞ, 1981, 15-45, [cu bibl. bogată].
[141] DUŢU, Olga, Dezvoltarea comunicării orale la copii, MSŞFLA, 3, 1981, p. 139-
143 [masă rotundă cu tema: Învăţămîntul şi cultivarea vocabularului, Constanţa,
16-17 aprilie 1981].
[142] DUŢU, OLGA, Sesiune dezbatere: „Teorie şi practică în studiul limbii şi literatu-
rii române” (Constanţa – Tulcea, 16-19 aprilie 1981), BulSŞF, 1981, p. 129-132.
[143] DUŢU, OLGA, Teorie şi practică în studiul limbii şi literaturii române, [Con-
stanţa – Tulcea, 16-19 apr. 1981], în „Tomis”, 16, nr. 2, 1981, p. 13.
[144] DUŢU, OLGA, Dialogul în programele şi manualele şcolare, ÎnsDid Constanţa,
1981, 54-63 [cu bibl. bogată].
[145] FILIPESCU, PUIU, [La rubrica: Ancheta Revistei noastre. Sub titlul comun: Lo-
cul limbii şi literaturii române în şcoli (I); anchetă organizată de Ioan Constanti-
nescu şi Petrache Dima], RN, 10, nr. 79-80-81, 1981, 1319-1320.
[146] FLOREA, MELANIA, Observaţii asupra metodologiei predării limbii romîne ca
limbă străină, în „Forum”, 23, nr. 7-8, 1981, 63-65.
[147] FLORESCU, ELENA, Procedee în predarea sintaxei limbii române, BFV, l,
nr. l, 1981, 67-70.
[148] GAFENCU, MIOARA, Formule de politeţe în „Fraţii Jderi” [de Mihail Sado-
veanu], LL, 7, nr. 1, 1981, p. 14-16.
[149] GAŞPAR, MARIN; TÓTHARSÁNYI, ALEXANDRU., Limba română. Clasa a
VIII-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare,
Bucureşti, EDP, 1981, 319 p.

199
[150] GĂMAN, LUCIA C., Învăţarea prin descoperire, BFV, l, nr. 1, 1981, 64-65.
[151] GHECIULESCU, FLORICA, Traian Coşovei:„Pădurea Letea”, LL, 7, nr. 2,
1981, p. 27-28.
[152] GHEORGHIU, VLADIMIR; MANOLESCU, NICOLAE; NICOLAE, NICO-
LAE I.; OTOBÎCU, CONSTANTIN, Limba şi literatura română. Manual pentru
clasa a IX-a. Coordonator: Constantin Odobîcu. Exerciţiile de cultivare a limbii
au fost elaborate de Elena Berea-Găgeanu, Bucureşti, EDP, 1981, 358 [-359] p.
[153] GHERGHINESCU, GHEORGHE, În condiţiile predării simultane, TribŞc, 11,
nr. 223, 1981, 4.
[154] GHINDĂ, CORNELIA, GHINDĂ, GHEORGHE, Când şi cum începe formarea
deprinderii de scriere corectă, Rev. Ped., 30, nr. 12, 1981, 36-37.
[155] GIURCĂ, GH., Cîteva consideraţii privind locul adjectivului în programele şi
manualele pentru cl. V-VIII, CRMŞ, p. 22-27.
[156] GIURCĂ, GH., Aspecte metodice ale predării adjectivului în şcoala generală,
CMRŞ, 28-32.
[157] GIURGEA, MARIA, Comunicare şi codaj în perioada abecedarului, Rev. Ped.,
30, nr. 3, 1981, 59-62.
[158] GIURGIU, EMIL, Marin Preda: „Moromeţii”, MITL, p. 102-112.
[159] GIURGIU, FELICIA, Expresia „runicului” în poezia lui Lucian Blaga, MITL,
p. 12-15.
[160] GÎNGU, ELISABETA, Analiza literară mijloc de receptare şi studiul literaturii
române, BFV, l, nr. l, 1981, 123-127.
[161] GRAUR, AL., [la rubrica: Limba noastră] Sinteze de limba română [ediţia a
doua, Buc., 1981], RLit, 14, nr. 30, 1981, p. 9.
[162] GRAUR, AL., [La rubrica: Limba noastră] Vocabularul minimal [al limbii
române pentru studenţii străini de Maria Iliescu, Valeria Neagu, Carmen
Nedelcu, Gabriela Scurtu, Buc., 1981], RLit, 14, nr. 25, 1981, p. 8.
[163] GRAUR, AL. [Sub titlul comun: Teorie şi practică în studiul limbii şi literaturii
române – simpozion, Constanţa – Tulcea, 16-19 apr. 1981], în „Tomis”, 16,
nr. 2, 1981, p. 13.
[164] GRĂDINARU, ALEXANDRINA, Construcţii legale şi construcţii libere: cine
ştie ce (cine, unde), InsDid Constanţa, PMŞ ,1981, 46-53.
[165] GRĂDINARU, VIORICA, Procedee de operaţionalizare, TribŞc, 11, nr. 223,
1981, 5.
[166] GRĂSOIU; DORINA, Al. Philippide: „Izgonirea lui Prometeu”, LL, 7, nr. 3,
1981, p. 24-27.
[167] GRECU, MARIA I., Dezvoltarea vorbirii – obiective şi metodologie, ŞA, 1981,
81-83.
[168] GRIGORE, LUCREŢIA, Formarea în etape a noţiunilor gramaticale, InsDid
Constanţa, PMŞ, V. 1981, 5-14.
[169] GUIU, M., STERIU, M., O modalitate de predare a structurii verb + comple-
ment direct + complement indirect studenţilor străini [English. Abstract], BulŞt
Piteşti, 1981, 71-76.

200
[170] GUŢU ROMALO, VALERIA, Probleme actuale ale predării limbii române ca
limbă străină, MSŞFLA, 3, 1981, 15-20 .
[171] GUŢU ROMALO, VALERIA, Sistematic şi deviant în predarea limbii române
ca limbă străină, AUBLLR, 30, 1981, 115-120.
[172] HAIDEI, VENERA, Compunerile gramaticale [cu bibliografie], PredLRŞ, 23-27.
[173] HANGIU, I., Schimb de experienţă cu tema: funcţionalitatea cabinetului de
limba şi literatura română, LL, 1, 1981, 112-113.
[174] HOBAN, PETRU, Procedee active în predarea vocabularului, în „Tribuna şco-
lii”, an 31, nr. 223, 17 ian. 1981, p. 5.
[175] ILIESCU, ADRIANA, Al. Macedonski: „Noaptea de mai”, MITL, p. 162-169.
[176] ILIESCU, CONSTANŢA; PETRESCU, VICTORIA; NICHITA, SILVIA; PO-
PESCU, STELA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a IV-a, Bucu-
reşti, EDP, 1981, 88 p.
[177] ILIESCU, MARIA; NEAGU, VALERIA; NEDELCU, CARMEN; SCURTU,
GABRIELA, Vocabularul minimal al limbii române. Cu traducere in limbile en-
gleză, franceză, spaniolă. Pentru studenţii străini, Bucureşti, EDP, 1981, 252 p.
(Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului).
[178] ILUŢIU, VICENŢIU, Nichita Stănescu: „Cîntec”, MITL, p. 224-226.
[179] IONESCU-RUXĂNDOIU, LILIANA, Mihail Sadoveanu: „Neamul Şoimăreşti-
lor”. Capitolul XXXV: „Morţii poruncesc celor vii”, MITL, p. 73-80.
[180] IONESCU, ELENA; TRANDAFIR, CONSTANTINA; ZORILĂ, AMELIA,
Limba română. Manual pentru clasa a II-a a şcolilor de ambliopi. Bucureşti, EDP,
1981, 204 p.
[181] IONESCU, MARIA I, Comentariul de text – modalitatea de bază în studierea li-
teraturii la ciclul gimnazial, BFV, l, nr. l, 1981, 128-131.
[182] IONESCU, VALENTINA, Greşeli tipice de ortografie şi punctuaţie. Preocupări
pentru prevenirea şi înlăturarea lor [cu bibl.], ŞA, 1981, 46- 60.
[183] ISTRATE, GAVRIL, Aspecte lingvistice în poezia lui Radu Stanca, în „Steaua”,
32, nr. 9, 1981, p. 28-29.
[184] ITU, IUSTINA, Funcţia formativă a orelor de literatură, EDP, Bucureşti, 1981.
[185] IVANOVICI, VICTOR, O poetică „materialistă”. Tudor Arghezi în trei analize,
LCTMT, p. 63-70.
[186] IVĂŞCANU, ALEXANDRINA, „Ţara. Poporul” de Al. Vlahuţă, ProDid, [1],
1980-1981, p. 52-54.
[187] JOIULESCU, MARIA, Posibilităţi de introducere a unor forme simple de muncă
independentă la lecţiile de citire la clasa I, ŞA, 1981, 70-78.
[188] KOVÁCS, ELENA; VARNA, CLARA, Greşeli tipice întîlnite în exprimarea
orală şi scrierea în limba română la elevii şcolilor cu predare maghiară, în Bu-
letin de informare şi documentare a CD, Sfîntu Gheorghe, nr. 35, 1981, p. 21-24.
[189] LAZĂR, MARTA, Procedee de semantizare a cuvintelor la clasa a V-a – a VI-a
folosite de elevii de la şcolile cu limbă de predare maghiara, în Buletin de infor-
mare şi documentare a CD, Sfîntu Gheorghe, nr. 35, 1981, p. 31-36.

201
[190] LĂZĂRESCU, GH., Aspecte ale predării-învăţării limbii române în şcolile de
predare maghiară, LL, vol. II,1981, p. 282-287.
[191] LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Funcţii ale comentariului literar în liceu, PMD,
1981, 51-55.
[192] LECA, GHEORGHE I., Unele aspecte cu privire la predarea gramaticii în ciclul
primar, ŞA, 1981, 125-134.
[193] LUCACIU, LIVIU, Jocul-mijloc de conştientizare a normelor ortografice, în
„Tribuna şcolii”, an 32, nr. 227, 16 mai, 1981, p. 4.
[194] MANCAŞ, MIHAELA, Camil Petrescu: „Patul lui Procust. Într-o după-amiază
de august”. Relativitatea perspectivei narative, MITL, p. 86-96.
[195] MARA, ECATERINA, Nicolae Labiş: „Mama”, LL, 7, nr. 2, 1981, p. 26.
[196] MARCEA, POMPILIU, [La rubrica: Ancheta „Revistei noastre”. Sub titlul co-
mun Locul limbii şi literaturii române în şcoli (I); anchetă organizată de Ioan
Constantinescu şi Petrache Dima], RN, 10, nr. 79-80-81, 1981, 1317-1319.
[197] MARCU, FILOFTEIA, Elemente de analiză literară în clasele a III-a şi a IV-a,
ŞA, 1981,225-235.
[198] MARGALINA, VICTOR, Criteriul semantic – criteriu de bază în predarea
locuţiunilor în şcoală, BFV, l, nr. l, 1981, 71-76.
[199] MARIAN, RODICA, Ştefan Aug. Doinaş: „Mistreţul cu colţi de argint”, MITL,
p. 211-219.
[200] MARIN, DINUŢA, Un manual universitar pentru străini [Grigore Brâncuş,
Adriana Ionescu, Manuela Saramandu, Limba română contemporană. Manual
pentru studenţii străini, II, III, Buc., 1981], în „Forum”, 23, nr. 6, 1981, p. 86-88.
[201] MARINESCU, ELENA; SAVU, GINA-MARIA, Jocul didactic – mijloc impor-
tant de activizare şi dezvoltare a personalităţii şcolarilor mici [res.fr.], BulŞt
Piteşti 1981 301-305.
[202] MARINESCU, ILEANA; SIMION, MAGDALENA; PETRE, ELENA; ŞOŞA,
ELISABETA; VASILIU, ADRIANA, Limba română. Curs practic pentru anul
pregătitor. Pentru uzul studenţilor. Fascicula 1. Partea I: Lecţiile 1-9; [Partea a II-a]:
Lecţiile 10-18. Coordonator: Elisabeta Şoşa, Craiova, RUC, 1981, I: p. 1-256; II:
p. 257-625. (Universitatea din Craiova, Facultatea de filologie. Colectivul pentru
şcolarizarea studenţilor străini. Cercetări aplicative asupra limbii române II.
Coordonator: prof. dr.Flora Şuteu).
[203] MATEESCU, ELENA, Limba şi literatura română – disciplină şcolară de bază.
Studiu introductiv, ŞA, 1981, 3-8.
[204] MATEESCU, ELENA, Valenţe logico-formative ale lecţiei de gramatică, ŞA,
1981, 89-95.
[205] MATEI, MARIA, Câteva metode şi procedee în lecţiile de cultivare a limbii ro-
mâne, BFV l, nr. l, 1981, 77-79.
[206] MĂRCULESCU, MARIOARA, Cultivarea independentei şi a creativităţii în
vorbire prin intermediul povestirilor, InsDid-Constanţa, 1981, 43-45.

202
[207] MEDAR IONESCU, Elvira, Probleme de gramatică [română. Întrebări şi răs-
punsuri de Iancu Coleaşă, Buc., 1981], Rev. Ped., 30, nr. 5, 1981, p. 64.
[208] MERTICARU, MIHAI, Exerciţiul lexical-modalitate de bază în însuşirea limbii
române, în „Tribuna şcolii”, an 31, nr. 223, 17 ian. 1981, p. 4.
[209] MESZAROS, MARIA, Conversaţia – mijloc de însuşire corectă a limbii române,
în Buletin de informare şi documentare a CD, Sfîntu Gheorghe, nr. 35, 1981,
p. 41-44.
[210] MIHAI ŞTEFAN, VALERIA, Fănuş Neagu: „Dincolo de nisipuri”, LL, 7, nr. 1,
1981, p. 24-27.
[211] MIHĂILĂ, ECATERINA, Lucian Blaga: „Noapte la mare”. Un exemplu de
omogenizare a textului poetic, MITL, p. 198-203.
[212] MIHĂILESCU, VERONICA, Cum se organizează procesele literare, în Rev.
Ped., Bucureşti, an 30, nr. 2, febr. 1981, p. 40-42.
[213] MITRACHE, DOINA; MITRACHE, GHEORGHE, Motivaţia, factor hotărîtor în
însuşirea conştientă a regulilor şi normelor de ortografie şi de punctuaţie, BFV,
l, nr. l, 1981, 80-84.
[214] MIU, RĂDIŢA, Preexplicarea şi explicarea cuvintelor necunoscute [cu bibl.],
ŞA, 1981, 23-29.
[215] MOARCĂŞ ALEXANDRU, Contribuţia jocului didactic la îmbogăţirea şi fixa-
rea vocabularului, în Buletin de informare şi documentare a CD, Sfîntu Gheor-
ghe, nr. 35, 1981, p. 16-20.
[216] MODOLA-PRUNEA, DOINA; MOLDOVAN, VICTORIA; MUREŞANU,
ILEANA; OŞIANU, PAULA; POP, LIANA, coordonator dr. Emil Ghiţulescu,
Limba română. Manual pentru studenţii străini. Anul pregătitor – Semestrul al II-
lea. Profil agronomic, Bucureşti, 1981, LM, p. 274-276.
[217] MODOLA-PRUNEA, DOINA, Al. Davila: „Vlaicu-Vodă”, Deznodămîntul.
Funcţionare şi valori stilistice, MITL, p. 245-263.
[218] MODORAN, FILOFTEIA, Noi precizări cu privire la manualul de gramatică
pentru clasa a V-a (răspuns la articolul lui Ion Popescu din LR, 29, nr. 6, 1980,
LR, 30, nr. 1, 1981, p. 81-83.
[219] MOGA, ANA MARIA, O oră din august de Marin Preda, ProDid, [1], 1980-
1981, p. 67-72.
[220] MOGA, GHEORGHE, Mihail Sadoveanu: „Hultanul”, LL, 7, nr. 1, 1981,
p. 20-22.
[221] MOIA, RUXANDRA, Modalităţi de evitare a stereotipiei procesului de interpre-
tare a unei opere literare în învăţământul liceal (cu referiri la poezie), PMŞ,
1981, 114-124.
[222] MOLAN, VASILE, Exerciţiul – principala cale de introducere a cunoştinţelor
noi în predarea limbii române în ciclul primar, ŞA, 1981, 95-99.
[223] MOLDOVAN, VICTORIA, Limba română. Exerciţii de fonetică. Pentru uzul
studenţilor, Cluj-Napoca, [TUCN], 1980 (pe copertă: 1981), 71 p. multigr.
(Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Facultatea de filologie. Colectivul
de limba română pentru străini).

203
[224] MOLDOVAN, VICTORIA, Mihail Sadoveanu: „Baltagul”, MITL, p. 81-85.
[225] MOLDOVAN, VICTORIA; MUREŞANU, ILEANA; OŞIANU, PAULA; POP,
LIANA, Limba română. Manual pentru studenţii străini. Anul pregătitor – Se-
mestrul al II-lea. Profil agronomic, Bucureşti, [f.e.], 1981, 315 p. multigr. (Minis-
terul Educaţiei şi Învăţămîntului).
[226] MOLDOVAN, VICTORIA; MUREŞANU, ILEANA; OŞIANU, PAULA; POP,
LIANA, Manualul de limba română – Profil agronomic – pentru studenţii străini
din anul pregătitor, CPLM, 2, p. 224-228.
[227] MORĂRESCU, ELVIRA; MORĂRESCU, SIMION. Limba română. Pentru cla-
sa 1. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Partea
1, Bucureşti, EDP, 1981, 112 p.
[228] MUNTEANU, DAN; MARIA ILIESCU; VALERIA NEAGU; CARMEN NE-
DELCU; GABRIELA SCURTU, Vocabularul minimal al limbii române pentru
studenţii străini, Bucureşti, Editura Didactica şi Pedagogică, 1981, SCL, 32, nr. 5,
1981, p. 547-548.
[229] MUNTEANU, ŞTEFAN, Probleme ale limbii române literare în textul dramatic.
Pentru uzul studenţilor. Timişoara, TUT, 1981, 64 p. multigr. (Universitatea din
Timişoara, Facultatea de filologie).
[230] MUREŞANU, ILEANA; ANA, PETRE, Culegere de texte pentru studenţii străini
(în ajutorul cursului de civilizaţie română) [Cluj-Napoca, 1981], LM, p. 283.
[231] MUREŞANU, ILEANA; ILIESCU, MARIA; NEAGU, VALERIA; NEDELCU,
CARMEN; SCURTU, GABRIELA, Vocabularul minimal al limbii române. Pen-
tru studenţii străini, EDP, Bucureşti, 1981, 252 p., LM, p. 267-268.
[232] MUREŞANU, ION MATEI, Vara de George Coşbuc, ProDid, [1], 1980-1981,
p. 31-32.
[233] MUTHU, MARIA, La Vulturi! de Gala Galaction, ProDid, [1], 1980-1981, p. 58-59.
[234] NECHILCIUC, EUGEN, Jocul didactic-mijloc de consolidare a cunoştinţelor, de
formare a priceperilor şi deprinderilor de exprimare corectă, LL, vol. II, 1981,
p. 448-452.
[235] NICOLAE, LUCIA, Posibilităţi de îmbogăţire a vocabularului, de dezvoltare a
gândirii creatoare a elevilor prin orele de compunere, PMŞ, 1981, InsDidCon-
stanţa, 64 -71.
[236] NICULESCU, BARBU, Latina limbă…, în „Cronica”, 16, nr. 29, 1981, p. 9.
[237] NIŢU, GEORGE, Curs de limba română – pentru studenţii străini din anul pregă-
titor. Învăţămînt tehnic. Semestrul II. [Piteşti], [CMIÎSP], 1981, 107 p. multigr.
(MEI. IÎSP. Catedra de limba română pentru studenţii străini).
[238] OANCEA, ILEANA, Tudor Arghezi: „De-a v-aţi ascuns…”, MITL, p. 190-197.
[239] OLTEANU, GH.A.; PAVNOTESCU, MARIA, Limba şi literatura română. Ma-
nual pentru clasa a XI-a. Capitolul Compunerea şcolară a fost elaborat de Vasile
Teodorescu. Bucureşti, EDP, 1981, 312 p.
[240] OPRIŞA, ANA, Iniţiativă şi creativitate, LL, an 7, nr. 2, aprilie-iunie, 1981,
p. 50.

204
[241] OŞAN; I: Activitatea de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice. Lucrări publica-
te. 1961-1981. Baia Mare, [f.e.], VII+178 p. multigr. (IÎS Baia Mare, Biblioteca)
(cap. despre limba română)
[242] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Un nou manual de limba română pentru
studenţii străini, [Grigore Brâncuş, Adriana Ionescu, Manuela Saramandu, Limba
română contemporană. Manual pentru studenţii străini, II, III, Buc., 1981], În:
AUBLLR, 30, 1981, p. 129-135.
[243] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Puncte de vedere asupra predării sintaxei
limbii române studenţilor străini, HVMSŞFLA, 3, 1981, 21-24.
[244] PÂRVU, IULIU, „Mai am un singur dor” de Mihai Eminescu (comentariu lite-
rar), ProDid, [1], 1980-1981, p. 26-30.
[245] PETICĂ, VALERIA, Evidenţierea valorilor stilistice ale textului [cu bibl.], ŞA,
1981, 207-214.
[246] PETRE, ANA, Culegere de texte pentru studenţii străini (în ajutorul cursului de
civilizaţie românească), Cluj-Napoca, AMD, 1981, 218 p. multigr. (IACN).
[247] PETRE, AURELIA, Forme şi metode folosite în predarea limbii şi literaturii
române în şcoala generală, BFV, l, nr. l, 1981, 136-139.
[248] PETRESCU, IOANA EM., Tehnica citatului în poezia lui Nichita Stănescu,
MITL, p. 25-31.
[249] PETROMAN, PAVEL; DINCA, DORINA, Textul literar – obiect al acţiunii
pedagogice (în raport cu demersurile criticii actuale), LL, vol II, 1981, p. 287-291.
[250] PIETREANU, FLORIN, Eficienţa formativă a disciplinelor umaniste, în „Tomis”,
an 16, nr. 3, sept. 1981, p. 14. (programele pentru disciplinele umaniste).
[251] POENARU, VASILE, Româna pentru dumneavoastră – Romanian for You, Ver-
siune engleză de Lia Pop. Seria III. Anul I. Lecţiile I-IV, TribRom, 10, nr. 215-
218, 1981, p. 11.
[252] POENARU, VASILE, Româna pentru dumneavoastră – Romanian for You,
Versiune engleză de Lia Pop. Seria a II-a. Anul II. Lecţiile IV-XII, TribRom, 10,
nr. 197-206, 1981, p. 11.
[253] POGONSCHI, ANA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a III-a a şco-
lilor de ambliopi, Bucureşti, EDP, 1981, 66 p.
[254] POP, LIANA; MOLDOVAN, VICTORIA; MUREŞANU, ILEANA; PRUNEA,
DOINA, Dezbatere: Predarea limbii şi literaturii române ca limbă străină (Cluj-
Napoca, 19-21 septembrie 1980), BulSŞF, 1981, p. 134-135.
[255] POP, MARIUS, Petre Ispirescu: „Tinereţe fără batrîneţe şi viaţă fără de moar-
te”, LL, 7, nr. 1, 1981, p. 18-21.
[256] POPA, ELENA, Realizarea corectitudinii exprimării-elevilor în ciclul primar,
ŞA, 1981, 61-69.
[257] POPA, IOANA, Metodologia îmbogăţirii vocabularului elevilor în cadrul orelor
de limba română la cls. a VI-a, BFV, l, nr. l, 1981, 44-46.
[258] POPA, NICOLAE, Metoda analogiei ca instrument în dezvoltarea vocabularului
în compunerile şcolare, BFV, l, nr. l, 1981, 47-50.

205
[259] POPELCA, VIRGIL; POPELCA, MARIA, Modalităţi de învăţare a ortogramei
şi a punctuaţiei în ciclul primar – etapa pregramaticală, BFV, l, nr. l, 1981,
29-32.
[260] POPESCU, ION, În legătură cu manualele de gramatică [răspuns la articolul lui
A. Scorobete din LL, Nr. 3, 1980], LL, nr. 4, 1981, p. 628-633.
[261] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de fonetică şi vocabular.
Manual pentru clasa a VI-a. Bucureşti, EDP, 1981, 152 p.
[262] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de fonetică şi vocabular.
Manual pentru clasa a VII-a. Bucureşti, EDP, [1981], 200 p.
[263] POPESCU, MARIA; POPESCU, POMPILIU, Probleme de analiză sintactică în
ciclul gimnazial, BFV l, nr. l, 1981, 84- 86.
[264] POPIAN, LILIANA, Modalităţi, căi, procedee de sporire a eficienţei lecţiilor, de
limba română, BFV, l, nr. l, 1981, 87-91.
[265] PREDA, MIHAELA, Dezvoltarea, treptată a comentariului textului literar pe
măsura parcurgerii anilor de şcolaritate, ŞA, 1981, 215-224.
[266] RAD, DOINA, „Singur” de C. Hogaş, ProDid, [1], 1980-1981, p. 55-57.
[267] RADU, I.T., Teorie şi practică literară în evaluarea eficienţei învăţămîntului,
EDP, Bucureşti, 1981.
[268] RADU, MIHAI, Locuţiunile şi valorile stilistice ale unor părţi de vorbire, în
„Tribuna şcolii”, an 32, nr. 228, 13 iunie, 1981, p. 4.
[269] RADU, ELENA, Predarea-învăţarea integrală a limbii române în ciclul primar,
ŞA, 1981, 153-163.
[270] RANCEA, IOAN, O posibilă metodologie asupra predării propoziţiei subordo-
nate circumstanţiale de loc, BFV, l, nr. l, 1981, 92-100.
[271] RĂDULESCU, ALEXANDRA; RĂDULESCU, ŞTEFAN, Metode şi procedee
în însuşirea corectă a ortografiei limbii române în învăţământul gimnazial, BFV,
l, nr. l, 1981, 101-103.
[272] RĂDULESCU, M., Autoreglarea exprimării la şcolarii mici, ŞA, 1981, 41-45.
[273] RETEŞAN, DOINA, „Amintiri din copilărie”, cap. IV, de Ion Creangă, ProDid,
[1], 1980-1981, p. 50-51.
[274] ROTARU, ION, Ioan Alexandru: „Graiul”, MITL, p. 227-229.
[275] RUS, TEODORA-BEATRICE, Plan de lecţie. [George Topîrceanu, Rapsodii de
toamnă], ŞS, 1981, p. 65-67.
[276] RUSU, OLIVIA, Motivul drumului în romanul Neamul Şoimăreştilor de Mihail
Sadoveanu, ProDid, [1], 1980-1981, p. 60-63.
[277] RUSU, TIBERIU, Internaţionalizarea vocabularelor de specialitate româneşti
[cu bibliografie], CPLM, 2, p. 60-65.
[278] SĂVULESCU, DUMITRU. [Sub titlul comun: Teorie şi practică în studiul limbii
şi literaturii române – simpozion, Constanţa – Tulcea, 16-19 apr. 1981], în „To-
mis”, 16, nr. 2, 1981, p. 13.
[279] SLAMA-CAZACU, TATIANA; PRELIPCEANU, CRISTINA, Ion Barbu: „Oul
dogmatic”, MITL, p. 170-185.

206
[280] STANCIU, FILOFTEIA, Modalităţi de sporire a eficienţei muncii de formare la
elevi a deprinderilor ortografice şi de punctuaţie, în Preocupări metodico-didac-
tice, Slobozia, Casa personalului didactic, 1981, p. 98-102.
[281] STOENESCU, AUGUSTIN, Dezbatere: Probleme ale limbii literare în progra-
mele şi manualele şcolare (Piteşti, 29 noiembrie 1980), BulSŞF, 1981, p. 126-127.
[282] ŞERB, FELICIA, Dobrogea! Dobrogea! de Geo Bogza, ProDid, [1], 1980-1981,
p. 64-66.
[283] ŞERDEAN, IOAN, „Mări sub pustiuri” de D.R. Popescu (Semnificaţia titlului).
ProDid, [1], 1980-1981, p. 73-74.
[284] ŞESAN, M., Prima carte românească de pedagogie, MA, 26, nr. 4-6, 1981,
p. 435-436.
[285] ŞUTEU MARIANA, Utilizarea fişei de instruire, în „Învăţământul liceal şi tehnic
profesional”, an 30, nr. 9, sept 1981, p. 21-22.
[286] TABARCEA; CEZAR, Baza gramaticală a compoziţiei (I), LL, 7, nr. 1, 1981,
p. 12-13; (II), nr. 2, p. 11-12.
[287] TĂTARU, IERONIM, Ştefan Bănulescu: „Dropia”, LL, nr. 1, 1981, p. 71-72.
[288] TĂTARU, IERONIM, Tudor Arghezi: „Două stepe”, LL, nr. 4, 1981, p. 585-591.
[289] TEŞELEANU, MARIA, Povestirile repovestite copiilor, mijloc de perfecţionare
a limbajului în vederea integrării în activitatea şcolară, lnspid-Constanţa, 1981
[290] TOHĂNEANU, G.I., M. Eminescu: „Pe aceeiaşi ulicioară…”, MITL, p. 137-147.
[291] TRANDAFIRESCU, ILEANA, Exprimarea expresivă în orele de compunere,
ŞA, 1981, 246-256.
[292] TUDOSE, PETRE, Idealul caligrafic şi scrisul personal, ŞA, 1981, 29-38.
[293] UNGUREANU, GH., Îmbogăţirea cu neologisme a vocabularului elevului din
liceu, Rev. Ped., an 30, nr.2, febr. 1981, p. 37-40.
[294] UNGUREANU, CONSTANŢA, Manuale de limba şi literatura română tot mai
bune, Înv. lic. tehn., 29, nr. 5, 1981, p. 32-33.
[295] VERZA, EMIL, Conduita verbală a şcolarilor mici, EDP, Bucureşti, 1981.
[296] VLAICU, RODICA, Modele de structuri derivate în sintaxa limbajului tehnic,[cu
bibliografie], CPLM, 2, p. 154-161.
[297] VLAICU, VARVARA, Relaţia, morfologic-sintactic în învăţarea gramaticii, ŞA,
1981, 99-105.
[298] VLĂDUŢU, I., Limba română în relaţia interdisciplinară: LR 2 şi materiile de
specialitate [Engl.Ab.], BulŞt Piteşti, 1981, 63-66.
[299] VOICU, PAULINA, Predarea limbii române. Scrierea corectă, în „Tribuna şco-
lii”, an 32, nr. 226, apr. 1981, p. 4.
[300] VOICU, MARILENA, Elemente de distribuţie a articolului hotărât în limba ro-
mână [res.it.], BulŞt Piteşti, 1981, 87-92.
[301] VORNICU, DUMITRU, Tendinţe noi în metodica predărilor limbilor străine şi
aplicabilitatea lor în predarea limbii române ca limbă străină, LMO, p. 144-147.
[302] ZAFIU, GHEORGHE N., Implicaţiile şi rezolvarea unor probleme mai dificile de
vocabular la textele de citire din ciclul primar, ŞA, 1981,134-138.

207
[303] ZAMFIR, VICTORIA, Unele neajunsuri ale lecturii suplimentare în gimnaziu, în
Buletin de informare şi documentare a CD, Constanţa, an 6, nr. 71, 1981, p. 17-
19 (foruri de decizie).
[304] ZĂRESCU, EMILIA; CONSTANTINESCU, ELENA; SACHELARIE, ELENA;
VĂRZARU, MARIA, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Bucureşti,
1981, 240 p.
[305] ZUGUN, PETRU, Contribuţii la didactica exemplificării în limbi străine, în vo-
lumul colectiv Funcţia comunicativă a limbilor străine în învăţământul general,
liceal şi superior. Strategii didactice eficiente, Iaşi, Editura Universităţii „Al.I.
Cuza”, 1981, p. 138-145.

1982
[1] * * * Preocupări didactice. Culegere selectivă din rezumatele comunicărilor
susţinute la sesiunea metodico-ştiinţifică a cadrelor didactice. Piatra-Neamţ, [f.e.],
1982, 99 p. (ISJ. Neamţ. CJPD)
[2] * * * Logos şi methodos. Colectivul de redacţie: Victoria Moldovan, Ileana Mure-
şanu, Liana Pop, Doina Prunea. Cluj-Napoca, [TUCN[, 1982, 295 p. multigr.
(Ucn.FF) [pe baza comunicărilor de la dezbaterea naţională „Probleme ale predă-
rii limbii române la studenţii străini”, Cluj-Napoca, 19-21 sep. 1980].
[3] * * * Sesiunea-dezbatere „Teorie şi practică în studiul limbii şi literaturii
române”. 16-19 aprilie [Constanţa, Tulcea, 1981; Ion Coteanu, Gramatica şi lite-
ratura; Mioara Avram, Gramatica şi stilistica; Tatiana Slama-Cazacu, Gramatica
şi psiholingvistica; Em. Vasiliu, Gramatica şi logica; G. Beldescu, Gramatica şi
didactica; Al. Graur, Corectitudinea exprimării orale şi scrise; Th. Hristea, Voca-
bularul, frazeologia şi cultivarea limbii; Olga Duţu, Dezvoltarea comunicării
orale la copii; Elena Barborică, Din istoria unor construcţii frazeologice; Angela
Bidu-Vrănceanu, Probleme de vocabular în manualele şcolare; Mioara Avram,
Gramatica şi vocabularul; B.Cazacu, Prolegomene la interpretarea lingvistică a
textului; Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Adresarea şi referirea în comedia româ-
nească], AA, 31, 1982, anul 115(1981), p. 62-63.
[4] * * * O prestigioasă reuniune filologică. [Simpozionul naţional „Teoria şi practica
în studierea limbii şi literaturii române”, Oţelul Roşu şi Poiana Mărului, 28-30
nov. 1982], în „Flamura”, 34, nr. 3668, 1982, p. 2.
[5] * * * Caiet metodico-ştiinţific. Limba română. Limbi moderne, vol. 1.2., Drobeta
Turnu Severin, (f. ed.) 1982-1983; 2 vol.) Inspectoratul şc. Jud. filiala de filolo-
gie, Casa Corpului didactic, Mehedinţi), vol. 1. 1982, 103 p. (multigrafiat); vol 2,
1983 (multigrafiat).
[6] * * * Catedra: culegere de lucrări ştiinţifice metodice, prof. Dumitra Mârza, prof.
L. Bourceanu, prof. D.D. Şoitu, ..., Galaţi 1982, (Galaţi, Întreprinderea poligrafică
Galaţi), 341 p. (Casa personalului Didactic Galaţi).
[7] * * * Probleme privind lecţia de LL română. Consultaţii metodice. Culegere de
studii şi articole elaborate de Marin Cosmescu în colaborare cu profesorii: Stela

208
 Costandache, Stan Ghena, Liviu Chiscop, Ioan Neacşu, Gh. Movilă, Maria Pop,
Eugen Bulboacă, Tatiana Galan, Bacău,[f.e.]1982, (Inspectoratul şcolar judeţean
Bacău. Casa Personalului Didactic Bacău SŞF -Filiala Bacău-)
[8] AGAFIŢA, MARIA, Analiza gramaticală – o modalitate de recapitulare, TribŞc,
26, nr. 238, 1982, 4.
[9] ALBU, MIHAELA, Ordinea obiectivă şi subiectivă în propoziţia românească,
LM, 132-137.
[10] ALEXANDRU, DOMNIŢA, Traducerea-spontană în însuşirea limbii române de
către străini, LM, 23S-242.
[11] ALEXANDRU, DOMNIŢA; VLAD, FELICIA, De la competenţa lingvistică la
competenţa comunicativă [rez.], ContrPLM, 1-2.
[12] ALEXANDRU, DOMNIŢA; BALEA, ADRIANA; COSTE, ILEANA, FRĂŢI-
LĂ, FLORENTINA, Mic dicţionar explicativ de orientare generală tehnico-ştiin-
ţifică. Valenţa şi distribuţia substantivelor abstracte. [rez.]. În: ContrPLM, p. 2-4.
[13] ALEXANDRU, DOMNIŢA; BALEA, ADRIANA; COSTE, ILEANA, FRĂŢI-
LĂ, FLORENTINA, Mic dicţionar explicativ de orientare generală tehnico –
ştiinţifică. Valenţa şi distribuţia substantivelor abstracte – Pentru uzul studenţilor
– Timişoara, TUT, 1982, 238 p. multigr. (UT. FF. Colectivul de şcolarizare a
studenţilor străini).
[14] ANDREI, ALEX. [Sub titlul comun: Obiective fundamentale ale activităţii ideo-
logice şi educaţiei patriotice: Cultivarea limbii şi literaturii române] Noi înşine, un
exemplu în folosirea limbii moderne, 30, nr. 9, 1982, 15-16.
[15] ANDREI, MARIANA, Tipuri de compunere – Aplicaţii şi rezultate la studenţii
străini [res. fr.], BulŞt Piteşti, 93-96.
[16] ANDRIESCU, AL. [Sub titlul comun: Convorbiri cu şcoala]. Limba şi literatura
română în manuale. Pornind de la abecedar [1], ConvLit, nr. 5, 1982, p. 11; (2),
nr. 5, p. 11; (3), nr. 7, p. 11; (4), nr. 8, p. 11; (5), nr. 9, p. 11; (6), nr. 10, p. 11.
[convorbiri consemnate de Daniel Dimitriu].
[17] ANGHEL, PETRE D., Pe marginea cursului de cultură şi civilizaţie românească
pentru studenţii străini, Forum, S4, nr. 11, 1982, 20-24.
[18] ARDELEAN, ANA, Conduita verbală a elevilor, TribŞc, 26, Tir. 244, 1982, 5.
[19] ARSENOVICI, D.; SUPERCEANU, R., Caracteristici stilistice ale rezumatului
de text tehnic în limbile engleză, germană şi română, [rez.]. ContrPLM, p. 12-14.
[20] AVRAM, MIOARA, Gramatica şi cultivarea limbii în învăţământ, BFV, 4,1982,
468-480.
[21] BALLA, SÁRA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa a
II-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-ceh. Bucureşti, EDP, 1982, 200 p.
[22] BALLA, SÁRA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa a
II-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-german. Bucureşti, EDP, 1982, 200 p.

209
[23] BALLA, SÁRA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa
a II-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1982, 200 p.
[24] BALLA, SÁRA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa a
II-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-sîrbo-croat. Bucureşti, EDP, 1982, 200 p.
[25] BALLA, SÁRA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa
a II-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-slovac. Bucureşti, EDP, 1982, 200 p.
[26] BALLA, SÁRA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa
a II-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Voca-
bular român-ucrainean. Bucureşti, EDP, 1982, 200 p.
[27] BALLA, SÁRA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa
a III-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. V-
ocabular român-ceh. Bucureşti, EDP, 1982, 252 p.
[28] BALLA, SÁRA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa
a III-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Vo-
cabular român-german. Bucureşti, EDP, 1982, 252 p.
[29] BALLA, SÁRA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa
a III-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Vo-
cabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1982, 252 p.
[30] BALLA, SÁRA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa
a III-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Vo-
cabular român-sîrbocroat. Bucureşti, EDP, 1982, 252 p.
[31] BALLA, SÁRA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Clasa
a III-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Vo-
cabular român-slovac. Bucureşti, EDP, 1982, 252 p.
[32] BÂLU, ION, [La rubrica; Consultaţii. Limba şi literatura română] D. Cantemir:
Istoria hieroglifică. T. Arghezi: Nehotărâre, RLit, 15, nr. 43, 1982, 19; Octavian
Goga: Rugăciune. Contribuţia lui Tudor Arghezi la dezvoltarea limbii literare,
nr. 44, 19; G. Coşbuc: O scrisoare de la Muselim-Selo. Particularităţile liricii lui
Lucian Blaga, nr. 45, 19; Poezia naturii în opera lui Mihail Sadoveanu; nr. 46, 19.
[33] BĂLAN, DORINA, Exerciţii recapitulative la lecţiile de limba română, în
„Tribuna şcolii”, an 33, nr. 239, 22 mai 1982, p. 4 (clasa a VII-a).
[34] BĂLUŢOIU, ION GH., Pentru o exprimare corectă a elevilor, Orizont – Vîlcea,
15, nr. 2114, 1982, p. 7.
[35] BĂNCILĂ, MARIA, Exerciţii de cultivare a limbii în liceu, RPcd, 31, nr. 10,
1982, 33-35.
[36] BĂRBOI, CONSTANŢA, Creşterea calităţii predării şi învăţării limbii şi litera-
turii române, în liceu, Rev. Ped., an 31, nr. 12, dec 1982, p. 10-11.
[37] BĂRBOI, CONSTANŢA, [Sub titlul comun: Obiective fundamentale .ale activi-
tăţii: ideologice şi educaţiei patriotice; Cultivarea limbii şi literaturii române] Noi

210
 dimensiuni ale demersului nostru instructiv-educativ, în „Învăţământul liceal şi
tehnic profesional”, an 30, 1982, p. 4. (obiectivele studierii Limbii şi lit. române).
[38] BĂRBOI, CONSTANŢA, [Sub titlul comun: Recomandări privind pregătirea
elevilor pentru examenul de bacalaureat] Limba şi literatura română, Înv. lic.
tehn., 30, nr. 2, 1982, 21-22.
[39] BĂRBOI, CONSTANŢA, Creşterea calităţii predării şi învăţării limbii şi litera-
turii române în liceu, Rev. Ped., 31, nr. 12, 1982, 10-11.
[40] BĂRBOI, CONSTANŢA; SĂVULESCU; DUMITRU, Orientări privind preda-
rea limbii şi literaturii romane, TribŞc, 26, nr. 243, .1982, 6.
[41] BĂRBOI, CONSTANŢA [La rubrica: Anul şcolar 1982-1983. Manualele şco-
lare] Limba şi literatura română [pentru clasa a XI-a de Maria Pavnotescu, A.Gh.
Olteanu, au colaborat Dumitru Micu, Vasile Teodorescu, Matei Cerchez, Buc.,
1982], Înv. lic. tehn., 30, nr. 10, 1982, p. 9.
[42] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a V-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţi-
lor conlocuitoare. Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1982, 180 p.
[43] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA.
Limba română. Clasa a V-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţi-
lor conlocuitoare. Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1982, 180 p.
[44] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a VI-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţi-
lor conlocuitoare. Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1982, 248 p.
[45] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română. Clasa a VI-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţi-
lor conlocuitoare. Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1982, 248 p.
[46] BENEA, V., Munca independentă – modalitate activă de antrenare a studentului
în activitatea seminarială [rez.], ContrPLÎVI, 21-22.
[47] BEREA-GĂGEANU, ELENA; POPESCU, FLORIN D.; TABARCEA, CEZAR:
Limba română. Limbă şi stil, punctuaţie şi ortografie, fonetică şi fonologie,
gramatică (morfologie). Manual pentru liceele pedagogice (clasele a IX-a şi
a X-a) şi pentru liceele de filologie-istorie (clasa a XI-a). Coordonator: Florin D.
Popescu. Bucureşti, EDP, 1982, 132 p.
[48] BICSI, AURA, [La rubrica: – Catedra-schimbului de experienţă. Proiecte de
tehnologie didactică] Disciplina: Limba şi literatura română. Clasa a Xl-a Tema:
Ţiganiada de Ion Budai-Deleanu, Înv. lic. tehn., 3,0, nr. 11, 1982, 21-23.
[49] BILEK, VIORICA, Mijloace complementare de învăţământ destinate dezvoltării
aptitudinii generale de abordare a limbajelor de specialitate [rez.], ContrPLM,
22-24.
[50] BÎRNEANU, GH., Compoziţiile în şcoală [– aspecte metodice – de Constantin
Parfene, Buc., 1980], ŞM, 8.
[51] BOCIORT, IGNAT F., [Sub titlul comun: Cercetarea în filologie; convorbire
consemnată de Radu Ciobotea], FS, 10, nr. 1, 1982, p. 4.

211
[52] BOLDA, LETIŢIA, DAMIAN, VALERIA, De la româna fundamentală la
limbajul tehnic specializat din domeniul construcţiilor, LM, 67-73.
[53] BOŞOCĂ, M., Valeriu C. Neştian – Metodica predării textului literar în liceu,
EDP, 1982, Înv. lic. tehn., 30, nr. 12, 1982, 22.
[54] BOT, LIVIA; Dificultăţi generate de sistemul morfosintactic al limbii române,
LM, 95-100
[55] BOTIŞ, LIDIA, Limba română. Caiet de seminar (pentru studenţii străini. Facul-
tatea de Construcţii, anul I), Iaşi, [AMIPI], 1982, 104 p. multigr. (IPI. Catedra de
limbi moderne).
[56] BRÂNCUŞ, GR., Gheorghe Doca – Analyse psycholinguistique des erreurs faites
lors de l’apprentissage d’une langue etrangère (Application au domainne franco-
roumain), Bucureşti, Editura Academiei Române, CIRER-Université de la
Sorbonne Nouvelle (Paris III), Publications de la Sorbonne, Paris, 1981, 250 p.,
SCL, 33, tir 3 1982,: 283-285.
[57] BRÂNCUŞ, GRIGORE; IONESCU, ADRIANA; SARAMANDU, MANUELA,
Limba română. Manual pentru studenţii străini. Anul pregătitor – Semestrul I.
Coordonator. Grigore Brâncuş. Bucureşti, EDP, 1982, 439 [-440] p.+1 h. (MEI).
[58] BRANEA, CAMELIA; ALEXE, AUREL. [La rubrica: Colocviul „Vetrei”. Sub
titlul comun: Limba română – marcă de identitate a poporului român], în „Vatra”,
12, nr. 9, 1982, p. 8.
[59] BRUTARU, GEORGETA [La rubrica: Colocviul „Vetrei”. Sub titlul comun: Lim-
ba română – marcă de identitate a poporului român], în „Vatra”, 12, nr.9, 1982, p.
[60] BUDAI, LUCIA, [La rubrica: Catedra schimbului de experienţă. Procedeele
tehnologie didactică] Disciplină: Limba şi literatura română. Clasa a X-a profil
electrotehnic, Tema: Exerciţii de cultivare a limbii familiarizarea cu limbajul
tehnic, Înv. lic. tehn., 30, nr. 5, 1982, 10.
[61] BUDAI, LUCIA, [La rubrica: Cultivarea limbii române în şcoală] Manualele de
liceu, în „Tribuna”, 26, nr. 25, 1982, p. 10.
[62] BUDĂI, LUCIA, Proiecte de tehnologie didactică, în „Învăţământul liceal şi
tehnic profesional”, nr. 5, mai 1982, p. 10.
[63] BUGA, MARIN; NICOLESCU, DANIEL, Raportul dintre competenţa gramati-
cală şi latura performatică în procesul de predare-învăţare a limbii române, ca
limbă străină, LM, 138-147.
[64] BULBOACĂ, EUGEN, Organizarea şi funcţionalitatea cabinetului de limba şi
literatura română de la Liceul industrial agricol de la Podu Turcului judeţul Ba-
cău, PLLL, 141-150.
[65] BULGĂR, GH., Valoarea instructivă a textului literar, LL, 11, nr.2, 1982, 11-14.
[66] BULGĂR, GHEORGHE [La rubrica: Invitatul nostru Prof. univ. dr. despre:]
Studiul şi cultivarea limbii în scoală şi liceu, Înv. lic. tehn., 30, nr 5, 1982, 22-23.
[67] BULGĂR, GH. [La rubrica: Ancheta Revistei noastre. Sub titlul comun: Locul
limbii şi literaturii românei în şcoală (II); anchetă organizată de Ioan Constanti-
nescu şi Petrache Dima], RN, 11, nr. 82-83-84, 1982, 1366-1368.

212
[68] BURCIN, HILDA-MINODORA; IOACHIM, ANA; PIENESCU, GABRIELA,
Convorbiri didactice.
[69] BUTEANU, ALEXANDRINA, Unele indicaţii metodice privind corectarea pre-
venirea disgrafiei [cu bibl.], LRLM, l, 50-57. 8 – c, 1302
[70] BUZAŞI, ION [La rubrica: Colocviul Vetrei. Sub titlul comun: Limba română –
marca de identitate a poporului român] O aplică defectuoasă în evaluarea canti-
tăţii de muncă a profesorului de limbă română, în „Vatra”, 12, nr. 12, 1982, 15.
[71] BUZAŞI, ION, Exerciţii de vocabular, Înv. lic. tehn., 30, nr. 7, 1982, 18-19.
[72] C.G.: Gr. Brâncuş, Adriana Ionescu, Manuela Saramandu, Limba română. Ma-
nual pentru studenţii străini. Bucureşti, EDP, 1982, 439 p., în „Forum”, 25, nr. 3,
1982, p. 66.
[73] CÂMPEANU, EUGEN, Limba română trece fruntariile ţării! Medalion lingvis-
tic, ML, 4-7.
[74] CAZACU, BORIS, Cultivarea limbii: instrucţie şi educaţie, LL, 11, nr. 4, 1982,
p. 3-4.
[75] CAZACU, BORIS; CARAGIU-MARIOŢEANU, MATILDA; CHIOSA, CLA-
RA GEORGETA, GUŢU-ROMALO, VALERIA, A Course in Contemporary
Romanian. An Introduction to the Study of Romanian. (For Foreign Students).
Third Edition. Adapted from French by Virgiliu Ştefănescu Drăgăneşti and
Adrian Nicolescu. Bucureşti, EDP, 1982, 710 [-711] p. (MEI).
[76] CĂLĂRAŞU, CRISTINA, Cîteva principii teoretice referitoare în gramatica
verbului în manualele de şcoală, LL, nr. 3, 1982, p. 394-402.
[77] CĂRĂGUŢ, ANA-MARIA, Educaţia estetică a elevilor prin lecţiile de literatura
română, în Buletin de informare şi documentare a cadrelor didactice, Satu Mare,
nr. 79, 1982, p. 1-3.
[78] CHIOREANU, ROSALIA, Legătura instrucţiei cu educaţia în predarea grama-
ticii limbii române, SLLT, 29-32.
[79] CHISCOP, LIVIU, Complex funcţional de LL română pentru gimnaziu, PLLL,
110-121.
[80] CHIŢU, OLGA, Limbajul omului de la catedră, în „Învăţământul liceal şi tehnic
profesional”, an 30, nr 8, aug. 1982, p. 12.
[81] CIOLAC, MARINA, Aspecte ale exprimării orale şi scrise la elevi, LL, nr. 1,
1982, p. 37-45.
[82] CIOLAC, MARINA, La conscience communicative des élèves; une tentative
d’approche sociolinguistique, RRL, 27, nr. 5, 1982, p. 397-408.
[83] COMAN, ŞORA, Limba şi literatura română ca fundament al instrucţiei şi edu-
caţiei. Concursuri şcolare – întreceri stimulative ale competenţelor şi competiti-
vităţii, în „România liberă”, an 47, nr. 13796, 16 martie, 1982, p.2.
[84] COMĂNESCU, IOAN; POP, ALEXANDRINA, Îndreptar pentru predarea orto-
grafiei în gimnaziu [de Melente-Nica şi Silvius Curteanu, Buc., 1980], în „Fami-
lia”, 18, nr. 2, 1982, 15.

213
[85] CONSTANTIN, NICU, Caietul pentru activitate independentă la gramatică,
Rev. Ped., an 31, nr. 12, dec. 1982, p. 11-13.
[86] CONSTANTINESCU, SILVIU, Să ne verificăm cunoştinţele de limba română,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
[87] CORA, RODICA ŞT., Exerciţii ortografice ilustrate, în „Tribuna şcolii”, an 33,
nr. 239, 22 mai. 1982, p.5.
[88] COSTACHE, GEORGETA; COSTACHE, ADRIAN, Lectura suplimentară a
elevului în sprijinul studierii literaturii române, Rev. Ped., an 31, nr. 10 oct 1982,
p. 29-32 (clasa a VI-a şi a VII-a).
[89] COSTACHE, ADRIAN, [Sub titlul comun: Obiective fundamentale ale activităţii
ideologice şi educaţiei patriotice: Cultivarea limbii şi literaturii române] Limba
română – patria noastră, a tuturor, Înv. lic. tehn., 30, nr. 12, 1982, 11.
[90] COSTE, ILEANA; NOVEANU, EUGEN; PRECUP; IERONIM; SANDA,
GEORGE; SCĂRLĂTESCU, DORU, Limba română. Pentru anul pregătitor. Se-
mestrul I. Începători. Coordonator: George Sanda. Bucureşti, TUB, 216 p.
multigr. (MEÎ); remultiplicare în 1979 (pe copertă: 1982).
[91] COSTEA, ELENA, Dezvoltarea exprimării orale şi scrisul la elevii maghiari,
Rev. Ped., 31, nr. ib; 1982, 32-33.
[92] COSTRAŞ, MARIANA, Corectarea defectelor de vorbire. Posibilităţi de îmbo-
găţire a vocabularului copiilor preşcolari, PDid, 1982, p. 88-90.
[93] COTEANU, I., Aspecte ale abordării textului literar în şcoală, LL, nr. 1, 1982,
p. 112-122.
[94] CRACOVSCHI, EMILIA, Aspecte ale predării vocabularului, LM, 74-76.
[95] CRĂCIUN, ROZALIA, Proiecţiile epidiascopice în scopul predării gramaticii,
în „Tribuna şcolii”, an 33, nr. 239 22 mai 1982, p.5.
[96] CRĂCIUN, NICOLAE [La rubrica: Ancheta Revistei noastre. Sub titlul comun :
Locul limbii şi literaturii române în şcoală (III); anchetă organizată de Ioan
Constantinescu şi Petrache Dima], RN, 11, nr. 85-88-87, 1982, 1442-1444.
[97] CRISTEA, TRAIAN [La rubrica: Limba şi literatura română] Organizarea func-
ţională a cabinetului, în „Tribuna şcolii”, an 33, nr. 239 22 mai 1982, p.5.
[98] CRISTUREANU, AL., Gheorghe Doca, Analyse psycholinguistique des erreurs
faites lors de l’apprentissage d’une langue etrangere. Applications au domaine
franco-roumain (Coeditare de Editura Academiei şi Universite de la Sorbonne
Nouvelle, Paris III), Bucureşti, 1931, LM, 263-266.
[99] CRIŞAN, EMANUELA; CRIŞAN, ALEXANDRU, Sesiune-dezbatere: Analiza
dinamic-contextuală a textului literar (Brăila, 5-7 iunie 1981), BulSŞF, 1982,
p. 156-158.
[100] CRIŞAN, AL., Sugestii privind rezolvarea unor probleme de limba română [pro-
ba de verificarea cunoştinţelor de limba română, treapta I, sesiunea iun. 1980],
LL, 11, 1; nr. 2,-1982, 43-45.
[101] CRIŞTUREANU, AL., Observaţii asupra terminologiei istorice din lecţiile pen-
tru studenţii străini, LM, 8pT82i.

214
[102] DANIEL, CLAUDIU [Sub titlul comun: Ancheta Familiei. Istoric, limbă, litera-
tură], în „Familia”, 18, nr. 8, 1982, 5
[103] DASCĂLU, MARIA, Metode în predare folosite pentru îmbogăţirea, perceperea
şi activizarea vocabularului în activităţile de tip preşcolar, InsD, 46-50.
[104] DEMIAN, NUŞA; RAŢIU, LILIANA, Textul de specialitate – teren al unor
multiple exploatări. Câteva observaţii critice [rez.], ContrPLM, 44 -46.
[105] DIACONESCU, MIHAIL; GĂITĂNARU, ŞTEFAN; STAN, DORICA, Limba
română. Specialitatea arhitectură şi construcţii. Semestrul al II-lea. Pentru uzul
studenţilor. Piteşti, [CMIÎSP], 1982, 214 p. multigr. (MEI. IÎSP. FÎP. Secţia stu-
denţi străini).
[106] DIACONU, CORNELIA; IVĂNUŞ, DUMITRU, Alexandru Bojin în (coord.) –
Îndrumări metodice privind studierea limbii şi literaturii române în şcoală […],
AUG, 10, 1982, 144.
[107] DIACONU, CORNELIA; IVĂNUŞ, DUMITRU, Tehnologii didactice pentru
studierea cazului adjectivului în învăţământul gimnazial, AUG, 10,1982, 67-71
[res. fr.].
[108] DIMITRIU, C. [La rubrica:. Ancheta Revistei noastre. Sub titlul comun: Locul
limbii şi literaturii române în şcoală (II); anchetă organizată de Ioan Constanti-
nescu şi Petrache Dima], RN, 11, nr. 82-83-84, 1982, 1366-1368.
[109] DIŢULEASA, FLORIAN; GHIMIŞ, ELENA; GHIMIŞ, MARIN, Tehnica utili-
zării abecedarului în vederea dezvoltării vocabularului copilului de clasa I, Red
31 nr l 1982.4-49.
[110] DOBRESCU, ANTONETA, Formarea gustului pentru frumos – o preocupare
permanentă, în „Tribuna şcolii”, an 33, nr. 236, 20 februarie, 1982, p. 5. (preda-
rea literaturii române).
[111] DOCA, GHEORGHE, Comunicarea orală şi problema creativităţii în învăţarea
limbii române ca limbă străină, LL, nr. 4, 1982, 544-552.
[112] DOCA, GHEORGHE, O abordare psiholingvistică a problemei exerciţiilor în
predarea şi învăţarea limbii române ca limbă străină, Bucureşti, [TUB], 1982,
150 F-1511 p. multigr. (UB.FLLR. ÎL).
[113] DOMNULETE, ELEONORA, [Sub titlul comun …. în conţinutul predării Ia cla-
sele I-IV] Limba română, TribŞc, 26, nr. 245, 1982, 4.
[114] DRĂGHINCESCU, JANETA, La catégorie du genre dans le noms (-animé).
Description comparée du roumain et du français. Remarques sur les modalités
d’approche didactique, AUC, 10, 1982, p. 95-103.
[115] DUŢIA, NISTOR [La rubrica: Colocviul Vetrei. Sub titlul comun: Limba română
– marcă de identitate a poporului român] Există încă mult loc pentru mai bine, în
„Vatra”, 12, nr. 11, 1982, 10.
[116] ELGIN, SUZETTE; GRINDER, JOHN, The Application of Transformational
Grammar to Literay Analysis, CSCE, p. 189-214.
[117] ENĂCHESCU, T.A. [La rubrica: Colocviul Vetrei. Sub titlul comun: Limba ro-
mână – marcă de identitate a poporului român] Limba noastră-i o comoară, în
„Vatra”, 12, nr.11, 1982, 10.

215
[118] FEIER, ILEANA [La rubrica: Colocviul Vetrei. Sub titlul comun: Limba română
– marcă de identitate a poporului român], în „Vatra”, 12, nr. 9, 1982, 9.
[119] FILIP, LUCIA, Metode şi procedee de îmbogăţire şi nuanţare a vocabularului în
cadrul lecţiilor de limba română, StArt, 3; 26 -272.
[120] FÎRTAT, GEORGETA, Cultivarea limbii româneşti – îndatorire politică a fiecă-
rui dascăl. Orizont – Vâlcea, 15, nr. 2112, 1982, 7.
[121] FLOREA, MELANIA, Cercetare lingvistică de înaltă ţinută ştiinţifică [Gheorghe
Doca, Analyse psycholinguislique des erreurs faites lors de l’apprentissage d’une
langue etrangère. Application au domaine franco-roumain, Bucureşti – Paris,
1981], în „Forum”, 24, nr. 9, 1982, 92-94.
[122] FLOREA, MELANIA; STOEAN, CARMEN, Lecţii de conversaţie. Teorie şi
practică, Bucureşti [TUB], 1982, 184 p. multigr. (UB. FLLR. IL).
[123] FRANK, RODICA; IERCAN, ION; NICOARĂ, MONICA; VLAD, FELICIA;
STOICHESCU, ŞTEFANIA, Negaţia – aspecte ale predării, LMV 219-225.
[124] GALAN, TATIANA, Organizarea şi funcţionalitatea cabinetului de limba şi
literatura română în învăţământul gimnazial, PLLR.151 -158.
[125] GERDANOVITS, ANA; POPOVICI, DIANA; SERENCIUC, CORINA, O parti-
cularitate a argumentării în discursul tehnico-ştiinţific: pronumele relativ ceea
ce, conector al apozitivei, LM, 232-23.
[126] GHEORGHIU, VLADIMIR; MANOLESCU, NICOLAE; NICOLAE, NICO-
LAE I.; OTOBÎCU, CONSTANTIN, Limba şi literatura română. Manual pentru
clasa a a IX-a. Coordonator: Constantin Odobîcu. Bucureşti, EDP, 1982, 358
[-359] p.
[127] GHERGHINA, DUMITRU, Compoziţiile în şcoală [de Constantin Parfene, Buc.,
1980], Rev. Ped., 31, nr. 11, 1982, p. 55-58.
[128] GHIŢĂ, ELENA, [Sub titlul comun: Cercetarea în filologie; convorbire consem-
nată de Radu Ciobotea], FS, 10, nr. 1, 1982, p. 4.
[129] GÎRBAN, CONSTANTIN, Câteva mijloace prin care familia poate ajuta elevul
de clasa I la învăţarea citit-scrisului, Orizont – Vâlcea,15, nr. 2113, 1982. 7.
[130] GLONTEA, PROCOPIE; MĂRUŢĂ, VASILE, Propunere pentru diversificarea
predării cursului intensiv de limba română pentru studenţii străini [Engl.Ab.],
BulŞt Piteşti, 1981, 55-57.
[131] GODIN, STELIANA, Noua programă de limba română în gimnaziu. Accentua-
rea caracterului practic-aplicativ al limbii, TribŞc, 26, nr. 244, 1982, 7.
[132] GRIGORE, TOMA, Valenţele conversaţiei la cursul de limbă română pentru
străini, LM, 243-248.
[133] GRIGORIU, MARIA, Calcul lingvistic în însuşirea limbii române ca limbă
străină, LM, 167-171.
[134] GRIŞTEA, VALERIA, Valorificarea conţinutului patriotic-revoluţionar al lecţii-
lor de limba şi literatura română, Rev. Ped., 31, nr. 6, 1982, 19-20.
[135] GRÜN, UWE; GRÜN, ERIKA, Pentru o definiţie semantică a limbajului ştiin-
ţific [rez.], ContrPLM, p. 64-66.

216
[136] GUGUI, AGLAIA; RĂDULESCU, ELENA, Limba română. Culegere de texte
tehnice şi exerciţii lexico-gramaticale. Foraj-extracţie. Ploieşti, [CMIPGP], 1982,
147 p. multigr. (IPG).
[137] GUIU, MARIANA, Observaţii asupra însuşirii intonaţiei limbii române de către
studenţii străini, LM, 42-48.
[138] H[ANGIU], I., Dezbaterea: Aspecte ale predării limbii române în condiţiile gene-
ralizării învăţămîntului. Simpozionul: Bibliografia naţională retrospectivă, obiec-
tiv major al progresului ştiinţelor filologice (Alba Iulia, 1-2 decembrie 1981).
BulSŞF, 1982, p. 147-149.
[139] HANŢA, AL., Studierea limbii naţionale: implicaţii educative şi social-patrioti-
ce, RLib, 40, nr.11774, S sep,1982, 2.
[140] HARAGI, ELISABETA [La rubrica – învăţământul primar] Predarea gramaticii.
Tipuri variate de exerciţii, TribŞc, .26, nr. 244, 1982, 5.
[141] ILIE, AURORA, Îmbogăţirea vocabularului activ al copiilor de vârstă şcolară
mică, Cl, I-IV, 80-85.
[142] IONESCU, CRISTINA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Teoria literaturii (no-
ţiuni). Manual pentru liceele de filologie-istorie. Clasele a XI-a şi a XII-a, Bucu-
reşti, EDP, 1982, 199 p.
[143] IONILĂ, FLORIN, Mic dicţionar frazeologic al limbii române cu o listă de pro-
verbe şi ghicitori. Pentru uzul studenţilor. [Craiova], RUC, 1982, 159 p. multigr.
(Ucr.FF).
[144] IONIŢĂ, VASILE; JURMĂ, GHEORGHE, Sesiunea-dezbatere: Teorie şi prac-
tică în studiul limbii şi literaturii române (II) (Oţelul Roşu şi Poiana Mărului,
28-30 mai 1982), BulSŞF, 1982, p. 151-153.
[145] IORDĂNESGU, MIHAI, Contribuţii la o istorie a învăţământului [Nicolae An-
drei, Gh. Pârnuţă, Istoria învăţământului în 0ltenia, vol. II, Craiova, 1982], în
„Scânteia”, 52,13 noi. 1982, 4
[146] IORGULESCU, MIRCEA, Literatura română în licee: o programă nouă intr-un
spirit vechi, RLit, 15, nr. 42, 1982, 10.
[147] IOVAN, ŞTEFAN, Cabinetul de limba şi literatura română, V. B, 15, nr. 2337,
1982, 2.
[148] ISTRATE, ANA, Procedee şi tehnici de predare. Clasele I-IV, TribŞc, 26,
nr. 243, 1982, 5.
[149] IVĂNUŞ, VERONICA, Conştientizarea vocabularului tehnico-ştiinţific prin lec-
ţiile de fizică, ŞM, 8-9, 49-51
[150] JĂMNEALĂ, AUREL [Sub titlul comun: Obiective fundamentale ale activităţii
ideologice şi educaţiei patriotice: Cultivarea limbii şi literaturii române] Mijloace
de autocontrol în însuşirea şi cultivarea, limbii, Înv. lic. tehn., 30, nr. 11, 1982,
13-14.
[151] JIPLEA, NICOLAE, Metode şi procedee adecvate de cultivare a limbii, Înv. lic.
tehn., 30, nr. 4, 1982, 23.
[152] KIS, EMESE, Probleme de tipologie verbală în predarea limbii române la
străini, LM, 159-165.

217
[153] KOSTYAK, CARMEN; DUMITRESCU, ANA; ADLER, LOLITA; JENESCU,
RADU; LUCA, PETRE, Limba română, Volumul II. Partea 1. Manual pentru
şcolile profesionale speciale. Bucureşti, EDP, 1982, 132 p.
[154] LALESCU, GIGA, In ciclul gimnazial. Combaterea greşelilor de ortografie, în
„Înainte”, 38, nr. 11563, 29 mai 1982, 2.
[155] LAZĂR, MONICA, I.L.Caragiale – artist al cuvîntului, LL, nr. 4, 1982, p. 487-492.
[156] LĂUDAT, I.D, Compoziţiile în şcoală, în „Ateneu”, 19, nr. l, 1982, 4.
[157] LEAHU, EMIL; PARFENE, CONSTANTIN, Limba şi literatura română. Ma-
nual pentru clasa a X-a. Capitolul: Exerciţii gramaticale a fost realizat de asist.
univ. dr. Elena Berea-Găgeanu. Bucureşti, EDP, 1981, 334 [-335] p.+ Iv pl.il.;
reeditat în 1982.
[158] MANOLESCU, NICOLAE; NICOLAE, NICOLAE I., Limba şi literatura româ-
nă. Manual pentru clasa a XII-a. Compunerea şcolară a fost elaborat de prof. dr.
Vasile Teodorescu, iar Exerciţiile de cultivare a limbii de asist. univ. dr. Elena
Berea-Găgeanu. Bucureşti, EDP, 1982, 256 p.
[159] MARIN, ARTEMIZA, Înlăturarea dificultăţilor în exprimarea scrisă şi orală, în
„Tribuna şcolii”, an 33, nr. 241, 17, iulie, 1982, p. 6.
[160] MARIN, DINUŢA, Câteva consideraţii privind predarea articolului posesia
studenţilor străini din anul pregătitor, LM, 107-114.
[161] MARIN, ARTEMlZA, Înlăturarea dificultăţilor în exprimarea scrisă şi orală,
TribŞc, 26, nr. 241, 1982, 6.
[162] MARIN, DINUŢA, Modalităţi de predare a limbii române la studenţii străini (cu
11 tab ), în „Forum”, 24, nr. 11, 1982, 33-39.
[163] MARIN, DINUŢA, Contribuţie nemijlocită la predarea limbii române la limbă
străină. [Melania Florea, Carmen Stoean, Lecţii de conversaţie. Teorie şi prac-
tică. Bucureşti, [TUB], 1982, 184 p. multigr.].
[164] MARIN, DINUŢA, Manuale didactice pentru studenţii străini. [Grigore Brâncuş,
Adriana Ionescu, Manuela Saramandu, Limba română contemporană. Manual
pentru studenţii străini, vol. I-II, Buc., 1978, 1981; idem, Limba română. Manual
pentru studenţii străini. Anul pregătitor – semestrul I, Buc., 1981], RPed, 31,
nr. 4, 1982, p. 19.
[165] MARIN, DINUŢA, Un nou manual universitar pentru studenţii străini. [Grigore
Brâncuş, Adriana Ionescu, Manuela Saramandu, Limba română. Manual pentru
studenţii străini. Anul pregătitor – semestrul I, Buc., 1981], în „Forum”, 24, nr. 2,
1982, p. 191-192.
[166] MÂRZA, DAN, [La rubrica: Cultivarea limbii române în şcoală] Limba română –
încotro?, în „Tribuna”, 26, nr. 22, 1982, p. 2.
[167] MATEI, MARIA, Limba şi literatura română. Scop comun – metode diferenţiate
TribSc 26, nr. 245, 1982, 8.
[168] MATEI, N.C., Învăţarea citit-scrisului şi dezvoltarea capacităţilor creatoare, înv
Cl I-IV 72-78.

218
[169] MATEI, NICOLAE CONSTANTIN, Educarea capacităţilor în procesul de învă-
ţământ (Cu referire la învăţarea creativă a matematicii şi a limbii române la cla-
sele I-IV), Bucureşti, EDP, 1982, 167 p.
[170] MĂLĂIA, CONSTANŢA, [La rubrica: învăţământul primar] Procedee de învă-
ţare a citit-scrisului, TribSc, 26, nr.244, 1982, 5.
[171] MĂNARGĂ, ADRIAN, Orele de limbă, şi literatură română, ore de educaţie
patriotică, în „Ecoul”, 15, nr. 1470, 1982,6.
[172] MĂRCULESCU, MĂRIOARA, Cultivarea independenţei şi a creativităţii în
vorbire prin intermediul povestirilor, InsD, 43-45.
[173] MEDREA DANCIU, ALEXANDRA, Antonimia cu prefixe negative, LM, 64-66.
[174] MIHAI ŞTEFAN, VALERIA, Cursuri de informare şi documentare [Cîmpulung
Muscel, 25 aug – 5 sep 1981, cu tema: Direcţii de modernizare a metodelor de
predare a limbii române în învăţămîntul primar şi gimnazial], BulSŞF, 1982,
p. 145-146.
[175] MIHUŢESCU, EMILIA, Modalităţi de interpretare a textului literar în gimnaziu
(cu referire la poezia Paşa Hassan de G. Coşbuc), LRLM.
[176] MILEŞAN, ION ILIE, [La rubrica: Colocviul. Vetrei. Sub titlul comun: Limba
română – marcă de identitate a poporului român], Programe diferenţiale pe pro-
filuri fi pe nivele de învăţământ, în „Vatra”, 12, nr. 12, 1982, 15.
[177] MINCU, MARIA, [Sub titlul comun: Obiective fundamentale ale activităţii ideo-
logice şi educaţiei patriotice: Cultivarea limbii şi literaturii române] Cine nu ci-
teşte multă literatură bună nici nu poate să scrie şi să se exprime corect, Înv. lic.
tehn., 30, nr. 10, 1982, 22-23.
[178] MIRCEA, GH., Front comun în exprimarea şi scrierea corectă, TribSc, 26, ftr.
246,1982, 7.
[179] MIREL, STELA, [Sub titlul comun: Cercetarea în filologie; convorbire consem-
nată de Radu Ciobotea], FS, 10, nr. 1, 1982, p. 4.
[180] MITRĂNESCU, GABRIELA, Aplicaţii ale. metodei analizei dinamicii contex-
tuale în formarea noţiunilor gramaticale în liceu, Rev. Ped., 31, nr.l, 1982, 22-23.
[181] MITRUŞ, TRAIAN, Cunoaşterea vieţii şi formarea unei concepţii atee prin in-
termediul literaturii, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 30, nr. 5,
mai, 1982, p. 5-6.
[182] MOCANU, VASILE, Şansele vocaţiei filologice, în „Tomis”, an 17, nr. 5 /150),
aug., 1982, p. 14 (despre slaba cunoaştere a lit. române).
[183] MOISA, MIRCEA, Istoria învăţământului din Oltenia (volumul II) de Nicolae
Andrei şi Gh. Pîrnuţă [Craiova, 1981], în „Înainte”, 38, nr.11471, 10 feb. 1982. 2.
[184] MOISE, ION, Despre predarea modurilor şi timpurilor verbului în şcoală, LL,
nr. 2, 1982, 247-250.
[185] MOIŞ, MARGARETA-DOINA, Unele procedee folosite în predarea locuţiunilor
verbale, StArt, 3, 266-268.
[186] MOLDOVAN, VICTORIA, Pronunţarea – element al formării, competenţei
lingvistice, LM, 38-41.

219
[187] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba ro-
mână. Clasa a IV-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlo-
cuitoare. Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1982, 220 p.
[188] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba ro-
mână. Clasa a IV-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor con-
locuitoare. Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1982, 220 p.
[189] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba ro-
mână. Clasa a IV-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlo-
cuitoare. Vocabular român-sîrbocroat. Bucureşti, EDP, 1982, 220 p.
[190] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba ro-
mână. Clasa a IV-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlo-
cuitoare. Vocabular român-slovac. Bucureşti, EDP, 1982, 220 p.
[191] MORĂRESCU, SIMION; TÓTHARSÁNYI, ALEXANDRU; MORĂRESCU,
ELVIRA; POP, LUIZA, Limba română pentru clasa I. Şcoli şi secţii cu predarea
în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Bucureşti, EDP, 1982, 184 p.
[192] MUREŞANU, ILEANA, O posibilă abordare metodică a polisemiei, LiA, 50-55.
[193] NEAGOE, LILIANA, Posibilităţi de apreciere a conţinutului şi calităţii vocabu-
larului elevilor la sfîrşitul clasei a IV-a şi trecerea lor în ciclul gimnazial, în Bu-
letin de informare şi documentare a CD, Sfîntu Gheorghe, nr. 39, 1982, p. 41-49.
[194] NEAGOE, LILIANA, Posibilităţi de apreciere a cantităţii si calităţii vocabula-
rului elevilor la sfârşitul clasei a IV-a şi trecerea lor în ciclul gimnazial. Evoluţia
vocabularului elevilor pe bază experimentală, Bul CD, Sf. Gheorghe, 39, 1982,
41-49.
[195] NEBUNUL, MIHAI, Excursia literară culturală între divertisment spiritual şi
eficienţă pedagogică, Rev. Ped., an 31, nr. 8, aug. 1982, p. 29-31.
[196] NEBUNUL, MIHAI, Rolul cabinetului multimedia în predarea limbii şi literatu-
rii române, Rev. Ped., an 31, nr. 11, noiembrie, 1982, p. 29-32.
[197] NEŞTIAN, VALERIU C., Metodica predării textului literar în liceu, EDP, Bucu-
reşti, 1982, 175 [-176] p..
[198] NEŞTIAN, VALERIU, [La rubrica: Manualele şcolare]. Cognitiv şi afectiv. Opi-
nii privind cultivarea limbii şi literaturii române în şcoli, în „Contemporanul”,
nr. 52, 1982, p. 10.
[199] NICOLAE ANDREI; PÎRNUŢĂ, GH., Istoria învăţământului în Oltenia, vol. II
[Craiova, 1982], RomBooks, nr. 1, 1982, 16.
[200] NICOLAE, ANDREI, Un proces multilateral, în „Ramuri”, nr. 9 (219), 1982,
p. 2-10 (despre limba şi lit română).
[201] NISTOR, ELENA, [La rubrica: Limba şi literatura română] Însuşirea termino-
logiei agricole, TribŞc, 26, nr. 238, 1982, 5.
[202] NISTOR, VALERIA; VULTUR, SMARANDA; VULTUR, IOAN, Nivele de in-
corporare a discursului ştiinţific în predarea românei la studenţii străini, LM,
226-231.
[203] NISTOR, VASILE, [La rubrica: Cultivarea limbii române în şcoală] Portretul
portretului, în „Tribuna”, 26, nr. 40, 1982, 6.

220
[204] NIŢĂ, VICTOR, O lucrare fundamentală despre şcoala olteană [Nicolae Andrei
şi Gh. Pârnuţă, Istoria învăţământului în Oltenia; vol. II, Craiova, 1981], în „Fla-
căra”, 31, nr. 2, 1982, 5.
[205] OALLDE, PETRU, Limba română – principal factor de educaţie patriotică.
Astăzi de vorbă cu. prof. de la Liceul Industrial nr. 2 Reşiţa [convorbire consem-
nată de Gh. Jurmă], în „Flamura”, 34, nr. 3387, 1982, 2.
[206] OLTEANU, A.GH; PAVNOTESCU, MARIA, Limba şi literatura română. Ma-
nual pentru clasa a XI-a. Coordonator: D. Micu. Capitolul Compunerea şcolară a
fost elaborat de Vasile Teodorescu. Exerciţii de cultivare a limbii de Matei Cer-
chez. Bucureşti, EDP, 1982, 335 [-336] p.
[207] OROS, VALERIU, Testarea şi evaluarea cunoştinţelor gramaticale (Contribuţii
experimentale) [cu 6 tab.; şi l graf.], StArt, 3, 198-209.
[208] PARASCHIVESCU, CECILIA, Evaluarea compunerilor prin discutarea lor,
însoţită de precizări critice, în colectivul clasei, Rev. Ped., 31, nr. 7, 1982, 50-51.
[209] PARFENE, CONSTANTIN, Analiza literară parţială, LL, 11, nr. l, 1982, 22-25.
[210] PÂRVULESCU, NICOLAE, Exprimarea corectă o preocupare a tuturor, în „În-
văţămîntul liceal şi tehnic profesional”, an 30, nr. 8, aug. 1982, p. 11.
[211] PÂRVULESCU; NICOLAE, Sesiune-dezbatere: Modalităţi de interpretare a tex-
tului literar.Caractereul formativ al predării literaturii în şcoală (Craiova, 31 oc-
tombrie – 1 noiembrie 1981), BulSŞF, 1982, p. 146-147.
[212] PĂCURAR, GHEORGHE [La rubrica: Colocviul „Vetrei”. Sub titlul comun:
Limba română – marcă de identitate a poporului român], în „Vatra”, 12, nr. 9,
1982, p. 8-9.
[213] PĂUNESCU, C. (coord. şt.), Metodologia învăţării limbii române, Bucureşti,
EDP, 1982.
[214] PENEŞ, MARCELA, Modalităţi de formare a deprinderilor grafice corecte în
clasele primare, Rev. Ped., an 31, nr. 5, mai 1982, p. 34-36.
[215] PENEŞ, MARCELA, Claritate şi conciziune în exprimare, TribŞc, 26, nr. 246,
1982, 7.
[216] PETICĂ, MARIA, Implicaţii didactice ale stilisticii lingvistice, în „Catedra”, 3,
1982, 142-155.
[217] PETRE, DAN, Confuzii posibile în folosirea pronumelui personal în acuzativ de
către studenţii anglofoni, LM, 180-183.
[218] PETRI, OVIDIU [La rubrica: Cultivarea limbii române în şcoală] Să scriem şi să
vorbim corect, }în „Tribuna“, 26, nr. 42, 1982, 6.
[219] POALELUNGI, GH. [La rubrica: Ancheta Revistei noastre. Sub titlul comun:
Locul limbii şi literaturii române în şcoală (III); ancheta organizată de Ioan Con-
stantinescu şi Petrache Dima], RN, 11, nr. 85-86-87, 1982, 1441-1442.
[220] POANTĂ, IRINA, Sinonimia şi predarea lexicului de specialitate, LM, 56-62.
[221] POENARU, VASILE, Româna pentru dumneavoastră – Romanian for You.
[versiune în engleză de Lia Pop]. Seria III. Anul I. Lecţiile V-XII, TribRom, 11,
nr. 221-223, 1982, p. 11; nr. 225, p. 11; nr. 226, p. 14; nr. 227-229, p. 11.

221
[222] POENARU, VASILE, Româna pentru dumneavoastră – Romanian for You. [ver-
siune în engleză de Lia Pop]. Seria III. Anul I. Lecţiile I-IV, TribRom, 11,
nr. 230-233, 1982, p. 11.
[223] POP, GHEORGHE, VALERIU OROS, Contribuţii experimentale la optimizarea
testării si evaluării, cunoştinţelor gramaticale (Editura Didactică şi Pedagogica,
Bucureşti, 1980), StArt, 3, 314-316.
[224] POP, LIANA, Premise pentru o teorie a scrierii şi evaluării textelor din manual,
LM, p. 208-218.
[225] POP, MARIA, Lecţia de limba română în cabinet, PLţL, 132-140
[226] POP, MIRCEA M, [La rubrica: Cultivarea limbii române în şcoală] Noua progra-
ma, în „Tribuna”, 28, nr. 41, 1982, 6.
[227] POPA, SUSANA, Scrierea corectă a ortogramelor, TribŞc. 26, nr. 241, 1982.
[228] POPESCU, FlORIN D., Limba română (Sintaxa). Manual pentru liceele pedago-
gice (clasele a XI-a şi a XII-a) şi pentru liceele de filologie-istorie (clasa a XII-a).
Bucureşti, EDP, 1982, 100 p.
[229] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular şi de istorie a
limbii române. Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, EDP, 1982, 168 p.
[230] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică. Manual pentru clasa a V-a. Bucu-
reşti, EDP, 1982, 160 p.
[231] POPESCU, L., În dezbatere; Limba română în şcoală. Ancheta noastră, SC, 32,
nr. 6642 v .1982, 2.,
[232] POPOVICI, VICTORIA, Istoria învăţământului din Oltenia [vol. II, de Nicolae
Andrei şi Gh. Pârnuţă, Craiova, 1981], Rev. Ped., 31, nr.,1982, 64.
[233] PREDA, NINA, Aspecte ale predării textului Un om necăjit de Mihail Sado-
veanu, LL, nr. l, 1982, 123-129.
[234] PUIU; GH.; NEŞTIAN, VALERIU, [La rubrica: „Creşterea limbii româneşti”].
Răspunderea autorilor de manuale [I], în „Cronica”, 17, nr. 18, 1982, p. 5; (II),
nr. 19, p. 5; (III), nr. 26, p. 5; Răspunderea autorilor de manuale şcolare (VI),
nr. 43, p. 5.
[235] RAD, DOINA, [La rubrica: Cultivarea limbii române în şcoală] Despre statutul
cercului literar, în „Tribuna”, 26, nr. 38, 1982, 6.
[236] RADU-NANDRA, ILIE, [La rubrica: Cultivarea limbii române în şcoală] Co-
mandament moral şi patriotic, în „Tribuna”, 26, nr. 26, -1982, 5.
[237] RAŢIU, IOAN DORU; FINYÁK, TIBERIU, Limba română. Clasa a VII-a. Şcoli
şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Vocabular ro-
mân-german. Bucureşti, EDP, 1982, 292 p.
[238] RAŢIU, IOAN DORU; FINYÁK, TIBERIU, Limba română. Clasa a VII-a. Şcoli
şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Vocabular ro-
mân-maghiar. Bucureşti, EDP, 1982, 292 p.
[239] RAŢIU, IOAN DORU; FINYÁK, TIBERIU, Limba română. Clasa a VII-a. Şcoli
şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Vocabular ro-
mân-sîrbocroat. Bucureşti, EDP, 1982, 292 p.

222
[240] RAŢIU, IOAN DORU; FINYÁK, TIBERIU, Limba română. Clasa a VII-a. Şcoli
şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Vocabular ro-
mân-slovac. Bucureşti, EDP, 1982, 292 p.
[241] RĂDUCAN, C., Învăţarea operaţională a gramaticii, TribŞc, 26, nr. 246, 1982, 6.
[242] SAMSON, MARIA-ANTOANETA, Analiza corectă a propoziţiei subiective, LL,
11, nr. 2, 1982, 46-58.
[243] SANDU AURICA, „Creşterea limbei româneşti şi a patriei cinstire”, în „Învăţă-
mîntul liceal şi tehnic profesional”, an 30, nr. 8, aug. 1982, p. 8 (despre activităţi
menite să ridice calitatea predării şi îmbogăţirii limbii şi literaturii române în
şcolile din jud. Dolj).
[244] SAVA, PROFIRA, Exersarea vorbirii dialogate în vederea sociabilizării copiilor
preşcolari, Rev. Ped., 31, nr. 12, 1982, 24-27.
[245] SĂTEANU, CORNEL, Aspecte ale sinonimiei interlingvistice din perspectiva
lingvisticii contrastive, IM, 149-158.
[246] SCHVEIGER, PAUL, Gramatica textului – cadru teoretic de analiză a mesajelor
standard (Posibile sugestii pentru o teorie a „textului din manualul de limbă”).
[cu bibl.], în: LM, 192-207.
[247] SCOROBETE, AUREL, Probleme ale metodicii limbii române, Timişoara, 1982.
[248] SIMION, MAGDALENA, MIHĂILĂ, MARIA, VĂCARU, CRISTINA, Aspecte
ale predării antonimelor din domeniul medical, IM, .77-79.
[249] SIRETEANU, GH., O carte mereu actuală [Ştefania Popescu, Limba română în
şcoala generală. Sistem de predare şi metodologie, Buc., 1978], Rev. Ped., 31, nr.
12, 1982, 36, 51.
[250] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Comunicarea orală dialogată în teoria lingvisti-
cii şi în didactica modernă a limbii romane, LL, nr. 3, 1982, 385-393.
[251] STANCU, FLOAREA, Lecţia montaj de exerciţii în predarea învăţarea pronu-
melui personal în gimnaziu, LRLM, 10-16.
[252] STERIU, MARIA, Dificultăţi întâmpinate de francofoni în însuşirea pronumelui
personal obiect direct/indirect din limba română, LU, 172-179.
[253] STERIU, MARIA; IONESCU, ADRIANA, Achiziţia de către studenţii străini a
structurilor verb circumstanţialul de mod în limba română, LM, 121-131.
[254] STOICA, CAMELIA; NEGREŢ, ION, Un proiect de tehnologie didactică la lim-
ba şi literatura română. Clasa a Xll-a: Marin Preda – Moromeţii, noi. I (comenta-
riu literar ), Înv. lic. tehn., 30, nr. 12, 1982, 16-18.
[255] SURÁNYL, ROZA-MARIA, Metode şi procedee pentru îmbogăţirea, pregătirea
şi activizarea vocabularului la limba română a elevilor de la şcolile cu limba de
predare a naţionalităţilor conlocuitoare, BulCD Satu Mare, nr. 78, 1982, 21-25.
[256] SUSAN, D., Dezbaterea: Orientări moderne în predarea şi însuşirea limbii
române în condiţiile generalizării învăţămîntului (Deva, 15 decembrie 1981),
BulSŞF, 1982, p. 149-151.
[257] ŞERDEAN, ION, Metodica predării limbii române la clasele I-IV. Manual pentru
liceele pedagogice, clasele a XI-a şi a XII-a – specialitatea învăţători. Bucureşti,
EDP, 1982, p. 184.

223
[258] ŞERDEAN, ION; DIŢULEASA, FLORIAN; PAVELIU, ELIZA, Gramatică şi
compunere. Manual pentru clasa a III-a. Bucureşti, EDP, 1982, 112 p.
[259] ŞTEF, TRAIAN, [Sub titlul comun: Ancheta Familiei. Istorie, limbă, literatură],
în „Familia”, 18, nr. 8, 1982, 5.
[260] ŞTEFĂNESCU, DENISE, Predarea articolului la clasa a V-a, TribŞc, 26, an 33,
nr. 237, 1982, 5.
[261] ŞTEFĂNESCU, MARIA-DENISE, Minunata noastră limbă românească. Trib.
Şc. 26 nr. 245
[262] ŞUTEU, FLORA, Limba română ca obiect de învăţământ pentru străini [Gheor-
ghe Doca, Analyse psycholinguistique des erreurs faites lors de lappruntissage
dune langue etrangère. Application au domaine franco-roumain, Bucureşti-Paris,
1981], în „Scînteia”, 51, nr. 12318, 31 mar. 1982, 4.
[263] ŞUTEU, VIORICA, Ion Creangă, promotor al didacticii moderne, StArt, 3,
p. 236-242.
[264] TOPFER, MATHILDE, Gramatica transformaţională a grupului verbal în lim-
bile română şi germană, LM, 184-190.
[265] TABARCEA, CEZAR, Un studiu privind învăţarea limbii române [Gheorghe
Doca, Analyse psycholinguislique des erreurs faites lors de lapprenlissage dune
langue etrangere. Application au domaine franco-roumain, Bucureşti – Paris,
1981], TribRom, 11, nr. 222, 1982, 4.
[266] TĂNASE, EUGEN, Pe marginea examenului de admitere la facultăţile de filolo-
gie [analiză sintactică la examenul de la Timişoara], în „Forum”, 24, nr. 9, 1982,
73- 74.
[267] TEŞELEANU, MARIA, Povestirile şi repovestirile copiilor, mijloc de perfecţio-
nare a limbajului în vederea integrării în activitatea şcolară, InsD, 38-42.
[268] TRUŞCĂ, MARIA, O măsură a expresivităţii limbajului copiilor, LRLM, 70-75.
[269] TUDORACHE, AUREL, Tratarea diferenţiată a elevilor în învăţarea ortografiei
şi punctuaţiei [cu 3 tab], Rev. Ped., 31, hr. 11, 1982, 26-29.
[270] TUDORANU-COSMOVICI, GINA, Curs de limba română pentru anul pregăti-
tor. Semestrul I [Iaşi], [TUI], 1982, 266 p. (UI. FF).
[271] ŢIMBOLSCHI, MĂNDICA, Manualele de limba română – important auxiliar
pentru activitatea învăţătorilor, Rev. Ped., 31, nr. 12, 1982, p. 27-29. (cls. I-IV).
[272] UNGUREANU, DOINA, Obligatoriu,.. şi facultăţii în predarea la străini a nu-
meralului din limba română, LM, 115 -120.
[273] URICARIU, LUCIA; MARILENA VELICAN; ADRIAN MATEESCU; ELISA-
BETA ŞOŞA, Coordonatori: Flora Şuteu şi Emil Ghiţulescu, Limba română.
Manual pentru studenţii străini. Profil medical, M.E.Î., Bucureşti, 1982, LM,
p. 271-273.
[274] VASILIU, EMANUEL, Articolul: între gramatică şi semantică, LM, 84-93.
2792.
[275] VELICAN, MARILENA; MATEESCU, ADRIAN; ŞOŞA, ELISABETA, Limba
română. Manual pentru studenţii străini. Anul pregătitor. Semestrul al II-lea.

224
 Profil medical. Au mai colaborat: Ioan Anton; Daniel Nicolescu, Dan Petre.
Coordonatori: Flora Şuteu, Emil Ghiţulescu. [Bucureşti], [f.e.], 1982, 363 p.
multigr. (MEI).
[276] VERZA, EMIL, Particularităţi ale stimulării activităţii practice prin dezvoltarea
limbajului la elevii handicapaţi, RPsih, 28, nr. 3, 1982, p. 241-255.
[277] VERZA, EMIL, Relaţia dintre dezvoltarea limbajului şi evoluţia senzorial-psi-
hică, Rev. Ped., 31, nr. 11, 1982, p. 8-10.
[278] VIGHI, DANIEL [Sub titlul comun: Cercetarea în filologie; convorbire consem-
nată de Radu Ciobotea], FS, 10, nr. 1, 1982, p. 4-5.
[279] VIŞU, EVA, Dezvoltarea gândirii creatoare a elevilor prin lecţiile de limba ro-
mână, Rev. Ped., 31, nr. 7, 1982, 48-51.
[280] VÎNTURAGHE, MIHAI, [Sub titlul comun: Ancheta Familiei. Istorie, limbă,
literatură], în „Familia”, IS/nr. 8, 1982, 5.
[281] VRĂJITORU, ANA, Etapa erorilor în învăţarea limbii române de către vorbi-
torii de limbă arabă aflaţi în România, SCL, 33, nr. 5, 1982, 418-423.
[282] ZAHARIA, GHEORGHE, [La rubrica: Ancheta Revistei noastre. Sub titlul co-
mun: Locul limbii şi literaturii române în şcoală (III); anchetă organizată de Ioan
Constantinescu.şi Petrache Dima], RN, 11, nr.85-86-87, 1982, 1444-1445.
[283] ZDRENGHEA, STELA, Problemele articolului. Sugestii de predare, LM,
101-106.
[284] ZOTTA, OVIDIU, Prefaţă la o oră de limba română, în „Cutezătorii”, 16, nr. 39,
1982, p. 10.

1983
[1] * * * Proiectul unui nou Abecedar, TribŞc, 13, nr. 248, 1983, p. 10. [cu 3 fig.].
[2] * * Sesiunea-dezbatere „Teorie şi practică în studiul limbii şi literaturii române”,
28-30 mai.[Oţelul Roşu, 1982; Al. Graur, Limbajul pretenţios; Mioara Avram,
Gramatica şi cultivarea limbii în învăţămînt; Ştefan Munteanu, Cultivarea limbii
în presă; Flora Şuteu, Expresia psihologiei sociale în textul mijloacelor de comu-
nicare în masă], AA, 32, 1983, anul 116(1982), p. 75.
[3] * * * Caiet metodico-ştiinţific. Limba română. Limbi moderne. Vol. II. Redacta-
rea: prof. dr. C. Negreanu, prof. D. Şonea, Drobeta-Turnu-Severin, [f.e.], 1983,
91 p.
[4] * * * Exerciţii şi probleme de limba română şi matematică pentru învăţămîntul
primar. Coordonatori: Dorina Tărnă, Elena Cavaleru, Neculai Alexandrescu. Co-
lectiv de redactare: Cap. I: Hagimă Gheorghe, Mihai Didina, Miron Ana, Năstase
Geta, Pasăre Natalia, Pascal Dorina, Petraru Tanţa, Popa Elena, Radu Ana, Stan
Mariana, Şchiopu Olga, Şoşu Elena, Teirău Eugen, Vanghelovici Constanţa; Cap.
al II-lea: Vicoleanu Ioan; Cap. al III-lea: Avram Aritina, Chiriac Genoveva; Cap.
al IV-lea: Bîrgăoanu Eufrosina, Dandu Ana, Dospinescu Teodora, Petraru Tanţa,
Tanţu Smaranda. Bacău, [f.e.], 1983, 159 p. multigr. (ISJ Bacău. CJSÎ. CPD Ba-
cău).

225
[5] * * * Limba si literatura română în liceu. Calitate şi eficienţă în predare şi
învăţare. Coordonator principal: prof. dr. Constanţa Bărboi. Autori principali:
CONSTANŢA BĂRBOI; CRISTINA IONESCU; GHEORGHE LĂZĂRESCU;
SILVESTRU BOATCĂ; ION NEGREŢ; PAVEL PETROMAN; MARIA TI-
PERCIUC. Au mai colaborat cadre didactice şi inspectori şcolari din judeţele: Ar-
geş, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Cluj, Covasna, Constanţa, Dolj, Harghita,
Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Timiş, municipiul Bucureşti, Bucureşti, EDP, 1983,
371 p.
[6] * * * Modalităţi de modernizare a predării limbii şi literaturii române. Apare sub
îngrijirea unui colectiv format din: Olga Duţu, Alexandru Florea, Valeria Ilie,
Florentina Meleghi.2. Predarea noţiunilor de teorie literară în ciclul gimnazial.
.Apare sub îngrijirea unui colectiv format din: Olga Duţu, Alexandru Florea, Va-
leria Ilie. Constanţa, 1, 1980, 58 p. multigr.: 2: 1983. 33 p. multigr. (IŞJ. CCD).
[7] * * * Probleme privind lecţia de limbă si literatură. Culegere de studii, şi articole
elaborate de Marin Cosmescu în colaborare cu profesorii Stela Constandache,
Stan Ghena, Liviu Chiscop, Ioan Neacşu, Gh. Movilă, Maria Pop, Eugen Bul-
boacă, Tatiana Galan, Bacău.
[8] * * * Programa de limba română pentru clasele V-VIII. Aprobată cu nr. 41039/
1983, Bucureşti, (f.c.), 128 p. multigr. (MEI, DIPPG).
[9] * * * Programa de limba şi literatura română pentru învăţământul liceal de zi şi
seral, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 31, nr. 7, iulie, 1983, p. 7-13.
[10] * * * Programa de limba şi literatura română pentru învăţământul liceal –
Valabilă începând cu anul şcolar 1982-1983. – Aprobată cu nr.137.266/1982
Bucureşti EDP, 72 p. multigr. (MEI); retipărită în 1983.
[11] * * * Programa de limba şi literatura română pentru învăţământul liceal de zi şi
seral care urmează să fie dezbătută de profesorii de specialitate, îmbunătăţită şi
aplicată începând cu anul şcolar 1984-1985, Înv. lic. tehn., 31; nr. 8/:1983.
[12] *** Limba şi literatura română în liceu; calitate şi eficienţă în predare şi învă-
ţare, EDP, Bucureşti, 1983.
[13] AFLOAREI, GHEORGHE, Dezbatere: Orientări moderne în predarea şi însuşirea
limbii române în condiţiile dezvoltării actuale a învăţămîntului nostru. Însuşirea
limbii române şi a limbii materne în şcolile cu limbile de predare ale naţionalităţi-
lor conlocuitoare (Miercurea-Ciuc, 11-12 dec. 1982), BulSŞF, 1983, p. 128-129.
[14] ALEXANDRU, D.; BALEA, A.; COSTE, I.; FRĂŢILĂ, F., Unele erori în achi-
ziţia limbii române de către vorbitorii de limbă arabă, AUT, 21, 1983, 83-87.
[15] ALEXANDRU, DOMNIŢA; COSTE-MĂRIEŞ, ILEANA; VLAD, FELICIA,
Tipuri de teste în verificarea cunoştinţelor de limba română ca limbă străină,
DMod, 3, 1983, 5-12.
[16] ANDREI MIHAIL; GHIŢĂ IULIAN, Limba română, fonetică, lexicologie, gra-
matică, stil şi compoziţi, exerciţii (în sprijinul cadrelor didactice şi al elevilor),
Bucureşti, EDP, 1983, 229 p.
[17] ANDREI, NICOLAE, Programa de limba română, V-VIII, TribŞc, 13, nr. 251, 1983.

226
[18] ANDRIESCU, AL., Trepte în studiul limbii (I), ConvLit, 89, nr. 4, 1983, p. 11,
(2), nr. 5, p. 11; (3), nr. 6, p. 11. [conv. consemnată de Daniel Dimitriu; despre
manualele de gramatică pentru clasele V-VIII].
[19] ANGHEL, DUMITRU, Câteva completări la articolul Elevii şi limba română,
R.lit. 16 nr. 12. 1983.
[20] APOSTOL, VIOLETA, Proiectul unui nou Abecedar, TribŞc, 13, nr. 249, 1983,
p. 5.
[21] ARDELEANU, IOAN, Reflexii despre şi în marginea unei Programe, în „Ori-
zont”, 34, nr.3 1983, 4-5 [pentru clasele V-VIII].
[22] ARSENESCU, GEORGETA, Valoarea etic-formativă a textului literar, în „Tri-
buna şcolii”, an 13 (34), nr. 256 (1342), 15 oct, 1983.
[23] ARVAT, DUMITRU C., Pe marginea „Ghidului metodic pentru predarea lec-
turii literare la clasele V-VIII, ŞM, 10-11, 1983, 171 (de Mircea Gheorghe).
[24] ARVAT, DUMITRU, Morfosintaxograma părţilor de vorbire: aplicabilitatea şi
eficienţă în predarea limbii române, în Caiet metodico-ştiinţific, Drobeta Turnu
Severin, CCD, vol. II, 1983, p. 1-4.
[25] AVĂDANEI, CONSTANŢA, Limba română pentru studenţii cetăţeni străini.
Facultatea de Electrotehnică, Iaşi, [AMIPI], 101 p. multigr. (IPI. FE. Catedra de
limbi moderne).
[26] AVRAM, MIOARA, Despre analize gramaticale cu mai multe soluţii, LR, 32,
nr. 2, 1983, 143-146.
[27] AVRAM, MIOARA, Formarea cuvintelor în Programa de limba română (gra-
matică, vocabular, fonetică, ortografie, ortoepie, punctuaţie, pentru clasele V-VIII,
LL, nr. 1983.
[28] AVRAM, MIOARA, Norme ortografice în atenţia cadrelor didactice, Convorbi-
re cu dr. Mioara Avram, cercet. şt. principal, redactor responsabil al DOOM al
limbii române, „Tribuna şcolii”, an 13 (34), nr. 254 (1340), 27 aug 1983, p. 2.
[29] AVRAM, MIOARA, Şcoala factor principal de însuşirea ortografiei limbii ro-
mâne, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 31, nr. 8, aug. 1983, p. 14.
[30] BACIU, CORNELIA, Cîteva probleme ale predării unor noţiuni de teorie litera-
ră în gimnaziu, Rev. Ped., an 32, nr. 9, sept. 1983, p. 29-32.
[31] BALTĂ, TRAIAN, Stilurile funcţionale ale limbii române actuale. Probleme de
didactice gimnazială, AnEAIL, 3, 1983, 178-182.
[32] BARANGĂ, ILIE, Implicaţii metodice în predarea temporalităţii, Bul Şt Piteşti,
1983, 101-104 (Eng. Ab.)
[33] BĂLĂNOIU, EMILIAN, Cultivarea limbii o îndatorire a tuturor cadrelor didac-
tice, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 31, nr. 8, aug., 1983, p. 15-17.
[34] BĂRBOI, CONSTANŢA; CRISTINA IONESCU; GH. LĂZĂRESCU, Limba şi
literatura română în liceu. Calitatea şi eficienţă în predare şi învăţare, Bucureşti,
1983.
[35] BĂRBOI, CONSTANŢA, Concursurile pe obiecte – mijloace de îmbunătăţire a
predării limbii române in şcoli, în „Ecoul”, 16, nr. 1522 1983.

227
[36] BĂRBOI, CONSTANŢA, Sugestii, pentru aplicarea baremelor minime, în limba
şi literatura română, Înv. lic. tehn., 31, nr. 4, 1983, 22- 23.
[37] BĂRBOI, CONSTANŢA; IONESCU, CRISTINA; LĂZĂRESCU, GHEOR-
GHE; NEGREŢ, ION. Metodica predării limbii şi literaturii române în liceu. In-
struire, educare, Constanţa Bărboi – coordonator. Au mai colaborat profesorii:
Silvestru Boatcă, Matei Cerkez, Elena Constantin, Ana Dumitrescu, Nicolae I.
Nicolae, Maria Pavnotescu, Niculina Sora Cornelia Stoica, George Şovu, Cezar
Tabarcea Virgil Teodorescu, Eleonora Zamşa, Ana Maria Olteanu, Nicolae
Vulpe, Valeriu Călin, Ion Drăgotoiu, Eugenia Stoleru, Olga Chiţu, Rodica Teofă-
nescu-Cocan, Claudiu Marinescu, Ieronim Tătaru, Modesta Viorescu, Dorina
Dincă, Pavel Petroman, Dorina Mărgineanţu, Bucureşti, EŞP, 1983, 396 p.
[38] BĂRBULESCU, VALERlU, Jocul sunetelor, sau procedee de învăţare, a elevi-
lor din clasa I să citească fără literalizare, Rev. Ped., 32, nr. 8, 1983.
[39] BEJAN, DUMITRU; CRĂCIUN, VIORICA; CRISTEA, EUGEN; CUCEU,
MARIA; DANCIU, ALEXANDRA; FRĂTEANU, VASILE; GOGA, MIRCEA;
LAZĂR, TEREZA; NICIU, MONICA; ORLANDEA, LUCIA; OŞIANU, PA-
RASCHIVA; POPILEAN, MARIANA; PRECUP, VICTORIA; STANCIU,
ALINA; URICARU, LUCIA; VISHMANN, ALINA; ZDRENGHEA, STELA,
Exerciţii morfologice pentru studenţii din anul pregătitor, Coordonator:
DUMITRU BEJAN, Cluj-Napoca, [TUCN], 1983, 159 p. multigr. (UCN.FF).
[40] BEJENARU, PETRE D., Studiul biologiei şi cultivarea limbii române, Înv. lic.
tehn., 31, nr. 9, 1983, p. 22.
[41] BELDESCU, G., Şcoala şi Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al lim-
bii române, ŞM, 10-11, 1983, 32-34
[42] BERCEA, LIVIUS-PETRU, Fr. Király, Lexicul limbii române. Sinteză pentru
uzul studenţilor şi al cadrelor în curs de perfecţionare. Timişoara, [TUT], 1983,
60 p. multigr, LL; nr. 3, 1983, p. 461-462.
[43] BORCILĂ, ROSALINDA; RODICA C. BOŢOMAN; DONALD E. CORBIN;
GARRISON E. WALTERS, Îmi place limba română, Columbus, Slavica
Publishers, 1981, 199 +IV p., LR, 32, nr. 6, 1983, p. 544-546.
[44] BORCILĂ, ROSALINDA; GOGA, MIRCEA, Limba română pentru străini.
Specialitatea: Educaţie fizică şi sport. [Cluj-Napoca], [TUCN], 1979, 255 p.
multigr. (UCN. FF. Colectivul de limba română); remultiplicat în 1983.
[45] BOT, LIVIA, Întîlnire cu limba română prin nume proprii. Exerciţii pentru înce-
pători. Pentru uzul studenţilor. Cluj-Napoca, [TUCN], 1983, 121 p. (UCN. FF.
Colectivul de limba română pentru studenţi străini) [cu 6 h şi o listă de nume de
ţări şi de oraşe].
[46] BRADĂŢAN, DUMITRU, O metodă prin excelenţă participativ: jocul didactic,
37, nr. 10415, 20 mart. 1983, 3.
[47] BRÂNCUŞ, GRIGORE, Noua programă de limba română pentru clasele V-VIII,
LL, nr. 1. 1983, 90-92.
[48] BRAŢA, IOAN, Valeriu C. Neştian, Metodica predării textului literar în liceu,
LL, nr. 4, 1982582-583.

228
[49] BULGĂRE, GH., Noua programă de limba română pentru clasele V-VIII, în
„Tribuna şcolii”, an 13 (34), nr. 225 (1341), 27 sept, 1983, p. 7.
[50] BURLAN, GEORGETA, Proiect de tehnologie didactică, gramatică clasa a VI-a,
în Buletin informativ, Brăila, CCD, nr. 1, 1983, p. 7-8 (pronume şi adj. demonstr-
ativ).
[51] BUTOI, MIHAELA; CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Limba română.
Manual pentru clasa a VI-a. Bucureşti, EDP, 1983, 383 p.
[52] C.G., Valeriu C. Neştian – Metodica predării, în „Forum”, 25, nr. 3, 1983, 65.
[53] CAZACU B., Reflecţii asupra noii Programe de limba română, LL, vol. 1, 1983,
p. 78-86 (carenţe –programe clas. V-VIII).
[54] CHIOREANU, MARGARETA, Fenomenul de interferenţă în mediul şcolar, do-
vadă a rezistenţei graiurilor populare, AnICED-B, 2, 1983, p. 331-358.
[55] CHIOSA, CLARA GEORGETA Observaţii asupra redactării compunerilor, nr. 2.
[56] CHISCOP, LIVIU Propuneri privind predarea noţiunilor de vocabular în clasele
gimnaziale, LL, .nr 3,1983
[57] CHIŞ ŞTER, ION, Forme corecte şi expresive de comunicare, PS, 34, nr. 8509,
12 ian 1983, p. 3.
[58] CINCU, GEORGETA, Probleme privind lecţia de limba şi literatură, în „Ate-
neu”, nr. 5 1983, 10.
[59] CIOLAC, MARINA, Aspecte ale exprimării scrise la copiii de vîrstă şcolară din-
tr-o comunitatea rurală, LL, vol. I, 1983, p. 128-134.
[60] CIOLAC, MARINA, Consideraţii privind egalizarea – şanselor de reuşită şcola-
ră, din perspectiva pluralităţii normelor, 301-330….
[61] CIUCHINDEL, C. V. Alecsandri: „Despot-Vodă” – fragment, LL, nr. 3, 1983,
p. 326-340.
[62] COCA, FLOAREA, Câteva consideraţii privind comentariul literar. ŞM, 10-11,
1983, 165-166.
[63] CODARCEA, MĂRIOARA, Cum apărăm limba română, în „Vatra”, 13,. 1983.
[64] CODRESCU, GRIGORE, Programa de limba română, 5, 1983, 10.
[65] COSMA, TRAIAN Ghid pentru exprimarea corectă, 257, 1983, 6.
[66] COSMUŢĂ, TITUS, Particularităţi ale vocabularului şi structurii gramaticale la
copiii surzi în curs de reabilitare audioverbală, PD, 11, 1983, p. 163-181.
[67] COSMUŢĂ, TITUS; BĂCANU; GEORGE, Unele aspecte ale recepţionării
vorbirii de către copiii deficienţi de auz de vîrstă preşcolară, PD, 11, 1983,
p. 182-188.
[68] COSTACHE, ADRIAN, Literatura română – sursă de perene convingeri, în „În-
văţământul liceal şi tehnic profesional”, an 31, nr. 11, noiembrie 1983, p. 6-7.
[69] COSTE, ILEANA; FRĂŢILĂ, FLORENTINA; VLĂDUŢU, ION; BOLDUREA-
NU, VIOREL; GHIŢULESCU, EMIL (coordonator), Limba română. Manual
pentru studenţi străini. Anul pregătitor. Semestrul al II-lea. Profil tehnic. Bucu-
reşti, EDP, 1983, 232 p.
[70] CRISTUŢ, EMILIA – Cu ajutorul fişelor, TribŞc 13, nr. 253.

229
[71] CRIŞAN, ALEXANDRU, Dialogul în manualele de limba şi literatura română,
nr. 4, 553-560.
[72] CRIŞAN, EMANUELA, Observaţii asupra tehnicii structurării textului literar,
LL, nr. 4, 1983, 557-562.
[73] CRONICAR, Dezbatere, RN, 12, nr. 94-95-96, 1983, 1617 p. [cu tema: Şcoala şi
ortografia. Probleme actuale ale scrierii şi pronunţării corecte a limbii române,
Focşani, 14 mai 1983, SŞF, Filiala Vrancea, ISJ, Vrancea, CPD].
[74] DASCĂLU, MARIA, Metode procedee folosite pentru îmbogăţirea, precizarea şi
activizarea vocabularului în activităţi de tip şcolar. InsDid Constanţa, 46-50…..
[75] DĂNILĂ, IOAN, Exerciţii ortografice, TribŞc, 13, nr. 257, 1983/5.
[76] DIACONESCU, ION, Câteva observaţii pe marginea Programei de limba ro-
mână, LL, nr. l, 1983, 98-99.
[77] DIACONU, MIHAI; MUSTER, MIHAELA, Un modul psihopedagogce de for-
mare a deprinderilor de ortografie în învăţământul primar, MlP, 108-114.
[78] DIMA, PETRACHE, Dezbatere: Şcoala şi ortografia. Probleme actuale ale
scrierii şi pronunţării corecte a limbii române (Focşani, 14 mai 1983), BulSŞF,
1983, p. 119-120.
[79] DIMITRIU, C., Vechi şi nou în manualele şcolare. [I], în „Cronica”, 18, nr. 21,
1983, ILR, I-II; (II), nr. 30, ILR, I-II. [Ion Popescu, Limba română. Manual
pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, 1981].
[80] DOBRE, GH., Activitatea diferenţială cu grupa de studenţi străini din anul pre-
gătitor , Bul. Şt Piteşti, 1983, 125-128 (Engl. Ab.).
[81] DRAGOMIRESCU, ELENA, Consideraţii metodologice privind studierea valo-
rilor stilistice ale timpurilor şi modurilor la clasele gimnaziale, CercLL, 2,
145-152.
[82] DRĂGĂTOIU, ION, Creativitate, limbaj, structură semnificativă – elemente
definitorii ale compunerilor şcolare, LL, nr. 4, 1983, 567-572
[83] DRĂGOIU, TEODOR; DRĂGOIU, VALERIA, Un test fonetic sintactic pentru
învăţarea citirii, Rev. Ped., 32, nr. 3, 1983, 36-38.
[84] DRINCU, SERGIU, Semnele ortografice şi de punctuaţie în limba română – nor-
me şi exerciţii, Bucureşti, EŞE, 1983, 191 p.
[85] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE, Limba română. Manual pen-
tru clasa a V-a. Bucureşti, EDP, 1983, 400 p.
[86] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE, Probleme ale compunerii
orale, LL.
[87] DUŢU, ANGELA, Însuşirea nuanţată a cuvântului, TribŞc, 13, 247, 1983.
[88] ENCULESCU, SEVER; ENCULESCU, ANCA, Din enigmele scrisului incorect,
RK-d, 32, nr. 3, 1983, 38-41; Greşelile nu vor mai fi enigme, M. 6, 36-39.
[89] FLOREA, MELANIA; GHEORGHE DOCA, Analyse psycholinguistique des
erreurs faites lors de l’apprentissage d’une langue etrangere, (Applications au
domaine franco-roumain), LR, 32, nr 6, 1983, 547-549.
[90] FLOREA, MELANIA; STROEAN, CARMEN, Lecţii de conversaţie. Teorie şi
practică. Reeditare. Bucureşti, [TUB], 1983, 418 p. multigr. (UB.FLLR. IL).

230
[91] GAFENCU, MIHAI; MĂRGINEANŢU, DORINA; ŞERBAN, VASILE; ŢÂRA,
VASILE, Cultivarea limbii române în liceu – Norme şi exerciţii – Coordonator:
Vasile Şerban. Bucureşti, EDP, 1983, 224 p.
[92] GANCZ, MARGARETA; ONETE, ALEXANDRU, Limba română. Curs practic.
Facultatea de Electrotehnică. Anul I, Timişoara, [AMIPT], 1982, 214 p. multigr.
(IPT. Catedra de limbi moderne) [cu ind. de mat. Şi forme lexicale şi gramati-
cale].
[93] GAŞPAR, MARIN; TÓTHARSÁNYI, ALEXANDRU, Limba română. Clasa a
VIII-a. Şcoli şi secţii cu limbile de predare ale naţionalităţilor conlocuitoare.
Bucureşti, EDP, 1982, 336 p; retipărit în 1983.
[94] GHEORGHE LASCU; TEREZA LAZĂR; ALINA STANCIU; LUCIA URICA-
RU; EMIL GHIŢULESCU (coordonator), Limba română. Manual pentru studenţi
străini. An pregătitor. Semestrul al II-lea. Profil economic. Bucureşti, EDP, 1983,
în „Forum”, 25, nr. 4, 1983, p. 95.
[95] GHEORGHIU, VLADIMIR; MANOLESCU, NICOLAE; NICOLAE, NICO-
LAE I.; OTOBÎCU; CONSTANTIN, Limba şi literatura română. Manual pentru
clasa a IX-a. Coordonator: Constantin Odobîcu. Capitolul Originea şi dezvoltarea
limbii române a fost elaborat de acad. Ion Coteanu. Exerciţiile de cultivare a lim-
bii au fost elaborate de Elena Berea-Găgeanu. Bucureşti, EDP, 1983, 358 p.
[96] GHERGHINA, DUMITRU; CIOROIANU, CECILIA; Metodică de gramatică şi
compunere pentru clasa a III-a. [de I Şerdean, F. Diţuleasa şi E. Paveliu], Rev.
Ped., 32, nr. 5, 1983, p. 42-43.
[97] GHERGHINESCU, RUXANDRA P., Tulburările scris-cititului la copil, MS, 39,
nr. 26, 1983, p. 6.
[98] GHIMPU, AUREL, Testul nostru. Cunoaşteţi noile norme ortografice, IB, 31,
nr. 9371, 28 n. 1983, 4-5 din şcoli].
[99] GHINDĂ, CORNELIA; GHINDĂ, GHEORGHE, Sporirea caracterului funcţio-
nal al gramaticii şi interpretarea stilistică a textelor literare, Rev. Ped., 32, nr. 3;
1983, 41-43.
[100] GLIGOR, DOINA, Stimularea comunicării verbale la preşcolari, Rev. Ped., 32,
nr. 4, 1983, 35-38.
[101] GORAN, MARIA; GORAN, VASILE, Muncă diferenţiată – succes şcolar, LL,
287-293 [predarea ortografiei (pronumele) şi punctuaţiei].
[102] GRAURE-CORNEA, LUMINIŢA, Aspecte stilistice de evocare in Fraţii Jderi,
LL, 205- 216, Particularităţi stilistice, morfologice şi sintactice – în romanul Des-
culţ, 226-228.
[103] GRAURE-CORNEA, LUMINIŢA, Sesiunea-dezbatere: Rolul compunerilor şco-
lare în dezvoltarea creativităţii la elevi (Sf. Gheorghe, 11-12 iunie 1983),
BulSŞF, 1983, p. 129-130.
[104] GUŢU ROMALO, VALERIA, Observaţii asupra Programei de limba română
pentru clasele V-VIII, LL, nr. l-1983, 93-97.
[105] GUŢU ROMALO, VALERIA; FLOREA MELANIA, Carmen Stoean, Lecţia de
conversaţie [...], şi Gheorghe Doca O abordare psiholingvistică a problemei

231
 exerciţiilor în predarea şi învăţarea limbii române ca limbă străină […] Două
contribuţii la metodica predării limbii române ca limbă străină, LR32 nr. 3,
1983. 262-264.
[106] HANGIU, I., Şcoala şi problemele actuale ale ortografiei. [dezbatere cu tema:
Şcoala şi ortografia. Probleme actuale ale scrierii şi pronunţării corecte a limbii
române, Focşani, mai 1983], LL, nr. 3, 1983, p. 389-390.
[107] HANGIU, L, O nouă Programă de limba româna pentru gimnaziu, LL, nr. l,
1983, 106-109.
[108] HEFCO, VASILE, P., Aspecte metodice în predarea anatomiei la studenţi străini,
APPM, 19-22
[109] IERONIM, TĂTARU, Comentarii stilistice şi literare, Bucureşti. EDP, 1983, 128 p.
[110] ILEANA COSTE; FLORENTINA FRĂŢILĂ; ION VLĂDUŢU; VIOREL BOL-
DUREANU; EMIL GHIŢULESCU (coordonator). Limba română. Manual
pentru studenţi străini. Anul pregătitor. Semestrul al II-lea. Profil tehnic. Bucu-
reşti, EDP, 1983, în „Forum”, 25, nr. 4, 1983, p. 95.
[111] ILIASA FRIGURĂ, DOINA, Dezvoltarea vorbirii expresive, în „Flamura”, 35,
nr. 3417, 1983, 2 [conv. consemnată de Gheorghe Jurmă; la rubr. Cultivarea lim-
bii române în şcoală].
[112] ILICA, ANTON, Noua Programă gimnazială a limbii române, în „Vatra”, 13, nr.
l, 1983, 15 [v. rubr. la nr. 1898].
[113] ILIE, IULIANA, Formarea deprinderilor de scriere corectă, în „Tribuna şcolii”,
an 13 (34), nr. 255 (1-341), 27 sept. 1983, p. 6.
[114] ILIESCU, ADRIANA O lecţie deschisă (Hora de M. Eminescu), LL, nr. 4, 1983,
563-566.
[115] ILIESCU, CONSTANŢA; PETRESCU, VICTORIA; NICHITA, SILVIA;
POPESCU, STELA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a IV-a. Bucu-
reşti, EDP, 1983, 88 p.
[116] ILIOANE, CORNEL, Probleme psihologice ale însuşirii structurii gramaticale
de către şcolarul mic, Cluj Napoca, 1983, rezumatul tezei de dr. Universitatea
„Babeş-Bolyai”.
[117] IONESCU, CRISTINA; LĂZARESCU, GHEORGHE, Figurile de stil, RLit, 16,
Nr. 46, 1983, 19(11), Nr. 4719.
[118] IONESCU, CRISTINA; LĂZARESCU, GHEORGHE, Realizarea stilistică a
scenelor de masa în romanul Răscoala de Liviu Rebreanu, LL, 95-101;
Substantivul şi valenţele lui estetice în poezia lui M. Eminescu, 195-198; Verbul,
locuţiunile verbale şi Probleme de stilistică în Amintiri din copilărie de I.
Creangă, 199-208; Aspecte ale lexicului arghezian şi valori estetice, 219-225;
Caracteristicile stilului în romanul Moromeţii de Marin Preda, 229-231; Funcţia
stilistică a elementelor lexicale şi gramaticale, 246-249.
[119] JIPLEA, NICOLAE, Modalităţi de abordare a limbajului tehnico-ştiinţific în
liceul industrial de construcţii. ŞM, 10-11, 1983, 37-40. reluare în Înv. lic. tehn.,
31, nr. 7, 1983, 24-25.

232
[120] KEREKES, PÉTER, Cselekedtetö eljárások a szókincs gyarapításában, TU, 27,
nr. 10, 1983, 2.
[121] KIRÁLY, FR., Lexicul limbii române. Sinteză pentru uzul studenţilor şi al cadre-
lor în curs de perfecţionare. Timişoara, [TUT], 1983, 60 p. multigr. (UT.FF).
[122] LASCU, GHEORGHE; LAZĂR, TEREZA; STANCIU, ALINA; URICARU,
LUCIA; GHIŢULESCU, EMIL (coordonator), Limba română. Manual pentru
studenţi străini. An pregătitor. Semestrul al II-lea. Profil economic. Bucureşti,
EDP, 1983, 213 p. (MEI).
[123] LAZĂR, DANIEL, Decodificarea textelor. „Dobrogea! Dobrogea!” de Geo
Bogza în „Tribuna”, 27, nr. 21, 1983, TribElcv, mai 1983, 3
[124] LĂUDAT, I.D., Valeriu C. Neştian, Metodica predării [...], în „Ateneu”, 20,
nr. 2, 1983, 4-5.
[125] LĂZĂRESCU, GH., Romanul de analiză psihologică în literatura română inter-
belică, Editura Minerva, Bucureşti, 1983.
[126] LEFTER, VASILE, Modalităţi specifice de însuşire a normelor ortografice,
TribŞc 13, 252, 1983, 6.
[127] LEMNY, DOINA, Expansion du modèle Todorov. „Les contes” de Ion Creangă,
în „Synthesis”, 10, 1983, p. 19-32.
[128] LUCACIU, LIVIU, Conştientizarea normelor ortografice prin jocuri didactice,
LL, 293- 302.
[129] MAGHERU, O., Noţiuni de stil şi compoziţie cu modele de compuneri şcolare,
Editura Coresi, Bucureşti, 1983.
[130] MANOILESCU, ELENA, Activităţi diferenţiate aplicate trei ore de gramatică la
clasa a III-a, în vederea creşterii randamentului individual, MlP, 115-118.
[131] MANOLACHE, GHEORGHE, Trepte de decodare lingvistică elementară în
receptarea textului poetic, LL, 62-64.
[132] MARCU, FL., Însuşirea termenilor neologici pe baza analizei structurii (morfo-
logice) a cuvântului, SLA, 77-84.
[133] MARDARE, AURELIA, Proiect de tehnologie didactică. Gramatică Clasa a II-
a, în Buletin Informativ Brăila CCD, nr. 1, 1983, p. 1-12.(subiect şi predicat).
[134] MARIA, TINCA, Cauze ale unor greşeli tipice de ortografie şi sugestii pentru
înlăturarea lor, Rev. Ped., 32, nr. 4, 1983, 31-32.
[135] MARIN, DINUŢA, O abordare psiholingvistică a problemei exerciţiilor în
predarea limbii române ca limbă străină, în „Forum”, 25 nr. 6, 1983, 83-85 [de
Gheorghe Doca].
[136] MARIN, DINUŢA, Un manual universitar pentru studenţii străini. [Gr. Brâncuş,
Adriana Ionescu, Manuela Saramandu, Limba română. Manual pentru studenţii
străini. Bucureşti, EDP, 1982, 439 p.], Rev. Ped., 32, nr. 10, 1983, p. 47, 63.
[137] MARINESCU, CORNELIA, G. Bacovia, Plumb, LL, 105-109.
[138] MATEI, DUMITRU, Limba şi literatura română şi celelalte discipline de învăţă-
mânt, TribŞc, 13, m. 247, 1983, 6.
[139] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Demutizarea în
contextul instruirii speciale a copiilor cu deficienţe de auz, PD, 11, 1983, p. 115-147.

233
[140] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Metodologia
procesului de demutizare. Din reperele etapei iniţiale, Bucureşti, EŞE, 1983,
236 p.
[141] MĂRĂCINEANU, G., Dezbatere: Funcţionalitatea şi tipologia compoziţiei
(Breazu, 11-12 decembrie 1982), BulSŞF, 1983, p. 126-128.
[142] MĂRCUŞANU, IOSIF, Consideraţii metodice privind predarea Metodicii dez-
voltării vorbirii, LL, 236-238.
[143] MĂRIEŞ, VIORICA; BLAJ, MARIA; CHIRA, MARIA; PANTEA, AURELIA;
POP, ANA; POP, ROZALIA, Caiet pentru munca independentă. Limba română,
clasa a III-a, BulCD Satu Mare, nr. 91, 1983, 42 p.
[144] MILOŞESCU, ORTANSA; CIUREA, IRINA, Aspecte ale metodologiei cultivă-
rii vocabularului politico-ideologic prin lecţiile de limba română la clasele I-IV,
ŞM, 10-11, 1983, 28-30.
[145] MÎNDRESCU, ENACHE, Fişele ortografice instrument util în activitatea de
scriere corectă, TribŞc, 13, nr. 251, 1983, 5.
[146] MOCEANU, OV1DIU, Textul şi subtextul operei, în „Astra”, 18, nr. 3, 1983, o
[la rubr. Şcoala şi limba română].
[147] MOLAN, VASILE, Limba română în şcoala primară, în „Tribuna şcolii”, an 13
(334), nr. 256 (1342), 15 oct. 1983, p. 5.
[148] MOLAN, VASILE; PENEŞ, MARCELA, Metodica desfăşurării orelor de com-
punere-expunere la ciclul primar, Bucureşti, EDP, 1983, 191 p. [cu bibl. bogată].
[149] MOLDOVAN, LIVIU, Limba română – abecedar politic al patriotismului în
„Astra”, Braşov, an 18, nr. 178, 1983, p. 5.
[150] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba
română pentru clasa a IV-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţionalităţilor
conlocuitoare. Vocabular român-ceh. Bucureşti, EDP, 1983, 288 p.
[151] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba
română pentru clasa a IV-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţionalităţilor
conlocuitoare. Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1983, 228 p.
[152] NEAGOE, LILIANA, Unele aspecte metodologice ale îmbogăţirii şi nuanţării
vocabularului elevilor, LL, 191-194.
[153] NEAMŢ, FLOAREA, Dezvoltarea vorbirii la preşcolari, în „Ecoul”, nr. 1521,
1983, 6.
[154] NEBEL, VIORICA, Predarea sinonimei în şcoală, LL, nr. 4, 1983, 573-577.
[155] NEGREANU, C., Ieronim Tătaru, Comentarii stilistice şi literare. Bucureşti,
EDP, 1983, LL, nr. 3, 1983, p. 440-442.
[156] NISTOR, CORNELIU; GALEA, PAVEL, Sesiune-dezbatere: Teorie şi practică
în studiul limbii şi literaturii române – a treia ediţie (Timişoara – Arad, 3-5 iunie
1983), BulSŞF, 1983, p. 121-124.
[157] NISTOR, MAGDALENA; NISTOR, VASILE, Observaţii asupra limbajului di-
dactic folosit în învăţământul primar, Rev. Ped., 32, nr. 12, 1983, 42-44.
[158] NISTOR, VALERIA; VULTUR, SMARANDA; VULTUR, IOAN, Culegere de
exerciţii de semantică pentru studenţii străini care învaţă limba română. Timi-

234
 şoara, TUT, 1983, VI+196 p. multigr. (UT.FF. Colectivul de şcolarizare a stu-
denţilor străini).
[159] NOVAC, VIORICA, Posibilităţi de cercetare a structurii limbajului la elevii
deficienţi de auz din clasa I, în condiţiile utilizării unui material intuitiv verbal
selectat după criteriul funcţionalităţii în comunicare, PD, 11, 1983, p. 148-161.
[160] OLTEANU, A.GH., Comentariu de text folcloric, RLit, IC, nr. 45, 1983, 19.
[161] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Observaţii asupra părţii de sintaxa din
noua Programă de limba română pentru clasele V-VIII, LL, nr. 2, 1983, 236-243.
[162] PÂRLOG, MARIANA, Mesajul textului literar, în „Tribuna şcolii”, an 34,
nr. 248, 19 febr., 1983, p. 5.
[163] PAŞCALĂU, ADRIANA; POANTĂ, IRINA, Pretexte de conversaţie – Limba
română pentru studenţii străini – Anul pregătitor, [Cluj-Napoca], [TUCN], 1983,
127 p. multigr. (UCN. FF).
[164] PAŞCALĂU, ADRIANA; POANTĂ, IRINA, Pretexte pentru conversaţie. Lim-
ba română pentru studenţi străini. – Anul pregătitor – [Cluj-Napoca], [TUCN],
1983, 128 p. multigr. (UCN.FF).
[165] PAUNESCU, CONSTANTIN; KOSTYAK, CARMEN; MUŞU IONEL; LUPU,
FLORICA, Metodologia învăţării limbii române în şcoala ajutătoare. Coordona-
tor ştiinţific: C. Păunescu, Bucureşti, EDP, 1983, 220 p.
[166] PĂCEŞILĂ, GEORGETA, Învăţarea corectă a citirii şi scrierii, în „Tribuna şco-
lii”, an 34, nr. 248, 19 febr. 1983, p. 5.
[167] PĂTRUŢESCU, NICULINA, Valeriu Neştian: „Metodica ...”, ŞM, 10-11, 1983,
170-171.
[168] PESTREA, STELUŢA, Optimizarea predării-învăţării gramaticii prin fişe de
activitate independentă, Rev. Ped., 37, nr. 8, 1983, 30-32.
[169] PETRE, MARIOARA, Metode şi procedee pentru îmbogăţirea şi activizarea vo-
cabularului, MIP, 119-122.
[170] PETROMAN, P., Locul şi rolul lecturii în educaţia elevilor, Rev. Ped., nr. 8,
1983.
[171] PÎRLOG, MARIANA, Mesajul textului literar, TribŞc 13, lir. 248, .1983, 5.
[172] POALELUNGI, GH., De-ale etimologiei, RN, 12, nr. 97-98-99, 1983, 1712-
1713.
[173] POP, ECATERINA, Modalităţi de stimulare a vocabularului preşcolarilor prin
activităţi comune cu întreagă grupă de copii, în „Catedra”, 1982, 105-115.
[174] POPA, ION, Pledoarie pentru exerciţiile de sinteză, TribŞc, 13, nr. 251, 1983, 4.
[175] POPA, MARIANA, Predarea vocabularului şi teoriile semantice moderne,
SACLER, 25-33.
[176] POPA, POPESCU; DIDINA, L, Exprimarea clară şi corectă, TribŞc, 13, nr. 249,
1983, 6.
[177] POPESCU, FLORIN D., Limba română (Sintaxa). Manual pentru liceele pedago-
gice (clasa a XI-a şi a XII-a) şi pentru liceele de filologie-istorie (clasa a XII-a).
Bucureşti, EDP, [1983], 123 p.

235
[178] POPESCU, ŞTEFANIA, Gramatică practică a limbii române cu o culegere de
exerciţii. Ediţia a III-a, revăzută şi îmbogăţită. Bucureşti, EDP, 1983, 576 p.
[179] POPESCU-MIHAEŞTI, AL., Metodica desfăşurării orelor de compunere-expu-
nere în ciclul primar, TribSc. 13, nr. 251. 1983, 2 [de Vasile Molan şi Marcela
Peneş].
[180] POPESCU-MIHĂEŞTI, ALEXANDRU, Soluţii metodice care sporesc eficienţa
lecţiilor de limba română în clasele I-IV, MlP, 102-107
[181] POPESCU-SIRETEANU, ION, Ieronim Tătaru, Comentarii stilistice şi literare.
Bucureşti, EDP, 1983, ConvLit, 89, nr. 11, 1983, p. 13.
[182] RADU, GHEORGHE, Vorbind corect, gîndim bine, PS, 34, nr. 8509, 12 mar
1983, p. 3.
[183] RĂDUCANU, DUMITRU; MIHAI GAFENCU; DORINA MĂRGINEANŢU;
VASILE ŞERBAN; VASILE ŢÂRA, Cultivarea limbii române în liceu – Norme
şi exerciţii – Coordonator: Vasile Şerban. Bucureşti, EDP, 1983, 224 p., LL, nr. 3,
1983, p. 463-465.
[184] RECEANU, MIRCEA, La Oradea, în dezbatere: Programa îmbunătăţită de limba
şi literatura română pentru învăţămîntul liceal, Înv. lic. tehn., 31, nr. 11, 1983,
p. 15.
[185] REDNIC, ANA, Însuşirea structurii gramaticale a limbii române, TribŞc, 13, nr.
250 1983, 6.
[186] ROBU, MIHAIL, Combaterea greşelilor de exprimare şi scriere, în „Tribuna
şcolii”, an 13 (34), nr. 251 (1337), 21 mai 1983, p. 5.
[187] SARAMANDU, MANUELA, Gheorghe Doca, O abordare psiholingvistică [...],
LL, nr. 2, 1983, 255-257.
[188] SEVERIN, GLORIA, Predarea noţiunii de hiperbolă la clasa a-VI-a, CM, 2.
1983, 14-19.
[189] SIRETEANU, DOINA, Prin vorbirea directă şi indirectă, TribŞc, 13, nr. 253,
1983, [v. t.com. la. nr. 1901].
[190] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Asemănări şi deosebiri între învăţarea limbii
materne şi a limbilor străine; cîteva erori, LL, nr. 3, 1983, p. 404-414.
[191] SOREAŢA, CLAUDIA, Dezvoltarea vorbirii: Prin activităţi variate şi educaţiei,
TribŞc, 13, nr. 251, 1983,
[192] SORIK, CONSTANŢA, Îndrumător metodic privind dezvoltarea vorbirii, MlP,
170 [de Elvira Creţu, Constanta Iliescu, Silvia Nichita; Stela Popescu].
[193] SORIK, CONSTANŢA, Metodologia studierii limbii române la ciclul primar,
MlP, 169-170 [Eugen Blideanu, Ion Şerdean, Orientări noi în metodologia limbii
române la ciclul primar. Citit-scris, citire, compunere].
[194] SOROCEANU, ELENA, Utilizarea metodelor activ-participative la limba
română, Rev. Ped., 32, nr. 11, 1983, 25-29.
[195] STANCU, FLOAREA, Câteva consideraţii privind comentariul literar pe baza
elementelor de interdisciplinaritate la lectură „Mări sub pustiuri” de D.R. Po-
pescu. ŞM, 10-11, 1983, 35-37.

236
[196] STANICĂ, ILIE; UNGAR, ELISABETA; BENESCU, CRISTACHE, Probleme
metodice de tehnica vorbirii şi labiolectură, Bucureşti. EDP, 1983, 251
[197] STOICHIŢOIU, ADRIANA, Limbă şi cultură românească la Ohio State Univer-
sity. [Rodica C. Boţoman, Donald E. Corbin, Garrison E. Walters, Îmi place lim-
ba română, Columbus, Slavica Publishers, 1981], TribRom, 12, nr. 249, 1983, p. 2.
[198] SZAPPANYOS, ELENA, Valenţe formative ale compunerilor în liceu, Înv. lic.
tehn., 31, nr. l, 1983
[199] ŞAICĂU, LUCREŢIA, Rubrica şi compoziţiile şcolare, RN 12, nr. 94 959. 19
[200] ŞERBAN, VASILE, (coord.), Cultivarea limbii române în liceu. Norme şi
exerciţii, Bucureşti, EDP, 1983.
[201] ŞERBAN, V.; ARDELEAN, LILIANA, Unele aspecte ale predării lexicului
românesc în cursul, intensiv pentru studenţii străini, .LL, nr. 1,-1983, 120-127.
[202] ŞERBĂNESCU, TIA, Şcoala şi ortografia, în „România liberă”, an 41,
nr. 12004, 6 iunie, 1983, p. 2
[203] ŞONEA, DUMITRU, Simpozion: Gramatica limbilor romanice ca obiect de
studiu şi de predare (Drobeta Turnu Severin, 4-5 decembrie 1982), BulSŞF,
1983, p. 130-131.
[204] ŞOVU, GEORGE; VULPE, NICOLAE, Elevii şi limba română [J. RLit, 16, nr.
S, 1983, S, -19;
[205] ŞTEFAN, ION C.; ŞTEFAN, DOMNIŢA, Scrierea şi vorbirea elevilor, RLit, 16,
nr. 14, 1983, 3
[206] ŞUTEU, FLORA, Sugestii pentru vocabular la clasa a VIII-a, LL, vol. I, 1983,
p. 110-119.
[207] ŞUTEU, MARIANA, Valenţe formativ-educative ale literaturii române vechi, în
„Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 31, nr. 9, sept, 1983, p. 24.
[208] TABARCEA, CEZAR, Stilurile funcţionale ale limbii române, LL, 167-179.
Nivelurile limbii, 179-184.
[209] TEODORESCU, SORIN, Noutăţi în programele şi manualele de limba română,
TribŞc, 13, nr. 254,
[210] TEODORESCU, SORIN, Szókincsgyarapítás román nyclvoprakon TU; 27, nr. 4,
1983, 2.
[211] TEOREANU, ION, Dezbatere, Respectul pentru limba română – o dovadă de
înalt patriotism, cu Acad. Ion Coteanu, prof. univ. dr. Zoe Dumitrescu Buşulenga,
în „Scînteia tineretului”, an 39, seria 2, nr. 10722, 18 n. 1983, p. 2.
[212] TIŢĂ-CĂLIN, DOINA, Studiul noţiunii de epitet în clasele de gimnaziu, CM. 2.
1983, p. 5-13.
[213] TODORESCU, CECILIA, Câteva sugestii pentru comentariul nuvelei „Fefelea-
ga” de Ion Agârbiceanu, CM, 2, 1983, 25-32.
[214] TOMA, ION; GHIŢULESCU, EMIL, Limba română ca limită, 1983.
[215] TOTHARSANYI, ALEXANDRU, Metode eficiente de însuşirea limbii române
în grădiniţele şi şcolile primare cu predarea în limbile naţionalităţilor conlocui-
toare, Rev. Ped., 33, nr. 12, 1983, 21-22.

237
[216] TUCHILĂ, DAN, Noi manuale de limba română.[Ana Dumitrescu; Vasile Teo-
dorescu, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. Bucureşti, EDP, 1983; Mi-
haela Butoi; Gh. Constantinescu-Dobridor, Limba română. Manual pentru clasa a
VI-a. Bucureşti, EDP, 1983], în „Luceafărul”, 26, nr. 39, 1983 p. 1,6.
[217] TUDORACHE, GEORGETA, Studierea noţiunii de pastel în legătură cu poezia
„Iarna" de Vasile Alecsandri, CM, 2, 1983, 20-24.
[218] ŢEPELEA, GABRIEL, Limba română în şcoli şi facultăţi, în „Argeş-Piteşti”, an
18, nr. 4 (1940), p. 15, nr. 5 (141), mai, 1983.
[219] ŢION, ALEXANDRU, Lectura literară şi teoria limbajului, practic, în „Astra”,
18, nr. 3, 1983-5.
[220] VALERIU NISTOR; SMARANDA VULTUR; IOAN VULTUR, Culegere de
exerciţii de semantică pentru studenţii străini care învaţă limba română. Timi-
şoara, TUT, 1983, VI+196 p. multigr.
[221] VASILESCU, MARIA; DINCĂ, MARIA, Predarea noţiunilor de vocabular la
clasele V-VIII şi noua programă de limba română, Rev. Ped., an 32, nr. 5, 1983,
p. 41-42.
[222] VASILIU, EMANUEL, Locul foneticii în predarea limbii române, 1983, 415-418.
[223] VĂTĂŞESCU, CĂTĂLINA; GR. BRÂNCUŞ; ADRIANA IONESCU; MANU-
ELA SARAMANDU, Limba română. Manual pentru studenţii străini. Bucureşti,
EDP, 1982, RESSEE, 21, nr. 1, 1983, p. 72.
[224] VELICAN, MARILENA; MATEESCU, ADRIAN; ŞOŞA, ELISABETA, Limba
română. Manual pentru studenţi străini. Anul pregătitor. Semestrul al II-lea. Pro-
fil medical. Coordonatori: Flora Şuteu şi Emil Ghiţulescu. Au colaborat: Ioan An-
ton, Daniel Nicolescu, Dan Petre. Bucureşti, EDP, 1983, 204 p. multigr. (MEI).
[225] VERZA, EMIL, Disgrafia şi terapia ei, EDP, Bucureşti, 1983.
[226] VLAD, ION, Lectura romanului, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1983.
[227] VLĂDUŢ, ANICA, Vasile Molan şi Marcela Peneş, Metodica desfăşurării orelor
de compunere expunere la ciclul primar [...], Înv. lic. tehn., 31, nr. 5, 1983, 32.
[228] VLĂDUŢU, ION, Predând gerunziul, Bul Şt Piteşti,1983, 93-100 [Engl. Ab.].
[229] VOICU, MARILENA; DIACONESCU, LIZICA, Locul şi importanţa dictării în
predarea limbii române la studenţii străini, Bul Şt Piteşti, 1983, 117-122 [res. fr.]
[230] VOINEA, RADU, Simpozionul de la Chişineu-Criş. [mai 1983, cu tema: Valori
ale limbii şi literaturii române], în „Orizont”, 34, nr. 22, 1983, p. 2.

1984
[1] * * * Proba de verificare a cunoştinţelor de limba română pentru înscrierea în
clasa a IX-a (treapta I) de liceu, LL, 13, nr. 1, 1984, 40-41 (sesiunea iunie 1983
subiecte de gramatică, vocabular, ortografie şi punctuaţie date în judeţele Arad,
Argeş, Bihor, Botoşani, Braşov, Dolj, Neamţ Timiş, p. 40-41.).
[2] ACHIMESCU, MARIA, Exerciţiile verbal-literare şi jocurile didactice – metode
de stimulare a gândirii creatoare a elevilor în cadrul lecţiei de compunere, Rev.
Ped , 33, nr.9, 1984, 39-40.

238
[3] ANGHEL, PETRE, Preocupări pentru limba română ca limbă străină. [Melania
Florea, Exerciţii de limba română pentru anul pregătitor. Articolul posesiv şi ar-
ticolul demonstrativ. Bucureşti, [TUB], 1984, 108 p. multigr.], în „Forum”, 26,
nr. 12, 1984, p. 83-84.
[4] APETROAIE, NINA, Cultură şi tehnologie în orele de limba română la studenţii
străini politehnişti, SLF, 1984, 214-218.
[5] ARSENESCU, GEORGETA, Evaluarea nivelului elevilor, Trib. Şc, 13, nr. 170,
1984, 5 (sub t.c.: Ortografie şi semantică).
[6] B.C., „Cultivarea limbii română în liceu” [Mihai Gafencu; Dorina Mărgineanţu;
Vasile Şerban; Vasile Ţâra. Cultivarea limbii române în liceu – Norme şi exerciţii
– Coordonator: Vasile Şerban. Bucureşti, EDP, 1983, 224 p.], RLit, 17, nr. 17,
1984, p. 19.
[7] BABEU, DOINA, Sergiu Drincu, Semnele ortografice şi de punctuaţie în limba
română – norme şi exerciţii [Bucureşti, EŞE, 1983, 191 p.], LL, 13, nr. 1, 1984,
p. 61.
[8] BACIU, PETRU, Atlasul literar, în Învăţămîntul liceal şi tehnic profesional, an
32, nr. 9, sept 1984, p. 23-24.
[9] BALLA, SARA; RĂCĂŢAN, LIVIA; SIMON, JOLAN, Limba română. Pentru
clasa a III-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţionalităţilor conlocuitoare.
Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1984, 252 p.
[10] BĂRBOI, CONSTANŢA, Cărţi pentru predarea şi învăţarea limbii şi literaturii
române Trib. Şc.13, nr. 260, 1984, 8 (Mihail Andrei şi Iulian Ghiţă, Limba româ-
nă...).
[11] BĂRBOI, CONSTANŢA, I.imba şi literatura romană în liceu în faţa unor exi-
genţe calitativ superioare, Bul SŞF, 1984, 7-9.
[12] BĂRBOI, CONSTANŢA, Negreţ Ion, Elaborarea noilor manuale de limba şi li-
teratura română pentru învăţămîntul liceal, Rev. Ped., an 33, nr. 4, ap. 1984,
p. 52-55.
[13] BĂRBOI, CONSTANŢA, Studiul limbii şi literaturii în liceele pedagogice, Rev.
Ped., an 33, nr. 2, febr. 1984, p. 36-37.
[14] BĂRBOI, CONSTANŢA, Studiul limbii şi literaturii române în liceele pedago-
gice, Rev. Ped., 33, nr.2, 1984 36-37.
[15] BĂRBOI, CONSTANŢA, Unele probleme actuale ale perfecţionării, instruirii şi
educării la limba şi literatura română în liceu. Aplicarea programei îmbunătăţite
de limba şi literatura română, începînd cu anul 1984-1985, LL, vol. I, 1984,
p. 80-84.
[16] BOTIŞ, LIDIA; NICOLAU, MARIA, Alternanţele fonologice – o dificultate în
învăţarea limbii române de către studenţii străini, SLF, 1984, 237-240.
[17] BOTIŞ, LIDIA; NICOLAU, MARIA, Aspecte ale predării articolului hotărât din
perspectiva abordării limbii române ca limbă ţintă, SLF, 1984, 222-25.
[18] BREBENEA, ION, Citirea coloanelor de cuvinte, LLRCP, 18-23.

239
[19] BULGĂR, GH., Respectul pentru limba română – o dovadă de înalt patriotism.
Cultură şi limbaj, Sc.Tin, 40, nr. 10822, 15 mart. 1984, p. 4. [interviu consemnat
de Gabriel Năstase].
[20] BUTIRI, VALERIA, Exerciţii de scriere la cl. I, Trib. Şc, 13, nr. 264, 1984, 10.
[21] CAPĂTĂ, MITROFAN, Formarea unei citiri corecte, curente şi conştiente la
clasa I prin întrebuinţarea fişelor, Rev. Ped., 33, nr. 3, 1984, 54-56
[22] CATRINA, ANIŞOARA, Elemente metodologice noi în învăţarea citit-scrisului,
LLRCP, 11-18.
[23] CATRINOIU, RODICA, Valeriu Nistor, Smaranda Vultur, Ioan Vultur, Culegere
de exerciţii de semantică pentru studenţii străini care învaţă limba română.
Timişoara, TUT, 1983, VI+196 p. multigr., LR, 33, nr. 3, 1984, 235-236 p.
[24] CAZACU, B., Istoria limbii române literare (Probleme de cercetare şi predare),
LL, nr. 2, 1984, p. 149-157.
[25] CĂLIN, C., Exerciţii şi probleme de limba română şi matematică pentru învăţă-
mîntul primar. Coordonatori: Dorina Tărnă, Elena Cavaleru, Neculai Alexandres-
cu. Colectiv de redactare: Cap. I: Hagimă Gheorghe, Mihai Didina, Miron Ana,
Năstase Geta, Pasăre Natalia, Pascal Dorina, Petraru Tanţa, Popa Elena, Radu
Ana, Stan Mariana, Şchiopu Olga, Şoşu Elena, Teirău Eugen, Vanghelovici Con-
stanţa; Cap. al II-lea: Vicoleanu Ioan; Cap. al III-lea: Avram Aritina, Chiriac Ge-
noveva; Cap. al IV-lea: Bîrgăoanu Eufrosina, Dandu Ana, Dospinescu Teodora,
Petraru Tanţa, Tanţu Smaranda. Bacău, [f.e.], 1983, 159 p. multigr., în „Ateneu”,
21, nr. 4, 1984, p. 7.
[26] CĂLIN, C., Limba română. [Fonetică, lexicologie, gramatică, stil şi compoziţie,
Exerciţii de Mihail Andrei, Iulian Ghiţă. Bucureşti, EDP, 1983], în „Ateneu”, 21,
nr. 4, 1984, p. 7.
[27] CERNEI, DORIN; TOPOLCEANU, MARIA, Interferenţe ale vocabularului de
specialitate cu limba literară în predarea limbii române, SLF, 1984, 228-230.
[28] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Observaţii privind redactarea lucrărilor la eta-
pa finală a Concursului „M. Eminescu”, LL, 13, nr. 1, 1984, 43-46 (din 1983).
[29] CHIŢU, OLGA, Sinteza literară. Literatura de după Eliberare, în „Tribuna
şcolii”, an 13 (34), nr. 263 (1394), 19 mai 1984, p. 7.
[30] CICHINDEL, C., Predarea problematizată a literaturii româneşti. Aspecte şi
probleme metodologice, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limba şi Literatu-
ră română, 1984.
[31] COMĂNESCU-SĂRĂCUŢ, TEODOR, Însuşirea conţinutului semantic al cuvin-
telor noi, Trib. Şc, 13, nr.270, 1984, 5 (v.t.c. la nr. 1738).
[32] COMŞA, IULIAN; SELAGEA, SABINA, Formarea atitudinii înaintate faţă de
muncă la elevi prin lecţiile de literatură română, Rev. ped., an 33, nr. 12, dec.
1984, p. 32-33.
[33] CORA, RODICA, ŞT., Exerciţii ortografice ilustrate, Trib. Şc, 13, nr. 259, 1984, 5.
[34] COSTESCU, MARIA, Lecţia de dezvoltare a vorbirii – contribuţii metodice,
LLRCP, 84-86.

240
[35] DAVID, DOINA, Sinteze de limbă literară. I. Pentru uzul studenţilor şi al cadre-
lor didactice care urmează cursurile de perfecţionare sau pentru obţinerea gradu-
lui II. Timişoara, TUT, 1984, 98 p. multigr. (UT. FF).
[36] DINULESCU, EMILIA, Cultivarea limbii române în liceu [Mihai Gafencu; Dori-
na Mărgineanţu; Vasile Şerban; Vasile Ţâra, Cultivarea limbii române în liceu –
Norme şi exerciţii – Coordonator: Vasile Şerban. Bucureşti, EDP, 1983, 224 p.],
TribŞc, 13, nr. 264, 1984.
[37] DOCA, GHEORGHE, Convergenţe şi divergenţe în predarea limbii române ca
limbă maternă şi ca limbă străină, LL, vol. 1, 1984, p. 98-108.
[38] DORIN, ECATERINA, Dezvoltarea vorbirii – temă de cerc pedagogic, Trib.Şc.,
13, nr. 258, 1984, 8 (conv. cons. de Mara Nicoară).
[39] DRĂGĂTOIU, ELENA; DRĂGĂTOIU, ION, Compunerile. Aspecte metodo-
logice (1), Înv. lic. tehn., 31, nr. 12, 1983, 26-27; (II), 32, nr.1, 1984, 29-30.
[40] DRĂGHICESCU, JANETA, Nivelele discursului pedagogic cu aplicaţie la
predarea limbajului medical, BulSt-Suceava, 1984, 196-202.
[41] DUMITRU, GHERGHINA, Educarea materialist-ştiinţifică prin literatura, în
„Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 32, nr. 7, iulie, 1984, p. 18.
[42] DUMITRU, GHERGHINA, Să respectăm normele actuale, Trib. Şc., 13,nr. 270,
1984, 5 (v.t.c. la nr. 1738).
[43] DUŢU, OLGA, Teorie şi practică în studiul limbii şi literaturii române. [Con-
stanţa, 2-3 iun. 1984], BulSŞF, 1984, p. 108-110.
[44] FÂRNOAGĂ, G., Dezbaterea „Lexicul în predarea limbilor moderne”. [Tulcea,
15 iun. 1984, organizată de ISJ, CPD, SŞF], BulSŞF, 1984, p. 111-112.
[45] FILIPESCU, NINA, Exerciţii pentru dezvoltarea vocabularului, Trib Şc., 13,
nr. 264, 1984, 9.
[46] FLOREA, MELANIA, Exerciţii de limba română pentru anul pregătitor. Artico-
lul posesiv şi articolul demonstrativ. Bucureşti, [TUB], 1984, 108 p. multigr.
(UB. FLLR. IL).
[47] FLOREA, MELANIA, Mihail Andrei, Iulian Ghiţă, Limba română. Fonetică, le-
xicologie, gramatică, stil şi compoziţie, Exerciţii. Bucureşti, EDP, 1983, LL, 13,
nr. 2, 1984, p. 59-60.
[48] FLOREŞ, CONSTANTIN, Citind învăţăm să muncim, Trib. Şc. 13, nr. 270,
1984, 4 (sub t.c.: Însuşirea corectă a deprinderilor de citire şi scriere).
[49] FRĂŢILĂ, FLORENTINA, Analiza semică şi distributivă în studierea sinonimei
verbale la cursul intensiv de limba română, Cont l, 71-80 (res. fr.).
[50] FUMURESCU, LIVIA, Sugestii pentru material didactic multifuncţional la lim-
ba şi literatura română, Rev. Ped., 33, nr. 9, 1984, 32-35.
[51] GAŞPAR, MARIN; TÓTHARSÁNYI, ALEXANDRU, Limba română. Clasa a
VIII-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Bucu-
reşti, EDP, 1984, 336 p.
[52] GHEORGHE, MIRCEA, Ghid metodic pentru predarea lecturii literare la cla-
sele V-VIII, Bucureşti, EDP, 1982, 272 p.

241
[53] GHEORGHIU, DOMNICA, Algoritmi şi creativitate în pregătirea compunerilor,
BIMŞ, 1-2, 25-32.
[54] GIURGIUCA, GHEORGHE, Procedee şi metode la clasa I, Trib. Şc. 13, nr. 270,
1984, 4 (v.t.c. la nr. 1761.)
[55] GRAUR, AL., Semnele ortografice [de Sergiu Drincu], RLit, 17, nr. 13, 1984, p. 8.
[56] GRECU, MARIA, Dezvoltarea vorbirii – obiective şi metodologie, LLRCP, 81-83.
[57] GUŢU ROMALO, VALERIA, Predarea gramaticii în manualul de clasa V-a.
[de Ana Dumitrescu şi Vasile Teodorescu], LL, nr. 3, 1984, p. 409-414.
[58] HANGIU, ION, Consfătuire privind aplicarea noii programe de limba şi literatu-
ra română în învăţămîntul liceal, LL, nr. 1, 1984, p. 78-79.
[59] HUREZAN, GABRIELA, Respectul pentru limba română o dovadă de înalt pa-
triotism, în „Scînteia tineretului”, an 40, seria 2, nr. 10798, 16 febr. 1984, p. 2.
[60] ILIESCU, CONSTANŢA; PETRESCU, VICTORIA; NICHITA, SILVIA; PO-
PESCU, STELA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a IV-a. Bucu-
reşti, EDP, 1984, 88 p.
[61] IONAC, MARIA, Dezvoltarea exprimării orale şi scrise, Trib. Şc. 13, nr. 264,
1984, 10.
[62] IONESCU, VALENTINA, Greşeli tipice de ortografie şi punctuaţie. Preocupări
pentru prevenirea şi înlăturarea lor, LLRCP, 46-60.
[63] IONETE, GABRIELA, Analiza compunerilor, mijloc de cultivarea limbii, Trib.
Şc. 13, nr. 258, 1984, 5.
[64] IVĂNESCU, MARIN, Exerciţii de analiză şi sinteză fonetică, Trb. Şc. 13,
nr. 264, 1984, 10.
[65] KIRÁLY, FR., Limba „de-acasă” a elevilor şi pregătirea lingvistică a profesoru-
lui, LL, nr. 1, 1984, 109-113.
[66] KIRALY, LIGIA, Compunerile în gimnaziu, Rev. Ped., an 33, nr. 9, sept. 1984,
p. 41-43.
[67] LECCA, GHEORGHE, Unele aspecte cu privire la predarea gramaticii în ciclul
primar, LLRCP, 125-134
[68] LEFTER, VASILE, O modalitate specifică de însuşire a ortografiei în prima
treaptă de liceu, LL, nr. 3, 1984, 401-403.
[69] MACARIE, AUGUSTIN, Comentariul literar şi formarea limbajului de speciali-
tate la elevii din clasa a VIII-a, Rev. Ped., 33, nr. 7, 1984, 42-44, 64.
[70] MANU, DANA MARIA, Zaharia Stancu: Patria, LRŞ, p. 89-100. [reluare din
LL, 13, nr. 1, 1984, p. 27-28].
[71] MANOLESCU, NICOLAE, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a
XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1984.
[72] MARCU, FILOFTEA, Elemente de analiză literară în clasele a III a şi a IV-a,
LLRCP, 225-235.
[73] MARCU, RODICA, Corect şi greşit în limba română. Îndreptar lexico-gramati-
cal pentru uzul studenţilor străini, [Braşov], [RUBr], 1984, 130 p. multigr. (UBr).
[74] MARIEŞ, VIORICA, Perioada preabecedară, Formarea deprinderilor de citire
şi scriere corectă, Trib. Şc. 13, nr. 268, 1984, 42-44, 64.

242
[75] MARIN, DINUŢA, Carte universală de prestigiu, Rev. Ped., 33, nr.5, 1984, 63
(Gheorghe Doca, Analyse...).
[76] MATEESCU, ELENA, Valenţe logico-formative ale lecţiei de gramatică,
LLRCP, 89-95.
[77] MELNIC, LEONID, Sesiunea interjudeţeană „Valori educative în predarea limbii
şi literaturii române”. [Slobozia, 5-6 nov. 1983, organizată de ISJ, CDP, CCES şi
SŞF Fil. Slobozia], BulSŞF, 1984, p. 107-108.
[78] MIHĂESCU, MARIAN Activitatea diferenţiată în procesul instruirii. Câteva
sugestii, pentru fixarea cunoştinţelor de gramatică la clasa a III a, Rev. Ped., 33,
nr.1, 1984, 33-38.
[79] MITRĂNESCU, GABRIELA, Formarea limbajului ştiinţific la elevi în gimnaziu,
Rev. Ped., 33, nr. 5, 1984, 23-25.
[80] MITROFAN, NICOLAE, MITROFAN, IOLANDA, Formarea unor noţiuni lite-
rar-artistice la elevii de liceu, Rev. Ped., an 33, nr. 3, mai 1984, p. 27-30.
[81] MIU, RĂDIŢA, Preexplicarea şi explicarea cuvintelor „necunoscute”, LLRCP,
23-29.
[82] MOLAN, VASILE, Exerciţiul – principala cale de introducere a cunoştinţelor
noi în predarea limbii române în ciclul primar, LLRCP, 95-99.
[83] MUNTEANU, LUCIA, Orele de compunere – forme eficiente de educare a crea-
tivităţii, LLRCP, 239-245.
[84] MUNTEANU, ŞTEFAN, Despre studiul vocabularului în şcoală, BIMŞ, 1-2, 33-51.
[85] MUREŞANU, ILEANA, Erori în învăţarea limbii române de către străini (Cu
privire specială la studenţii greci), LR, 33 nr.3, 1984, 212-217.
[86] NEGRANU, CONSTANTIN, Limba română în şcoală. [Mihai Gafencu; Dorina
Mărgineanţu; Vasile Şerban; Vasile Ţâra, Cultivarea limbii române în liceu –
Norme şi exerciţii – Coordonator: Vasile Şerban. Bucureşti, EDP, 1983, 224 p.],
în „Orizont”, 35, nr. 21, 1984, p. 12.
[87] NEŞTIAN, VALERIU, Cunoaşterea greşelilor de exprimare. Un criteriu de slă-
bire a metodologiei, Trib. Şc. 13, nr.261, 1984, 6.
[88] NEŞTIAN, VALERIU C., Literatura din ultimele patru decenii factor important
în educaţia elevilor, în „Tribuna şcolii”, an 13 (34), nr. 264 (1350), 23, iunie,
1984, p. 4.
[89] NICOLAU, MARIA; BOTIŞ, LIDIA, Observaţii asupra analizei erorilor în în-
văţarea limbii române ca L2, SLF, 1984, 201-206.
[90] NICOLAU, MARIA; BOTIŞ, LIDIA, Oportunitatea testării cunoştinţelor de lim-
ba română la studenţii străini, SLF, 1984, 241-244.
[91] OLARU, GEORGETA; SIMION, ALICE, Mijloace moderne folosite în studierea
textelor tehnice, SLF, 1984, 226-228.
[92] OLARU, GEORGETA; SIMION, ALICE, Sugestii pentru utilizarea corectă a
formelor paradigmei nominale în planul sintactic al limbii române, SLF, 1984,
231-236.
[93] OPRESCU, MIHAIL, Studiul neologismelor în legătură directă cu practica vor-
birii, Trib. Şc. 13, nr.260, 1984, 6.

243
[94] PAPADIMA, LIVIU, Studiul literaturii române la cumpăna dintre etapa gimna-
zială şi cea liceală, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 32, nr.6, ian.
1984, p. 25-26.
[95] PARFENE, CONSTANTIN, Orizont stilistic în „textualizarea” imaginii poetice,
AnL-B, 29, 1983-1984, p. 219, 224-233 [stilul lui T. Arghezi, M. Eminescu, M.
Sadoveanu].
[96] PÂRVU, IULIU, Educarea patriotismului socialist prin studiul literaturii, Rev.
Ped., an 33, nr. 2, febr. 1984, p. 11-14.
[97] PÂRVU, IULIU, Schiţa manualului de limba şi literatura română pentru clasa a
IX-a, LL, vol. I, 1984, p. 85-89.
[98] PAVEL, DORA, Sergiu Drincu, Semnele ortografice şi de punctuaţie în limba ro-
mână – norme şi exerciţii [Bucureşti, EŞE, 1983, 191 p.], CL, 29, nr. 1, 1984, p. 80.
[99] PETRE, DAN; GRĂDINARU, TATIANA; CREŢU, IONEL, Gramatica limbii
române (morfologia). Romanian Grammar – Morphology. Anul pregătitor pentru
uzul studenţilor străini. Bacău, [AMISBa], 1984, 144 p. multigr. (ISBa. SSS).
[100] PITICĂ, VALERIA, Evidenţierea valorilor stilistice ale textului literar, LLRCP,
207-214.
[101] POENARU, VASILE, Româna pentru dumneavoastră. Romanian for You. Anul
III. Seria III. Lecţia II-XV, TribRom, 12, nr. 257, 1983, p. 11: 13, nr. 260-271,
1984, p. 11. Seria IV, Anul I. Lecţia 1-3, nr. 278-281, p. 11.
[102] POENARU, VASILE, Un nou curs de limba română, TribRom, 13, nr. 278,
1984, p. 11.
[103] POP; MARIUS, Comentarii stilistice şi literare [de Ieronim Tătaru], Rev. Ped.,
33, nr. 5, 1984, p. 39, 51.
[104] POPA, ELENA, Realizarea corectitudinii exprimării elevilor în ciclul primar,
LLRCP, 61-69.
[105] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de fonetică şi de vocabu-
lar. Manual pentru clasa a VII-a. Bucureşti, EDP, 1984, 184 p.
[106] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular şi de istorie
a limbii române. Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, EDP, 1984, 160 p.
[107] PREDA, MIHAELA, Dezvoltarea treptată a comentariului textului literar pe mă-
sura parcurgerii anilor de şcolarizare, LLRCP, 215-224.
[108] PURA, GRIGORE, Căi de modernizare a învăţării sintaxei propoziţiei în gimna-
ziu Cluj-Napoca (TUCN, 1978, 163 p. multigr. (UCN. Catedra de pedagogie –
metodică).
[109] RADU, ELENA, Predarea – învăţarea integrată a limbii române în ciclul pri-
mar, LLRCP, 153-163.
[110] RĂDUCANU, DUMITRU, Rolul analizei stilistice în educaţia extetică a elevilor,
Înv. lic. tehn., 32, nr.4, 1984, 15.
[111] RĂDULESCU, M., Studierea textului literar în ciclul primar, LLRCP, 41-45.
[112] RĂDULESCU, M., Studierea textului literar în ciclul primar, LLRCP, 196-200.
[113] ROŞOGA, MIRCEA, Din experienţa unor profesori de limba şi literatura româ-
nă ca limbă maternă şi limbă străină, LL, nr. 3, 1984, 415-421.

244
[114] SARI, VASILE, Contribuţii la cultivarea limbii române. [Mihail Andrei, Iulian
Ghiţă, Limba română. Fonetică, lexicologie, gramatică, stil şi compoziţie, Exerci-
ţii. Bucureşti, EDP, 1983], Rev. Ped., 33, nr. 5, 1984, p. 64.
[115] SAVA, FLORICA; CHIŞ FLORICA (sub t.c. de la nr. 1783), Trib. Şc., 13,
nr. 268, 1984, 6.
[116] SĂVULESCU, DUMITRU, Cultivarea limbii române în şcoală, LL, 13, nr.3,
1984, 42.
[117] SĂVULESCU, DUMITRU, Învăţarea corectă a limbii române act de cultură de
înalt patriotism, Trib.Şc., 13, nr. 269, 1984, 4.
[118] SCOROBETE, AUREL, Observaţii privind studiul limbajului în şcoală, BIMŞ,
1-2.
[119] SIMION, EMIL, Eficienţa unor schimburi de experienţă, Trib. Şc., 13, nr. 270,
1984, 4.
[120] SIMIONESCU, DAN, Materiale publicate în străinătate folositoare studiului
limbii şi literaturii române, în „Studii şi cercetări de documentare”, an 26, nr. 3-4,
1984, p. 222-228.
[121] SOARE, GHEORGHE, Procesul analizei literare, LLRCP, 185-196.
[122] SPIŢĂ, DOINA, Gramatica contrastivă. O gramatică a profesorului, în „Învăţă-
mântul liceal şi tehnic profesional”, an 32, nr. 10, oct 1984, p. 15.
[123] STANIMIR, ALEXANDRINA, Prin jocuri didactice, Trib. Şc, 13, nr. 270, 1984,
5.
[124] STOIAN, RITA; LĂNGRĂCEAN, ANGELA, Rolul minimului lexical în însuşi-
rea limbajului de specialitate, Înv. lic. tehn., 32, nr. 9,1984, 26.
[125] STROE, A., Metodologia lecţiilor de gramatică, LLRCP, 105-114.
[126] ŞARLĂU, GRIGORE, De la învăţarea citirii la munca intelectuală, Buc., Litera,
1984.
[127] ŞINCAN, EUGENIA, Obiectivele inslructiv-educative ale lecţiei de citire, Trib.
Şc., 13, nr. 269, 1984, 4.
[128] ŞOVU, GEORGE, Azi, subiectul la limba şi literatura romană (treapta I), IB, 31,
nr. 9 427, 2 febr. 1984, 6 [conv. cons. de Aurel Ghimpu].
[129] ŞOVU, GEORGE, O „carte a profesorului”, RLit, 17, nr. 10, 1984, 19 (Limba şi
literatura română).
[130] ŞUTEU, FLORA; DRINCU, SERGIU, Semnele ortografice şi de punctuaţie în
limba română – norme şi exerciţii [Bucureşti, EŞE, 1983, 191 p.], LR, 33, nr. 1,
1984, p. 80.
[131] ŞUTEU, MARIANA, Lărgirea funcţiei formative a sălii de specialitate pentru
predarea limbii şi literaturii române, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesio-
nal”, an 32, nr. 10, oct 1984, p. 17-18.
[132] ŞUTEU, MARIANA, Lărgirea funcţiei formative a sălii specializate pentru pre-
darea limbii şi literaturii române, Înv. lic. tehn., 32, nr. 10, 1984, 17-18.
[133] TACCIU, ELENA, Instrumente de lucru, în „Contemporanul”, nr. 11 (1948), 9,
martie 1984, p. 5 (manualele de limba română, apărute la E.D.P.).

245
[134] TEODORESCU, SORIN, Mihail Andrei, Iulian Ghiţă, Limba română.Fonetică,
lexicologie, gramatică, stil şi compoziţie, Exerciţii. Bucureşti, EDP, 1983, Înv.
lic. tehn., 32, nr. 2, 1984, p. 30.
[135] TIBA, ION; IONESCU, CRISTINA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Teoria lite-
raturii (noţiuni). Manual pentru liceele de filologie-istorie. Clasele a XI-a şi a
XII-a, Bucureşti, EDP, 1982, 199 p., AUIL, 30, 1984, p. 106-108.
[136] TOMA, ION; SĂRARU, ION: Concurs profesional-ştiinţific. Limba şi literatura
română şi limbi străine, în „Forum”, 26, nr. 7-8, 1984, p. 136-137. [Bucureşti,
Iaşi, apr-mai 1984].
[137] TOPOLICEANU, MARIA; CERNEI, DORIN, Elemente de cultură şi civilizaţie
în predarea limbii române la studenţii cetăţeni străini, SLF, 1984, 206-209.
[138] TRANDAFIRESCU, ILEANA, Exprimarea expresivă la arele de compunere,
LLRCP, 246-254.
[139] VERGU, MIOARA, Cultura generală şi exprimarea sa firească, Sc.Tin, 40,
nr.10796, 14 feb 1984, p. 2.
[140] VIDAN, MARGARETA, Probleme pedagogice fundamentale ale învăţării limbii
române de catre studenţii străini. Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. doc. An-
ghel Manolache. Bucureşti, [TUB], 1984, [II] – 23 p. multigr. (MEÎ. FIF).
[141] VLAHOVICI, ELENA, Însuşirea terminologiei profesionale, TribŞc, 13, nr. 259,
1984, 10.
[142] VLAICU, VARVARA, Relaţia morfologic – sintactic în învăţarea gramaticii,
LLRCP, 99-105.
[143] VRABIE, NICU, A módszertam továbbképzéskorszeru igeny, TU, 28, nr. 11,
1984.
[144] ZAFIU, GHEORGHE N., Implicaţiile si rezolvarea unor probleme mai dificile de
vocabular la textele de citire din ciclul primar, LLRCP, 134-138: 1838.
[145] ZĂGREANU, RADU, Caiet de ortografie, Trib. Şc., 13, nr. 270, 1984, 5.
[146] ZDRENGHEA, MIHAI MIRCEA, Teaching Romanian in America: a Case of
Negative Indefinites, RRL, nr. 6, 1984, p. 527-536.

1985
[1] * * * Metode, procedee şi tehnici de lucru la limba română şi geografie, în „Tri-
buna şcolii”, an 13 (34), nr. 275 (1361), 21 mai 1985, p. 7.
[2] * * * Proba de verificare a cunoştinţelor de limba română pentru înscrierea în
clasa a IX-a (treapta 1) de liceu, LL, 14, nr. l, 1985, 47-51 [sesiunea iun. 1984
din jud. Braşov, Buzău, Cluj, Covasna, lalomiţa. Iaşi, Hunedoara, Maramureş,
Mehedinţi, OH,. Satu-Mare, Sibiu, Timiş, Bucureşti].
[3] * * * Programa de limba şi literatura romană pentru invăţămăntul liceal de zi si
seral. Clasa a IX-a. Aprobată cu nr. 36444/1985. Programa a fost elaborată în
anul 1983, avizată de Comisia de limba şi literatura română din cadrul Ministe-
rului Educaţiei şi Învăţământului şi aprobată de Biroul Executiv al Consiliului Su-
perior al Educaţiei şi Învăţământului. A fost definitivată în anul 1985. Preşedinte:

246
 Acad. Ion Colcăiau. Vicepreşedinţi: Prof. univ. dr. doc. Zoe Dumitrescu Buşu-
lenga, prof. univ. dr. loan Silviu Vlad. Colectivul de coordonare: prof. dr. Con-
stanţa Bărboi, Ion Negreţ, Cristina Ionescu, Gheorghe Lăzărescu, Carmen
Schmidt, Silvestru .Boatcă, Aurică Olteanu, Colectivul de elaborare: Nicolae I.
Nicolae, Ion Negreţ, Gheorghe Lăzărescu, Maria Pavnotescu, Cristina lonescu,
Silvestru Boatcă, Aurică Olteanu, Ion Hangiu, Georgeta Vasile, George Şovu, Ni-
colae Vulpe, Eugenia Vasilescu, Cornelia Stoica, Anicu Vlăduţ, Elena Constan-
tin, Mircea Anghelescu, Elena Preda, Marin Gaşpar, Mariana Şendruc, Ana Du-
mitrescu, Elena Vlad, Valeria Ştefan, Dorina Dincă, Mirela Marinescu, Dorina
Mărgineanţu, Pavel Petroman, luliu Pîrvu, Ion Mureşan, loan Ilies, Ion Buta,
Bica, Măria Liber, Olga Duţu, Cornelia Brindău, Maria Tirla, Iustina Itu, Eugenia
Ion Mociran, Magdalena Panaitiu, Gheorghe Florea, Ştefan Neagu, Liliana Nea-
goe Florica Lupu, Oltea Muţiu, Ştefan Mera, Maria Crudu, Bucureşti, EDP, 1985.
[4] * * * Sesiunea „Teorie şi practică în studiul limbii şi literaturii române” (III),
AA, 33, 1985, anul 117 (1983), p. 154.
[5] ACRÂŞMÂRIŢEI, VIORICA, Tipuri de exerciţii pentru îmbogăţirea vocabula-
rului elevilor, Trib. Şc, nr. 272, 1985, 4.
[6] ALBU, MIHAELA, Conversaţia ca metodă în predarea culturii şi civilizaţiei
româneşti, PLRS, 1985, 195-199.
[7] ALEXANDRESCU, VLAD, Strategii pronominale în poezia lui Tudor Arghezi,
AUBLLR, 34, 1985, p. 29-42. [cu 12 tab.].
[8] ALEXANDRIU DOMNIŢA; COSTE, ILEANA; VLAD, FELICIA, Pentru o
programă comunicativă. Syllabusul, PLRS, 1985, 14-18 [cu bibl.].
[9] ANDREESCU, OLGA, Unele aspecte ale însuşirii lexicului în şcoala generală,
LL, nr. 2, vol. II, 1985, p. 233-235.
[10] ANDRON, IOANA; BENEA, VERONICA; CRISTUREANU, ANA; MARUS-
CEAC, SILVIA; MIHUŢ, SILVIA; VLAICU, RODICA, Modalităţi de optimi-
zare a predării şi însuşirii limbii române de către studenţii străini din Institutul
Politehnic Cluj-Napoca, PLRS, 1985, 160-164.
[11] ANGHEL, LAURA; BULAT, ELENA; SURDEANU, MARGARETA, Dialog
de recapitulare. Structuri şi valenţe, PLRS, 1985, 140-140.
[12] ANGHEL, PETRE D., Dialogul disciplinelor [prima Conferinţă pe ţară a cadrelor
didactice care predau discipline de specialitate la anul pregătitor, Buc., 7-8 iun.
1985, organizată de UB], în „Forum”, 27, nr. 9, 1985, p. 77-78.
[13] ANGHEL, PETRE D., Consfătuirea pe ţară a cadrelor didactice care predau lim-
ba română la studenţii străini. [Craiova, 26-27 apr. 1985, a treia pe ţară, organi-
zată de Ucr], în „Forum”, 27, nr. 7-8, 1985, p. 138-139.
[14] ANGHEL, PETRE D., Consfătuirea pe ţară a cadrelor didactice care predau lim-
ba română la studenţii străini (Craiova, 26-27 aprilie 1985), BulSŞF, 1985, p. 177-
179.
[15] ANGHELESCU TEMELIE, N.; CONSTANTINESCU, SILVIU, Analize grama-
ticale. Bucureşti, EŞE, 1985, 208 p.

247
[16] APOSTOL, VIOLETA, Corectarea tulburărilor de limbaj, Trib Şc, nr. 280,
1985, 7.
[17] ARCUŞ, MARIN, Cunoaşterea etimologiei cuvintelor, Trib. Şc, nr. 273, 1985, 4.
[18] BACIU, PETRU, O expoziţie şcolară în sprijinul optimizării predării-învăţării
literaturii române, Rev. Ped., an 34, nr. 12, dec. 1985, p. 44-46.
[19] BALA, SILVIA, Scrierea corectă la clasa I – premisă a succesului şcolar, Trib.
Şc, nr.274, 1985, 7.
[20] BALLA, SARA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română pentru
clasa a II-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţionalităţilor conlocuitoare.
Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1985, 203 p.
[21] BALLA, SARA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română pentru
clasa a II-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţionalităţilor conlocuitoare.
Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1985, 204 p.
[22] BALLA, SARA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţionalităţilor conlo-
cuitoare. Vocabular român-ucrainean. Bucureşti, EDP, 1985, 251 p.
[23] BARA, MARIANA, Gr. Alexandrescu: Umbra lui Mircea la Cozia, LL, nr. 4,
1985, p. 538-547.
[24] BĂNICĂ, GHEORGHE; GĂITĂNARU, ŞTEFAN, Aspecte metodice privind
predarea verbului ta studenţii străini, PLRS, 1985, 92-97 [cu bibl.].
[25] BĂRBOI, CONSTANŢA, Predarea limbii şi literaturii române în faţa unor
exigenţe sporite, în „România liberă”, an 43, nr. 12754, 5 nov. 1985, p.2.
[26] BĂRBOI, CONSTANŢA, Programa de limba şi literatura română pentru liceu.
O concepţie modernă ştiinţifică, Trib Şc. nr. 280, 1985, 4.
[27] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română pentru clasa a V-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţiona-
lităţilor conlocuitoare. Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1985, 181 p.
[28] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română pentru clasa a V-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţionali-
tăţilor conlocuitoare. Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1985, 181 p.
[29] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română pentru clasa a VI-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţionali-
tăţilor conlocuitoare. Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1985, 255 p.
[30] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA,
Limba română pentru clasa a VI-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţionali-
tăţilor conlocuitoare. Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1985, 254 p.
[31] BERCA, OLIMPIA, Structuri lingvistice. [Doina David, Sinteze de limbă lite-
rară. I. Pentru uzul studenţilor şi al cadrelor didactice care urmează cursurile de
perfecţionare sau pentru obţinerea gradului II. Timişoara, TUT, 1984], în „Ori-
zont”, 36, nr. 7, 1985, p. 7.
[32] BEREA GĂGEANU, ELENA, Morfosintaxa verbului: modurile nepersonale.
Exerciţii de limba română pentru studenţii străini, Bucureşti, TUB, 1985, 148 p.
multigr. (UB. FLLR. IL).

248
[33] BIOLAN, VASILE, Evaluarea pe bază de obiective, Trib Şc, nr. 272, 1985, 7.
[34] BOLDUREANU, IOAN VIOREL, Elemente de limbă română contemporană în
cursul practic la anul pregătitor. Timişoara, TUT, 1985, 89 p. multigr. (UT. FF.
CLLR).
[35] BOLDUREANU, IOAN-VIOREL, Schiţă de tipologie a normelor ortografice în
predarea limbii române, PLBS, 1985, 125-133.
[36] BORCILĂ, ROSALINDA; GOGA, MIRCEA, Limba română pentru străini.
Specialitatea: Educaţie fizică şi sport. Cluj-Napoca, [TUCN], 1985, 121 p.
multigr. (UCN. FF. CLR).
[37] BORCILĂ, ROZALINDA; GOGA, MIRCEA, Puncte de vedere în elaborarea
unui manual de limba română de specialitatea educaţie fizică şi sport, DSAP,
1985, p. 146-154.
[38] BRAEŞTER, DOINA; CĂPĂŢÎNĂ, CECILIA, Câteva aspecte ale predării acor-
dului în limba română ca limbă străină, PLRS, 1985, 110-114.
[39] BRÂNCUŞ, GR., Îndrumări în analiza morfologică, LL, 14, nr. 4, 1985, 3-4.
[40] CALENIC, CEZAR, Pornind de la sondajele din primele zile de şcoală, în „Tri-
buna şcolii”, an 13 (34), nr. 278 (1364), 31 aug. 1985, p. 7-8. (lecţii de cultivarea
limbii).
[41] CARTIANU, ANA, An Advanced Course in Modern Rumanian, Publishing
House for Scientific Books, 1985.
[42] CHIOSA, CLARA GEORGETA, „Arta” sau „ştiinţa” compunerii, LL, 14,
nr. 1, 1985, 12-14.
[43] CHIRIAC, ADRIAN; ŢEGHIU, LIVIU, Informaţie lingvistică şi informaţie ştiin-
ţifică, DSAP, 1985, 44-49.
[44] CHISCOP, LIVIU, Algoritmii analizei gramaticale, CPub, l, oct. 1985, 8, în
„Ateneu”, 22, nr. 10 1985.
[45] CHISCOP, LIVIU, Alexandru Vlahuţă: Ţara. Poporul. [la rubr.: Consultaţii şco-
lare], CPub, 1, iun. 1985, p.[4], în „Ateneu”, 22, nr. 6, 1985.
[46] CHISCOP, LIVIU, George Topîrceanu: Rapsodii de toamnă. [la rubr.: Consultaţii
şcolare], CPub, 1, mar 1985, p. 4, în „Ateneu”, 22, nr. 3, 1985.
[47] CHISCOP, LIVIU, Zaharia Stancu: Patria. [la rubr.: Consultaţii şcolare], CPub,
1, dec. 1985, p. 4, în „Ateneu”, 22, nr. 12, 1985.
[48] CHISCOP, Liviu. Geo Bogza: Dobrogea! Dobrogea! [la rubr.: Consultaţii
şcolare], CPub, 1, iun. 1985, p. 6, în „Ateneu”, 22, nr. 11, 1985.
[49] CHIŢIMIA, I.C., Sesiunea „Literatura populară şi şcoală” [Borca, Piatra-Neamţ,
28-29 oct 1984], BulSŞF, 1985, p. 171-172
[50] CIOLAC, MARINA, Aspecte ale exprimării scrise la copiii de vârstă şcolară
dintr-o comunitate rurală (Rezumat), SD, 31-32.
[51] CIOLAC, MARINA, Elemente regionale în manualele de citire din învăţămîntul
primar, AnL-A, 30, 1985, p. 419-426.
[52] COSMA, TRAIAN, Modalităţi de evaluare a randamentului şcolar, în procesul de
predare a cunoştinţelor de lexicologie, Rev. Ped., an 34, nr. 12, dec., 1985, p. 40-43.

249
[53] COSMA, TRAIAN, Cu privire la terminologia lexicologică în manualele de
limba română din ciclul gimnazial, LL, nr. 4, 1985, p. 587-591.
[54] COSMESCU, M., Probe de verificarea cunoştinţelor de limba română pentru
admiterea in treapta I de liceu, CPub, l, sept., 1985, 6, în „Ateneu”, 22, nr. 9,
1985; n., 6, în „Ateneu”, 10; dec. 6, în „Ateneu”, nr. 12.
[55] COSTEA, LETIŢIA, Dificultăţi ale studenţilor vorbitori de limbă arabă în
însuşirea lexicului de specialitate român, PLRS, 1985, 39-43.
[56] COSTEA, LETIŢIA, Curs practic de limba română pentru studenţii de peste
hotare de la Facultatea de construcţii. Timişoara, [TUT], 1985, 128 p. multigr.
(IPT. FCon. CtLM).
[57] COTEANU, ION; FORĂSCU, NARCISA; BIDU-VRĂNCEANU, ANGELA,
Limba română contemporană. Vocabularul. Ediţie revizuită şi adăugită. Bucu-
reşti, EDP, 1985, 256 p.
[58] DAMIAN, NUŞA, VLASIE, FELICIA, Filmul tematic – suport în decodificarea
mesajului ştiinţific, PLRS, 1985, 165-168.
[59] DANGEA, VALERIA; BODOC, RODICA, Caracterul formativ al lecţiilor de
discutare a compunerilor, BulIMŞ, 3-4, 1984-1985, 169-174 [cu bibl.].
[60] DĂNILĂ, SIMION, Valenţe pedagogice ale „vetrei" lingvistice, SD, 49-58
[61] DARABANT, IULIANA MIHAELA, Rolul dicţionarului în procesul didactic,
BulIMŞ, 3-4, 1984-1985, 175-179.
[62] DERŞIDAN, IOAN, Programa de limba şi literatura română pentru învăţămân-
tul liceal, în „Familia”, 21, nr. 10, 1985, 14
[63] DIACONIŢĂ, IORDACHE, Nicolae Bălcescu: Ardealul, LL, 14, nr. 2, 1985,
p. 25-27.
[64] DIMA, ADRIANA-LUMINIŢA, Valorificarea lecţiei de compunere, în „Tribuna
şcolii”, an 13 (34), nr. 275 (1361), 21 mai, 1985, p. 10.
[65] DOBRIŢOIU-RÎPEANU, ELENA-ELISABETA, Consideraţii metodice privind
predarea numărului şi genului substantivului, PLRS, 1985, 83-87.
[66] DOCA, GHEORGHE, Probleme ale predării funcţionale a limbii române,
DSAP, 1985, 50-55.
[67] DRĂGOTOIU, ION, Aspecte definitorii ale compunerilor şcolare, BulCD, Sf.
Gheorghe, 43, 1985, 21-29.
[68] DUMBRAVĂ, MARIA-SABINA, Jocul didactic la lecţiile de compunere, în
„Tribuna şcolii”, an 13(34), nr. 271 (1357), 1985, p. 5.
[69] FAZAKAŞ, MARGIT, Activităţi de învăţare a limbii la grupa mare, Trib. Şc,
nr. 274, 1985, 6.
[70] FLOREA, MELANIA, Opinii privind predarea gramaticii, LL, vol. III, 1985,
p. 400-409.
[71] FLOREA, MELANIA, Raportul dintre gramatică şi vocabular în toate etapele de
predare / învăţare a romanei ca limbă-ţintă, DSAP, 1985, 35-43.
[72] FLOREA, MELANIA, Unele aspecte privind predarea-învăţarea românei ca
limbă străină cursanţilor de nivel intermediar, PLRS, 1985, 19-24.

250
[73] FRĂŢILĂ, VASILE, Importanta dialectologiei şi a onomasticii in formarea pro-
fesorului de limba şi literatura română, LL, nr. l, 1985, 110-120.
[74] GAFENCU, M1HAI, Consideraţii metodice privind lecţiile de cultivare a limbii,
Înv. lic. tehn., 33, nr. 10, 1985, 21-23 [s.t.c.: în sprijinul predării-învăţării limbii şi
literaturii române la clasa a IX-a].
[75] GANCZ, MARGARETA, Rolul constructiv al corectării greşelilor, PLRS, 1985,
155-159.
[76] GEORGESCU, MIHAELA, Sesiunea „Dialogul între culturi: Teoria traducerii –
teoria receptării (Giurgiu, 18-19 mai 1985), BulSŞF, 1985, p. 180-182.
[77] GHIŢĂ, IULIAN, Compuneri cu caracter oratoric I, LL, nr. 2, Bucureşti, 1985,
p. 15.
[78] GRAUR, AL., Scrabble, LR, 34, nr. 4, 1985, p. [387].
[79] GROZA, LIVIU, Jargonul, sursă a comicului în comediile lui Alecsandri şi
Caragiale, LL, 14, nr. 2, 1985, p. 19-22.
[80] GUŢU ROMALO, VALERIA, Cultivarea exprimării în şcoală, LL, vol. I, 1985,
p. 98-102.
[81] ILIESCU, ADA, UNGUREANU, DOINA, Enunţul negativ în limba română,
PLRS, 1985, 115-120 [cu bibl.].
[82] IONESCU, ADRIANA; STERIU, MARIA, Verbul românesc. Dicţionar sintactic
pentru studenţii străini, Bucureşti, [TUB], 1985, 383 p. multigr. (UB. FLLR, IL).
[83] IORDACHE, ION, Aspecte metodice privind însuşirea termenilor de anatomia
omului de către studenţii străini, DSAP, 1985, 110-114.
[84] ISPAS, BUJOREL, Componentele sensului şi unele aspecte ale predării lexicu-
lui, PLRS, 1985, 70-75.
[85] ITU, IUSTINA, Octavian Goga: Rugăciune, LL, 14, nr. 2, 1985, p. 27-29.
[86] IURCU, TINCA, Recapitularea finală, mijloc de aplicare a tratării diferenţiale,
Trib. Şc, nr. 276, 1985, 7.
[87] JĂMNEALĂ, AUREL, Proiectul programei „Metodica predării limbii române"
pentru „liceele pedagogice, Înv. lic. tehn., 33, nr. 9, 1985, 25-26.
[88] LAZAREC, GEORGETA, Fişe de evaluare colectivă la clasa I, Trib Şc, nr. 276,
1985, 7.
[89] LAZĂR, MARIA; FLAIŞER, MARIANA; LUPU-BRATILOVEANU, CRINA;
TOPOLICEANU, MARIA, Consideraţii privind tipurile de exerciţii lexico-
gramaticale utilizate în predarea limbii române studenţilor străini din anii I şi II
(profil medical), PLRS, 1985, 174-179 [cu bibl.].
[90] LĂUDAT, I.D., Aspecte ale metodologiei predării limbii şi literaturii române în
şcoala generală şi liceu, în „Articole şi studii”, Iaşi, 1985.
[91] LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Consideraţii metodice privind predarea-învăţarea
unor noţiuni de teoria literaturii [I], Înv. lic. tehn., 33, nr. 10, 1985, 23-25; [II],
nr. 11, 18-21 [v.t.c. la nr. 1534],
[92] LEAHU, EMIL, Limba şi literatura română, Editura Didactică şi Pedagogică,
1985.

251
[93] IONILĂ, FLORIN-LAZĂR, Predarea frazeologismelor, PLRS, 1985, 56-64 [cu
bibl.].
[94] LOZBĂ, MIHAI, Teoria categoriilor funcţionale. Aspecte ştiinţifice şi metodice,
FCLS, p. 63, 72.
[95] LUNGU, HORTENZIA, Evidenţa greşelilor de ortografie şi de punctuaţie, Trib.
Şc, nr. 276, 1985, 7.
[96] MANOLESCU, NICOLAE, Limba şi literatura română, manual pentru clasa
a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1985.
[97] MARIN, DINUŢA, Îmbogăţirea metodologiei de predare a limbii române la
străini, RPed, 34, nr. 8, 1985, 5, 23.
[98] MARIN, DINUŢA, Un dicţionar sintactic privind verbul românesc. [Adriana Io-
nescu; Maria Steriu. Verbul românesc. Dicţionar sintactic pentru studenţii străini.
Bucureşti, [TUB], 1985, 383 p. multigr.], în „Forum”, 27, nr. 7-8, 1985, p. 147-148.
[99] MARIN, DINUŢA; TUNSOIU; OLGA, Exerciţii de limba română pentru anul
pregătitor. Formele verbale simple. Modurile personale. Bucureşti [TUB], 1985,
119 p. multigr. (UB. FLLR. IL).
[100] MARINESCU, ILEANA; PETRE, ELENA; VĂCARU, CRISTINA, Mijloace
lexico-gramaticale comune exprimării spaţiului şi timpului în cursul intensiv de
limba română, PLRS, 1985, 76-82.
[101] MATEESCU, ADRIAN; OANCĂ, TEODOR; ŞOŞA, ELISABETA; VASILIU,
ADRIANA, Tipuri de greşeli gramaticale frecvente în receptarea limbii române
de către studenţii străini, PLRS, 1985, 146-154.
[102] MEDREA-DANCIU, ALEXANDRA, Limba română într-un manual de medi-
cină, DSAP, 1985, p. 138-145.
[103] MIHUŢ, TATIANA, Marin Sorescu: Astfel. [la rubr.: Consultaţii şcolare], CPub,
1, iun. 1985, p. [6], în „Ateneu”, 22, nr. 6, 1985.
[104] MIHUŢ, TATIANA, V. Voiculescu: Imn muncii. [la rubr.: Consultaţii şcolare],
CPub, 1, sep. 1985, p. 6, în „Ateneu”, 22, nr. 9, 1985.
[105] MITROFAN, NICOLAE; MITROFAN, IOLANDA, Schiţă unui model de învă-
ţare formativă unor noţiuni literar-artistice la elevii de liceu, Rev. Ped., an 34,
nr. 1, ian 1985, p. 24-25.
[106] MÎNDRESCU, ENACHE, Pentru o autentică cultivare a exprimării, Trib. Şc,
nr. 273, 1985, 4-5.
[107] MOCANU, RADA, Cinstire limbii române, LL, 14, nr. 3, 1985, 37-39.
[108] MOLAN, VASILE, Evaluarea pe bază de obiective, în „Tribuna şcolii”, an 13
(34), nr. 272 (1358), 16 febr. 1985, p. 7. (citire – matematică, ciclul primar).
[109] MOLDOVAN, VICTORIA, Funcţii ale iconicului în limbajul specializat, PLRS,
1985, 34-38 [cu bibl.].
[110] MORĂRESCU, SIMON; MORĂRESCU, ELVIRA, KISS, ELVIRA, Limba
română pentru clasa a IV-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţionalităţilor
conlocuitoare. Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1985, 260 p.

252
[111] MORĂRESCU, SIMON; MORĂRESCU, ELVIRA, KISS, ELVIRA, Limba
română pentru clasa a IV-a. Şcoli şi secţii cu predarea în limbile naţionalităţilor
conlocuitoare. Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1985, 260 p.
[112] MUNTEANU, CORNEL, „Creşterea limbii româneşti/Şi-a patriei cinstire”, Înv.
lic. tehn., 39, nr. 9, 1985, 16-17.
[113] NEGREŢ, ION, Noua concepţie privind învăţarea limbii şi literaturii române, în
„Contemporanul”, nr. 40 (2029), 4 oct 1985, p. 13. (programele de clasa a IX-a
bazate pe recenta cunoaştere din ştiinţele educaţiei).
[114] NEŞTIAN, VALERIU, C., Argumente în favoarea recapitulării formative, în
„Tribuna şcolii”, an 13 (34), nr. 275 (1361), 21 mai 1985, p. 10 (la limba şi
literatura română).
[115] NEŞTIAN, VALERIU, C., Înţelegere şi receptare, în „Ateneu”, Bacău, an 22,
nr. 5 (186), mai 1985, p. 4 (Aspecte legate de implementarea criticii literare în
practica studierii literaturii române).
[116] NICOLAE, OCTAVIAN, Observaţii critice privind analiza propoziţiei în ma-
nualul de gramatică pentru clasa a III-a, [I. Şerdean, Fl. Diţuleasa, Eliza Paveliu,
Gramatică şi compunere, clasa a III-a, Buc., EDP, 1985, 112 p.]
[117] NICOLESCU, CARMEN, Polisemia (cu referire la predarea limbii române la stu-
denţii străini), PLRS, 1985, 44-48.
[118] NIŢU, GEORGE; CLONŢEA, PROCOPIE, Din strategia predării limbii române
ca limbă străină, PLRS, 1985, 25-29 [cu bibl.).
[119] NYARADY, MARIA, Orele de citire şi îmbogăţirea vocabularului, TribŞc,
nr. 274, 1985, 6.
[120] OLTEANU, GHEORGHE A., Limba şi literatura română, manual pentru clasa a
X-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1985.
[121] OPRESCU, MIHAI, Perspective ale cultivării limbii române în liceu. Pe margi-
nea manualului de LL română pentru clasa a IX-a, LR, an. 34, nr. 2, martie-
aprilie, 1985, p. 133-135. [despre cap. Originea şi dezvoltarea limbii române, ela-
borat de acad. I. Coteanu].
[122] OTOBACU, CONSTANTIN, coord., Limba şi literatura română, Manual pentru
clasa a IX-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1985.
[123] PANĂ, LIGIA-IULIANA, „Recapitularea generală", ca formă de reglare a pro-
cesului de instruire, Rev. Ped., 34, nr. 4, 1985, 17-20.
[124] PARPALĂ, EMILIA, Priorităţi pentru o programă programatică, PLRS, 1985,
9-13.
[125] PĂCURARIU, MELANIA, Fişa de lectură, o necesitate în munca cu manualul,
BulIMŞ, 3-4, 1984-1985, 190-194.
[126] PĂDUREANU, VICTORIA, Sarcini de învăţare raportate la obiective, în „Tri-
buna şcolii”, an 17 (38), nr. 271 (1357), 1985.
[127] PĂDUREŢ, ILEANA, Aspecte ale predării limbii române studenţilor străini din
I.E.F.S., PLRS, 1985, 180-184.

253
[128] PESTREA, STELUŢA, Obiectul „Limba română" in viziunea revistei pedago-
gice „Şcoala şi familia", Rev. Ped., 34, nr. 12, 1985, 61-63.
[129] PETRE, DAN; GRĂDINARU, TATIANA, Criterii de trecere de la dictare la
prelegere, PLRS, 1985, 134-139.
[130] PETRE, DAN; LUCIAN, IOAN, Dificultăţi în receptarea pronumelor personal
şi reflexiv în cazul dativ de către studenţii din anul pregătitor cunoscători ai lim-
bii engleze, PLRS, 1985, 88-92 [cu bibl.].
[131] PISCOI, VIORICA; JURCĂU, EMILIA; JURCĂU, NICOLAE, Limbaj şi învă-
ţare, în „Familia”, 21, nr. 3, 1985, 10 [tulburări de limbaj].
[132] PIŢIGOI, GH., Sesiune: „Tradiţie şi inovaţie în predarea limbii şi literaturii ro-
mâne (Rm. Vîlcea, 9-10 iunie 1985), BULSŞF, 1985, p. 185.
[133] PLEŞA ANGHELESCU, MIHAELA. G. Topîrceanu: Rapsodii de toamnă, LL,
14, nr. 4, 1985, p. 28-32.
[134] POENARU, VASILE, Definiţia într-o compunere, LL, 14, nr. l, 1985, 14-16.
[135] POENARU, VASILE, Paralela sau compoziţia „comparaţie şi contrast”, LL,
14, nr. 2, 1985, 17-19.
[136] POENARU, VASILE, Româna pentru dumneavoastră – Romanian for You, Seria
IV. Anul I. Lecţia 5-13, TribRom, 14, nr. 285-294, 1985, p. 11; Anul II. Seria IV.
Lecţia 1-4, nr. 302-306, p. 11. [desenele de Nic. Nicolaescu].
[137] POPA, IONEL, O modalitate complexă de cultivare a limbii române în liceu, în
„Tribuna şcolii”, an 13 (34), nr. 275 (1361), 21mai, 1985, p. 8.
[138] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de fonetică şi de voca-
bular. Manual pentru clasa a VII-a. Bucureşti, EDP, 1985, 184 p.
[139] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular şi de istorie a
limbii române. Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, EDP, 1985, 160 p.
[140] POPESCU-MIHĂEŞTI, ALEXANDRU, Stimularea creativităţii în exprimarea
orală la copii, Rev. Ped., 34, nr. 9, 1985, 8-10.
[141] POPOIU, CORNELIA, Însuşirea noţiunilor de teorie literară, în „Tribuna şco-
lii”, an 13 (34), nr. 282 (1368), 21 dec., 1985, p. 6.
[142] RAD, DOINA, Calistrat Hogaş: Singur, LL. 14, nr. 3, 1985, p. 19-22.
[143] ROIBĂNESCU, IONICA; ROIBĂNESCU, MARCEL, Lecţii predate diferenţiat,
în „Tribuna şcolii”, an 13 (34), r. 271 /1357), 1985, p. 8.
[144] ROTARU, ION, Nicolae Labiş: Comunistului, LL, 14, nr. 1, 1985, p. 19-21.
[145] ROTARU, RADU, Câteva probleme privind predarea lexicului uzual (O abor-
dare noţional-situaţională), PLRS, 1985, 30-33.
[146] SANDOVICIU, VALERIU, Cadru prielnic de valorificare a metodelor moderne
de predare, în „Tribuna şcolii”, an 13 (34), nr. 27 (1359), 23 martie 1985, p. 5.
[147] STOICA, CORNELIA, Compuneri şi exerciţii de cultivare a limbii, în Buletin de
informare ştiinţifică pe anul 1985, editat de Societatea de ştiinţe filologice din
RSR, Filiala Bucureşti, 1985, p. 85-88.
[148] STOICHIŢOIU, ADRIANA, Lexic de specialitate şi tehnici de predare, DSAP,
1985, 22-34 [cu bibl.].

254
[149] STOICHIŢOIU; ADRIANA, Consfătuirea pe ţară a cadrelor didactice care pre-
dau discipline de specialitate la anul pregătitor (Bucureşti, 7-8 iunie 1985),
AUBLLR, 34, 1985, p. 99-101.
[150] ŞCHIOPU, VALENTINA, Jocul didactic în învăţarea gramaticii, Trib. Şc,
nr. 274, 1985, 6.
[151] ŞERBAN, RODICA-LIGIA, Precizări privind analiza sintactică, LL, 14, nr. 4,
1985, 5.
[152] ŞERBAN, SERGIU, Unele probleme ale comentariului literar (I). Consideraţii
generale; conceptul de comentariu; comentariul de text ca modalitate didactică;
comentariul literar şi analiza literară. [la rubr.: Consultaţii şcolare], CPub, 1,
mar. 1985, p. 4, în „Ateneu”, 22, nr. 3, 1985. (II) Practica neadecvată, apr. 4, în
„Ateneu”, nr. 3.
[153] ŞERDEAN, ION; DIŢULEASA, FLORIAN; PAVELIU, ELIZA, Gramatică şi
compunere. Manual pentru clasa a III-a. Bucureşti, EDP, 1985, 112 p.
[154] TELIBAŞA, LUCIA, Pregătirea pentru scris — Exerciţiile grafice, Trib. Şc,
nr. 280, 1985, 7.
[155] TIUTIUCA, D., Câteva probleme ale interpretării „limbajului artistic" in preda-
rea literaturii, în „Catedra”, 3, 1982, 71-79.
[156] TODEA, ALEXANDRU, O bună însuşire a limbii române de către toţi elevii, în
„Tribuna şcolii”, an 13(34), nr. 274 (1360), 20 aprilie 1985, p. 6.
[157] TOMA, ADRIANA, Terminologia de teorie literară în manualele de limba ro-
mână pentru ciclul gimnazial (clasele a V-a şi a VI-a), LL, nr. 1, 1985, p. 121-127.
[158] TURCU, TINCA, Recapitularea finală, mijloc de aplicare a tratării diferenţiate,
în „Tribuna şcolii”, an 13 (34), nr. 276 (1362), 22 iunie, 1985, p. 7 (clasa a II-a).
[159] ŢÎRDEA, CORNELIA, Modalităţi de îmbogăţire a vocabularului elevilor cu ter-
meni neologici, LL, vol. I, 1985, p. 103-107.
[160] VARVARA, MIRCEA, Aspecte ale însuşirii vocabularului ştiinţific la chimie
organică de către studenţii străini, DSAP, 1985, 86-91.
[161] VASILESCU, MIRCEA, O perspectivă integratoare asupra limbii şi literaturii
române, în „Tribuna şcolii”, an 13 (34), nr. 280 (1366), august, 1985, p. 5.
[162] VICOLEANU, IOAN, Mihail Sadoveanu: Neamul Şoimăreştilor. [la rubr.: Con-
sultaţii şcolare], CPub, 1, apr. 1985, p. [4], în „Ateneu”, 22, nr. 4, 1985.
[163] VICOLEANU, IOAN, Mihail Sadoveanu: Taine. [la rubr.: Consultaţii şcolare],
CPub, 1, oct 1985, p. 8, în „Ateneu”, 22, nr. 10, 1985.
[164] VULTUR, IOAN, Aspecte ale predării textului la anul pregătitor, PLRS, 1985,
65-69 [cu bibl.].
[165] ZSIGMOND, ILDIKO, Formarea deprinderilor de citire conştientă, TribŞc,
nr. 274,1985, 6.
[166] ZVIRJINSCHI, MONICA, Ora de limba romană, în „Luceafărul”, 28, nr. 46,
1985, l, 3.

255
 1986
[1] * * * Dialog colegial. Cu profesorii de limba română, TribŞc, 13, nr. 289, 1986, 5
[discuţie cons. de C. Gîrmacea cu prof Ecaterina Creţu, Maria Buteanu, Ionel
Popa, Angela Duţu, Visarion Bealcovschi, Floarea I. Popescu, Virgil Sandu,
Doina Mitroi].
[2] * * * În atenţia dumneavoastră: Subiecte date la concursul de admitere în învăţă-
mântul superior – iulie 1985. Profilul: Filologie, Forum, SS, nr. 6, 1986, 93-95
[rubr, realizată şi îngrijită de Bucur B., Ionescu].
[3] * * * În sprijinul predării – învăţării limbii şi literaturii române. [schimb de expe-
rienţă la Liceul Industrial nr. 9 din Buc., 22-23 mai 1986], Înv. lic. tehn., 34,
nr. 6, 1986, p. 9.
[4] * * * Limba Română în şcoală. Materiale în sprijinul pregătirii elevilor pentru
probele de limba şi literatura română. Coordonare: Marica Anghelescu. Supli-
ment al revistei Limba şi literatura română. Revista trimestrială pentru elevi,
Bucureşti, [f.e.], 1986, 160 p. (SŞF).
[5] * * * Limba şi literatura română în liceu. Noţiuni de stilistică şi compoziţie
(Texte literare, teme şi exerciţii). Lucrarea a fost avizată de Comisia de limba şi
literatura română din cadrul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. Autori:
Constanţa Bărboi, Cristina Ionescu, Gheorghe Lăzărescu, Ion Negreţ, A. Gh. Ol-
teanu, Liviu Papadima, Cezar Tabarcea, Călin Manilici, Iuliu Pârvu. Coordona-
tori: Constanţa Bărboi, Magdalena Panaitiu. Sibiu, Revista Transilvania, 1986,
400 p.
[6] * * * Limba şi literatura română în liceu. Noţiuni de stilistică şi compoziţie, Re-
vista Transilvania, Sibiu, 1986.
[7] * * * Perfecţionarea activităţii didactice în vederea însuşirii de către elevi a
citirii şi scrierii corecte, caligrafice în limba română, BulSŞF-Ploieşti, 1986,
145-150 [Instrucţiuni elaborate de MEI – Direcţia învăţământului Preşcolar, Pri-
mar şi Gimnazial].
[8] * * * Predarea limbii şi literaturii române. [Vol.] 7. Colegiul de redacţie: G. Co-
tuna. G. Gâţă, M. Gheorghe, M. Ghiţescu, M. Hasselman, A. Lauterman, C. Ma-
zilescu, Bucureşti, [f.c.J], 1985, 216 + [IV] p.
[9] * * * Proba de verificare a cunoştinţelor de limba română pentru înscrierea în
clasa a IX-a (treapta I) de liceu, LRŞ, 153-154 [fragm. din Anexa nr. l din Meto-
dologia privind organizarea şi desfăşurarea înscrierii în clasa a l X-a (treapta I) de
liceu şi concursului de admitere în clasa a XI-a (treapta a II-a) de liceu, aprobată
de M.E I, cu ordinul nr. 37310 din 9 iun. 1983].
[10] * * * Proba de verificare a cunoştinţelor pentru admiterea în treapta I de liceu
Subiecte date în sesiunea iunie 1985, LL, 15, nr. l, 1986, 48-50 [in jud. Braşov,
Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi,
Tulcea şi în Bucureşti].
[11] * * * Selecţie din subiectele date la proba de verificare a cunoştinţelor de limba
română pentru înscrierea în clasa a IX-a (treapta 1) de liceu, LRŞ, 154-159 [se-

256
 siunea iun. 1984 din jud. Braşov, Buzău, Cluj, Covasna, Ialomiţa, Hunedoara,
Maramureş, Mehedinţi, Olt, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi din Bucureşti; sesiunea
iuii. 1985 din jud. Braşov, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna Giurgiu, Ialomiţa,
Maramureş, Tulcea, Vâlcea şi din Bucureşti].
[12] ALBERT, IBOLYA, Olvasni tanilam, TU, 30, nr. 12, 1986, 2 [la rubr A román
nyelv tanítása].
[13] ALEXANDRESCU, DOINA, Calistrat Hogaş, Singur [la rubr. Consultaţii şco-
lare], CPub, ian 1986, p. 4, în „Ateneu”, 23, nr. 1, 1986.
[14] ALEXANDRESCU, MARIA, Formarea limbii şi a poporului român. [la rubr.:
Consultaţii şcolare], Publicitate, dec 1986, p. [2], în „Ateneu”, 23, nr. 12, 1986.
[15] ALEXANDRU, DOMNIŢA, Receptarea globală a textelor specializate, DMod,
[1], 1986, 34-38 [cu bibl.].
[16] ALEXANDRU, DOMNIŢA; BREILEAN, AUREL; VLAD, FELICIA, Pentru un
dicţionar iconic situaţional, LLD, 3-8 [cu l fig.].
[17] ALEXANDRU, DOMNIŢA; BREILEAN, AUREL; VLAD, FELICIA; SÂRBU,
RICHARD, Dicţionar tematic al limbii române. Pentru studenţi străini. Timi-
şoara, TUT, 1986, 157 p. multigr. (UT. FF).
[18] ALEXANDRU, DOMNIŢA; VLAD, FELICIA, Dicţionar general de proiectare
tehnico-ştiinţifică. Principii, structură, posibilităţi de exploatare, AUT, 23, 1985,
91-94.
[19] ANDREI, M., Mihai Eminescu, Trecut-au anii…[la rubr. Consultaţii şcolare],
CPub, mar 1986, p. 4, în „Ateneu”, 23, nr. 3, 1986.
[20] ANDREI, M., O. Goga, Rugăciune. Analiză [la rubr. Consultaţii şcolare], CPub,
apr 1986, p. 4, în „Ateneu”, 23, nr. 4, 1986.
[21] ANGELESCU, VIOREL, M.Eminescu: Dorinţa, LL, 15, nr. 1, 1986, p. 31-32.
[22] ANGHELESCU MARICA, (coord), Limba română în şcoală. Materiale în spri-
jinul pregătirii elevilor pentru probele de limba şi literatura română, Bucureşti,
1986 (Societatea de ştiinţe filologice din R.S.R., supliment al revistei Limba şi
literatura română, revistă trimestrială pentru elevi).
[23] ANTOHE, RODICA, Pentru stimularea exprimării, TribŞc. 13, nr. 286, 1986, 11
[la grădiniţă].
[24] ANTON, LAURENŢIU; MITRACHE, GHEORGHE, Asigurarea reuşitei şcola-
re în predarea-învăţarea limbii şi literaturii române – preocupare de bază a co-
lectivelor de catedră, Rev. Ped., an 35, nr. 10, oct. 1986, p. 35-38.
[25] ARON, CRISTEA, Aspecte teoretice în predarea unor noţiuni de teorie literară,
LL, nr. 4. 1985, 592-596.
[26] AVRAM, MIOARA, Despre acordul predicatului cu subiectul, LRŞ, p. 18-21
[reluare din LL, 11, nr. 3, 1982, p. 5-8].
[27] AVRAM, MIOARA, Punctuaţia şi implicaţiile ei în limbă şi comunicare, LL,
nr. 1, 1986, p. 11-26.
[28] AVRĂMUŢ, VIORICA, Nichita Stănescu, Noi, LL, 15, nr. 1, 1986, p. 35-37.
[29] AVRĂMUŢ, VIORICA, Exigenţele comentariului literar în clasele liceale, LL,
nr. 1, 1986, p. 502-507.

257
[30] BADEA, ŞTEFAN, Vocabularul limbii române contemporane [Ion Coteanu,
Narcisa Forăscu, Angela Bidu-Vrănceanu, Limba română contemporană. Voca-
bularul. Ediţie revizuită şi adăugită. Bucureşti, EDP, 1985, 256 p.], RLit, 19,
nr. 2, 1986, p. 8.
[31] BALAN, ION DODU, Octavian Goga: Plugarii, LRŞ, p. 91-93. [reluare din LL,
12, nr. 2, 1983, p. 18-19.
[32] BÎTEA, IOAN N., Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu-Vrănceanu, Limba
română contemporană. [Vocabularul. Ediţie revizuită şi adăugită. Bucureşti,
EDP, 1985, 256 p.], RRL, 31, nr. 4, 1986, p. 380-381.
[33] BODOLAN, VICTORIA, Jocul didactic – mijloc de dezvoltare a comunicării
verbale, Rev. Ped., 35, nr. 12, 1986, 41-42.
[34] BOLDUREANU, IOAN VIOREL, Diateză şi tranzitivitate în structura pronu-
melui personal şi reflexia, DMod, [1], 1986, 92-96 [cu bibl.].
[35] BRANCUŞ, GR., Îndrumări metodologice pentru analiza sintactică a frazei,
LRŞ, 25-27 [reluare din LL, 4, nr. 4, 1975, 18-20].
[36] BRANEA, STELA; NICULESCU, VIORICA; NICULESCU, VIRGIL; RĂDU-
LESCU, ANGELICA; REVAI, ELISABETA; SEMENOVA, GALINA, Modali-
tăţi de alcătuire a unui dicţionar poliglot de anatomie, LLD, 37-43.
[37] BULGĂR, GH., Structuri şi valori sintactice, [Ion Diaconescu, Probleme de
sintaxă a limbii române actuale. I., Bucureşti, [TUB], 1986, 208 p.], RLit, 19,
nr. 24, 1986, p. 7.
[38] C.G., Limba română în şcoală, TribŞe, 13, nr. 286, 1986, 11.
[39] CÂRLAN, NICOLAE, George Coşbuc: Vara. [la rubr. Consultaţii şcolare],
CPub, mai 1986, p. 4, în „Ateneu”, 23, nr. 5, 1986.
[40] CHIRILĂ-STOICA, ELENA, Dorinţa de Mihai Eminescu. Soluţii didactice,
BulID – Arad, 1986, p. 71-73.
[41] CHISCOP, LIVIU, Admiterea în treapta I de liceu, în Consideraţii pe marginea
examenelor din acest an, în „Ateneu”, Bacău, an 23, nr. 9 (202), sept. 1986,
Publicitate, în „Ateneu”, sept.1986 [p.4].
[42] CHISCOP, LIVIU, Mioriţa [la rubr. Consultaţii şcolare], CPub, iun 1986, p. 6, în
„Ateneu”, 23, nr. 6, 1986.
[43] CHISCOP, LIVIU, Probe de verificare a cunoştinţelor la limba română. Subiecte
rezolvate, CPub, febr. 1986, 4, în „Ateneu”, 23, nr. 2, 1986 [v.r.nr. 845].
[44] CINCU, GEORGETA, Geo Bogza: Rarăul. [la rubr. Consultaţii şcolare], CPub,
mar 1986, p. 4, în „Ateneu”, 23, nr. 3, 1986.
[45] CINCU, GEORGETA, Mihai Eminescu: Mai am un singur dor. [la rubr.
Consultaţii şcolare], CPub, feb 1986, p. 4, în „Ateneu”, 23, nr. 2, 1986.
[46] CINCU, GEORGETA, Probă de verificare a cunoştinţelor de limba română,
CPub, mai 1984, 4, în „Ateneu”, 23, nr. 5, 1986 [v.r.nr. 845].
[47] CINCU, GEORGETA, Limba română în şcoală, Publicitate, oct. 1986, 4, în
„Ateneu”, 2 şi nr. 10, 1986.
[48] CIOBANU, GEORGETA, Locul anglicismelor intr-un dicţionar elementar de
tehnică modernă, LLD, 9- 14.

258
[49] CIOBANU, GEORGETA, Recomandări adresate studenţilor anglofoni în însuşi-
rea corectă a pronunţării unor cuvinte româneşti, DMod [1], 1986, 133-137.
[50] CIOMPEC, GEORGETA; DOMINTE, CONSTANTIN; FORĂSCU, NARCISA;
GUŢU ROMALO, VALERIA; VASILIU, EMANUEL, Limba română contem-
porană. Fonetica. Fonologia. Morfologia. (Sub coordonarea acad. Ion Coteanu).
Ediţie revizuită şi adăugită, Bucureşti, EDP, 1985 (apărut 1986), 312 p. (MEÎ. UB).
[51] CIUCHI, GEORGETA, Educarea unei atitudini stilistice la elevi prin lecţiile de
compoziţie, Rev. Ped., 35, nr. 6, 1986, 36-38.
[52] COJA ION, Un efort de lungă durată, în „Contemporanul”, nr. 21 (2062), 23 mai
1986, p. 6-10 (Şcoala şi atenţia sporită ce trebuie acordată limbii române).
[53] CONSTANTINESCU, NICOLAE, Mioriţa, LRŞ, p. 72-76.
[54] COSTEA, LETIŢIA, Principii de alcătuire a unui dicţionar de termeni, tehnici,
LLD, 15-18.
[55] COTEANU, ION, Impactul terminologiei ştiinţifice în manualele şcolare, Rev.
Ped., 35, nr. 4, 1986, 20-21.
[56] CRAŞOVEANU, D., N. ANGHELESCU TEMELIE, SILVIU CONSTANTI-
NESCU, Analize gramaticale [Bucureşti, EŞE, 1985, 208 p.], LL, nr. 1, 1986,
p. 112-116.
[57] CRĂCIUN, ROZALIA, Diapozitivele în sprijinul însuşirii normelor ortografice.
BujCD, Oradea, 11, 4, 1983, 6-10.
[58] CRUDU, MARLA; COMÂRZAN, TITUS, Precizări privind pregătirea probei
de verificare a cunoştinţelor de limba şi literatura română pentru admiterea în
treapta I de liceu, în „Tomis”, 21, nr. 5, 1986, 12.
[59] CVASNÎI-CĂTĂNESCU, MARIA, Liviu Rebreanu: Pădurea spînzuraţilor. LL,
nr. 2, 1986, p. 203-210.
[60] DALEA, IOAN, Curs de metodica limbii şi literaturii române. Pentru uzul stu-
denţilor de la Secţia română şi al cadrelor didactice înscrise la gradul II şi la
perfecţionare. Timişoara, TUT, 1986, 182+VII p. multigr. (Ut. FF. CLLR).
[61] DÂRLOAGĂ, CORNELIA, Limba română – clasa a IV-a, TribŞc, 13, nr. 288,
1986.
[62] DASCĂLU, GH., C. Negruzzi: Alexandru Lăpuşneanu, LL, 15, nr. 3, 1986,
p. 26-28.
[63] DECUSARĂ, NADEJDA, Valenţe formale ale evaluării permanente la limba şi
literatura română, Înv. lic. tehn., 34, nr. 3, 1986, 21-22.
[64] DIACONESCU, ION, Gramatica şi scrierea corectă, LRŞ, p. 13-15 [reluare din
LL, 7, nr. 1, 1978, p. 14-16].
[65] DIACONESCU, PAULA, Limbă, limbaj, stil. O sistematizare pentru predare în
liceu, LL, nr. l, 1986, 88-99.
[66] DOBRA, SOFIA, Limba română – clasa a Vl-a, TribŞc, 13, nr. 288, 1986, 5.
[67] DOCA, GHEORGHE, Raportul dintre cercetarea lingvistică fundamentală şi
cercetarea lingvistică aplicată în predarea limbii române ca limbă străină,
DMod, [1], 1986, 20-33 [cu bibl.].

259
[68] DORCEA, TUDORA, În scopul exprimării clare şi corecte, TribŞc, 13, nr. 283,
1986, 6.
[69] DUMA, DIONISIE, Nicolae Labiş: Comunistului. [la rubr. Consultaţii şcolare],
CPub, iun 1986, p. 4, în „Ateneu”, 23, nr. 6, 1986.
[70] DUMITRESCU, ION, Calităţile generale şi particulare ale stilului, LRŞ, p. 44-
46 [reluarea art. Stilurile literare, LL, 4, nr. 1, 1975, p. 11-15 şi Calităţile par-
ticulare ale stilului, LL, 5, nr. 1, 1976, p. 18-19].
[71] DUMITRU, ION; NEDELESCU, DRAGOŞ, Orientări metodice privind creşte-
rea eficienţei lecţiilor de limba şi literatura română şi de limbi moderne (Scri-
soare metodică). BulSŞF-Ploieşti, 1986, 151-157.
[72] FLOAREŞ, CONSTANTIN, Citire – scriere. Verificarea cunoştinţelor. TribSc,
13, nr. 287, 1986, 8.
[73] FLOREA, MELANIA, Cine, care, ce din perspectiva românei ca limbă ţintă,
AUBLLR, 34, 1985, 71-77.
[74] FLOREA, MELANIA, Pentru o coordonare metodică a predării limbajelor de
specialitate la anul pregătitor, LR, 35, nr. 3, 1986, 217-224.
[75] FLOREA, MELANIA, Predarea/învăţarea subiectului gramatical din perspec-
tiva românei ca limbă străină, DMod, [1], 1986, 107-122.
[76] FLOREA, MELANIA, Subiect gramatical din perspectiva românei ca limbă-
ţintă, LR, an 35, nr. 2, martie-aprilie, 1986, p. 135-143.
[77] FLOREA, MELANIA, Subiectul, gramatical din perspectiva românei ca limbă
ţintă, LR, nr. 2, 1986 135-143.
[78] FOPESCU-SIRETEANU, ION, Un dicţionar de verbe romaneşti, LLD, 70-75 [in
curs de elaborare la FF a UI].
[79] FURTOS, DANIELA, Consolidarea pronunţiei corecte, TribŞc, 13, nr. 286,
1986, 9 [s.t.c Dezvoltarea vorbirii în grădiniţă].
[80] GANCZ, MARGARETA Dificultăţi întâmpinate în alcătuirea unui dicţionar de
electronică, LLD, 19-23.
[81] GANCZ, MARGARETA, Aspecte ale predării lexicului în Institutul Politehnic,
DMod, [l], 1986, 70-76 [cu bibl.].
[82] GHEORGHE, MIRCEA, Marin Preda: O oră din august, LRŞ, p. 140-143.
[reluare din LL, 9, nr. 4, 1980, p. 25-26].
[83] GHERASIM, MIROSLAVA, Experiment ortografic, TribŞc, 13, nr. 284, 1986, 2
[84] GHERĂNESCU, DARIA, Eficienţa tratării contrastive a impersonalului în lim-
ba română şi franceză, LRLM, 1986,11-16.
[85] GHIDĂU, ANDREI, Stilul comentariilor literare (I), LL, 15, nr. 2, 1986, 12-14;
(II), nr. 3, 13-16.
[86] GOGA, AURELIA; GOGA, VASILE, Modalităţi de optimizare a predării limbii
române la clasele I-IV, cu limba de predare maghiară, Rev. Ped., 35, nr. 6, 1986
33-34.
[87] GOIA, VISTIAN (coord.); DRĂGOTOIU, ION; PENTEK, ELISABETA, Recep-
tarea literaturii moderne în şcoală: îndrumări metodologice, Cluj-Napoca, 1986

260
 (Universitatea din Cluj-Napoca, Facultatea de istorie-filozofie, Catedra de peda-
gogie-psihologie).
[88] GROZA, ELENA; GROZA, LIVIU, Aspecte ale predării noţiunilor de vocabular
în şcoală, BulIŞD-Piteşti, 1986, 87-90 [cu bibl.].
[89] GUŢU ROMALO, VALERIA, Scriere şi pronunţare, LRŞ, p. 16-17.[reluare din
LL, 5, nr. 4, 1976, p. 11-13].
[90] HODOR, LIVIA, Contribuţia jocurilor didactice la formarea deprinderilor de
vorbire corectă la elevii clasei I, BulCD Satu Mare, nr. 111 [1985], 23-25.
[91] IACOB, MONICA, Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu, ProDid, 3,
(1984-1985), 1986, p. 189-191.
[92] ILIOANE, CORNEL, Funcţiile manualului într-un învăţămînt modern (limba
română), CCS, 4, nr. 2, 1986.
[93] IONILĂ, FLORIN-LAZĂR, Despre sintagmele stabile din limbajul medical,
DMod, 1986, 89.
[94] ISPAS, BUJOREL, Exprimarea însuşirii obiectului în limbajul tehnic românesc,
DMod, [1], 1986, 123-132.
[95] JIPLEA, NICOLAE, Cauzele greşelilor de ortografie şi de pronunţie ale elevilor,
Înv. lic. tehn., 34, nr. 12, 1986, 18.
[96] KEMENSKI, ION ŞTEFAN, Predarea vocabularului din perspectiva echivalen-
telor neologice de origine franceză, LMS, nr. 2, 1985, 37-39.
[97] LANGA, VASILE, Luceafărul de Mihai Eminescu – comentariu literar, ProDid,
2, p. 122-126.
[98] LĂZĂRESCU, GH., În sprijinul predării-învăţării limbii şi literaturii române, în
„Învăţămîntul liceal şi tehnic profesional”, an 34, nr. 1, ian. 1986, p. 22-24.
[99] LEAHU, EMIL, Limba şi literatura română, Manual pt. cl.a X-a, Editura Didac-
tică şi Pedagogică 1986
[100] LIMBA ROMÂNĂ. Limba şi stil. Punctuaţie şi ortografie. Vocabular. Fonetica şi
fonologie. Gramatica (Morfologia), Manual pentru Liceele pedagogice (Clasele
a IX-a, şi a X-a), şi pentru Liceele de Filologie-Istorie (Clasa a XI-a), Editura Di-
dactică şi Pedagogică, 1986
[101] M.A., Analiză gramaticală, CPub, ian. 1981, 4, în „Ateneu”, 23, nr. l, 1986
fv.r.nr. 845].
[102] MADA, MIHAI, Testament de Tudor Arghezi. Perspectivă structuralistă, BulID –
Arad, 1986, p. 61-65.
[103] MANOLACHE, GHEORGHE, Curs naţional de limba şi literatura română. [28
iul – 6 aug], în „Forum”, 34, nr. 8, 1986, p. 12.
[104] MANOLESCU, NICOLAE, Limba şi literatura română, manual pentru clasa a
XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1986.
[105] MANYET, CAROLINA; FULGA, ANA, Observaţii stilistice, TribŞc, 13,
nr. 283, 1986, 5, 6.
[106] MARIN, DINUŢA; TUNSOIU; OLGA, Formele verbale compuse. Exerciţii de
limba română pentru anul pregătitor, Bucureşti, [TUB], 1986, 216 p. multigr.
(UB. FF).

261
[107] MARINESCU, ILEANA; PETRE, ELENA; VÂCARU, CORNELIA, O modali-
tate de predare a lexicului românesc în cursul intensiv de limba română, DMod,
[1], 1986, 49-54 [cu bibl.].
[108] MARINOV, DOINA, Mai am un singur dor. [la rubr. Consultaţii şcolare], CPub,
ian 1986, p. 4, în „Ateneu”, 23, nr. 1, 1986.
[109] MECU, NICOLAE, Moduri de expunere, LRŞ, p. 49-51. [reluare din LL, 12,
nr. 3, 1983, p. 7-9].
[110] MEMNUNE, IAIA, Analize ale structurii cuvintelor şi propoziţiilor, TribŞc. 13,
nr. 286, 1986, 9.
[111] MIHAI ŞTEFAN, VALERIA, Zaharia Stancu: Patria, LRŞ, p. 97-98. [reluare din
LLR, 8, nr. 2, 1979, p. 26-27].
[112] MITU, FLORICA, Gala Galaction: La Vulturi!, LRŞ, p. 128-131. [reluare din LL,
5, nr. 4, 1976, p. 24-27].
[113] MÎNDRESCU, ENACHE, Permanent în atenţie – exprimarea corectă a elevilor,
în „Tribuna şcolii”, an 13(34), nr. 285 (1371), 1986, p. 11.
[114] MOCUŢA, AURICA, Exersarea auzului fonematic, TribŞc, 13, tir. 286, 1986, 9.
[115] MUNTEANU, ŞTEFAN, Stilurile funcţionale ale limbii literare, LRŞ, p. 41-43.
[reluarea art. Stilistica funcţională, LL, 5, nr. 1, 1979, p. 13-16].
[116] MUREŞANU, ILEANA, Un dicţionar practic pentru străini – abordare statis-
tică, LLD. 24-28 [Viorel Păltineanu, Dicţionar practic.].
[117] NCOLEANU, IOAN, Limbajul nuanţat – cerinţă a capacităţii de exprimare
orală şi scrisă, Rev. Ped., 35, nr. 4, 1986, 39-41.
[118] NICA, MELENTE, Consideraţii metodice asupra muncii cu vocabularul, BullD-
Arad, 1986, 66-71.
[119] NIŢU, GEORGE; CLONŢEA, PROCOPIE, O abordare socio-psiho-lingvistică
privind Strategia predării limbii române ca limbă străină, în „Forum”, 28, nr.10,
1986, 30-33.
[120] NlCOLESCU, CARMEN; ŢEGHIU, LIVIU, Unele modalităţi de formare a ter-
menilor medicali, LLD, 29-36.
[121] OALLDE, PETRU, Limba română – principal factor de educaţie patriotică, în
„Flamura”, 34, mv 338,7, 12 oct., 1982, 2 [int. cons. de Gheorghe Jurma].
[122] ONICA, EUGENIA, Modalităţi de formare a deprinderilor de scriere corectă la
clasa a II-a, BuIID-Arad, 1986, 107-113.
[123] OROS, VALERIU, Date experimentale privind nivelul ortografic al elevilor la
intrare în liceu şi modalităţi de creştere a randamentului şcolar, Rev. Ped., 33,
nr. 3, 1986, 12-14
[124] OROS, VALERIU, Recapitularea – dezbatere, în „Tribuna şcolii”, an 13 (34), nr.
287 (1373), 1986, p. 7.
[125] OŢOIU, LIVIA MARIA, Şcoala nu este chemată să pregătească poeţi: ea este
obligată să formeze oameni culţi, stăpîni pe ştiinţa de a se folosi cu inteligenţa de
virtuţile limbii, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 34, nr. 6, iunie,
1986, p. 10-11. [s.t.c În sprijinul predării-învăţării limbii şi literaturii române].

262
[126] OZUNU, E., Conlucrarea dintre logoped şi educatoare, TribŞc, 13; nr. 286,
1986, 9 [v.t.c. nr. 1638]. 319
[127] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Aspecte ale dinamicii sistemului morfolo-
gic verbal (perioada de după 1880). Bucureşti, [TUB], 1986, 216 p. multigr.
[128] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Observaţii asupra sintaxei verbului „a tre-
bui”, LL, 15, nr. 2, 1986, p. 2-5.
[129] PASAT, MIHAELA, Predarea limbii române – Aspecte ale raportului discurs
direct / discurs raportat, DMod, [1], 1986, 39-48 [cu bibl.].
[130] PĂTRU IOANA; IDORAŞ, AURICA, Înlăturarea unor greşeli tipice în expri-
marea orală şi scrisă elevilor, TribŞc, 13, nr. 287, 1986, 8.
[131] PESTREA, STELUŢA, Tudor Arghezi: Întoarcerea la brazdă, LL, 15, nr. 2,
1986, p. 28-29.
[132] PLEŞA ANGHELESCU, MIHAELA, G.Topîrceanu: Rapsodii de toamnă, LRŞ,
p. 87-90. [reluare din LL, 14, nr. 4, 1985, p. 28-31].
[133] POENARU, VASILE, Comentariul literar, LRŞ, 65-66 [reluare din LL, 14, nr. 4].
[134] POENARU, VASILE, George Coşbuc: Vara, LRŞ, p. 81-84. [reluare din LL, 11,
nr. 4, 1982, p. 22-25].
[135] POENARU, VASILE, Româna pentru dumneavoastră. Romanian for You. Anul
II. Seria IV. Lesson V-XIV, TribRom, 15, nr. 309-319, 1986, p. 11; Anul III. Seria
IV. Lecţia I, nr. 326, p. 11.
[136] POP, LIANA, Didactică modernă […], CLTA, 23, nr. l, 1986, 93-100 [Vol. I,
1986].
[137] POPA, TEODOR, Amintiri din copilărie (fragment), ProDid, 3, (1984-1985),
1986, p. 192-196.
[138] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular şi de istorie
a limbii române. Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, EDP, 160 p.
[139] POPESCU, MARIETA, Limba română – o redută spirituală a neamului: să o în-
văţăm corect, să o studiem temeinic, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesio-
nal”, an 34, nr. 6, iunie, 1986, p. 9-10.
[140] POPESCU, MARIETA, Limba română, o redută spirituală a neamului. Să o în-
văţăm corect, să o studiem temeinic, Înv. lic. tehn., 34, 1986, 9-10 [v.t.c.nr. 1661]
[141] POPESCU, PAUL, În relaţie cu compunerile şcolare, TribŞc, 13, nr. 283, 1986, 7.
[142] POPESCU, SIMONA, Eminescu şi ironia. Un model, CE, 6, p. 320-328.
[143] POPESCU-SIRETEANU, ION, Locul expresiilor şi locuţiunilor în predarea
limbii române ca limbă străină, DMod, 1986, 82-88.
[144] POSTOLACHE, ELENA; GRIGORE ŞARLĂU, De la învăţarea citirii [recen-
zie], BulID-Arad, 1986, 140-142.
[145] PREJBAN, MARIA; POPA, ANA, Educaţia materialist-dialectică a elevilor prin
lecţiile de limba şi literatura română, în „Forum”, an 28, nr. 6, 1986, p. 29-31.
[146] RAD, DOINA, Calistrat Hogaş: Singur, LRŞ, p. 116-119. [reluare din LL, 14,
nr. 3, 1985, p. 19-21].
[147] RAD, DOINA, Dobrogea! Dobrogea! de Geo Bogza, ProDid, 3 (1984-1985),
1986, p. 205-210.

263
[148] RAD, DOINA, Rapsodii de toamnă de G. Topîrceanu, ProDid, 3, (1984-1985),
1986, p. 200-204.
[149] ROŞCA ELENA, Limba română, clasele VII-a şi a VIII-a, în „Tribuna şcolii”, an
13 (34), nr. 289 (1357), 1986, p. 5. [s.t.c.: Dezvoltarea creativităţii în activitatea
didactică].
[150] ROŞCA, ELENA, V. Alecsandri: Miezul iernei, LL, 15, nr. 2, 1986, p. 26-28.
[151] ROTARU, ION, Nicolae Labiş: Comunistului, LRŞ, p. 101-104. [reluare din LL,
14, nr. 1, 1985, p. 19-21].
[152] SIMINA, ELENA, Exerciţii de scriere în vacanţă, Rev. Ped., 35, nr. 7, 1986, 31-32.
[153] SAMSON, MARIA-ANTOANETA, Analiza corectă a propoziţiei subiective,
LRŞ, 30-33 [reluare din LL, U, nr. 2, 1982, 8-9].
[154] SARAMANDU, MANUELA, Aspecte ale predării vocabularului fundamental la
studenţii străini, LR, 35, nr. 2, 1986, 144-149.
[155] SARAMANDU, NICOLAE, Despre predarea/însuşirea corespondentelor româ-
neşti ale verbelor germane de modalitate, DMod, [1], 1986, 99 – 106.
[156] SĂVULESCU, DUMITRU, Limba şi literatura română – prima disciplină fun-
damentală a şcolii, în „Tribuna şcolii”, an 13 (34), nr. 291 (1377), 20 sept., 1986,
p. 4.
[157] SIMION, EUGEN, Profesorul de literatură, în „Transilvania”, serie nouă, an 15
(92), nr. 6, iunie 1986, p. 18-19.
[158] SIMIONESCU, SIDONIA, Educaţia pentru participare, cooperare şi pace în
orele de literatura română, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 34,
nr. 5, mai 1986, p. 10-31.
[159] SIMIONESCU, SIDONIA, Paralela: Noaptea de decembrie – Mistreţul cu colţi
de argint, LL, 15, nr. 3, 1986, p. 16-18.
[160] SÎRBU, RICHARD, Formule de reprezentare lexicografică a conţinutului cuvân-
tului, LLD, 44-; 69.
[161] SÎRBU, RICHARD, Stocuri lexico-semantice de tip complex. Aspecte didactice,
DMod, [1], 1986, 61-69.
[162] SLABU VALENTIN, În sprijinul învăţării citit-scrisului la clasa l (un nou alfa-
betar), RPed, 35, nr. 2, 1986, 35-37
[163] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Necesitatea predării contrastive, în limba româ-
nă ca limbă străină, a formelor de deferenţă, DMod, [1], 1986, 5-19 [cu bibl.].
[164] STAMP, HANS OTTO, Pedagogia cibernetică, în „Contemporanul”, nr. 41,
1986, 4.
[165] STÂNCA, VASILE, Algoritmizarea în predarea limbii române, PrpDid, 2, 38-52.
[166] STÂNCA, VASILE, Tratarea diferenţiată a elevilor la lecţiile de limba română
în gimnaziu, (clasa a V-a), ProDid, 2, 53-66 [cu 6 an].
[167] SURANYI, ROZA-MARIA, Metode şi procedee pentru îmbogăţirea, pregătirea
şi activizarea vocabularului la limba română a elevilor de la şcolile cu limba de
predare a naţionalităţilor conlocuitoare, BulCD-Satu Mare, nr. 78, 1982, 21-25.

264
[168] ŞERBAN, SERGIU, Practici neadecvate privind comentariul literar în şcoală, în
„Collegium”, 1, 135-140.
[169] ŞERDEAN, ION, Proiectarea activităţii didactice la limba română, în clasele
I-IV, Rev. Ped., 35, nr. 6, 1986, 28- 31.
[170] ŞOVU, GEORGE, Creşterea limbii româneşti îndatorire patriotică a şcolii, în
„Scînteia”, 55, nr. 13653, 23 iul. 1986, 4
[171] ŞOVU, GEORGE, Gala Galaction: La Vulturi!, LRŞ, p. 124-147. [reluarea art.
Evocarea trecutului zbuciumat al poporului român în nuvela „La Vulturi!” de
Gala Galaction, LL, 12, nr. 1, 1983, p. 47-49].
[172] ŞOVU, GEORGE, Marin Sorescu: Astfel, LRŞ, p. 110-111. [reluare din LL, 6,
nr. 1, 1977, p. 31-32].
[173] ŞUTEU, VIORICA, Corelarea predării limbii şi literaturii române cu pregătirea
de specialişti în liceul pedagogic, Rev. Ped., 35, nr. 2, 1986. 18-20.
[174] TABARCEA, Cezar, Baza gramaticală a compoziţiei, LRŞ, p. 34-37. [reluare din
LL, 11, nr. 1, 1981, p. 12-13; nr. 2, p. 11-12].
[175] TABARCEA, CEZAR, Gramatică, în „Luceafărul”, 28, nr. 20, 1986, 6.
[176] TEODORESCU, VASILE, Şcoala şi cultivarea limbii, în „Contemporanul”,
nr. 21 (2062), 23 mai, 1986, p. 6-10.
[177] URSU, PAULINA, Limba română, clasele I-IV, în „Tribuna şcolii”, an 13 (34),
nr. 289 (1387), 1986, p. 4-5.
[178] VASILACHE, GH. N., Folosirea modelelor ortografice în scrierea unor verbe,
TribŞc, 13. nr. 292, 1986, 7.
[179] VASILE, GEORGETA; ŞOVU GEORGE; VULPE NICOLAE, Sugestii în spriji-
nul perfecţionare predării-învăţării limbii şi literaturii române. Din experienţa
îndrumării metodice a activităţii profesorilor din liceele Capitalei, în „Învăţă-
mântul liceal şi tehnic profesional”, an 34, nr. 9, sept. 1986, p. 24-27.
[180] VASILESCU, IOAN, Confuzii în analiza sintactică a frazei, în „Ateneu”, Bacău,
an 22, nr. 6, (199), 1986, „Ateneu, caiet publicitar (supliment)”, iunie 1986, p. 141.
[181] VASILIU, GABRIEL, Pro Didactica, Buletinul filialei pe anii 1980-1981 (1), pe
anii 1982-1983 (II) [.], NyIK, 30, nr. l, 1986, 91-92.
[182] VICOLEANU, DAN, Octavian Goga: Plugarii. [la rubr. Consultaţii şcolare],
CPub, apr 1986, p. 4, în „Ateneu”, 23, nr. 4, 1986.
[183] VICOLEANU, IOAN, Confuzii în analiza sintactică a frazei.[la rubr. Consultaţii
şcolare], CPub, iun 1986, p. 4, în „Ateneu ”, 23, nr. 6, 1986.
[184] VINTILĂ, STELA, Mihai Eminescu: Mai am un singur dor, LRŞ, p. 77-80.
[reluare din LL, 11, nr. 2, 1982, p. 23-26].
[185] VLAD, ELENA, Alexandru Vlahuţă: Ţara. Poporul, LRŞ, p. 85-86. [reluare din
LL, 11, nr. 3, 1982, p. 18-19].
[186] VLAD, FELICIA, Prezentarea gramaticii în dicţionarul limbii române pentru
studenţii străini, LLD, 76-104 [cu num. an.].
[187] VLAD, FELICIA; ALEXANDRU, DOMNIŢA, Formarea deprinderii de scriere
şi însuşirea scrierii cursive de către studenţii arabi, DMod, [1], 1986, 138-144.
[in limba rom.).

265
[188] VODĂ CĂPUŞAN, MARIA, Didactică şi teatralitate, LMŞ nr. 2 1986, 72-74.
[189] ZAMŞA, ELEONORA, De la gândire la fapte de limbă, LL, 15, nr. 3, 1986,
4-5 [Mioriţa; M. Eminescu, Mai am un singur dor; G. Coşbuc, Mama, Vara].
[190] ZUGUN, PETRU, Procedeu numeric pentru testarea şi perfecţionarea pregătirii
gramaticale în ciclul gimnazial, în volumul colectiv Lingvistică. Poetică. Stilisti-
că, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1986, p. 284-289.

1987
[1] * * * Buletinul Societăţii pe anul 1987. Comitetul de redacţie: prof. Marica Ange-
lescu, redactor principal; prof. univ. B. Cazacu, membru corespondent al Acade-
miei R.S.România, Preşedintele SŞF; prof. dr. doc. I.C.Chiţimia, vicepreşedinte al
SŞF; prof. dr. I. Hangiu, secretarul SŞF, redactor şef; prof. univ.dr. G. Mihăilă,
vicepreşedinte al SŞF. Bucureşti, [f.e.], 1987, 192 p.
[2] * * * Consfătuirea pe ţară a cadrelor didactice care predau limba română la stu-
denţi străini Craiova, 26-27 aprilie 1985. Comunicări. Volum îngrijit de Elisabeta
Şoşa, Teodor Oancă, Petre Avram, Ileana Anghel. [Craiova], RUC, 1987, 214 p.
multigr. (MEÎ. UC).
[3] * * * Buletin de informare şi documentare. Partea I. Colegiul de redacţie: Irina
Nicolaescu, Livia Popa, Gabriela Toană, Petre Tudose, Ion-Lică Vulpeşti, Ale-
xandru Nica. Piteşti, [f.e.], 1987, 192 p. (ISJ Argeş. SŞF. Fil. Piteşti).
[4] * * * Buletinul Filialei Ploieşti a Societăţii de Ştiinţe Filologice din R.S.R. 1987.
Colectivul de redacţie: veronica Mănescu, Ion Dumitru, Dragoş Nedelescu, Marin
Dad, Ieronim Tătaru, Ştefan Năstăsescu, Constantin Popovici, Ploieşti, [f.e.],
1987, 174 p.
[5] * * * Collegium. Buletin de informare şi documentare metodico-ştiinţifică. [Vol.]
2,3. Colegiul de redacţie: Al. Andriescu, P. Filipescu, Al. Husar, D. Irimia, Dan
Mănucă, Constantin Parfene, Eugenia Stoleriu. Iaşi, [f.e.], 2,, 1986, 172 p.; 3,
1987, 216 p.
[6] * * * Didactică modernă. Aspecte ale predării limbii române ca LS. (limbă
secundară), [Vol.] [I] -II. Volum[c] ingrijit[c] de Vasile D. Ţâra, Domniţa Ale-
xandru, Timişoara, Tipografia univ. din Timişoara, [I]: 1986, 146 p. multigr II:
1987, 97 p. mulligr. (Universitatea din Timişoara, Societatea de Filologie, Socie-
tatea de ştiinţe Filologice, Fililala Timişoara).
[7] * * * Literatura română şi educaţia patriotică umanist-revoluţionară (grupaj de
articole), în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 35, nr. 3, mai, 1987,
p. 16-17.
[8] * * * Subiecte date la concursul de admitere în învăţământul superior iulie 1987.
Profilul: filologie, filozofie şi istorie, în „Forum”, 29, nr. 6, 1987, 95; Subiecte
date la concursul de admitere în învăţământul superior – iulie 1987. Profilul;
Filologie – învăţământ de zi şi fără frecvenţă, nr. 11, 1987, 92-95.
[9] * * * Proiectarea activităţii didactice. Precizări, indice bibliografic, BulID-Piteşti,
1, 1987, p. 29-33.

266
[10] ACRÎŞMĂRIŢEI, VIORICA, Tipuri de exerciţii pentru îmbogăţirea vocabularu-
lui elevilor, în „Tribuna şcolii”, an 13 (34), nr. 272 (1358), 16 febr 1987, p. 4.
[11] ALEXANDRU, DOMNIŢA; BĂRBAT, RODICA; COSTE MĂRIEŞ, ILEANA;
VLAD, FELICIA, De la vocabularul fundamentat la cel de profil medical,
APPM, 1987, 167-177 [cu l an. cu termeni din vocabularul fundamental]
[12] ALEXANDRU, DOMNIŢA, Informaţie lingvistică – informaţie ştiinţifică –
limbaj tehnic, DMod, 2, 1987, 5-8.
[13] ANDREI, CONSTANŢA; GĂLĂŢEANU, MARCELA, În sprijinul predării-în-
văţării limbii şi literaturii române în şcoală, Rev. Ped., 36, nr, 2, 1987, 14, 35.
[14] ANDREI, M., Comentariul literar-stilistic, Publicitate, mai 1987, p. [VI], în
„Ateneu”, 24, nr. 5, 1987.
[15] ANDREI, M., Poezia modernă în liceu şi analiza stilistică, LPS, 30-306.
[16] ANDRIESCU, Al; DIMITRIU, C., Limba română literară în texte fundamentale
din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Pentru uzul studenţilor şi al profesorilor de
la cursurile postuniversitare, [Iaşi], [TUI], 1987, 279 p. multigr.
[17] ANDRONIC, ZENAIDA, Legătura – cuvînt – acţiune în jocul didactic la defi-
cienţii de auz, MCDDL, p. 146-154.
[18] ANGELESCU, GABRIEL, Fănuş Neagu: Dincolo de nisipuri., LL, 16, nr. 2,
1987, p. 35-36.
[19] ANTONESEI, LIVIU, Activizarea orelor de citire şi gramatică la clasele a III-a
şi a IV-a, Rev. Ped., 36, nr. 1, 1987, 22-24.
[20] ASAVEI, ANA, Dezvoltarea vorbirii la copiii din grupa mică, Rev. Ped., 3 nr 2,
1987, 31; [s.t.c Modalităţi de îmbogăţire a vocabularului copiilor preşcolari, în
vederea pregătirii lor pentru şcoală; grupaj realizat de Silvia Dima].
[21] ATANASIU, DANA; MĂRĂCINEANU, GEORGE, Metode şi procedee de
operaţionalizare a gîndirii şi limbajului specific activităţii logopedice, BulSŞF –
Ploieşti, 1987, p. 101-105.
[22] AVRAM, MIOARA, Regionalismele din zona de activitate ca dublu obiect de
cercetare pentru cadrele didactice, BulSŞF, 1987, 14-19.
[23] AVRAM, MIOARA, Fenomene lingvistice caracteristice elevilor, LL, 16, nr. 3,
1987, p. 2-3.
[24] AVRAM, MIOARA, Probleme de cultivare a limbii referitoare la prepoziţii, LL,
nr. 3, 1987, p. 327-332.
[25] AVRAM, MIOARA, Analiza punctuaţiei unui text literar [două texte din vol.
Mihaela Butoi şi Gh. Constantinescu-Dobridor, Limba română. Manual pentru
clasa a VI-a, Buc., EDP, 1984: Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Privighetoarea
şi Mihail Sadoveanu, Luarea Griviţei, p. 316-320], LL, nr. 1, 1987, p. 91-99.
[26] AVRAMUŢ, HORIA, Rolul locuţiunilor în formarea deprinderilor de limbaj
ştiinţific, APPM, 1987, 143-148 [cu l sch.].
[27] BALTAG, EMIL, Analiza unor texte literare din manualele gimnaziale din per-
spectiva teoriei asupra mitului, LPS, p. 296-300.

267
[28] BĂEŞ, ANA; BĂEŞ, RADU, Studiul limbii şi al istorici în concepţia, revistelor
năsăudene. Magazinul pedagogic şi Şcoala practică, Rev. Ped., 36, nr.4, 1987;
50-51.
[29] BĂRBAT, RODICA, Sens propriu, sens figurat – o problemă de lexic în preda-
rea limbii române, DMod. 2, 1987, 9-12.
[30] BĂRBOI, CONSTANŢA, O concepţie modernă ştiinţifică, în „Tribuna şcolii”,
an 13 (34) nr. 280 (1366), 19 oct 1987, p. 4. (Programa de limba şi literatura
română pentru liceu).
[31] BEJAN, D., Structuri morfologice specifice limbajelor de specialitate, StUBB,
32, nr. 2, 1987, 37-42 [limbajul medical; Engl. Ab.];
[32] BEMBEA, IOAN, Simpozionul „Cultivarea limbii şi literaturii române în şcoală,
înaltă datorie patriotică” (Turda, 13-14 mai 1987), BulSŞF, 1987, p. 145.
[33] BLĂNARIU, CONSTANTIN, Operaţionalizarea şi conştientizarea obiectivelor
lecţiei – condiţie a progresului şcolar, BulIDMŞ-Suceava, 1987, 113-116.
[34] BLĂNARIU, CONSTANTIN, Proiect de lecţie. Clasa a: VII-a. Subiectul: Pro-
poziţia subordonată completivă directă (prima oră), BulIDMŞ-Suceava, 1987,
173-175.
[35] BODEA, ANA, Fundamentarea psiho-pedagogică şi etapele predării şi însuşirii
cunoştinţelor de vocabular, BulIDMŞ-Suceava, 1987, 110-112.
[36] BODEAN, AURELIA, Corelaţii interdisciplinare în cadrul orelor de citire la
clasa a III-a, BulIDMŞ-Suceava, 1987, 28-31.
[37] BOLDAN, MIHAI, Corectarea tulburărilor de pronunţie de tipul sigmatismelor
şi parasigmatismelor,: MCDDL, p. 216-222.
[38] BOLDUREANU, I. V.; CHIRIAC, A.; ŢEGHIU, L.; VULTUR, L, Optimizarea
corelării informaţiei ştiinţifice cu limbajul de specialitate în predarea limbii
române şi a disciplinelor fundamentale în anul pregătitor (profil medical), APPM
1987, 135-142
[39] BOLDUREANU, IOAN VIOREL, Semnificaţia gramaticală şi semantizare. Re-
laţia de posesie, DMod, 2, 1987, 13-20.
[40] BOLDUREANU, IOAN VIOREL, Elemente de limba română contemporană în
cursul practic la anul pregătitor. Ediţia a II-a. Timişoara, TUT, 1987, 89 p.
multigr.
[41] BORKA, EVA, Gyakorlatok olvasásorán, TU, 31, nr. 1; 1987, 2; Olavasásta-
nitási gyarkorlatok, nr. 3, 2.
[42] BOROŞ, LUCIA; TĂTĂRANU, CORNELIA, Câteva consideraţii privind sino-
nimia gramaticală şi posibilitatea aplicării ei în predarea noţiunilor gramaticale,
BulIDMŞ-Suceava, 1987, 91-95.
[43] BREILEAN, AUREL, Anatomia şi limbajul grafic, APPM, 1987, 40-43.
[44] CADĂ, ELENA, Perfecţionarea auzului fonematic şi îmbogăţirea vocabularului,
Rev. Ped.;. 36, nr. 2, 1987, 27 [v.t.c. nr. 1593].
[45] CARLTON, CHARLES M., Teaching Romanian: Theory and Practice, RRL, 32,
nr. l, 1987, 53-62.

268
[46] CATAROŞ, ANGELA; DUŢIANU, DANA; STAICU, TATIANA, Text, inter-
text. Tehnici de explicare a textului, BullD-Piteşti, 2. 1987, 50-55.
[47] CĂRPUŞOR, LUCREŢIA, Activizarea şi îmbogăţirea vocabularului preşcolar,
RPed, 36. 1, nr. 2, 1987, 31 [v.t.c. nr. 1593].
[48] CHIŢU, OLGA, Exerciţii gramaticale, Publicitate, nr. 1987, [IV], în „Ateneu”,
24, nr. 11 1987 [v.r. nr. 820].
[49] CHIOREANU, ANGELA, A vorbi şi a scrie corect limba română, o înaltă înda-
torire patriotică, în „Tribuna şcolii”, an 17 (38), nr. 295 (1381), 29 ian., 1987, p. 4.
[50] CHIOREANU, MIHAELA, Unele probleme cu care sînt confruntaţi viitorii
absolvenţi ai liceului pedagogic,: AnICED – A, p. 6-7, 1987, p. 346-354.
[51] CHIPER, GHEORGHE; ASAFTEI, VIORICA; PĂDURARU, CONSTANTIN,
Însuşirea unei terminologii medicale minime, de către studenţii străini, în primul
trimestru de predare a limbii române la anul pregătitor, APPM, 1987, 200-205.
[52] CHISCOP, LIVIU, Câteva indicaţii, Publicitate, iun. 1987, [VI], în „Ateneu”, 24,
nr. 6, 1987.
[53] CHIŢU, OLGA, Sinteze recapitulative la lecţiile de limba şi literatura română, în
„Tribuna şcolii”, an 17(37), nr. 229(1-385), 26 mai 1987, p.4.
[54] CINCU, GEORGETA., Probleme de sintaxă, Publicitate, iun 1987, p.[VI], în
„Ateneu”, 24, nr. 6, 1987.
[55] CIOBANU, GEORGETA, Procedee experimentale în predarea limbii române ca
limbă străină, DMod, 2, 1987, 21-26.
[56] CIORICI, ION, Astfel de Marin Sorescu, BulID-Piteşti, 1, 1987, p. 185-187.
[57] CÎRSTEA, STAN, Capitolul Vocabularul limbii romane, lecţia a III-a: Polisemia,
sinonimia, omonimia, antonimia, BulIŞD-Piteşti, 1987, 305-311.
[58] COLESCU, MIRELA, M. Sadoveanu: Luarea Griviţei, LL, 16, nr. 3, 1987,
p. 25-26.
[59] CORNEA, LUMINIŢA, Dezbaterea interjudeţeană: „Aplicarea programelor uni-
tare de limba şi literatura română la ciclul de învăţămînt gimnazial şi liceal” (Sf.
Gheorghe, 25-26 mai 1987), BulSŞF, 1987, p. 149.
[60] COSMESCU, MARIN, Analiză de text, Publicitate, iun 1987, p. [VI], în „Ate-
neu”, 24, nr. 6, 1987.
[61] COSTEA, LETIŢIA, Pentru un curs de limba română de nivel avansat, DMod, 1,
1987, p. 27-32.
[62] COSTRAS, MARIANA, Memorarea poeziilor – procedeu eficient de dezvoltare
a vorbirii, Rev. Ped., 36, nr. 2, 1987, 29-30 [v.t.c. nr. 1593].
[63] COTEANU, ION, Principii de învăţare a nomenclaturilor ştiinţifice, APPM,
1987, 131-134.
[64] COTEANU, ION, Reflecţii asupra didacticii universale, Forum, 29, 1987, 40-44.
[65] CRĂCIUNESCU, ROMULUS; NOVAC, CORNEL; NOVAC, VIORICA;
PĂUN, DAN; TRIFU, ADRIANA; BERNEANU, GETA, Mijloace de învăţămînt
elaborate pentru cunoaşterea elevilor deficienţi de auz, programarea structurării
limbajului, controlul şi evaluarea cunoştinţelor la diferite niveluri de şcolarizare,
MCDDL, p. 160-166.

269
[66] CRIŞAN, ALEXANDRU, Educarea comunicării: aspecte ale sintaxei mixte în
dialogul la elevi, LL, nr. 2, 1987, 247-255.
[67] CRÎNG, MARIANA, Aspecte metodice privind îmbogăţirea şi activizarea voca-
bularului prin lecţiile de abecedar, BulIDMŞ-Suceava 1987, 21-24.
[68] DEMETRIAN, BUCUR, Limba română este patria mea, Înv. lic. tehn., 35, nr. 3,
1987, 16-17.
[69] DENCIU, IOAN DUMITRU, Fii ai limbii materne, în „Luceafărul”, 30, nr. 38,
1987, 3 [s.t.c Literatura, tineretul, şcoala. Profesorul de limba română].
[70] DIACONESGU, FLORICA, Consideraţii privind cultivarea limbii române în
liceu (cu referire la stilurile funcţionale), BulIDMŞ-Suceava, 1987, 88-90.
[71] DINCĂ, ION N, Compunerea literară de sinteză, LL, 16, nr. 4, 1987, 10-13.
[72] DOBRA, MARILENA, Tema: Stilul beletristic. Clasa: a IX-a, BulIŞD-Piteşti,
1987, 312-315.
[73] DOCA, GH., Melania Florea O viaţă consacrată muncii neobosite în domeniul
predării şi studierii limbii române, AUBLLR, 36, 1987, p. 101-102. [1940-1987].
[74] DOROBANŢU, MARGARETA, Îmbogăţirea vocabularului – Proiect de lecţie,
BulSŞF-Ploieşti, 1987, 77-81.
[75] DUMITRACHE, MARIA, Formarea deprinderilor de exprimare corectă şi
nuanţată, TribŞc, 17, nr. 306, 1987, 7.
[76] DUMITRANA, MAGDALENA, Unele aspecte ale formării pluralului substanti-
velor la elevii handicapaţi de auz, din clasele I-IV, MCDDL, p. 171-188.
[77] DUŢU, AL., Dezbaterea: „Perfecţionarea predării limbii şi literaturii române în
liceele industriale” (Buzău, 26 mai 1987), BulSŞF, 1987, p. 150.
[78] DUŢU, OLGA, Dezvoltarea şi perfecţionarea limbajului la preşcolari, Rev. Ped.,
36, nr. 2 1987, 26-27 [v.t.c. nr. 1593].
[79] DUŢU, OLGA, Analiza dinamic-contextuală a operei literare.[colocviu organizat
de SŞF Fil. Constanţa. GRLA, ISJ Constanţa, 17-18 mai 1987], în „Tomis”, 22,
nr. 5, 1987, p. 12
[80] DUŢU, OLGA, Simpozionul „Analiza dinamic-contextuală a textului literar”
(Constanţa, 17-18 mai 1987), BulSŞF, 1987, p. 146-147.
[81] DUŢU, OLGA, Sintaxa dialogată în comunicarea copiilor de 6 -10 ani, LL, nr.3,
1987, p. 379-385.
[82] FEJES, FELICIA; IACOB, GHEORGHE, Proiect de lecţie. Moromeţii de Marin
Preda, BulID.MŞ-Suceava, 1987, 181-183.
[83] FILIPAŞ, TITUS, Cuvinte cu conotaţie dimensională în limba română, APPM,
1987, p. 126-129.
[84] FLOREA, MELANIA, Cercetări cu caracter aplicativ privind româna ca limbă
străină, AUBLLR, 36, 1987, 44-47.
[85] FLOREA, MELANIA, Locul noţiunilor de cultură şi civilizaţie românească intr-
un curs de română – limbă străină, DMod, 2, 1987, 33-39.
[86] FLOREA, MELANIA, Raportul dintre vocabularul general de orientare ştiinţi-
fică şi vocabularul de specialitate (pe profil medical) în anul pregătitor, APPM,
1987, 155-166

270
[87] FLORESCU, LAURENŢIU, Colaborarea şcoală familie, activitate eficientă în
corectarea unor deficienţe de vorbire, Rev. Ped., 36, nr. 2,1987, 34-35 {v.t.c. nr,
1593].
[88] FORĂSCU, NARCISA, Interpretarea unui exerciţiu privind antonimia, [din
manualul de Limba română pentru clasa a VI-a, Bucureşti, EDP, 1985, exerciţiul
3, p. 35], LL, 16, nr. 4, 1987, p. 7-9.
[89] FOTACHE, MARCEL, Simpozionul „Probleme de limbă în analiza textului
literar” (Slobozia, 13 decembrie 1986), BulSŞF, 1987, p. 144.
[90] GABUR, ELENA, Educarea creativităţii elevilor prin lecţiile de limba română la
clasa a II-a, BulIDMŞ-Suceava, 1987, 16-20.
[91] GAITĂNARU, ŞTEFAN, Predarea sintaxei la studenţii străini, APPM, 1987,
232-237 [cu l tab.].
[92] GANCZ, MARGARETA, Evaluarea competenţei lingvistice a studenţilor de
peste hotare la începutul anului I, DMod, 2, 1987, 40-45 [cu l tab.].
[93] GAWELKO, MAREK, La categorie linguistique du nombre dans les langues
français, riumaine et polonaise et la tendance à l’abstraction, LL, 32, nr. 4, 1987,
p. 355-363.
[94] GHEORGHIU, MIRCEA; VAIMBERG, SOLOMON, Limba română ca limbă
ţintă (ca aplicaţii la o corespondenţă verbală româno-rusă), LPS, 291-294.
[95] GHERGHINA, DUMITRU; GHERGHINA, MARIA, Evaluarea şi autoeva-
luarea cunoştinţelor la limba română, LL, nr. 219 7, 256-261
[96] GODRA, MARGHIT, Modalităţi eficiente pentru însuşirea corectă a limbii ro-
mâne, TribŞc, 17, nr. 304, 1987, 4
[97] GRIGORIE, TOMA, Manualul de limbă, cultură şi civilizaţie română (profil
medical). Principii de elaborare, APPM, 1987, p. 265-273.
[98] GUGIUMAN, ANA; PARASCHIV, VIRGINIA, Strategii de instruire bazate pe
obiective la lecţiile de citire, în „Tribuna şcolii”, an 17 (38), nr. 300 (1386), 27
iunie, 1987, p. 67 (la clasele I).
[99] GUIU, MARIANA, Exerciţii de limba română pentru anul pregătitor. Accentul
substantivului. Bucureşti, [TUB[, 1987, 62 p. multigr. (UB.FF).
[100] HANGANU, ELENA, Eficienţa educativă a povestirilor în dezvoltarea
comunicării, Rev. Ped., 36, nr. 2,1987,-28-29 [v.t.c. nr.1593).
[101] HANGIU, I. Cursuri de limba şi literatura română [cursuri de vară, org. de SŞF
şi ISJ Suceava şi Harghita la Suceava (15-24 iul 1987) şi Topliţa (27 iul-3 aug
1987)], LL, nr. 4, 1987, p. 526-527.
[102] HEDEA, ALEXEI, Plan de predare-învăţare la limba şi literatura română –
clasa a V-a, trimestrul al IlI-lea, BulSŞF-Ploieşti, 1987, 82-90.
[103] HEFCO, VASILE P., Aspecte metodice în predarea anatomiei la studenţi străini,
APPM, 19-22.
[104] HODIŞ, VIOREL, Probleme ale predării limbii române la studenţii străini de la
profilul medical, APPM, 1987, 210-217.
[105] IFRIM, MARIANA, Unele particularităţi ale predării anatomiei la anul pregă-
titor, APPM, 1987, 25-29.

271
[106] ILIESCU, GEORGETA; POPESCU, VASILICA, Proiecte de tehnologie didacti-
că. Clasa a IX-a. Obiectul: Limba şi literatura română. Subiectul: limba naţională;
variantele ei Tipul lecţiei: Predare-învăţare, BulID-Piteşti, l, 1987, 69-77.
[107] ILIOANE, CORNEL, Specificităţi în evoluţia capacităţii de elaborare a textului
literar, CCS, nr. l, 1987, 45-61 [cu bibl.; res. Ir.].
[108] ILIOANE, CORNEL, Competenţă şi performanţă în însuşirea terminologiei
ştiinţifice şi tehnice de către elevi. Dezbatere ştiinţifică – Bucureşti, noiembrie
1987, CCS, 5, nr. 2, 1987, p. 200-201.
[109] IOANID, ŞTEFAN, Scrisoarea unui dascăl, în „Luceafărul”, 30, nr.38, 1987, 3.
[110] IONESCU, MIRON, Faţete ale comunicării neverbale în lecţie, Rev. Ped., 3G,
nr. 5, 1987, 13-17.
[111] ISPAS, BUJOREL; NICOLESCU, CARMEN; VLAD, FELICIA, Lucrarea de
seminar – conştientizare a relaţiei limba română – cursuri de specialitate,
APPM, 1987, 254-264 [cu l an.].
[112] GĂITĂNARU, ŞTEFAN, Predarea sintaxei la studenţii străini, APPM, 1987,
232-237.
[113] IVĂNESCU, MARIA, Jocuri-exerciţii pentru însuşirea corectă a cunoştinţelor,
Rev. Ped., 36, nr. 2, 1987, 32.
[114] JIPLEA, NICOLAE, Remedierea greşelilor de ortografie şi punctuaţie, Înv. lic.
tehn., 35, nr. l, 1987, 22-23.
[115] KEREKES, ANDOR, Differenciatt eljarasok alkalmazasa, TU, 31, nr. 4, 1987, 2.
[116] LAZĂR, MARIA; TOPOLICEANU, MARIA; LUPU-BRATILOVEANU, CRI-
NA; FLAIŞER, MARIANA; CERNEI, D., Metodologii de predare a limbii ro-
mâne în cadrul profilului medical, APPM, 1987, 238-243.
[117] LĂZĂROIU, DANIELA, Eficacitatea materialului de laborator în însuşirea ter-
minologici de anatomie la studenţii străini din anul pregătitor, APPM, 1987, 30-
36 [cu l graf. şi 2 fig.].
[118] LUCACI, IOAN, Aspecte metodice ale predării limbii şi literaturii române,
BulID-Arad, 1987,179-182.
[119] LUPU, COMAN, Cum vorbim?, în „Flacăra”, nr. G, 1987, 11 f v. r. nr. 1208].
[120] LUPU, EMILIA; PĂTRAŞCU, ANCA, Jocul didactic – mijloc de însuşire a
structurii gramaticale, Rev. Ped., 36, nr. 2, 1987, 33-34 [v.t.t. nr. 1593].
[121] MACARIE, AUGUSTIN, Valori informativ-educative ale predării-învăţării lite-
raturii române, Rev. Ped., an 36, nr. 7, iulie 1987, p. 23-26.
[122] MAGHERU, PAUL, Structura şi etapele de elaborare a unei compuneri, LL, 16,
nr. l 1987, 16-18.
[123] MANOLACHE, GHEORGHE, Cursuri de vară pentru educatoare, învăţători şi
profesori care predau limba română în şcolile şi secţiile cu limba de predare a
naţionalităţilor conlocuitoare (Topliţa, 28 iulie-6 august 1986), BulSŞF, 1987,
p. 140-141.
[124] MANOLIU, SILVIA, Aspecte teoretice şi practice ale predării limbii române în
anul pregătitor, APPM, 1987, 244-249.

272
[125] MARINESCU, ILEANA; PETRE, ELENA; ŞOŞA, ELISABETA; VASILIU,
ADRIANA, De la vocabularul fundamental la cel specializat, APPM, 1987,
179-188 [cu 2 an.].
[126] MARINESCU, ILEANA; PETRE, ELENA; ŞOŞA, ELISABETA; VASILIU,
ADRIANA, O modalitate de prezentare a adjectivelor care exprimă spaţialitatea
(in domeniul medical), APPM, 1987, 218-224 [cu 2 tab.].
[127] MĂRIUCĂ, NATALIA, Receptarea mesajului patriotic al textelor literare din
clasele III-IV, BuIIDMŞ-Suceava, 1987, 5-9.
[128] MATLAK, EVA, Ismétles, rendsterezéts, összegezés, TÚ, 31, nr. 6, 1987, 2.
[129] MEDELEANU, M., Despre predarea limbii şi literaturii române [dezbatere cu
tema: Probleme specifice ale predării limbii şi literaturii române în clasele
a VIII-a şi a IX-a, Reşiţa şi Oţelul Roşu, 1986], în „Semenicul”, 11, 1987, p. 8.
[130] MESZELY, JÓZSEF, Jétékos gyakorlatok az olvasási képesség fejlesztésére, TÚ,
31, nr. 4 1987, 2.
[131] MICU, DOINA, Sesiune de comunicări [cu tema: Perfecţionarea didacticii limbii
şi literaturii române, sibiu, 1987, ISJ, SŞF, Fil. Sibiu], în „Transilvania”, 16,
nr. 12, 1987, p. 55.
[132] MIHAILOVICI, MIRCEA, Al.Vlahuţă: Ţara. Poporul, LL, 16, nr. 4, 1987,
p. 29-30.
[133] MIHĂESCU, MARIAN, Predarea figurilor de stil în gimnaziu, Rev. Ped., 36,
nr 13 1987 34-37 [cu l tab.].
[134] MIHĂESCU, MARIAN, Modalităţi de delimitare a propoziţiilor în frază, LL,
nr. 4, 1987, p. 522-525.
[135] MIHĂLŢAN, ION, Limba română în şcoală (recenzie)[...], în „Semenicul”, 11,
1987, 38.
[136] MINESCU, MARIANA, Dezvoltarea vorbirii şi pregătirea copiilor pentru şcoa-
lă, Rev. Ped., 36, nr. 2, 1987, 27-28 [v.t.c. nr. 1593].
[137] MOISE, VASILE, Mara de Ioan Slavici, BulID-Piteşti, 1, 1987, p. 116-123.
[138] MOLAN, VASILE, Valorificarea valenţelor formative ale învăţămîntului primar
pentru educarea materialist ştiinţifică a elevilor, în „Învăţământul liceal şi tehnic
profesional”, an 35, nr. 6, iunie, 1987, p. 5-6.
[139] MOLAN, VASILE, Scrierea la clasa I, TribŞc, 17, nr. 303, 1987, 5.
[140] MORARU, DOINA, Caietul de notiţe la limba şi literatura română, în „Tribuna
şcolii”, an 17(38), nr. 296/1-382, 21 febr. 1987, p.4.
[141] MORARU, DOINA, Exprimarea elevilor între automatism şi manifestare indivi-
duală, TribŞc, 17, nr. 306,1987, 8.
[142] MOSOIANU, FELICIA, Sugestii privind analiza elementelor de versificaţie în
poezia lui Grigore Alexandrescu, BuIIŞD-Piteşti, 1987, 180-185.
[143] MUNTEANU, LUCIA GABRIELA, Constante ale receptării textului poetic,
TribŞc, 17, nr. 298,1987, 8
[144] NASTĂSESCU, ŞTEFAN, Câteva consideraţii privind figurile de stil în proce-
sul, predări limbii şi literaturii române în clasele a V-a şi a Vl-a, BulSŞF-Plo-
ieşti, 1987, 70-76.

273
[145] NEGULESCU, ANA GABRIELA, Competenţă şi performanţă în însuşirea ter-
minologiei ştiinţifice şi tehnice de către elevi, Rev. Ped., 37, nr. l, 1988, 53-64
[dezbatere org. de ILUB, SŞF şi Comisia de LL română a M.E.I. la Liceul N. Băl-
cescu, 1987, la care au participat: Ion Coteanu, Constanţa Bărboi, George Mano-
lache, Pavel Petroman, Hans-Otto Stamp].
[146] NESTOR, VALERIA, Munca diferenţială în activităţile de după-amiază, Rev.
Ped., 36, nr. 2, 1987, 30 [v.t.c. nr. 1593].
[147] NICOLESCU, CARMEN, Definiţia – o metodă de achiziţionare a termenilor
tehnico-ştiinţifici, DMod, 2, 1987, 58-02.
[148] NOVAC, ALEXANDRINA, Observaţii asupra condiţiilor lexico-morfologice de
realizare a exerciţiilor de transformare, în „Tomis”, 22, nr. 2, 1987, p. 12.
[149] NOVAC, ALEXANDRINA; ROTUND, NICOLAE, Proba de verificare pentru
admitere în treapta I, limba şi literatura română. I. Exerciţii sintactice de trans-
formare prin contragere.[la rubr.: Şcoala], în „Tomis”, 22, nr. 3, 1987, p. 12.
[150] ORZETIC, MARIA, Formarea şi conştientizarea vocabularului social-politic al
elevilor, TribŞc, 17, nr: 295, 1987,
[151] PENEŞ, MARCELA, În atenţie: scrierea elevilor, TribŞc, 17, nr. 296, 1987, 4.
[152] PETRE, DAN; PETRE, GABRIELA, Limba română – modalitate de realizare a
inter-disciplinarităţii biologie – medicină, APPM, 1987, 250 – 253.
[153] PETRESCU, CANONA; BURLĂ,CRISTINA, Desenul – limbaj al comunicării,
Rev. Ped., 36, nr. 2, 1987, 32 [v.t.c. nr. 1593]
[154] PETRINA, ELENA; CHIŞ, VASILE, O experienţă de învăţare asistată de calcu-
lator la gramatică, RPadSG, nr. 8, 1987, 35-38 [ca 4 fig,].
[155] PITICARI, ROZALIA, Valorificarea educativă a textului gramatical – condiţie a
realizării obiectivelor ştiinţifice ale lecţiilor de gramatică, BulIDMŞ-Suceava,
1987, 107-109.
[156] PIŢIGOI, GHEORGHE, Sesiunea „Orientări în predarea limbii şi literaturii ro-
mâne” (Rîmnicu Vîlcea, 19 iunie 1987), BulSŞF, 1987, p. 153-154.
[157] POENARU, VASILE, Româna pentru dumneavoastră – Romanian for You. Anul
III. Seria IV, Lesson II, TribRom, 15, nr. 327, 1986, p. 11; Lesson III, nr. 329,
p. 11; Lesson IV-IX, 16, nr. 332-338, 1987, p. 11; Lesson X, nr. 340, p. 11; Lesson
XI, nr. 342, p. 11.[la rubr.: Limba noastră].
[158] POPA, ANASTASIA, Corectarea greşelilor din scrierea elevilor în ciclul
primar, în „Tribuna şcolii”, an 17 (37), nr. 299 (1387), 1987, p. 5.
[159] POPA, CONSTANTIN M., Disciplina primordială, în „Luceafărul”, 30, nr. 37,
1987, 3.
[160] POPESCU, ECATERINA, Limba română la clasa I. Citirea conştientă, TribŞc,
17, nr.306, 1987, 7.
[161] POPESCU, ELENA, Noi de Nichita Stănescu, BulSŞF-Ploieşti, 1987, p. 68-69.
[162] POPESCU, RODICA, Principiul corespondenţei dintre propoziţiile subordonate
şi părţile de propoziţie, BulIŞD-Piteşti, 1987, 114-119.

274
[163] POPESCU, RODICA, Limba română contemporană. Morfologia adjectivului şi a
verbului. Pentru uzul studenţilor, Timişoara, TUT, 1987, 140+XVI p. multigr.
(UT. FF).
[164] POPOVICI, CONSTANTIN, Subordonarea – Discuţie finală (Conţinut. Proiect
didactic), BulSŞF – Ploieşti, 1987, p. 97-100.
[165] POTCOAVĂ, MONICA, Contribuţii ale cercului de literatură la cultivarea lim-
bii române, Înv. lic. tehn., 35, nr. 6, 1987, 29.
[166] PŞAIT, RODICA, Procedee active experimentale la clasa a II-a (Limba română
şi Matematică), Rev. Ped., 36, nr. 11, 1987, 20-22.
[167] RADULESCU, ANGELICA, Obiective ale seminarului de limba română la
Institutul de Medicină, DMod, 2, 1987, 77-86
[168] RĂDUCANU, VASILICA, Jocul de construcţie – mijloc de cooperare şi comuni-
care verbală, Rev. Ped., 3fi, nr. 2, 1987, 34 [v.t.c. nr, 1593].
[169] ROTARU, ION, Tradiţia militantismului patriotic al literaturii române, în „Scîn-
teia”, an 55, nr. 13403, 26 sept, 1987, p. 4.
[170] ROTARU, RADU, Strategii ale predării limbajului ştiinţific, APPM, 1987,
p. 189-193.
[171] ROTUND, NICOLAE, Proba de verificare a cunoştinţelor .la limba şi literatura
română pentru admiterea în treapta I de liceu, în „Tomis”, 22, nr. 2, 1987, 12
[v.r. nr. 807].
[172] RUJA, ALEXANDRU, Limba română, patria mea, în „Luceafărul”, 30, nr. 37,
1987, 3.
[173] RUJAN, ADRIANA; BĂNICA, GHEORGHE, Categorii ale vocabularului în
limbajul de specialitate, APPM, 1987, 19-1-199.
[174] SAVA, CONSTANTIN; FRUNZĂ, GHEORGHE, Câteva observaţii privind în-
suşirea lexicului de specialitate la fizică în anul pregătitor, APPM, 1987, 121-
125.
[175] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Some Aspects of Learning/Teaching Romanian
as a foreign Language, CLTA, 2-t, nr. 2, 1987, 159-168.
[176] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Analiza dinamic-contextuală a operei literare,
în „Tomis”, 22, nr. 5, 1987, p. 12.
[177] SMARANDA, AURORA; LUPŞE, VIORICA; ŞTEFĂNESCU, MARGARETA;
STĂNESCU, MARIANA, Planificări calendaristice, Programa nr. 39732 1987.
Clasa a IX-a, BulID-Piteşti, l, 1987, 34-61.
[178] SOARE, EUGENIA, Predarea substantivului în învăţământul primar, BulIŞD-
Piteşti, 1987, 98-109 [cu bibl.].
[179] SOARE, EUGENIA, Plugarii de Octavian Goga, BulID-Piteşti, 1, 1987, p. 173-177.
[180] SORIK, CONSTANŢA, Îndrumător metodic privind dezvoltarea vorbirii, MlP,
170 [de Elvira Creţu, Constanta Iliescu, Silvia Nichita; Stela Popescu].
[181] STANCIU, ALINA, Comunicarea epistolară uzuală, DMod, 2, 1987, 87-97.
[182] STERESCU, ELENA; SÂNTIMBREANU, DOINA, Preliminarii la învăţarea
scris-cititului, TribŞc 17, nr. 298, 1987, 7

275
[183] STERESCU, ELENA, Proiect de tehnologie didactică. Clasa a IX-a. Teme: îm-
bogăţirea vocabularului limbii române (mijloace interne: prefixe, sufixe, abre-
vieri; mijloace externe), BulID-Piteşti, J, 1987, 78-80.
[184] STOICA, IOVA, Consideraţii privind dezvoltarea limbajului şi comunicării în
grădiniţă, TribŞc, 17, nr. 303, 1987, 5.
[185] SZABADI MAGDOLNA, Eljrásáok iáj szavak gyakoroltatására, TÚ, 31, nr. l,
1987, 2.
[186] SZAPPANYOS, ELENA, Obiective şi finalităţi ale lecţiei de recapitulare pentru
teză, Înv. lic. tehn., 35, nr. 2, 1987, 22-23 [limba română; cu l grafic].
[187] ŞARLĂU, GRIGORE, De la învăţarea citirii la munca intelectuală, Bucureşti,
EL, 1984, 107 p.
[188] ŞERBAN, ANGELICA, Convorbirea – mijloc de comunicare, Rev. Ped., 36,
nr. 2,1987 29.
[189] ŞERBAN, MARIA, Sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului. Modalităţi de
însuşire în şcoală, BulIŞD-Piteşti, 1987, 91-97.
[190] TĂRNICERIU, GABRIELA, Interpretarea textului literar în clasele primare,
BulIDMŞ- Suceava, 1987, 25-27.
[191] TOHĂNEANU, G.I., Glose la… Glossă, RLit, 20, nr. 46, 1987, p. 8.
[192] TORJA, ELISABETA MARIA, Cultivarea limbii – exigenţe şi premise, în „Tri-
buna”, 31, nr. 41, 1987, 6.
[193] TUDOSE, PETRE, O cerinţă a revoluţiei ştiinţifico-tehnice (Limbajul ştiinţific),
în „Argeş”, 22, nr.1, 1987, 14 nr. 2, 14.
[194] TURCU, AUREL Metodologia predării unor capitole de chimie organică şi im-
plicaţiile privind îmbogăţirea şi consolidarea cunoştinţelor de limbă, APPM,
1987, 74-77.
[195] ŢEGHIU, LIVIU, Probleme de frazeologie în cursul practic intensiv de limba ro-
mână, DMod, 77-81.
[196] ŢENGHEA, ALEXANDRU, Consideraţii asupra predării limbajului de speciali-
tate la studenţii străini (anul pregătitor, medicină), APPM 1987, 206-209.
[197] ŢÎRLEA, MARIA, Cultivarea limbii şi literaturii române în şcoală, în „Tribuna
şcolii”, an 17 (38), nr. 295 (1381), 1987, p. 4-8.
[198] VASILACHE, GH.N., Formarea şi consolidarea deprinderilor de scriere corectă
a grupurilor pronume-verb la clasa a IV-a, TribŞc, 17, nr. 305, 1987, 8, 12.
[199] VASILESCU, ANDRA, Recapitulare a cunoştinţelor de gramatică şi stilistică la
clasa a V-a (Proiect didactic), BulSŞF-Ploieşti, 1987, 91-92.
[200] VIORESCU, MODESTA, Importanţa comentariului de text în receptarea operei
literare, BulIDMŞ-Suceava, 1987, 103-106.
[201] VIŞINOVSCHI, MARIA, Studierea textului literar în ciclul primar, BulIDMS-
Suceava, 1987, 10-15.
[202] VOICAN, ELENA, Locul analizei lingvistice complexe în sistemul lecţiilor de
recapitulare, Bulişn-Piteşti, 1987, 144-148.

276
[203] VULTUR, ION, Naraţiune şi imaginar, Editura Univers, Bucureşti, 1987.
[204] ZUGUN, PETRU, Procedeu numeric pentru testarea şi perfecţionarea pregătirii
gramaticale în ciclul gimnazial, LPS, 284-289.

1988
[1] * * * Limba română contemporană. Manual pentru studenţii străini. – Reeditare –
I. Acest curs a fost reeditat de: Grigore Brâncuş, Adriana Ionescu, Manuela Sara-
mandu. Coordonator: Grigore Brâncuş. Bucureşti, [TUB], 1988, 245 p.
[2] * * * Didactica modernă. Aspecte ale predării limbii române ca L.S. [Vol.] III.
Volum îngrijit de Vasile D. Ţăra, Domniţa Alexandru, Timişoara, TUT, 1988,
129 p. multigr. (UT, FF, ŞŞF Fil Timişoara).
[3] * * * Examenul pentru definitivat – română. Subiectele probelor scrise, ProDid,
4, (1986-1988), 1988, 288-231 [la ses. Din sept. 1981-1937 de la FF a UCN].
[4] * * * Examenul pentru gradul II. Subiectele probelor scrise, ProDid, 4. (1986-
1988), 1988, 228-231 [la ses. Din sept. 1981-1987 de la FF a UCN, specialitatea
limba şi literatura rom.; repr. de Vasile Stanca].
[5] * * * Limba şi literatura română în liceu (Texte literare, teme şi exerciţii).
Coordonarea generală: Constanţa Bărboi, Constantin M. Popa, Radu Diaconescu,
Autori: Ioan Georgescu, Carmen Petre, Florica Tăiatu, Constantin M. Popa, Du-
mitru Băducanu, Valeriu Călin, Rodica Firescu, Silvia Nuţă, Daniela Nedelcuţ,
Marian Barbu, Mioara Alexandrescu, Aurica Sandu, Adriana Muş, Liliana Nea-
goe, Doina Iancu, Rodica Teofănescu Cocan, Otilia Maria Tatoi, Cezar Calenic,
Gheorghe Manolache, Mihai Gafencu, Ion Buzaşi, Ruxandra Braga, Corin Braga,
Olga Lazăr, Gheorghe Lăzărescu, Livia Ciorogar, Elena Coman, Pavel Petroman,
Petru Luduşan, în „Ramuri”, Craiova, 1988, 536 p. (SŞF).
[6] * * * Limba şi literatura română în liceu, în „Ramuri”, Craiova, 1988.
[7] * * * Predarea şi învăţarea limbii române în învăţămîntul gimnazial. Îndrumări
metodice, Bucureşti, 1988.
[8] * * * Programa pentru examenul de gradul didactic I, Tematica lucrărilor
metodico-ştiinţifice, ProDid, 4, (1986-1988), 1988, 232-234, (la limba şi literatura
rom.].
[9] * * * Propuneri de teme suplimentare pentru elaborarea lucrărilor metodico-
ştiinţifice, ProDid, 4, (1986-1988), 1988, 237-238 [la FF a UCN, gradul 1,
specialitatea limba şi literatura rom.]
[10] * * * Propuneri de teme suplimentare pentru lucrările de gradul 1, ProDid, 4,
(1986-1988), 1988, 235-237 [la FF a UCN, Specialitatea limba şi literatura
română].
[11] ADLER, LOLITA, Limba română, manual pentru scolile profesionale speciale,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1988.
[12] AIFTINCĂ, MARIN, Sesiune de comunicări ştiinţifice la Academia Română, RI,
41, nr. 1, 1988, p. 109-111 [dedicată lui Timotei Cipariu].

277
[13] ALEXANDRU, DOMNIŢA, Exerciţii scrise sub formă de joc, LL, nr. 2, 1988,
298-301.
[14] ALEXANDRU, DOMNIŢA; VLAD, FELICIA; CRAŞOVEANU, DUMITRU
(coordonator), Exerciţii de scriere. I. – Pentru studenţii din pregătire – Timişoa-
ra, TUT, 1988, 176 p. multigr.
[15] AMARIEI, ANA, Modalităţi eficiente de îmbunătăţire a predării limbii române
la clasa I, BullDMŞ – Suceava, 2, 1988, 10-13.
[16] ANDRĂU, IOAN; POPA, THEODOR, Vara [de G.Coşbuc], ProDid, 4, (1986-
1988), 1988, p. 116-120.
[17] ANDREI, NICOLAE, Explicarea terminologiei ştiinţifice la clasele V-VIII, Rev.
Ped., 37, nr. 10, 1988, 19-21.
[18] ANGHEL, VASILE, Dificultăţi ale analizei gramaticale, LL, 17, nr. 3, 1988, 6-8.
[19] ANTONESEI, LIVIU, Rezultate finale ale unei cercetări privind activizarea
orelor de citire şi gramatică la clasele a III-a şi a IV-a, Rev. Ped., 37, nr. 11,
1988, 21-23 [cu 5 tab.].
[20] AVRAM, PETRE; MATEESCU, ADRIAN; ŞOŞA, ELISABETA, Vocabular
general ştiinţific şi chimic (VGŞC), DMod, 3, 1988, 13-20 [cu o listă de cuv. în
an.].
[21] AVRAMUŢ, VIORICA, Integrarea citatului într-o comunicare ştiinţifică şco-
lară, LL, 3 17, nr. l, 1988, 18-20.
[22] BABA, FLORICA, Ţara. Poporul de Al.Vlahuţă, Publicitate, [VI], în „Familia”,
24, nr. 5, 1988. [s.t.c. Lecturi literare pentru clasa a VIII-a].
[23] BALLA SĂRA, Feladatlapok ismellés nyelvtandól, TÚ, 32, nr. 5, 1988, 2. [la
rubr A roman nyelv tanitasa].
[24] BARTA, GRAŢIANA-EMILIA, Organizarea muncii la clasele I-IV pentru îmbo-
găţirea şi activizarea vocabularului elevilor, BullDŞ – Baia Mare, 4, 1988, 40-43.
[25] BĂDICI, INDIANA, George Bacovia: Lacustră, BulIŞD – Constanţa, 1, 1988,
p. 125-126. [textul analizat la p. 158].
[26] BĂLĂNICĂ, VLADIMIR, Zaharia Stancu: Desculţ (fragment), BulIŞD – Con-
stanţa. 1, 1988, p. 120-130.
[27] BĂRBOI CONSTANŢA, Însufleţitor îndemn în educarea patriotică a tinerei ge-
neraţii, în „România liberă”, an 46, nr. 13, 436, 19 ianuarie, 1988, p. 1-5.
[28] BĂRBOI, CONSTANŢA, Rolul manualului şi al profesorului în însuşirea termi-
nologiei ştiinţifice şi tehnice, LL, nr. l, 1988, 104-105.
[29] BĂRBOI, CONSTANŢA; RADU, DIACONESCU, (coord.), Limba şi literatura
română în liceu (texte literare, teme şi exerciţii), Craiova, 1988.
[30] BERTEA, MIRCEA, Subiecte date la proba de verificare, Publicitate, [IV], în
„Familia”, 24, nr. 4, 1988 [s.t.c.: Exerciţii de gramatică pentru clasa a VIII-a].
[31] BIDU-VRÂNCEANU, ANGELA, FORĂSCU, NARCISA, Probleme ale predă-
rii vocabularului pornind de la analiza de text, LL, nr. 2, 1988, 270-277.
[32] BOGDAN, DOINA, Optimizarea scrierii corecte în învăţământul gimnazial folo-
sind metoda de grup, BullDŞ – Baia Mare, 4, 1988, 30-32.

278
[33] BOLDUREANU, ADRIANA; BOLDUREANU, IOAN V., „Teoria” într-o gra-
matică practică, DMod, 3, 1988, 21-29.
[34] BUZAŞI, ION, M. Beniuc: Sunt frunza ta…, LL, 17, nr. 2, 1988, p. 31-32.
[35] C.CN., Simpozionul de limba şi literatura română. Zilele şcolii băcăuane.[cu
tema: Optimizarea tehnicilor de predare-învăţare a limbii şi literaturii române,
Bacău, 22-24 mai 1988], în „Ateneu”, 25, nr. 6, 1988, p. 11.
[36] CARAMAN, ALEXANDRU; MĂESCU-CARAMAN, LUCIA, Consideraţii
asupra accesibilităţii informaţiei verbale din textele manualelor de limba română
pentru elevii surzi, PD, 1988, P. 147-161.
[37] CHIDEŞA, ELENA, Locul neologismelor în cadrul studiului limbii române,
BullDMŞ – Suceava, 2, 1988, 93-94.
[38] CHISCOP, LIVIU, Petre Ghelmez: Laudă limbii române, LL, 17, nr. 3, 1988,
p. 25-27.
[39] CHIŢU, OLGA, Rezolvări ale exerciţiilor gramaticale din numărul 11/1987,
Publicitate, ian. 1988, [3], în „Ateneu”, 25, nr. l, 1988 [v.r.nr. 977].
[40] CILEAGĂ, ILIE, Lucian Blaga: Izvorul nopţii, BulIŞD – Constanţa, 1, 1988,
49-55.[textul analizat la p. 156; com. de Maria Crudu, p. 131-132].
[41] CIOBANU, GEORGETA, Procedee ale tehnicii simulării la predarea limbii
române ca limbă străină, DMod, 3, 1988, 30-35.
[42] CIOBANU, SILVIA, Creşterea limbii româneşti – un mesaj veşnic viu, în „Scîn-
teia”, 57, nr. 14113, 6 ian. 1988, 4.
[43] CIOFLICA, SMARANDA-MARIA, Diversificarea activităţii de dezvoltare a
limbajului şi a comunicării orale la preşcolari în vederea formării deprinderilor
de însuşire a scrierii, Rev. Ped., 38, nr. 5, 1989, 28-30.
[44] CONDEESCU, GABRIELA, Studiul textului literar în clapa trecerii de la ciclul
primar la cel gimnazial, BulIDŞ, 1988, 139-141.
[45] CONSTANTIN, CRISTINA, Mihai Eminescu: Dorinţa, BulIŞD – Constanţa, 1,
1988, p. 112-116.
[46] CORNEA, Luminiţa, Dezbaterea „Perfecţionarea modalităţilor de pregătire a acti-
vităţii didactice de limba şi literatura română” (Sfîntu Gheorghe, 23-24 mai
1988), BulSŞF, 1988, p. 130-131.
[47] CORNIŢĂ, GEORGETA, Exerciţiile de creativitate la clasele din gimnaziu,
BullDŞ – Baia Mare, 4, 1988, 33-35.
[48] COSMESCU, MARIN, Teste de gramatică, Publicitate, mart. 1988, [2], în „Ate-
neu”, 25, nr. 3, 1988 [v.r.nr. 977].
[49] COSTEA, LETIŢIA, Asupra unei caracteristici a limbajului ştiinţific, DMod, 3,
1988, 36-38.
[50] COSTIN, ILEANA, Munca diferenţiată în vederea optimizării studiului gramati-
cii, BullDŞ – Baia Mare, 4, 1988, 36-39.
[51] COTEANU, I., Despre compunere sau compoziţie. (I), LL, 17, nr. 1, 1988,
p. 12-14; (II), nr. 2, p. 12-14; (III), nr. 3, p. 12-14.

279
[52] COTEANU, ION, Competenţă şi performanţă în domeniul terminologiei tehnico-
ştiinţifice (cu aplicaţii la învăţământ), LL, nr. l, 1988, 100-103.
[53] CRĂCANĂ, LUCIA, De la semnul lingvistic la semnul poetic, BulŞtStud, 3,
1988, p. 161-164.
[54] CRĂCIUN, CORNELIU, Simpozionul „Valori formative ale studiului limbii şi
literaturii române în gimnaziu şi în liceu” (Oradea, 11-12 martie 1988), BulSŞF,
1988, p. 122-123.
[55] CREŢU, ECATERINA, Stimularea activităţii independente a elevilor pentru
receptarea mesajului literar, TribŞc, 17, nr. 310, 1988/4.
[56] CRIŞAN, ALEXANDRU, Aspecte ale dezvoltării competenţei dialogate la elevi
în procesul de predare!învăţare a limbii romane, BulIDŞ, 1988, 135-138.
[57] CRIŞAN, EMANUELA, Strategii de decodare dinamic-contextuală a textului:
implicaţii în predarea / învăţarea literaturii române, LL, nr. 2, 1988, p. 278-287.
[58] CRIŞAN, EMANUELA, T. Arghezi: Mamă Ţară, LL, 17, nr. 3, 1988, p. 20-22.
[59] CRIŞCIU, TITUS, Vocaţia cercetării filologice. [dezbaterea „Probleme specifice
ale predării limbii şi literaturii române în clasele a VIII-a şi a IX-a”, Reşiţa, Glim-
boca, Oţelu Roşu, Caransebeş], în „Contemporanul”, nr. 2, 1988, p. 6.
[60] CUNIŢĂ, ALEXANDRA, Predarea limbilor moderne în corelaţie cu limba şi
literatura română (Zalău, 24 mai 1988), BulSŞF, 1988, p. 132-133.
[61] CVASNÎI CĂTĂNESCU, MARIA, Note despre o particularitate a sintaxei dia-
logului (implicaţii în predarea textului literar), LL, nr. 1, 1988, p. 93-99.
[62] DAVID, DOINA, Sinteze de limbă literară. [Vol.] II. Pentru uzul studenţilor şi al
cadrelor didactice care urmează cursurile de perfecţionare sau pentru obţinerea
gradului II. Timişoara, TUT, 1988, 198 p. multigr.
[63] DĂNILĂ, IOAN, Careul didactic, Publicitate, iul. 1988, [3], în „Ateneu”, 25,
nr.7, 1988.
[64] DEL AMONDO MARIA, Feladatlapok alkalmazása az ismerelek rögzitésében,
TÚ, 32, nr. 7, 1988, 2.
[65] DELEANU, MARCU MIHAIL, Dezbaterea „Probleme specifice ale predării
limbii şi literaturii române în clasele a VIII-a şi a IX-a” (Reşiţa, 6-7 noiembrie
1987), BulSŞF, 1988, p. 1.
[66] DELEANU, MIHAI, Aspecte ale predării vocabularului în clasa a opta, LL,
nr. 3, 1988, 454-457.
[67] DOCA, GHEORGHE, Cercetări recente în domeniul predării şi învăţării limbii
române ca limbă străină: trăsături specifice, LL, nr. 3, 1988, 458-464.
[68] DOCA, GHEORGHE, Dialogul relatat – semnificaţie contextuală şi implicaţii
pentru predarea limbii române ca limbă străină, AUBLLR, 37. 1988, 59-73 şi
DMod, 3, 1988, 39-60.
[69] DRĂGAN, ION, Limbajul verbal – mijloc de comunicare, informare şi formare
în învăţământul superior, în „Forum”, 30, nr. 4, 1988, 20-24.
[70] DRĂGOTOIU, ION, Corelaţia etic-estetic în procesul receptării literaturii în
şcoală, ProDid, 4, (1986-1988), 1988, 55-63.

280
[71] DUMISTRACEL, STELIAN, Cercetare dialectologică în analiza stilistică în
procesul de învăţământ, LL, nr. 2, 1988, 288 – 295 [cu bibl.].
[72] DUMITRAŞ, IOAN, Câteva modalităţi de explicare, activizare şi nuanţare a vo-
cabularului elevilor din şcolile ajutătoare, BullDŞ – Baia Mare, 4, 1988, 44-48.
[73] DUMITRU IVĂNUŞ, Metodica predării limbii şi literaturii române în şcoală,
curs pentru studenţi şi profesori, Universitatea din Craiova, Facultatea de Filolo-
gie, Craiova, 1988.
[74] DUŢU, OLGA, Unele rezultate ale aplicării experimentale în şcoală a metodei
de analiză dinamic-contextuală a operei literară, BulIŞD – Constanţa, I, 1988,
p. 145-147.
[75] ENESCU, G., Dezvoltarea limbajului ştiinţific al elevilor de gimnaziu, LL, nr.l,
1988, 118-124.
[76] FĂGĂRĂŞANU, FLORIN, Cultivarea limbii – între corectitudine şi intenţie
artistică, LL; nr. 3, 1988, p. 374-378.
[77] FLOREA, GH., Volumul termenilor ştiinţifici şi tehnici în manualele şcolare, LL,
nr. l, 1988, 108-111.
[78] FORĂSCU, NARCISA, Observaţii asupra formării cuvintelor pornind de la ana-
liza de text, LL, nr. 4, 1988, p. 582-588.
[79] GANCZ, MARGARETA, Abordarea textului poetic în cadrul cursului de limbă
română, DMod, 3, 1988, 61-64.
[80] GENCĂRĂU, ŞTEFAN, Exerciţii de morfologie şi sintaxă, Publicitate, [VI], în
„Familia”, SA, nr. l, 1988.
[81] GHIDIRMOC, OVIDIU, Proza românească şi vocaţia originalităţii, Editura
Scrisul românesc, Craiova, 1988.
[82] GHEORGHE, ANNE-MARIE, Şt. Aug. Doinaş: Orfeu, BulIŞD, I, 1998, p. 56-61.
[textul analizat la p. 157].
[83] GHEORGHIU, VLADIMIR; MANOLESCU, NICOLAE; NICOLAE, NICO-
LAE I.; OTOBÎCU, CONSTANTIN. Coordonator: Constantin Otobîcu, Limba şi
literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. Capitolul Originea şi dezvoltarea
limbii române a fost elaborat de acad. Ion Coteanu, Bucureşti, EDP, 1988, (MEÎ).
[84] GIURGIU, EMIL, Scurte consideraţii privind aplicarea metodei dinamic-contex-
tuale in analiza textului literar, BulIŞD Constanţa, l, 1988, 123-124.
[85] HORVAT, SĂLUC, Contribuţia culegerii „LL” la predarea limbii şi literaturii
române în şcoală, BulIDŞ – Baia Mare, 4, 1988?, p. 90-97. [bibl. cu analize de
texte şi cu art. de metodică a predării lit. rom.].
[86] IACOBESCU, LUCIA, Plugarii de Octavian Goga, Publicitate, p. [IV], în „Fa-
milia”, 24, nr. 4, 1988.
[87] ILC, VIORICA, Tipuri de exerciţii folosite la clasele I-IV în scopul prevenirii şi
înlăturării greşelilor de scriere, BullDŞ – Baia Mare, 4, 1988, 49-52.
[88] ILIOANE, CORNEL, Probleme ale dezvoltării gîndirii la preadolescenţi. Tehnici
de investigaţie. Date experimentale. Implicaţii pedagogice. [Vol.] I-II, Timişoara,
TUT, I: 1984, 153 p. multigr.; II: 1985, 143 p. multigr. (UT. CŞS).

281
[89] ILIOANE, CORNEL, Textualitate şi gramaticalitate. Investigaţii ale psihologiei
genetice, timişoara, 1988, 179 p.
[90] IOANA, NICOLAE, Despre o posibilă confuzie.[a predicatului nominal cu cel
verbal exprimat printr-un verb la diateza pasivă], LL, 17, nr. 2, 1988, p. 7-8.
[91] IONESCU-RUXĂNDOIU; LILIANA, Comentariul stilistic al textului literar,
LL, nr. 3, 1988, p. 441-446.
[92] IONESCU-RUXĂNDOIU; LILIANA, Strategii ale politeţii în textul literar: im-
plicaţii pentru cultivarea exprimării orale a elevilor, LL, nr. 4, 1988, p. 514-
518.[cu exemplificări din I.L.Caragiale].
[93] IONIŢĂ, GEORGE, Lucian Blaga: Gorunul – ipoteze pentru o analiză de text,
BulIDŞ, 1988, p. 117-118.
[94] ISPAS, BUJOREL, Citirea de pătrundere a textelor specializate, DMod, 3, 1988,
65-74.
[95] ISPAS, Bujorel, Fonetica practică a limbii române. Exerciţii de pronunţare. –
Pentru uzul studenţilor din anul pregătitor – Coordonator: Dumitru Craşoveanu.
Timişoara, 1988, 81 p. multigr.
[96] IVĂNESCU, CORNEL, Z. Stancu: Dunăre! Dunăre!, LL, 17, nr. 2, 1988,
p. 29-30.
[97] IVĂNUŞ, DUMITRU, Metodica predării limbii şi literaturii române în şcoală.
Curs pentru studenţi şi profesori, Craiova, 1988.
[98] LECU, DOINA, Metode şi procedee eficiente pentru dezvoltarea limbajului şi a
comunicării orale, TribŞc, 17, nr. 310, 1988, 4.
[99] LEONTE, LIVIU, Noapte de decembrie – Mistreţul cu colţi de argint: analogii şi
diferenţieri, LL, 17, nr. 1, 1988, p. 24-27.
[100] MARCU, R.ODICA, Dificultăţi în însuşirea limbajului tehnic de către studenţii
străini, PLRS, 1985, 169-173; şi SLA, 3, 1988, 58-62
[101] MANOLESCU, NICOLAE, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a
XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1988.
[102] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU; CARAMAN,
LUCIAN, Eşantionul structurilor fonem-grafemice selectate pentru programul
demutizării ca model de învăţare a laturii fonetice a limbii, PD, 1988, p. 161-172.
[103] MIHUŢ; MARIA, O oră din august de Marin Preda, Publicitate, [IV], în „Fami-
lia”, 24, nr. 4, 1988.
[104] MIRON, RODICA, Comentariul textului dramatic, Publicitate, feb 1988, [2], în
„Ateneu”, 25, nr. 2, 1988.
[105] MÎNDRESCU, ENACHE, Dicţionarul – instrument de lucru pentru elevi,
TribŞc, 17, nr. 307, 1988, 5
[106] MOCANU, VIRGIL, D. Anghel: În grădină, BulIŞD – Constanţa, 1, 1988, p. 68-74.
[107] MOGA R., Îndreptar literatura română, bac I; Îndreptar literatura română, bac
II, Ed. Spiru Haret, 1988.
[108] MOLDOVAN, MARIA, Analiza poeziei Mamă Ţară de Tudor Arghezi, Bul IDŞ
– Baia Mare, 4, 1988, p. 73-75.

282
[109] MOROGAN, MARIA, A román nyelv tanitása minösegi szivonalának eme-
lescéért, TÚ, 32, nr. l, 1988, 4.
[110] MUNTEANU, DOINA, Proiectarea pedagogică a lecţiei, TribŞc, 17, nr. 309,
1988, 5 [de gramatică].
[111] MUREŞAN, ANA, Modalităţi de îmbogăţire, precizare şi activizare a vocabula-
rului elevilor mici, BullD – Arad, 1988, 82-87.
[112] NASTA, DAN ION, Predarea limbilor moderne în corelaţie cu limba şi litera-
tura română, Înv. lic. tehn., 36, nr. 7, 1988, p. 32.
[113] NĂSTASE, FLORIN, George Bacovia: Lacustră, BulIŞD – Constanţa, 1, 1988,
p. 75-82.
[114] NEBUNU, MIHAI, Unele consideraţii privind însuşirea stilului tehnico-ştiinţific,
Înv. lic. tehn., 30, nr. 9, 1988, 20-21
[115] NECHILCIUC, EUGEN, Importanţa exerciţiilor şi locul lor în structura lecţiilor
de limba română, BullDMŞ – Suceava, 2, 1988, 89-92.
[116] NEGREANU, ANGELA, Câteva metode şi tehnici de lucru în sprijinul creşterii
randamentului şcolar la limba şi literatura română, BullDŞ – Baia Mare, 4,
1988, 21-24.
[117] NEGREANU, ANGELA, Analiza poeziei Oltul de Octavian Goga, Bul IDŞ –
Baia Mare, 4, 1988, p. 76-78.
[118] NEŞTIAN, VALERIU C., Cultivarea exprimării elevilor, TribŞc, 17, nr. 308,
1988, 5.
[119] NICOLESCU, CARMEN, Rolul conversaţiilor în formarea deprinderilor de
exprimare orală, DMod, 3, 1988, 75-79.
[120] NISTOR, CORNELIU, Colocviu de limba şi literatura română (Berlin, 2 decem-
brie 1987), LL, nr. 2, 1988, p. 266-269.
[121] NISTOR, VERONICA; DUTA, DUMITRU, Integrarea vocabularului de specia-
litate în vocabularul curent, Înv. lic. tehn., 36, nr. 3, 1988, 30.
[122] NIŢĂ, SILVIA, Stilurile limbii române, BulIDŞ, 1988, p. 36-51.
[123] NOVAC, CORNEL; NOVAC, VIORICA, Tipuri de activităţi pentru structura
limbajului în şcoli pentru copii cu deficienţe auditive, PD, 1988, p. 188-199.
[124] OANCEA, ILEANA. Marin Sorescu: Poveste, LL, nr. 1, 1988, p. 63-71.
[125] OBROCEA, NICULINA; NICOLAU, ELENA, Limba română. Manual pentru
clasa a III-a a şcolilor ajutătoare. Bucureşti, EDP, 1988, 136 p.
[126] OLOS, ANA, Somnoroase păsărele… – o revedere cu textul, Bul IDŞ – Baia
Mare, 4, 1988, p. 70-72.
[127] ONOSE, CONSTANŢA LAVINIA, Limba română, temei al educaţiei patriotice
şi formării intelectuale. [Timişoara, întîlnire cu prof. de liceu cu tema: Presa
literară şi pedagogică în sprijinul predării – învăţării limbii şi literaturii române în
şcoală], în „Contemporanul”, nr. 19, 1988, p. 5.
[128] PARFENE, CONSTANTIN, Analiza textului literar. Aplicarea în şcoală a
metodei dinamic-contextuale, în „Collegium”, 4, 1988, 154-157.

283
[129] PASAT, MIHAELA, Communication et apprentissage (Le roumain – langue
etrangere – /RLE), Timişoara, TUT, 1988, 14 p. multigr. (UT. FF. Seminarul de
pedagogie, 24).
[130] PĂCURAR, MARIA, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Publicitate, [IV], în
„Familia”, 24, nr. 4, 1988.
[131] POP, GH., Lexicul tehnico-ştiinţific în şcoală, LL, nr. 4, 1988, 590-593.
[132] POP, LIANA, Mărci ale concesiei în dialog, DMod, 3, 1988, 88-94.
[133] POP, LIANA, Didactica modernă. [Aspecte ale predării limbii române ca LS.
Vol. I-II. Volume îngrijite de Vasile D. Ţâra, Domniţa Alexandra. Timişoara,
TUT, [I]: 1986, 146 p. multigr.; II: 1987, 97 p. multigr.], CLTA, 25, nr. 1, 1988,
p. 99-100.
[134] POP, LUCIA, Contribuţia lecţiilor de limba română la dezvoltarea imaginaţiei
creatoare a elevilor, TribŞc, 17, nr. 308, 1988, 5 [în învăţămîntul primar].
[135] POPA, AURICA, Patria de Zaharia Stancu, Publicitate, [IV], în „Familia”, 24,
nr. 5, 1988.
[136] POPA, JANA, Cultivarea limbii române, Rev. Ped., 37, nr 3, 1988, 23-26 [cu 4
tab.].
[137] POPESCU, FLORIN D., Limba română (Sintaxa). Manual penru liceele peda-
gogice (Clasele a XI-a şi a XII-a) şi pentru liceele de filologie – istorie (clasa a
XII-a). Bucureşti, EDP, 1988, 120 p. (MEÎ).
[138] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular şi de istorie a
limbii Manual pentru clasa a VIII-a, Bucureşti, EDP, 1988, 160 p.
[139] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular. Manual
pentru clasa a VII-a, Bucureşti, EDP, 1988, 175 p.
[140] POPOVICI, VICTORIA, Groapa de Eugen Barbu, LL, nr. 2, 1988, p. 253-260.
[141] PREDA, NINA, Zaharia Stancu: Desculţ (fragment), BulIŞD – Constanţa, 1,
1988, p. 83-89.
[142] PROROCU, ELENA; PUIU, ZVETLANA, Diversificarea exerciţiilor cu carac-
ter creator – condiţie hotărâtoare pentru însuşirea conştientă şi asigurarea ope-
raţionalităţii cunoştinţelor de limba română la ciclul primar, BullDMŞ –
Suceava, 2, 1988, 18-22.
[143] RĂDULESCU, ANGELICA, Lexic şi gramatică, DMod, 3, 1988, 95-100.
[144] ROMAN, IOAN C.; HANGU, IRINA, Repetarea în învăţarea citirii de către
elevii din clasa întâi, Rev. Ped., 37, nr. 12, 1988, 37-39 [cu l tab.].
[145] ROŞCA, VICTORIA, Fănuş Neagu: Dincolo de nisipuri, BulIŞD – Constanţa, 1,
1988, p. 90-96.
[146] ROTUND, NICOLAE. Vasile Alecsandri: Serile de la Mirceşti, BulIŞD – Con-
stanţa, 1, 1988, p. 97-104.
[147] ROVENŢA-FRUMUŞANI, DANIELA, Strategii locale şi globale în produce-
rea/ receptarea textului de manual, LL, nr. l, 1988, 124-129.
[148] SARAMANDU, MANUELA, Noi materiale auxiliare pentru studenţii străini aflaţi
la studii universitare în R. S. România, [Dinuţa Marin, Olga Tunsoiu, Formele
verbale compuse. Bucureşti, [TUB], 1986], AUBLLR, 37, 1988, p. 96-97.

284
[149] SĂCEANU, EUSTATIA, SÂCEANU, IANCU, Predarea diatezelor verbale în
şcoală, Publicitate, mart. 1988, [1], în „Ateneu”, 25, nr. 3, 1988.
[150] SĂVULESCU DUMITRU, Continuitate şi înnoire în predarea-învăţarea limbii
române în gimnaziu (interviu cu…), Rev. Ped., an 37, nr. 11, 1988, p. 40-44.
(Ana Gabriela Negulescu).
[151] SĂVULESCU, D., Studiul textului literar în gimnaziu, LL, nr. 3, 1988, 447-453.
[152] SĂVULESCU, DUMITRU, Continuitate şi înnoire în predarea-învăţarea limbii
române în gimnaziu, Rev. Ped., 37, nr. 11, 1988, 40-44 [conv. cons. de Ana
Gabriela Negulescu].
[153] SĂVULESCU, DUMITRU, Predarea şi îndrumarea limbii române în învăţă-
mântul gimnazial. Îndrumări metodice, Bucureşti, 1988.
[154] SIME, IUSTINA, O parte de propoziţie indispensabilă gramaticii şcolare. [ele-
mentul predicativ suplimentar], TribŞc, 17, nr. 307, 1988, p. 5.
[155] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Metoda dinamic-contextuală de analiză a textu-
lui şi aplicarea ei în şcoală, BulIŞD – Constanţa, 1, 1988, p. 11-20.
[156] STAMP, HANS OTTO, Unele concepte privind accesibilitatea textelor didactice,
LL, nr. l l, 1988, 111-115
[157] STAN, CAMELIA, Construcţii adversative cu inversiune sintactică în limba
română contemporană, SCL, 39, nr. 2, 1988, p. 151-155.
[158] STANCA, FLORICA, Structura lecţiilor de citire cu conţinut literar în ciclul
primar, ProDid, 4, (1986-1988), 1988, 155-159 [M. Sadoveanu, Panciuc; Al.
Vlahuţă, Giurgiu – Călugărenii; B. Şt. Delavrancea, Iarna; [cu 5 tab. şi 1 sch.].
[159] STANCA, VASILE, Predarea limbii şi literaturii române în viziune integra-
toare, ProDid, 4, (1986-1988), 1988, 73-92 [cu 1 tab.].
[160] STANCIU, ALINA, Noţiuni de cultură şi civilizaţie românească implicate în pre-
darea intensivă a limbii române ca limbă străină, DMod, 3, 1988, 101-107.
[161] STOENESCU, MARIOARA; STROEA, MARIA, Dezvoltarea limbajului şi a
comunicării orale, obiectiv important al învăţământului preşcolar, Rev. Ped., 37,
nr. l, 1988, 44-46.
[162] STOICA CORNELIA, Cerinţe noi în predare limbii şi literaturii române în
liceele pedagogice, Rev. Ped., an 37, nr. 3, martie 1988, p. 29-31.
[163] STOICA, ANGELA, Compunerea sub semnul creativităţii, BullD – Arad, 1988,
56-63.
[164] STOICA, CORNELIA, Cerinţe noi în predarea limbii şi literaturii romane, Rev.
Ped., 37, nr. 2, 1988, 29-31.
[165] STOICA, ION, Dezbaterea „Optimizarea tehnicilor de predare/învăţare a limbii şi
literaturii române” (Bacău, 22-24 mai 1988), BulSŞF, 1988, p. 128-129.
[166] STOICHIŢOIU, ADRIANA, Aspecte teoretice şi metodologice privind predarea
limbajului juridic studenţilor străini, DMod, 3, 1988, 108-117.
[167] STOICHIŢOIU, ADRIANA, Didactica modernă. [Aspecte ale predării limbii ro-
mâne ca LS. Vol. I-II. Volume îngrijite de Vasile D. Ţâra, Domniţa Alexandra.
Timişoara, TUT, [I]: 1986, 146 p. multigr.; II: 1987, 97 p. multigr.], SCL, 39,
nr. 6, 1988, p. 525-530.

285
[168] ŞCHIOPU, URSULA, Textualizarea în probe verbale la diferite vârste, RPsih,
34, nr. 2, 1988, p. 105-118.
[169] ŞENDREA, PAULA, Procedee de introducere a termenilor noi în manualele de
limba română, LL, nr. l, 1988, 129-132.
[170] ŞERBAN, IOANA, MITRICĂ, ELENA, Utilizarea modelelor figurative în însu-
şirea gramaticii în clasele primare, Rev. Ped., 37, nr. 10, 1988, 27-29 .
[171] ŞERBAN, ION VASILE, G. Coşbuc: Nunta Zamfirei (hora), LL, nr. 2, 1988,
p. 245-252.
[172] ŞERBĂNESCU, ANDRA, Analiza morfo-sintactică, LL, 18, nr. 1, 1989, 8-10.
[173] ŞERBĂNESCU, ANDRA, Gabriela Pană-Dindelegan, Aspecte ale dinamicii sis-
temului morfologic verbal [Bucureşti, TUB, 1987], LL, nr. 4, 1988, p. 603-606.
[174] ŞERDEAN I., Metodica predării limbii române la clasele I-IV, EDP, Bucureşti,
1988.
[175] ŞERDEAN; Ioan, Metodica predării limbii române la clasele I-IV. Manual pentru
licee pedagogice, clasele a XI-a şi a XII-a. Specialitatea învăţători. Bucureşti,
EDP, 1988, 151 p.
[176] ŞOŞA, ELISABETA; IONILĂ, FLORIN; ROMAN, ŞTEFAN, Vocabularul de
interferenţă (biologie chimie) – sursă de polisemie, DMod, 3, 1988, 118-123 [cu
1 fig.].
[177] TOMA, STAN, Posibilităţi pentru dezvoltarea dragostei faţă de limba literară
prin studiul textelor sadoveniene în ciclul gimnazial, BulIDŞ, 1988, 142-143.
[178] TRÎMBIŢAŞ, RODICA, Imn muncii de Vasile Voiculescu. Comentariu literar,
Publicitate, [IV], în „Familia”, 24, nr. 3, 1988.
[179] TUDOSE, PETREC, Însuşirea de către elevii din gimnaziu a unor elemente ale
vocabularului ştiinţific, Rev. Ped., 37, nr. l, 1988, 49-52 [cu 4 tab. şi l sch.].
[180] ŢEGHIU, LIVIU, Elemente de compunere de origine greco-latină în termino-
logia medicală, DMod, 3, 1988, 124-129.
[181] URDĂ, GABRIELA, Metodă activă de învăţare, TribŞc, 17, nr. 309, 1988, 4
[jocul didactic pentru dezvoltarea vorbirii la clasa I.]
[182] VAIDA, ŞARLOTA, Modalităţi de însuşire a sistemului gramatical al limbii ro-
mâne şi de formare şi consolidare a deprinderilor de scriere corectă în gimnaziu,
BullDŞ – Baia Mare, 4, 1988, 25-29.
[183] VERZA, EMIL; RADU, GHEORGHE, Terapia limbajului în învăţămîntul defi-
cienţilor mintali. Raportul limbaj comunicare-învăţare la aceşti deficienţi, PD,
1988, p. 235-248 p.
[184] VINŢELER, ONUFRIE, Simion Morărescu la 75 de ani, Bul SŞF, 1988, p. 68-69.
[185] VIŞAN, GHEORGHE, Variate exerciţii de îmbogăţire, precizare şi nuanţare a
vocabularului elevilor, TribŞc, 17, nr. 309, 1988, 5.
[186] VIŞAN, GhEORGHE, Eljárások a szókeszlal gazdagitátsára, TU, 32, nr. 10,
1988, 9.

286
 1989
[1] * * * Limba română contemporană. Manual pentru studenţii străini. – Reeditare
– I. Acest curs a fost reeditat de: Grigore Brâncuş, Adriana Ionescu, Manuela
Saramandu. Coordonator: Grigore Brâncuş. Bucureşti, [TUB], 1988, 245 p.
[2] * * * Programele de perfecţionare pentru profesorii de limba şi literatura română
(definitivare în învăţământ, reciclare, gradele II şi I), LL, nr. 1, 1989, 79-110.
[3] ALEXANDRU, DOMNIŢA; VLAD, FELICIA; CRAŞOVEANU, DUMITRU
(coordonator), Exerciţii de scriere. I. – Pentru studenţii din pregătire – Timi-
şoara, TUT, 1988, 176 p. multigr.
[4] ANDRUŞ, ŞTEFAN, Creşterea valorii practic-aplicative a cunoştinţelor de lim-
ba română, TribŞc, 17 [=19], nr. 320, 1989, 5, 6.
[5] ARDEVAN, SUSANA, Instrumente de muncă independentă şi diferenţială, la
gramatică, pentru elevii claselor II-IV din ciclu primar, ProDid, 4, (1986-1988),
1989, 160-166.
[6] BLAGA, MARIANA, Lectură suplimentară: Moment poetic – Mihai Eminescu
(clasa a VI-a), BullDŞ-Tulcea, 1989, 66-74.
[7] BOCIORT, IGNAT FL.; DOBRE, MIOARA, Perspectiva transdisciplinară,
mijloc de formare intelectuală a elevilor la lecţiile de limba română, LL, nr. 3,
1989, 388-391.
[8] CERKEZ, MATEI, Asimilarea terminologiei tehnico-ştiinţifice, Înv. lic. tehn., 37,
nr. 1, 1989, 26-27.
[9] CHIŢU, IOAN, În dezbatere, Limba şi literatura română în liceu, în „Viitorul”,
32, nr. 53, 25. iun. 990, 2. Vezi BRL., 32, 1989, nr. 1425.
[10] CIOLAC, MARINA, Probleme ale însuşirii limbii române în perspectiva rapor-
tului dintre variantele standard şi nonstandard, Bucureşti, 1989.
[11] COSMESCU, MARIN, Teste de limba română, Publicitate, apr. 1989. [VI], în
„Ateneu”, 26, nr. 4, 1989.
[12] CRAŞOVAN, FIBIA, Dezvoltarea limbajului, exerciţii grafice, activităţi plastice,
TribŞc, 19, nr. 322, 1989, 4.
[13] CREŢU, ECATERINA, Exerciţii de analiză lingvistică, TribŞc, 19, nr. 323,
1989, 6.
[14] CRISTUREANU, ALEXANDRU-OVIDIU, Contribuţii la predarea terminolo-
giei lingvistice de specialitate pentru studenţii străini, viitori filologi, din anul
pregătitor, RIL, 1989, 72-75.
[15] CRIŞAN, EMANUELA; CRIŞAN, ALEXANDRU, Exigenţe ale dezvoltării
competenţei comunicative la elevi, LL, nr. 2, 1989, 239-247.
[16] CRIŞAN, EMANUELA, Denominaţia personajului literar şi compunerile şco-
lare, LL, 4, 1989, 579-583.
[17] CRIŞAN, EMANUELA, Strategii de decodare dinamic-contextuală a textului:
implicarea în predarea-învăţarea literaturii române, RILA, 1989, 68-71.
[18] CVASNÎI CĂTĂNESCU, MARIA, Note despre anaforice în dialog (Implicaţii în
predarea textului literar), RILA, 1989, 215-218.

287
[19] DAVID, DOINA, Sinteze de limbă literară. [Vol.] II. Pentru uzul studenţilor şi al
cadrelor didactice care urmează cursurile de perfecţionare sau pentru obţinerea
gradului II. Timişoara, TUT, 1988, 198 p. multigr.
[20] DIACONESCU, LIZICA, Sinonimia – mijloc de îmbogăţire a vocabularului
studenţilor străini, BulŞT, Piteşti, 1980, 87-90 [res. fr.].
[21] DRĂGOTOIU, ION, Receptarea creaţiei eminesciene în şcoala secundară –
până în 1918 – ProDid 5, 1989, 116-125
[22] GĂITANU, ŞTEFAN, Orfelinatul limbii române, în „Argeş”, nr. 2, 1990, 3.
[23] GENCĂRĂU, ŞTEFAN, Exerciţii de gramatică pentru clasa a VIII-a, Publici-
tate, febr. 1990, [III], în „Familia”, 26, nr. 2, 1990.
[24] GHERASIM, MIROSLAVA, Sistemul muncii de îmbogăţire a vocabularului ele-
vilor, TribŞc, 19, nr. 325, 1989, 7.
[25] GROZA, LIVIU, Despre unele aspecte regionale în exprimarea orală şi scrisă a
elevilor, LL, nr. 1, 1989, 67-71.
[26] GUGIUMAN, ANA, Formularea obiectivelor specifice la clasele I-IV. Limba ro-
mână, TribŞc, 17 [=19], nr. 321, 1989, 4.
[27] HOMOCEANU, L., Noţiuni de vocabular, în „Agora”, 1, nr. 1, 1990, 7, [la rubr.:
Consultaţii şcolare].
[28] HURDUCACIU, PETRU, Procedee ale utilizării liniuţei de unire în scrierea
şcolarilor mici, RPed, 39, nr. 5, 1990, 29-30.
[29] ILIESCU, ADA, Compunerea ca exerciţiu gramatical, BulŞT, Piteşti, 1980, res.
fr.
[30] ISPAS, BUJOREL, Caracteristicile dialogului şi implicaţiile lor didactico-me-
todice în promovarea limbii române ca limbă străină, RILA, 1989, 92-95.
[31] ISPAS, BUJOREL, Fonetica practică a limbii române. Exerciţii de pronunţare. –
Pentru uzul studenţilor din anul pregătitor – Coordonator: Dumitru Craşoveanu.
Timişoara, 1988, 81 p. multigr.
[32] IVĂNUŞ DUMITRU, Cabinetul de limba şi literatura română. Organizare, do-
tare, punctualitate. Metodologia desfăşurării lecţiilor în aceste condiţii, în seria
„Prelegeri pentru perfecţionare”, Craiova, 1989.
[33] MACARIE, AUGUSTIN, Virtuţi ale comentariului literar, Rev. Ped., 39, nr. 9,
1990, 45-46.
[34] MANGRA, MARIANA; VĂCARU, CRISTINA, Sinonime medicale ale cuvinte-
lor, inventarul de bază al programei cursului intensiv de limba română, BulŞT
Piteşti, 101-104 [res. fr.].
[35] MARINACHE, MIHAI, Proiect didactic: Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”
(prezentare generală). Clasa a XI-a, BullDŞ – Tulcea, 1989, 93-1380.
[36] MIHAI, FLOAREA, Exerciţiu de cultivare a limbii, TribÎnv, 1, nr. 45, 1990, 4.
[37] MIRON, RODICA, Limba şi literatura română în liceu, Publicitate, n. 1989,
[IV], în „Ateneu”, 26, nr. 11, 1989.
[38] MOISIN, ANTON, Aspecte metodice ale predării-învăţării temei „Etnogeneza
românească”, Înv. lic. tehn., 37, nr. 12, 1989, 21-23.

288
[39] MORARU, DOINA, O modalitate eficientă de corectare a greşelilor, TribŞc, 19,
nr. 326, 1989, 6.
[40] MURARIU, VIOREL, Explicarea etimologiei conceptuale, condiţie a înţelegerii
lor, Rev. Ped., 38, nr. 6, 1989, 32-34.
[41] MUREŞANU, PAVEL, Învăţarea eficientă şi rapidă, Bucureşti, Editura Ceres, 1990.
[42] NEAMŢU, G.G., Elemente de analiză gramaticală, Bucureşti, Editura Ştiinţifică
şi Encioclopedică, 1989.
[43] NEBUNU, MIHAI, O strategie a abordării textului tehnico-ştiinţific, Înv. lic.
tehn., 37, nr. 2, 1989, 23-24.
[44] NEBUNU, MIHAI, Unele probleme ale însuşirii stilului-ştiinţific în liceele indus-
triale, în „Tribuna”, 33, nr. 22, 1989, 7.
[45] NEGREANU, ANGELA, Analiza poeziei Oltul de Octavian Goga, Bul IDŞ –
Baia Mare, 4, 1988, p. 76-78.
[46] NEGRILĂ, IULIAN, Unele metode şi practice pentru însuşirea ortografiei în
gimnaziu, Rev. Ped., 38, nr. 5, 1989, 39-42.
[47] NISTOR, VASILE V., Câteva dificultăţi în analiza gramaticală, LLB, 18, nr. 1,
1989, 6-7.
[48] OBROCEA, NICULINA; NICOLAU, ELENA, Limba română. Manual pentru
clasa a III-a a şcolilor ajutătoare. Bucureşti, EDP, 1988, 136 p.
[49] OPRESCU, MIHAIL, Un demers pentru deprinderea scrierii corecte, Rev. Ped.,
38, nr. 7, 1989, 43-46.
[50] PAVEL VIRGINIA; VÂSCU, TEODORA, Optimizarea jocului didactic de dez-
voltare a vorbirii şi a comunicării orale în vederea pregătirii copilului pentru
şcoală, Rev. Ped., 38., nr. 2, 1989, 36-39.
[51] PECA, ELENA, Operaţionalizarea obiectelor. Citire – clasa a II-a, TribŞc, 17
[=19], nr. 321, 1989, 4-5.
[52] POPESCU, FELICIA, Proiect didactic: „Revedere” de Mihai Eminescu. Clasa a
X-a, BullDŞ – Tulcea, 1989, 80-86.
[53] RADU, DOINA, Temeinice cunoştinţe şi deprinderi ortografice, TribŞc, 19,
nr. 326, 1989, 6.
[54] RĂDULESCU, GHEORGHE, Proiect didactic clasa a VIII-a: „Mai am un sin-
gur dor”, de Mihai Eminescu, BullDŞ – Tulcea, 1989, 77-79.
[55] RIZU, LAURA, O posibilă abordare tematică a poemului „Călin” (file din
poveste)” de Mihai Eminescu, la clasa a VII-a, BullDŞ – Tulcea, 1989, 65-69.
[56] ROMAN, IOAN C.; ŞTEFĂNESCU, ELENA, Învăţarea citirii şi scrierii prin
procedee active la clasa I, Rev. Ped., 38, nr. 5, 1989, 24-26.
[57] SARAMANDU, MANUELA, Noi materiale auxiliare pentru studenţii străini
aflaţi la studii universitare în R.S. România. [Dinuţa Marin, Olga Tunsoiu, For-
mele verbale compuse. Bucureşti, [TUB], 1986], AUBLLR, 37, 1988, p. 96-97.
[58] SĂNTEA, GABRIELA, Consideraţii metodice privind predarea metaforei în cla-
sele gimnaziale, cu aplicare, în special, pe textele eminesciene, BullDŞ – Tulcea,
1989, 70-76.

289
[59] SĂVULESCU, DUMITRU, Limba şi literatura română, TribŞc, 19, nr. 323,
1989, 4 [s.t.c.: Concursurile pe discipline din învăţământul gimnazial – Etapa pe
ţară].
[60] STANCA, VASILE, Probleme metodice ale studierii limbii române în gimnaziu,
ProDid, [1], 1980-1981, 97-109.
[61] STANCIU, ALINA, Noţiuni de cultură şi civilizaţie românească implicate în pre-
darea intensivă a limbii române ca limbă străină, StUBB, 34, nr. 1, 1989, 30-35
[Engl. Ab].
[62] STANCIU, ALINA, Să scriem scrisori în limba română, RILA, 1989, 119-122.
[63] STĂNESCU, CIREŞICA, Caligrafie – ortografie în permanentă acţiune, Rev.
Ped., 38, nr. 10, 1989, 52-54.
[64] STĂNICĂ, VASILE, Posibilităţi de predare interdisciplinară a limbii române în
gimnaziu, ProDid, 3 [1984-1985], 1986, 96-101.
[65] STOICHIŢOIU, ADRIANA, Implicaţii ale relaţiei lexic comun – lexic speciali-
zat, LL, nr. 3, 1989, 248-255.
[66] STOICHIŢOIU, ADRIANA, O nouă direcţie în cercetarea limbii române ca
limbă străină: didactica limbajelor de specialitate, AUBLLR, 38, 1989, 3-9.
[67] ŞCHIOPU, URSULA; VERZA, EMIL, Adolescenţa – Personalitate şi limbaj,
Ed. Albatros, Bucureşti, 1989.
[68] TIMOFTE, FELICIA, Contribuţia lecturilor după imagini la dezvoltarea vorbirii
şi comunicării, Rev. Ped., 38, nr. 6, 1989, 49-51.
[69] TUDOSE, PETRE, Investigarea realităţilor lingvistice şi istorice locale – moda-
litate de educare patriotică a tinerei generaţii, BPed, 38, nr. 4, 1989, 42-44.
[70] VIERU, IOAN; PIRU, AL., Istoriile literaturii contemporane nu sunt de fapt is-
torii, ci doar panorame sau tablouri, în „Tribuna”, an 33, nr. 5, p. 16-70, 2 febr.
1989, p. 3.
[71] ZUGRAVU, NELU, Aspecte metodologice ale predării capitolului „Formarea
poporului român şi a limbii române”, Rev. Ped., 38, nr. 8, 1989, 29-32.

1990
[1] * * * Predarea-învăţarea limbii române. Programa de citire pentru clasele I-IV.
Clasa I. Citit-scris, TribÎnv, 1, nr. 29, 1990, 6-7.
[2] ALBU, ELENA, Exprimarea literară nu e o haină de ocazie, TribÎnv, 1, nr. 27,
1990, 4.
[3] ALBU, MIHAELA; UNGUREANU, DOINA, Aspecte ale topicii determinan-
telor nominale şi verbale în predarea limbii române la străini, BulŞT Piteşti,
1980, 95-100 [res. fr.].
[4] ALEXANDRU, DOMNIŢA, Dezvoltarea deprinderilor de exprimare în scris la
studenţii străini – nivelul I de studiu, RILA, 1989, 52-55.
[5] ANDRONIC, IOSIF H., Premergătorul Schwartz, RCM, 35, nr. 697, 1990, p. 5.
[autor al unui Manual/Curs de scriere şi citire din 1864].

290
[6] ANGHEL, VALERU, OLTEANU, VASILE, Ştiinţa de a formula subiecte,
TribÎnv, 1, nr. 8, 1990, 3, 6.
[7] ARDELEANU, ADRIANA, Limba şi literatura română. Testul nr. 2, în
„Dreptatea”, 22, nr. 156, 14 aug. 1990 [pentru treapta I]; Soluţii la testul nr. 2, nr.
157, 15 aug., 2; Testul nr. 3, nr. 158, 16 aug., Soluţii la testul nr. 3, nr. 159, 17
aug., 2; Testul nr. 4, nr. 160, 18 aug., 2; Testul nr. 5, nr. 162, 22 aug., 2; […];
Soluţii la testul 8, nr. 170, 31 aug., 2.
[8] BĂLAI, EMIL, Primenirea manualelor. Necesara acurateţe a definiţiilor, DN, 1,
nr. 2, 1990, p. 3.
[9] BĂLAN-MIHAILOVICI, AURELIA, Receptarea terminologiei ştiinţifice; ştiin-
ţele naturii în şcoală, Rev. Ped., 39, nr. 5, 1990, 4-7.
[10] BEJAN D., Articolul genitiv „al”, „a”, „ai”, „ale”, LL, Bucureşti, an XIX, nr. 3,
iulie-sept, 1990, p. 7-10.
[11] BIDU-VRĂNCEANU, ANGELA, Didactica lexicului (pe marginea a două
manuale de clasa a V-a), LR, 39, nr. 3, 1990, 181-186 [Al. Dabija, A. Ionel, E.
Sanielevici, Botanica. Manual pentru clasa a V-a), Buc., EDP, 1982; N. Ionescu,
I. Ionaşcu, G. Teodorescu, Geografia generală şi geologie. Manual pentru clasa
a V-a, Buc, EDP, 1983.
[12] BRÂNCUŞ, GRIGORE; IONESCU, ADRIANA; SARAMANDU, MANUELA,
Limba română. Manual pentru studenţi străini. Anul pregătitor – Semestrul I.
Ediţia a II-a. Bucureşti, EDP, 1990, 439 p.
[13] BUTOR, ADRIAN; BUTOR, VIRGINIA, Dezvoltarea gustului şi interesului
pentru literatură prin corespondenţa cu scriitorii, Rev. Ped., an 39, nr. 1, ian.
1990, p. 44-45 (înv. primar).
[14] CERKEZ, MATEI, Noţiunile „literar”-„neliterar” în predarea textului literar,
nr. 4, 1989, 574-578.
[15] CIOCÎRLIE, CORINA, Limba română de azi. Observaţii asupra limbajului „Mi-
ca publicitate”, LL, Buc. Vol.1, 1990, p.27-31.
[16] COJOCARU, GABRIELA, Comentariu privind rezolvarea subiectelor de limbă
la Facultatea de jurnalistică din Bucureşti – sesiunea septembrie 1990, LLR-S,
1991, 55-56.
[17] COJOCARU, MARIA; COJOCARU, CONSTANTIN, Rolul dictărilor la începu-
tul perioadei abecedare, Rev. Ped., 39, nr. 2, 1990, 30-32.
[18] CONSTANTINESCU, NICOLAE, Literatura populară în şcoală Reconstituirea
întregului (I), LL, Bucureşti, an XIX, nr. 3, iulie-sept., 1990, p. 16-18.
[19] CONSTANTINESCU, NICOLAE, Literatura populară în şcoală: restituirea
întregului, [1], LL, 19, nr. 3, 1990, 16-18; [II], nr. 4, 19-22.
[20] COSTE, ILEANA; FRĂŢILĂ, FLORENTINA; BOLDUREANU, VIOREL;
VLĂDUŢU, ION, Manual pentru studenţii străini. Anul pregătitor, semestrul al
II-lea, profil tehnic. Coordonator: Emil Ghiţulescu. Bucureşti, EDP, 1990, 252 p.
(MÎ).

291
[21] CRIHANĂ, MARCEL; AREFEANU, NELU, Concurs de admitere în licee şi
şcoli profesionale. Elemente de gramatică. Caietul II. Bucureşti, Editura Arcadia,
1990, 48 p.
[22] DĂNILĂ, SIMION, Grai şi limbă literară, LL, Bucureşti, an XIX, nr. 4, oct.-
dec., 1990, p. 5-7.
[23] GĂITĂNARU, ŞTEFAN, Gramatica limbii române. Pentru studenţii străini. Pi-
teşti, [AMIÎSP], 1989, (pe copertă 1990), 230 p. multigr. (ISP. SSS).
[24] GENCĂRĂU, ŞTEFAN, Exerciţii de gramatică pentru clasele a VII-a şi a VIII-a,
admiterea în clasa IX-a şi admiterea la drept, filosofie, sociologie. Oradea, Supli-
ment al revistei Familia, [f.e.], 1990, 48 p.
[25] GORCEA, PETRU MIHAI, Pe marginea povestirilor de programa analitică pen-
tru limba română, Rev. Ped., an 39, nr. 12, dec. 1990, p. 64-69.
[26] GUCIU, IOANA, Probleme de metodă în analiza baladelor haiduceşti, LL,
Bucureşti, vol. 1, 1990, p. 77-86.
[27] HANGIU, I., Principiu şi sistem în elaborarea noilor programe şi manuale şco-
lare de limba română. (I), LL, nr. 2, 1990, p. 227-233.; (II), nr. 3-4, p. 351-356.
[28] HURTOI, ALBERTINA, O oră din august de M.Preda – Strategii ale discursului
naratorului, BulIŞD – Constanţa, 3, 1990, p. 75-79.
[29] IANCU, MARIN, Cerinţe de organizare a lecţiei de literatura română, Rev.
Ped., an 39, nr. 5, mai 1990, p. 17-18 (învăţ liceal).
[30] IVĂNUŞ, DUMITRU, Limba română contemporană. Morfologia. – Curs practic
pentru studenţi. – Craiova, [RUCr], 1990, 315 p. multigr. (Ucr. FF).
[31] MARTIN, ERICH, Implicaţii practice ale „modelulul cognitiv Scheere – Neu-
mann” în învăţarea şi corectarea cititului la deficientul de intelect, BulIŞD –
Constanţa, 3, 1990, p. 93-96.
[32] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Posibilităţi şi li-
mite în abordarea textelor din manualele de limba română la elevii din şcolile
pentru surzi, BUL-IŞD –Constanţa, 3, 1990, p. 153.
[33] MIREA, ALEXANDRU, Raporturi sintactice în propoziţii şi în frază (II), LL,
Buc., an XIX, nr. 4, oct-dec., 1990, p. 9-11.
[34] MÎNDRESCU, ENACHE, Orizont şi cultură literară, spirit creativ – cuvinte ale
compunerii libere în gimnaziu, Rev. Ped., an 39, nr. 6, iunie, 1990, p. 28-31.
[35] MODREA, MARGARETA; ŞOMITCĂ, RODICA, Caracteristici ale limbajului
preşcolarilor mici. Un program de corectare a vorbirii acestora, Rev. Ped., 39,
nr. 3, 1990, p. 31.35.
[36] NEAGOŞ, VALER; IDU, MARIA, Posibilităţi şi limite de corectare a tulbură-
rilor de limbaj la elevii debil mintal prin activităţile de terapie logopedică şi lec-
tură literară, BulIŞD – Constanţa, 3, 1990, p. 111-115.
[37] NEGOIŢĂ, OLIVIU, Selectarea textelor de analiză gramaticală, TribÎnv, 1,
nr. 19, 1990, p. 4.
[38] OANCEA, ILEANA, M. Eminescu, Dintre sute de catarge, LL, nr. 2, 1990,
p. 188-192.

292
[39] OPRESCU, MIHAIL, Programele şcolare şi manualele de limba şi literatura ro-
mână, Rev. Ped., nr. 9, 1990, 35-38.
[40] OPRESCU, MIHAIL, Cultivarea limbii autentice, eliberate de şabloane sterile,
TribÎnv, l, nr. 6. 1990, 35-38.
[41] OPRESCU, MIHAIL, Cîteva corecturi pe marginea manualului de gramatică,
TribÎnv, 1, nr. 7, 1990, p. 7.
[42] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Gramaticile şi eficienţa lor în învăţămînt,
LR, 39, nr. 1, 1990, p. 15-18.
[43] PETREANU, IULIANA, ,,Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim…” Dar
cum o scriem?, GrSăl, 2, nr. 28, 15 mart. 1990, 3 [limba română în şcoală].
[44] PETROMAN, PAVEL, Aspecte ale îmbogăţirii şi activizării limbajului elevilor,
Rev. Ped., 38, nr. 12, 1989, 28-30.
[45] PIETREANU, MARICA, Exerciţii lexicale pentru limba română, Bucureşti, EŞ,
1990, 120 p.
[46] POENARU, VASILE, Comentariul literar. Materiale pentru elevi şi profesori,
Miloşeşti, Editura Coresi, 1990, 53 p.
[47] POP, GHEORGHE, Lexicul tehnico-ştiinţific în liceele industriale, RILA, 1989,
26-33.
[48] POPA, ION, Raport just de apreciere între literatură şi gramatică, TribÎnv, 1,
nr. 38, 1990, 4.
[49] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular şi de istorie
a limbii române. Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, EDP, [1990], 160 p.
[50] PREDA, NINA, Alexandru Philippide: Cîntecul cîtorva. (Analiză dinamic-con-
textuală), BulIŞD Constanţa, 3, 1990, p. 116-121.
[51] PRICOP, VIORICA; PRICOP, OVIDIU, Utilizarea dicţionarului pentru însuşi-
rea corectă a termenilor ştiinţifici geografici, RPed, 39, nr. 5, 1990, 21-23.
[52] RUSU, G.C., O nouă structurare a cunoştinţelor de sintaxă a frazei, TribÎnv, 1,
nr. 38, 1990, 4.
[53] STOICHIŢOIU, ADRIANA, Categorii ale vocabularului într-un manual de ana-
tomie: implicaţii didactice, LR, 39, nr. 2, 1990, 100-103 [Elisabeta Mândruşca,
Mihai Peteanu, Anatomia, fiziologia şi igiena omului. Manual pentru clasa a
VII-a, Buc., EDP, 1988, 129 p.]
[54] ŞERBAN, RODICA LIGIA, Utilizări ale verbului copulativ a fi la modurile
nepersonale, LL, Bucureşti, an XIX, nr. 4, 1990, p. 7-9.
[55] ŞERBAN, SERGIU, Test formativ. Propoziţia, în „Ateneu”, 27, nr. 9, 1990, 11.
[56] TOMA, ELENA, Paronimia, sursă a unor greşeli de limbă, LL, Bucureşti, XIX,
3, 1990, p. 3-5.
[57] UNGUREANU, GH. Proba de română pentru licee şi unele facultăţi, GIAd, 2,
nr. 131, 12 iun., 1990, 2.
[58] VÂJIAC, EUGENIA, Amintiri din copilărie de Ion Creangă. Pluralul scriitorului,
BulIŞD – Constanţa, 3, 1990, p. 122-126.
[59] VELICAN, MARILENA; MATEESCU, ADRIAN; ŞOŞA, ELISABETA, Limba
română. Manual pentru studenţii străini. Anul pregătitor. Semestrul al II-lea.

293
 Profil medical. Coordonatori: Flora Şuteu şi Emil Ghiţulescu. Bucureşti, EDP,
1990, 219 p.
[60] VICOLEANU, IOAN, Cunoştinţele de stilistică în gimnaziu, „Catedra-Bacău”, 1,
nr. 9-10, 1990, p. 3. [la rubr.: Consultaţii şcolare].
[61] VICOLEANU, IOAN, Propuneri de subiecte pentru examenul de treaptă la lim-
ba şi literatura română pentru absolvirea clasei a VIII-a, în „Catedra-Bacău”, 1,
nr. 11, 1990, 3 [la rubr.: Consultaţii şcolare].

1991
[1] * * * Caiet de exerciţii pentru limba română clasa a III-a, trimestrul I. Coor-
donator: Victoria Pădureanu. Colaboratori: Victoria Pădureanu, Cristiana Pleavă,
Zinica Loghin, Frusina Damalan. Bucureşti, Editura Coresi, 1991, 64 p.
[2] * * * Admiterea in liceu. Subiecte posibile. Sugestii, Constanţa, [f. e.], [1991], 36
p. multigr. (CCD).
[3] * * * Concursul de admitere în licee. Subiectele concursului din sesiunea iulie
1990, LL, 19, nr. 4, 1990, 33.
[4] * * * De la Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, Departamentul învăţământ
preuniversitar: Programele disciplinelor opţionale pentru învăţământul liceal –
profil umanist (I) (aprobate cu nr. 43593/8 X 1991), TribÎnv, 2, nr. 41, 1991, 5.
[5] * * * Manual de limba română pentru studentii străini. I.M.F., 1991
[6] * * * Predarea şi învăţarea limbii române în învăţământul gimnazial – Îndrumări
metodice – Aprobate cu nr. 40.681/1988. Îndrumările metodice au fost elaborate
de prof. Dumitru Săvulescu, inspector general în Ministerul Educaţiei şi Învăţă-
mântului, Bucureşti, [f.c.], 1988, 50 p. (MEÎ. Direcţia învăţământului preşcolar,
primar şi gimnazial).
[7] * * * Programa examenului de bacalaureat pentru anul 1991, LLR-S, 1991, 45-
46 [limba română, literatura română: reluare din TribÎnv, nr. 48, 1990].
[8] * * * Programa pentru admiterea în liceu şi şcoala profesională în anul 1991,
LLR-S, 1991, 38-39 [limba română, literatura română: reluare din TribÎnv, nr. 49,
1990].
[9] * * * Subiectele concursului din sesiunea iulie 1990, LLR-S, 1991, 37 [la admi-
terea în liceu].
[10] * * * Subiectele date la admiterea în liceu (sesiunea iulie 1991), LL, 20, nr. 4,
1991, 46-47.
[11] * * * Subiectele date la examenele din lunile iunie (bacalaureat) şi iulie (admi-
tere în liceu) 1990, ŞG, nr. 7, 1990, 4.
[12] * * * Subiectele date la examenul de admitere la Universitatea Galaţi – sesiunea
iulie 1990. Facultatea litere şi Ştiinţe – Limba Română; limba şi literatura engle-
za; limba şi literatura franceză; limba şi literatura rusă, ŞG, nr. 9, 1991, 4.
[13] * * * Gramatică, RevV-Supl, 2, nr. 12, 1991, [3]
[14] * * * Limba română. Încercaţi-vă cunoştinţele rezolvând subiectele [1,2], Pre-
universitaria, nr. 5, 1990, 36 [de la sesiunea din iul. 1990 la Universitatea din
Sibiu, Facultatea de Litere, Istorie şi Drept].

294
[15] * * * Subiecte de admitere în licee şi şcoli profesionale din anii 1990-1995.
Anexă la suplimentul Admiterea in liceu. Subiecte posibile. Sugestii, Constanţa,
[f. e.], [1991], 36 p. multigr. (CCD). [la rubr.: Pentru candidaţii la admitere... ].
[16] ** * Subiectele date în sesiunile iulie-august 1991 la şcolile profesionale, LL, 20,
nr. 4, 1991, 47-48.
[17] ADOCHIEI, COSTACHE, Clasa I – perioada preabecedară, TribÎnv, 2, nr. 44,
1991, 7.
[18] ANA, AURELIA; ANTĂNAŞ FLORICA; INDRIEŞ, ELENA, Proiect de pro-
gramă pentru grupele de copii de 5-6 ani şi de 6-7 ani, RÎP, 14, nr. 2-3, 1991,
84-104.
[19] ANDREI, MARIA, Câteva consideraţii asupra textului didactic, SLI.S, 1991,
153-157 [cu l sch.].
[20] ANGHEL, VALERIU, Planificarea materiei, TribÎnv, 2, nr. 40, 1991, 7 [la rubr.:
Limba şi literatura română la gimnaziu].
[21] ANGHEL, VALERIU, Subiecte formulate clar, în limitele programei şcolare, În:
TribÎnv, 2. nr. 24, 1991, p. 3.
[22] ANGHELESCU, MIRCEA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE; NICOLAE, NICO-
LAE I.; BĂRBOI, CONSTANŢA; OLTEAN, A. GH.; STOICA, CORNELIA;
GHEORGHIU, VLADIMIR; OTOBÎCU, CONSTANTIN; BEREA GĂGEANU,
ELENA, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. Bucureşti,
EDP, 1991, 318 p.
[23] ANGHELESCU, VIOREL, Jocul cu greşeli intenţionate, TribÎnv, 2, nr. 6, 1991, 5.
[24] ANTALAG, PĂUN, Cîteva observaţii. [despre manualele de limba română]. În:
TribÎnv, 2, nr. 40, 1991, p. 4.
[25] APOSTOL, VIOLETA, Marcela Peneş, Învăţăm să citim. Cartea şcolarului de
clasa I. [Bucureşti], Editura Aramis, 1991, TribÎnv, 2, nr. 40, 1991, p. 8.
[26] ARIEŞAN, CLAUDIU TEODOR, Repere teoretice pentru o metodologie a lec-
turii literare, LL, nr. 2, 1990, 234-239.
[27] AVRAM, MIOARA, Fenomene lingvistice caracteristice elevilor, LLR-S, 1991,
p. 3-4 [reluare din LL, 16, nr. 3, 1987, p. 2-3].
[28] AVRĂMUŢ, HORIA, Culegere de exerciţii cu locuţiuni proprii limbajului
ştiinţific. Pentru studenţii străini. Iaşi, EUI, 1991, 128 p. multigr. (IPT. CLM).
[29] BALLA, SÁRA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română, Manual
pentru clasa a III-a. Învăţămîntul în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular
român-ceh. . Bucureşti, EDP, 1991, 224 p. (MÎŞ).
[30] BALLA, SÁRA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţămîntul în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular
român-german. Bucureşti, EDP, 1991, 224 p. (MÎŞ).
[31] BALLA, SÁRA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţămîntul în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular
român-sîrbocroat. Bucureşti, EDP, 1991, 224 p. (MÎŞ).

295
[32] BALLA, SÁRA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţămîntul în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular ro-
mân-slovac. Bucureşti, EDP, 1991, 224 p. (MÎŞ).
[33] BALLA, SÁRA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţămîntul în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular ro-
mân-maghiar. Bucureşti, EDP, 1991, 224 p. (MÎŞ).
[34] BALLA, SÁRA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţămîntul în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular ro-
mân-ucrainean. Bucureşti, EDP, 1991, 224 p. (MÎŞ).
[35] BARBU, M., Admiterea în clasa a IX-a, Limba şi literatura română, Meridian, 1,
nr. 4, 1990, 6.
[36] BĂDICĂ, GEORGETA; BĂNICĂ, RODICA, Munca individuală şi cu grupuri
mici de copii – în vederea corectării vorbirii, RÎP, 14, nr. 2-3, 1991, 121-127.
[37] BĂLAI, RODICA; BĂLAI, EMIL, Verbul în programa de limba română în
gimnaziu, RPed, 40, nr. 9, 1991, 40-45, 64.
[38] BĂRBOI, CONSTANŢA, Unele probleme în legătură cu studiul limbii şi litera-
turii române în liceu, în „Învăţământul liceal şi tehnic profesional”, an 29, nr. 9,
mai 1991, p. 3-4.
[39] BEJAN, D., Pronumele şi adjectivul pronominal, LL, Bucureşti, an XX, nr. 2,
aprilie-iunie, 1991, p. 3-5.
[40] BEJAN, D., Prin ce se introduc propoziţiile subordonate?, LL, 21, nr. 1, 1991,
p. 5-8.
[41] BEJAN, D., Propoziţia subordonată subiectivă, LL, 21,1991, nr. 3-4, p. 9-11.
[42] BEJENARU, VIOLETA; MUNTEANU, FĂNICĂ; STERIAN, MARIA, Coor-
donate ale învăţării citit-scrisului, TribÎnv, 2, nr. 24, 1991, 5.
[43] BERCEA, LIVIUS PETRU, Teste lingvistice pentru admiterea în învăţămîntul
superior. Timişoara, Editura Metanoia, 1991, 72 p.
[44] BEREA GĂGEANU, ELENA; MOIGRĂDEANU, DOINA; POPESCU, FLO-
RIN D.; TABARCEA, CEZAR, Limba română. Limbă şi stil, punctuaţie şi orto-
grafie, vocabular, fonetică şi fonologie, gramatică (morfologie). Manual pentru
clasele a IX-a şi a X-a (şcoli normale, licee şi clase cu profil umanist). Co-
ordonator: Florin D. Popescu. Bucureşti, EDP, 1991, 192 p.
[45] BOATCĂ, SILVESTRU; MACARIE, AUGUSTIN, Gramatica limbii române.
Pentru admiterea în licee, şcoli profesionale şi facultăţi. Bucureşti, Editura Coli-
bri, 1991, 191 p.
[46] BODOLAN, VICTORIA, Dezvoltarea vorbirii preşcolarilor prin jocurile didac-
tice – premisă a pregătirii pentru şcoală, G, nr. 3, 1990, 5.
[47] BRÂNCUŞ, GR., Îndrumări pentru analiza sintactică a frazei, LLR-S, 1991,
p. 11-13. [reluare din LL, 1, nr. 4, 1975, p. 18-20].
[48] BRÂNZAŞ, IOAN FL., Cercetarea şi perfecţionarea învăţămîntului. Manualul
şcolar şi informaţia ştiinţifică, DidMil, 1, nr. 2, 1991, p. 1-5.
[49] BRUDA, TRAIAN., Prevenirea şi corectarea tulburărilor de vorbire la preşco-
lari, RÎP, 14, nr. 2-3, 1991, p. 117-120.

296
[50] CERKEZ, MATEI; PÂSLARU, VLADIMIR, Sondaj privind studiul limbii şi li-
teraturii române în şcoală, TribÎnv, 2, nr. 3, 1991, 4-5.
[51] CHIORALIA, C., Erori gramaticale, TribÎnv, 2, nr. 5, 1991, p. 5. [la rubrica:
Erate la …(rău)făcători de manuale].
[52] CHIŞU, MIHAI; MARTA, SIMION, Limba română. Manual pentru clasa a
VII-a. Şcoli ajutătoare. Bucureşti, EDP, 1991, 137 p.
[53] CHIŢU, OLGA, Culegere de exerciţii gramaticale pentru clasele a IV-a – a
VIII-a. Limba română. Bucureşti, EDC, 1991, 256 p.
[54] CILEAGĂ, ILIE, Deziderate în abordarea literaturii şi limbii române, în „Dyna-
mis”, 1, nr. 3, 1990, 7.
[55] COJOCARU, GABRIELA, Comentariu privind rezolvarea subiectelor de limbă
la Facultatea de Drept din Bucureşti, LL, 20, nr. 4, 1991, 48.
[56] CONSTANTINESCU, ELENA, Limba română, Manual pentru clasa a II-a, Edi-
tura Didactică şi Pedagogică, 1991
[57] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Necesităţi stringente. Decongestiona-
rea manualelor, TribÎnv, 2, nr. 11, 1991, p. 5.[pentru clasele a V-a – a VIII-a].
[58] CORCOZ, CONSTANTIN, Precizări privind aplicarea programei de limba şi li-
teratura română în anul şcolar 1991-1992, TribÎnv, 2, nr. 41, 1991, 7.
[59] COSTEA, OCTAVIA, Mihai Eminescu: O, rămîi, LL, 20, nr. 2, 1991, p. 23-24.
[60] CRĂCIUN, C., Posibilităţi de analiză stilistică la clasa a IV-a, TribÎnv, 2, nr. 24,
1991, 4.
[61] CRIHANĂ, MARCEL; AREFEANU, NELU, Concurs de admitere în licee şi şcoli
profesionale. Elemente de gramatică. Caietul II, [f.l.], Editura Arcadia, [f.a.].
[62] CRIŞAN, LUCIA ZORIŢA; POLHAC, IOSIF, Dezvoltarea limbajului. Manual
pentru anii V-VI din căminele-şcoală. Bucureşti, EDP, 1991, 120 p. (MMPS).
[63] CUZIC, MARIA, Modalităţi de optimizare a procesului de formare a deprinde-
rilor de scriere corectă la clasele I-IV, BullDMŞ-Suceava, 3, 1989, 121-127.
[64] CVASNÎI CĂTĂNESCU, MARIA, Vorbire directă – vorbire indirectă, LL, 21,
nr. 1, 1991, p. 12-14.
[65] DAD, MARIAN, Scrisoarea I de Mihai Eminescu. (Analiză de text), BulIDMŞ –
Prahova, 1, nr. 1, 1991, p. 29-32.
[66] DANILOV, ILIE; LUPU-BRATILOVEANU, CRINA; LAZĂR, MARIA, No-
ţiuni de morfologie cu exerciţii. Iaşi, EUMFI, 1991, 284 p.
[67] DĂNILĂ, I., Concursul de limba şi literatura română „Mihai Eminescu. Etapa
pe localităţi – 1991, „Catedra-Bucureşti”, 2, nr. 12, 1991, 1.
[68] DERŞIDAN; IOAN, Ioan Slavici: Mara. „Călătoria calfelor” şi rigorile romanu-
lui, LL, nr. 3-4, 1991, p. 290-294.
[69] DIACONU, MIHAI, Exerciţii de iniţiere în proiectarea pedagogică a activităţii
cu preşcolarii, RÎP, 14, nr. 2-3, 1991, 31-35 [îmbogăţirea vocabularului; la rubr.:
Formarea şi perfecţionarea educatoarelor].
[70] DIMITRIU, DANIEL, Al. Macedonski, Noapte de decemvrie. (1), în „Cronica”,
26, nr. 9, 1991, p. 6; (2), nr. 10, p. 7.

297
[71] DINCĂ, ION N., Comentariu privind rezolvarea subiectelor date în sesiunea
iunie 1990 la liceele militare, LLR-S, 1991, 42-44.
[72] DOCA, GHEORGHE, Limba română. Gramatică de învăţare pentru cursurile de
vară şi colocviile ştiinţifice de limba, cultura şi civilizaţia poporului român.
[Vol.] 1. Structuri fundamentale. Bucureşti, [TUB[, 1991, 578 p. multigr. (UB).
[73] DRINCU, SERGIU, Admiterea 1991. Comentarii. Teste. Sinteze. Baremuri. Lim-
ba română. Orizont, 3, nr. 5, 1991, 3; Subiectul, nr. 10, 3; Propoziţia subordona-
tă subiectivă, nr. 11, 12-13 [subiectele propuse la examenul de admitere din iulie
1990, la FLF a UT, filologic; baremul stabilit de comisie; v. r. nr. 343].
[74] DUMITRESCU, ANA, Limba română, manual pentru clasa a-V-a, Editura Di-
dactică şi Pedagogică, 1991
[75] DUNĂ, ION, Necesitatea reintroducerii manualelor de stil şi compoziţie în ciclul
gimnazial şi liceal, LL, nr. 3, 1991, p. 197-200.
[76] DUŢU, OLGA, Exerciţii ortografice pentru admiterea în liceu. Constanţa, Edi-
tura Europolis, 1991, 112 p. (Colecţia elevului).
[77] FAIFER; ION, Limba română, clasa a VIII-a, în „Dynamis”, 2, nr. 8, 1991, p. 4.
[derivarea cu sufixe, prefixe].
[78] FLORESCU, CONSTANTIN E., Activitatea logopedică. Prevenirea tulburărilor
de limbaj, TribÎnv, 2, nr. 11, 1991, p. 7.
[79] FLORESCU, CRISTINA, Elena Slave, Metaforele limbii române, AnL-A, 32,
1989-1991, p. 209-211.
[80] GÂRMACEA, CORNELIA, Programe şi manuale pentru faza de tranziţie,
TribÎnv, 2, nr. 20, 1991, p. 3.
[81] GHEORGHIEVICI, ANTOANETA; ILIESCU, VERONICA; BLĂNARU, EU-
GEN; AIOANEI, DUMITRU,. Manual de limba română. Pentru studenţii străini.
[Vol.] I, Bucureşti, [f.e.], 1991, 116 p. multigr.
[82] GIUREA, VICTORIA, Studiul gramaticii, TribÎnv, 2, nr. 40, 1991, 5.
[83] GRĂDINARU, DAN, Cum să reuşeşti în treapta I?. Examenul la română. I. Toa-
te comentariile literare. II. Subiecte date la examene de treapta I în anii trecuţi.
III. Cum pregătim examenul. [Bucureşti], Editura Tim, [1991], 62 p.
[84] HRISTEA, IRINA, T. Arghezi, Testament, LL, nr. 2, 1991, p. 20-22.
[85] ILIAN, AURELIA, M. Eminescu, De-aş avea, LL, 20, nr. 4, 1991, p. 28-29.
[86] ILINCA, ŞT.M., Elemente de gramatică instrumentală. Bucureşti, Editura Festi-
na, 1991, 297 p.
[87] IOANI, LIVIU, Alexei Mateevici: Limba noastră. (fragmente), LL, 21, nr. 1,
1991,
[88] IONIŢĂ, FLORIN, Ion Barbu: Riga Crypto şi lapona Enigel, LL, 19, nr. 4, 1991,
p. 24-26.
[89] IORDACHE, ELIADA, Înţelegerea mesajului cognitiv prin intermediul imaginii,
RÎP, 14, nr. 2-3, 1991, 79-80.
[90] IRIMIA IACOB, Metoda dramatizării în cadrul lecţiilor (I), Rev. Ped, an 40,
nr. 3, 1991, p. 24-26.

298
[91] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Limba română. Manual preparator pentru
bacalaureat şi admiterea în învăţămîntul superior. Bucureşti, [f.e.], 1991, 64 p.
(Colecţia Universitas, nr. 1).
[92] IVĂNESCU, CORNEL, Consultaţii pentru examenul de admitere în clasa a IX-a.
Poezia Mama de N. Labiş, în „Didactica”, 2, nr. 5, 1991, p. 2. [în comparaţie cu
poezia Mama de G. Coşbuc].
[93] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Aspecte metodice pentru orientarea candi-
daţilor. Limba romană – disciplină de admitere în învăţământul superior. în „Fo-
rum”, 33, nr. 3, 1991, 86-97.
[94] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Îndrumări privind rezolvarea subiectelor la
proba Limba română. A. Specializări filologice, [I], în „Forum”, 33, nr. 5-6,
1991, 141-161 [concursul de admitere, sesiunea iul. şi sept. 1990); Limba română
– disciplină de admitere în învăţământul superior. (II). Îndrumări privind rezol-
varea subiectelor. B. Specializări nefilologice, în „Forum”, 33, nr. 7-8, 1991,
137-158.
[95] LASOV COMARIŢA, RODICA, Jocuri didactice folosite la clasele II-IV pentru
activizarea vocabularului şi consolidarea cunoştinţelor de gramatică, BullDMŞ-
Suceuva, 3, 1989, 139-142.
[96] LATEŞ, GHEORGHE, Subiectele concursului de admitere la limba şi literatura
română, la Seminarul teologic ,,Sf. Andrei", Galaţi, sesiunea septembrie. 1990,
ŞG, nr. 8, 1990, 4.
[97] LATEŞ, IOANA, Teste pentru verificarea cunoştinţelor. Limba şi literatura
română, ŞG, nr. 2., 1990, 3.
[98] LAZĂR, ION ŞT., Observaţii şi propuneri privind îmbunătăţirea programelor şi
manualelor de limba şi literatura română în învăţămîntul gimnazial şi liceal, LL,
nr. 2, 1991, p. 192-196.
[99] LĂSCUŞ, VOICU, Repertoriul profesorului, Rev. Ped., 39, nr. 12, 1990, 73-75.
[100] LESOVICI, MIRCEA DORU, Ion Creangă, Povestea lui Harap Alb, în „Croni-
ca”, 26, nr. 8, 1991, p. 6.
[101] MAGHERU, PAUL, Noţiuni de stil şi compoziţie. Cu modele de compuneri şco-
lare. Bucureşti, Editura Coresi, 1991, 240 p.
[102] MAGHERU, PAUL, Structura şi etapele de elaborare a unei compuneri, LLR-S,
1991, p. 23-26. [reluare din LL, 16, nr. 1, 1987, p. 16-18].
[103] MANOLACHE, ADRIANA, Reaşezarea, pe baze psihopedagogice, a unor pro-
cedee utilizate în activitatea de dezvoltare a vorbirii preşcolarilor, BulIDMŞ –
Prahova, 1, nr. 1, 1991, p. 9-12.
[104] MARINESCU, CONSTANTIN, Preliminarii necesare, în „Viitorul”, nr. 3, 26
mart. 1991, [3 modalităţi de învăţare la limba română; la rubr.: Ora de română].
[105] METEA, ALEXANDRU, Analiza morfologică, în „Orizont”, 3, nr. 6, 1991, 12-13;
Raporturile sintactice şi exprimarea lor, nr. 7, 13: Analiza sintactică a propoziţiei
[I], nr. 8, 13; [II], nr. 9, 13; Limba română pentru clasa a VIII-a, nr. 11, 13;
Propoziţia subordonată atributivă, nr. 15, 12 [v.r. nr. 343].

299
[106] MIREA, ALEXANDRU, Raporturi sintactice în propoziţii şi în frază (II), LL,
Buc., an XX, nr. 2, apr.-iunie., 1991, p. 7- 9.
[107] MIREA, ALEXANDRU. Raporturi sintactice în propoziţie şi în frază. (I), LL,
19, nr. 2, 1990, p. 8-11; (II), LL, nr. 4, 1990, p. 9-11; (III), LL, 20, nr. 2, 1991,
p. 7-9.
[108] MIREA, G. Marica Pietreanu, Exerciţii lexicale pentru limba română. Bucureşti,
EŞ, 1990, LL, 20, nr. 3, 1991, p. 61.
[109] MOCEANU, OVIDIU. Limba română (Compendiu). Vol. I, Braşov, EOL, 1991,
87 p.
[110] MOGA, GHEORGHE, O gramatică cu „poze”?, TribÎnv, 2, nr. 10, 1991, p. 5.
[după modelul unor gramatici străine].
[111] MOLAN, VASILE; PÂRVULESCU, LETIŢIA; TEODORESCU, LUCIA. Lim-
ba noastră-i o comoară. Exerciţii de limbă română pentru ciclul primar. Bucu-
reşti, Editura Petrion, 1991, 126 p.
[112] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA. Limba ro-
mână. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţămîntul cu predarea în limbile minorită-
ţilor naţionale. Vocabular român – ceh. Bucureşti, EDP, 1991, 200 p. (MÎŞ).
[113] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA. Limba ro-
mână. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţămîntul cu predarea în limbile minorită-
ţilor naţionale. Vocabular român – german. Bucureşti, EDP, 1991, 200 p. (MÎŞ).
[114] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA. Limba ro-
mână. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţămîntul cu predarea în limbile minorită-
ţilor naţionale. Vocabular român – maghiar. Bucureşti, EDP, 1991, 200 p. (MÎŞ).
[115] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA. Limba ro-
mână. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţămîntul cu predarea în limbile minorită-
ţilor naţionale. Vocabular român – sîrb. Bucureşti, EDP, 1991, 200 p. (MÎŞ).
[116] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA. Limba ro-
mână. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţămîntul cu predarea în limbile minorită-
ţilor naţionale. Vocabular român – slovac. Bucureşti, EDP, 1991, 200 p. (MÎŞ).
[117] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA. Limba ro-
mână. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţămîntul cu predarea în limbile minorităţi-
lor naţionale. Vocabular român – ucrainean. Bucureşti, EDP, 1991, 200 p. (MÎŞ).
[118] MUNTEANU, CONSTANŢA. O gramatică pentru clasele II-IV. Bucureşti, Edi-
tura Succes, 1991, 160 p. (CCD Brăila).
[119] MUNTEANU, TANŢA, Procedeul de învăţare rapidă a citirii, „Catedra-Argeş”,
l, nr. l, 1991, 8.
[120] NEBUNU, MIHAI. Iconografia textului. Manualul de limba şi literatura română
ca mesaj multiplu. (I), TribÎnv, 2, nr. 46, p. 4; (II), nr. 48, p. 4, şi în „Steaua”, 42,
nr. 10, 1991, p. 30-31; nr. 12, p. 26-28. [importanţa caracterelor tipografice în
transmiterea mesajelui în manuale].
[121] NEBUNU, MIHAI. Manualul de limba şi literatura română [IV], TribÎnv, 2,
nr. 5, 1991, p. 3.

300
[122] NEDELCUŢ, DANIELA, Texte, teste, exerciţii pentru cultivarea limbii româ-
neşti în gimnaziu şi liceu. Craiova, Edis, 1991, 96 p.
[123] ONOFREI, VALERIA, Optimizarea procesului de formare a deprinderilor de
scriere corectă în perioada pregramaticală (cu referirelta clasa aII-a), Bull-
IDMŞ Suceava, 3, 1989, 129-137.
[124] OPRESCU, MIHAIL, Teme recapitulative la limba română – clasa a VIII-a,
TribÎnv, 2, nr. 23, 1991, 6.
[125] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Comentariu privind rezolvarea subiectelor
de limbă la unele facultăţi umaniste din Bucureşti, I.LR-S, 1991, 48-55 [Facul-
tatea de Litere (p. 48-50); Facultatea de Psihologie-Sociologie-Pedagogie, Secţia
sociologie (p. 50-51); Facultatea de Drept – cursuri de zi (p. 51-52), – cursuri fără
frecvenţă (p. 52-53); Facultatea de Filozofie (p. 53-55)].
[126] PAVEI, VIRGINIA; GUZU, ADRIANA, Contribuţia cercului literar in stimula-
rea creativităţii, RÎP, 14, nr. 2-3, 1991, 72-74 [îmbogăţirea vocabularului].
[127] PAVNOTESCU, MARIA, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a
XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1991
[128] PĂDUREANU, VICTORIA, Caiet – alfabetar pentru lectiile de citire: clasa I-a /
prof.gr. I Victoria Pădureanu., prof. gr. I Dana Poenaru, prof.gr.I, Vasile Molan. –
1991.
[129] PĂDUREANU, VICTORIA, Citire, lectura, compunere. Culegere de exerciţii şi
teme. Clasa a IV-a, coordonator Victoria Padureanu; Bucuresti, Sigma, 1991.
[130] PÂRVU, IULIAN, Teste. Limba româna. Clasa VIII-a, ŞC, l, nr. l, 1991, 4;
nr. 2,4.
[131] PENEŞ, MARCELA, Învăţăm să citim. Cartea şcolarului de clasa I. [Bucureşti],
Editura Aramis, 1991, 96 p.
[132] PÎCLEA, DANIELA, Dezvoltarea limbajului oral, în vederea şcolarizării, RÎP,
4, nr. 2-3, 1991, 66-71.
[133] POENARU, VASILE, Comentariul literar, LLR-S, 1991, 32-34 [reluare din
LRŞ, 1986, 65-66, care a reluat din LL, 15, nr. 4, 1985, 11-13).
[134] POP, LIANA, Româna cu sau fără profesor. Le roumaine avec ou sans pro-
fesseur. Romanian with or without a Teacher. Cluj, Editura Echinox, 1991, 300 p.
(Colecţia Studium. Manuale. Dicţionare. Enciclopedii).
[135] POPA, MIRCEA, Octavian Goga: Noi. De la izvoare la idee poetică, LL, 21,
nr. 1, 1991, p. 26-29.
[136] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular şi de istorie a
limbii. Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, EDP, 1991, 160 p. [cu un Mic
dicţionar explicativ, p. 146-158].
[137] RĂDUC OPAIŢ, SONIA. Caietele învăţătorului. Culegere de exerciţii şi jocuri
didactice pentru limba română (clasele I-IV). Bucureşti, Editura Scaiul, 1991, 95 p.
[138] ROTARU, ION, Stadiul actual al predării limbii şi literaturii române din punctul
de vedere al unor deficienţe (1), „Catedra-Bucureşti”, 2, nr. 17, 1991, l, 6; (2),
nr. 18, 1-2.

301
[139] ROTARU, ION, M. Eminescu: Doina, LL, 20, nr. 3, 1991, p. 24-27.
[140] RUSU, MAGDALENA, Limba şi literatura romană (treapta I), ŞG, nr. 3, 1990, 3.
[141] SIMEDREA, ANA, Reguli de exprimare corectă. Manual pentru anii V-VIII din
căminele şcoală. Bucureşti, EDP, 1991, 112 p.
[142] SINACI, DORU, Metode de educaţie estetică la lecţiile de citire la clasele III-IV,
BullD-A-rad, 1989, 128-134.
[143] STANCIU, M., Teste pentru verificarea cunoştinţelor. A. Învăţămîntul primar –
limba română, ŞG, nr. 9, 1991, 5.
[144] ŞERBĂNESCU, ANDRA, Comentarii privind rezolvarea subiectelor de grama-
tică în 1990, LLR-S, 1991, 39-42 [cu l sch.].
[145] ŞERBĂNESCU, ANDRA, Consultaţii de gramatică. Tipuri de exerciţii. Modele
de rezolvare. Subiecte posibile. Bucureşti, Editura Sæculum, 1991, 64 p.
[146] ŞERBĂNESCU, MIHAELA; BĂCIOU, MARIA, Culegere de exerciţii grama-
ticale pentru clasele II-IV. Piteşti, Editura Calende, 1991, 144 p.
[147] ŞERDEAN I., Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
[148] ŞINCAN, EUGENIA, Tendinţe ale predării – învăţării limbii române în ciclul
primar (I), Rev. Ped., 40, nr.3, 1991, 13-15; (II), nr. 4, 24-26. 1190.
[149] ŞOŞA, ELISABETA; MARINESCU, ILEANA; PETRE, ELENA, Organizarea
vocabularuluI-farmaceutic în scop didactic, LR, 39, nr. 5-6, 1990, 437-445 [cu 2
tab. şi 1 an.].
[150] TOFAN, FLOAREA, Valoarea expresivă a unor compuse si locuţiuni substanti-
vale studiate în clasele gimnaziale, BullDMŞ-Suceava, 3, 1989, 145-148.
[151] TOMA, ELENA, Manualul şcolar – instrument de însuşire a terminologiei the-
nico-ştiinţifice, LL, nr. 1, 1991, p. 69-72.
[152] TOMA, ION, Analiza subiectelor de limba română date la concursul de admitere
în învăţământul superior 1991. Recomandări pentru candidaţii viitoarelor ediţii
ale concursului, în „Universitas”, 1, nr. 5, 1991, 4-5, 18-21 [la rubr.:Admiterea
retrospectiv-subiecte ’91].
[153] TOMA, ION, Vocabularul – partea cea mai dinamică a limbii. 3. Probleme
aplicative, în „Universitas”, 1, nr. 5, 1991, 4-5, 22-23 [la rubr.: Limba română.
Probă generală de admitere (obligatorie, opţională sau implicită)].
[154] TOMA; ION, Fonetica – un compartiment al limbii române mai important decît
se apreciază, în „Universitas”, 1, nr. 3, 1991, p. 3-4.
[155] TOMA; ION, Vocabularul, partea cea mai dinamică a limbii, în „Universitas”, 1,
nr. 4, 1991, p. 4-5.
[156] TOMŞA, GHEORGHE, Copilul preşcolar şi educaţia senzorială, RÎP, 14, nr. 2-
3, 1991, 17-25 [modelul de fişă în 4 faze descris de Y. Le Roch în Cum să facem
exerciţiile senzoriale, Buc., EDP, 1976, secţiunea 2: Vocabular însuşit.].
[157] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămîn-
tul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-ceh. Bucu-
reşti, EDP, 1991, 200 p. (MÎŞ).

302
[158] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămîn-
tul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-german.
Bucureşti, EDP, 1991, 200 p.(MÎŞ).
[159] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămîn-
tul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-maghiar.
Bucureşti, EDP, 1991, 200 p.(MÎŞ).
[160] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămîn-
tul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-sîrbocroat.
Bucureşti, EDP, 1991, 200 p.(MÎŞ).
[161] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămîn-
tul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-slovac. Bucu-
reşti, EDP, 1991, 200 p.(MÎŞ).
[162] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămîn-
tul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-ucrainean.
Bucureşti, EDP, 1991, 200 p.(MÎŞ).
[163] TUDOSE, PETRU, Ortografia şi ortoepia, în „Catedra-Argeş”, 1, nr. 3, 1991,
p. 4. [greşeli la elevi].
[164] ŢION, ADRIAN, Ana Blandiana: Gramatică, LL, 20, nr. 2, 1991, p. 27-28.
[165] UNGUREANU, DOINA, Culegere de exerciţii. Părţi de vorbire neflexibile. Pen-
tru uzul studenţilor străini. [Craiova], RUCr, 1991, 75 p. (UCr. FLID).
[166] VASILACHE, GH.N., Adjectivul pronominal de întărire, LL, Bucureşti, XX, 2,
1991, p. 6-7.
[167] VASILE, CORNELIU, Pentru o nouă programă de limba şi literatura română,
„Catedra-Bucureşti”, 2, nr. 9-10-11, 1991, 1.
[168] VELICAN-ALDEA; MARILENA; MATEESCU, ADRIAN; ŞOŞA, ELISABE-
TA, Limba română. Manual pentru studenţii străini. Anul pregătitor. Semestrul al
II-lea. Profil medical. Coordonatori: Flora Şuteu şi Emil Ghiţulescu. Ediţia a 3-a,
Bucureşti, EDP, 1991, 219 p. (MÎŞ).
[169] VLĂDESCU, ANDREEA, La Vulturi! de Gala Galaction, în „Avant-post”, nr. 1,
1991, p. 15 [la rubrica: Pagina şcolarului].
[170] VLĂDESCU, MARILENA, Sinteze de literatura română pentru admiterea în
liceu şi şcoli profesionale. Bucureşti, Editura Logos, 1991, 32 p.
[171] ZAMŞA, ELEONORA, Prevenirea unor greşeli în identificarea şi analiza predi-
catului, LL, 20, nr. 4, 1991, 11-13.
[172] ZAMŞA, ELEONORA, Limba română. Recapitulări şi exerciţii. Bucureşti, EŞ,
1991, 192 p.

303
 1992
[1] * * * Sinteze şi comentarii pentru bacalaureat. Supliment al LL, Bucureşti, [f.e.],
1992, 148 p.
[2] * * * Limba română (Vocabular, gramatică, stil, compoziţie, genuri şi specii lite-
rare) pentru admiterea în licee şi şcoli profesionale. Supliment al LL, Bucureşti,
[f.e.], 1992, 160 p.
[3] * * * Limba română.(cuvinte, sensuri, sunete, forme gramaticale). Manual limba
şi literatura română. cl. a X-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1992.
[4] * * * Admiterea în liceu şi şcoala profesională pentru 1992-1993. 1. Limba ro-
mână. Cunoştinţe generale despre vocabular. 2. Lecturi literare, LL, 21, nr. 1,
1992, 50-51.
[5] * * * Predarea limbii materne şi a limbilor străine, în „Educaţie şi învăţămînt”,
fasc. I-II/1992, Bucureşti.
[6] * * * Programa examenului de bacalaureat din anul 1992 (scris şi oral). Limba
şi literatura română. Limba română pentru liceele cu profil umanist (filologic),
LL, 21, nr. 1, 1992, 52-53.
[7] * * * Subiecte date la concursul de admitere. Sesiunea septembrie 1992. Faculta-
tea de Drept. Universitatea Bucureşti. Proba de limba română, în „Forum”, 34,
nr. 4, 1992, 109-111; Rezolvarea probei la limba română, 113-115.
[8] * * * Subiectele concursului de admitere în liceu în sesiunile iulie 1990, 1991 şi
1992, LRAL, 1992, 158-160.
[9] ALEXEI, MIHAIL; MUREŞAN, CORNEL, Operaţii logice utilizate în învăţarea
şcolară, DidMil, nr. 3, 1992, p. 6-18.
[10] ANDREWS, ELISABETH H., O alternativă în predarea limbii la copilul cu han-
dicap auditiv, RÎP, 15, nr. 3-4, 1992, p. 140-142.
[11] ANGHEL, VALERIU, Limba şi literatura română. Proiectarea conţinutului,
TribÎnv, 3, nr. 5, 1992, 7.
[12] ANTONESCU, F.; ANTONESCU, S.M. Teste de limba română pentru admite-
rea în liceu. Bucureşti, TL, 1992, 62 p.
[13] ANTONESCU, GHEORGHE, Lucian Blaga: Gorunul, SC, 1992, p. 79-80.
[14] ANTONESCU, GHEORGHE, Pastelul Oaspeţii primăverii de Vasile Alecsandri,
LRAL, 1992, p. 117-118.
[15] AVRAM, MIOARA, Admiterea în învăţământul superior. Pregătirea la limba
română, TribÎnv, 3, nr. 3, 1992, 3.
[16] AVRAM, MIOARA, Inventarul cunoştinţelor de bază, TribÎnv, 3, nr. 12, 1992, 4
[la rubr. Limba română – pregătirea pentru învăţământul superior].
[17] AVRAM, MIOARA, Analiza gramaticală cu mai multe soluţii, TribÎnv, 3, nr. 20,
1992, p. 5.
[18] AVRĂMUŢ, VIORICA, G. Bacovia: Plumb, SC, 1992, p. 79-80.
[19] AVRĂMUŢ, VIORICA, Meditaţia Noi de Nichita Stănescu, LRAL, 1992,
p. 156-157.
[20] BADEA, ŞTEFAN, Balada cultă Paşa Hassan de George Coşbuc, LRAL, 1992,
p. 129-131.

304
[21] BARBU-JURCA, VIORICA, Comentariu: Amintiri din copilărie de Ion Creangă,
LRAL, 1992, p. 90-92.[reluare din LL, 1, nr. 4, 1975, p. 30-32].
[22] BĂGHINĂ, DOINA, În perspectiva noii programe de limba şi literatura română
pentru clasele cu profil realist, LL, nr. 1-2, 1992, 113-115.
[23] BĂGHINĂ, DOINA; CONSTANTINESCU, NICOLAE, Analize literare. Clase-
le V-VIII. Cu un studiu introductiv de Cezar Tabarcea. Bucureşti, Editura Sæcu-
lum, 1992, 160 p.
[24] BĂLAN-MIHAILOVICI, AURELIA, Alexandru Macedonski: Noaptea de de-
cemvrie, SC, 1992, p. 56-58. [reluare din LL, 10, nr. 4, 1984, p. 29-31].
[25] BĂLU, ION, Analiza stilistică, RLDD, IV, RLit, 28, nr. 42, 1992, [la rubr.:
Şcoala. Recomandări].
[26] BĂRBOI CONSTANŢA prof.dr., lector univ.dr. ELENA BEREA-GĂGEANU,
prof. DORINA MĂRGINEANŢU, prof. SILVIA NUŢĂ, Limba română în şcoa-
lă: noţiuni teoretice şi exerciţii practice: vocabular-semantică, 1992 (SC Heli-
con-Banat).
[27] BĂRBOI, CONSTANŢA; BEREA-GĂGEANU, ELENA; MĂRGINEANŢU,
DORINA; NUŢĂ, SILVIA, Limba română în şcoală. Noţiuni teoretice şi exerci-
ţii practice. Vocabular – semantică. Fonetică. Gramatică – morfologie – sintaxă.
Stilurile limbii. Timişoara, Eurobit, 1992, 270 p.
[28] BEJAN, D., Prin ce se introduc propoziţiile subordonate, LL, Bucureşti, an XXI,
nr. 1 (ianuarie-mai), 1992, p. 5-8.
[29] BEJAN, D., Propoziţiile subordonate subiective, LL, an XXI, nr. 3-4, iulie-de-
cembrie, 1992, p. 9-11.
[30] BÎRLEA, PETRE GHEORGHE, Tudor Arghezi: Testament, SC, 1992, p. 68-70.
[31] BOBOC, ALEXANDRU, IOAN S. CÂRÂC, Introducere în analiza propoziţiei,
FR, 39, nr. 6, 1992, p. 583-584.
[32] BOBOC, ELENA, Teste de verificare pentru examenele de liceu şi şcoli profesio-
nale la limba şi literatura română. Iaşi, Editura Agora, [f.a.], 118 p.
[33] BRÂNCUŞ, GRIGORE; IONESCU, ADRIANA; SARAMANDU, MANUELA,
Limba română. Manual pentru studenţii străini. Anul pregătitor – Semestrul I.
Ediţia a III-a. Bucureşti, EDP, 1991 (apărut în 1992), 439 p.
[34] BUDĂU, EUGEN, Mihail Sadoveanu: Taine, în „Excelsior”, 1, nr. 4, 1992,
p. 28-30.
[35] BULARCA, CORNELIA; TEODORESCU, VIORICA, Sintaxa de la A la Z.
Texte propuse şi rezolvate pentru admiterea în învăţămîntul superior şi licee. Co-
ordonator: Kiraka Murgeanu, Bucureşti, Editura Somarcom, 1992, 92 p.
[36] BULARCA, CORNELIA; TEODORESCU, VIORICA; ŞOIMU, MARIA (coor-
donator), Consultaţii de literatură şi vocabular pentru admiterea în licee şi şcoli
profesionale, [f. l.], Editura Somarcom, [1992], 191 p.
[37] BUTOI; MIHAELA; CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Limba română.
Manual pentru clasa a VI-a. Bucureşti, EDP, 1992, 352 p.
[38] BUZAŞI, ION, Mihail Sadoveanu: Domnu Trandafir, în „Excelsior”, 1, nr. 4,
1992, p. 26-28.

305
[39] CIOCAN, ELENA, Utilizarea de procedee stimulative în învăţarea corectă şi
conştientă a citit-scrisului, ÎPrim, nr. 2, [1992], 41-42.
[40] COJOCARU, GABRIELA, Observaţii asupra testului de cunoştinţe la limba şi
literatura română, LL, 21, nr. 3-4, 1992, 55-66.
[41] CONSTANTINESCU, DOINA, Eficienţa însuşirii limbii în şcoala generală.
Vocabularul elevilor, EÎ, nr. 1-2, 1992, 13-49 [ din Educakja – studia, bodanie,
innoweeje, Varşovia, nr. 3, 1991, p. 59-61].
[42] CONSTANTINESCU, DOINA, Modalităţi de dezvoltare a vorbirii elevilor în
cadrul lecţiilor de literatură, EÎ, nr. 1-2, 1992, 48-49 [din Srednee specialnoe
obrozovanie, Moscova, nr. 2, 1990, p. 20-21].
[43] CONSTANTINESCU, DOINA, Procedee de formare la copii a deprinderii de a
citi, EÎ, nr. 1-2, 1992, 68-69 [din Nocalnoja skola, Moscova, nr. 2, 1991, p. 20-
22].
[44] CONSTANTINESCU, ELENA; VĂRZARU, MARIA; SACHELARIE, ELENA;
ZARESCU, EMILIA; TEODORESCU, IULIA. Limba română. Manual pentru
clasa a II-a. Bucureşti, EDP, 216 p. (MÎŞ).
[45] COTEANU, ION, Vocabularul limbii române, LL, Bucureşti, an XXI, nr. 3-4
(iulie-dec.), 1992, p. 3-5.
[46] COTEANU, ION, Despre compunere sau compoziţie, LRAL, 1992, p. 61-62.
[reluarea articolului: Este comentariul literar compoziţie? Din LL, 18, nr. 4,
1989, p. 20-21].
[47] COTEANU, ION, Stilul. Figurile de stil, LRAL, 1992, p. 56-60.
[48] CREMER, I., Un manual elaborat la mai multe mîini. [Mircea Anghelescu, Gh.
Lăzărescu, Nicolae I. Nicolae, Constanţa Bărboi, Gh.A. Oltean, Cornelia Stoica,
Vladimir Gheorghiu, C. Odobîcu, Elena Berea-Găgeanu. Limba şi literatura ro-
mână. Manual pentru clasa a IX-a. Bucureşti, EDP, 1991], AdLA, 3, nr. 142,
1992, p. 5.
[49] CRIŞAN, ALEXANDRU, Lectura, textul şi proiectarea conţinutului învăţării,
LL, nr. 3-4, 1992, 225-229.
[50] CRIŞAN, EMANUELA, Rezumatul (III) (cu aplicare la nuvela „Alexandru
Lăpuşneanu” de C. Negruzzi), LL, 21, nr. 2, 1992, 19-23; (IV), nr. 3-4, 20-23.
[51] CUBLEŞAN, IULIA, Gala Galaction: La Vulturi!, în „Excelsior”, 1, nr. 4, 1992,
p. 32-33
[52] CVASNÎI CĂTĂNESCU, MARIA, Vorbire directă-vorbire indirectă, LL, Bucu-
reşti, an XXI, nr. 1, ian-martie, 1992, p. 12-14.
[53] DABU, RODICA, Structura şi conţinutul programei şcolare de predare a limbii
materne, EÎ, nr. 1-2, 1992, 136-143, [din Lehrplan der Muttersprachlainterrieks,
Berlin, 1989, p. 1-51, cu 4 fig.].
[54] DAVID, GHEORGHE, Lupta dramatică pentru…gramatică. [Conferinţa Naţio-
nală a SŞF, cu tema „Valori formative ale umanismului în şcoala românească”,
Buc., 12-13 iun 1992], CrRom, 4, nr. 13-14, 1992, p. 11.
[55] DELEANU, MIHAIL. Romanul Neamul Şoimăreştilor de Mihail Sadoveanu,
LRAL, 1992, p. 142-144.

306
[56] DERŞIDAN, I., Primatul textului, cercetări metodice şi literare, Ed. Cogito,
1992, Oradea.
[57] DERŞIDAN, IOAN, Specificul lecţiei de lectură literară prin întrebări si răspun-
suri. Lecturi se(le)cţionate. Noi de Nichita Stănescu, CTC, 3, nr. 3, 1992, 2.
[58] DOCA, GHEORGHE; ROCHETTI, ALVARO, Comprendre et pratiquer le rou-
main. Ouvrage réalisé sous égide de l’Union latine dans le cadre du CIRER
(Centre interuniversitaire de Recherches et d’Études Roumaines de l’Université
de Sorbonne Nouvelle – Paris III), Bucureşti, EAR – C.I.R.E.R., 1992, 376 p.
[59] DRĂGOIU, TEODOR, Procedee noi şi vechi în predarea-învăţarea citit-scri-
sului, ÎPrim, nr. 3, [1992], 52-57.
[60] DUDĂU, MITICĂ; LATEŞ, GHEORGHE; FETECĂU, MIHAI; IGNAT, ELEO-
NORA, Limba şi literatura română. Matematică. Galaţi, EPF, 1992, 224 p.
[61] DUMITRESCU, ANA, Dialogul ca modalitate de caracterizare. Domnu Tranda-
fir de M. Sadoveanu, LRAL, 1992, p. 110-111.
[62] DUNĂ, ION, Nichita Stănescu: Cîntec, SC, 1992, p. 123-126.
[63] FANACHE, V., „Tablourile” lui Bacovia, StUBB, 37, nr. 1-2, 1992, p. 33-42.
[64] FILIPESCU, PUIU; BOSTAN, CONSTANTIN, Ora de limba română. Exerciţii
de gramatică şi vocabular pentru examenele de admitere şi alte concursuri şco-
lare. Iaşi, Editura Junimea, 1992, 247 p.
[65] FLOAREA, MIHAI, Nicolae Labiş: Meşterul, SC, 1992, p. 122-123.
[66] GELELEŢU, MIHAI; MIHĂESCU, ION, Sinteze de istorie a limbii şi literaturii
române. Schiţe didactice. Bucureşti, Editura Romcart, 1992, 160 p.
[67] GOIAN, MARIA EMILIA, Probleme de sintaxă. Limba română. Fişe de muncă
individuală, [Bucureşti], Editura Recif, 1992, 383 p.
[68] GRUIŢĂ, G., Gramatica normativă, în „Excelsior”, 1, nr. 4, 1992, p. 7-9.
[69] GUCIU, IOANA, Mihai Eminescu: Floare albastră, SC, 1992, p. 29-31.
[70] GYURCSIK, MARGARETA, Despre statutul paradoxal al predării literaturii,
SLLS, 1988, 249-256 [res. fr.].
[71] HANGIU, I., Compoziţia literară: Scrisoarea III de Mihai Eminescu, LRAL,
1992, p. 69-70.
[72] HANGIU, I., Compoziţia şi felurile ei, LRAL, 1992, p. 66-69.
[73] HANGIU, I., Cuvînt înainte, LRAL, 1992, p. 5-6.
[74] HANGIU, I., Noţiuni de istoria limbii; Compoziţie şi stil în viitoarele programe
şi manuale şcolare, BulSŞF, 1991-1992, p. 45-48.
[75] HANGIU, I., Titu Maiorescu, profesor şi reformator al şcolii, LL, 21, nr. 2, 1992,
p. 35-38.
[76] ILIESCU, CONSTANŢA; NICHITA, SILVIA; PETRESCU, VICTORIA; PO-
PESCU, STELA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a IV-a. Bucu-
reşti, EDP, 1992, 88 p.
[77] IONESCU, CRISTINA, Mihai Eminescu: Scrisoarea I, SC, 1992, p. 32-34.
[78] IONESCU, CRISTINA; CERKEZ, MATEI, Exerciţii de gramatică a limbii ro-
mâne. Editat cu avizul Ministerului Învăţămîntului şi Ştiinţei. Bucureşti, EDC,
1992, 256 p.

307
[79] IVĂNUŞ DUMITRU, Problematizarea în predarea-învăţarea limbii române în
ciclurile gimnazial şi liceal, în seria „Prelegeri pentru perfecţionare”, Craiova,
1992.
[80] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Limba română – specializări filologice şi
nefilologice. Subiecte de limba română date la concursul de admitere în învăţă-
mântul superior de lungă şi scurtă durată din acest an, în „Universitas”, I, nr. 4,
1991, 20-23.
[81] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Dificultăţi gramaticale şi lexicale în rezol-
varea subiectelor de limba română date la admiterea în facultăţi, 1991, (I), în
„Universitas”, 2, nr. 3, 1992, 5-7 [la rubr. Limba română, probă de admitere
(obligatorie, opţională sau implicită)].
[82] LEFTER, IONELA, Dificultăţi ale analizei gramaticale în manualele de clasa a
VIII-a, în „Catedra-Argeş”, 1, nr. 3, 1991, 4.
[83] LUPU, COMAN, Consultaţiile şcolare şi emisiunile Radio-TV, LL, nr. 3-4, 1992,
152-155.
[84] MACOVEI, ZAHARIA, Scrierea cu 1-i, 2-i (2-i/3-i) a substantivelor. Texte
pentru dictări, Excelsior, 1, nr. 1, 1992, 9-11 [texte din Traian Blajovici, Ioan
Comănescu, Valeria Botiş, Zaharia Macovei, Culegere de texte pentru dictări,
Buc., EDP, 1969, p. 78-83].
[85] MĂNOIU; ION, Lucian Blaga: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, SC,
1992, p. 77-79. [reluare din LL, 20, nr. 3, 1990, p. 21-23].
[86] MĂRCUŞANU, IOSIF, Evaluarea prin teste, în „Catedra-Argeş”, 1, nr. 3, 1991,
8, 6.
[87] METEA, ALEXANDRU; DRINCU, SERGIU, Modele şi teste rezolvate de
analiză gramaticală pentru admiterea în licee şi învăţămîntul superior. Bucureşti,
Editura Petrion, [1992], 164 p.
[88] MILITARU, DOINA, Funcţiile sintactice ale cazului dativ (D) şi acuzativ (Ac),
LL, Bucureşti, an XXI, nr. 3-4, iulie-dec., 1992, p. 16-17.
[89] MIRIANICI, MIRA, Pregătirea pentru scris a copiilor de 6-7 ani, RÎP, 15,
nr. 3-4, 1992, 72-75.
[90] MITREA, CONSTANTIN, „Datorită” sau „din cauza”, LL, Bucureşti, an XXI,
nr. 1, 1992, p. 8-9.
[91] MIU, CONSTANTIN, Tudor Arghezi: Flori de mucigai, LL, 22, nr. 1, 1992,
p. 35-37.
[92] MÎNDRESCU, ENACHE, Basmul cult în versuri. Călin (file din poveste) de
Mihai Eminescu, LRAL, 1992, p. 125-127.
[93] MOLDOVAN, VICTORIA ; LIANA POP, Le roumain avec ou sans professeur.
Romanian with or without a Teacher. Cluj, Echinox, 1991, 300 p., StUBB; 37,
nr. 1-2, 1992, p. 135.
[94] MORARESCU, SIMION, Limba română. manual pentru clasa I pentru minori-
tăţile naţionale, Editura Didactică şi Pedagogică, 1992
[95] NEACŞU, IOAN, Învăţarea cititului/lecturii: noi semnificaţii şi unele mecanisme
explicative, ÎPrim, nr. 2, [1992], 34-37.

308
[96] NEAGOE, ELENA, Mihail Sadoveanu: Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-
Vodă, în „Excelsior”, 1, nr. 4, 1992, p. 40.
[97] NEBUNU, MIHAI, Manualul de limba şi literatura română ca mesaj multiplu.
Textul literar ca fonogramă. (I), TribÎnv, 3, nr. 3, 1992, p. 4; (II), nr. 4, p. 4.
[98] NEDELCUŢ, DANIELA, Exerciţii de limba română, compuneri şi tehnici de
studiu pentru elevi. Clasele a II-a, a III-a, a IV-a. Craiova, Editura Cardinal, 1992,
189 p.
[99] OROS, VALERIU, Institutorul Ion Creangă între catedră şi creaţie didactică,
BulŞt-Baia Mare, 8 [=9], 1992, p. 89-90.
[100] OŞIANU, PAULA, Intensitatea comparativă şi noncomparativă într-un manual
de limba română pentru studenţi străini, StUBB, 37, nr. 1-2, 1992, p. 109-114.
[101] PARPALĂ-AFANA, EMILIA, Textul ştiinţific. Proprietăţi, tipologie, învăţare.
Craiova, [TUCr], 1992, 40 p. multigr.
[102] PAVNOTESCU, MARIA; NICOLAE, NICOLAE I.; OLTEANU, GH. A.; LĂ-
ZĂRESCU, GH.; LEAHU, EMIL; TEODORESCU, VASILE; CERKEZ, MA-
TEI; POPA, CONSTANTIN M.; IONIŢĂ, FLORIN, Limba şi literatura română.
Manulal pentru clasa a XI-a. Bucureşti, EDP, 1992, 324 p. (MÎŞ).
[103] PĂDUREANU, VICTORIA, Caiet de exerciţii pentru limba română: clasa a II-a,
Prof. Victoria Pădureanu, coord., înv. Rodica Chiran, inst. Frusina Damian. –
Editura Coresi, 1992 (Concordia).
[104] PÂRVU, IULIU, G. Călinescu: Enigma Otiliei, în „Excelsior”, 1, nr. 4, 1992,
p. 35-38.
[105] PETRAŞ, IRINA, Curente literare. Mişcări – direcţii – tendinţe. Mic dicţionar.
Antologie pentru elevi. Bucureşti, Editura Demiurg, 1992, 110 p.
[106] PETRAŞ, IRINA, Figuri de stil. Mic dicţionar. Antologie pentru elevi. Bucureşti,
Editura Demiurg, 1992, 112 p.
[107] PETROMAN; PAVEL; PRUNCU-MĂRGINEANŢU, DORINA; GAFENCU,
MIHAI; STOIA, ION; DINCĂ, DORINA; SEVICIU, TIBERIU, Consultaţii pen-
tru bacalaureat la limba şi literatura română (în ajutorul elevilor, învăţătorilor şi
profesorilor pentru cursurile de reciclare şi examenele de grade didactice). Lec-
tură şi coordonare: Dorina Pruncu-Mărgineanţu. Timişoara, Editura Eurobit,
1992, 226 p.
[108] POPESCU, FLORIN D., Limba română (Sintaxa). Manual pentru clase a XI-a şi
a XII-a (Şcoli normale, licee şi clase cu profil umanist). Bucureşti, EDP, 1991
(apărut în 1992, 123 p. (MÎŞ).
[109] POPESCU, FLORIN, Atenţie mereu la texte. Manualele şcolare: cum sunt, cum
trebuie să fie, TinLib, 4, nr. 661, 21 mai 1992, p. 8.
[110] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular. Manual
pentru clasa a VII-a. Bucureşti, EDP, 1992, 176 p. [cu un Mic dicţionar explica-
tiv, p. 160-175].
[111] POPESCU, MIHAELA, Modalităţi de predare şi învăţare a limbii materne
(I-III). I. Rezumatul, EÎ, nr. 1-2, 1992, 14-22 [din Nouvelle revue de pédagogie,

309
 Paris, nr. 4, dec. 1991, p. 42-46]; II. Expunerea, 23-31 [din aceeaşi rev., nr. 9,
p. 8-11].
[112] POPESCU, MIHAELA, Orele de limba şi literatura maternă în viziunea elevilor,
EÎ, nr. 1-2, 1992, 88-90 [din Français. Perspectives, Paris, 1988, p. 12-15].
[113] POPESCU, ŞTEFANIA, Gramatica practică a limbii române cu o culegere de
exerciţii. Ediţia a IV-a, revizuită şi îmbogăţită. Bucureşti, EDP, 1992, 655 p.
[114] POPESCU-MIHĂIEŞTI, ALEXANDRU, Formarea şi dezvoltarea creativităţii
verbale la elevi, ÎPrim, nr. 2, [1992], 37-39.
[115] POPOVICI, VASILE, I.L. Caragiale: În vreme de război, SC, 1992, p. 49-51.
[reluare din LL, 11, nr. 2, 1980, p. 19-20].
[116] PREDA, NINA, Descrierea în versuri. Iarna de Vasile Alecsandri şi O, rămîi de
Mihai Eminescu, LRAL, 1992, p. 92-94.
[117] PREDA, NINA, Tudor Arghezi: Mamă, Ţară, LL, 21, nr. 3-4, 1992, p. 34-36.
[118] PREDA, NINA, Tudor Arghezi: Nehotărîre, SC, 1992, p. 71-74.
[119] PRODAN, VIORICA, Activitatea independentă şi creativă în predarea limbii
materne în primele clase ale şcolii elementare, EÎ, nr. 1-2, 1992, 124-135 [din
Nastava i vaspitanje, Belgrad, nr. 4-5, 1990, p. 337-364].
[120] PRODAN, VIORICA, Exprimarea scrisă în limba maternă şi într-o limbă străi-
nă, EÎ, nr. 1-2, 1992, 50-61 [din Nasleva i vaspitanje, Belgrad, nr. 4-5, 1990,
p. 327-335: cu 8 tab.].
[121] PRODAN, VIORICA, Jocurile didactice verbale în învăţarea limbii materne şi
cunoaşterea realităţii înconjurătoare, EÎ, nr. 1-2, 1992, 40-42 [din Preducliscno
vaspitanie, Sofia, nr. 5, 1989, p. 18-20].
[122] RAD, DOINA, Mihai Eminescu: Scrisoarea III (fragment). Expresivitatea emi-
nesciană în descrierea luptei de la Rovine, în „Excelsior”, 1, nr. 1, 1992, p. 16-19.
[123] RAD, DOINA, Mihail Sadoveanu: Neamul Şoimăreştilor, în „Excelsior”, 1, nr. 4,
1992, p. 30-32.
[124] RAD, ILIE, Ortografia – „pâinea profesorului de limbă română?”, în „Excel-
sior”, 1, nr. 1, 1992, 12-13.
[125] RADU-NANDRA, ILIE, I.L. Caragiale: D-l Goe, în „Excelsior”, 1, nr. 4, 1992,
p. 25-26.
[126] RĂDULESCU, MARINA, Pronumele de politeţe, LL, Bucureşti, an XXI, nr. 34,
1992, p. 13-18.
[127] ROVENŢA-FRUMUŞANI, DANIELA, Probleme privind reprezentarea cunoş-
tinţelor în textul din manual, SPHP, 2, 1992, p. 247-256.
[128] SACALEIOS, GHEORGHE, Evaluarea conţinutului învăţămîntului special,
TribÎnv, 3, nr. 24, 1992, p. 3.
[129] SÂNMIHĂIAN, FLORENTINA, G. Bacovia: Lacustră, SC, 1992, p. 65-67.
[130] SÂNMIHĂIAN, FLORENTINA, Portretul în versuri. Dăscăliţa şi Plugarii de
Octavian Goga, LRAL, 1992, p. 97-101.
[131] SÎNMIHĂIAN, FLORENTINA, Analiza de text. (I), LL, 20, nr. 4, 1991, p. 16-
18; (II). Nivelul sintactic, LL, 21, nr. 1, 1992, p. 15; (III). Nivelul semantic, LL,
21, nr. 2, 1992, p. 16-19.

310
[132] SLAMA-CAZACU, TATIANA, When Does Child Language Learning Begin? A
(Still) Chalenging Question, RRPs, 36, nr. 2, 1992, p. 93-104.
[133] SORESCU, ROXANA, Ştefan Augustin Doinaş: Mistreţul cu colţi de argin,: LL,
21, nr. 1, 1992, p. 33-36.
[134] STANCA, V., Contextul lingvistic şi predarea limbii române în şcoală, AUO,
1991, 12-21 [res. fr.].
[135] STANCA, VASILE, Un exerciţiu de limbă „uitat”: copierea, DidMil, 1, nr. 3,
1992, 1-6.
[136] STANCA, VASILE, Modalităţi de explicare a semnelor de ortografie, în „Excel-
sior”, 1, nr. 3, 1992, p. 20-21.
[137] STANCIU, ALINA, Paremiile într-un curs practic de limbă română pentru
studenţi străini, StUBB, 37, nr. 1-2, 1992, p. 103-107.
[138] STANCIU, DANIELA, Perfecţionarea permanentă în predarea limbii materne,
EÎ, nr. 1-2, 1992, 105-111, [din Educación, Havana, nr. 70, 1988, p. 3-7, cu 1
tab.].
[139] ŞANDOR, COSTEA, LIDIA, Forme şi modalităţi de realizare a jocurilor-exer-
ciţii la grupa mare. Rezultate obţinute, DidMil, 1, nr. 2, 1991, 19-23.
[140] ŞERBAN, ION VASILE, Ion Creangă: Amintiri din copilărie, SC, 1992, p. 47-49.
[141] ŞTEFĂNESCU, GH., Periodice didactice. (IV), ŞG, nr. 17, 1991, p. 12. [„Lămu-
riri şcolare”, Galaşi, Tecuci, Bacău, 1930-1933, 1935, 1942]; (VIII), nr. 19, p. 8.
[„Orizonturi”, Galaţi, 1971-1972]; (IX), nr. 20, p. 8. [„Şcoala gălăţeană”, Galaţi,
1990-1992].
[142] TAN, MIHAI, D-l Goe de I.L. Caragiale şi Prăvale Baba de I. Teodoreanu,
LRAL, 1992, p. 107-109.
[143] TERCHILĂ, MARIUS, Descrierea în proză. Ardealul de N. Bălcescu şi Taine de
M. Sadoveanu, LRAL, 1992, p. 94-97.
[144] TOMA, ELENA, Cauze ale folosirii incorecte a unor neologisme în limba româ-
nă (I), LL, Bucureşti, XXI-1, 1992, p. 10-11.
[145] TOMA, ION, Limba şi literatura română în învăţământul superior, LL, nr. 3-4,
1991, 310-314.
[146] TOMA-DAMŞA, MARIA; ŢUGURLAN, LIDIA, Tudor Arghezi: Bade Ioane…,
LL, 21, nr. 1, 1992, p. 31-32; şi în LRAL; 1992, p. 65-66.
[147] TURCU, AURELIA, Curs practic de lexic. Pentru anul I specialitatea A şi B.
Pentru uzul studenţilor. Timişoara, TUT, 1992, 106 p. multigr.
[148] ŢION, ADRIAN, Comentariu: Gramatică de Ana Blandiana, LRAL, 1992, p. 11-
12; şi în: LL, 21, nr. 2, 1992, p. 27-29.
[149] URITESCU, DORIN N.; UŢĂ-URITESCU, RODICA, Cuvinte cu dificultăţi de
scriere. Volumele I-II. Compunerea. Părţile de vorbire flexibile. Pentru elevi,
studenţi şi profesori. [f.l.], Editura Geneze, 1992, 160 p.
[150] VICOLEANU, IOAN, Subiectul la gramatică, în „Ateneu”, 29, nr. 9, supl., 1992,
B [s. t. c.: Consultaţii. Examen 92. Puncte de vedere. Proba de limba şi literatura
română. Admiterea în liceu].

311
[151] VLAD, CORNELIA, Camil Petrescu: Ultima noapte de dragoste, întîia noapte
de război, în „Excelsior”, 1, nr. 4, 1992, p. 38-39.
[152] VOICAN, ION; VOICAN, ELENA; SOARE, EUGENIA; SOARE, GHEOR-
GHE, Comentarii literare şi teste de vocabular (potrivit programei Ministerului
Învăţămîntului şi Ştiinţei) pentru gimnaziu şi pentru admiterea în liceeşi în şcolile
profesionale. Bucureşti, EAL, 1991-1992, 32 p.
[153] ZELEZNEAG-CIORIŢĂ, CRISTINA, Rolul imaginilor în dezvoltarea vorbirii,
TribÎnv, 3, nr. 41, 1992, 5 [antonime, omonime].

1993
[1] * * * Dificultăţi în analiza subiectivei, în „Excelsior”, 1, nr. 3, 1992, p. 13.
[2] * * * Limba română. Vocabular, morfologie, sintaxă. Sinteze, scheme şi exerciţii
pentru elevi. Ediţia a doua. Coordonator: Alexandru Metea. Autori: Ileana Ale-
xeev, Adriana Balea, Constanţa Deatc, Eugenia Felicia Gligor, Virginia Macovei,
Elena Marinescu, Alexandru Metea, Margareta Ocolişan, Florica Petreanu, Flo-
rica Popa, Florica Maria Puşcaş, Silvia Rogobete, Constantin Vintilescu.
Bucureşti, Editura Helicon, 1993, 228 p.
[3] * * * Limba şi literatura română în liceu. Antologie de texte, comentarii şi sinte-
ze pentru clasa a XI-a de Constanţa Bărboi, Silvestru Boatcă şi Marieta Popescu.
În conformitate cu Programa Ministerului Învăţămîntului şi Ştiinţei în vigoare din
anul şcolar 1992-1993. [Bucureşti], Editura Recif, 1993, 368 p.
[4] * * * Limba română în gimnaziu. Obiective şi conţinuturi. Text preliminar pentru
discuţii, LL, nr. 1-2, 1993, 131-134 [fragm. din cap. introd. la proiectul de progra-
mă iniţiat de institutul de ştiinţe ale Educaţiei (Laboratorul de didactică şi proiec-
tare a conţinuturilor). Autori: Alexandru Crişan (coordonator), Matei Cerkez,
Georgeta Cincu.
[5] * * * Limbă română, „Preuniversitaria”, nr. 2, 1992, 19 [s. t. c. Admiterea ’91,
Subiecte şi criterii de evaluare; Facultatea de drept, Universitatea „Al. I. Cuza”,
Iaşi – Sesiunea iulie 1991].
[6] * * * Programa concursului de admitere în licee şi şcoli profesionale din anul
1992, LL, 22, nr. 1, 1993, 57 [limba şi literatura română].
[7] * * * Programa examenului de bacalaureat din anul 1993, LL, 22, nr. 1, 1993,
[limba şi literatura română].
[8] * * * Recomandări pentru examenul […] limba şi literatura română. A. Grama-
tica, VOR, 2, nr. 9-10, 1990, 14.
[9] AGRIGOROAE, DAN, Abecedar aplicativ – metodă activă pentru învăţarea şi
consolidarea citit-scrisului. Piatra Neamţ, EADAN, 1993, 113 p.
[10] ANGHEL, VALERIU, Coloana vertebrală a manualului. Logica didactică,
TribÎnv, 4, nr. 7, 1993, p. 5.
[11] ANTONESCU, GEORGETA, Alexandru Macedonski – Noaptea de decemvrie,
în „Excelsior”, 2, nr. 5, 1993, p. 26-30.

312
[12] ANTONESCU, GEORGETA, Nicolae Filimon: Ciocoii vechi şi noi, în „Excel-
sior”, 1, nr. 4, 1992, p. 34-35.
[13] ANTONESCU, GEORGETA, Octavian Goga: Oltul, LL, 22, nr. 2, 1993, p. 35-37.
[14] ANTONESCU, GEORGETA, Tudor Arghezi – Întoarcerea la brazdă, în „Excel-
sior”, 2, nr. 6, 1993, p. 28-30.
[15] AVRAM, MIOARA, Analiza gramaticală şi exprimarea corectă, LL, Bucureşti,
an. XXII, nr. 1, ian-martie, 1993, p. 3-4.
[16] BALLA, SÁRA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţămîntul în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular
român-ucrainean. Bucureşti, EDP, 1993, 224 p. (MÎŞ).
[17] BALLA, SARA, Limba română. cl.a III-a. Vocabular român-german, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1993.
[18] BALLA, SARA, Limba româna. cl.a III-a. Vocabular roman-maghiar, 1, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1993.
[19] BÂRZĂNESCU, AGATA; POPESCU, VALERIA, Culegere de exerciţii grama-
ticale pentru clasele V-VII. Bucureşti, EPM, 1993, 207 p.
[20] BAZILESCU, SEBASTIAN, Admiterea in liceu. Subiecte formulate corect şi
clar, TribÎnv, 4, nr. 17, 1993, 7.
[21] BĂDICĂ, GEORGETA; BĂNICĂ, RODICA, Abordarea textului literar la pre-
şcolari, BuHŞD-Constanţa, 3, 1990. 41-44.
[22] BĂDICĂ, GEORGETA; BĂNICĂ, RODICA; DUŢU, OLGA Jocuri-exercţtii
pentru însuşirea corectă a limbajului, RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, 75-79.
[23] BĂLU, ION, G. Bacovia – Lacustră, în „Excelsior”, 2, nr. 6, 1993, p. 34-36.
[24] BĂLU, ION, Lucian Blaga – Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, în „Excel-
sior”, 2, nr. 5, 1993, p. 38-42.
[25] BĂLU, ION, Lucian Blaga: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, LL, 22,
nr. 1, 1993, p. 33-35.
[26] BĂLU, ION, Mihai Eminescu: Şi dacă…, RLit, 26, nr. 16, 1993, p. 23. [la
rubrica: Analize literare].
[27] BĂLU, ION, Nichita Stănescu – Evocare, în „Excelsior”, 2, nr. 6, 1993, p. 39-40.
[28] BĂLU, ION, Nichita Stănescu – În dulcele stil clasic, în „Excelsior”, 2, nr. 6,
1993, p. 38-39.
[29] BĂLU, ION, Nichita Stănescu – Leoaică tânără, iubirea, în „Excelsior”, 2, nr. 6,
1993, p. 36-38.
[30] BĂLU, ION, Octavian Goga: Rugăciune, RLit, 26, nr. 24, 1993, p. 23. [la ru-
brica: Analize literare].
[31] BĂRBOI, CONSTANŢA, Comentariu de text literar – sugestii, LLRLA, 1933,
25-26.
[32] BĂRBOI, CONSTANŢA; BOATCĂ, SILVESTRU; POPESCU, MARIETA,
Limba şi literatura română. Pentru studiu la clasă, olimpiade şi concursuri şco-
lare, examene de bacalaureat şi admitere în facultăţi. Ed. A 2-a (revizuită şi îmbu-
nătăţită), Bucureşti, Editura Recif, 1993, 464 p.

313
[33] BEJAN D., Prin ce se introduc propoziţiile subordonate subiective, LL, Bucu-
reşti, an XXII, nr. 2, aprilie-iunie, 1993, p. 5-7.
[34] BEJAN, D., Confuzii ale subiectivei cu alte subordonate, în „Excelsior”, l, nr. 3,
1992, 16-17 [v. t. c. nr. 576].
[35] BEJAN, D., Dificultăţi în identificarea subordonatelor predicative şi atributive,
Excelsior 1, nr. 4, 1992, 14-16).
[36] BELTECHI EUGEN, Propoziţia subiectivă. Repere teoretico-metodologice, în
„Excelsior”, l, nr. 3, 1992, 13-15.
[37] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MOIGRĂDEANU, DOINA; POPESCU, FLO-
RIN D.; TABARCEA, CEZAR, Limba română. Limbă şi stil, punctuaţie şi orto-
grafie, vocabular, fonetică şi fonologie, gramatică (morfologie). Manual pentru
clasele a ix-a şi a X-a (şcoli normale, licee şi clase cu profil umanist). Bucureşti,
EDP, 1992 şi 1993, 192 p. (MÎŞ).
[38] BERTEA, MIRCEA, Verificaţi-vă cunoştinţele de morfologia şi sintaxă!, în
„Excelsior”, 1, nr. 4, 1993, p. 19-20.
[39] BOATCĂ, MARIA; BOATCĂ, SILVESTRU; ŞOVU, GEORGE, Limba şi lite-
ratura română. Concurs de admitere în licee, şcoli profesionale. [Bucureşti],
Editura Recif, (1993), 1992, 400 p.
[40] BOATCĂ, MARIA; BOATCĂ, SILVESTRU; ŞOVU, GEORGE, Limba şi lite-
ratura română. Concurs de admitere în licee şi şcoli profesionale, [ed. a II-a],
[Bucureşti], Editura Recif, 1993, 384 p.
[41] ZSIGMOND, ÁDÁM, Să învăţăm corect româneşte. Tanuljunk helyesen romá-
nul. Noţiuni şi exerciţii de limba română pentru maghiari. Bucureşti, EŞ, 1993,
282 p.
[42] BOGDAN, MĂDĂLINA, Gramatica practică pentru ciclul primar, Bucureşti,
Editura Coresi, 187 p.
[43] BRUDA, TRAIAN, Dificultăţi de pronunţie la preşcolari, I, RÎP, 16, nr. 1-2,
1993, p. 86-92; II, p. 92-95.
[44] BUDĂU, EUGEN, Marin Sorescu. Astfel, în „Excelsior”, 2, nr. 5, 1993, p. 24-26.
[45] BUMBEA, MARIANA, Abecedarul şi scrierea corectă, TribÎnv, 4, nr. 19, 1993,
p. 5.
[46] BUTOI, MIHAELA; CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Limba română.
Manual pentru clasa a VI-a. Bucureşti, EDP, 1993, 352 p. (MÎ).
[47] BUZAŞI, ION, Mihai Eminescu: Rugăciune, LL, 22, nr. 1, 1993, p. 30-32.
[48] BUZAŞI, ION, Zaharia Stancu – Văzut din lună, în „Excelsior”, 2, nr. 5, 1993,
p. 20-21.
[49] CARAGIU MARIOŢEANU, MATILDA, Limba română pentru japonezi. [Kazu-
ko Baisho, Expresii uşoare ale limbii române, Tokyo, Ed. Nan ‘Un-Do „Phönix”,
1992, 170 p.; ghid de conversaţie], RLit, 26, nr. 37, 1993, p. 22.
[50] CARAGIU-MARIOŢEANU, MATILDA; SAVIN, EMILIA, Rumänisch fűr Sie.
Ein moderner Sprach. Kurs fűr Erwachsene. Grammatik. Schlűssel. Wortschatz.
Műnchen – Bucureşti, Max Hueber Verlag – EFCR, 1993, 160 p. [ed. 1978,
Műnchen – Bucureşti, Max Hueber Verlag].

314
[51] CĂLĂRAŞU, CRISTINA, Gilbert Fabre, Parlons roumain. Langue et culture.
(Paris) Condé – sur Noireau, Éditions Hartrattan/Corlet, 1991, 204 p., LL, nr. 1-2,
1993, p. 135-137.
[52] CELEA, MARIA, Culegere de fraze analizate sintactic (pentru admitere în liceu
şi învăţămîntul superior). Bucureşti, [f.e.], 1993, 112 p.
[53] CHIRILĂ, ANIŞOARA, Formularea subiectelor. Cu grijă, pentru evitarea ambi-
guităţilor. TribÎnv, 4, nr.38, 1993, 7.
[54] CHISCOP, LIVIU, Gala Galaction, La Vulturi!, în „Catedra”, 4, nr. 3-4, 1993,
p. 3. [la rubr.: Consultaţii şcolare].
[55] CONSTANTINESCU, SILVIU, Cuvinte şi sintagme în vocabularul activ, LL,
Bucureşti, an XXII, nr. 1, ianuarie-martie 1993, p. 10-13; nr. 2, aprilie-iunie,
1993, p. 15-17.
[56] CONSTANTINESCU, SILVIU, Conţinutul subiectelor. Prilej de evaluare perti-
nentă, TribÎnv, 4, nr. 38, 1993, 7.
[57] CONSTANTINESCU, SILVIU, Gramatica limbii române – pentru gimnaziu şi
liceu (compendiu). Bucureşti, Editura Romcart, 1993, 104 p.
[58] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Un manual perfectibil. [Mihaela Bu-
toi; Gh. Constantinescu-Dobridor, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a.
Bucureşti, EDP, 1993, 352 p], TribÎnv, 4, nr. 15, 1993, p. 4, 7.
[59] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., O consemnare omogenă a unităţilor şi
categoriilor gramaticale, TribÎnv, 4, nr. 25, 1993, 7 [despre sistemul de abrevieri
în analiza gramaticală].
[60] CORNIŢĂ, GEORGETA, Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii ro-
mâne, Editura Umbria, Baia Mare, 1993.
[61] COTEANU, ION, Programa cursului „Istoria limbii române” (Curs pentru anul
II), ON, nr. 28, 1993, 1.
[62] CRIHANĂ, MARCEL, Fonetică şi ortografie. Vocabular. Morfologie. Bucureşti,
CECSC, 1993, 121 p.
[63] CRIŞAN, ALEXANDRU, Preliminarii la o nouă programă de limba şi literatura
română (I). Nevoia de schimbare, TribÎnv, 4, nr. 18, 1993, 6; Structura: compo-
nenta conceptuală (II)1, nr. 23, 6.
[64] CRIŞAN, ALEXANDRU; CINCU, GEORGETA, Reforma conţinuturilor. O
nouă perspectivă în elaborarea programei de limba română, Rev. Ped., 42,
nr. 1-2, 1993, 53-63.
[65] CRIŞAN, EMANUELA, Lucian Blaga: Gorunul, LL, nr. 1-2, 1993, p. 92-96.
[66] DĂNILĂ, IOAN, Etapele analizei frazei sau gramatica şi armonia (III), în „Ate-
neu”, 30, nr. 3, 1993, 8.
[67] DIACONESCU, ION, Proba de limba şi literatura română la concursul de adm-
itere la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti. Sesiu-
nea septembrie. 1993, LL, 22, rr. 3-4, 1993, 56-57.
[68] DIMA, SILVIA; GHIŢĂ, ELENA; ROJA, FLORICA; BĂRNEŞTAIN, EVA, Jo-
curi pentru dezvoltarea vorbirii, RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, 56-57.

315
[69] DOBRA, SOFIA; MITRACHE, GHEORGHE, Analize literare şi stilistice,
pentru clasele V-VIII. Materiale pentru examenul de admitere în liceu. Ediţia
a II-a revăzută şi adăugită. Bucureşti, Editura Coresi, 1993, 112 p.
[70] DOCA, GHEORGHE, Limba română. (Gramatică de învăţare pentru cursurile de
vară şi Colocviile ştiinţifice de limba, cultura şi civilizaţia poporului român).
[Vol.] II. Structuri morfosintactice şi lexicale. Bucureşti, [TUB], 1993, 608 p.
multigr. (UB).
[71] DOCA, GHEORGHE, Limba română. Gramatică de învăţare pentru cursurile de
vară şi colocviile ştiinţifice de limba, cultura şi civilizaţia poporului român.
Reeditare, Bucureşti, EUB, 1993, 578 p.
[72] DRAGOMIRESCU, GH.N., Manual preparator de limba română – pentru profe-
sori şi pentru candidaţii la concursul de admitere în liceu şi facultăţi. Ediţia a II-a
revizuită şi adăugită. Bucureşti, CECSC, 1993, 76 p.
[73] DRĂGOI, EUGENIA, Poeziile – mijloc de îmbogăţire a vocabularului, RÎP, 16,
nr. 1-2, 1993, 71- 74.
[74] DUMITRANA, MAGDALENA, Implicaţii ale interacţiunii verbale timpurii în
achiziţia limbajului, RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, p. 23-24.
[75] DUMITRAŞCU, MONICA, Modalităţi de recuperare a dificultăţilor de pronun-
ţie, RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, p. 97-98.
[76] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE. Limba română. Manual pen-
tru clasa a V-a. Bucureşti, EDP, 1993, 384 p.
[77] DUŢU, OLGA, Dezvoltarea comunicării orale, RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, p. 42-45.
[78] DUŢU, OLGA, Dezvoltarea comunicării orale, EDP, Bucureşti, 1993.
[79] ENESCU, FLORICA, Din NOU despre jocul didactic, TribÎnv, 4, nr. 15, 1993, 7.
[80] F.I. Un volum util. [Limba română (Vocabular, gramatică, stil, compoziţie,
genuri şi specii literare) pentru admiterea în licee şi şcoli profesionale. Supli-
ment al LL, Bucureşti, [f.e.], 1992, 160 p.], TribÎnv, 4, nr. 4, 1993, p. 2.
[81] FANACHE, V., George Bacovia – Plumb, în „Excelsior”, 2, nr. 5, 1993, p. 36-38.
[82] FEIER-MUREŞAN, MIRELA, Lucian Blaga, Gorunul, în „Excelsior”, 2, nr. 5,
1993, p. 43-44.
[83] FILIPESCU, PUIU; BOSTAN, CONST. C., Ora de limba română. Exerciţii de
gramatică şi de vocabular pentru examenele de admitere în licee şi facultăţi,
Editura Moldova, Iaşi, 1993, 256 p.
[84] FIRIMIŢĂ, CRISTINA MARILENA, Posibilităţi de îmbunătăţire a lecturii ex-
presive şi decodării textului literar la clasele primare, BuHŞD-Constanţa, 3,
1990, 142 [rez.].
[85] GÂRMACEA, C., Modele şi teste rezolvate de analiză gramaticală. [de Alexan-
dru Metea şi Sergiu Drincu], TribÎnv, 42, nr. 22, 1993, p. 4.
[86] GÂRMACEA, CORNELIA, Şcoala în faţa noii ortografii, TribÎnv, 4, nr. 19,
1993, p. 2. [argumente didactice împotriva noii ortografii].
[87] GENCĂRĂU, ŞTEFAN, Demersuri de analiză sintactică a frazei, în „Excelsior”,
1, nr. 4, 1993, 16-19.

316
[88] GENCĂRĂU, ŞTEFAN, Propoziţia subiectivă. Fraze la dispoziţia elevului, în
„Excelsior”, l, nr. 3. 1992, 17- 19.
[89] GENCĂRĂU, ŞTEFAN, Exerciţii de gramatică (cu noţiuni de sintaxă a frazei).
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1993, 247 p.
[90] GHERGHINA, DUMITRU; GHERGHINA, MARIA, Dialog lingvistic: 111
întrebări şi răspunsuri. Dificultăţi gramaticale. Teme şi teste propuse şi rezolvate
pentru admiterea ăn licee, şcoli profesionale, facultăţi. Vol. 2, Craiova, [f.e.],
1993, 126 p.
[91] GHERGHINA, DUMITRU (coord.); MARIA GHERGHINA; VALERIA, DRĂ-
GAN, Predarea-învăţarea gramaticii şi ortografiei în ciclul primar, Ed. Avră-
meanca, Craiova, 1993.
[92] GOIA, VISTIAN, Gândirea critică şi însuşirea limbii române ca act de comu-
nicare StUBBPP, 36, nr. 1, 1991, 19-53.
[93] GOLU, PANTELIMON, Conduita practică şi verbală a copiilor în situaţii con-
flictuale, RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, p. 3-5.
[94] GOLUMBEANU, MARIA, Dezvoltarea, nuanţarea şi activizarea vocabularului
şcolarilor mici, TribÎnv, 4, nr. 45, 1993, 7.
[95] GRUIŢĂ, G. Cât de bine cunoaşteţi limba română?, în „Excelsior”, 1, nr. 3,
1992,10-12 (text cu soluţii).
[96] GUIA, MICAELA; MUREŞAN, LAURA; BURDA, DOINA; OSIAC, MARIA,
Aspecte ale interpretării textului poetic la sfârşitul ciclului gimnazial, BuIIŞD-
Constanţa, 3, 1990, 145 [rez.].
[97] GUŢU ROMALO, VALERIA, Bagaj lexical, LL, Bucureşti, an XXII, nr. 1,
ianuarie-martie, 1993, p. 5-6.
[98] HANGIU, I., Ortografia în şcoală, LL, Bucureşti, an XXII, nr. 2, aprilie-mai,
1993, p. 5-7.
[99] HANGIU, I.; IRINA PETRAŞ, Genuri şi specii literare. Mic dicţionar-antologie
pentru elevi. Bucureşti, Editura Demiurg, 1993, LL, 22, nr. 3-4, 1993, p. 63.
[100] HAZY, ŞTEFAN, Câteva probleme ridicate de analiza unor fraze, în „Excel-
sior”, 1, nr. 4, 1992, 9-13.
[101] HOMOCEANU, L., Vocabularul limbii române. Teste pentru o evaluare sumati-
vă, Catedra 3, nr. 12, 1993, 2 [la rubr.: Consultaţii şcolare].
[102] HRISTEA, TH., Proba de limba română Ia concursul de admitere la Facultatea
de Drept, Universitatea Bucureşti. Sesiunea septembrie 1993, IIR, 22, nr. 3-4,
1993, 57-59.
[103] ILIE, VALERIA, Modalităţi de îmbogăţire a vocabularului elevilor din şcoala
ajutătoare în scopul facilitării lecturii, BUIIŞD-Constanţa, 3,1990,80-83.
[104] ILIESCU, CONSTANŢA; NICHITA, SILVIA; PETRESCU, VICTORIA; PO-
PESCU, STELA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a IV-a. Bucu-
reşti, EDP, 1993, 88 p.
[105] IONESCU, CRISTINA; CERKEZ, MATEI, Exerciţii de gramatică a limbii ro-
mâne. Ediţia a doua, îmbunătăţită şi redactată după noile norme ortografice.
Bucureşti, EDC, 1993, 275 p.

317
[106] IONIŢĂ, VASILE C. Analize gramaticale, LR, 42, nr. 4, 1993, p. 161-166.
[107] IONIŢĂ, VASILE C. Elemente de legătură, în „Timpul-Reşiţa”, 4, nr. 79, 24 apr
1993, p. 2; Adverbul, nr. 94, 15 mai, p. 2; Articolul, nr. 99, 22 mai, p. 2;
Gerunziul, nr. 104, 29 mai, p. 2.
[108] IONIŢĂ, VASILE C. Predicatul, în „Timpul-Reşiţa”, 4, nr. 89, 8 mai 1993, p. 2;
Cauză şi scop, nr. 109, 5 iun. 1993, p. 2; Clarificări, nr. 114, 12 iun 1993, p. 2; Un
dezacord „tolerabil”, nr. 184, 18 sep 1993, p. 2.
[109] IORDACHE, STRATICA, Dezvoltarea limbajului prin analiză contrastivă,
TribÎnv, 4, nr. 51-52, 1993, 4 [la clasele I-IV].
[110] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Subiecte de limba romană date la admite-
rea în facultăţile din centrul universitar Iaşi. Ediţia 1993. Rezolvări şi îndrumări,
în „Forum”, 35, nr. 11-12, 1993, 109-120.
[111] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Subiecte de limba romană date la admite-
rea în facultăţile din centrul universitar Iaşi. Ediţia 1993. Rezolvări şi îndrumări,
în „Forum”, 35, nr. 9-10, 1993, 90-120, 7.
[112] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Subiecte de limba romană date la admite-
rea în facultăţile din centrul universitar Iaşi. Ediţia 1993. Rezolvări şi îndrumări,
în „Forum”, 35, nr. 5-6, 1993, 93-120 [cu 4 sch. Şi 1 tab.].
[113] IVĂNUŞ, ZOE VIORICA, Strategii ale dezvoltării vorbirii. Educarea vorbirii
corecte şi clare, TribÎnv, 4, nr. 12, 1993, 6.
[114] JĂMNEALĂ, AUREL. Personal, impersonal, nepersonal, ConvDid, 4, nr. 11,
1993, p. 55-58.
[115] JELA, DOINA, Indeterminările textuale şi investirea imaginativă în lectura
şcolară, BuIIŞD-Constanţa, 3, 1990, 65-69.
[116] JIGĂU, MIHAI, Copiii supradotaţi şi învăţarea precoce a lecturii, Rev. Ped., 42,
nr. 4-7, 1993, p. 53-58.
[117] LEUCUŢIA, FLORENTINA, Comentariu pe marginea textelor lirice Revedere
de M. Eminescu şi În marea trecere de L.Blaga, LL, 22, nr. 2, 1993, p. 29-32.
[118] LOBIUC, IOAN, Ora de limbă română pentru …o viaţă de om! [Puiu Filipescu,
C. Bostan, Ora de limba română. Exerciţii de gramatică şi vocabular pentru exa-
menele de admitere şi alte concursuri şcolare. Iaşi, Editura Junimea, 1992], în
„Cronica”, 28. Nr. 9, 1993, p. 14-15.
[119] LUMEI, FLORICA, Consideraţii psihopedagogice şi metodice cu privire la pre-
darea scrierii în clasa I, în „Învăţămîntul primar”, nr. 4-5, 1993, p. 27- 29.
[120] MACARIE, AUGUSTIN; MACARIE, DORINA, Gramatica limbii române pe-
ntru admiterea în şcoli profesionale, licee, şcoli postliceale, facultăţi şi pentru
bacalaureat. [f.l.], EVR, [1993], 256 p.
[121] MADA, MIHAI; FEIER-MUREŞAN, MIRELA, Lucian Blaga – Paradis în des-
trămare, în „Excelsior”, 2, nr. 6, 1993, p. 30-34.
[122] MAGHERU, O., Noţiuni de stil şi compoziţie cu modele de compuneri şcolare,
Ed. Coresi, Bucureşti, 1993.
[123] MARIN, VITALIE, Gramatica istorica a limbii române, manual pentru lectiile-
seminar, Lumina, 1993.

318
[124] MĂNUŢĂ, CONSTANTIN, Puiu Filipescu, Constantin Bostan, Ora de limba
română, NR, 1, nr. 9, 1993, p. 7.
[125] MĂNUŢĂ, CONSTANTIN, Un om năcăjit de Mihail Sadoveanu (comentariu li-
terar), NR, 1, nr. 11, 1993, p. 15.
[126] MIHAILOV, RALUCA, Metafora drumului în proza lui Mihai Eminescu şi Ion
Creangă, ŢVN, nr. 7-8, 1992-1993, p. 3-5.
[127] MIHALI-FILIP, FLORICA, Culegere de exerciţii gramaticale pentru învăţămân-
tul primar. Baia-Mare, Editura Gutinul, 1993, 80 p.
[128] MIHUŢ, IOAN, „Colonizarea” limbii române, TribÎnv, 5, nr. 46, 1993, p. 1, 6.
[introducerea forţată a neologismelor în română şi evitarea fenomenului în şcoa-
lă].
[129] MIU, CONSTANTIN, George Coşbuc – Nunta Zamfirei, în „Excelsior”, 2, nr. 6,
1993, p. 21-23.
[130] MIU, CONSTANTIN, Horia Vintilă: Dumnezeu s-a născut în exil. (I), LL, 22,
nr. 3-4, 1993, p. 33-36; (II), nr. 1, 1994, p. 34-36.
[131] MIU, CONSTANTIN, Tudor Arghezi – Nehotărâre, în „Excelsior”, 2, nr. 5,
1993, p. 30-31.
[132] MOLAN, VASILE; PÂRVULESCU, LETIŢIA; TEODORESCU, IULIA, Limba
noastră-i o comoară. Exerciţii de limba română pentru ciclul primar. Bucureşti,
Editura Petrion, 1993, 128 p.
[133] MOLAN, VASILE; TEODORESCU, IULIA; DOBRIN, ELENA, Gramatică,
ortografie şi punctuaţie pentru toţi copiii (clasele II-IV). Bucureşti, Editura
Petrion, 1993, 175 p.
[134] MORARESCU, SIMION, Limba română. Manual Cl. I Înv.cu predare în limba
minorităţilor naţionale., Editura Didactică şi Pedagogică, 1993.
[135] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba ro-
mână. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţămîntul cu predarea în limbile minori-
tăţilor naţionale. Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1993, 200 p. (MÎ).
[136] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba
română. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţămîntul cu predarea în limbile minori-
tăţilor naţionale. Vocabular român-slovac. Bucureşti, EDP, 1993, 200 p. (MÎ).
[137] MUNCIOIU, ECATERINA, Probe de evaluare pentru determinarea limbajului
şi a comunicării, RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, 60-62.
[138] MUNTEANU, TANŢA, Citire. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1993.
[139] NĂSUI, GEORGETA, Sistem de verificare a cunoştinţelor gramaticale, BulŞt-
Baia Mare, 8, 1991, 242-246 [test de sintaxă clasele V-VI1I].
[140] NEAMŢU, G.G., Teste ortografice, în „Excelsior”, 1, nr. 3, 1992, 8-10 [la rubr.:
Limba română – partea noastră de cer].
[141] NEAMŢU, G.G., Poziţii gramaticale analizate şi comentate (I-II), în „Excelsior”,
2, nr. 5, 1993, p. 9-11; (IV-V), nr. 6, p. 8-10.
[142] NEBUNU, MIHAI, Iconografia textului (în manualul de limba şi literatura ro-
mână), în „Steaua”, 44, nr. 7, 1993, p. 48-49.

319
[143] NEBUNU, MIHAI, Manualul de limba şi literatura română ca mesaj multiplu.
Aportul informaticii (I) (în predarea / învăţarea limbii), TribÎnv, 4, nr. 7, 1993, p. 4.
[144] NEGROIU, OLGA, Particularităţi ale dezvoltării vorbirii la copiii de grupa
mică din casa de copii, RÎP, 16, nr. 1-2, 1993,60-62.
[145] NESTORESCU, VIRGIL, Daniela Stoianova, Manual de limba română (anii
II-III), vol. I, Sofia, Editura Universităţii „Kliment Ohridski”, 1992, 358 p., LR,
42, nr. 3, 1993, p. 94-95.
[146] NICOLAE, NICOLAE I.; OLTEANU, A.GH.; PAVNOTESCU, MARIA; LĂ-
ZĂRESCU, GHEORGHE; LEAHU, EMIL; PARFENE, CONSTANTIN; BE-
REA-GĂGEANU, ELENA, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa
a X-a. Bucureşti, EDP, 1993, 272 p.
[147] NICOLESCU, CECILIA, Citit-scrisul în grupele pregătitoare: sarcini şi per-
spective, RÎP, 16, nr. 1-2, 1993,79-82.
[148] OANCĂ, TEODOR, Limba română contemporană. Sintaxa textului juridico-ad-
ministrativ. Note de curs. Drobeta Turnu-Severin, [f.e.], 1993, 93 p. (UCr. CUDTS).
[149] OANCEA, ILEANA; TASMOWSKI DE RYCK, LILIANE, Vasile Alecsandri:
Rodica. Structură textuală şi polifonie intertextuală, LL, nr. 3-4, 1993, p. 89-94.
[150] OLIVOTTO, RODICA, Teste pentru examenul de admitere în liceu. Limba şi
literatura română. [Vol.] I, Bucureşti, EARA, 1993, 174 p.
[151] OPREA, MĂRIOARA, Intuirea literelor de către preşcolari – Grupa de 6-1 ani,
RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, 83-85.
[152] OPRESCU, MIHAIL, Anteexamen la limba română, în „Catedra”, 4, nr. 3-4,
1993, 3.
[153] OPRESCU, MIHAIL, Conţinut ştiinţific discutabil, în „Catedra”, 3, nr. 12, 1993,
p. 2. [manualul de limba română (gram.) cl. a IV-a].
[154] OPRICĂ, RODICA; OPRICĂ, OCTAVIAN, Învăţarea limbii române în medii
bilingve, RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, 46-49.
[155] PANCU MOMANU, MARIANA, Pragmatica discursului didactic, Rev. Ped.,
42, nr. 4-7, 1993, p. 111-116.
[156] PAŞCA, MARIA-DORINA, Limbajul plastic în orele de citire la clasa a IV-a,
ÎPrim, nr. 4-5, [f. a.], 37-39.
[157] PAŞCA, MARIA-DORINA, O autoare îşi prezintă cartea: Alfabetul se învaţă din
poveşti, TribÎnv, 4, nr. 3, 1993, p. 8. [în curs de apariţie].
[158] PĂCURAR, MARIA, Propunere de comentariu literar. O, rămîi de Mihai Emi-
nescu, DidMil, nr. 4, 1993, p. 18-20.
[159] PĂDUREANU, VICTORIA, Al doilea caiet de scriere pentru clasa I / elaborat
de prof. gr. I Victoria Pădureanu, 1993.
[160] PĂDUREANU, VICTORIA, Caiet-alfabetar pentru orele de citire. Clasa I, tri-
mestrele II-III, prof. gr. I Victoria Pădureanu..., prof. gr. I Dana Poenaru, Bucu-
reşti: Editura Coresi, 1993.
[161] PĂDUREANU, VICTORIA, Caiet-alfabetar pentru orele de citire clasa I, tri-
mestrele II-III/ prof. gr.I Victoria Pădureanu, prof. gr.I Dana Poenaru. – Editura
Coresi, 1993.

320
[162] PĂDUREANU, VICTORIA, Primul caiet de scriere pentru clasa I, elaborat de:
prof. Viorica Pădureanu, inv. Zînica Loghin, înv. Cristiana Pleavă, Editura 3 P
Magister, 1993.
[163] PĂDUREANU, VICTORIA, Caiet-alfabetar pentru orele de citire clasa I, tri-
mestrele I-II, autori: prof. gr.I Victoria Pădureanu, prof. gr.I Dana Poenaru, prof.
gr. I Vasile Molan, ed. a 2-a. – Editura Coresi, 1993.
[164] PÂRVU, IULIU, Ion Pillat – Aci sosi pe vremuri, în „Excelsior”, 2, nr. 6, 1993,
p. 24-27.
[165] PETRAŞ, IRINA, Genuri şi specii literare. Mic dicţionar-antologie pentru elevi.
Bucureşti, Editura Demiurg, 1993, 175 p.
[166] PIEPTAN-DOR, VICTORIA, Exerciţii gramaticale de bază pentru elevii clase-
lor II-IV. Bucureşti, Editura Geneze – EPN, 1993, 128 p.
[167] PITIRICIU, SILVIA, Alexandru Metea, Sergiu Drincu, Modele şi teste rezolvate
de analiză gramaticală pentru admiterea în licee şi învăţămîntul superior.
[Bucureşti, Editura Petrion, [1992], 164 p.], LR; 42, nr. 2, 1993, p. 92-94.
[168] POLIDOR, PAUL, Îndrumar de gramatică şi literatură pentru însuşirea de către
elevi a gramaticii limbii române. Cu o prefaţă de dr. Rodica Bogza Irimie,
Bucureşti, Editura Polidor, 1993, 136 p.
[169] POP, LIANA, Le roumain avec ou sans professeur. Romanian with or without a
Teacher. Româna cu sau fără profesor. Cluj, Editura Echinox, 1993, 300 p.
[170] POPESCU, FLORIN D., Limba română (Sintaxa). Manual pentru clasele a XI-a
şi a XII-a (Şcoli normale, licee şi clase cu profil umanist). Bucureşti, EDP, 1992
şi 1993, 124 p.
[171] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular şi de istorie
a limbii. Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, EDP, 1993, 160 p. (MÎ).
[172] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular. Manual
pentru clasa a VII-a. Bucureşti, EDP, 1993, 176 p. (MÎ).
[173] RĂDULESCU, N.; ARSENESCU, G., Limba română. [Vol.] I. Vocabularul.
Dificultăţi şi tehnici de lucru pentru admiterea în licee şi facultăţi. Piteşti, Editura
Calende, 1993, 128 p.
[174] REINHEIMER RÎPEANU, SANDA, Structuri morfosintactice de bază în limbile
romanice, Bucureşti, TUB, 1993, 312 p. multigr. (UB. FLLS).
[175] ROMANIUC, CECILIA, Învăţăm să citim şi să scriem corect. Manual ajutător
pentru clasa I, coordonator prof. Cecilia Romaniuc, înv. Aurelia Marinescu, ing.
Maria Preda, Editura, Oltenia, 1993.
[176] ROBU, CONSTANTIN, Limba romană, TribÎnv, 4, nr. 23, 1993, 7.
[177] SĂLĂVĂSTRU, CONSTANTIN, Limbajul educaţional în perspectiva modelelor
argumentării, Iaşi, EUI, 1993, p. [6] + 30 p. multigr. (UI. FF. CLgS).
[178] SĂNMIHĂIAN, FLORENTINA, Calităţi şi defecte ale stilului, LL, Bucureşti, an
XXII, nr. 1, 1993, p. 15-18.
[179] SĂVOIU, ADRIAN, Noţiuni de stil şi compoziţie de Paul Magheru, TribÎnv, 4,
nr. 3, 1993, p. 8.

321
[180] SEMENOV, MIHAI, Test gramatical. Capitolul Verb, ConvDid, 4, nr. 11, 1993,
p. 49.
[181] ŞINCAN, EUGENIA, Victoria Pădurean; Vasile Molan, Îndrumătorul învăţăto-
rului pentru aplicarea Programelor şcolare la clasele I-IV, Ed. Sigma, Bucureşti,
1993.
[182] SIRETEANU, DOINA, Clasa a II-a. Introducerea noţiunilor gramaticale,
TribÎnv, 4, nr. 7, 1993, 7.
[183] SMERICESCU, VICTORIA LĂCRĂMIOARA, Abecedar distractiv prin ima-
gini, exerciţii şi ghicitori. Caiet practic. Galaţi, PF, 1993, 158 p.
[184] SOFICU, CONSTANŢA, Clasa I. Evaluarea cunoştinţelor de citire şi scriere,
TribÎnv, 4, nr. 7, 1993, 7.
[185] STANCA, VASILE, Un exerciţiu de limbă ,,uitat”: copierea, DidMil, nr. 3,
1993, 1-6.
[186] STANCU, CRISTINA, Procedee de corectare a tulburărilor de limbaj, RÎP, 16,
nr. 1-2, 1993, p. 95-97.
[187] STOICHIŢOIU-ICHIM, ADRIANA, La pomul lăudat… [Augustin Macarie; Do-
rina Macarie, Gramatica limbii române pentru admiterea în şcoli profesionale,
licee, şcoli postliceale, facultăţi şi pentru bacalaureat. [f.l.], EVR, [1993]], în
„Dimineaţa”, 4, nr. 134, 10-11 iul 1993, p. 2.
[188] STOLERU, VICTOR, Augustin Macarie, Dorina Macarie, Gramatica limbii ro-
mâne pentru admiterea în şcoli profesionale, licee, şcoli postliceale, facultăţi şi
pentru bacalaureat. [f.l.], EVR, [1993], TribÎnv, 4, nr. 25, 1993, p. 7.
[189] SURDU, IOAN; MATĂSARU, MĂRIA; LUNCANU, MARIA; SURDU, EMI-
LIA, Antecameră a citit-scrisului, TribÎnv, 4, nr. 19, 1993, 4.
[190] ŞERBAN, SERGIU, Cazul complementului circumstanţial, ConvDid, 4, nr. 11,
1993, 50-54 [la rubr.: Consultaţii pentru examenul de admitere în învăţământul
superior].
[191] ŞERBAN, SERGIU, Consultaţii la gramatică. Identificarea corectă a predica-
telor – Dificultăţi ale analizei gramaticale –, ConvDid, 3, nr. 10, 1992, 32-39.
[192] ŞERBAN, SERGIU, Test gramatical, în „Ateneu”, 30, nr. 3, 1993, 8 [fragm. din
Teste de limba română (literatura, fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă) —
Teste, mijloace de evaluare, variante de rezolvare, recent apărut]
[193] ŞERBAN, SERGIU, Teste de limba română. Literatură, fonetică, vocabular, mor-
fologie şi sintaxă. Teste, mijloace de evaluare, variante de rezolvare. Bacău, [f.e.],
1993, 111 p.
[194] ŞERBĂNESCU, ANDRA, Consultaţii de gramatică. Tipuri de exerciţii. Modele
de rezolvare. Subiecte posibile. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Bucureşti,
Editura Vestala, Editura Alutus, 1993, 128 p.
[195] ŞERDEAN IOAN, Metodica predării limbii române la clasele I-IV: manual pe-
ntru şcolile normale clasele a XI-a, a XII-a şi a XIII-a, Editura Didactică şi Peda-
gogică, 1993.
[196] ŞERDEAN, ION, Metodica predării limbii române la clasele I-IV. Manual pentru
şcolile normale clasele a XI-a, a XII-a, a XIII-a. Bucureşti, EDP, 1993, 228 p.

322
[197] ŞERDEAN, ION; DIŢULEASA, FLORIAN; PAVELIU, ELIZA, Gramatică şi
compunere. Manual pentru clasa a III-a. Bucureşti, EDP, 1993, 112 p.(MÎŞ).
[198] ŞINCAN, EUGENIA; GHEORGHE ALEXANDRU, Lecturi literare pentru ci-
clul primar, Îndrumător metodic pentru învăţători, părinţi şi elevi, 1993.
[199] ŞTEFAN, ILINCA; STAN, MIHAIL, Proba de limba şi literatura română la
concursul de admitere în clasa a IX-a de liceu. Sesiunea iulie 1993, LL, 22,
nr. 3-4, 1993, 54-55.
[200] ŞUTEU, FLORA, Ion Popescu (1912-1993).,LR, 42, nr. 4, 1993, p. 201.
[201] TABARCEA, CEZAR, Gramatica lui Măcărăscu în 1993, în „Dilema”, l, nr. 35,
1993, 2 [cum trebuie si cum nu trebuie predată româna].
[202] TOMESCU, MARGARETA, Diagnostic diferenţial privind dificultăţile în învă-
ţarea citit-scrisului la vârsta scolară, BulIŞD-Constanţa, 3, 1990, 163-164 [rez.].
[203] TOMA, MARIN, Limba româna. Lecturi literare. clasa a VII-a, Editura Didactică
şi Pedagogică, 1993.
[204] ÓTHARSÁNYI, SANDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA, LUI-
ZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămîntul
cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-german. Bucu-
reşti, EDP, 1993, 200 p. (MÎ).
[205] TÓTHARSÁNYI, SANDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţă-
mîntul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-maghiar.
Bucureşti, EDP, 1993, 200 p. (MÎ).
[206] TÓTHARSÁNYI, SANDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţă-
mîntul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-slovac.
Bucureşti, EDP, 1993, 200 p. (MÎ).
[207] TÓTHARSÁNYI, SANDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţă-
mîntul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-ucrai-
nean. Bucureşti, EDP, 1993, 200 p. (MÎ).
[208] TUDORICĂ, AL., G. Bacovia: Nevroză, LL, nr. 3-4, 1993, p. 103-105.
[209] TUDORICĂ, ALEXANDRU, Marin Sorescu: Halebarde, LL, nr. 1-2, 1993,
p. 97-99.
[210] TURCANU, RODICA-CRISTINA, Methoden zur Verarbeitung von Fachtexten
bei Studenten (anfangern rumanischer Muttersprache) an den Technischen Hoch-
schulen der Universitat Baia Mare/Rumanien, BulŞt-Baia Mare, 8, 1991, 229-
235 [cu l an.].
[211] ŢĂPURIN, ADRIANA, Proiect de activitate pentru grupa mare, în „Didactica”,
2, nr. 5, 4 [dezvoltarea limbajului şi a comunicării orale la preşcolari].
[212] VAN EEDEN, WILLEM, „La Amsterdam se pregăteşte o gramatică româneas-
că”, CrRom, 5, nr. 1, 1993, p. 7. [interviu de Gheorghe Filip].
[213] VASILACHE, GH.N., Folosirea corectă a pronumelui relativ „care”, LL, Buc.,
XVII, nr. 1, 1993, p. 13-14.

323
[214] VASILACHE, GH.N. Probleme teoretice şi practice de ortografie în învăţămîn-
tul preuniversitar. Galaţi, EPF, 1993, 176 p.
[215] VASILE, CORNELIU, Teste de limba şi literatura română, în „Catedra”, 4,
nr. 1-2, 3 [la rubr.: Pentru admiterea în liceu].
[216] VICOLEANU, IOAN, Valorile de întrebuinţare ale pronumelui personal, în
„Ateneu”, 30, nr. 3, 1993, p. 8. [la rubrica: Consultaţii şcolare].
[217] VLĂDESCU, ANDREEA, Criterii ignorate, LL, nr. 1-2, 1993, p. 128-130. [în
alcătuirea manualelor].
[218] VULIŞICI ALEXANDRESCU, MARIA, Proiect de lecţie, DidMil, nr. 6, 1993,
32-... [Ion Creangă, Amintiri din copilărie, particularităţi de limbaj].
[219] ZSIGMOND, ADAM, Să învăţăm corect româneşte. Tanuljunk helysen románul.
Noţiuni şi exerciţii de limba română pentru maghiari. Bucureşti, EŞ, 1993, 282 p.
[220] ZUGUN, PETRU, Îndreptări necesare şi urgente, în „Cronica””, 1993, nr. 2,
p. 14 [la manualele de limba română pentru gimnaziu].

1994
[1] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa I – Vi-
zual, 1994 (Sibiu: Polsib).
[2] * * * Analize literare pentru bacalaureat şi admiterea în facultate. Antologie rea-
lizată de redacţie. Ediţia a II-a completată. Bucureşti, Editura Junior, 1994, 416 p.
[3] * * * Bacalaureat 1992. Sinteze de literatură română editate de societatea de Şti-
inţe Filologice, Filiala Alba, în sprijinul elevilor care se pregătesc pentru exame-
ne. Fasc. I, Alba-Iulia, [f.e.], 1992, 16 p.
[4] * * * Concurs de admitere în clasa a IX-a de liceu. Sesiunea iulie 1993. Limba şi
literatura română, în „Excelsior”, 2, nr. 5, 1993, 17-19 [de G.G. Neamţu].
[5] * * * Concurs de admitere în clasa a IX-a de liceu. Sesiunea iulie 1993. Limba şi
literatura română, ŞcV, 4, nr. 7, 1993, 12.
[6] * * * Concurs de admitere în şcoala profesională. Sesiunea iulie 1993. Limba şi
literatura română, ŞcV, 4, nr. 7, 1993, 14.
[7] * * * Limba română în gimnaziu: obiective şi conţinuturi. Text preliminar pentru
discuţii (U), LL, nr. 3-4, 1993,123-129; (III), nr. l, 1994,84-103 [fragm. din pro-
iectul de programă iniţiat de IŞE (Laboratorul de didactică şi proiectare a conţinu-
turilor). Autori: Alexandru Crişan (coordonator), Matei Cerkez, Georgeta Cincu,
Octavia Costea, Aurelia Mihailovici, Cristina Mihăilescu, Bucureşti, 1992; Engl.
Ab.]. Vezi URL, 36, 1993, nr. 1388.
[8] * * * Limba română pentru liceele cu profil umanist (filologie) şi pentru şcolile
normale, LL, 23, nr. l, 1994, 53.
[9] * * * Limba română. Vocabular, morfologie, sintaxă. Sinteze, scheme şi exerciţii
pentru elevi. Ediţia a treia. Coordonator: Alexandru Metea. Autori: Ileana Ale-
xeev, Adriana Balea, Constanţa Deatc, Eugenia Felicia Gligor, Virginia Macovei,
Elena Marinescu, Alexandru Metea, Margareta Ocolişan, Florica petreanu,
Florica Popa, Florica Maria Puşcaş, Silvia Rogobete, Constantin Vintilescu.
Timişoara, Editura Helicon, 1994, 228 p.

324
[10] * * * Ministerul învăţământului. Concurs de admitere în clasa a IX-a de liceu.
Sesiunea iulie 1994. Limba şi literatura română. Subiectele, în „Excelsior”, 3,
nr. 7, 1994, 7-10 [compunere, comentariu, gramatică],
[11] * * * Ministerul învăţământului. Examen de bacalaureat, iunie 1994. Limba şi
literatura română. Subiectele, în „Excelsior”, 3, nr. 7, 1994, 10-11 [compunere,
comentariu].
[12] * * * Modele de subiecte pentru examenul de admitere în liceu şi şcoala pro-
fesională, ŞcV, 4, nr. 4, 1993, 11.
[13] * * * Povestile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa a III-a –
Vizual, 1994 (Sibiu: Polsib)
[14] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa a II-a –
Vizual, 1994 (Sibiu: Polsib)
[15] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa a IV-a –
Vizual, 1994 (Sibiu: Polsib).
[16] * * * Predarea limbii şi literaturii române. Vol. 9. Colocviul „Ion Creangă”.
Centenar. Bucureşti, 16 dec 1989. Coordonator: George Anca. Redactor: Nicolae
Baltă, Bucureşti, [f.e.], 1994, 211 p.
[17] * * * Programa concursului de admitere în licee şi şcoli profesionale din anul
1994, LL, 23, nr. l, 1994, 51-52 [lb. şi lit. rom.].
[18] * * * Programa concursului de bacalaureat din anul 1994, LL, 23, nr. l, 1994,
52-53 [lb. şi lit. rom.].
[19] * * * Programa de metodica educaţiei cognitive şi de limbaj în învăţământul
preşcolar. Clasa a Xll-a. Clasa a XIII-a, Tribînv, 5, nr. 47, 1994, 6.
[20] * * * Programa de metodica educaţiei cognitive şi de limbaj la grădiniţă şi a
predării limbii române în învăţământul primar, TribÎnv, 5, nr. 46, 1994, 6.
[21] * * * Programa şcolară pentru dezvoltarea vorbirii [a MÎ, cu o notă introd. de
Eugenia Şincan], Tribînv, 5, nr. 37, 1994, 6.
[22] * * * Studii de limbă, literatură şi metodică, VIII. Volum îngrijit de M.I. Oros şi
I.T. Stan, Cluj-Napoca, [TUCN], 1993, 209 p. (UCN. FL. CFS).
[23] * * * Subiecte date la concursul de admitere la facultăţile din centrele
universitare Craiova şi Arad, septembrie 1993, în „Ziua”, nr. 71, 5 sept., 1994, 13
[s.t.c.: Admiterea '94].
[24] * * * Subiectele examenului de admitere din sesiunea iunie 1993, LL, 23, nr. l,
1994, 50.
[25] * * * Subiectele la limba şi literatura română – sesiunea iulie 1994, admiterea la
liceu, clasa a IX-a, SG, nr. 36-37, 1994, 3.
[26] * * * Teste ortografice, în „Excelsior”, 2, nr. 6, 1993, 14-16 [extras din vol. Cule-
gere de texte pentru dictări, de Traian Blajovici, loan Comănescu, Valeria Botiş,
Zaharia Macovei, Buc., 1969, P. 232-238.
[27] * * * Texte literare pentru clasele I-II: culegere / îngrijită de Felicia Schleza, –
Cluj-Napoca, 1994 (I. Ardealul)
[28] ADLER, LOLITA; MARIETA GHIVIRIGĂ, Limba română: manual pentru cla-
sa a IV-a a şcolilor ajutătoare, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994.

325
[29] ANDREI, NICOLAE, O problemă de analiză a frazei, în „Accent”, 2, nr. 14,
1994, 4
[30] ANGHEL, STELA, O perspectivă instrumentală creatoare modernă, TribÎnv, 5,
nr. 17, 1994, 4 [proiect privind predarea lb. rom. în gimnaziu, elaborat de IŞE].
[31] ANGELESCU, GABRIEL, Comentariul literar, cu aplicaţie la cap. al XIII-lea
din Neamul Şoimăreştilor de M. Sadoveanu, LL, 23, nr. 2, 1994, p. 18-19.
[32] ANGHELESCU, MIRCEA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE; NICOLAE, NICO-
LAE I.; BĂRBOI, CONSTANŢA; OLTEANU, A.GH.; STOICA, CORNELIA;
GHEORGHIU, VLADIMIR; OTOBÂCU, CONSTANTIN; BEREA-GĂGEA-
NU, ELENA, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. Bucureşti,
EDP, 1994, 318 p. (MÎ).
[33] ANTONESCU, GEORGETA, George Coşbuc – Vara, în „Excelsior”, 3, nr. 7,
1994, p. 28-29.
[34] ARDELEAN, GEORGE, Ion Caraion: Fântână, LL, 23, nr. 1, 1994, p. 36-39.
[35] BADEA, DUMITRU; BADEA, CAMELIA; IORDACHE, ECATERINA, De-
mers didactic privind dezvoltarea vorbirii şi a gândirii elevilor din clasele I şi
a II-a, ediţia a 2-a revizuită, Constanţa, CCD Constanţa 1993, 144 p. [ed. I., 1992.
199 p.].
[36] BADESCU, I., Pregătiri pentru examen. Exerciţii de verificare pentru admitere,
în „Timpul-Reşiţa”, 5, nr. 113, 10 iun. 1994, 5 [în liceu, specialitatea Ib. rom.].
[37] BALLA, SARA; SIMON, JOLÁN; RĂCĂŞAN, LIVIA, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţămîntul ca predarea în limbile minorităţilor naţionale.
Vocabular român-german. Bucureşti, EDP. 1994, 223 p.
[38] BALLA, SARA; SIMON, JOLÁN; RĂCĂŞAN, LIVIA, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţămîntul ca predarea în limbile minorităţilor naţionale.
Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP. 1994, 223 p.
[39] BARBU, ALEXANDRU, Cunoaşterea terminologiei istorice. O cerinţă metodo-
logică, Tribînv, 5, nr. 41, 1994, 4 [scutelnic, secularizare, memorandum, ple-
biscit, ţărănism; despre testul de bacalaureat).
[40] BÂRZEA, CEZAR, Opera pedagogică a lui Ion Creangă, PredLR, 9, 1994,
p. 34-59.
[41] BĂLAŞ, IOAN, Octavian Goga: În munţi, LL, 23, nr. 2, 1994, p. 25-26.
[42] BĂLĂTICĂ, MARIAN, Dumitru Ivănuş, Ion Toma, Limba română pentru baca-
laureat, admitere în licee şi facultăţi. Manual preparator pentru elevi, studenţi,
profesori şi… părinţi, UnC, 4, nr. 10, 1994, p. 6.
[43] BĂLĂTICĂ, MARIAN, Maria Boatcă, Silvestru Boatcă, George Şovu, Limba şi
literatura română. Concurs de admitere în licee şi şcoli profesionale, [ed. a II-a],
[Bucureşti], Editura Recif, 1993, 384 p., UnC, 4, nr. 3-6, 1994, p. 9.
[44] BĂLU, ION, Mihai Eminescu – Epigonii, în „Excelsior”, 3, nr. 7, 1994, p. 34-37.
[45] BĂLU, ION, Mihai Eminescu – Floare albastră, în „Excelsior”, 3, nr. 7, 1994,
p. 39-41.
[46] BĂLU, ION, Mihai Eminescu – Sara pe deal, în „Excelsior”, 3, nr. 7, 1994,
p. 37-39.

326
[47] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MOIGRĂDEANU, DOINA; POPESCU, FLO-
RIN D.; TABARCEA, CEZAR. Coordonator: FLORIN D. POPESCU, Limba
română. Limbă şi stil, punctuaţie şi ortografie, vocabular, fonetică şi fonologie,
gramatică (morfologie). Manual pentru clasele a IX-a şi X-a (şcoli normale, licee
şi clase cu profil umanist), Bucureşti, EDP, 1994, 192 p. (MÎ).
[48] BERTEA, MIRCEA, Gramatica explicativă a limbii române. Ediţia a 3-a revă-
zută şi adăugită, Cluj-Napoca, Editura Mediamira, 1994, 288 p.
[49] BOGDAN, MĂDĂLINA, Gramatica practică pentru ciclul primar. Bucureşti,
Editura Coresi, 1994, 195 p.
[50] BOLEA, LUCIA, [S.t.c.: Consultaţii, în sprijinul candidaţilor la admiterea în licee
şi şcoli profesionale. A. Limba şi literatura română], ŞG, nr. 34, 1994, 3 [analiză
de text].
[51] BOT, IOANA, Mihai Eminescu – Scrisoarea III, în „Excelsior”, 3, nr. 7, 1994,
p. 30-34.
[52] BRÂNCUŞ, GRIGORE; GĂITĂNARU, ŞTEFAN, Limba română. Modele de
analiză gramaticală. Bucureşti, Editura Coresi, 1994, 112 p.
[53] BRUDA, TRAIAN, Cunoaşterea componentei lexicale a propoziţiei, RÎP, 17,
nr. 1-2, 1994, 106-109.
[54] BULEA, EMILIA, Subiecte pregătitoare pentru liceu, în „Dynamis”, 5, nr. 7,
1994, 6.
[55] BURCĂ, A.D., Meditaţii fără meditator. Analize literare şi gramaticale pentru
admiterea în liceu (texte şi exerciţii cuprinzind programul claselor V-VIII). Ediţia
a 2-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Silvana, 1994, 344 p. [ed. I cu sub-
titlul: Limba şi literatura română pentru examenul de admitere în liceu (materia
clasei a VIII-a), Bucureşti, Editura Valahia, 1991, 255 p.].
[56] BUTOI, MIHAELA, Limba română. Manual pentru clasa a VI-A. Editura Didac-
tică şi Pedagogică, 1994.
[57] BUZAŞI, ION, George Coşbuc: Trei, Doamne, şi toţi trei, LL, 23, nr. 1, 1994,
p. 30-31.
[58] CAPOTĂ, TEODOR, Compunerea şcolară, LL, 23, nr. 3-4, 1994, 17-20.
[59] CĂLÂRAŞU, CRISTINA, Exerciţii de exprimare scrisă, LL, 23, nr. l, 1994, 13-16.
[60] CĂLĂRAŞU, CRISTINA, Modernizarea predării limbii române. Paralele româ-
no-franceze (I), LL, nr. l, 1994, 104-109 [res. fr.]; (II), nr. 3-4, 109-114 [res. fr.].
[61] CĂLIN, MARIN, Limbajul pedagogic – o modă ?, Tribînv, 5, nr. 51-52, 1994, 3.
[62] CEGA, ELENA, Predarea simultană. Exerciţii de activitate independentă la gra-
matică, TribÎnv, 5, nr. 43, 1994, 7 [clasa a IV-a].
[63] CHIRIŢĂ, CORNELIA, Probleme ale terminologiei ştiinţifice în învăţământul
preuniversitar (I), LL, nr. 2, 1994, 127-128 [Engl. Ab.].
[64] CHISU, MIHAI, Limba română. cl. a VII-a, Şcoala ajutatoare. Editura Didactică
şi Pedagogică, 1994.
[65] COJOC, ORTANSA, Din experienţa unor lecţii de recapitulare finală, UnDid,
nr. 3, 1994, 39-40.

327
[66] CONSTANTINESCU, SILVIU, Limba română – clasa a VIII-a. Selecţie rigu-
roasă în scopul sintetizării, TribÎnv, 5, nr. 20, 1994, 6.
[67] CONSTANTINESCU, SILVIU, Proba scrisă la limba română. Fără subiecte cu
ambiguităţi!, TribÎnv, 5, nr. 29-30, 1994, 4.
[68] CONSTANTINESCU, SILVIU, Programele de limba română. Dozarea propor-
ţională a noţiunilor de sintaxă, TribÎnv, 5, nr. 12, 1994, 7.
[69] CONSTANTINESCU, SILVIU, Tezele trimestriale de limba şi literatura româ-
nă. Pregătire, conţinut, evaluare, TribÎnv, 5, nr. 50, 1994, 4-5.
[70] CONSTANTINESCU, SILVIU, Ghid practic de limba română pentru părinţi,
TribÎnv, 5, nr. 23, 1994, p. 8 [proiect].
[71] CONSTANTINESCU, SILVIU, Gramatica limbii române. Noţiuni teoretice, te-
xte pentru analiză şi fraze analizate sintactic. Bucureşti, EDP, 1994, 272 p.
[72] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Sintaxa limbii române. Bucureşti, EŞ,
1994, 604 p.
[73] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Ore speciale pentru citire şi scriere,
Tribînv, 5, nr. 7, 1994,5.
[74] CORNIŢĂ, GEORGETA, CONSTANTIN, CORNIŢĂ. Management instrucţio-
nal: proiectare-planificare, limba şi literatura română: gimnaziu / – Baia Mare:
Umbria, 1994.
[75] CORNIŢĂ, GEORGETA, Metodica predării si învăţării limbii şi literaturii ro-
mâne, Baia Mare, Ed. Umbria, 1993, 222 p. Rec.: Violeta Apostol, TribÎnv, 5,
nr. 9, 1994, S; Cornelia Gârmacea, Un util manual pentru profesor, TribÎnv, 5,
nr. 45, 1994, 7; Rodica Lupoian, ŞcN, 3, nr. 4, 1993, 102-104.
[76] COSTEA, OCTAV1A, Sugestii pentru predarea/învăţarea limbii şi literaturii
române în gimnaziu, LL, nr. 3-4, 1994, 99-108 [rds. f r.].
[77] COSTEA, OCTAVIA, Textele de documentare şi de analiză, LL, 23, nr. 1, 1994,
p. 19-21.
[78] COSTEA, OCTAVIA, Textele publicitare, LL, 23, nr. 3-4, 1994, p. 25-25.
[79] COTEANU, ION, O problemă dificilă: limba română ca obiect de studiu pentru
viitorii jurişti, ON, nr. 44, 1994, l, 2.
[80] CREANGĂ, ION, Metódă nouă de scriere şi cetire: pentru usulu clasei I prima-
riă/de institutorii: I. Créngă, C. Grigorescu, G. Ienăchescu, Bucureşti: [s.n.], 1994
[81] CREANGĂ, ION, Amintiri, poveşti, povestiri / Ion Creangă., Ametist ’92, 1994
(colecţia „Lecturi Şcolare” pentru clasele I-IV)
[82] CRIHANĂ, MARCEL, Proba de compoziţie la un examen de admitere, LL, 23,
nr. l, 1994, 57-58.
[83] CRISTEA, MARIA, Indicaţii gramaticale în predarea lexicului, ŞG, nr. 31-32,
1994, 2.
[84] CRISTEA, ŞTEFAN, Mihai Eminescu: Sărmanul Dionis, LL, 23, nr. 1, 1994,
p. 28-29.
[85] CRUCERU, C., Dialogul la cronicari, LL, nr. 1, 1994, p. 17-21.

328
[86] CRUCERU, C., Marin Preda şi fascinaţia „cuvântului zilnic rostit de oameni”
[analiză stilistică a unor frag. din Cel mai iubit dintre pământeni, Moromeţii,
Viaţa ca o pradă], LL, nr. 3-4, 1994, p. 22-25.
[87] DELEANU, MARCU-MIHAIL, George Coşbuc: Paşa Hassan, LL, 23, nr. 3-4,
1994, p. 30-33.
[88] DIACONESCU, RĂZVAN, Programa la limba şi literatura română. I. Limba
româna, TribÎnv, nr. 5, 1994, 4 [s.t.c.: Examenul de la A la Z. Admiterea în li-
ceu].
[89] DRAŞOVEANU, D.D.; GRUIŢĂ, G.; STANCA, V., Admiterea din 1993, Facul-
tatea de Litere. Cluj-Napoca. Proba de limba română, în „Excelsior”, 2, nr. 5,
1993. 14-17.
[90] DRĂGOIU, VALERIA; DRĂGOIU, TEODOR, Însuşirea grafiei cu „â" şi
„sunt” la clasa I, TribÎnv, 5, nr. 4, 1994, 7.
[91] DRĂGUŞIN, CAMELIA, Dictarea, ca exerciţiu de bază pentru o scriere orto-
grafică, Tribînv, 5, nr. 16, 1994, 7.
[92] DUM1TRANA, MAGDALENA, Teoria abordării integrale a limbajului. Impli-
caţii educaţionale la vârsta mică, RÎP, 17, nr. 3-4, 1994, 18-25.
[93] DUMITRANA, MAGDALENA, Scris-cititul în atenţia specialiştilor, RÎP, 17,
nr. 3-4, 1994. 136.
[94] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE, Limba română. Manual pen-
tru clasa a V-a. Bucureşti, EDP, 1994, 304 p.
[95] DUMITRESCU, ION, Proba de. limba română la concursul de admitere la Fa-
cultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti; sesiunea septembrie 1993, LL,
23, nr. I, 1994, 52-57.
[96] DUMITRESCU-BRATEŞ, MARIA, Limba română. Ghid de conversaţie. Bucu-
reşti, Editura Niculescu, 1994, 208 p.
[97] DUNĂ, ION, Lucian Blaga: Paradis în destrămare, LL, 23, nr. 1, 1994, p. 32-34.
[98] DUŢU, OLGA, Lectura interpretativă a textului literar la ciclul primar, în
„Ecouri”, 2, nr. 1-2, 1994, 10-11; vers. fr. La lecture interprétative du texte litté-
raire à l’école élémentaire, ZGR, 2, nr. 1-2, 1993, 83-84 [rez. rom.].
[99] ENACHE, DANIELA; ENACHE, GHEORGHE, Teste de limba română pentru
gimnaziu, liceu, admitere. În conformitate cu programa elaborată de Ministerul
Învătământului, Bucureşti, Editura Recif, 1994, 64 p.
[100] FASSEL, LUMINIŢA, Teorie şi metoda in gramatica contrastivă: à propos de
manualul german-român de la Mannheim, Theory and Method in the Compara-
tive Grammar: Regarding the German-Romanian Manual of Mannheim, 1994,
No. 2, p. 93-99.
[101] FEDER, MARICELA; ECATERINA ZAHEU, Abecedar pentru şcolile ajutătoa-
re: clasa I, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994.
[102] FEIER-MUREŞAN, MIRELA, Vasile Voiculescu – Sonetul CLXXXIII, în „Ex-
celsior”, 3, nr. 7, 1994, p. 44-45.
[103] FRĂŢILĂ, DORINA, Teste de evaluare. Limba română, UnCat, nr. 3, 1993,
16-17 [pentru clasa a V-a şi a VIII-a].

329
[104] GÂRBONI, ACHIM, Prima carte a şcolarului. [Elisabeta Avram, Rodica Cucu,
Abecedar. Bucureşti, EDP], TribÎnv, 6, nr. 300, 1994, p. 4.
[105] GÂRMACEA, CORNELIA, Abordarea textului literar în liceu, TribÎnv, 5,
nr. 48, 1994, p. 4. [sesiune de comunicări, Bucureşti, Liceul comercial „Nicolae
Creţulescu”, 17 nov. 1994, org. de IŞMB, SŞF Fil Bucureşti].
[106] GÂRMACEA, CORNELIA, Limba şi literatura română. Sibiu, TribÎnv, 5,
nr. 42, 1994. P. 5. [prima întâlnire a membrilor Comisiei Naţionale de Limba şi
Literatura Română, Sibiu, 30 sept. – 1 oct. 1994, ISJ Sibiu].
[107] GEORGESCU-BOŞTINĂ, MARIA; MARIA GIURGEA, Abecedar, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1994.
[108] GHEORGHE, ALEXANDRU; SCOROJITU, RADU; CÂRŢU, IOANA, Să
învăţăm gramatica din clasa I. Ghid metodic pentru învăţători, părinţi şi elevi,
Craiova, EGCA, 1994, 231 p.
[109] GHERGHINA, DUMITRU; GHERGHINA, MARIA, Aproape totul despre ex-
primarea corectă în limba română. Motivări ortoepice, ortografice, lexicale şi
gramaticale. Exerciţii şi teste de evaluare. Pentru elevi, studenţi, cadre didactice
şi părinţi. Craiova, Didactica Nova, 1994, 260 p.
[110] GÎTAN, IOANA; CRĂCIUN, VASILICA; ETAGAN, BENONI, Exerciţii şi teste
de gramatică. Culegere pentru clasele II-IV. Ed. a 2-a revăzută, Craiova, Editura
Sibila, 1994, 224 p.
[111] GOGA, MIRCEA, Propuneri pentru o predare a pronumelui reflexiv la studenţii
străini, StUBB, 37, nr. 1-2, 1992, 97-101 [res. fr.].
[112] GOIA, V., Tipuri de învăţare: de la concepte teoretice la aplicaţii practice,
StUBBPP, 38, nr. 1-2, 1993, 31-37 [Engl. Ab.].
[113] GOLDU, CORNELIU, Plugarii de Octavian Goga – variantă de test pentru admi-
terea la liceu, ŞG, nr. 34, 1994, p. 6. [analiză de text].
[114] GRĂNESCU, MARINELA, Rata predării şi asimilării vocabularului, TPCL,
1993, 117-120 [Engl. Ah.].
[115] GRIGORIE, TOMA, Verbe româneşti, Craiova, Editura Universitaria, 1994, 184 p.
[116] GRINEA, FLORIN, Ceva despre compunerile şcolare, NR, 2, nr. 4-5, 1994, 17, 18.
[117] GRUIŢĂ, G., Gramatica normativă, 77 de întrebări/77 de răspunsuri, Cluj-Na-
poca, Dacia, 1994.
[118] HRISTEA, THEODOR, Limba română la examenul de admitere în învăţământul
superior (I), LL, 23, nr. l, 1994, 54-55; (II), nr. 2, 56-58.
[119] HRISTEA, THEODOR, Proba de limba română la concursul de admitere la Fa-
cultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti. Sesiunea septembrie 1993, în
„Excelsior”, 2, nr. 6, 1993, 17-20.
[120] HRISTEA, THEODOR, Proba de limba română la concursul de admitere în Fa-
cultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti. Sesiunea septembrie 1994, LL,
23, nr. 3-4, 1994, 53-56.
[121] ILIESCU, ADRIANA, Studiul textului. Analize literare pentru bacalaureat şi alte
examene de limba şi literatura română. Bucureşti, Editura Expert, 1994, 191 p.

330
[122] ILIESCU, CONSTANŢA; NICHITA, SILVIA; PETRESCU, VICTORIA; PO-
PESCU, STELA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a IV-a. Bucu-
reşti, EDP, 1994, 88 p.
[123] IONILĂ, FLORIN-LAZĂR, Toma Grigorie, Verbe româneşti. Craiova, Editura
Universitaria, 1994, LR, 43, nr. 5-6, 1994, p. 267-268.
[124] IVANUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Subiecte de limba română date la admite-
rea în facultăţile din centrele universitare Craiova, Alba Iulia şi Arad, ediţia
1993. Rezolvări si îndrumări, în „Forum”, 36, nr. 3-4, 1994, 113-118.
[125] IVĂNUŞ D.; SILVIA PITIRICIU, Proiecte didactice. Caiet de exerciţii grama-
ticale, Univ. din Craiova, 1994.
[126] IVĂNUŞ, DUMITRU; PITIRICIU, SILVIA; SZATHMARY, MELITTA, Caiet
de exerciţii gramaticale. Proiecte didactice, Craiova, EUCr, 1994, 116 p. multigr.
[127] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Universitatea din CIuj-Napoca, Facultatea
de Litere (română A) şi Teologie-Litere, în „Forum”, 36, nr. 1-2, 1994, 104-107;
Universitatea din Cluj-Napoca. Facultatea de Litere (română B), 107-108;
Universitatea din Cluj-Napoca. Facultatea de Drept, 108-111; Universitatea din
Cluj-Napoca. Specializarea Pedagogie (Probă mixtă – Limbă si literatură româ-
nă), 111-112; Universitatea din Cluj-Napoca. Facultatea de Jurnalistică, 112-
113; Universitatea din Timişoara. Facultatea de Litere, 114-116; Universitatea
din Timişoara. Facultatea de Educaţie Fizică, 116-118 [s.t.c.: Subiecte de limba
română date la admiterea în facultăţile din centrele universitare Cluj-Napoca si
Timişoara].
[128] IVĂNUŞ, DUMITRU, Teoria şi topica propoziţiilor subordonate necircumstan-
ţiale în limba română. Craiova, Universitaria, 1994, 220 p.
[129] IVĂNUŞ, DUMITRU; POPA, ION, Îndrumător de limba română. Timişoara,
Editura Eurobit, 1994, 156 p.
[130] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Limba română pentru concursurile de ad-
mitere în licee, şcoli profesionale, colegii şi facultăţi. Radiografia admiterii.
Bucureşti, Editura Niculescu, 1994, 217 p.
[131] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Limba română pentru concursurile de ad-
mitere în licee, şcoli profesionale, colegii şi facultăţi. Retrospectiva subiectelor.
Bucureşti, Editura Niculescu, 1994, 209 p.
[132] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Limba română. Fonetică, vocabular, gra-
matică, stil şi compoziţie. Subiecte date la admiterea în învăţământul superior în
anii 1990, 1991, 1992 şi 1993. Rezolvări integrale şi îndrumări. Bucureşti, EDP,
1994, 364 p.
[133] JOIŢA, ELENA, Didactică aplicată, (partea I), Ed. „Gh. Alexandru”, Craiova,
1994.
[134] LUNGU, IOAN, Gheorghe Şincai – creator de şcoli naţionale şi al unor manuale
de limba română. Latinist şi savant iluminist, ŞcN, 4, nr. 1, 1994, p. 5-11.
[135] MACARIE, AUGUSTIN; MACARIE, DORINA, Lecturi literare pentru con-
cursul de admitere în licee şi şcoli profesionale. Elemente de vocabular. Ele-

331
 mente de teoria literaturii. Planuri – Sinteze. Comentarii literare. Compuneri
diverse, Bucureşti, EVR, 1994, 216 p.
[136] MADA, MIHAI, Vasile Voiculescu – În Grădina Ghetsemani, în „Excelsior”, 3,
nr. 7, 1994, p. 41-43.
[137] MÂINEA, MIHAELA, O adnotare la Riga Crypto şi lapona Enigel de Ion Barbu,
VR, 89, nr. 7-8, 1994, p. 155-156.
[138] MAN, VASILE, In sprijinul candidaţilor la examenul de admitere în liceu şi
şcoala profesionalii, ŞcV, 5, nr. 3, 1994, 25 [teste propuse în sprijinul pregătirii
elevilor clamei a VIII-a, în vederea admiterii în învăţământul liceal şi profesio-
nal].
[139] MANEA, GEORGETA, Exerciţii grafice. Pregătirea mâinii pentru scris,
TribÎnv, 5. nr. 16, 1994, 7.
[140] MATEI, MARIAN (coord.), Proiectarea didactică. Metode de învăţămînt. Eva-
luarea didactică; Obiective şi strategii didactice, seria Predarea-învăţarea limbii
şi literaturii române, Craiova; Casa Corpului Didactic, Dolj, 1994.
[141] MĂNUŢĂ, CONSTANTIN, Paşa Hassan de George Coşbuc, CGL, 6, nr. 2,
1994, p. 11.
[142] MIHAILOVICI, MIRCEA, Costache Negruzzi: Sobieski şi românii, LL, 23, nr. 1,
1994, p. 25-27.
[143] MIHĂESCU, VIORICA, O abordare semantică a adjectivelor. Sugestii pentru
predarea acestora la studenţii străini, StUBB, 37, nr. 1-2, 1992, 89-95 [res. fr.].
[144] MOCEANU, OVIDIU, Limba română (Compendiu). În sprijinul pregătirii ele-
vilor pentru examene. I. Ortografie şi punctuaţie. II. Vocabularul. III. Fonetica.
IV. Morfologia; V. Sintaxa. [Piteşti], Editura Vlasie, 1994, 168 p.
[145] MOLAN, VASILE; VICTORIA PADUREANU, Caligrafia: clasa a II-a, Editura
Coresi, 1994. (Sibiu)
[146] MOLAN, VASILE; MARCELA PENES, Texte literare pentru învăţământul
primar, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994. (I. Coresi)
[147] MUNTEANU, TANŢA, Citire, manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1994.
[148] NEDELCUŢ, DANIELA, Exerciţii de limba română. Compuneri şi tehnici de
studiu. Clasele a II-a, a III-a, a IV-a. Ediţie revăzută şi adăugită, Craiova, Editura
Cardinal, 1994, 128 p.
[149] NICOLAE, NICOLAE I.; OLTEANU, A.GH.; PAVNOTESCU, MARIA; LĂ-
ZĂRESCU, GHEORGHE; LEAHU, EMIL; PARFENE, CONSTANTIN; BE-
REA-GĂGEANU, ELENA, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a
X-a. Bucureşti, EDP, 1994, 272 p.
[150] NIŢĂ-NĂSTAC, OLIMPIA, Noi de Nichita Stănescu (Comentarea primei stro-
fe), ŞG, nr. 34, 1994, p. 5.
[151] ODOR IFRIM, ELENA, Exerciţii şi teste gramaticale. Cuvânt înainte de Olga
Duţu. Constanţa, Europolis, 1994, 111 p. (Colecţia elevului).
[152] OLIVOTTO, RODICA, Teste pentru examenul de admitere la liceu. Limba şi li-
teratura română. Volumul II, Bucureşti, EARA, 1994, 199 p.

332
[153] OLTEANU, A.GH., Mioriţa, LL, 23, nr. 1, 1994, p. 22-25.
[154] OPRESCU, M1HAIL, Cunoaşteţi cazurile părţilor de vorbire?, în „Excelsior”, 2,
nr. 6, 1993, 12-14.
[155] OPRESCU, MIHAIL, Sintaxa în programa de tranziţie, TribÎnv, 5, nr. 51-52,
1994, 8.
[156] PAMFIL, ALINA, Genul didactic argumentativ din perspectiva „pedagogiei to-
tului”, StUBBPP, 38, nr. 1-2, 1993, 57-64 [res. fr.].
[157] PĂDUREANU, VICTORIA, Al doilea caiet de scriere pentru clasa I / elaborat
de prof. gr. I Victoria Pădureanu – S.C. Universul, 1994 (I. Universul)
[158] PĂDUREANU, VICTORIA, Al treilea caiet de scriere pentru clasa I / elaborat
de prof.gr.I Victoria Pădureanu; cop. Ana Maria Bazac. – Magister, 1994 (Uni-
versul)
[159] PĂDUREANU, VICTORIA, Scrierea: [caiet]: clasa I: trimestrul I / Victoria
Pădureanu, Vasile Molan, Dana Poenaru – 1994 (Sibiu: Polsib)
[160] PÂRVU, IULIU, Mihai Eminescu – Mai am un singur dor, în „Excelsior”, 3,
nr. 7, 1994, p.25-28.
[161] PÂRVU, IULIU, Octavian Goga – Dăscăliţa, în „Excelsior”, 3, nr. 7, 1994, p. 23-25.
[162] PENEŞ, MARCELA, Învăţăm să citim. Bucureşti, Aramis, 1994, 96 p.
[163] POPA, ION, Fonetica şi vocabularul. Bucureşti, Teora, 1994, 120 p.
[164] POPA, ION, Fonetica şi vocabularul. Sunetele limbii române. Regulile despăr-
ţirii cuvintelor în silabe. Alternanţele fonetice şi accentul. Regionalisme şi neolo-
gisme. Familia lexicală. Îmbogăţirea vocabularului. Exerciţii rezolvate. Bucu-
reşti, Editura Teora, 1994, 120 p.
[165] POPESCU, FLORIN D., Limba română. Sintaxa. Manual pentru clasele a XI-a şi
a XII-a (şcoli normale, licee, clase cu profil umanist). Bucureşti, EDP, 1994, 124
p. (MÎ).
[166] POPESCU, FLORIN D., Limba română. Sintaxa. Manual pentru clasele a XI-a şi
a XII-a (şcoli normale, licee, clase cu profil umanist). Bucureşti, EDP, 1994,
124 p.
[167] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular şi de istorie a
limbii. Manual pentru clasa a VIII-a, Bucureşti, EDP, 160 p.
[168] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular. Manual pen-
tru clasa a VIII-a, Bucureşti, EDP, 176 p.
[169] POPESCU, RODICA, POPESCU, NICOLAE, Formarea capacităţii de analiză a
cuvintelor, propoziţiilor, contextelor, RÎP, 17, nr. 3-4, 1994, 117-124.
[170] PROROCU, LIVIU; PROROCU, ELENA; PUIU, ZVETLANA-BEATRICE,
Culegere de exerciţii gramaticale în limba română, pentru clasa a IV-a. Sibiu,
Editura Transpres, 1994, 156 p. (Seria Gaudeamus).
[171] PUŞCAŞ, MĂRIA DANIELA, Originea şi dezvoltarea limbii române. Test de
gramatică, Tribînv, 5, nr. 14, 1994, 4; nr. 15, 4 [la rubr.: Meditaţii la limba ro-
mână; s.t.c. Examenele de la A la Z. Bacalaureat 1994].
[172] RADU, NICOLAE, Gramatică. Ghid didactic pentru clasele a II-a şi a III-a.
Bucureşti, Editura Sigma, 1994, 128 p.

333
[173] RADU-NANDRA, ILIE, Ioan Neniţescu – Ţara mea, în „Excelsior”, 3, nr. 7,
1994, p. 18-20.
[174] RADU-NANDRA, ILIE, Vasile Alecsandri – Iarna, în „Excelsior”, 3, nr. 7,
1994, p. 20-22.
[175] RĂDULESCU, MARINA, Teste de limba română pentru examenul de admitere
la liceu şi facultate. Gramatică, vocabular, formarea cuvintelor, punctuaţie,
fonetică. Bucureşti, Editura Saeculum, Editura Vestala, 1994, 160 p.
[176] RISTEA, GHEORGHIŢĂ, Supraîncărcarea, problema numărul unu, TribÎnv, 5,
nr. 39, 1994, 7 [clasele I-IV].
[177] ROBCIUC, VASILE, Valoarea exerciţiilor de stil, TribÎnv, 5, nr. 33-34, 1994, 8.
[178] ROMANIUC, CECILIA; MARINESCU, AURELIA; PREDA, MARIN, Învăţăm
să citim şi să scriem corect. Manual ajutător pentru clasa I. Coordonator: Cecilia
Romaniuc. Craiova, CEO, 1993, 64 p.
[179] ROTARU, ION, ABC-ul BAC-ului pentru limba şi literatura română o dată cu
un vademecum pentru candidaţii la examenele de admitere în facultăţile cu profil
filologic. Bucureşti, ELRCT, 1994, 119 p.
[180] ROTARU, CONSTANTIN, Elemente de relaţie, SG, nr. 34, 1994, 3 [v.t.c. nr.
1654].
[181] ROTARU, ION, Limba română în Manualul de limba şi literatura română pentru
clasa a XI-a. 10 profesori în căuterea elevului Bujie Ion, RLit, 27, nr. 2, 1994,
p. 14-15.
[182] ROTARU, LEONARD, Programa şcolară de limbă română. Preocupări didac-
tice, în „Asachi”, 4, nr. 62, 1994, 8.
[183] ROTARU, NECULAI, O gramatică pentru cursul primar. Clasele a II-a şi
a III-a. Bucureşti, EDP, 1994, 140 p.
[184] SĂVOIU, ADRIAN, Din istoria învăţămîntului limbii şi literaturii române. Bu-
covina şi Basarabia în paginile revistei „Viaţa românească” (1906-1916), LL,
nr. 2, 1994, p. 129-131.
[185] SĂVOIU, ADRIAN, Câteva consideraţii pe marginea manualelor de limba şi li-
teratura română pentru liceu, LL. Nr. 1, 1994, p. 110-112.
[186] SĂVULESCU, DUMITRU, Limba română, lecturi literare, manual pentru cl. a
VIII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994.
[187] SECHI, CORNELIA; BÂRCĂ, SILVIA, Îndrumător pentru receptarea lecturilor
literare (clasele V-VIII) pentru concursul de admitere în licee şi şcoli profesio-
nale. Galaţi, PF, 1994, 184 p.
[188] SEMENOV, MIHAI, Test la limba româna, ConvDid, 5, nr. 15, 1994, 52-53.
[189] SPIŢĂ, DOINA, Interdisciplinaritatea între tradiţie şi inovaţie, IDÎU, 1990
(1991), 109-114.
[190] STAN, MIHAIL; ILINCA, ŞT.M., Proba de limba şi literatura română la con-
cursul de admitere în clasa a IX-a de liceu. Sesiunea iulie 1994, LL, 23, nr. 3-4,
1994, 49-52.
[191] STANCA, VASILE, O problema de metodică: explicarea semnelor de ortografie
şi punctuaţie in predarea limbii române, AUO, 2, nr. 2, 1992, 85.

334
[192] STANCIU, LUCIA, Eticheta verbală românească din perspectiva predării limbii
române ca limbă străină, TPCL, 1993, 280-285 [Engl. Ab.].
[193] STERE-DERDENA, MIHAI, Construcţii lexicale neromâneşti, în „Asachi”, 3,
nr. 46, 1993, p. 6 [mă bucur să te văd]; Un anunţ cu multe greşeli, nr. 49, p. 5; Un
dicton rostit greşit, nr. 51, p. 3, publicat şi în „Albina”, 97, nr. 1, 1994, p. 14
[Quod licet lovi non licet bovi]; Ce înseamnă „fortuit”?, nr. 52, p. 5, publicat şi în
„Albina”, 97, nr. 3-6, 1994, p. 30; Un îndemn ratat gramatical, nr. 53, p. 7,
publicat şi în „Albina”, 97, nr. 7, 1994, p. 22 [Tăticule, conduce prudent!]; A
pune ţara la cale, nr. 54, p. 7; Un titlu nepotrivit, nr. 55, p. 6 [Extremele se
atrag…]; Îmbinări lexicale echivoce, nr. 57-58, p. 6]; Preşedintele Franţei şi al
Germaniei]; Pronumele de politeţe (reverenţă), nr. 59, p. 7; Traducere greşită,
nr. 60, p. 8 [Tropaeum Traiani [trad. în româneşte prin Trofeul lui Traian];
Maxim – maximum, minim – minimum, nr. 61, p. 8; în „Tedeum”, nr. 62, p. 5; Afiş
agramat, nr. 63, p. 10; Pluralul unor substantive, nr. 64, p. 8, publicat şi în „Albi-
na”, 97, nr. 12, 1994, p. 21; Pocirea unor vorbe, nr. 65, p. 3; Stricători de limbă,
nr. 66, p. 4, publicat şi în „Albina”, 97, nr. 8-9, 1994, p. 15 [făcem, făceţi]; Virgu-
la, nr. 67, p. 9; Errare humanum est, perseverare diabolicum, nr. 68, p. 10 [engle-
zism, miss, suntem, sunteţi]; Greşesc şi literaţii (I), nr. 69, p. 11 [marei, lăncii];
(II), nr. 70, p. 7 [ceauşeştii, antoneşti, investitură, să aibe].
[194] STERESCU-SÂNTIMBREANU, DOINA, Masă rotundă la B.C.P. Lectura şi co-
municarea, TribÎnv, 5, nr. 48, 1994, p. 2. [Bucureşti, 21 nov 1994, org. BCP, CCPPP].
[195] STERESCU-SÂNTIMBREANU, DOINA, Probleme teoretice şi practice de or-
tografie în învăţământul preuniversitar [de Gh.N. Vasilescu], TribÎnv, 5, nr. 7,
1994, p. 7.
[196] ŞERBAN, RODICA LIGIA, Culegere de exerciţii. Gramatică şi vocabular. Pen-
tru examenul de admitere în licee şi şcoli profesionale. Bucureşti, EDP, 1994,
164 p.
[197] ŞERDEAN, IOAN; DIŢULEASA, FLORIAN; PAVELIU, ELIZA, Gramatică şi
compunere. Manual pentru clasa a III-a. Bucureşti, EDP, 1994, 112 p.
[198] ŞINCAN, EUGENIA, MOLAN, VASILE, PĂDUREANU, VICTORIA, Îndru-
mătorul învăţătorului pentru aplicarea programelor şcolare la clasele 1-IV,
Bucureşti, Ed. Sigma, 1994, 256 p. [partea de Ib. rom., p. 8-76].
[199] ŞTEFĂNICĂ, TEODOR, Abecedar aplicativ, manual alternativ. [Dan Agrigo-
roae, Abecedar aplicativ – metodă activă pentru învăţarea şi consolidarea citit-
scrisului], ŞG, nr. 30, 1994, p. 6.
[200] ŞTIRBU, LUCIA MARIA, Caiet de gramatică, Clasa a V-a, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1994.
[201] ŞTIRBU, LUCIA MARIA, Caiet de gramatică, Clasa a VII-a, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1994.
[202] TABARCEA, CEZAR, Tirania gramaticii. [despre Gramatica Academiei ca re-
per în şcoală la 40 de ani de la apariţie], RLit, 27, nr. 44, 1994, p. 3.
[203] TOMA, ION, Limba şi literatura română – dezvoltare şi didactică universitară,
LL, nr. 3-4, 1994, 120-126.

335
[204] TOMA, ION, Limba română pentru elevi, studenţi, profesori. Compendium de
teorie şi aplicaţii practice. Fonetică – Fonologie – Lexicologie. Bucureşti, Edi-
tura Niculescu, 1994, 217 p.
[205] TOMA, ION; BUDICĂ, MARIN, Limba şi literatura română. Pentru liceu, ba-
calaureat şi admitere în facultăţi. Bucureşti, Editura Niculescu, 1994, 313 p.
[206] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA,
LUIZA, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţământul în limbile mi-
norităţilor naţionale. Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1994, 200 p.
[207] TUDORICĂ, AL., Adrian Maniu: Ţară, LL, nr. 1, 1994, p. 52-55.
[208] TUDUCE, DORINA, O anchetă lingvistica... şi surprizele ei, ŞcN, 4, nr. l, 1994,
19-22 [realizată împreună cu elevii, pe probleme de cult. lb.].
[209] TULAI, IOSEFINA, I.L. Caragiale: Bacalaureat, LL, 23, nr. 2, 1994, p. 23-24.
[210] ŢOIA, MARIUS, Stilul e omul, TribÎnv. 5, nr. 39, 1994, 7 [clasele I-IV].
[211] ŢURCANU, ELENA, Proiect didactic, SG, nr. 36-37, 1994, 2 [planul lecţiei „Su-
biecte posibile la examenul de admitere”, clasa a VIII-a].
[212] ŢURCANU, ELENA, Sugestii pentru o posibilă schimbare, ŞG, nr. 34, 1994, p. 1.
[213] UNGUREANU, ADALMINA, Didactica vocabularului (1), nr. l, nr. 12, 1993,
13-14.
[214] UNGUREANU, MARCELA, Limba română, în „Dynamis”, 5, nr. 8, 1994, 5
[s.t.c.: Sugestii pentru admitere].
[215] VÂSCU, TEODORA; PINTILIE, ELENA, Jocuri didactice. Pentru însuşirea
corectă a limbii romîne de către preşcolari. Bucureşti, EDP, 1994, 79 p.
[216] VIEHMANN, ALINA, Mijloace practice informarea competenţei de comunicare
în predarea limbii române ca limbă străină, TPCL, 1993, 286-291 [res. f r.].
[217] VIEHMANN, ALINA, Tehnica jocului şi a simulării în predarea limbii române
ca limbă străină, StUBB, 37, nr. 1-2, 1992, 83-87 [res. f r.].
[218] VIERU, GRIGORE, Albinuţa: [abecedar de antologie lirica], desene: Lica Sain-
ciuc, Bucureşti, Editura Didactica şi Pedagogică, 1994
[219] VINŢELER, ONUFRIE, G. Gruiţă, Gramatica normativă (77 de întrebări, 77 de
răspunsuri) [Cluj-Napoca, ED, 1994], LR, 43, nr. 9-10, 1994, 485-486.
[220] VLADU, VICTORIA; SÎRBU, VASILICA, Învăţăm să vorbim corect: Caiet me-
todic. Târgu-Jiu, EAŞ, 1994, 114 p.
[221] VOICA, ADRIAN, Limba română. Manual pentru studenţi străini din anul pregă-
titor Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 1994.
[222] VOICA, ADRIAN; FOTEA, MIRCEA. Limba română. Manual pentru studenţii
străini din anul pregătitor. Profil juridic. Iaşi, EUI, 1994, 131 p.
[223] VOINEA, MARIOARA, SG, nr. 34, 1994, 4 [analiză de text].
[224] ZAMFIR, GEORGICA, Formarea automatismelor ortografice şi de punctuaţie,
TribÎnv, 5, nr. 47, 1994, 4 [clasa I-IV].
[225] ZAMŞA, ELEONORA, Teste de limba română pentru clasele V-VIII. Bucureşti,
Editura Coresi, 1994, 175 p.
[226] ZĂVOIU, ŞTEFAN, Gramatica în perioada de tranziţie, LL, nr. 3-4, 1993,
130-131 [Engl. Ab.].

336
[227] ZUGUN, PETRU, A doua oră de limba română. [Puiu Filipescu, Constantin C.
Bostan, Ora de limba română, Iaşi, 1992 (1993)], în „Cronica”, 29, nr. 21, 1994,
p. 2.

1995
[1] * * * Biblioteca Centrală Pedagogică, „I.C. Petrescu”, Predarea la clasele I-IV,
vol. 5, (culegere de referate), Bucureşti, 1995.
[2] * * * CAIETE didactice – Reflex, pentru elevii din scoli profesionale, comple-
mentare şi de, ucenici. Anul I, [Limba română, istorie universală, algebră, geome-
trie, biologie, fizică, chimie], Editura Miron Costin, 1995.
[3] * * * Călătorie cu cartea: lecturi şcolare suplimentare pentru clasa I / [coordo-
natori: prof. Mariana Ţăranu, înv. Daniela Vraci, prof. Traian Finţescu; coperta şi
ilustraţiile: George Cristea]. – Alexandria: Corint, 1995 (Romcartexim)
[4] * * * Călătorie cu cartea: lecturi şcolare suplimentare pentru clasa a II-a / anto-
logie, note bio-bibliografice si vocabular de Daniela Vraci. – Bucureşti: Corint,
1995 (Romcartexim)
[5] * * * Călătorie cu cartea: lecturi şcolare suplimentare pentru clasa a III-a / anto-
logie, note bio bibliografice şi vocabular de Daniela Vraci. – Bucureşti: Corint,
1995 (Romcartexim)
[6] * * * Călătorie cu cartea: lecturi şcolare suplimentare pentru clasa a IV-a /
antologie, note bio-bibliografice si vocabular de Daniela Vraci. – Bucureşti: Co-
rint, 1995 (Romcartexim).
[7] * * * Compendiu de limba română. Fonetică. Vocabular. Gramatică. Sinteze şi
exerciţii rezolvate. Coordonator: Alexandru Metea. Autori: Ileana Alexeev,
Adriana Balea, Constanţa Deatc, Eugenia Felicia Gligor, Virginia Macovei, Elena
Marinescu, Alexaqndru Metea, Margareta Ocolişan, Florica Petreanu, Florica
Popa, Florica-Maria Puşcaş, Silvia Rogobete, Constantin Vintilescu. Timişoara,
Editura Helicon, 1995, 348 p.
[8] * * * Cuvântul – structură şi reguli de ortografie, în „Paralele”, nr. 4, 1995,
p. 12-16.
[9] * * * Daţi sintaxei ce este al sintaxei, în „Paralele”, nr. 9-10, 1995, p. 10, 36-38.
[10] * * * Elemente de sintaxă.Metode de analiză, în „Paralele”, nr.9-10, 1995, 14-26.
[11] * * * Gh. Constantinescu-Dobridor, Sintaxa limbii române, UnC, nr. 2-3, 1995, p. 6.
[12] * * * Gramatica limbii române [de Silviu Constantinescu], TribÎnv, 6, nr. 267,
1995, p. 8.
[13] * * * Limba română (Vocabular, gramatică, stil, compziţie, genuri şi specii
literare). Rezolvarea subiectelor de limbă română: prof. Sofia Dobra, Bucureşti,
1995, 16 p.
[14] * * * Limba română. Subiecte date la Facultatea de Drept din centrul universitar
Craiova, în „Ziua”, 2, nr.324, 11iul., 1995, 4.
[15] * * * Limba Română: exercitii pentru clasa a IV-a / prof. gr. I Victoria Pădureanu
(coord.), inst. gr. I Cristiana Pleavă, înv. gr. I Zînica Loghin, prof. gr. I Eugenia
Şincan – Bucureşti: Editura C.N.I. Coresi, 1995 (I. Coresi)

337
[16] * * * Limba Română: manual pentru clasa a II-a / Elena Constantinescu, Maria
Vărzaru, Elena Sachelarie,... – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.
[17] * * * Literatura clasică română şi universală / pref.: Gheorghe Marin, – Bucu-
reşti: Editura Fundaţiei „România de Mâine”, 1995 (Coresi)
[18] * * * Pentru perfecţionarea profesorilor de limba română Târgovişte, [f.e.],
1995, 32 p. (IŞJ, Dâmboviţa, CCD Dâmboviţa. Însemnări pedagogice).
[19] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolara pentru clasa a IV-a:
literatura română, Bucureşti, ed. Vizual, 1995.
[20] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa I: litera-
tura română . – Bucureşti: Vizual, 1995.
[21] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa a II-a:
literatura română – Bucureşti: Vizual, 1995.
[22] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa a III-a:
literatura română – Bucureşti: Vizual, 1995.
[23] * * * Predare la clasele I-IV. Volumul V. Culegere de referate.Redactorii lucrării:
Luminiţa Burciu şi Gheorghiţa Cotuna.Referate întocmite la Liana Avram şi Flo-
rica Georgescu, Bucureşti, BCP, 1995, 157 p. (BCP.Colectţia Modernizarea învă-
ţământului, XLVI).
[24] * * * Probe pentru admiterea în învăţămantul superior, în „Ziua”, 2, nr.338, 27
iul., 1995, 4.
[25] * * * Subiecte examenului de bacalaureat la lb.şi lit. rom. – sesiunea iunie 1995,
LL, 24, nr.3-4, 1995, 45.
[26] * * * Subiectele (şi baremele de corecatre) date la faciltăţi ale Universitaţii
Bucureşti – ediţia 1994, TribÎnv, 6, nr.289-290, 9-12
[27] * * * Subiectele Concursul ,,Mihai Eminescu” – faza naţională, clasa a VIII-A,
proba de limba română, LL, 24, nr.2, 1995, 44; clasa a VIII-a, proba de limba
rom., 44-45.
[28] * * * Subiectele (şi baremele de corectare) date la facultaţi ale Universitaţii din
Bucureşti-ediţia 1994, TribÎnv, 6, nr.287-288, 1995, 8-12.
[29] * * * Teste pentru adimterea în învăţământul superior, în „Paralele”, nr.9-10,
1995, 13-14, 38 [la lb. Rom.].
[30] * * * Texte literare: clasele II-IV: antologie / comentarii prof. univ. dr. Ion Ro-
taru – Bucureşti: Editura Ulpia Traiana, 1995 (Romcart)
[31] ALDEA, ANA, Caiet de gramatica a limbii române, noţiuni şi exerciţii aplicative
de fonetică, vocabular, morfologie şi sintaxă, clasa a V-a, Gemina, 1995.
[32] ANDREI, AL., Limba şi literatura română pentru clasele IX-XII liceu şi în spri-
jinul pregătirii intensivepentru examenul de bacalaureat. Ediţia a 4-a. Bucureşti,
Nova, 1995, 224 p. [pe copertă: Limba şi literatura română pentru liceu, baca-
laureat şi admitere în învăţământul superior (Sinteze)].
[33] ANDREI, ALEXANDRU, Literatura clasică română: antologie de texte comen-
tate – clasele I-IV / Al. Andrei. – Bucureşti: Regis, 1995 (Filaret).
[34] ANDREI, ALEXANDRU, Literatura clasică română: antologie de texte comen-
tate – clasele I-IV / Al. Andrei. – Bucureşti: Regis, 1995 (Filaret).

338
[35] ANDRONE, ELENA, Povestirile create de preşcolari, TribÎnv, 6, nr.264, 1995,
6 [Povestiri pe baza unui text literar cunoscut, a proverbelor şi zicătorilor, a dese-
nelor şi observaţiilor proprii, a imaginaţiei, a unui text dat sau a cuvintelor de
sprijin].
[36] ANGHELESCU, MIRCEA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE; NICOLAE, NICO-
LAE I.; BĂRBOI, CONSTANŢA; OLTEANU, A.GH.; STOICA, CORNELIA;
GHEORGHIU, VLADIMIR; OTOBÂCU, CONSTANTIN; BEREA-GĂGEA-
NU, ELENA, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. Capitolul
Originea şi dezvoltarea limbii române a fost elaborat de acad. I.Coteanu, Bucu-
reşti, EDP, 1995, 388 p.
[37] APOSTOL, ANCA, Gh. Bulgăr, Limba română, fonetică, lexic, morfologie, sin-
taxă, stilistică. Bucureşti, Editura Vox, 1995, TinLib, 7, nr, 1541, 12 mai 1995,
p. 4.
[38] APOSTOL, MARIA, Identificarea literelor, TribÎnv, 6, nr.266, 1995, 6 [în gră-
diniţă].
[39] AVRAM, ELISABETA, Caiet de scriere pentru clasa I, Editura Didactică şi Pe-
dagogică, 1995.
[40] AVRAM, ELISABETA; CUCU, RODICA, Abecedar. Bucureşti, EDP, 1995, 126 p.
[41] AVRAM, MIOARA, Limba română şi cultura politică, LL, 40, nr. 2, 1995,
p. 97-106.
[42] BARBU, DAN, Structura logică a morfosintaxei limbii române. Bucureşti,
Scripta, 1995, 198 p.
[43] BÂŢU, ANA, Jocul didactic-o resursă inepuizabilă pentru dezvoltarea vorbirii
elevelor, TribÎnv, 6, nr.262, 1995, 7 [predarea lb. rom.în învăţământul primar].
[44] BALLA, SARA, Limba română, manual pentru clasa a III-a învăţământul cu pre-
darea in imbile, minorităţilor naţionale, vocabular român-maghiar, Editura Didac-
tică şi Pedagogică, 1995
[45] BĂLAŞ IOAN, O nouă structură a obiectului limba şi literatura română, Tri-
buna 7, nr. 2, 1995, 2 [programa nouă].
[46] BĂLĂTICĂ, MARIAN, Aurel Nicolescu, Analize gramaticale. Pentru admiterea
în liceu. Ediţia a V-a, Bucureşti, EIC, 1995, 272 p., UnC, nr. 4, 1995, p. 6.
[47] BĂRBOI, CONSTANŢA; BOATCĂ, SILVESTRU; POPESCU, MARIETA,
Limba şi literatura română. Pentru studiul la clasă, olimpiade şi concursuri şco-
lare, examene de bacalaureat şi admitere în facultăţi. Ediţia a 3-a, Bucureşti,
Recif, 1995, 464 p.
[48] BĂRBULESCU, VIOLETA, Gramatica limbii române. Sinteze de teorie şi exer-
ciţii aplicative. Craiova, Editura Terathopius, 1995, 360 p.
[49] BEJAN, DUMITRU, Gramatica limbii române. Compendiu, Cluj, Editura Echi-
nocţiu, 1995, 415 p.
[50] BELDESCU, G., Punctuaţia în limba română. Lucrare avizată de Comisia naţio-
nală de limba şi literatura română a Ministerului Învăţămîntului, Bucureşti, Epro-
cion, 1995, 207 p.

339
[51] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MOIGRĂDEANU, DOINA; POPESCU, FLO-
RIN D.; TABARCEA, CEZAR. Coordonator: Florin D. Popescu, Limba română.
Limbă şi stil, punctuaţie şi ortografie, vocabular, fonetică şi fonologie, gramatică
(morfologie). Manual pentru clasele a IX-a şi a X-a (şcoli normale, licee şi clase
cu profil umanist), Bucureşti, EDP, 1995, 192 p.
[52] BEREHOLSCHI, VICTOR, Dezvoltarea exprimării scrise şi orale, Trib. Înv. 6,
nr. 276.1995, [la clasele I-II].
[53] BIRĂU, RODICA, Să dezlegăm tainele textelor literare: clasa a IV-a / Rodica
Birău, Ileana Cimpoeru, Paula Ilie-Mare, – Piteşti: Carminis, 1995 (Tiparg).
[54] BIRĂU, RODICA, Să dezlegăm tainele textelor literare: îndrumător literar:
pentru clasa a III-a / Rodica Birău. – Piteşti: Carminis, 1995 (Tiparg).
[55] BOATCĂ, SILVESTRU; CRIHANĂ, MARCEL; MARDARE, MIRCEA, Gra-
matica limbii române pentru admiterea în licee, examenul de bacalaureat şi ad-
miterea în facultăţile de: drept, Academia de Poliţie, filologie, jurnalistică, filozo-
fie, sociologie, teologie ortodoxă, arhivistică, psiho-pedagogie, muzeografie,
biblioteconomie, birotică, cibernetică, kinetoterapie, Academia de Educaţie Fizică
şi Sport, Colegiul de Administraţie şi Secretariat. Bucureşti, ECŞ, 1995, 240 p.
[56] BORDEI, RIŢA, Povestea unui manual. [Marcela Peneş, Vasile Molan, Abece-
dar. Bucureşti, Editura Aramis, 1995], TribÎnv, 6, nr. 300, 1995, p. 6.
[57] BOTA, IONEL, Învăţămîntul românesc din Banatul perioadei 1850-1918 (XX).,
în „Timpul-Reşiţa”, 6, nr. 3, 6 ian 1995; (XXI), nr. 13, 27 ian, p. 4 [Abecedar şi
gramatică maghiare]; (XXII), nr. 23, 3 feb, p. 4.
[58] BOTEA, VASILE, O carte nouă despre şi pentru limba română.[Ioan I. Dumitru,
Cultivarea limbii române. Vocabular. Fonetică. Ortografie. Punctuaţie. Gramati-
că. Stilistică. Texte complexe. [Bucureşti], Editura Lucky, [f.a], 288 p.], TribÎnv,
6, nr. 282, 1995, p. 6.
[59] BOTEZ, GEORGETA; GROZA, CLAUDIA, Un nou „Cum?” adresat învăţării
cititului şi scrisului, ÎnvPrim, nr.3-4, 1995, 39-41.
[60] BRÂNCUŞ, GRIGORE; GĂITĂNARU, ŞTEFAN, Limba română. Modele de
analiză gramaticală. Bucureşti, Editura Coresi, 1995, 112 p.
[61] BUDĂU, EUGEN; IOAN I. DUMITRU, Cultivarea limbii române. Vocabular.
Fonetică. Ortografie. Punctuaţie. Gramatică. Stilistică. Texte complexe. [Bucu-
reşti], Editura Lucky, [f.a], 288 p., în „Ateneu”, nr. 6, 1995, p. 11.
[62] BUDĂU, EUGEN, Subiecte posibile pentru admiterea în liceu(I), în „Ateneu”,
32, nr.1, 1995, 10; (II), nr.2, 10 (III), nr.3, 10; (IV), nr.4, 10; (V), nr.6, 10.
[63] BULGĂR, GHEORGHE, Limba română, fonetică, lexic, morfologie, sintaxă, sti-
listică. Bucureşti, Editura Vox, 1995, 336 p.
[64] BURCIU, LUMINIŢA, Morris Danel, Shaw Beverly and Peney Jan, Helping Low
Readers in Grades 2 and 3. An After-school Volunteer Touring Program. Ajuto-
rul acordat elevilor din clasele a II-a şi a III-a cu dificultaţi la citire.Un program
tutelat de voluntări în afara orelor de şcoală, în „The Elementary School Journal”,
Chicago, vol.91, nr.2, nov.1990. p.133-151. PredC I-IV, 5, 1995, 146-156.

340
[65] BURCIU, LUMINIŢA, Problèmes d’écriture. Recherches. Pratique /Probleme
de scriere. Cercetări. Practici, în ,,Recontres pédagogiques”, Paris, nr.19, 1988,
128 p. Număr tematic. PredC I-IV, 5, 1995, 78-87.
[66] BUTOI, MIHAELA; CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Limba română.
Manual pentru clasa a VI-a. Bucureşti, EDP, 1995, 304 p.
[67] CAPŞA, GHEORGHE, Cartea admiterii în liceu. Limba şi literatura română.
Teorie şi exerciţii gramaticale, texte literare comentate pentru clasele VI-VIII,
Iaşi, Editura Polirom, 1995, 304 p.
[68] CĂESCU, MARIETA, Exerciţii grafice: Caiet pentru grupa pregătitoare din
grădiniţă şi clasa I / Marieta Căescu, Ilona Păunescu; Grafica: prof. Sabina Popa,
– Constanţa: Leda, 1995 (Goliat).
[69] CĂLIN, NICOLETA, Prezentarea ariei omonimice, TribÎnv, 6, nr.304, 1995, 7.
[70] C.G., CORNELIU VASILE, Teste, subiecte şi bareme la limba şi literatura ro-
mână pentru admiterea în liceu. Bucureşti, Editura Corint, 1995, TribÎnv, 6,
nr. 308-309, 1995, p. 11.
[71] C.M., Odă limbii române. [Gh. Bulgăr, Limba română, fonetică, lexic, morfolo-
gie, sintaxă, stilistică. Bucureşti, Editura Vox, 1995], Min, nr. 89, 1995, p. 15.
[72] CHIRA, MARIA; COSTRUŢ, ANA, Manuale alternative – Limba română – ci-
tire, comunicare, lectură. [Marcela Peneş, Vasile Molan, Limba română – citire,
comunicare, lectură, clasa a II-a. Bucureşti, Editura Aramis, 1995 şi Îndrumător
pentru folosirea manualului de limba română (comunicare, citire, lectură), clasa
a II-a, Bucureşti, Editura Aramis, 1995], ŞcN, 5, nr. 4, 1995, p. 48-50.
[73] CHIRIAC, MARILENA; IANCU, MARIN, Vocabular. Teorie şi teste pentru
gimnaziu, liceu, admitere în facultate. În conformitate cu programa elaborată de
Ministerul Învăţămîntului. Bucureşti, Editura Recif, 1995, 224 p.
[74] CHIRIŢA, CORNELIA, Probleme ale terminologiilor ştiinţifice în învăţământul
preuniversitar (II), LL, 40, nr.1, 1995, 128-13[Engl.Ab.], BRL, 37, 1994, nr.16662.
[75] COLTOFEANU, EMIL, Doamna şi mecanicul, în „Paralele”, nr.7-8,1995, 21,
32-34 [analiza sint.morf.şi de cult .lb].
[76] COLTOFEANU, EMIL, Poşta redacţiei, în „Paralele”, nr.7-8, 1995, copertele 2,
3, nr.9-10, 38-40.
[77] COLTOFEANU, EMIL, Sintaxa noastră cea de toate zilele, Paralele, nr7-8.1995,
copertele 2,3 [exerciţii rez]., constrcuţii absolute şi relative, nr 9-10.
[78] CONSTANTINESCU, SILVIU, Însuşirea limbii vorbite, TribÎnv, 6, nr.261,
1995, 6, [orele de dezvoltare a vorbirii de la grădiniţă].
[79] CONSTANTINESCU, ELENA; GOIA, MARIA E.; SÂRBU, MARCELA, Lim-
ba română. Manual pentru clasa a II-a. Bucureşti, Teora, 1995, 160 p.
[80] CONSTANTINESCU, SILVIU; CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Sinta-
xa limbii române. Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1995, TribÎnv, 6, nr. 266, 1995,
p. 8.
[81] CONSTANTINESCU, SILVIU, Un punctaj cu implicaţii în predare şi invăţare,
TribÎnv. 6, nr.287-288, 1995, 5.

341
[82] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Sintaxa limbii române. Bucureşti, Edi-
tura Ştiinţifică, 1995, 604 p.
[83] CORNIŢĂ, GEORGETA, Manual de stilistică. Baia Mare, Editura Umbria,
1995, 266 p.
[84] COSTEA, OCTAVIA, Despre discurs, LL, 24, nr. 2, 1995, p. 16-18.
[85] COSTEA, OCTAVIA, Textul literar şi argumentaţia în gimnaziu, Caietul elevu-
lui, clasa a VII-a şi aVIII-a, Bucureşti, 1995.
[86] COSTEA, OCTAVIA, Literatura pentru copii, manual pentru clasa a XII-a Şcoli
normale, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.
[87] CREMENE, IOAN, Optimizarea metodologiei scris-cititului, TribÎnv, 6, nr293,
1995, 5.
[88] DAMIAN, I., Elevi, preferaţi-l pe profesorul Ion Rotaru. [Constanţa Bărboi, Sil-
vestru Boatcă, Marieta Popescu, Limba şi literatura română Pentru studiu la cla-
să, olimpiade şi concursuri şcolare, examene de bacalaureat şi admitere în facul-
tăţi. Ediţia a II-a (revizuită şi îmbunătăţită). Bucureşti, Editura Recif, 1993,
464 p.], PF, nr. 1, 1995, p. 10.
[89] DERDENA, MIHAI STERE, Pronume personale sua pronume posesive şi ad-
jective pronominale posesive, TribÎnv, 6, nr. 279, 1995, 6.
[90] DIACONESCU, ION, Sintaxa limbii române. Bucureşti, Editura Enciclopedică,
1995, 436 p.
[91] DIMA, PETRACHE, Ortografia şi ortoepia limbii române. Culegere de reguli în
vigoare. Galaţi, EPF, 1995, 48 p.
[92] DINCĂ, ION, Non multa sed multum!, TribÎnv, 6,nr.267, 1995, 6.
[93] DINCESCU, ŞTEFAN, Sintaxa frazei. Gramatica limbii române. Prefaţă de Eu-
gen Budău. Baia Mare, Editura Plumb, 1995, 208 p. (Colecţia elevului).
[94] DOBRA, SOFIA; MITRACHE, GHEORGHE, Analize literare şi stilistice pentru
clasele V-VIII. Materiale pentru examenul de admitere în liceu. Bucureşti, Editura
Coresi, 1995, 142 p.
[95] DRAGHICI, ANGELA, Lectura la clasa a IV-a, TribÎnv, 6, nr.291-292, 1995, 10.
[96] DRAGUŞIN, MARIA, Activităţi de educaţie a limajului, TribÎnv, 6, nr.261,
1995, 6.
[97] DRĂGOIU, TEODOR; DRĂGOIU, VALERIA, Cât de…„perfecte” sunt noile
abecedare, TribÎnv, 6, nr. 285-286, 1995, p. 7.
[98] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE, Limba română. Manual pen-
tru clasa a V-a. Bucureşti, EDP, 304 p. (MÎ).
[99] DUMITRU, IOAN I., Cultivarea limbii române. Vocabular. Fonetică. Ortogra-
fie. Punctuaţie. Gramatică. Stilistică. Texte complexe. [Bucureşti], Editura Lucky,
[f.a], 288 p.
[100] DUMITRU, ION, Ascultarea predării o acţiune cognitivă, TribÎnv, 6, nr.301,
1995, 1.
[101] EICHER, KAREN; ŢEGHIU, LIVIU, Romanian Verbs. Conjugation Handbook
for Foreigners. Verbe româneşti. Îndrumător de conjugare pentru străini. Timi-
şoara, Editura Sedona, 1995, 142 p.

342
[102] FEDER, MARICELA, Abecedar pentru şcolile ajutătoare: clasa a II-a / Maricela
Feder, Ecaterina Zahe, – Bucureşti: Editura Didactică Şi Pedagogică, 1995.
[103] FOCŞA, CARMEN, Între creaţie şi rigoarea programelor, TribÎnv, 6, nr.264,
1995, 5.
[104] FLOREA, ALEXANDRINA, Alexandra scrie frumos: caligrafia pentru clasa
a II-a / Alexandrina Florea, Dragos Panait, – Bucuresti: Editura Coresi, 1995 (Im-
primeria de Vest)
[105] GAIDAMUT, VICTOR, Ştiinţa literaturii sau cultura literaturii, TribÎnv, 6,
nr.276, 1995, 4.
[106] GÂRMACEA, CORNELIA, Copiii vor învăţa limba şi literatura română şi nu
despre limba şi literatura română, TribÎnv, 6, nr 282, 1995, 4.
[107] GÂRMACEA, CORNELIA, Tradiţia şi inovaţia netezesc drumul reformei. Ba-
cău – Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice la limba şi literatura română.
[Bacău, 28-29 oct 1995], TribÎnv, 6, nr. 302, 1995, p. 7.
[108] GAŢIU, ELENA, Manualul de gramatică pentru clasa a III-a: propuneri de
restructurare, ÎPrim, nr. 1-2, 1995, p. 16-18.
[109] GAŢU, GENOVEVA; NEGRU, VIRGINIA, Ghid metodic. Dezvoltarea vorbirii.
Clasa a II-a, Iaşi, ESH, 1995, 97 p.
[110] GEORGESCU, CHRISTINA, Gramatica limbii române. Sinteze. Bucureşti, Edi-
tura Semne ’94, 1995, 184 p.
[111] GEORGESCU, SORINA, Între normă şi pluralitatea soluţiilor, TribÎnv, 6,
nr.273, 1995, 6.
[112] GHENCEANU, VASILE RADU, Cartea literelor mari / V.R. Ghenceanu; gra-
fica: Mayer Ida Grumaz, – Ed. a 3-a rev. – Baia Mare: Gutinul, 1995 (Imprimeria
De Vest).
[113] GHIŢĂ, ANDREEA, Test grilă de limba română pentru candidaţii la facultăţile
umaniste, LL, 24, nr.3-4, 1995, 51-54.
[114] GHIŢĂ, IULIAN, Sinteze şi exerciţii lexicale, lingvistice şi stilistice. (În sprijinul
profesorilor, al elevilor şi al candidaţilor la diferite examene şi concursuri de
admitere). Bucureşti, EDP, 1995, 301 p.
[115] GHIŢĂ, IULIAN, Tipuri de compunere (II), LL, 24, NR3, 1995, 14-16.
[116] GLICHERIA, STOICA, Exerciţii pentru scrierea corectă a unor verbe şi a
grupului verb – pronume, PPLR, 1995, p. 6-8.
[117] GODINĂ, SERGIU, Limba şi literatura română, bacalaureat şi admitere în liceu
– ediţia 1994.
[118] GOIA VISTIAN; DRĂGOTOIU ION; Metodica predării limbii şi literaturii ro-
mâne, EDP, Bucureşti, 1995, 183 p.
[119] GOIA, CLARA,Componenţa stilistică a comentariului de text în cadrul proce-
deelor de interpretare a operei literare. ŞcN, 5, nr.1, 1995, 27-30.
[120] GOIAN, MARIA EMILIA, Limba română. Probleme de sintaxă. Cu fişe de acti-
vitate independentă. Ediţia a 2-a revizuită şi îmbunătăţită, Bucureşti, Editura
Recif, 1995, 383 p.

343
[121] GRUIŢĂ, G. Despre locuţiuni, LL, 24, nr. 1, 1995, p. 13-15.
[122] GUCIU, IOANA, Legenda cultă, LL, 40, Min 2,1995, 82-89.
[123] GURZĂU, STELA, Să învăţăm cu Moş Arici! / Stela Gurzău, Liliana Iancu, –
Constanţa: Europolis, 1995 (Europrint)
[124] HRISTEA, THEODOR, Concursul de admitere la Facultatea de Drept din Bucu-
reşti – sesiunea 1995, în „Forum”, 37,nr.10-11-12, 136-144.
[125] HRISTEA, THEODOR, Subiectele de admitere la Facultatea de Drept din Bucu-
reşti, Proba de limba romană – sesiunea 1995, LL, 24, 3-4, 1995, 46-50.
[126] HULUBĂ, NECULAI, Deprinderi solide de citire, scriere, exprimare şi calcul,
TribÎnv, 6, nr.267, 1995, 7.
[127] ILIESCU, CONSTANŢA; PETRESCU, VICTORIA; NICHITA, SILVIA; PO-
PESCU, STELA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a IV-a, Bucu-
reşti, EDP, 1995, 95 p.
[128] ILINCA, ST.M. Gramatica instrumentală. Orto: silabă, silabaţie, despărţire în
silabe, triftong, hiat. Bucureşti, Festina, 1995, 240 p.
[129] IONEL, MIRCEA, Primele manuale alternative. [[Marcela Peneş, Vasile Molan,
Abecedar. Bucureşti, Editura Aramis, 1995], TribÎnv, 6, nr. 265, 1995, p. 4.
[130] IONEL, MIRCEA, Primele manuale alternative. [Elisabeta Avram, Rodica Cucu,
Abecedar. Bucureşti, EDP], TribÎnv, 6, nr. 265, 1995, p. 4.
[131] IONESCU, CRISTINA; CERKEZ, MATEI, Exerciţii de gramatică. Bucureşti,
EDC, 1995, 292 p.
[132] IONUŢAŞ, TATIANA, Simularea în predarea metodicii limbii române, în
„Plus”, Şcoala Normală Arad, nr. 1, 1995.
[133] IORDACHE, AURELIA; IOVIŢĂ, VIORICA; CONDEI, CECILIA, Texte lite-
rare pentru clasele V-VIII. Întrebări şi răspunsuri, exerciţii, interpretare, Cra-
iova, Editura Sarmis, [f.a.], 112 p. ;[cu Scurt dicţionar de termeni literari (p. 98-
103), Subiecte – concurs de admitere în clasa a IX-a de liceu – iulie 1995, limba
şi literatura română (p. 104-106)].
[134] IPAN, GEORGIANA, Valorificarea textului literar şi educaţia estetică a elevilor
din clasele II-IV, Îprim, nr.1.2, 1995, 24-28.
[135] IVĂNUŞ DUMITRU, Metodica predării limbii şi literaturii române, EDP,
Bucureşti, 1995.
[136] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Subiecte de limba română date la admite-
rea în facultaţile din centrele universitare. Bacău, Baia Mare şi Braşov. Rezolvări
şi îndrumări, în „Forum”, 37, nr.1-2-3, 1995,132-144.
[137] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Limba română pentru bacalaureat, admite-
re în licee şi facultăţi. Subiectele 1994. Bucureşti, Editura Niculescu, 1995, 203 p.
[138] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Limba română. Fonetică, vocabular, gra-
matică, stil şi compoziţie. Subiecte date la admiterea în învăţământul superior în
anii 1990, 1991, 1992, 1993 şi 1994. Rezolvări integrale şi îndrumări. Bucureşti,
EDP, 1995, 501 p.
[139] LUPU, FLORI, Gramatica limbii române în exerciţii recapitulative. Bucureşti,
All, 1995, 174 p.

344
[140] M[ĂGIRESCU], GABRIELA, Aţi uitat elemente din gramatica limbii române?
Citiţi atunci lucrarea „Limba română – Fişe–sinteză pentru învăţare şi recapi-
tulare” [de Maria Munteanu], TinLib, 7, nr. 1625, 18 aug 1995, p. 4.
[141] MAGHERU, DOINA, Implicaţii didactice ale formei interne a cuvintelor, AUO,
3, 1993, 16-22.
[142] MANOLACHE, DOINA, Mirabila Sămânţă „îndemn cîteodată spre crudă, spre
sacră uimire...”, TribÎnv, 6, nr.285-286, 1995, 8.
[143] MANOLACHE, DOINA, Pledoarie pentru lectură, TribÎnv, 6, nr.268, 1995, 1, 5.
[144] MANOLIU-DABIJA, ANCA. Determinări micro- şi macrocontextuale în
lectură, Rezumatul tezei de doctorat Universitatea Bucureşti, 1995.
[145] MARINA RĂDULESCU, Teste de limba română, examenul de admitere la liceu
şi facultate.[Bucureşti, Editura Saeculum / Editura Vestala, 1994], UnC, nr. 2-3,
1995, p. 17.
[146] MATEI, MARIA D., A scrie înseamnă a trasa semne grafice, TribÎnv, 6, nr.271,
1995, 6.
[147] MATEI, MARIA, Transfer de activităti dinspre şcoală spre grădiniţă, TribÎnv, 6,
nr.226, 1995, 6.
[148] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA, Abecedar: pentru ccpiii hipoacuzici şi surzi /
Lucia Măescu – Caraman, – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1995
(Tipocart Braşovia).
[149] MIHAI, MILUŞ S., Test pentru evaluarea cunoştinţelor de vocabular, ConvDid,
5, nr.17, 1995, 14-16.
[150] MIHUŢ, LIZICA, Limba română contemporană. Morfologia. Sinteze. [Arad],
[TUA], 1995, 209 p. (UA. FT. Seria cursuri universitare).
[151] MIHUŢ, LIZICA, Limba română contemporană. Sintaxa. Sinteze. Exerciţii.
[Arad], [TUA], 1995, 262 p. (UA. FT. Seria cursuri universitare).
[152] MOLAN, VASILE; PÂRVULESCU, LETIŢIA; TEODORESCU, IULIA, Limba
noastră-i o comoară. Exerciţii de limba română pentru ciclul primar. Ediţia
a II-a, Bucureşti, Editura Petrion, [f.e.], 159 p.
[153] MORĂRESCU, ELVIRA, Limba română, manual pentru clasa învăţământul cu
predarea în limbile minorităţilor naţionale, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.
[154] MORĂRESCU, SIMION, Limba română, manual pentru clasa a IV-a învăţămân-
tul cu predare în limbile, minorităţilor naţionale, vocabular român-slovac, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1995.
[155] MORĂRESCU, SIMION, Limba română, manual pentru clasa a IV-a învăţămân-
tul cu predarea în limbile, minorităţilor naţionale, vocabular român-ucrainean,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.
[156] MORĂRESCU, SIMION, Limba română, Manual pentru clasa a IV-a învăţămân-
tul cu predarea în limbile, minorităţilor naţionale. Vocabular român-german, Edi-
tura Didactică şi Pedagogică, 1995.
[157] MORARESCU, SIMION, Limba română, manual pentru clasa a IV-a învăţămân-
tul cu predarea în limbile, minorităţilor naţionale, vocabular român-maghiar, Edi-
tura Didactică şi Pedagogică, 1995.

345
[158] MUNTEANU, MARIA, Limba română – Fişe-sinteză pentru învăţare şi recapi-
tulare. Bucureşti, ESCL, 1995, 144 p.
[159] MUNTEANU, TANŢA, Citire: manual pentru clasa a IV-a, Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1995.
[160] MUŞAT, ANA; DANCI, IOANA, Metode de prevenire a greşelilor ortografice
şi ortoepice la ciclul primar, Înv.prim, nr.3-4, 1995, 52-54.
[161] NĂSTASE, VERA, Dan Barbu, Structura logică a morfosintaxei limbii române.
Bucureşti, Scripta, 1995, LR, 44, nr. 5-6, 1995, p. 238-240.
[162] NĂSTASE, VERA, Silviu Constantinescu, Gramatica limbii române (noţiuni
teoretice, texte pentru analiză şi fraze analizate sintactic [Bucureşti, EDP, 1994],
LR, 44, nr. 3-4, 1995, p. 155-156.
[163] NICOLAE, NICOLAE I.; OLTEANU, A.GH.; PAVNOTESCU, MARIA; LĂ-
ZĂRESCU, GHEORGHE; LEAHU, EMIL; PARFENE, CONSTANTIN; BE-
REA-GĂGEANU, ELENA, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa
a X-a, Bucureşti, EDP, 1995, 304 p. (MÎ). [cu un cap. Compuneri şi exerciţii de
cultivare a limbii, p. 265-301].
[164] NICOLESCU, AUREL, Analize gramaticale. Pentru admiterea în liceu. Ediţia a
V-a, Bucureşti, EIC, 1995, 272 p. (Lectura şcolară).
[165] NICOLESCU, VIOREL, Un itinerar al literaturii didactice româneşti sau dru-
mul spre abecedar. În: RPed, nr. 3-4, 1995, p. 83-86. [lit. rom. veche].
[166] OPRESCU, MIHAIL, Expansiunea şi retragerea, Exerciţii gramaticale, TribÎnv,
6, nr.283, 1995, 6.
[167] OPRESCU, MIHAIL, Prevenirea unor confuzii privind sinonimele, TribÎnv, 6,
nr 279, 1995, 6.
[168] OROS, VALERIU, Între ,,Valul Marconi” şi ,,Galaxia Gutenberg”, TribÎnv, 6,
265, 1995, 1, 8.
[169] OZUN, NICOLETA, Culegere de texte pentru dictări. Clasele I-IV. Exerciţii de
creaţie, limba română, clasele II-IV. Craiova, EGCA, 1995, 143 p.
[170] PARFENE, CONSTANTIN, Observaţii privind problemele de compoziţie şi stil
în programele şi manualele şcolare, LL, 40, nr. 3-4, 1995, 128-135.
[171] PĂDUREANU, VICTORIA; MOLAN, VASILE; KONRAD, MARIA, Citire,
lectură, compunere. Culegere de exerciţii şi teme pentru clasa a III-a. Bucureşti,
Editura Sigma, 1995, 140 p.
[172] PĂDUREANU, VICTORIA; PLEAVĂ, CRISTIANA; MOLAN, VASILE; CO-
JOCARU, SILVIA; DAMALAN, FRUSINA. Coordonator: VICTORIA PĂDU-
REANU. Citire, lectură, compunere. Culegere de exerciţii şi teme. Clasa a IV-a.
Bucureşti, Editura Sigma, 1995, 96 p.
[173] PENCEA, IOANA, Exerciţii de gramatică şi probleme de evaluare. Pentru clasa
a IV-a, olimpiade şi concursuri de limba şi literatura română, Bucureşti, ERAI,
1995, 96 p.
[174] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Îndrumător pentru folosirea abeceda-
rului, Ed. Aramis, Bucureşti, 1995.

346
[175] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Abecedar. Bucureşti, Editura Aramis,
1995, 128 p. (MÎ).
[176] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Limba română. Citire – Comunicare-
Lectură. Manual pentru clasa a II-a. Bucureşti, Editura Aramis, 1995, 144 p.
[177] PETRECU, ADRIANA, Aspecte ale identificării complementului circumstanţial
de cauză, TribÎnv, 6, 291-292, 1995, 6.
[178] PIETREANU, MARICA, Exerciţii lexicale pentru limba română. Bucureşti, Ga-
ramond Junior, 1995, 140 p.
[179] POENARU, DANA, MALINA, Compunerea pentru clasa a II-a, Editura Coresi,
1995.
[180] POP; EUGENIA, G. Gruiţă, Gramatica normativă. 77 de întrebări / 77 de răs-
punsuri [Cluj-Napoca, ED, 1994, 167 p.], ŞcN, 5, nr. 1-4, 1995, p. 97-98.
[181] POPA, ION; POPA, MARINELA, Literatura română. Manual preparator pentru
gimnaziu şi admiterea în liceu. Bucureşti, Editura Niculescu, 1995, 232 p.
[182] POPESCU, FLORIN D., Limba română (Sintaxa), manual pentru clasele a XI-a
şi a XII-a (scoli normale, licee si, clase cu profil umanist), Editura Didactică şi
Pedagogică, 1995.
[183] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular şi de istorie
a limbii române. Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, EDP, 1995, 160 p.
(MÎ).
[184] POPESCU, ION, Limba română, gramatică şi noţiuni de vocabular, manual pen-
tru clasa a VII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.
[185] POPESCU, RODICA, Jocul didactic şi pregătirea copilului pentru şcoală, RÎP,
18, nr.3-4, 1995, 144-148.
[186] POPESCU, ŞTEFANIA, Gramatica practică a limbii române. Cu o culegere de
exerciţii. Ediţia a V-a revăzută. Bucureşti, Editura Orizonturi, 1995, 656 p.
[187] PRODEA, ILEANA, Greşeli şi tendinţe în utilizarea prepoziţiilor, TribÎnv, 6,
nr. 291-292, 1995, 6.
[188] PUIU, GH.; GAVRIL, F., Sinteze literare pentru clasele IX-XII şi admiterea în
facultate. Iaşi, Editura Moldova, 1995, 350 p.
[189] RĂDULESCU, MARIN, Sintaxa limbii române. Dificultăţi şi tehnici de lucru.
Piteşti, Editura Vlasie, 1995, 246 p.
[190] ROTARU, SILVIA, Elemente de comentariu literar în ciclul primar, ÎPrim,
nr.3-4, 1995, 44-47.
[191] RUIU, GEORGETA, Între necesitate şi posibilitate, TribÎnv, 6, nr 293, 1995, 4.
[192] SANDOVICI, VALERIU, Necesitatea analizei cu subiect de examen, TribÎnv, 6,
nr.283, 1995, 6.
[193] SANDU, VIORICA, Mai sunt necesare glosarele, TribÎnv, 6, nr.263, 1995, p. 7.
[în manualele de lb. şi lit.rom.].
[194] SĂVULESCU, DUMITRU, Limba română, lecturi literare, manual pentru clasa a
VIII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.
[195] SCHEEN, ROLAND, Exerciţii de gramatică. Pentru clasa a V-a, Bucureşti,
Vizual, 1995, 126 p. (Volume didactice, 11).

347
[196] SCHEEN, ROLAND, Exerciţii de gramatică. Pentru clasa a VI-a, Bucureşti,
Vizual, 1995, 128 p. (Volume didactice, 12).
[197] SCHEEN, ROLAND, Exerciţii de gramatică. Pentru clasa a VII-a, Bucureşti,
Vizual, 1995, 127 p. (Volume didactice, 13).
[198] SCHEEN, ROLAND, Exerciţii de gramatică. Pentru clasa a VIII-a, Bucureşti,
Vizual, 1995, 159 p. (Volume didactice, 14).
[199] SIMION, EMIL, Diversificare, densitate, eficienţă, TribÎnv, 6, nr.280, 1995, 5.
[recapitularea lecţiilor de lb. şi lit. rom. la cl. V-VIII].
[200] SIMIONICĂ, ELENA; Ghid pentru receptarea textelor literare la clasa a IV-a,
Ed. Junimea, Iaşi, 1995.
[201] SMERICESCU, VICTORIA LĂCRĂMIORA, Culegere de exerciţii gramaticale
pentru clasele a II-a – a IV-a,. Bucureşti, CEO, 1995, 256 p.
[202] SPĂRIOSU, TRĂILĂ, Abecedar: manual pentru însuşirea citit-scrisului în clasa
I / dr. Trăilă Spăriosu. – Ed. a 3-a rev. şi compl. – Beograd: Zavod za udženike i
nastavna sredstva, 1995
[203] SPĂRIOSU, TRĂILĂ, Înfrăţire: carte de citire pentru clasa a IV-a a şcolii ele-
mentare / Trăilă Spăriosu, – Beograd: Zavod za udženike i nastavna sredstva,
1995
[204] STAN, ELENA, Predarea noţiunilor de stlistică în cadrul orelor de gramatică,
PPLR, 1995, 14-19.
[205] STAN, MIHAIL; ILINCA, ŞT.M., Concursul de admitere in licee şi şcoli pro-
fesionale, LL, 24, nr. 1, 1995, 46-49.
[206] STANCIU, NICOLAE, Tipuri de exerciţii recapitulative, TribÎnv, 6, nr.280,
1995, 4.
[207] STERESCU-SÂNTIMBREANU, DOINA; MARIA MUNTEANU, Limba româ-
nă – Fişe-sinteză pentru învăţare şi recapitulare. Bucureşti, ESCL, 1995,
TribÎnv, 6, nr. 291-292, 1995, p. 10.
[208] STOICHIŢOIU-ICHIM, ADRIANA; MARILENA CHIRIAC; MARIN IANCU,
Vocabular. Teorie şi teste pentru gimnaziu, liceu, admitere în facultate. Bucureşti,
Editura Recif, 1995, LL, 40, nr. 3-4, 1995, p. 146-149.
[209] STOLERU, VICTOR; BULGĂR, GH., Limba română, fonetică, lexic, morfolo-
gie, sintaxă, stilistică. Bucureşti, Editura Vox, 1995, LL, 24, nr. 2, 1995, p. 61.
[210] SURDU, IOAN, Educaţia limbajului în grădiniţă, Îndreptarul educatoarei în
aplicarea metodei fonetice, analitico-sintetice. Fişe de lucru pentru preşcolari,
Bucureşti, EDP, 1995, 53.
[211] SZÁNTÓ, FLORICA, Limba Română. A doua mea carte: manual pentru şcolile
generale / Mihaela Bucin, Florica Szántó; coperta şi ilustraţiile de Marta Mészá-
ros. – Budapest: Nemzeti Tankönyvkiadó, 1995
[212] ŞEICARU, MIOARA, Este necesară introducerea scrierii alfabetului limbii ro-
mâne în grădiniţă?, RÎP, 18, nr.1-2, 1995, 179-181.
[213] ŞERBAN, RODICA, LIGIA, Etape în analiza sintactică (I), Trib Înv, 6, nr 281,
1995, 6. [cu titlul schimbat] Etape în analiza frazei (II), nr 283, 6.

348
[214] ŞERBAN, RODICA LIGIA, Un preambul la concursul de admitere, TribÎnv, 6,
nr 278, 1995, 6.[testul de verificare la lb. şi lit.rom. în şcolile din Bucureşti].
[215] ŞERBAN, SERGIU, Admiterea în învăţământul universitar. Consultaţii la gra-
matică. Morfologie, Adjectivul, ConvDid, 5, 17, 1994, 46-58.
[216] ŞERBAN, SERGIU, Pronumele personal. Sinteză gramaticală şi test grilă,
ConvDid, 6, nr.18, 1995, 49-64.
[217] ŞERDEAN, IOAN; DIŢULEASA, FLORIAN; PAVELIU, ELIZA, Gramatică şi
compunere. Manual pentru clasa a III-a. Bucureşti, EDP, 1995, 112 p. (MÎ).
[218] ŞERDEAN, IOAN, Citire: manual pentru clasa a III-a / Şerdean Ioan, Florian
Diţuleasa, Eliza Paveli, – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.
[219] ŞINCAN, EUGENIA, Utilizarea eficientă a limbii ca mijloc de comunicare şi de
gândire de către elevii de vârstă şcolară mică, ÎPrim, nr.1-2, 1995, 3-5.
[220] ŞOIMU, MARIA, Metode şi strategii didactie de abordare a textului literar
,,Amintiri din copilărie”, PRedLLR, 9, 1994, 145-154, [de Ion Creangă].
[221] TABARCEA, CEZAR; NICOLAE, VIORICA; UDRESCU, ECATERINA, Teste
gramaticale şi lexicale de limba română, Bucureşti, Editura „Falk”, 1995, 284 p.
[222] TEODORESCU, ANA, Limba şi literatura română: anul I scoli profesionale,
complementare sau de ucenici, Recif, 1995.
[223] TEODORESCU, ANA, Limba şi literatura română, anul II: Scoli profesionale,
complementare sau de ucenici, Recif, 1995.
[224] TIUTIUCA, DUMITRU, Din nou despre ultimul vers din „Floare albastră”.
Interpretări eminesciene, PF, 5, nr. 2, 1995, p. 10.
[225] TOHĂNEANU, G.I., Un epitet al vechimii, BucLit, 1, nr. 2, 1995, p. 17.[sur];
„Păr de aur moale”, nr. 8-10, p. 35-36 [M. Eminescu]; „Doar prin linişti cele
linişti”, nr. 5-7, p. 17-18 [M. Eminescu]; „Un mândru chip se-ncheagă”, nr. 11-
12, p. 32-33. [M. Eminescu la rubr.: Povestea vorbei].
[226] TOHĂNEANU, G.I., Un epitet al vechimii, în „Orizont”, 6, nr. 1, 1995, p. 12;
Greier, fluture, privighetoare, nr. 5, 10. [frag. Din opera lui L. Blaga, M. Emi-
nescu, Şt. Aug. Doinaş, T. Arghezi; la rubr.: Povestea vorbei].
[227] TOMA, ELENA, Concursul de admitere în facultate, 1994 (proba de lb. şi lit. la
Facultatea de Litere-Universitatea din Bucureşti), LL, 24, nr.1, 1995, 49-54.
[228] TOMA, ION, Limba română: repere docimologice, LL, 40, nr.2, 1995, 107-117.
[229] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămîn-
tul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-maghiar.
Bucureşti, EDP, 1995, 200 p.
[230] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţă-
mîntul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-ucrai-
nean. Bucureşti, EDP, 1995, 204 p.
[231] UNGUREANU, ADALMINA, Abecedarul între barem minim şi performanţă. În:
TribÎnv, 6, nr. 281, 1995, p. 5.

349
[232] URICARIU, LUCIA; GOGA, MIRCEA, Verbes roumains. Romanian Verbs.
Verbe româneşti. Cluj, Editura Echinox, 156 p. (Studium. Manuale. Dicţionare.
Enciclopedii).
[233] VASILE, CORNELIU, Pentru un concurs mai puţin stresant, TribÎnv, 6, nr.291-
292, 1995, 9.[subiectele de lb. şi lit. rom. la admitere în cl.a IX-a şi discuţii despre
structura acestora].
[234] VASILE, CORNELIU, Teste, subiecte şi bareme la limba şi literatura română
pentru admiterea în liceu. Bucureşti, Editura Corint, 1995, 157 p.[reeeditată în
1997].
[235] VLĂDUŢ, TOMA, Silviu Constantinescu, Gramatica limbii române (noţiuni teo-
retice, texte pentru analiză şi fraze analizate sintactic [Bucureşti, EDP, 1994],
LL, 24, nr. 2, 1995, p. 61-62.
[236] VOICAN, ION ŞI [VOICAN], ELENA; SOARE, EUGENIA ŞI [SOARE],
GHEORGHE, Comentarii literare şi teste de vocabular (potrivit programei Mi-
nisterului învăţământului) pentru gimnaziu şi pentru admiterea în licee şi în şco-
lile profesionale. Bucureşti, EAL, 1994-1995, 30 p.
[237] VOLCEANOV, GEORGE, Dicţionar de argou al limbii române, Editura Nicu-
lescu, 1995, Bucureşti.
[238] VRĂŞMAŞ, ECATERINA, Corectarea limbajului la preşcolari, TribÎnv, 6,
nr.294, 1995, 5.
[239] VRĂŞMAŞ, ECATERINA, Identificarea şi cercetarea greşelilor de limbaj,
TribÎnv, 6, nr.229, 1995, 7.
[240] VRÂNCEANU, NICOLAE PETRE, Cărticica de început: pentru grupele pregă-
titoare şi elevii clasei I / Nicolae Petre Vrânceanu [Ilustr.: Eustatiu Gregorian] –
Craiova: Anteu, 1995
[241] VULIŞICI ALEXANDRESCU, MARIA, Sintaxa limbii române (UO), Oradea,
EIV, 1995, 168 p.
[242] ZAMŞA, ELEONORA, Teste de limba română pentru clasele V-VIII. Materiale
pentru examenul de admitere în liceu. Bucureşti, Editura Coresi, 1995, 198 p.

1996
[1] * * * Concursul de admitere în liceu. Sesiunea august 1996, LL, 25, nr.4, 1996,
41-42 [lb. şi lit. rom..].
[2] * * * Concursul de admitere în liceu. Sesiunea iulie 1996, LL, 25, nr.3, 1996, 39
[lb.şi lit. rom.].
[3] * * * Concursul de limba şi literatura română ,,Mihai Eminescu”, Ediţia a
XXXIX-a (Oradea, 25-29 martie 1996). Subiecte şi bareme, LL, 25, nr.3, 1996,
40-45 [cls.IX-XII].
[4] * * * Din grădina copilăriei-culegere de poezii pentru elevii din clasele I-IV.
[5] * * * Examenul de bacalaureat.Sesiunea iunie 1996, LL, 25, nr.3, 1996, 40.
[6] * * * Lecturi suplimentare: pentru clasele I-IV / Bucureşti: Editura Coresi, 1996.
[7] * * * Limba română în gimnaziu. Obiective de referinţă., LL, 41, nr.2, 1996, 101-
111 [cap.Obiective de referinţă din proiectul de programă pentru gimnaziu iniţiat

350
 de IŞE, secţia Curriculum, autori:Alexandru Crişan (coordonator), Matei Cerkez,
Georgeta Cincu, Octavia Costea, Florentina Sânmihăian, Aurelia Mihailovici,
Cristina Mihăilescu, Bucureşti,1993-1995; fragm. Au fost publicate în LL, 38,
nr.1-2,1993, p. 131-134, nr.3-4, 1993, p.123-126, 40, nr.1, 1994, p. 123-126; la
definitivare au mai participat: Theodor Hristea, Mircea Borcilă, Mioriţa Got,
Valeria Georgescu, Petru Bogoviţ, Leonard Rotaru, Elena Biţioanu].
[8] * * * Limba română: exerciţii pentru clasa a III-a / autori: prof. gr. I Victoria Pă-
dureanu, inst. gr. I Cristiana Pleavă, înv. gr. I. Zînica Loghin, inst. gr. I Frusina
Damalan; coord. Victoria Pădureanu, – Bucureşti: Editura C.N.I. Coresi, 1996-
(Polsib)
[9] * * * Limba română: exerciţii pentru clasa a IV-a / prof. gr. I Victoria Pădureanu,
inst. gr. I Cristina Pleavă, înv. gr. I Zânica Loghin,... – Bucureşti: Editura C.N.I.
Coresi, 1996 (Imprimeria de Vest)
[10] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa I: lite-
ratura română. – Bucureşti: Vizual, 1996 (I. Coresi)
[11] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa a II-a:
literatura română – Bucureşti: Vizual, 1996 (I. Coresi)
[12] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa a III-a:
literatura română – Bucureşti: Vizual, 1996 (I. Coresi)
[13] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolara pentru clasa a IV-a:
literatura română – Bucureşti: Vizual, 1996(I. Coresi)
[14] * * * Programa de limba şi literatura română pentru concursul de admitere în
liceu şi în şcoala profesională. Limba şi literatura română, LL, 25,nr.1, 1996, 52-
53.
[15] * * * Temele, capitolele şi manualele prevăzute pentru examenul de bacalureat
1996, LL, 25, nr.2, 1996, 52-53 [lb.şi lit. rom.; lb.rom.la liceele cu profil umanist
(filologic) şi pentru şcolile normale, proba oral; repr. După suplimentul editat de
TribÎnv].
[16] * * * Universitatea Europeană Drăgan-Lugoj. Admitere 1996. Ce s-a dat? Limba
română, în „Redeşteptarea”, 5, nr.271, 1996, 4.
[17] ANDREI, ALEXANDRU, Literatura clasică română: antologie de texte comen-
tate – clasele I-IV / Al. Andrei, – Bucureşti: Nova, 1996 (Fed)
[18] ANDREI, MIHAIL; GHIŢĂ, IULIAN, Limba română. Fonetică, lexicologie,
morfosintaxă: sinteze şi exerciţii (în sprijinul cadrelor didactice şi al elevilor).
Ediţia a II-a, revizuită şi mult îmbunătăţită. Bucureşti, Corint, 1996, 472 p.
[19] AVRAM, ELISABETA; CUCU, RODICA, Ghid de predare a abecedarului,
Bucureşti, EDP, 1996, 152 p.
[20] BACIU GOT, MIORIŢA; GOIAN, MIOARA EMILIA; MITRACHE, GHEOR-
GHE, Literatura română. Clasa a IX-a. Antologie de texte literare comentate.
Bucureşti, Editura Recif, 1996, 368 p
[21] BADEA, DUMITRU; BRÂNZĂ, ELISABETA; BADEA, CAMELIA, Limba ro-
mână pentru clasa a II-a. Constanţa, Editura Europolis, 1996, 208 p.

351
[22] BADEA, GH., Gramatica pentru toţi elevii. Iaşi, Editura Moldova, 1996. 200 p.
[23] BALLA, SARA, Limba română, manual pentru clasa a III-a învăţământul cu pre-
darea in limbile minorităţilor naţionale, vocabular român-german, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1996.
[24] BALLA, SARA, Limba română, manual pentru clasa a III-a învăţământul cu pre-
dare în limbile minorităţilor naţionale, vocabular româno-maghiar, Editura Di-
dactică şi Pedagogică, 1996.
[25] BARBU, ANGELICA; CONSTANTIN, BARBU, Modalităţi de exersare a citirii
la clasele mici, ÎnvPrim, nr. 1-2, Bucureşti, 1996.
[26] BIRĂU, RODICA, Să dezlegăm tainele abecedarului / Rodica Birău, Carmen
Iordăchescu; il. Mihaela Dinu-Piţigoi. – Piteşti: Carminis, 1996.
[27] BOATCA, MARIA, Manual preparator de gramatica a limbii române pentru ad-
miterea în licee, examenul de bacalaureat şi admiterea în facultăţile de Drept,
Academia de Poliţie, Filologie, Jurnalistică, Filosofie, Sociologie, Teologie Orto-
doxă, Psihopedagogie, Muzeografie, Biblioteconomie, Birotică, Cibernetică,
Kinetoterapie, Arhivistică, Academia de Educaţie Fizică şi Sport, Colegiul de Ad-
ministraţie si Secretariat. Subiecte propuse candidaţilor. Bareme de corectare şi
notare, Mondan, 1996.
[28] BOATCĂ, SILVESTRU; OHAN, AURELIA; ŞOVU, GEORGE, Limba şi litera-
tura română. Antologie de texte comentate. Clasa a III-a. În conformitate cu pro-
grama şi manualul şcolar elaborate şi aprobate de Ministerul Învăţământului,
[Bucureşti], Editura Cartea Şcolii, 1996, 192 p.
[29] BOATCĂ, SILVESTRU, Limba şi literatura română: antologie de texte comen-
tate: clasa a IV-a / prof. Silvestru Boatcă, înv. Simona Prună, prof. George Şovu,
– Bucureşti: Cartea Şcolii, 1996.
[30] BRÂNCUŞ, GRIGORE; IONESCU, ADRIANA; SARAMANDU, MANUELA,
Limba română. Manual pentru studenţii străini. Anul pregătitor – semestrul I.
Ediţia a IV-a. Bucureşti, EUB, 1996 (1997), 450 p.
[31] BRÂNZEI, GHEORGHE, Comentariu literar – formă a receptării textului lite-
rar, în „Didactica”, nr.14, în „Asachi”, nr.86, 1996, 7, 8.
[32] BUGARIU, IULIAN, Limba română: [Gramatica şi dezvoltarea vorbirii]: pentru
clasa a IV-a a şcolii elementare / Iulian Bugariu, – Editia a 5-a. – Beograd: Zavod
za udzenike I nastavna sredstva, 1996.
[33] BUTOI, MIHAELA, Limba română, manual pentru clasa a VI-a, Editura Didac-
tică şi Pedagogică, 1996.
[34] CĂLUGĂRU, ELENA, Literatura clasică română: antologie de texte comentate
clasele I-IV şi examen de capacitate / prof. Elena Călugăru, – Bucureşti: Ex
Libris, 1996.
[35] CHIŞCAN, ELENA; COMAN, ANA; BIBICU, CONSTANTIN, Admiterea în li-
ceu 1986-1995: română – matematică. Subiecte rezolvate şi comentate. Brăila,
Editura Olimpiada, 1996, 148 p.
[36] CHITICARU, MARICICA, Jocuri, exerciţii de analiză fonetică, RÎP, 19, nr.3-4,
1996, 166-168.

352
[37] CINCU GEORGETA; ALEXANDRU CRIŞAN, Redactarea în gimnaziu: În cău-
tarea cuvintelor: Nivelul I [destinat elevilor din cls. a V-a şi a VI-a] – Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.
[38] COJOCARU, IOANA, Împărăţia cărţilor: texte literare pentru lectură: clasele
I-II: (literatura română şi universală) / Ioana Cojocaru, – Bucureşti: Editura
Celenti, 1996.
[39] CONSTANTINESCU, ELENA; GOIAN, MARIA EMILIA; SÂRBU, MARCE-
LA, Limba română. Citire – Comunicare – Lectură. Manual pentru clasa a III-a.
Bucureşti, Editura Teora, 1997, 208 p., ÎPrim, nr.2, 1996, p. 46.
[40] CONSTANTINESCU, ELENA, Antologie de texte literare: pentru clasele I şi
a II-a / E. Constantinescu, Maria E. Goian, Marcela Sârbu, – Bucureşi: Teora,
1996.
[41] CONSTANTINESCU, ELENA, Limba română: caietul meu, prietenul meu / Ele-
na Constantinescu, Maria E. Goian, Marcela Sârbu, – Bucureşti: Teora, 1996.
[42] CONSTANTINESCU, ELENA, Limba română: manual pentru clasa a II-a / înv.
E. Constantinescu, prof. M. E. Goian, înv. M. Sârbu. – Bucureşti: Teora, 1996.
[43] CORNIŢĂ, GEORGETA; CORNIŢĂ, CONSTANTIN, Management instrucţio-
nal. Proiectare-planificare, limba şi literatura română, gimnaziu, Baia Mare,
Umbria, 1994, 81 p.(Didactici speciale).
[44] COSTEA, OCTAVIA, Situaţii didactice de exprimare orală şi scrisă, LL, 41,
nr.1, 1996, 107.115.
[45] COSTEA, OCTAVIA, Textul dialogat – demers practic pentru clasele V-VI, LL,
25, 1996, 17-20.
[46] CREŢU, ECATERINA, Exerciţii lexico-semantice, ConvDid, 7, nr. 21, 1996, 19-22.
[47] DAMŞA, IOAN TOMA; DAMŞA, MARIA; IVĂNUŞ, ZOE, Dezvoltarea vorbi-
rii în grădiniţa de copii şi în clasele I şi a II-a. Ghid metodic, Bucureşti, EDP,
1996, 162 p.
[48] DANILĂ, IOAN, Exerciţii de comunicare pentru clasa a II-a, Editura Coresi,
1996.
[49] DIONISIE, ECATERINA, Caiet de gramatică a limbii române: noţiuni şi exerci-
ţii aplicative de fonetică, vocabular, morfologie şi sintaxă: clasa a IV-a. Bucu-
reşti, Demina, 1996, 152 p.
[50] DRAGOMIR, CAMELIA, Maria Vulişici Alexandrescu, Sintaxa limbii române.
[Oradea, EIV, 1995], LR, 45, nr. 1-6, 1996, p. 136-139.
[51] DIŢULEASA, FLORIAN, Citire: manual pentru clasa a III-a / Ioan Şerdean, Flo-
rian Diţuleasa, Eliza Paveliu, Bucureşti: Editura Didactică Şi Pedagogică, 1996.
[52] DUMITRESCU, ANA, Limba română, manual pentru clasa a V-a, Editura Di-
dactică şi Pedagogică 1996.
[53] DUŢU, OLGA, Manualul de limba română. [Dumitru Badea, Elisabeta Brânză,
Camelia Badea, Limba română pentru clasa a II-a. Constanţa, Editura Europolis,
1996], ÎPrim, nr. 1-2, 1996, p. 45.
[54] FILIPESCU, PUIU; BOSTAN, CONST., Concursul de admitere în liceu şi şcoa-
la profesională. Română. Iaşi, Editura Moldova, 1996, 133 p.

353
[55] FEDER, MARICELA; ECATERINA ZAHEU, Abecedar pentru elevii cu defi-
cienţe mintale moderate: clasa I: [şcoli speciale ajutătoare], Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1996
[56] FLOREA, ALEXANDRINA, Alexandra scrie frumos: caligrafia pentru clasa
a II-a / Alexandrina Florea, Dragoş Panait, – Bucureşti: Editura Coresi, 1996.
[57] FOTEA, MINODORA, Modalităţi de învăţare a grafismelor necesare scrierii.
Iniţierea şcolarilor în executarea elementelor grafice, RÎP, 18, nr.1-2, 1995,
194-197.
[58] GÂTAN, IOANA; CRĂCIUN, VASILICA; ETAGAN, BENONI, Exerciţii şi
teste de gramatică. Culegere pentru clasele II-IV. Craiova, Sibila, 1996, 224 p.
[59] GĂITĂNARU, ŞTEFAN, Sintaxa frazei. Teste grilă. Subiecte date la examene
între anii 1966-1997 (grilă). [Piteşti], Editura Tempora, 1997, 147 p. (Colecţia
Didactica).
[60] GHIŢĂ, ANDREEA, Rezolvarea testului grilă de limba română propus în ulti-
mul număr al revistei, LL, 25, nr.1, 1996, 53-56.
[61] GOT, MIORIŢA, Orizonturi ale aşteptării la limba şi literatura română, în
„Ateneu”, 33, nr.12, 1996, 10.
[62] GRABCEV, ADRIANA, Dezvoltarea fondului lexical al preşcolarilor din grupa
pregătitoare, RÎP, 19, nr.3-4, 1996, 154-156.
[63] GREAVU, IOANA, Abecedarul de lângă ghiozdan / Graţian Ordean, Ioana Grea-
vu, – Deva: Sigma Plus, 1996.
[64] HÂNCU, ALEXANDRU, Exerciţii de cultivare a limbii române în liceu, Cluj,
Editura Dacia, 1994.
[65] HRISTEA, THEODOR, Subiectele concursului de admitere la Facultatea de
Drept din Bucureşti. Proba de limba română-sesiunea 1996, LL, 25, nr.4, 1996,
42-47 [cu rezolvare].
[66] ILCUŞIU, ANA, Jocul didactic şi activizarea limbajului, RÎP, 19, nr.3-4,1996.
194-196.
[67] ILIE-MARE, PAULA, Lectura: tehnici de lucru: clasa a III-a, a IV-a / Paula Ilie-
Mare, Rodica Birău, Piteşti, Carminis, 1996 (Tiparg)
[68] IONAŞCU, FLORICA; RADU, RADA, De la grafisme la scriere, RÎP, 18,
nr.1-2, 1995, 201-207.
[69] JĂMNEALĂ,AUREL, Sugestii metodologice pentru înţelegerea semiozei poetice
de către elevi, în „Ateneu”, 33, nr.11, 1996, 10.
[70] LÜDER, ELSA, Lupul şi capra, Eine Fibel zum Erlernen des Rumanischen,
Clusium, [1996].
[71] LUPU, COMAN; VLĂDESCU, ANDREEA, Limba română prin exerciţii. Bucu-
reşti, Logos, 1996, 165 p.
[72] MARCAN, LIVIA, Exerciţiul lecturii, TribÎnv, 6, nr.318, 1996, 6.
[73] MÂNZU, LIANA, Rolul grafismelor în scrierea literelor – în spaţiul liber sau
limitat, RÎP, 18, nr.1-2, 1995, 198-201.
[74] MARINACHE, F.; STANCA, E.; ANDRONE, P., Opinii privind metodica dez-
voltării vorbirii, în Revista Învăţămîntului preşcolar, nr. 3-4, 1996.

354
[75] MIU, CONSTANTIN, Exerciţii şi teste de limba română. Iaşi, Editura Moldova,
1996, 196 p. (Biblioteca Moldova. Şcoala).
[76] MITREA, CONSTANTIN, Sintaxa limbii române, manual preparator pentru con-
cursul de admitere in licee şi facultăţi, manual preparator pentru concursul de
admitere în licee şi facultăţi, Porto-Franco, 1996.
[77] MOLAN, VASILE, Reforma lecţiilor de citire din clasa a II-a, în Revista Învăţă-
mîntul primar, Ed. Discipol, nr. 4, Bucureşti, 1996.
[78] MOLAN, VASILE, Carte de lectură: clasele I-II / Vasile Molan, – Bucureşti:
Petrion, 1996 (Coresi)
[79] MOLAN, VASILE, Gramatică, ortografie şi punctuaţie pentru toţi copiii: (cla-
sele II-IV) / Vasile Molan, Iulia Teodorescu, Elena Dobrin, – Bucureşti: Petrion,
1996 (I. Coresi)
[80] MOLAN, VASILE, Limba română: citire – comunicare – lectura: clasa a II-a /
Marcela Peneş; Vasile Molan, – Bucureşti: Aramis, 1996 (Coresi)
[81] MORARESCU, SIMION, Limba română, Manual pentru clasa a IV-a, învăţă-
mântul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-maghiar,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.
[82] MORARESCU, SIMION, Limba română, manual pentru clasa a IV-a, învăţă-
mântul cu predarea in limbile minorităţilor naţionale, vocabular român-german,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.
[83] MORARESCU, SIMION, Limba română, manual pentru clasa a IV-a, învăţă-
mântul cu predarea in limbile minorităţilor naţionale, vocabular român-ucrainean,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.
[84] MORARESCU, SIMION, Limba română, manual pentru clasa a IV-a, învăţă-
mântul cu predare in limbile minorităţilor naţionale, vocabular român – sîrbo-
croat, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.
[85] MORARESCU, SIMION, Limba română, manual pentru clasa a IV-a, învăţă-
mântul cu predare in limbile minorităţilor naţionale, vocabular român-ceh, Edi-
tura Didactică şi Pedagogică, 1996.
[86] MORARESCU, SIMION, Limba română, manual pentru clasa a IV-a, învăţă-
mântul cu predare in limbile minorităţilor naţionale, vocabular român-slovac,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.
[87] MUNTEANU, TANŢA, Citire: manual pentru clasa a IV-a, – Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1996.
[88] MUSTER, DUMITRU, Alfabetul o problemă deschisă, RÎP, 18, nr.1-2, 1996,
23-25.
[89] NĂSTASE, VERA, Gh. Constantinescu-Dobridor, Morfologia limbii române.
Ediţie revăzută şi adăugită [Bucureşti, Editura Vox, 1996], LR, 45, nr. 1-6, 1996,
p. 134-136.
[90] NEAGOE, ELENA, Pledoarie pentru memorie, în „Ateneu”, 33, nr.20, 1996, 10.
[91] NICOLAE, NICOLAE I., Limba şi literatura română, manual pentru clasa a X-a,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.

355
[92] NICOLAU, ELENA, Limba română: clasa a III-a: manual pentru elevii cu defi-
cienţe mintale moderate / Niculina Obrocea, Elena Nicolau, – Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1996
[93] NICULAE, MARIA, Abordarea textelor literare la clasa a II-a, TribÎnv, 6,
nr.328, 1996, 6.
[94] OBROCEA, NICULINA, Limba română, Clasa a III-a. Manual pentru elevii cu
deficiente mintale moderate, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.
[95] PARFENE, CONSTANTIN, Compoziţiile în şcoală, ed. a II-a, 1996, Ed. Mol-
dova, Iaşi.
[96] PARFENE, CONSTANTIN, Cunoaşterea şi receptarea estetico-poetică, Conv
Did, 7, nr.21, 1996, 3-10.
[97] PENEŞ, MARCELA, Limba română, clasa a II-a, Citire. Comunicare. Lectura,
Editura Aramis, 1996.
[98] PENEŞ, MARCELA; VASILE MOLAN, Abecedar [cop. şi il.: Doina Micu],
Bucureşti: Aramis, 1996.
[99] PENEŞ, MARCELA; MOLAN,VASILE, Îndrumător pentru folosirea abeceda-
rului, Bucureşti, Earamis, 1996, 144 p.
[100] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Îndrumător pentru folosirea manualu-
lui de Limbă română. Citire-Comunicare-Lectură. Clasa a II-a, Bucureşti, Ed.
Aramis, [f.a], 144 p.
[101] PEPTAN, ZAMFIRA, Dezvoltarea limbajului – preocupare permanentă a edu-
catoarei, RÎP, 19, nr.3-4, 1996, 160-163.
[102] POPESCU, FLORIN D., Limba română, (Sintaxa), manual pentru clasele a XI-a
şi a XII-a (scoli normale, licee si, clase cu profil umanist), Editura Didactică şi
Pedagogică, 1996.
[103] POPESCU, ION, Limba română, Gramatica şi noţiuni de vocabular şi de istorie a
limbii române, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.
[104] POPESCU, ION, Limba română, Gramatica şi noţiuni de vocabular, Manual pen-
tru clasa a VII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.
[105] POPESCU, MĂRIOARA, Limba română: clasa a IV-a: pentru elevi cu deficien-
ţe mentale moderate, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996
[106] POPESCU-MIHĂIEŞTI, A., Dezvoltarea capacităţii de comunicare verbală la
elevi, RÎP., nr. 4, 1996.
[107] PREDOI, OPI VELICA, Aspecte privind pregătirea preşcolarilor pentru şcoală,
RÎP, 19, nr.3-4, 1996, 163-166.
[108] RADU, NICOLAE, Gramatică. Ghid didactic pentru clasa a IV-a, Bucureşti,
Sigma, 1996, 144 p.
[109] ROGOJINARU, ADELA, Literatura pentru copii -câteva temeiuri, LL, 41, nr.2,
1996, 76-81[cu 2 tab.;rés.fr.].
[110] SÂRBU, MARCELA; CONSTANTINESCU, ELENA, Limba română. Clasa
a II-a. Ghidul învăţătorului.Bucureşti, Teora, 1996, 112 p.
[111] SĂVULESCU, DUMITRU, Limba română, lecturi literare: manual pentru clasa a
VIII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.

356
[112] SCOROBETE, AUREL, Limba şi literatura română în gimnaziu şi liceu (Curs de
metodică pentru studenţi), Timişoara, [TUT], 1996, 112 p.
[113] SEMENOV, MIHAI, Test gramatical. Părţi neflexibile de vorbire. ConvDid, 7,
nr.22, 1996, 45-47.
[114] SPRINTEROIU, GHEORGHE; TOPOR, DOINA, Sinteze şi analize literare pen-
tru clasele IX-XII şi examenul de bacalaureat. Bucureşti, Excelsior – Multi Press,
1996, 282 p. (Lecturi fundamentale).
[115] STOIAN, DANIELA, Limba română în şcoală, ON, nr,129, 1996, 6.
[116] STOICA CORNELIA; EUGENIA VASILESCU – Literatura pentru copii- Ma-
nual pentru clasa a XII-a şcoli normale, MÎ, EDP, Bucureşti, 1996.
[117] STROE, PETRE, Complexul de predare şi învăţare a limbii şi literaturii române,
Breaza, Dacia Felix-Ploieşti, FCIM, 1995, 148 p. [pe copertă: 1996 ].
[118] SULITA, VIORICA, Limba şi literatura română, manual pentru anul II, şcoli
profesionale speciale, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.
[119] SURDU, IOAN; DĂNILĂ, IOAN; ŞOVA, SIMINICĂ, Educaţia limbajului în
grădiniţa, la grupa pregătitoare(Preabecedar). Fişe de lucru pentru preşcolarii
din grupele mare şi pregătitoare. Îndrumar pentru educatoare în aplicarea meto-
dei fonetice, analitico-sintetice.Ediţia a II-a, revăzută şi înbunătăţită, Bacău, Ed.
Plumb, 1996, 79[+LIII]p..
[120] ŞERBAN, SERGIU, Pronumele nehotărât şi adjectivul pronominal nehotărât.
Sinteză gramaticală şi teste de evaluare a cunoştinţelor, ConvDid, 7, nr.21, 1996,
48-60.
[121] ŞERBAN, SERGIU, Pronumele şi adjectivul pronominal demonstrativ. Sinteză
gramaticală şi teste pentru evaluarea cunoştinţelor, ConvDid, 7, nr.22, 1996,
52-63.
[122] ŞERBĂNESCU, ANDRA, Subiectele date la examenul de admitere la Facultatea
de Litere şi la Facultatea de Bibliologie şi Ştiinţele Informării, LL, 25, nr.4,
1996, 48-53 [rezolvare].
[123] ŞINCAN, EUGENIA, Obiective şi teste pentru o evaluare standard în învăţă-
mântul primar. Coordonator: prof. univ. dr. ing. Emil Pop, Bucureşti, Ed. Coresi,
1994, 298 p.[+6 p.albe] (Publicaţiile Coresi pentru învăţători).
[124] TOMA, MARIN, Limba română, lecturi literare, manual pentru clasa a VII-a,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.
[125] VIŞINOVSKI, MARIA, Exerciţii de limba română pentru clasele I-IV. Botoşani,
Editura Axa, 1996, 152 p. (IŞÎP. IŞ Suceava).
[126] ZAHARIA, PUICA, Aspecte metodice ale predării poeziei moderne interbelice,
TribÎnv, 6, nr.318, 1996, 6.

1997
[1] * * * Călătorie cu cartea: lecturi şcolare suplimentare pentru clasa I / [coord. prof.
Mariana Ţăranu, înv. Daniela Vraci, prof. Traian Finţescu; pref. „Ocrotiţi de lim-
ba română” de Petre Ghelmez; cop. şi il.: George Cristea]. – Ed. a 2-a. – Bucu-
reşti: Corint, 1997.

357
[2] * * * Călătorie cu cartea: lecturi suplimentare pentru clasa a II-a / antologie, note
bio-bibliogr. şi vocabular de Daniela Vraci. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Corint, 1997.
[3] * * * Călătorie cu cartea: lecturi şcolare suplimentare pentru clasa a III-a / antolo-
gie, note bio-bibliografice şi vocabular de Daniela Vraci; coord.: Traian Finţescu
(pentru literatura universală) – Ed. a 2-a- Bucureşti: Corint, 1997.
[4] * * * Călătorie cu cartea: lecturi suplimentare pentru clasa a IV-a / antologie,
note bio-bibliogr. şi vocabular de Daniela Vraci. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Corint,
1997.
[5] * * * Catalog de enunţuri – itemuri pentru limba şi literatura română. Coord.
Ioan Neacşu.
[6] * * * Îndrumar pentru examenul de capacitate şi de admitere în liceu: (Gramatica
clasa a VIII-a). [Editor]: Ion Doru Nedelcu, Târgovişte, Domino, 1997, 182 p.
[7] * * * Limba română în afara graniţelor [cursuri la Turnu-Severin: Curs de per-
fecţionare pentru cadrele didactice care predau în limba română din jurul grani-
ţelor României, org. FCR şi DIPGR; cu 100 cadre didactice din Republica Mol-
dova, Ucraina, Republica Moldova, Ungaria, Iugoslavia, Albania], în „Adevărul”,
nr. 2226, 18 iul. 1997, p. 8.
[8] * * * Limba română pentru admitere în licee şi şcoli profesionale. Supliment al
LL. Red.: Florentina Sânmihăian, Mircea Frânculescu, Bucureşti, [f.e.], 1997, 196 p.
[9] * * * Limba română pentru clasa a V-a. [despre necesitatea manualelor
alternative], RLib, nr. 2130, 29 mar 1997, p. 15.
[10] * * * Metódă nouă de scriere şi cetire: pentru usulu clasei I primariă / de institu-
torii: I. Créngă, C. Grigorescu, G. Ienăchescu,... – Bucureşti: [s.n.], 1997 (Bi-
blioteca Centrală Pedagogică „I.C.Petrescu”)
[11] * * * Modificarea Legii Învăţământului. Controversele persistă, în „Azi”,
nr. 1481, 29 mai 1997, p. 13.
[12] * * * Studia in honorem Teodora Cristea, [Constanţa], TUOC, 1997, 296 p.
[13] * * * Admitere 1997.Subiectele de admitere la Facultatea de Drept. Sesiunea sep-
tembrie. Limba română, în „Redeşteptarea”, 8, nr.332, 1997, 12.
[14] * * * Admiterea 1996. Subiecte şi baremuri de corectare. Facultatea de Drept,
Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe-
le Comunicării. Bucureşti.EUB, 1997, 27 p.
[15] * * * Admiterea 1996. Subiecte şi baremuri de corectare.Facultatea de Filosofie,
Facultatea de Istorie, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Facultatea de Lite-
re, Facultatea de Psihologie, Pedagogie, Sociologie şi Asistenţă Socială, Faculta-
tea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de Teologie Romano-Catolică şi Asistenţă
Socială, Facultatea de Teologie Baptistă, Bucureşti, EUB, 1997.124 P.
[16] * * * Admiterea în învăţământul superior al M.I. (II). Academia de poliţie
,,Alexandru Ioan Cuza”. Manualele şcolare şi tematice valabile pentru concursul
de admitere 1998, PoIR, 8., nr.16, 1997, 20-21.
[17] * * * Concursul de admitere în clasa a IX-a de liceu, sesiunea iulie 1997. Limba
şi literatura română, LL, 26, nr.3, 1997, 44-45.[subiecte şi barem de corectare].

358
[18] * * * Concursul de limba şi literatura română,,Mihai Eminescu”. Ediţia a XL-a
(Iaşi,23-29 martie 1997). A. Subiecte şi bareme. Clasa a IX-a, a X-a, a XI-a,
aXII-a licee teoretice, clasa a XII-a şcoli normale, clasa a XIII-a şcoli normale.
Secţiunea Republica Moldova clasele a IX-a – a XI-a; Secţiunea Ucraina clasele a
X-a – a XI-a; Secţiunea Iugoslavia clasele a X-a – a XII-a, LL, 26, nr.3, 1997,
48-55.
[19] * * * Proba de limba română la concursul de admitere la Facultatea de Limbi
Străine, Universitatea din Bucureşti. Sesiunea septembrie 1996, LL, 26, nr.1,
1997, 47-48, Rezolvare: Adriana Stoichiţoiu Ichim, 48-49.
[20] * * * Proba de limba şi literatura română la concursul de admitere la Facultatea
de Teologie, Universitatea din Bucureşti. Sesiunea septembrie 1996, LL, 26, nr.1,
1997, Rezolvare: 49-50.
[21] * * * Programa şcolară de limba şi literatura română pentru concursul de admi-
tere în licee şi şcoli profesionale, LL, 26, nr.1, 1997, 46-47.
[22] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa a II-a:
[Ion Agârbiceanu, Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi,...] – Ed. a 2-a. – Bucureşti:
Vizual, 1997.
[23] * * * Poveştile anulu: texte literare din programa şcolară pentru clasa a IV-a:
[Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Dumitru Almaş,...]- Ed. a 2-a. –
Bucureşti: Vizual, 1997.
[24] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa a III-a /
red. Corina Sandu, – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Vizual, 1997.
[25] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa I / red.
Corina Sandu, – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Vizual, 1997.
[26] * * * Subiectele de bacalaureat la limba şi literatura română, sesiunea iulie
1997, LL, 26, nr.3, 1997, 47-48. [Subiectele şi baremul de corectare].
[27] * * * Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comuni-
cării, 1997, (limba română-subiecte şi barem de corectare), în „Examene”, 2,
nr.71, 1997, 38.
[28] * * * Universitatea Transilvania Braşov.Profilurile: Filologie, Ştiinţe Juridice,
1997 (limba şi literatura română-subiecte, rezolvare şi barem de corectare). în
„Examene”, 2, nr.77-78, 1997, 36.
[29] ALECU VIOREL, Studierea literaturii române în liceu, EDP, Bucureşti, 1997.
[30] ANCUŢĂ, FLORICA; ARGHIRESCU, AURELIA, Teste finale pentru învăţă-
mîntul primar. Limba română. Matematică, geografie, istorie. Piteşti, Carminis,
1997, 72 p.
[31] ANDREI, MARIANA, Mijloace de îmbogăţire a vocabularului limbii române
pentru studenţii străini, BulŞt-Piteşti, Filologie, nr.1, 1997, 45-49.
[32] ANDREI, MARIANA, Instrumente de lucru în slujba gramaticii româneşti.
[Mircea Goga, Gramatica limbii române fără profesor, Cluj-Napoca, Dacia,
1995, 243 p.; Mircea Goga, Limba română pentru admiterea în facultăţi, Cluj-
Napoca, Editura Dacia, 1996], BulŞt-Piteşti. Filologie, nr. 1, 1997, p. 118-119.

359
[33] ANTONESCU, S.M.; ANTONESCU, F., Limba română pentru admiterea în
învăţământul superior. Bucureşti, Editura Eficient, 1997, 144 p.
[34] AVRAM, ELISABETA; CUCU, RODICA, Abecedar. Bucureşti, EDP, 1997, 128 p.
[35] BACOVIA, GEORGE, Plumb. Versuri comentate. Texte alese, schiţă biografică,
studiu introductiv, documentar, comentarii, fişe de dicţionar, îndreptar analitic,
teme de lucru, index terminologic de Theodor Codreanu. Iaşi, IE, 1997, 128 p.
(Cartea şcolarului grăbit, 7).
[36] BADEA, MARIA, Limba română clasa a VIII-a, manual pentru elevii cu defi-
ciente mintale moderate, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.
[37] BALLA, SÁRA; SIMON, JOLÁN; RĂCĂŞAN, LIVIA, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţământul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale.
Vocabular român-ceh. Bucureşti, EDP, 1997, 224 p.
[38] BALLA, SÁRA; SIMON, JOLÁN; RĂCĂŞAN, LIVIA, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţământul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale.
Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1997, 222 p.
[39] BALLA, SÁRA; SIMON, JOLÁN; RĂCĂŞAN, LIVIA, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţământul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale.
Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1997, 224 p.
[40] BALLA, SÁRA; SIMON, JOLÁN; RĂCĂŞAN, LIVIA, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţământul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale.
Vocabular român-sârb. Bucureşti, EDP, 1997, 223 p.
[41] BALLA, SÁRA; SIMON, JOLÁN; RĂCĂŞAN, LIVIA, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţământul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale.
Vocabular român-slovac. Bucureşti, EDP, 1997, 224 p.
[42] BALLA, SÁRA; SIMON, JOLÁN; RĂCĂŞAN, LIVIA, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţământul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale.
Vocabular român-ucrainean. Bucureşti, EDP, 1997, 224 p.
[43] BALAN, GENŢIANA, Limba română, manual clasa a II-a pentru elevi cu defi-
ciente auditive (surzi), Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.
[44] BĂCANU, NICOLAIE, Limba română, manual clasa a IV-a pentru elevi cu defi-
ciente auditive (surzi), Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.
[45] BĂGHINĂ, DOINA; CONSTANTINESCU, NICOLAE, Literatura română.
Clasele V-VIII. Analize. Cu un studiu introductiv de Cezar Tabarcea. Bucureşti,
Editura Saeculum – Editura Vestala, 1997, 208 p.
[46] BĂLUŞEL, ELENA, Limba română, manual clasa a III-a pentru elevi cu
deficiente auditive (surzi), Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.
[47] BĂRBOI, CONSTANŢA; BOATCĂ, SILVESTRU; POPESCU, MARIETA,
Limba şi literatura română pentru examene de admitere în licee şi şcoli pro-
fesionale, examene de capacitate, concursuri şcolare. Noţiuni de teorie literară.
Limba română – gramatică. Texte literare. Comentarii. Antologie de subiecte.
Subiectele date la examene. Bareme de corectare. Bucureşti, Editura Mondan,
1997, 214 p.

360
[48] BENEDEK, EMILIA, Probe de verificare a cunoştinţelor de limba română,
clasa a IV-a. Referent ştiinţific: Rodica Măcăreanu. Ediţia a II-a, revizuită şi
adăugită. Iaşi, IE, 1997, 96 p.
[49] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MOIGRĂDEANU, DOINA; POPESCU, FLO-
RIN D.; TABARCEA, CEZAR. Coordonator: FLORIN D. POPESCU, Limba
română. Limbă şi stil, punctuaţie şi ortografie, vocabular, fonetică, fonologie,
gramatică (morfologie). Manual pentru clasele a IX-a şi a X-a (şcoli normale,
licee şi clase cu profil umanist). Bucureşti, EDP. 1997, 192 p. (MÎ).
[50] BIRĂU, RODICA, Să dezlegăm tainele textelor literare: clasa a II-a / Rodica
Birău, Carmen Iordăchescu – Piteşti: Carminis, 1997.
[51] BIRĂU, RODICA, Să dezlegăm tainele textelor literare: clasa a IV-a / Rodica
Birău, Ileana Cimpoeru, Paula Ilie-Mare, – Piteşti: Carminis, 1997.
[52] BOATCĂ, MARIA; BOATCĂ, SILVESTRU; ŞOVU, GEORGE, Limba şi lite-
ratura română. Concurs de admitere în licee şi şcoli profesionale. Bucureşti,
Editura Recif, 1997, 384 p.
[53] BOATCĂ, SILVESTRU, Limba şi literatura română: antologie de texte comen-
tate: clasa a IV-a / prof. Silvestru Boatcă, înv. Simona Prună, prof. George Şovu,
– Ed. a 2-a, rev. şi adăug.de autori. – Bucureşti: Cartea Şcolii, 1997
[54] BOATCĂ, MARIA; BOATCĂ, SILVESTRU; ŞOVU, GEORGE, Limba şi
literatura română. Antologie de texte comentate. Clasa a V-a. Bucureşti, Editura
Cartea Şcolii, 1997, 224 p.
[55] BOATCĂ, MARIA; BOATCĂ, SILVESTRU; ŞOVU, GEORGE, Limba şi lite-
ratura română. Antologie de texte comentate. Clasa a VI-a. Bucureşti, Editura
Cartea Şcolii, 1997, 192 p.
[56] BOATCĂ, MARIA; BOATCĂ, SILVESTRU; ŞOVU, GEORGE, Limba şi lite-
ratura română. Antologie de texte comentate. Clasa a VII-a. Ediţia a II a. Bucu-
reşti, Editura Cartea Şcolii, 1997, 192 p.
[57] BOATCĂ, MARIA; BOATCĂ, SILVESTRU; ŞOVU, GEORGE, Limba şi lite-
ratura română. Antologie de texte comentate. Clasa a VIII-a. Ediţia a II- a. Bucu-
reşti, Editura Cartea Şcolii, 1997, 224 p.
[58] BOATCĂ, SILVESTRU; CRIHANĂ, MARCEL; MARDARE, MIRCEA, Gra-
matica limbii române. Ediţia a II-a revizuită şi adăugită. În conformitate cu pro-
gramele şi manualele şcolare elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei Naţio-
nale, Editura Cartea Şcolii, 1997, 288 p.
[59] BOATCĂ, SILVESTRU; PRUNĂ, SIMONA; ŞOVU, GEORGE, Limba şi lite-
ratura română. Antologie de texte comentate. Clasa a IV. Ediţia a doua revizuită
şi adăugită de autori. Bucureşti, Editura Cartea Şcolii, 1997, 208 p.
[60] BOGDAN, MĂDĂLINA, Gramatica practică pentru ciclul primar. Bucureşti,
Editura Coresi, 1997, 196 p. [ediţia a II-a].
[61] BOLDAN, MIHAI, Ghidul pronunţării corecte la copii. Zalău, Lekton, 1997, 149 p.
[62] BORCHIN, MIRELA, Exerciţii de sintaxă. Timişoara, [EUVT], 1997, 100 p.
(UVT. FLFI. CLR).

361
[63] BRÂNZEI, GHEORGHE, Evaluarea şi autoevaluarea la limba şi literatura
română, în „Asachi”, 7, nr.95, 1997, 8-10.
[64] BUDĂU, EUGEN, Basmul: Prâslea cel voinic şi merele de aur, ConvDid, 8,
nr. 26, 1997, p. 59-64.
[65] BUDĂU, EUGEN, Figurile de stil s i l e p s a şi z e u g m a ca forme speciale
de acord sintactic, ConvDid, 8, nr. 24, 1997, p. 34-40.
[66] BUDĂU, EUGEN, Ion Luca Caragiale: D-l Goe, în „Ateneu”, 34, nr. 1, 1997, p. 4.
[67] BUDĂU, EUGEN, Personajul comic: Chiriţa (din Chiriţa în Iaşi, Chiriţa în
provincie de Vasile Alecsandri), în „Ateneu”, 34, nr. 5, 1997, p. 10.
[68] BULARCA, CORNELIA; ŞOIMU, MARIA; MURGEANU, KIRANA, Limba
română pentru clasa a VIII-a. Literatură – comentarii literare. Gramatică –
exerciţii. Vocabular – exerciţii şi teste. Bucureşti, Editura Ametist, 1997, 231 p.
[69] BULGĂR, GH.; CRIHANĂ, MARCEL, Limbaj şi artă literară în opera scriito-
rilor români. Pentru bacalaureat şi admiterea în învăţămîntului superior. Pregă-
tirea examenelor fără meditator. Bucureşti, Editura Mondan, 1997, 283 p.
[70] BURGHELEA, N., Manualele alternative pot fi o şansă pentru învăţământul ro-
mânesc, în „Alternative”, 6, nr. 5, 1997, p. 2.
[71] BUTOI, MIHAELA; CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Limba română.
Manual pentru clasa a VI-a. Bucureşti, EDP, 1997, 304 p. (MÎ).
[72] CÂMPEANU, EUGEN, Stilistica limbii române: morfologia. Cluj-Napoca, QV,
1997, VIII+186 p.
[73] CÂNDROVEANU, HRISTU; CÂNDROVEANU, EUGENIA, Abecedar român-
aromân. Bucureşti, EFCADP, 1997, 207 p.
[74] CARANFIL, ALINA, Gramatica – temă fără vacanţă. [Cristina Ionescu, Matei
Cerchez, Gramatică şi stilistică. Analize de text. Prefaţă de Cezar Tabarcea.
Bucureşti, Editura ALL, 1997, 320 p.], în „Adevărul”, nr. 2219, 10 iul 1997, p. 4.
[75] CĂLINESCU, CONSTANT., Ora de limba română pentru liceeni, ASL, nr. 24,
13 oct 1997, p. 2. [despre manualele alternative].
[76] CHIRAN, RODICA, În lumea grupurilor de litere. Exerciţii, teste, compuneri,
jocuri (pentru elevii din clasele I-II). Bucureşti, Editura Corint, 1997, [fnp].
[77] CHIRIAC, MARINELA; IORDACHE, ELENA, Lecţia-şezătoare.Formă eficien-
tă de cultivare la clasa I, TribÎnv, 8, nr.387, 1997, 5.
[78] CHISCOP, LIVIU, Limba română: sinteze teoretice, teste de evaluare, subiecte
de examen pentru admiterea în licee, examenul de bacalaureat, concursul de
admitere în învăţământul superior, examenul de filtru şi de absolvire – şcoli
postliceale de învăţători şi educatoare. Bacău, EGT, 1997, 150 p.
[79] CHISCOP, LIVIU; SCORŢANU, TATIANA, Literatura română. Clasele V-VIII.
Manual preparator. Noţiunile de teorie literară în gimnaziu. Elemente de com-
poziţie şi de tehnică a muncii intelectuale. Planuri de comentariu. Scheme recapi-
tulative. Rezumate. Caracterizări de personaje. Analize stilistice. Comentarii lite-
rare. Referinţe critice. Sugestii bibliografice. Subiecte pentru examen. Bacău,
EGT, 1997, 264 p.

362
[80] CHIŞU, ANA VIORICA; S.M. ANTONESCU, F. ANTONESCU, Limba româ-
nă pentru admiterea în învăţământul superior. Bucureşti, Editura Eficient, 1997,
în „Capital”, 6, nr. 24, 1997, p. 19.
[81] CHISU, MIHAI, Limba română, clasa a VII-a, manual pentru elevii cu deficiente
mintale moderate, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.
[82] CIOBANU, ELENA; POPESCU-MARIN, MAGDALENA; PĂUN, MARIA;
ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, ZIZI, Dicţionarul explicativ şi enciclopedic al limbii
române: cu etimologia şi frazeologia cuvintelor şi cu o listă de simboluri şi abre-
vieri – Floarea Darurilor, Bucureşti, 1997
[83] CIUMĂGEANU, DUMITRU, Limba română: manual clasa a II-a pentru elevi
cu deficienţe auditive (surzi) / Ciumăgeanu Dumitru, Bălan Genţiana, Negruţ Pe-
tru, – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1997
[84] CODRESCU, GRIGORE, Avram Iancu de Ana Blandiana. 1. Elemente ale struc-
turii compoziţionale. 2. Ideea poetică: interpretări. 3. Resurse ale valorilor expre-
sive (imagistica, limbajul, prozodia). 4. În contextul lirismului prozatoarei,
ConvDid, 8, nr. 24, 1997, p. 60-61.
[85] COLEAŞĂ, IANCU, Probleme de gramatică. Limba română. Ediţie revăzută.
Bucureşti, Editura Junior, [f.a.], 136 p.
[86] COLOŞENCO, DUMITRU MIRCEA, Corelaţii didactico-structurale în pregăti-
rea gramaticii, ConvDid,8, nr.26, 1997, 27-31.
[87] CONSTANTINESCU, ELENA; GOIAN, MARIA EMILIA; SÂRBU, MARCE-
LA, Limba română. Citire – Comunicare – Lectură. Manual pentru clasa a III-a.
Bucureşti, Editura Teora, 1997, 208 p.
[88] CONSTANTINESCU, ELENA; GOIAN, MARIA EMILIA, SÂRBU, MARCE-
LA, Limba română. Citire – Comunicare – Lectură. Manual pentru clasa a III-a.
Bucureşti, Editura Teora, 1997, 208 p., RLib, nr. 2124, 22 mar 1997, p. 14.
[89] CONSTANTINESCU, ELENA, Limba română: clasa a III-a: caietul elevului /
Elena Constantinescu, Maria E. Goian, Marcela Sârbu, – Bucureşti: Teora, 1997
(Polsib).
[90] CONSTANTINESCU, SILVIU, Un element funcţional organic în analiza frazei.
Flexiunea, TribÎnv, 8, nr 376, 1997, 7.
[91] CONSTANTINESCU, SILVIU, Limba română – clasa a V-a, TribÎnv, 8, nr. 397,
1997, p. 4.
[92] COSTACHE, ADRIAN; COSTACHE, GEORGETA, Gramatică pentru admitere
în liceu. Bucureşti, Editura Teora, 1997, 136 p. (în „Gymnasium”, 10).
[93] COTEANU, ION, Gramatică. Stilistică; Compoziţie. Ediţia a II-a. Bucureşti,
EFRM, 1997, 298 p.
[94] COVĂTARU, MUREŞ, Cartea Oltului de Geo Bogza. Comentariu stilistic (I),
ConvDid, 8, nr. 24, 1997, p. 51-54.
[95] CRĂCIUN, CORNELIU, Gramatica limbii române. Pentru admiterea în liceu.
Aquila ’93, [f.a.], 203 p.

363
[96] CREŢU, MITACHE, Analiza gramaticală. Implicaţiile trunchierii unui text,
TribÎnv, 8, nr.378, 1997, 6 [la concursul de admitere în licee şi şcoli profesionale,
sesiunea iulie 1995].
[97] CREŢU, MITACHE, Autori de lucrări în capcanele analizei gramaticale,
TribÎnv, 8, nr. 384, 1997, p. 7.
[98] CRIHANĂ, MARCEL, Gala Galaction: La Vulturi!, LRA, 1997, 164-167.
[99] CRIHANĂ, MARCEL, George Coşbuc: Paşa Hassan, LRA, 1997, p. 146-148.
[100] CRIHANĂ, MARCEL, Nichita Stănescu: Noi, LRA, 1997, p. 173-175.
[101] CRISTIAN-FOGHEL, GEORGETA, O gramatică pentru toţi. Bucureşti, Editura
Ametist ’92 – Editura Lucman, 1997, 448 p.
[102] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a V-a. Editura Humanitas, [1997], 320 p.
(Humanitas Educational).
[103] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA;
CINCU, GEORGETA, Limba română. Clasa a V-a. Ghidul profesorului. Bucu-
reşti, Editura Humanitas, 1997, 217 p. (Humanitas Educational).
[104] CRIŞAN, ALEXANDRU, Limba română clasa a V-a, Caietul elevului, Humani-
tas, 1997.
[105] DĂNILĂ, IOAN; MARIA EMILIA GOIAN; MIORIŢA GOT; ADINA MANO-
LACHE, Limba română. Manual pentru clasa a V-a, Bucureşti, Editura Teora,
1997, 240 p., în „Ateneu”, 34, nr. 9, 1997, p. 10.
[106] DĂNILĂ, IOAN, O lucrare cu personalitate. [Mihail Anghel, Iulian Ghiţă: Lim-
ba română. Fonetică, lexicologie, morfosintaxă: sinteze şi exerciţii. (În sprijinul
cadrelor didactice şi al elevilor). Ediţia a II-a, revizuită şi mult îmbunătăţită.
Bucureşti, Editura Corint, 1996], în „Ateneu”, 34, nr. 5, 1997, p. 10.
[107] DERŞIDAN, IOAN, Limba şi literatura română în şcoală. Îndrumări metodice
(I). Bucureşti, EDP, 1997, 236 p.
[108] DINCESCU, ŞTEFAN, Analize gramaticale. Vol. I, Bacău, Editura Plumb, 1997,
192 p.
[109] DINCESCU, ŞTEFAN, Sintaxa frazei. Gramatica limbii române. Prefaţă Petru
Zugun, Bacău, Editura Plumb, 200 p.
[110] DRAŞOVEANU, D.D., Teze şi antiteze în sintaxa limbii române. Cluj-Napoca,
Editura Clusium, 1997, 287 p. (Sapientia).
[111] DRĂGOIU, TEODOR, Procedee noi şi vechi în predearea citit-scrisului, ÎPrim,
nr.3 [1992-1993], 52-57.
[112] DRĂGOIU, TEODOR; VALERIA DRĂGOIU, Şi eu învăţ să citesc: lecturi
suplimentare pentru elevii clasei I, – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică,
1997.
[113] DRĂGUŞIN-CRĂCIUN, VERONICA, Analize literare. Admiterea în liceu.
Bucureşti, Sigma, 1997, 160 p.
[114] DRĂGUŞIN-CRĂCIUN, VERONICA, Teste pentru clasele V-VIII. Limba ro-
mână. Fonetică, vocabular, gramatică, ortografie, punctuaţie, topică, stilistică.
Bucureşti, EEN, 1997, 224 p.

364
[115] DUMITRACHE, ELIZA, Familiarizarea preşcolarului cu figurile de stil, RÎP,
20, nr.3-4, 1997, 127-131.
[116] DUMITRAŞ, RADA, Sintaxa frazei. Analize pe texte din manualul de clasa a
VIII-a. Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1997, 187 p.
[117] DUMITRU, IOAN, Cultivarea limbii române prin teste şi exerciţii. Ediţia a III-a.
Bucureşti, Logos, [f.a.], 103 p.
[118] DUMITRU, IOAN; OPRESCU, LIVIU, Să ne pregătim pentru examenul de
admitere în liceu şi în şcoala profesională. Bucureşti, Editura Logos-Vox, [f.a.],
388 p.
[119] E.B., Şcoala. Manualele alternative. Limba română, clasa a V-a, în „Ateneu”, 34,
nr. 9, 1997, p. 10.
[120] ENACHE, MELANIA, Culegere de texte literare: pentru clasele I-IV / Melania
Enache, – Galaţi: Porto Franco, 1997.
[121] GENCĂRĂU, ŞTEFAN, Sintaxa limbii române. Fraza, dificultăţi, exerciţii. Cluj-
Napoca, Promedia Plus, 1997, 312 p.
[122] GHERASIM, ANGELA, În antecamera şcolii. Asistenţa logopedică în grădiniţă,
TribÎnv, 8, nr. 397, p. 7.
[123] GOIA, VISTIAN, ,,Tipuri” de învăţare la limba şi literatura română, LL, 42,
nr.1, 1997,123-133[Engl.Ab].
[124] GOIAN, MARIA EMILIA; GOT, MIORIŢA; MANOLACHE, ADINA, Limba
română. Manual pentru clasa a V-a, Bucureşti, Editura Teora, 1997, 240 p.
[125] GOIAN, MARIA EMILIA; SÂRBU, MARCELA; CONSTANTINESCU, ELE-
NA, Limba română. Editura Teora. [clasa a III-a; s.t.c.: Autorii îşi prezintă ma-
nualele], TribÎnv, 8, nr. 379-380, 1997, p. 6.
[126] GONŢA, IULIA, Strategii de predare-învăţare a limbii române în şcoala prima-
ră: teză de doctorat /; cond. şt. prof. univ. dr. Emil Păun. – Bucureşti, Universita-
tea Bucureşti, 1997
[127] GOT, MIORIŢA, Orizonturi ale aşteptării la limba şi literatura română, în „Ate-
neu”, 34, nr.12, 1997, 10.
[128] GOT, MIORIŢA, Abordarea didactică a stilurilor, LL, 42, nr.2, 1997, 119-129
[deutsch. Zus].
[129] GURUIANU, MAGDALENA; ARGHIRESCU, AURELIA; CRISTICI, VALE-
RIA, Teste grilă la limba română. Pentru clasele III-IV. Bucureşti, Editura Co-
rint, 1997, 80 p.
[130] HAVRILIUC, NICOLAE, ,,Înapoi la gramatică?”, în „Alternative”, 6, nr.5,
1997, 7 [păreri exprimate de George Pruteanu şi Paul Cornea].
[131] IACOB, LUMINIŢA MIHAELA, Copilul în universul complex al comunicării,
RÎP, 20, nr.1-2, 1997, 5-20.
[132] IANCU, MARIN; MOLAN, VASILE; DUMITRU, ION; CHELARU, GA-
BRIEL, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. Bucureşti, Editura Petrion,
1997, 256 p.

365
[133] ILIESCU, CONSTANŢA; NICHITA, SILVIA; PETRESCU, VICTORIA; PO-
PESCU, STELA, Gramatică şi compunere. Manual pentru clasa a IV-a. Bucu-
reşti, EDP, 1997, 93 p.
[134] IONESCU, CRISTINA; CERCHEZ, MATEI, Gramatică şi stilistică. Analize de
text. Prefaţă de Cezar Tabarcea. Bucureşti, Editura ALL, 1997, 320 p. [ediţia a
IV].
[135] IONIŞOR, CONSTANTIN; MIREA, ALEXANDRU, Ion Luca Caragiale: D-l
Goe, LRA, 1997, p. 139-142.
[136] IONIŢĂ, FLORIN, Ion Creangă: Amintiri din copilărie, LRA, 1997, p. 149- 154.
[137] ISACHI, PETRE, Leonid Dimov între suprarealism şi baroc, ConvDid, 8, nr. 24,
1997, p. 58-59.
[138] ISTRATE, AUREL J., Exerciţii cu cheie. Limba română. Norme, stilistică, exer-
ciţii. Iaşi, Editura Polirom, 1997, 238 p.
[139] IVANEŞ, DOINA, Limba română. 450 de exerciţii recapitulative pentru admi-
tere în liceu. Bucureşti, Teora, 1997, 119 p.
[140] LAZĂR, IOAN, Mihai Eminescu, Memento Mori, în „Ateneu”, 34, nr1, 1997, 4
[la rubr. şcoala].
[141] LĂZĂRESCU, RODICA, Limba română pentru examenele de capacitate, baca-
laureat, cocursurile de admitere în licee şi facultăţi. Teste rezolvate, Bucureşti,
Niculescu, 1997, 216 p.
[142] LUPEA, IOANA; GHERGUŢ, ONDINE, Limba de predare: Cum fac alţii, în
„Cotidianul”, 7, nr.269, 20, an. 1997, 8.
[143] MAGHERU, DOIAN, Metode asociative în predarea limbii româane la studenţii
străini, AUO, 3, 1996, 67-71.
[144] MAREŞ, DORU, Vine, vine primăvara alternativă, în „Cotidianul”, 7, nr. 62, 18
mar 1997, p. [despre manualele alternative].
[145] MARINACHE, FLORICA; STANA, EMILIA; RAICU, SANDALĂ, Metodica
dezvoltării vorbirii (II). Orientativ, RÎP, 28, nr. 1-2, 1997, p. 98-138.
[146] MĂCĂREANU, RODICA, Probe de verificare a conoştinţelor de limba română,
clasa a IV-a. Referent ştiinţific: Emilia Benedek. Ediţia a II-a, revizuită şi adău-
gită, Iaşi, IE, 1997, 96 p.
[147] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA, Abecedar: pentru copiii hipoacuzici şi surzi /
Lucia Măescu-Carama, – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.
[148] MĂZARESCU, ELENA, Formarea deprinderilor de exprimare corectă orală şi
scrisă, Îprim, nr.4, 1997, 34-38.
[149] MILESCU, VICTORIA, Abecedar ghicitoare. Bucureşti, Editura Teora, 1997, 32 p.
[150] MILESCU, VICTORIA; DIMA, LAVINIA, Dicţionar ghicitoare. Bucureşti,
Editura Teora, 1997, 32 p.
[151] MIŢOI, ELENA; VOLINTIRU, MARIAN, Limba română. Clasa a VI-a. Manual
pentru elevii cu deficienţe mentale moderate. Bucureşti, EDP, 1997, 208 p. (MÎ).
[152] MOLAN VASILE, O nouă abordare a conţinutului disciplinei Limba română, în
Revista „Învăţămîntul primar”, nr. 3, Bucureşti, 1997.

366
[153] MOLAN, VASILE, Limba română, Îprim, nr.1-2, 1996, 29-33 [noua programă].
[154] MOLAN, VASILE, O noua abordare a conţinutului disciplinei. Limba română,
ÎPrim, nr.3, 1997, 29-33.
[155] MOLAN, VASILE, Reforma lecţiilor de citire din clasa a II-a, Îprim, nr.4, 1996,
33-36.
[156] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba ro-
mână. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţământul cu predarea în limbile mino-
rităţilor naţionale. Vocabular român-ceh. Bucureşti, EDP, 1997, 200 p.
[157] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba ro-
mână. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţământul cu predarea în limbile minori-
tăţilor naţionale. Vocabular român-german. Bucureşti, EDP, 1997, 200 p.
[158] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba
română. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţământul cu predarea în limbile minori-
tăţilor naţionale. Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1997, 200 p.
[159] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba
română. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţământul cu predarea în limbile minori-
tăţilor naţionale. Vocabular român-sârb. Bucureşti, EDP, 1997, 200 p.
[160] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba
română. Manual pentru clasa a IV-a. Învăţământul cu predarea în limbile minori-
tăţilor naţionale. Vocabular român-slovac. Bucureşti, EDP, 1997, 200 p.
[161] MUNTEANU, IOAN, Haosul ortografic naşte infractori, TribÎnv, 8, nr.383,
1997, 4 [despre aplicarea noi ortografii în şcoală].
[162] MUNTEANU, TANŢA, Citire: manual pentru clasa a IV-a, – Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1997.
[163] MUŞAT, VALENTIN EMIL, Hiperbola (cu aplicaţie la Ardealul de Nicolae Băl-
cescu), LL, 26, nr. 1, 1997, p. 23-26.
[164] MÜLLER, RODICA, Literatura română: repere biografice şi comentarii critice,
Budapesta: Etnikum, 1997.
[165] NEACŞU, I., (coord.), Catalog de enunţuri-itemi pentru limba şi literatura româ-
nă, Editura Recif, Bucureşti, 1997.
[166] NICOLAE, NICOLAE I.; DUMITRU, IOAN; SCOROJITU, RADU; IORDA-
CHE, AURELIA; CONDEI, CECILIA; IOVIŢĂ, VIORICA, Sinteze şi comenta-
rii pentru clasele IX-XII. Pregătire curentă, olimpiade şcolare, bacalaureat, ad-
mitere în facultăţi. Craiova, Editura Sarmis, 1997, 430 p.
[167] NICOLAE, NICOLAE I.; LEAHU, EMIL; PARFENE, CONSTANTIN, Limba şi
literatura română. Manual pentru clasa a X-a. Coordonator: Nicolae I.Nicolae.
Bucureşti, EDP, 1997, 303 p.
[168] NICOLESCU, C., Culegere de texte literare comentate: pentru elevii claselor
I-IV: literatura română, Bucureşti, Universal Pan, 1997.
[169] NIMIGEANU, LIVIA, Puncte spre cunoaştere. [Maria Emilia Goian, Mioriţa
Got, Adina Manolache, Limba română. Manual pentru clasa a V-a, Bucureşti,
Editura Teora, 1997, 240 p.]. În: TribÎnv, 8, nr. 406, 1997, p. 7.

367
[170] NIŢOIU, ANA, Limba română pentru admiterea în liceu. Bucureşti, Editura
Teora, 1997, 134 p. (Seria Gymnasium, nr. 6).
[171] PANTEA, CORNELIA; POPA, LUCIA; PUŞCAŞ, FLORICA MARIA, Modele
de teste pentru evaluări parţiale pe nivele de dificultate la limba şi literatura
română. Gimnaziu. Timişoara, Eurobit, 1997, 196 p.
[172] PARAPIRU, TH. Bună ziua, limba română! Galaţi, Alma, 1997, 65 p.
[173] PARFENE CONSTANTIN, Literatura în şcoală, ed. a II-a, Ed. Universităţii „Al.
I. Cuza”, 1997.
[174] PĂDURARU, FLOAREA, Un alt mod de abordare. Predarea ortogramelor la
clasa a II-a, TribÎnv, 8, nr.377, 1997, 6.
[175] PĂDUREANU, VICTORIA; CERKEZ, MATEI; LUPU, FLORI, Ghidul profe-
sorului. Limba română. Clasa a V-a, Bucureşti, All, 1997, 128 p.
[176] PĂDUREANU, VICTORIA; CERCHEZ, MATEI; LUPU, FLORI, Limba româ-
nă. Manual pentru clasa a V-a. Coordonator: Matei Cerchez. Bucureşti, Editura
All, 1997, 248 p.
[177] PENEŞ, M.; MOLAN, V., Îndrumător pentru folosirea manualului de limba ro-
mână, clasa a III-a, Editura Aramis, Bucureşti, 1997.
[178] PENEŞ, MARCELA, Comunicare. Culegere de exerciţii pentru clasele I-IV. Bu-
cureşti, Editura Aramis, [f.a.], 176 p.
[179] PENEŞ, MARCELA, Dezvoltarea vorbirii. Grupa pregătitoare. Bucureşti, Ara-
mis, 1997, 96 p.
[180] PENEŞ, MARCELA, Sărbătoarea abecedarului. Poeziile serbării abecedarului,
exerciţii pentru dezvoltarea gândirii şi a vorbirii. Bucureşti, Aramis, 1996, 46 p.
[181] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Abecedar. Elaborat în conformitate cu
programa şcolară a M.Î.nr. 29010/1993, [Bucureşti], Editura Aramis, 1997, 128 p.
[182] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Îndrumător pentru folosirea manualu-
lui de Limba română (citire, comunicare, lectură). Clasa a II-a. Bucureşti, Editura
Aramis, 1997, 144 p.
[183] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Îndrumător pentru folosirea manualu-
lui de limba română. Clasa a III-a. Bucureşti, Editura Aramis, [f.a.], 128 p.
[184] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Limba română. Citire – Comunicare-
Lectură. Manual pentru clasa a III-a. Bucureşti, Editura Aramis, 1997, 208 p.
[185] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Texte adecvate universului de preocu-
pări ale copilului.[despre propriul manual: Limba română. Citire – Comunicare-
Lectură. Manual pentru clasa a III-a. Bucureşti, Editura Aramis, 1997], TribÎnv,
8, nr. 382, 1997, p. 4
[186] PICU, VERONICA; ARGHIRESCU, AURELIA, Limba română. Elemente de
vocabular (Pentru elevii din clasele III-VIII), Bucureşti, Editura Corint, 1997, 96 p.
[187] POP, LIANA, Le roumain avec ou sans professeur = Romanian with or without a
Teacher = Româna cu sau fără profesor. Ediţia a III-a. Traducerea: Liana Pop
(franceză), Maria şi Horia Bucşă (engleză). Cluj-Napoca, Editura Echinox, 1997,
XV+300 p.

368
[188] POP, LIANA; MOLDOVAN, VICTORIA, coord. Grammaire du Roumain. Ro-
manian Grammar. Gramatica limbii române. Cluj-Napoca, Editura Echinox,
1997, 262 p.
[189] POPA, FLORENTINA, Formarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale prin
orele de gramatică la clasa a II-a, ÎPrim, nr.1-2, 1996, 58-61.
[190] POPA, GENICA, Sporirea eficienţei în lecţiile de citire şi scriere. O propunere
de alfabetar, ÎPrim, nr.4, 1997, 38-41.
[191] POPA, IOAN N.; ALEXANDRESCU, COCA; POPA ELENA GH., Culegere de
exerciţii gramaticale pentru clasele V-XII. Volumul al III-lea. Partea I. Sintaxa
propoziţiei şi a frazei: Predicatul, Subiectul. Predicativa. Subiectiva. Partea
a II-a. Sintaxa propoziţiei şi a frazei: Atributul – atributiva. Complementul direct
– completiva directă. Complementul indirect – completiva indirectă. Bacău,
Editura Plumb, 1997, I: 150 p; II: 208 p.
[192] POPA, ION; POPA, MARINELA, Gramatica limbii române pentru clasele
V-VIII. Ediţia a III-a. Bucureşti, Niculescu, 1997, 408 p.
[193] POPA, ION; POPA, MARINELA, Gramatica limbii române. Sintaxa propoziţiei
şi a frazei. Noţiuni teoretice şi exerciţii aplicative. Pentru bacalaureat şi admitere
în licee, şcoli postliceale, colegii şi facultăţi. Bucureşti, Niculescu, 1997, 384 p.
[194] POPA, ION; POPA, MARINELA, Limba română. Noţiuni de fonetică şi vocabu-
lar. Exerciţii ortoepice, ortografice şi lexicale. Bucureşti, Niculescu, 1997, 224 p.
[195] POPA, ION; POPA, MARINELA, Literatura română. Manual preparator pentru
gimnaziu şi admitere în liceu. Ediţia a IV-a. Bucureşti, Niculescu, 1997, 283 p.
[196] POPESCU, DANIELA, Clasa a II-a. O oră de ortografie, TribÎnv, 8, nr. 367,
1997, 5.
[197] POPESCU, FLORIN D., Limba română (Sintaxa). Manual pentru clasele a XI-a
şi a XII-a (Şcoli normale, licee şi clase cu profil umanist). Bucureşti, EDP, 1997,
144 p.
[198] POPESCU, ION, Limba română, Gramatica şi noţiuni de vocabular şi de istorie a
limbii române, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
1997.
[199] POPESCU, ION, Limba română: Gramatica şi noţiuni de vocabular, manual pen-
tru clasa a VII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.
[200] POPESCU, MĂRIOARA, Limba română, clasa a V-a, manual pentru elevii cu
deficiente mintale moderate, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.
[201] POPESCU, ŞTEFANIA, Gramatica practică a limbii române cu o culegere de
exerciţii. Ediţia a VI-a revăzută. Bucureşti, Editura Lider, 1997, 656 p.
[202] POPESCU MIHĂEŞTI, ALEXANDRU, Dezvoltarea capacitaţilor de comuni-
care verbală la elevi, ÎPrim, nr.4, 1996, 19-24.
[203] PREDU, ŞTEFAN, Sintaxa explicativă a limbii române. Craiova, Sibila, 1997,
344 p.
[204] PURICE, MIHAIL, Limba română, Tipografia Centrala, 1997.
[205] PUŞCAŞ, FLORICA MARIA, Seminarii de limba română: pregătirea elevilor
pentru admiterea în liceu. Timişoara, Eurobit, 1997, 211 p.

369
[206] ROBEA; ATINA, Limba română. Exerciţii şi teste pentru examenul de admitere
în licee, şcoli profesionale şi facultăţi. Bucureşti, CEM, 1997, 160 p.
[207] ROMAN, TOMA jr.,, La Drept, subiectele la gramatică au fost incorecte grama-
tical, în „Cotidianul”, 7, nr.221, 24, sept.1997, 8.
[208] ROTARU, MARIA; MUNTEANU, CARMEN, Exerciţii şi jocuri didactice pen-
tru limba română. Ghid metodic. Învăţământ primar.Coordonator Emilia Marile-
na Marin, Alexandria, Best, 1997, 94 p.
[209] ROZ, FELICIA, Limba română pentru gimnaziu, examenul de capacitate şi con-
cursul de admitere în liceu. Între joc şi gramatică. Bucureşti, Niculescu, 1997,
106 p.
[210] RUDICĂ, ELENA; TRANDAFIR, MARIA, Limba română. Culegere de exerci-
ţii şi teste pentru examenele de admitere în facultăţi, colegii şi licee. Ediţia a II-a,
revăzută şi adăugită. Iaşi, Polirom, 1997, 328 p.
[211] RUGINĂ, ANA, Limbajul-mijloc de comunicare, ÎPrim, nr.3, 1997, 64-67.
[212] SÂRBU, MELANIA, ANTOANETA, Inovare şi imaginaţie creatoare în aplica-
rea noului abecedar, ÎPrim, nr.1-2, 1996, 53-57 [de Elisabeta Avram şi Rodica
Cucu].
[213] SARIVAN, LIGIA, Comunicare şi dincolo de comunicare. Prezentarea unui ex-
periment la clasele mici, ÎPrim, nr.3, 1997, 20-24.
[214] SĂLĂVĂSTRU, CONSTANTIN, Modele argumentative în discursul educaţio-
nal, Bucureşti, EAR, 1996, 247 p.
[215] SEMENOV, MIHAI, Test de ortografie şi punctuaţie, ConvDid, 8, nr.26, 1997,
35-36.
[216] SEMENOV, MIHAI, Test gramatical. Părţi neflexibile de vorbire, ConvDid, 7,
nr.22, 1996, 45-47.
[217] SIMINICEANU C., Îmbogăţirea şi nuanţarea vocabularului prin lecţiile de citi-
re, RÎP, nr. 1-2, 1997.
[218] SMERICESCU, VICTORIA LĂCRĂMIOARA, Culegere de exerciţii gramatica-
le. Pentru clasele a II-a – a IV-a. Bucureşti, CEO, 1997, 256 p.
[219] STELIAN, FLORICA, Corelarea programei de la grădiniţă cu cea de la clasa
I.RÎP, 19, nr.1-2, 1996, 116-119.
[220] STUPARU, ADA, Limba română în 1000 de grile. Craiova, Sibila, 1997, 208 p.
[221] SZÁNTÓ, FLORICA, Limba română: a treia mea carte: manual pentru şcolile
generale / Mihaela Bucin, Florica Szánto, – Budapest: Nemzeti Tankönyvkiadó,
1997
[222] SZÁNTÓ, LIVIA, Limba noastră maternă: manual pentru clasa a 2-a a şcolilor
generale / Livia Szántó; ilustraţiile de: Gönczi Béla, – Ed. a 4-a, revizuită. –
Budapest: Nemzeti Tankönyvkiadó, 1997
[223] ŞERBAN, SERGIU, Analiza gramaticală (I), ConvDid, 8, nr.26, 1997, 49-58.
[224] ŞERBAN, SERGIU, Greuceanu, Observaţii preliminare. Subiecte posibile orga-
nizate pe tipuri de subiect. Îndrumări pentru abordarea diferitelor tipuri de su-
biecte. Modelarea unor subiecte posibile, ConvDid, 8, nr.24, 1997, 43-50.

370
[225] ŞERBAN, SERGIU. AL. CRIŞAN, SOFIA DOBRA, FLORENTINA SÂNMI-
HĂIAN, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. Editura Humanitas, [1997],
320 p., în „Ateneu”, 34, nr. 9, 1997, p. 10.
[226] ŞERBAN, VASILE, Fonetica. Timişoara, Editura Augusta, 1997, 127 p.
[227] ŞERBĂNESCU, MIHAELA, Compunerea – rod al imaginaţiei creatoare a elevi-
lor, TribÎnv, 8, nr.370, 1997, 6.
[228] ŞINCAN, EUGENIA, Cultivarea limbajului la preşcolari pentru a răspunde
obiectivelor clasei, I, RÎP, 20, nr.3-4, 1997. 147-150.
[229] ŞINCAN, EUGENIA, Programele analitice şi manualele şcolare alternative pen-
tru învăţământul primar, TribÎNV, 8, nr. 398, 1997, p. 4.
[230] TRIFU, STELA, Limba română: manual clasa a IV-a pentru elevi cu deficienţe
auditive (surzi) / Stela Trifu, Nicolae Băcanu, – Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, 1997.
[231] TOMA, ION; IVĂNUŞ, DUMITRU, Limba română. Admitere: licee, colegii, fa-
cultăţi. Bucureşti, Editura Niculescu, 1997, 184 p.
[232] TÓTHARSÁNZI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MARTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămân-
tul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-german.
Bucureşti, EDP, 1997, 200 p.
[233] TÓTHARSÁNZI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MARTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămân-
tul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-maghiar.
Bucureşti, EDP, 1997, 200 p.
[234] TÓTHARSÁNZI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MARTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămân-
tul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-sârb. Bucu-
reşti, EDP, 1997, 200 p.
[235] TÓTHARSÁNZI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MARTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămân-
tul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-slovac. Bucu-
reşti, EDP, 1997, 200 p.
[236] TÓTHARSÁNZI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MARTA; POPA,
LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Învăţămân-
tul cu predare a în limbile minorităţilor naţionale. Vocabular român-ucrainean.
Bucureşti, EDP, 1997, 200 p.
[237] TULAI, IOSEFINA, Exerciţii, teste, vocabular, fonetică, morfologie, sintaxă.
Târgovişte, Domino, 1997, 72 p. (Colecţia Didactica).
[238] UNGUREANU, ADALMINA; UNGUREANU, OANA, Îndrumător pentru apli-
carea abecedarelor alternative, Editura AS`S, Iaşi, 1997.
[239] URICARU, LUCIA; GOGA, MIRCEA, Verbes roumains. Romanian Verbs. Ver-
be româneşti. Ediţia a II-a. Cluj, Editura Echinox, 1997, 156 p.
[240] VASILACHE, GH.N., Manualele alternative de limba română. Limini şi umbre.
[Maria Emilia Goian, Mioriţa Got, Adina Manolache, Limba română. Manual

371
 pentru clasa a V-a, Bucureşti, Editura Teora, 1997, 240 p.], TribÎnv, 8, nr. 383,
1997, p. 5.
[241] VASILACHE, GH.N., Manualele alternative de limba română. Lumini şi umbre.
[Marin Iancu, Vasile Molan, Ion Dumitru, Gabriel Chelaru, Limba română. Ma-
nual pentru clasa a V-a. Bucureşti, Editura Petrion, 1997, 256 p.], TribÎnv, 8,
nr. 282, 1997, p. 5.
[242] VASILE, CORNELIU, Teste, subiecte şi bareme la limba română pentru admite-
rea în liceu. 400 de teste din toată materia pe clase, teste recapitulative şi supli-
mentare. Subiecte date la examenul de admitere în liceu şi bareme de corectare şi
notare. Subiecte rezolvate. Subiecte propuse. Bucureşti, Editura Corint, 1997, 160 p.
[243] VENTURA, RĂZVAN, Un „i” sau mai mulţi ? (I), TribRom, 7, nr. 336, 1997,
p. 8; (II), nr. 337, p. 8; (III), nr. 338, p. 8; Cu sau fără…„i” final, nr. 339, p. 8;
Un cuvânt sau mai multe? (I), nr. 340, p. 8; (II), nr. 341, p.8; Revedere de…
Paşti, nr. 342, p. 8; (III), nr. 343, p. 8; (IV), nr. 344, p. 8; (V), nr. 345, p. 8; Un
test util, nr. 346, p. 8; Examene, examene, nr. 347, p. 8; Probleme de punctuaţie.
Punctul, nr. 348, p. 8; Virgula în propoziţie (I), nr. 349, p. 8; (II), nr. 350, p. 8;
Virgula în frază (III), nr. 351, p. 8; Linia de dialog şi cea de pauză, nr. 352, p. 8;
Cratima, nr. 353, p. 8; Apostroful, punctul şi virgula, nr. 354, p. 8.
[244] VICOLEANU, IOAN; MARIN IANCU; VASILE MOLAN; ION DUMITRU;
GABRIEL CHELARU, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. Bucureşti,
Editura Petrion, 1997, 256 p.], în „Ateneu”, 34, nr. 10, 1997, p. 10.
[245] VIDU, AURA, Cui se adresează aceste manuale?, RibÎnv, 8, nr. 413-414, 1997,
p. 4. [s.t.c.: Manualele alternative – Speranţe şi dezililuzii].
[246] VULIŞICI-ALEXANDRESCU, MARIA, O carte de excepţie. [D.D. Draşoveanu,
Teze şi antiteze în sintaxa limbii române. Cluj-Napoca, Editura Clusium, 1997,
287 p.], în „Familia”, 33, nr. 12, 1997, p. 13-15.
[247] ZAFIU, RODICA, Răul şi urîtul. [despre manualele de limba română], RLit, 30,
nr. 9, 1997, p. 18.
[248] ZAMŞA, ELEONORA, Limba română: Învăţare – testare: teste de limba româ-
nă cu rezolvare în sistem grilă. Bucureşti, Arhetip, 1997, 390 p.

1998
[1] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolara pentru clasa I: [Ale-
xandru Andriţoiu, Paul Anghel, Tudor Arghezi,...] . – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Vi-
zual, 1998.
[2] * * * Analize literare pentru bacalaureat şi admitere la facultate. Ediţie revăzută
şi îmbunătăţită. Bucureşti, Editura Junior, [f.a.], 288 p.
[3] * * * Autoverificare şi autoevaluare la limba română. Bucureşti, EUTr, 1998,
[fnp].
[4] * * * BAC ’98. Subiecte pentru examenul oral [la Literatura română, Limba ro-
mână, Literatura pentru copii, Literatură universală, Limbi străine: engleză, fran-
ceză, spaniolă, italiană, germană, latină, elină].

372
[5] * * * Caiet de exerciţii pentru însuşirea scrisului şi a cititului la limba română:
clasa a II-a, secţia maghiară / Molnar Eva. – Deva: Corvin Magazin, 1998.
[6] * * * Concursul de limba şi literatura română „Mihai Eminescu". Ediţia a XLI-a
(Botoşani, 23-28 martie, 1998), LL, 27, nr. 2, 1998, 42-50.
[7] * * * Concursul internaţional de limba şi literatura română „Mihai Eminescu",
Botoşani, 30 martie – 3 aprilie 1998, LL, 27, nr. l, 1998, 47-48.
[8] * * * Culegere de proiecte didactice: (în ajutorul învăţătorului şi al profesorului
de discipline umaniste), Chişinău, ARC, 1998
[9] * * * Din grădina copilăriei: culegere de poezii / – Bucureşti: Recif, 1998 (I. Co-
resi).
[10] * * * Exerciţi şi texte pentru consolidarea cunoştinţelor la clasa I: aplicaţii la
abecedarul Editurii didactice / Angelica Gherman. – Bucureşti: Elis, 1998 (I. Co-
resi). Prezenta lucrare constituie un auxiliar al abecedarului Editurii Didactice şi
Pedagogice, elaborat de Elisabeta Avram şi Rodica Cucu.
[11] * * * Ghid practic pentru examenul de capacitate, EDP, Bucureşti, 1998.
[12] * * * În tara literelor: exerciţii pentru consolidarea cunoştinţelor la clasa I:
aplicaţii la Abecedarul Editurii Aramis / Angelica Gherman. – Bucureşti: Elis,
1998.
[13] * * * Lecturi suplimentare: [antologie de texte literare] pentru clasele I-IV/ –
Bucureşti: Editura Coresi, 1998 (Imprimeria de Vest).
[14] * * * Liceenii vor simula bacul la română, în „Libertatea”, nr. 2346, 25 apr.
1998, 11.
[15] * * * Limba română: Dictionar ilustrat / coperta şi ilustraţiile de: Marta Meszaro,
– Budapest: Nemzeti Tankönyvkiado, 1998.
[16] * * * Limba si literatura română: clasa a IV-a: caiet de evaluare/ Emilia Bene-
dek, Viorica Pârâială, Elena Ştefănescu, Dumitru D. Pârâială; – Iaşi: Polirom,
1998.
[17] * * * Limba şi literatura română — priorităţi naţionale. Scrisoare deschisă
adresată domnului Emil Constantinescu, preşedintele României, domnului Petre
Roman, preşedintele Senatului, domnului Ion Diaconescu, preşedintele Camerei
Deputaţilor, domnului Radu Vasile, prim-ministru al Guvernului, domnului An-
drei Marga, ministrul Educaţiei Naţionale. Adevărul, nr. 2503, 17 iun. 1998, 12
[semnează acad. Eugen Simion – preşedintele Academiei Române; prof. univ. dr.
Dan Horia Mazilu – decanul Facultăţii de Litere, Bucureşti; prof. univ. dr.
Theodor Hristea – vicepreşedintele Comisiei Naţionale de Limba şi Literatura
Româna; prof. univ. dr. Alexandru Melian – Facultatea de Litere, Bucureşti; insp.
şc. prof. dr. Aurel Olteanu – ISMB. în numele prof. de limba română din muni-
cipiul Bucureşti, semnează grupul de iniţiativă].
[18] * * * Ne jucăm, desenăm, alfabetul învăţăm / [Marinela Chiriac, Elena Iordache,
Dumitru Logel, Doina Burţilă]. – Piteşti: Tiparg, 1998.
[19] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa a II-a:
[Ion Agârbiceanu, Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi,...] – Ed. a 2-a. – Bucureşti:
Vizual, 1998.

373
[20] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa a III-a:
[Ion Agârbiceanu, Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi,...] – Ed. a 2-a. – Bucureşti:
Vizual, 1998.
[21] * * * Poveştile anului: texte literare din programa şcolară pentru clasa a IV-a:
[Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Dumitru Almaş,...]- Ed. a 2-a. –
Bucureşti: Vizual, 1998.
[22] * * * UDMR şi Legea învăţământului. 22, 9. nr. 9, 1998, 8 [semnat de 24 de
personalităţi maghiare din România].
[23] * * * Teste comentate din lectura particulară, EDP, Bucureşti, 1998.
[24] ALEXA, ELENA, „Simularea bacalaureatului a arătat cum nu trebuie să fie
acest examen.” Inspectoarea de specialitate din Ministerul Educaţiei Naţionale
critică structura subiectelor. Directorul de la Preuniversitar spune că la sesiunile
trecute a fost un „ viciu de fond”, în „Libertatea”, nr. 2356. 9 mai 1998. 11.
[25] AVRAM, ELISABETA, Abecedar / Elisabeta Avram, Rodica Cucu; coperta şi
ilustraţiile: Elena Drăgulei, – Bucureşti: Editura Didactică Şi Pedagogică, 1998.
[26] ALEXANDRESCU, EMIL; GAVRILĂ, DANA, Analize literare pentru admi-
terea în liceu. Iaşi, Editura Moldova, 1998, 144 p.
[27] ALEXANDRU, DOMNIŢA; MĂRIEŞ, ILEANA, Limba română intensivă – în-
cepători. Timişoara, TUV, 1998, 54 p.
[28] ALEXANDRU, DOMNIŢA; MĂRIEŞ, ILEANA, Româna minimală. Caiet de
exerciţii. Timişoara, TUV, 1998, 118 p.
[29] ANCUŢĂ, FLORICA; ARGHIRESCU, AURELIA, Teste finale pentru învăţă-
mântul primar. Teste recapitulative. Teste pentru concursurile şcolare. Limba
română. Matematică. Geografie. Istorie. Piteşti, Editura Carminis, [1998], 102 p.
(Seria Evaluare).
[30] ANTON, ILICA, Metodica limbii române în învăţământul primar, Arad, ed. Mul-
timedia, 1998.
[31] ARNĂUTU, MARIA, Limba română pentru admiterea în licee. Culegere de
texte comentate şi exerciţii de gramatică pentru elevii claselor V-VIII. Bucureşti,
EUP, 1998, 256 p.
[32] BALLA, SÁRA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. Învăţământul cu predarea în limba minorităţilor naţionale.
Vocabular român-maghiar. Bucureşti, EDP, 1998, 224 p.
[33] BĂLĂNESCU, OLGA, Limba română pentru străini (studenţi, diplomaţi, oa-
meni de afaceri). Bucureşti, Facultatea de Litere, 1998, 354 p.
[34] BĂRBOI, CONSTANŢA, Limba şi cultura română în şcoală. Cum vorbim. Cum
scriem corect româneşte. Fonetică. Vocabular. Gramatică. Compunere. Stilistică.
Noţiuni teoretice şi practice pentru studiu şi examen. Bucureşti, Niculescu, 1998,
365 p.
[35] BĂRBOI, CONSTANŢA, Limba şi literatura română. Antologie de texte litera-
re. Mic dicţionar de termeni utili. Pentru clasele I-IV şi Şcolile normale. Bucu-
reşti, Niculescu, 1998, 365 p.

374
[36] BĂRBOI, CONSTANŢA; BOATCĂ, SILVESTRU; POPESCU, MARIETA,
Limba şi literatura română. Pentru studiul la clasă, olimpiade şi concursuri şco-
lare, examenul naţional de bacalaureat şi admitere în facultăţi. Bucureşti, Recif,
1998, 351 p.
[37] BĂRBOI, CONSTANŢA; LIŞMAN, VICTOR, Limba română. Sinteze teoretice,
exerciţii, teste clasice şi teste grilă pentru liceu, bacalaureat şi admitere în fa-
cultăţi. Vocabular. Fonetică şi fonologie. Ortografie. Punctuaţie. Ortoepie. Mor-
fologie. Sintaxă. Stiluri funcţionale. Compunere. Stilistică. Bucureşti, Niculescu,
1998, 290 p.
[38] BĂRBOI, CONSTANŢA; POPESCU, MARIETA, Limba şi literatura română.
Pentru examenul de capacitate, concursuri şcolare. Studiul la clasă: noţiuni de
limba română, noţiuni de teorie literară, specii literare, moduri de expunere,
procedee de expresivitate artistică, elemente de prozodie, teste de evaluare.
Bucureşti, UE, 1998, 184 p.
[39] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MOIGRĂDEANU, DOINA; POPESCU, FLO-
RIN D.; TABARCEA, CEZAR, Limba română. Limbă şi stil, punctuaţie şi orto-
grafie, vocabular, fonetică şi fonologie, gramatică (morfologia). Coordonator:
FLORIN D. POPESCU. Bucureşti, EDP, 1998, 204 p.
[40] BEŞLIU, DANIELA, Limba română, manual pentru clasa a 4-a, All Educational,
1998.
[41] BIRĂU, RODICA, Să dezlegăm tainele textelor literare: clasa a III-a / Rodica
Birău, cu il. de Adriana Bunuşiu, – Craiova: Aius, 1998
[42] BÎŞCĂ, GHEORGHE. Un „abac” lingvistic, TribÎnv. 9, nr. 429. 14 apr. 1998. 5.
[43] BLAGA, ANA, Gramatică: sinteză. Clasele I-VIII. Harghita, Stadiform, 1998, 95 p.
[44] BLAGA, Octavian, Cărţi ale universitarilor orădeni. [Maria Vulişici-Alexan-
drescu, Sintaxa limbii române, 1995], în „Crişana”, 6, nr. 3, 1998, p. 9.
[45] BOATCĂ, MARIA; BOATCĂ, SILVESTRU; CRIHANĂ, MARCEL, Grama-
tica limbii române explicată şi cu exerciţii pentru gimnaziu, liceu, bacalaureat şi
admiterea în facultate. Bucureşti, Editura Editconstruct 2000, 1998, 334 p.
[46] BOATCĂ, VIORICA; BOATCĂ, SILVESTRU; ŞOVU, GEORGE, Limba şi
literatura română. Pentru examenul naţional de capacitate 1999. Bucureşti, Re-
cif, 1998, 328 p.
[47] BOBIRCĂ, MARIA, Manual de limba română pentru studenţii străini econo-
mişti. Bucureşti, EASE, 1998, 145 p.
[48] BOBOC, ALINA, I.L. Caragiale: O scrisoare pierdută, LL, 27, nr. 1, 1998,
p. 32-35.
[49] BOGDAN, MĂDĂLINA, Ortografia practică pentru ciclul primar. Bucureşti,
Editura Coresi, 1998, 158 p.
[50] BRAGADIREANU. DANA. Ministrul Marga a ratat micul ecran. Subiectele la
admitere fost extrase de altă... „mână norocoasă”, CronR, 6, nr. 1664. 8 iul.
1998, 3 [despre subiectele la limba română de la admiterea în liceu]
[51] BRĂDIŞTEANU, GEORGETA, Eleonora Zamşa, Limba română, învăţare, tes-
tare. Bucureşti, Editura Arhetip, 1997, 392 p., LL, 27, nr. 2, 1998, p. 61.

375
[52] BUCETESCU, CONSTANŢA, Limba română: manual pentru clasa a III-a:
şcoli de ambliopi / Nicolae Gheorghe, Constanţa Bucetescu. – Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1998
[53] BURCEA, ILIE, Proiecte de tehnologie didactică. Teorie literară, literatura
cultă, literatura populară şi noţiuni de cultivare a limbii. Bucureşti, Editura
Naţional, 1998, 93 p.
[54] BURLACU, IOANA, Concepţia pedagogică a lui Simion Bărnuţiu, AMP, 22,
1998, p. 307-311.
[55] BUZAŞI ION, Învăţători în literatura română, EDP, Bucureşti, 1998.
[56] BUZAŞI, ION, Aron Cotruş: Ai noştri sînt acei munţi…,LL, 27, nr. 1, 1998,
p. 43-44.
[57] CALMÂCU, ALEXANDRU, Belele pe capul elevilor dintr-a VIII-a. La exame-
nul de capacitate se pregătesc subiecte-capcană, EvZ, 7, nr. 1960, 5-6 dec. 1998, 4.
[58] CALMÂCU, ALEXANDRU, Orele de limbă maternă nu mai sunt opţionale, ci
obligatorii, EvZ, nr. 1904, 29 sept. 1998, 4.
[59] CALMÂCU, ALEXANDRU. Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne! „Scrisoarea III” de
Eminescu nu va mai fi subiect de bacalaureat, EvZ, 7, nr. 1924. 22 oct. 1998. 16.
[60] CHIFU, IULIAN, Candidaţii la bacalaureat nu prea ştiu limba română, EvZ, 7,
nr. 1874, 25 aug. 1998,4.
[61] CHIRIAC, MARILENA, Probleme de vocabular prin explicaţii şi teste. Pentru
gimnaziu, liceu, admitere în facultate. [Bucureşti], Recif, [1998], 223 p.
[62] CHIRIAC, VIRGINIA. V. Alecsandri: Sfârşit de toamnă, LL, 27, nr. 1, 1998, p.
35-37.
[63] CHISCOP, LIVIU, Limba română, Sinteze, manual pentru liceele pedagogice şi
şcolile postliceale de învăţători şi educatoare, Editia a 2-a, Editura Grigore Taba-
caru, 1998.
[64] CONSTANTINESCU, ALICE, Texte şi teste de limba română. Vocabular. Fone-
tică. Morfologie. Sintaxă. Pentru examenul de capacitate şi admitere în colegii şi
facultăţi. [Bucureşti], EUD, [f.a.], 180 p.
[65] CONSTANTINESCU, ELENA, Limba română: clasa a II-a: caietul meu, priete-
nul meu / Elena Constantinescu, Maria E. Goian, Marcela Sârbu, – Bucureşti:
Teora, 1998
[66] CONSTANTINESCU, ELENA, Limba română: clasa a III-a: caietul elevului /
Constantinescu Elena, Goian Maria Emilia, Sârbu Marcela, – Bucureşti: Teora,
1998 (Polsib)
[67] CONSTANTINESCU, ELENA, Limba română: manual pentru clasa a II-a / înv.
E. Constantinescu, prof. M.E. Goian, înv. M. Sârbu. – Bucureşti: Teora, 1998
(Polsib)
[68] CONSTANTINESCU, ELENA, Limba română: manual pentru clasa a III-a /
înv. Elena Constantinescu, prof. Maria Emilia Goian, înv. Marcela Sârbu, –
Bucureşti: Teora, 1998
[69] CONSTANTINESCU, E.; GOIAN, M.E.; SÂRBU, M., Limba română. Manual
pentru clasa a II-a. Bucureşti, Teora, 1998, 160 p.

376
[70] CONSTANTINESCU, SILVIU, Limba română. Clasa a V-a. Rezolvarea exerci-
ţiilor de vocabular, fonetică şi gramatică din cele patru manuale alternative.
Bucureşti, Niculescu, 1998, 208 p.
[71] CONSTANTINESCU, SILVIU, Limba română. Clasele VI-VIII. Rezolvarea
exerciţiilor de vocabular, fonetică şi gramatică din manual. Bucureşti, Niculescu,
1998, 255 p.
[72] CONSTANTINESCU, SILVIU, Limba română. 1000 de fraze analizate sintac-
tic. 900 de teste grilă. Pentru gimnaziu, capacitate, liceu şi admitere la facultăţi.
Bucureşti, Niculescu, 1998, 255 p.
[73] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GHEORGHE, Sintaxa limbii române. Ediţia
a 2-a revăzută şi adăugită. Bucureşti, EŞ, 1998, 144 p.
[74] CORCEA, ANA, Sinteze şi comentarii literare pentru bacalaureat. – Ediţia a 2-a
revăzută şi adăugită. Timişoara, Eubeea, 1998, 232 p. Conţine bibliografie.
[75] COSTACHE, ADRIAN, O olimpiadă natională (de limba şi literatura română)
şi... mai multe inerţii. RLib, nr. 2455, 25 apr. 1998. 14.
[76] COSTACHE, ADRIAN; COSTACHE, GEORGETA, Gramatică pentru admitere
în liceu. Manual recapitulativ, Bucureşti, Teora, 144 p. (Gymnasium, 10).
[77] COSTACHE, ADRIAN; COSTACHE, GEORGETA, Literatura română în scene
şi personaje antologice. Bucureşti, EAII, [1998], 146 p.
[78] COSTACHE, ADRIAN; COSTACHE, GEORGETA, Literatură română pentru
admitere în liceu. Bucureşti, Teora, 104 p. (Gymnasium, 11).
[79] COSTEA OCTAVIA, (şi colectiv.) – Literatura pentru copii. Manual pentru
clasa a XII-a şcoli normale, M.E.N., EDP, Bucureşti, 1998.
[80] COSTEA OCTAVIA, (şi colectiv.) – Literatura pentru copii. Manual pentru
clasa a XIII-a şcoli normale, M.E.N., EDP, Bucureşti, 1998.
[81] CRAŞOVEANU, ANA; CRAŞOVEANU, D., Teza – procedeu de caracterizare.
Cu aplicare la Scrisoarea III de M. Eminescu, LL, 27, nr. 1, 1998, p. 16-19.
[82] CRĂCIUN, CORNELIU., Teste de gramatică a limbii române pentru admiterea
în facultate. 330 de întrebări, 330 de răspunsuri. Oradea, 1998, Aquila ’93, 209 p.
[83] CREŢU, ECATERINA; HANU, RODICA, Limba română. Exerciţii, vocabular,
semantică, studiu la clasă, examene de capacitate, concurs de admitere în liceu,
şcoli profesionale, bacalaureat. Bacău, CorP, 1998, 89 p.
[84] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a VI-a. Bucureşti, HE, 1998, 256 p.
[85] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA;
CINCU, GEORGETA, Limba română. Clasa a V-a. Ghidul profesorului. Bucu-
reşti, HE. 1998. 218 p.
[86] D.P., Humanitas în ajutorul elevilor. [Sofia Dobra, Materiale de limba română
pentru admitere. Bucureşti, Humanitas, 1998, [fnp]], în „Adevărul”, nr. 2452, 16
apr 1998, p. 11.
[87] DAMIAN, TITI, M. Sadoveanu: Baltagul (I), LL, 27, nr. 1, 1998, p. 37-39.

377
[88] DIONISIE, ECATERINA, Caiet de gramatică a limbii române, noţiuni şi exerci-
ţii aplicative de fonetică, vocabular, morfologie şi sintaxă: clasa a VI-a. Ediţia a
III-a, revizuită. Bucureşti, Editura Gemina, 1998, 152 p.
[89] DIONISIE, ECATERINA, Caiet de gramatică a limbii române, noţiuni şi
exerciţii aplicative de fonetică, vocabular, morfologie şi sintaxă a propoziţiei şi a
frazei: clasa a VIII-a. Bucureşti, Alutus-D, 1998, 136 p.
[90] DOBRA, SOFIA, 111 teste de limba română pentru admiterea în liceu. Bucu-
reşti, HE, 1998, 184 p.
[91] DOBRA, SOFIA, Materiale de limba română pentru admitere. Bucureşti, Huma-
nitas, 1998, [fnp].
[92] DOHI, MARIANA, Noi catedre de limba română în universităţi din străinătate.
RLib, nr. 2462. 5 mai 1998, 11 [India, Franţa, S.U.A.].
[93] DOROBĂŢ, ANA, O experienţă de predare în Coreea de Sud/ Une expérience
d’enseignement en Corée du Sud, AUILLS l, 1998. 103-104.
[94] DOROBĂŢ, ANA, Le role de la traduction dans l'enseignement du roumain à
l’étranger, în „Analele ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza» din Iaşi. Limbi şi
literaturi străine”, v. 1, 1998, p. 103-104.
[95] DOSPINESCU, VASILE, Semiotică şi discurs didactic. Cu un cuvânt înainte de
de Joseph Courtés şi o prefaţă de Maria Carpov. Bucureşti, EDP, 1998, 412 p.
[96] DOSPINESCU, VASILE, Semne şi cunoaştere în discursul didactic. Cu un cu-
vânt inainte de Maria Carpov. Iaşi, Editura Junimea, 1998, 240 p.
[97] DUMITRACHE, MARIA, Limba română, clasa a IV-a, EDP, Bucureşti, 1998.
[98] DUMITRACHE, MARIA, Limba română. Manual pentru clasa a IV-a. Bucureşti,
EDP, 1998, 224 p.
[99] DUMITRACHE, MARIA, Familiarizarea preşcolarului cu figurile de stil, RÎP.
28. nr 3-4, 1997. 127-131.
[100] DUMITRAŞCU SECHI, CORNELIA; BÂRSAN BÂRCĂ, SILVIA, Îndrumar
pentru receptarea textelor literare pentru gimnaziu şi admiterea în liceu. Iaşi,
Polirom, 1998, 326 p. (Gymnasium).
[101] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE; BEŞLIU, DANIELA, Limba
română. Ghidul profesorului. Bucureşti, ALL, [f. a.], [fnp].
[102] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE; BEŞLIU, DANIELA, Limba
română. Manual pentru clasa a IV-a.. Bucureşti, All, 1998, 224 p.
[103] DUMITRU, MIHAELA, Perle la admitere: „Baiazid era un psihopat care voia
totul pentru el”, CronR, 6, nr. 1668. 13 iul. 1998, 1. 3 [la examenul de limba ro-
mână pentru admiterea în liceu].
[104] EICHER, KAREN; ŢEGHIU, LIVIU, Romanian Verbs: Conjugation Handbook
for Foreigners. Verbe româneşti: îndrumător de conjugare pentru străini.Ediţia a
II-a. Timişoara, Sedona, 1998, 160 p.
[105] GEORGESCU, ROMULUS, În liceu, limba română este opţională?, în „Azi”,
nr. 1762, 3-4 iul. 1998, 4.
[106] GEORGESCU, TEODORA, Conform ultimelor modificări la Legea învăţămân-
tului, studiul şi însuşirea limbii române vor fi obligatorii, JurnN, 6 nr. 1551, 2 iul.

378
 1998, 6 [despre nobligativitatea însuşirii limbii române de către elevii aparţinând
minorităţilor naţionale].
[107] GHEORGHE, MIHAELA, Teste de limba română pentru admiterea în învăţă-
mântul superior (rezolvări, comentarii şi punctaj de evaluare). Braşov, Editura
Magister, 1998, 176 p.
[108] GHERGHINA, MARIA; RĂDUVANU, DUMITRU; RĂDUCAN, ADRIANA
ELENA, Dificultăţile limbii române într-un dialog elev-profesor: 155 întrebări –
155 răspunsuri: teme, teste şi grile pentru admiterea în licee, colegii, facultăţi cu
profil umanist. Ediţia a 3-a revăzută şi adăugită. Craiova, EDN, 1998, 251 p.
[109] GHERGUŢ, SORIN, Aria curriculară şi prioritatea limbii şi literaturii române,
TribÎnv, 9, nr. 435. 26 mai 1998, 4.
[110] GHERGUŢ, SORIN, La Botoşani, olimpiada a topit zăpada. În M.E.N. 1 aprilie
a început din miez de martie, TribÎnv, 9, nr. 428, 1998, 7. 9 [despre Concursul de
Limba şi Literatura Română „Mihai Eminescu”].
[111] GHERGUŢ, SORIN. O zi la Comisia Naţională de Limba şi Literatura Română,
Tribînv, 9. nr. 421. 1998, 7.
[112] GHIGA, GEORGETA, Modalităţi de utilizare a funcţiei fatice în orele de limba
română, LL, 43. nr. 2. 1998, 120-126 [Engl. Ab.].
[113] GLIGOR, ANDREI; ROŞCA, ELISABETA, Limba şi literatura română. Manual
pentru clasa a XII-a. Bucureşti, EDP, 1998, 416 p
[114] GOGA, MIRCEA, Limba română pentru admiterea în facultăţi. Fonetică şi fono-
logie. Lexicologie. Stilistică. Cluj-Napoca, Editura Dacia, [fnp].
[115] GOGA, MIRCEA, Teste de limba română pentru admiterea în licee şi facultăţi.
Exerciţii fonetice, lexicale, gramaticale şi stilistice. Cluj, Editura Cartimpex,
1998, 152 p.
[116] GOIA, VISTIAN, Învăţarea prin transfer (la limba şi literatura română), LL, 43.
nr. l, 1998, 97-101 [Engl. Ab.].
[117] GORAN, MARIA EVONETA; GORAN, VASILE, Teste de gramatică pentru
examenul de capacitate şi admitere în învăţământul superior. Subiecte de concurs
1990-1998. [Piteşti], Paralela 45, 1998, 192 p.
[118] GRUIŢĂ, GLIGOR, Gramatică normativă. Ediţie revăzută şi completată. Cluj-
Napoca, Editura Dacia, 1998, 187 p.
[119] HODOŞ. SIMONA, Cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie română pentru euro-
peni, asiatici şi americani, RLib, nr. 2516, 7 iul. 1998, 20 [Baia Mare, 15 iul. –6
aug. 1998. org. de FCR].
[120] IANCU, MARIN; MOLAN, VASILE; CHELARU, GABRIEL; DUMITRU,
ION, Manual pentru clasa a V-a. Bucureşti, Editura Petrion, 1998, 255 p. (Gym-
nasium).
[121] IANCU, MARIN; OLTEANU, A.GH.; TULBĂ, ANA, Limba română. Manual
pentru clasa a VII-a. Bucureşti, Corint, 1998, 224 p.
[122] ILICA, ANTON, Metodica limbii române în învăţămîntul primar, Editura Multi-
media, Arad, 1998.

379
[123] ILICA, ANTON, Metodica limbii române in învăţământul primar, Arad. Multi-
media, 1998, 188 p. [cu bibl. p. 135-140]. Rec.: C.G., Tribînv, 9, nr. 423, 1998, 8.
[124] ILINCA, ŞT.M., Teste de limba română pentru pregătirea examenului de baca-
laureat, LL, 27. nr. 4, 1998, 44-46.
[125] ILINCA, ŞT.M.; IONIŢĂ, FLORIN, Analize morfosintactice pentru admiterea în
liceu şi facultate. 234 de texte şi 567 de dificultăţi / interpretări din opere lui
Creangă şi Marin Preda. Bucureşti, Editura Univers, 1998, 190 p.
[126] IONESCU ELENA; VALENTINA JERCEA, Limba română, clasa a VI-a, EDP,
Bucureşti, 1998.
[127] IONESCU, ELENA; TRANDAFIR, CONSTANTINA; ZORILĂ, AMELIA,
Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Şcoli de ambliopi. Bucureşti, EDP,
1998, 200 p.
[128] IONIŢĂ, FLORIN, Înţelegerea unui fragment dintr-un text studiat în clasă, ţi-
nând seamă de cerinţe anume formulate, LL, 27, nr. 4, 1998. 45-52.
[129] IONIŢĂ, FLORIN, Iar despre cărţile de şcoală. [Despre cartea „Consultaţii la
Literatura Româna (pentru gimnaziu, admiterea în licee şi şcoli profesionale)” de
Vasile Sari, Dorina M. Pruncu, Timişoara, Eurobit, 1996, 142 p.], în „Vineri”,
v. 2, 1998 apr, nr. 6, p. 2.
[130] IONIŢĂ, FLORIN, Iar despre cărţile de şcoală [despre vol. Vasile Sari, Dorina
M. Pruncu, Consultaţii la literatura română (pentru gimnaziu, admiterea în licee
şi şcoli profesionale), Timişoara, Eurobit, 1996], în „Vineri” (supl. la Dilema), 2,
nr. 6, 1998, p. 2.
[131] IORDACHE, AURELIA, Literatura română. Pentru examenul de capacitate.
Subiecte. Întrebări. Răspunsuri. În conformitate cu programa pentru examenul de
capacitate elaborată de MEN. Craiova, Editura Sarmis, [f.a], 144 p.
[132] IORDACHE, AURELIA; GOIAN, MARIA EMILIA, Literatura română pentru
clasele V-VIII. Întrebări. Răspunsuri. Interpretare. Exerciţii. Enunţuri-item. Con-
form programei şcolare elaborate de MEN, Craiova Editura Sarmis, [f.a], 144 p.
[133] IORDACHE. MONICA, MEN vrea să rărească orele de limba română. Profeso-
rii şi senatorii se opun, CronR, 6, nr. 1660, 3 iul. 1998, 12.
[134] IORDĂCHESCU, CARMEN, Examen de capacitate. Planuri de idei. Rezumate.
Povestirea textelor literare. Răspunsuri la întrebări. Comentarii literare. Expli-
caţia titlurilor. Caracterizarea personajelor literare. Noţiuni de teorie literară.
Editura Carminis, Piteşti, [f.a.], 176 p.
[135] IORDĂCHESCU, CARMEN, Exerciţii de limba română pentru clasele II-IV.
Piteşti, Editura Carminis, [1998], 255 p.
[136] IORDĂCHESCU, CARMEN, Limba română. Fonetică. Vocabular. Admitere în
licee, bacalaureat, admitere în facultăţi. Aspecte teoretice. Teste. Subiecte de
examene. Rezolvarea testelor şi a subiectelor. Ediţia a II-a. [ed. I: 1997]. Piteşti,
Carminis, 1998, 158 p.
[137] IORDĂCHESCU, CARMEN, Limba română. Teste pentru studiul la clasă şi
examenul de capacitate. Vocabular. Fonetică. Morfologie. Sintaxă. Ortografie şi
punctuaţie. Piteşti, Editura Carminis, 1998, 352 p.

380
[138] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele textelor literare (clasa a III-a).
Piteşti, Editura Carminis, 1998, 253 p.
[139] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele textelor literare (clasa a IV-a).
Piteşti, Editura Carminis, 1998, 319 p.
[140] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele textelor literare (clasa a II-a).
Piteşti, Editura Carminis, 1998, 239 p.
[141] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Limba română. Subiecte date la admiterea
în liceu 1978-1997. Bucureşti, Niculescu, 1998, 224 p.
[142] IVĂNUŞ, DUMITRU; TOMA, ION, Limba română. Subiectele la concursurile
de admitere în facultăţi şi colegii universitare, 1990-1997. Bucureşti, Niculescu,
1998, 384 p.
[143] KORKA, MIHAI, Separarea etnică a învăţământului superior din România nu
este oportună, CrN. 9, nr. 2258, 11 aug. 1998, 1. 2.
[144] KORONKA, A., Teste de control. Limba şi literatura română pentru admiterea
în învăţământul superior. Secţiile Institutori, Birotică. Petroşani, 1998, 64 p.
[145] LĂZĂRESCU, RODICA., Limba română pentru examenele de capacitate, baca-
laureat, concursurile de admitere în licee şi facultăţi. Teste rezolvate. Bucureşti,
Niculescu, 1998, 215 p.[cu un dicţionar de paronime, locuţiuni, expresii şi clişee
internaţionale].
[146] LĂZĂRESCU, RODICA, Limba română pentru liceu şi concursurile de admite-
re în facultate. Teste propuse spre analiză. Soluţiile testelor. Dicţionar de antoni-
me, paronime, sinonime neologice, pleonasme, neologisme ortografiate etimolo-
gic, expresii din limba latină, expresii care conţin un nume propriu. Bucureşti,
Niculescu, 1998, 288 p.
[147] LIŞMAN, VICTOR, Literatura română. Comentarii. Cu un Cuvânt înainte al au-
torului şi cu Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ad-
mitere în liceu, în şcoala profesională şi înscrierea în şcoala de ucenici şi Progra-
mele şcolare pentru concursul de admitere în liceu şi în şcoala profesională.
Bucureşti, Nemira, 1998, 184 p.
[148] lONIŢĂ, FLORIN, Câteva consideraţii în legătură cu propunerile de itemi pen-
tru examenul oral de bacalaureat la literatura română, LL, 27, nr. l, 1998, 48-50.
[149] LUPU, FLORI, Gramatica limbii române în exerciţii recapitulative. 2 vol. Bucu-
reşti, All, 1998. I: 224 p, II: 220 p.
[150] MAGDA, ILEANA, Opt decenii de învăţământ în limba română în Iugoslavia. în
„Aldine”, 3, nr. 138.
[151] MANOLESCU, NICOLAE, Învăţământul şi limba română, RLit, 31. nr. 35,
1998, 1.
[152] MANOLESCU, NICOLAE, Limba română la admiterea în liceu, RLit, 31,
nr. 30, 1998. 1.
[153] MAZILU-IONESCU, ELENA, Limba română, manual pentru clasa a VI-a, Edi-
tura Didactică şi Pedagogică, 1998.
[154] MĂNESCU, CRISTINA; CĂTUNESCU, CARMEN, Teste de limba română.
Pentru admitea în liceu – liceele pedagogice şi de filologie. Facultăţile de Drept,

381
 de Litere, de Teologie şi de Bibliologie, Jurnalistică şi Academia de Poliţie, Co-
legiile de birotică şi de Biblioteconomie. Ploieşti, Novelnet, 1998, 14 p.
[155] METEA; ALEXANDRU, Limba română. 111 modele şi teste rezolvate pentru
concursurile de admitere. Bucureşti, Editura Petrion, 1998, 239 p. (Gimnasium).
[156] METEA; ALEXANDRU, Limba română. 111 modele şi teste rezolvate pentru
examenul de capacitate şi concursurile de admitere. Ediţia a II-a revăzută.
Bucureşti, Editura Petrion, 1998, 240 p. (Gimnasium).
[157] MIHĂESCU, MARIAN, M. Eminescu: La steaua…, LL, 27, nr. 2, 1998, p. 26-28.
[158] MIHUŢ, LIZICA; GHIDĂU, RODICA, Limba română. Norme şi grile. [Arad],
Editura Multimedia, 1998, 284 p.
[159] MILESCU, VICTORIA, Abecedar ghicitoare. Bucureşti, Teora, 1998, 32 p. [ed.
I: 1997; retipărire].
[160] MITRACHE, GHEORGHE, Octavian Goga: Oltul, LL, 27. Nr. 2, 1998, p. 32-35.
[161] MITU, FLORICA, G. Călinescu: Enigma Otiliei, LL, 27, nr. 1, 1998, p. 39-42.
[162] MOCEANU, OVIDIU, Limba română. Compendiu. Ediţia a 3-a revăzută şi adău-
gită. Braşov, Aula, 1998, 184 p.
[163] MOLAN, VASILE, Carte de lectură: clasele I-II / Vasile Molan, – Bucureşti:
Petrion, 1998.
[164] MOLAN, VASILE, Limba român: Comunicar: (clasele III-IV) / Vasile Molan,
Irina Iordan, – Bucureşti: Petrion, 1998
[165] MOLAN, VASILE; IOAN DUMITRU; GABRIEL CHELARU, Limba română:
clasa a V-a: Ghid pentru profesori, Bucureşti, Petrion, 1998.
[166] MOLAN, VASILE; IORDAN, IRINA, Limba română. Comunicare clasele I-II.
Bucureşti, Editura Petrion, 1998, 158 p.
[167] MOMANU, MARIA; SEBE, STELIAN, 50 teste de limba română pentru exame-
nul de capacitate şi admitere în liceu. Focşani, Editura Vrantop, 1998, 167 p.
[168] MORĂRESCU, SIMION, Limba română. Manual pentru clasa I, învăţământul cu
predare în limbile minorităţilor naţionale. Bucureşti, EDP, 1998, 120 p.
[169] MOŢ, ALEXANDRU; PUŞCAŞ, FLORICA, Evaluarea parţială pe nivele de
dificultate. Matematică – limba şi literatura română: gimnaziu, Timişoara, Euro-
bit, 1998, 76 p.
[170] MUNTEANU, IOAN, Sintaxa limbii române după Ion Creangă. Antologia su-
biectelor „Ion Creangă” 1990-1997. Examene capacitate, admitere liceu, facul-
tate. Brăila, Evrika, 1998, 160 p.
[171] NEAGU, MARIA, Limba română. Verificaţi-vă cunoştinţele!… Teste rezolvate.
Cu un argument al autorului şi cu Regulamentul privind organizarea şi desfăşura-
rea concursului de admitere în liceu, în şcoala profesională şi înscrierea în şcolile
de ucenici şi Programele şcolare pentru concursul de admitere în liceu şi şcoala
profesională. Limba română – avansat, V-VI-VII-VIII. Bucureşti, Nemira, 1998,
286 p.
[172] NEAGU, MARIA, Teste de limba română pentru admiterea la Facultatea de
Drept, Facultatea de Litere, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Facultatea

382
 de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Facultatea de Teologie, Facultatea de Stu-
dii Administrative, Academia de Educaţie Fizică şi Sport, Academia de Poliţie şi
diverse colegii. Bucureşti, Univers, 1998, 305 p.
[173] NECHITA, BEATRICE, Comisia de învăţământ vrea mai multe ore de limba ro-
mână, JurnRN 6, nr. 1552. 3 iul. 1998. 6.
[174] NICOLAE, I. NICOLAE şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a IX-a,
EDP, Bucureşti, 1998.
[175] NICOLAE, I. NICOLAE şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a X-a,
EDP, Bucureşti, 1998.
[176] NICOLAE, I. NICOLAE şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a XI-a,
EDP, Bucureşti, 1998.
[177] NICOLAE, I. NICOLAE şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a XII-a,
EDP, Bucureşti, 1998.
[178] NICOLAE, I. NICOLAE şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a XI-a,
EDP, Bucureşti, 1998.
[179] NICOLAE, I. NICOLAE şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a XII-a,
EDP, Bucureşti, 1998.
[180] NUŢĂ, SILVIA, Limba română – corectitudine şi expresivitate. Curs practic.
Craiova, AIUS, 1998, 528 p.
[181] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Din nou despre determinanţii supinului.
Notă didactică, LL, 27, nr. 4, 1998, p. 3-5.
[182] PARFENE, CONSTANTIN, Receptarea poetică. Analize şi interpretări de texte
pentru bacalaureat şi admitere. Iaşi, Polirom, 1998, 184 p.
[183] PAVNOTESCU, MARIA; IONIŢĂ, FLORIN, Limba şi literatura română. Ma-
nual pentru clasa a XI- a. Bucureşti. EDP, 1998, 319 p
[184] PĂDUREANU, VICTORIA; CERKEZ, MATEI; LUPU, FLORI, Ghidul profe-
sorului. Limba română. Clasa a V-a. Bucureşti, ALL, 1998, 128 p.
[185] PĂUN, OCTAV, Programa de limba şi literatura română, amputată de valorile
perene, RLib, nr. 2622, 7 n. 1998, 10.
[186] PENCEA, IOANA, Misterul cratimei. Ortografia prin teste, comparaţii şi exerci-
ţii pentru clasele I-IV. Partea I. Bucureşti, RAI, 1998, 63 p.
[187] PENEŞ, MARCELA, Comunicare. Culegere de exerciţii pentru clasele I-IV.
Bucureşti, Aramis, 1998.
[188] PENEŞ, MARCELA, Dezvoltarea vorbirii, grupa pregătitoare. Redactori: Mar-
cela Peneş, Nicu Ploscaru. Bucureşti, 1998, 96 p.
[189] PENEŞ, MARCELA, Ortografia pentru clasele I-IV. Bucureşti, Aramis, 1998,
128 p.
[190] PENEŞ, MARCELA, Ortografie. Exerciţii pentru clasele I-IV. Bucureşti, Ara-
mis, 1998, 128 p.
[191] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Îndrumător pentru folosirea abeceda-
rului. Bucureşti, Aramis, 1998, 144 p.
[192] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Îndrumător pentru folosirea manua-
lului de limba română. Bucureşti, Aramis, 1998, 128 p.

383
[193] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Limba română. Citire, comunicare,
lectură, clasa a II-a. Bucureşti, Aramis, 1998, 144 p. (MEN).
[194] PENEŞ, MARCELA; MOLAN, VASILE, Limba română. Manual pentru clasa a
IV-a. Bucureşti, Aramis, 1998, 224 p.
[195] PENEŞ, MARCELA, Caiet de citire. Clasa a II-a. Bucureşti, Aramis, [f.a.], 80 p.
[196] PENEŞ, MARCELA, Caiet de comunicare. Clasa a II-a. Bucureşti, Aramis,
1998, 80 p.
[197] PENEŞ, MARCELA, Caiet de comunicare. Clasa a IV-a. Bucureşti, Aramis,
1998, 96 p.
[198] PENEŞ, MARCELA, Caiet de lectură. Clasa a II-a. Bucureşti, Aramis, 1998, 64 p.
[199] PENEŞ, MARCELA, Caligrafie. Clasa a II-a (caiet). Bucureşti, Aramis, [f.a.], 80 p.
[200] PETRESCU, A.; GHEORGHE, N., Limba română. Manual pentru clasa a IV-a,
şcoli speciale de ambliopi. Bucureşti, EDP, 1998, 176 p.
[201] PETRESCU, MARIA, Antologie de texte literare: pentru clasa a II-a / [cuprinde:
lectura suplimentară recomandată elevilor care termină clasa I şi versiunea inte-
grală a textelor învăţate în clasa a II-a, indiferent de manualul alternativ] / Maria
Petrescu, Ionuţ Nicula. – Bucureşti: Fiat Lux, 1998
[202] POANTĂ, IRINA şi colectiv, Dicţionar analitic de opere literare româneşti,
EDP, Bucureşti, 1998.
[203] POANTĂ, IRINA, Teoria literaturii. Dicţionar, EDP, Bucureşti, 1998.
[204] POPA, CĂTĂLIN, UDMR redeschide războiul învăţământului, în „Curentul”, 2,
nr. 4, 8 ian. 1998, 4.
[205] POPA, ION; POPA, MARINELA, Gramatica limbii române pentru clasele
V-VIII. Ediţia a III-a. Bucureşti, Niculescu, 1998, 448 p.
[206] POPA, ION; POPA, MARINELA, Limba română. Fonetică şi vocabular. Exerci-
ţii ortoepice, ortografice şi lexicale. Bucureşti, Niculescu, 1998, 240 p.
[207] POPA, ION; POPA, MARINELA, Literatura română. Manual preparator pentru
clasa a V-a (pe baza textelor literare din cele patru manuale alternative). Bucu-
reşti, Niculescu, 1998, 252 p.
[208] POPA, ION; POPA, MARINELA, Literatura română. Manual preparator pentru
gimnaziu şi admitere în liceu. Ediţia a IV-a. Bucureşti, Niculescu, 1998, 283 p.
[209] POPESCU, FLORIN D., Limba română. Sintaxa, clasele XI-XII, EDP, Bucureşti,
1998.
[210] POPESCU, FLORIN, D., Limba română. Morfologia, clasele IX-X, EDP, Bucu-
reşti, 1998.
[211] POPESCU, ION, Gramatică, clasa a VIII-a, EDP, Bucureşti, 1998.
[212] POPESCU, ION, Limba română, gramatica şi noţiuni de vocabular, manual pen-
tru clasa a VII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1998.
[213] POPESCU, CONSTANTIN TH., Gramatica limbii române. [Vol.] 3. Sintaxa fra-
zei şi unele probleme speciale de sintaxă. Suceava, [f.e], 1998, 244 p. multigr.
(Universitatea „Ştefan cel Mare”).

384
[214] POPESCU, FLORIN D., Limba română (Sintaxa). Manual pentru clasele a XI-a
şi a XII-a (şcoli normale, licee şi clase cu profil umanist). Bucureşti, EDP, 1998,
132 p.
[215] POPESCU, GETA, Caiet de exerciţii. Clasele II-IV. Bucureşti, EDP, 1998, 84 p.
[216] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică şi noţiuni de vocabular. Manual
pentru clasa a VII-a. Bucureşti, EDP, 1998, 176 p.
[217] POPESCU, ŞTEFANIA, Gramatica practică a limbii române cu o culegere de
exerciţii. Ediţia a VII, revăzută, [Bucureşti], Editura Lider, 1998, 310 p.
[218] PORAWSKA, JOANNA, Studiile de limba română la Universitatea Jagellonă
din Cracovia. Anii 1975-1995, în „Tribuna”, 10, nr. 16-18, 1998, p. 1, 15.
[219] POSTELNICU, GHEORGHE, Excesul de teorie, TribÎnv, 9, nr. 43, 1998, 11
[despre noua programă de limba română].
[220] PRACSIU, TEODOR. Cine se teme de limba şi literatura română?, Tribînv, 9,
nr. 443-444, 1998, 4.
[221] PRICOPIE, VIORICA, Repetabila Golgotă. [Elena Mazilu-Ionescu, Valentina
Jercea, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a. Bucureşti, EDP, 1998, 224 p],
TribÎnv, 9, nr. 452, 22 sep 1998, p. 4.
[222] PRUTEANU, GEORGE, „Ministrul Marga a ajuns la vorba mea”, CronR, 6,
nr. 1694, 12 aug. 1998. 5 [int. cons. de Lidia Apostol; despre iniţierea unui pro-
iect de lege care cere promovarea limbii române autentice].
[223] PRUTEANU, GEORGE. Protecţia limbii române, AL, nr. 50, 5 (în „Azi”,
nr. 1723, 11 mai 1998].
[224] RĂDULESCU, MARIAN; SOARE, GHEORGHE, Literatura română. Ghidul
candidatului la admiterea în liceu. Bucureşti, Corint, 1998, 200 p.
[225] RIZOIU, MIHAELA-LAVINIA, Limba şi literatura română la şcoala profesio-
nală, TribÎnv, 9, nr. 459, 1998. 7.
[226] RUŞTI, DOINA, Bacalaureat, 1998. Pregătire rapidă la limba română. Bucu-
reşti, Humanitas, 1998, 180 p.
[227] S.G. Admiterea in liceu. Subiectele la limba şi literatura română, Tribînv, 9,
nr. 441-442, 1998, 2.
[228] SÂRBU, MIRELA, Dezvoltarea creativităţii elevilor la orele de compunere,
TribÎnv, 9, nr. 431, 1998, 4.
[229] SĂVOIU, ADRIAN, Analiza comparativă a manualelor alternative de limba
română pentru clasa a V-a, LL, 43. nr. 2, 1998, 115-119 [Engl. Ab.].
[230] SĂVULESCU, D., Lecturi literare, clasa a VIII-a, EDP, Bucureşti, 1998.
[231] SCHENN, ROLAND, Exerciţii de gramatică pentru clasa a VI-a. Bucureşti,
Editura Vizual, 1998, 126 p.
[232] SCHENN, ROLAND, Exerciţii de gramatică pentru clasa a VII-a. Bucureşti,
Editura Vizual, 1998, 124 p.
[233] SCHENN, ROLAND, Exerciţii de gramatică pentru clasa a VIII-a. Bucureşti,
Editura Vizual, 1998, 154 p.

385
[234] SEMENOV, MIHAI, Test grilă: Verbul. Nivel clasa a VII-a, ConvDid, 9, nr. 27,
1998, 56-57.
[235] SIMION, CONSTANTIN, Ortoepia, ortografia şi semantica cuvintelor străine,
EDP, Bucureşti, 1998.
[236] SIMION, CONSTANTIN, Ortografia, ortoepia şi semantica cuvintelor din
DOOM şi DN. (ediţia a III-a) pentru admiterea în facultăţile: Drept, Filologie,
Biblioteconomie, Birotică, Academia de educaţie fizică şi sport, Colegiul de ad-
ministraţie şi secretariat şi pentru admiterea în licee. Bucureşti, EDP, 1998, 56 p.
[237] SIMIONICĂ, ELENA; BOGDAN, FĂNICĂ, Gramatica prin… joc (clasele
I-IV). Iaşi, Editura Polirom, 1998, [fnp].
[238] SMERICESCU, VICTORIA LĂCRĂMIOARA, Culegere de exerciţii grama-
ticale. Pentru clasele a II-a – a IV-a. Bucureşti, Odeon, 1998, 256 p.
[239] SUCIU, M., Mic dicţionar selectiv de dificultăţi în însuşirea corectă a limbii ro-
mâne, EDP, Bucureşti, 1998.
[240] SZILÁGYI, SÁNDOR, Probleme ale predării limbii române în şcolile minorită-
ţilor, CNB, 1998, 215-235 [Engl. Ab.].
[241] ŞERBAN, ANCA; ŞERBAN, SERGIU, Limba română. Ghidul profesorului.
Bucureşti, All, 1998. [fhp.]
[242] ŞERBAN, ANCA; ŞERBAN, SERGIU, Limba română. Manual pentru clasa a
VI-a. Bucureşti, All, 1998, 224 p.
[243] ŞERBAN, SERGIU, Literatură, teoria literaturii, stilistică. Ghid didactic. Bacău,
ConvDid, 1998. 288 p.
[244] ŞERBĂNESCU, ANDRA, Avantajele alternativei, în „Vineri” (supl. la „Dile-
ma”), 2, nr. 4, 1998 p. 7.
[245] ŞERBĂNESCU, ANDRA, Cum predăm limba română după manualele alterna-
tive?, LL, 43, nr. 2, 1998, p.108-114.
[246] ŞERDEAN, IOAN, Didactica limbii române în şcoala primară. Bucureşti, Teora,
1998, 280 p. Include bibliogr. şi glosar.
[247] ŞTEFAN, M.; GHEORGHE, N., Abecedar pentru şcolile de ambliopi. Bucureşti,
EDP, 1998, 232 p.
[248] TABARCEA, CEZAR (coord.); VLAD, CARMEN; MUSTĂCIOSU, MARIA;
OPRIŞOR, GEORGETA, Gramatica limbii române pentru bacalaureat, admitere
în licee şi facultăţi. Bucureşti, Editura Constelaţii, 1998, 292 p. [ediţie revizuită].
[249] TEMPLE, CH. ş.a, Proiectul Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gîndirii
critice, Ghidul VI, 1998, Bucureşti.
[250] TOMA, MARIN, Lecturi literare, clasa a VII-a, EDP, Bucureşti, 1998.
[251] TOMA, ION, Limba română contemporană. Bucureşti, Niculescu, 1998, 328 p.
[252] TOMA, ION; BUDICĂ, MARIN, Limba şi literatura română pentru bacalaureat
şi admitere în învăţământul superior. Referinţe critice semnificative. Ediţia
a III-a. Craiova, Aius, 1998, 288 p.
[253] TOMA, ION; DINCĂ, IOANA, Limba română. Stilistică şi compoziţie – com-
pendiu, antologie, exerciţii. Bucureşti, Niculescu, 1998, 179 p.

386
[254] UNGUREANU, DOINA, Teste de literatură română pentru examenele de baca-
laureat şi de admitere la facultate, Bucureşti, EDP, 1998, 176 p.
[255] VASILACHE, GH.N., Competenţa lingvistică a elevilor din clasa a VIII-a în
perspectiva examenelor de admitere / de capacitate. Test de evaluare sumativă,
Tribînv, 9, nr. 432, 5 msai 1998.6.
[256] VASILE, CORNELIU, Ştefan Augustin Doinaş: Mistreţul cu colţi de argint, LL,
27, nr. 3, 1998, p. 37-38.
[257] VASILESCU, ANDRA; ROGOJINARU, ADELA; VASILESCU, MIRCEA,
Limba română. Clasa a V-a. Ghidul profesorului. Bucureşti, ALL, 1998, [fnp].
[258] VASILESCU, ANDRA; ROGOJINARU, ADELA; VASILESCU, MIRCEA,
Limba română. Comunicare orală, comunicare scrisă, comunicare corectă. Ma-
nual pentru clasa a VI-a. Bucureşti, All, 1998, 223 p.
[259] VĂLEANU, BENEDICT, Pentru o altă viziune didactică asupra Mioriţei. Den-
sitate ideatică, inefabil estetic, TribÎnv, 9, nr. 437, 9 iun 1998, p. 5.
[260] VENTURA, RĂZVAN, Examene, examene..., TrRom. 7, nr. 347, 1997, 8.
[261] VERDEŞ, M., Camera deputaţilor s-a hotărât: însuşirea, nu doar învăţarea lim-
bii române, Tribînv, 9, nr. 441-442, 1998, 2.
[262] VIGHI, DANIEL, Învăţământul românesc de la discursul despre reformă, la re-
formă, „22”, 9, nr. 7. 1998, 13.
[263] VINŢI-FILIMON, ELENA, Exerciţii pentru admiterea în facultăţi, colegii şi li-
cee. Fişe recapitulative. Exerciţii cu cerinţe diferite. Teste grilă. Bucureşti, Editu-
ra Lucman, 1998, 288 p.
[264] VLAD, FELICIA, Gramatica vorbită. Curs rapid de limba română – nivel me-
diu. Timişoara, TUTV, 1998, 61 p.
[265] VLAD, FELICIA, Limba română – nivel mediu. Conversaţie. Gramatică.
Cursuri de vară. Ediţia a III-a. Timişoara, TUTV, 1998, 17 p.
[266] VLAD, FELICIA, Limba română – nivel mediu. Interpretare de text. Conversa-
ţie. Ediţia a III-a. Timişoara, TUTV. 1998, 78 p. (UVT).
[267] VLĂDESCU, ANDREEA, Marin Sorescu: Iona, LL, 27, nr. 3, 1998, p. 29-31.
[268] VLĂDESCU, ANDREEA, Nicolae Filimon: Ciocoii vechi şi noi, LL, 27, nr. 1,
1998, p. 29-31.
[269] VOICAN, ION; VOICA; ELENA, Limba română. Exerciţii pentru admiterea în
liceu şi facultăţi. Bucureşti, Corint, 1998, 158 p.
[270] VOLCEANOV, GEORGE, Dicţionar de argou şi expresii familiare ale limbii
române, Editura Livpress, 1998.
[271] VULPE, NICOLAE; RUŞTI, DOINA, Gramatica română. Exerciţii cu cheie
pentru examenul de capacitate, admitere la facultate, concursuri şcolare, în con-
formitate cu Programa şcolară pentru examenul de capacitate, elaborată de Minis-
terul Educaţiei Naţionale, Bucureşti, EUE, 1998, 154 p.
[272] ZUGUN, PETRU, Funcţiile sintactice de parte de propoziţie ale pronumelui
relativ, în „Convorbiri didactice”, Bacău, IX, 1998, nr. 27, p. 46-50.

387
 1999
[1] * * * ABC – 2000 [manual ajutător] / Constanţa Badea, Elisaveta Ciobanu,
Mioara Vera Popescu, Piteşti: Paralela 45, 1999
[2] * * * Lecturi suplimentare: [antologie de texte literare] pentru clasa a II-a / – Bu-
cureşti: Editura Coresi, 1999
[3] * * * Lecturi suplimentare: [antologie de texte literare] pentru clasa a III-a / – Bu-
cureşti: Editura Coresi, 1999 (Universul)
[4] * * * Literatura pentru copii: clasele a III-a şi a IV-a: lectură suplimentară /
Marcela Peneş, – Bucureşti: Editura Ana 2000, 1999 (Olimp Printing)
[5] * * * Ne jucăm, desenăm, alfabetul învăţăm / Marinela Chiriac, Elena Iordache,
Dumitru Logel, Doina Burţilă, – Piteşti: Tiparg, 1999.
[6] * * * Programa de limba şi literatura română pentru clasa a X-a, LL, v. 44,
1999, nr. 2, p. 93-102.
[7] * * * Teoria literaturii – Dicţionar antologic, EDP, Bucureşti, 1999.
[8] AGRIGOROAE, DAN, Abecedar aplicativ pentru manualele alternative. Prima
carte de citire.(manual metodic pentru elevi, învăţători şi părinţi). Piatra-Neamţ,
Adan, 1999, 2 vol.
[9] ARIGOROAE, DAN, Limba română: (comunicare şi ortografie: clasa a II-a,
Piatra Neamţ, Editura Adan, 1999.
[10] ALBU MIHAELA; ILEANA BUNGET, Limba română. România, EDP, Bucu-
reşti, 1999.
[11] ALEXANDRU, JOIŢA, Didactica aplicată în învăţământul primar, Editura Gh.
Alexandru, Craiova.
[12] ANGELESCU, SILVIU; NICOLAE, NICOLAE I.; IONESCU, EMIL, Limba şi
literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. Bucureşti, All Educational, 1999.
224 p. (Manuale şcolare).
[13] ANGHELESCU, MIRCEA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE; NICOLAE, NICO-
LAE I., Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. Bucureşti, Edi-
tura Didactică şi Pedagogică, 1999, 288 p. Conţine bibliogr.
[14] ANGHELESCU, MIRCEA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE; NICOLAE, NICO-
LAE I., Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. Bucureşti, Edi-
tura Didactică şi Pedagogică, 1999. 288 p. Conţine bibliogr.
[15] AVRAM, ELISABETA; CUCU, RODICA, Abecedar. Coperta şi ilustraţiile Ele-
na Drăgulei. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 124 p.
[16] AXINTE, ELENA; GIURGEA, MARCEL, Metodologia receptării operei lite-
rare. Iaşi, Editura „Spiru Haret”, 1999, 188 p. Conţine bibliogr
[17] BADEA, CONSTANŢA; POPESCU, ELENA; CIOBANU, ELISAVETA. ABC-
2000. Piteşti, Paralela 45, 1999, 122 p. [manual ajutător]
[18] BADEA, DUMITRU; BADEA, CAMELIA; BRÂNZĂ, ELISABETA, Limba ro-
mânâ pentru clasa a II-a. Coperta şi ilustraţiile Viorel Lungu. Constanţa, Euro-
polis, 1999. 207 p.
[19] BADEA, MARIANA, Limba şi literatura română: examenul de bacalaureat.
Ediţia a 3-a revizuită şi adăugită. Bucureşti, Editura Regis, 1999, 300 p.

388
[20] BALLA, SÁRA; RĂCĂŞAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual
pentru clasa a III-a. (învăţămîntul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale).
Vocabular român-maghiar. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1999,
223 p.
[21] BARNA, MARIA; BOZGAN, EVANTIA; DRAGOŞ, RODICA, OK! examen de
capacitate: română, istorie, matematică, geografie. Bucureşti, Junior Compania,
1999, 413 p.
[22] BÂZ, MARILENA, Teste de evaluare formativă şi semantică pe marginea pro-
gramei de bacalaureat, EDP, Bucureşti, 1999.
[23] BĂRBOI, CONSTANŢA; POPESCU, MARIETA, Limba şi literatura română:
pentru examenul de capacitate, examenul de admitere în liceu, concursuri şco-
lare, studiul la clasă. – Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită. Bucureşti, Univers En-
ciclopedic, 1999, 203 p. (Cărţi şcolare
[24] BENEDEK, EMILIA, Limba şi literatura română: clasa I: caiet de evaluare /
Emilia Benedek, Elena Ştefănescu,- Iaşi: Polirom, 1999
[25] BENEDEK, EMILIA, Limba şi literatura română: clasa a II-a: caiet de eva-
luare: curriculum nucleu / Emilia Benedek, Elena Ştefănescu, Iaşi: Polirom, 1999
[26] BENEDEK, EMILIA; ŞTEFĂNESCU, ELENA, Limba şi literatura română. Ca-
iet de evaluare. Clasa a III-a, Curriculum nucleu. Iaşi, Polirom, 1999, 184 p. (Mi-
cul şcolar)
[27] BOATCĂ, SILVESTRU, Limba şi literatura română: antologie de texte comen-
tate pentru clasa a III-a / prof. Maria Imbrescu, prof. Maria Şerban, prof. Silves-
tru Boatcă, Bucureşti: Edit Construct 2000, 1999.
[28] BOBIRCA, VIORICA, Manual de limba română. Corespondenţa comercială.
Bucureşti, Editura ASE, 1999, 136 p.
[29] BRÂNDUŞOIU, MARIA; ANDRONE, CONSTANŢA, Limba română. Lecturi
literare.Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1999, 192 p.
[30] BUDĂU, EUGEN, Literatura română pentru examenul de capacitate. Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 190 p.
[31] CERKEZ, MATEI, Competenţe şi calificative la clasa I: limba română şi mate-
matică,Cerkez,Matei; Pădureanu, Victoria; Singer, Mihaela-Sigma, Bucureşti,
1999.
[32] CERKEZ, MATEI, Competenţe şi calificative la clasa a II-a: limba română şi
matematică, Cerkez, Matei, Pădureanu, Victoria; Singer, Mihaela Sigma, Bucu-
reşti, 1999.
[33] CERKEZ, MATEI; PĂDUREANU, VICTORIA; SINGER, MIHAELA, Compe-
tenţe şi calificative la clasa a III-a: limba română, matematică. Bucureşti, Sigma
Primex, 1999, 128 p. (Evaluare. Învăţământ primar )
[34] CERKEZ, MATEI, Standarde şi calificative la clasa a IV-a: limba română şi
matematică, Cerkez, Matei; Pădureanu, Victoria, Sigma, Bucureşti, 1999. Conform
programelor şi manualelor alternative aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

389
[35] CONSTANTINESCU, SILVIU, Literatura română pentru examenul de capacit-
ate, EDP, Bucureşti, 1999.
[36] CONSTANTINESCU, ELENA; GOIAN, MARIA-EMILIA; SÂRBU, MARCE-
LA, Limba română. Manual pentru clasa a III-a. Bucureşti, Teora, 1999, 208 p.
[37] CONSTANTINESCU, ELENA; GOIAN, MARIA E.; SÂRBU, MARCELA,
Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Bucureşti, Teora, 1999, 160 p.
[38] CRIŞAN, ALEXANDRU; PAPADIMA, LIVIU; PÂRVULESCU, IOANA, Lim-
ba şi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. Bucureşti, Humanitas Edu-
caţional, 1999, 238 p.
[39] DAMŞA, IOAN, Literatura română în manualele şcolare interbelice (1918-
1940). Deva, Editura Emia, 119 p.
[40] DOROBĂŢ, ANA; FOTEA, MIRCEA, Limba română de bază. Manual pentru
studenţii străini = Essential Romanian. Textbook for foreign students. Iaşi, In-
stitutul European, 1999, 2 vol. (Universitaria)
[41] DUMITRACHE, MARIA, Exploatarea textului literar în învăţământul primar,
EDP, Bucureşti, 1999.
[42] DUMITRACHE, MARIA, Limba română, clasa a IV-a, EDP, Bucureşti, 1999.
[43] DUMITRACHE, MARIA, Limba română. Manual pentru clasa a IV-a. Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 224 p.
[44] DUMITRAŞCU-SECHI, CORNELIA; BÂRSAN BÂRCA, SILVIA, Îndrumar
pentru receptarea textelor literare. Pentru gimnaziu şi admiterea în liceu. Iaşi,
Polirom, 1998, 325 p (Gymnasium).
[45] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE; BEŞLIU, DANIELA, Limba
română. Manual pentru clasa a IV-a. Bucureşti, All Educational, 1999, 224 p
[46] DUMITRU, GH., Limba română în şcoala primară, Editura Nora, Craiova, 1999.
[47] DUMITRU, IOAN; CHELARU, GABRIEL, Limba şi literatura română pentru
examenul de capacitate. Bucureşti, Teora, 1999, 172 p. (Seria Gymnasium, 22 ).
[48] DUMITRU, IOAN; MOLAN, VASILE; CHELARU, GABRIEL, Fonetica. Mor-
fosintaxa. Sintaxa propoziţiei. Fraza. Anexă la manualul de clasa a V-a. Bucu-
reşti, Editura Petrion, 1999, 95 p. (Gimnaziu).
[49] DUNĂ, ION; DUNĂ, RALUCA, Limba şi literatura română. Manual pentru cla-
sa a IX-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 255 p.
[50] ENACHE, ANDREEA, Andra Vasilescu: Limba română. Manual pentru clasa a
7-a. Bucureşti, Editura All, 1999, 164 p., LR, v. 48, 1999, nr. 3-4, p. 224-225.
[51] FABRY, ONDREJ; FREUNDOVA, OLGA. Slabikar. Bucureşti, Editura Didacti-
că şi Pedagogică, 1999, 114 p.
[52] GAVRILĂ, CAMELIA; CHIRILĂ, MARIANA, Exerciţii şi teste de limba şi lite-
ratura română: abordări formative ale fenomenelor literare şi gramaticale. Iaşi,
Polirom, 1999. 356 p.(Gymnasium)
[53] GOIAN, MARIA-EMILIA; GOŢ, MIORIŢA; MANOLACHE, DOINA, Limba
română. Manual pentru clasa a V-a. Bucureşti, Teora, 1999, 240 p.

390
[54] GRIBINCEA, LEONID, Cunoaşterea psihopedagogică a elevului – premisă a
succesului şcolar (comentarii pe marginea unui test aplicat elevilor de clasa a V-a),
Trib. Înv., nr. 514, an 50, 1999.
[55] IANCU, MARIN; DUMITRU, ION; MOLAN, VASILE; CHELARU, GA-
BRIEL, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. Bucureşti, Petrion, 1999,
253 p. Manualul este însoţit de un ghid metodic pentru profesori şi de caiete de
muncă independentă pentru elevi
[56] IANCU, MARIN; OLTEANU, GHEORGHE A.; TULBA, ANA, Limba română.
Manual pentru clasa a VII-a. Bucureşti, Corint, 1999, 224 p.
[57] ILIE, ELENA, Limba română: Evaluare formativă: Ghid metodologic: clasele
I-IV. Iaşi, Polirom, 1999, 160 p. (Collegium. Metodica)
[58] IMBRESCU, MARIA; BOATCĂ, SILVESTRU; ŞERBAN, MARIA, Limba şi
literatura română. Antologie de texte comentate pentru clasa a III-a. Bucureşti,
Edit-Construct, 2000, 1999,. 111 p
[59] IONESCU ELENA, VALENTINA JERCEA, Limba română, clasa a VI-a, EDP,
Bucureşti, 1999.
[60] IONESCU, GRATIA; LAZĂR, VLADIMIR. Képzőmüvészeti nevelés. Tank. a 7.
osztály számára. Trad. din limba română în limba maghiară de Kerekes György.
Bucureşti, Nemira, 1999, 112 p.
[61] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele textelor literare: clasa a II-a,
Piteşti: Carminis, 1999.
[62] LOVÁSZ, ANDREA; TÚNYOGI, KATALIN; RAUSCHER, ERZSÉBET,
Ábécéskönyv. Jakab Ágnes rajzaival. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1999. 298 p.
[63] MAZILU-IONESCU; ELENA JERCEA, VALENTINA, Limba româna. Manual
pentru clasa a VI-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 224 p.
[64] MIRON SUZANA; ROŞCA ELISABETA, Creatorii romanului românesc mo-
dern, Ed. All Educational, Bucureşti, 1999.
[65] MIRON, SUZANA; ROŞCA, ELISABETA, Înnoitorii liricii româneşti. Bucu-
reşti, All Educational, 1999, 128 p
[66] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA, Limba română. Manual
pentru clasa I. Învăţământul cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Bucu-
reşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 215 p
[67] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba
română. Manual pentru clasa a IV-a Învăţământul cu predarea în limbile minori-
tăţilor naţionale. Vocabular român-german. Bucureşti, Editura Didactică şi Peda-
gogică, 1999, 200 p
[68] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA, Limba
română. Manual pentru clasa a IV-a (învăţământul cu predarea în limbile minori-
tăţilor naţionale). Vocabular român-maghiar . Bucureşti, Editura Didactică şi Pe-
dagogică, 1999, 200 p.
[69] MUDURE, MIHAELA, De la multiculturalism la manualul de literatura româ-
nă, în „Convorbiri literare”, v. 133, 1999 aug., nr. 8, p. 31.

391
[70] MURARIU, DORIN; MICLEA, ION, Teste rezolvate la română şi matematică
pentru capacitate şi admitere în liceu. Lugoj, Dacia Europa Nova, 1999, 184 p.
[71] NICOLAE, I. NICOLAE şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a IX-a,
EDP, Bucureşti, 1999.
[72] NICOLAE, I. NICOLAE şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a X-a,
EDP, Bucureşti, 1999.
[73] NICOLAE, I. NICOLAE şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a XI-a,
EDP, Bucureşti, 1999.
[74] NICOLAE, I. NICOLAE şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a XII-a,
EDP, Bucureşti, 1999.
[75] NICOLAE, NICOLAE I.; GLIGOR, ANDREI; IANCU, MARIN, Limba şi lite-
ratura română. Manual pentru clasa a XII-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pe-
dagogică, 1999, 412 p.
[76] NICOLAE, NICOLAE I.; LEAHU, EMIL; PARFENE, CONSTANTIN, Limba şi
literatura română. Manual pentru clasa a X-a Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1999, 300 p. Conţine bibliogr.
[77] NICOLAE, NICOLAE I.; GLIGOR, ANDREI; IANCU, MARIN, Limba şi lite-
ratura română. Manual pentru clasa a XII-a. Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1999, 412 p.
[78] NICOLESCU, MĂDĂLINA-GEORGIA, Culegere de texte literare comentate
pentru elevii claselor I-IV: Literatura română / Mădălina-Georgia Nicolescu, –
Ed. a 2-a revăzută şi adăugită. – Bucureşti: Universal Pan, 1999.
[79] ORDEAN, GRAŢIAN, Abece-n dar / Graţian Ordean, Deva: Sigma Plus, 1999.
[80] PARFENE, CONSTANTIN, Despre noile manuale de limba română (pentru cla-
sele a VII-a si a IX-a), LL, v. 44, 1999, nr. 2, p. 103-112.
[81] PARFENE, CONSTANTIN, Metodica studierii limbii şi literaturii române în
şcoală. Ghid teoretico-aplicativ. Iaşi, Polirom, 1999. 184 p. (Collegium).
[82] PAVNOTESCU, MARIA; PAVEL, LUCIAN; NICOLAE, NICOLAE I., Limba
şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1999, 316 p. Conţine bibliografie.
[83] PENEŞ, MARCELA, Limba română: comunicarea scrisă: clasele a II-a, a III-a,
a IV-a: în conformitate cu noul curriculum şcolar / Marcela Peneş, Bucureşti:
Editura Ana 2000, 1999.
[84] PENEŞ, MARCELA, Limba şi literatura română: citire/lectură şi exprimare
scrisă: clasa a IV-a: conform noului curriculum şcolar: texte comentate, exerciţii
şi teme pentru muncă independentă, cercuri şi concursuri şcolare / Marcela Pen-
eş, Bucureşti: Editura Ana 2000, 1999.
[85] PENEŞ, MARCELA, Limba şi literatura română: ortografie şi punctuaţie: cla-
sele I-IV: conform noului curriculum şcolar / Marcel Peneş, Bucureşti: Editura
Ana 2000, 1999.
[86] PENEŞ, MARCELA, Literatura pentru copii: clasele a III-a şi a IV-a: lectură
suplimentară / Marcela Peneş, Bucureşti: Editura Ana 2000, 1999.

392
[87] PIERRON, CHATERINE; ODILE, PIERRON, Cum să scriem (traducere de
Bogdan Geangalău), Ed. Polirom, Iaşi, 1999.
[88] PLETER, TIBERIU, Slabikar, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1999,
119 p.
[89] POPA, ION; POPA, MARINELA, Literatura română: Manual preparator pentru
clasa a VI-a. Pe baza textelor literare din cele 3 manuale alternative. Bucureşti,
Editura Niculescu, 1999, 305 p. (Conţine bibliografie)
[90] POPA, ION; POPA, MARINELA, Literatura română. Manual preparator pentru
clasa a V-a. Pe baza textelor literare din cele patru manuale alternative. Bucureşti,
Niculescu, 1999, 252 p.
[91] POPA, ION; POPA, MARINELA, Literatura română. Manual preparator pentru
gimnaziu, capacitate şi admiterea în liceu. Ed. a 5-a adăugită. Bucureşti, Nicu-
lescu, 1999, 323 p.
[92] POPA, MARINELA; POPA, ION, Limba şi literatura română. Teste pentru ca-
pacitate şi admitere în licee şi şcoli profesionale. Bucureşti, Niculescu, 1999. 224 p.
[93] POPA, MARINELA; POPA, ION, Literatura română. Manual preparator pentru
clasa a VII-a. Pe baza textelor literare din cele 3 manuale alternative. Bucureşti,
Niculescu, 1999, 336 p. Conţine bibliografie
[94] POPESCU, ION, Gramatică, clasa a VIII-a, EDP, Bucureşti, 1998.
[95] ROTARU, ION, Comentarii literare. Pentru examenele de capacitate si bacalau-
reat. Bucureşti; Editura Prometeu, 1999. – 248.
[96] SÁNTHA, CSILLA; HARMATH, ZITA, Betüvarázs. Ábécéskönyv. Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 118 p.
[97] SÁNTHA, JENŐ; SÁNTHA, ROZÁLIA, Kézenfogva. Magyar ábécéskönyv.
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 127 p.
[98] SĂVOIU, ADRIAN, Limba şi literatura română. Ghidul elevului din învăţămîn-
tul liceal şi profesional. Bucureşti, All, 1999, 133 p.
[99] SĂVULESCU, DUMITRU, Limba română. Lecturi literare. Manual pentru clasa
a VIII-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, Editura Sigma, 1999, 142 p.
[100] SMERICESCU, VICTORIA LĂCRĂMIOARA, Culegere de exerciţii gramati-
cale: pentru clasele a II-a – a IV-a / Casa Editorială Oeon, 1999.
[101] ŞERBAN, ANCA; ŞERBAN, SERGIU, Limba română: Manual pentru clasa
a VI-a. Bucureşti, All Educational, 1999, 224 p.
[102] ŞERBAN, ANCA; ŞERBAN, SERGIU, Limba română. Manual pentru clasa
a VII-a. Bucureşti, All Educational, 1999, 168 p.
[103] ŞINDRILARU, FLORIN (coord.); PESTREA SUCIU, STELUŢA, (coord.).
Literatura română. Dicţionar de texte literare pentru clasele V-VIII. Piteşti, Para-
lela 45, 1999, 324 p. (Dicţionarele Paralela 45. Gymnasium).
[104] ŞTEFAN, ION C., Literatura română în liceu. Bacalaureat 1999-2000. Comen-
tarii şi sinteze literare. Variante pentru lucrările scrise. Subiecte propuse pentru
întrebările la oral. Pref. de George Şovu. Postfaţă de Cristina Mihai. Bucureşti,
Editura Arefeana, 1999, 198 p. Conţine bibliografie.

393
[105] TAPOIU POP, MIRELA; MITU, MIRELA, Examen de capacitate: Limba şi lite-
ratura română. Craiova: Editura „F”, 1999, 286 p. Conţine bibliografie.
[106] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA, Limba ro-
mână. Manual pentru clasa a II-a (învăţămîntul cu predarea în limbile minorită-
ţilor naţionale). Vocabular român-german. Bucureşti, Editura Didactică şi Peda-
gogică, 1999, 200 p.
[107] TULBA, ANA; SOFRONIE, CONSTANŢA, Limba română. Caietul elevului.
Clasa a VII-a. Bucureşti, Corint, 1999. – 1 vol.
[108] ŢIRLI, VIORICA, Comunicare şi vocabular pentru clasele I-IV: material selectiv
pentru elevi şi învăţători / Viorica Ţirli, – Bucureşti: Ametist ’92, 1999.
[109] VASILESCU, EUGEN; POPESCU, ION, Metodica predării limbii şi literaturii
române la clasele I-IV, Bucureşti: Casa de Editura Viaţa Românească, 1999, 94 p.
Conţine bibliogr.
[110] VASILESCU, ANDRA, Limba română. Manual pentru clasa a 7-a. Bucureşti,
All Educaţional, 1999, 168 p.
[111] VASILESCU, ANDRA; ROGOJINARU, ADELA; VASILESCU, MIRCEA,
Limba română. Manual pentru clasa a VI-a. Comunicare orală comunicare scri-
să, comunicare corectă. Bucureşti, All Educaţional, 1999, 224 p.

2000
[1] * * * Abecedar / Valeria Cristici, Tudor Marin, Olivia Cioacă, Irina Iordan, Bucu-
reşti, Petrion, 2000
[2] * * * Limba română, manual clasa a III-a pentru elevi cu deficiente auditive
(surzi), Editura Didactică şi Pedagogică, 2000
[3] * * * Manualele alternative de limba română pentru clasa a VIII-a (II). [Este
prezentat manualul Editurii Corint, autor Marin Iancu], LL, v. 45, 2000, nr. 1-2,
p. 88-89
[4] * * * Programele de limba şi literatura română pentru clasele a XI-a si a XII-a,
LL, v. 45, 2000, nr.. 1-2, p. 90-103.
[5] ALEXANDRESCU, EMIL, Literatura română în analize şi sinteze. Ediţia a 4-a,
revăzută şi completată. Iaşi, Timpul, 2000, 571 p
[6] ANDREESCU, RALUCA; TATIANA CALO; NINA BODNARENCO, „Limba
română”. Manual pentru clasa a VII-a a şcolii alolingve. Chişinău, Editura Li-
tera, 2000.
[7] ANDRIEŞ, MARGARETA I, Teste de limba română pentru clasa I, Iaşi, Institu-
tul European, 2000.
[8] ANDRONE, PAUL; GEORGE ENACHE; Agenda profesorului de limba şi lite-
ratura română, Editura Alpha, [Buzău], [2000].
[9] ANGELESCU, SILVIU; NICOLAE, NICOLAE I.; IONESCU, EMIL, Limba şi
literatura română. Manual pentru clasa a X-a: toate filierele. Bucureşti, All Edu-
caţional, 2000.
[10] ANTON, ILICA; IOVIN, ILEANA, Metodica învăţării limbii române în învăţă-
mîntul primar, Arad. Editura Nigredo, 2000.

394
[11] ANTON, ILICA, Didactica lecturii, în „Tribuna Învăţământului”, nr. 671, 53,
2000.
[12] ARNĂUTU, MARIA, Limba şi literatura română. Bacalaureat 2001. Manual
preparator. Bucureşti, Minerva, 2000, 191 p
[13] AVRAM-RUSU, ANIŢA; MARIANA HUIBAN, Litere, litere..., (set de fişe pen-
tru învăţarea citit-scrisului), Timişoara, Editura Augusta, 2000.
[14] BARBU, CECILIA; MUŞAT, LELIA; OLTEANU, ANTOANETA, Limba şi
literatura română. Manual pentru clasa a X-a. Bucureşti, Punct, Paideia, 2000,
273 p.
[15] BENEDEK, EMILIA; ŞTEFĂNESCU, ELENA; MOISII, GABRIELA, Limba şi
literatura română. Exerciţii formative şi probe de evaluare pentru pregătirea de
performanţă, clasa a IV-a, Editura ASS, Iaşi, 2000.
[16] BOATCĂ, MARIA; CRIHANĂ, MARCEL; ALEXANDRESCU, MARIA, Lim-
ba şi literatura română. Antologie de texte comentate pentru clasa a VII-a cu un
compendiu de gramatică. Bucureşti, Edit-Construct, 2000, 255 p.
[17] BOATCĂ, MARIA; CRIHANĂ, MARCEL; ALEXANDRESCU, MARIA, Lim-
ba şi literatura română. Antologie de texte comentate pentru clasa a VIII-a cu un
compendiu de sintaxă. Bucureşti, Edit-Construct, 2000, 240 p.
[18] BOATCĂ, MARIA; CRIHANĂ, MARCEL; BOATCĂ, SILVESTRU, Limba şi
literatura română. Antologie de texte comentate pentru clasa a V-a. Bucureşti,
Edit-Construct, 2000, 208 p.
[19] CERKEZ, MATEI; PĂDUREANU, VICTORIA; LUPU, FLORI, Limba şi litera-
tura română. Manualul pentru anul I, şcoli profesionale, Bucureşti, Sigma, 2000,
176 p.
[20] CIOACĂ, OLIVIA, Limbă şi comunicare, literele, prietenele copiilor, exerciţii
pentru dictări, transcrieri, exerciţii de creaţie, probe de evaluare, jocuri, texte
educative, clasa I – perioada abecedară şi postabecedară / Olivia Cioacă, Florina
Dumitraşcu, Marin Ingineru.
[21] CIONTESCU-SAMFIREAG, FLORICA, Literatura pentru copii, opţional, cla-
sele a III-a şi a IV-a / prof. Florica Ciontescu-Samfireag, înv. Ilie Fleanc, – Pi-
teşti, Carminis, 2000.
[22] CIUMĂGEANU, DUMITRU, Limba română, manual clasa a II-a pentru elevi
cu deficienţe auditive (surzi) / Ciumăgeanu Dumitru, Bălan Genţiana, Negruţ Pe-
tru, – Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2000.
[23] CHIRU, NICOLAE, Interpretări de text. Analize literare şi stilistice pentru stu-
diul textelor în clasă şi examenul de capacitate. Ed. a 2-a actualizată. Bucureşti,
An-Da, 2000, 191 p
[24] CHISCOP, LIVIU; BUZAŞI, ION, Literatura pentru copii, Manual pentru licee
pedagogice, şcoli postliceale de învăţători-educatoare, colegii universitare peda-
gogice. Bacău, Editura „Grigore Tăbăcaru”, 2000, 381 p.
[25] CHISCOP, LIVIU; BUZAŞI, ION, Literatura pentru copii, Manual pentru licee
pedagogice, şcoli postliceale de învăţători-educatoare, colegii universitare peda-
gogice. Bacău, Editura „Grigore Tăbăcaru”, 2000, 381 p.

395
[26] CHISCOP, LIVIU; LEAHU, EMIL; SCORŢANU, TATIANA, Literatura româ-
nă. Comentarii, analize, sinteze. Pregătire rapidă sistematizată eficientă pentru
bacalaureat 2000-2003. Bacău, Editura „Grigore Tăbăcaru”, 2000, 276 p.
[27] CIUMĂGEANU, DUMITRU; BALAN, GENŢIANA; NEGRUŢ, PETRU, Lim-
ba română. Manual clasa a II-a pentru elevi cu deficienţe auditive (surzi). Bucu-
reşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2000, 81 p.
[28] COANTA NICOLAI, LIVIA; IVĂNCESCU, RUXANDRA; POPESCU, ANA,
Literatura română. Subiecte rezolvate şi explicate. Ediţia a 4-a revăzută şi adău-
gită. Braşov, Aula, 2000, 349 p. (Bacalaureat de nota 10)
[29] COJOCARIU, ANA, Teste grilă pentru limba română, clasa a IV-a / Cojocariu
Ana, – Iaşi, Cantes, 2000.
[30] CONSTANTINESCU, NICOLAE (coord.); OLTEANU, GHEORGHE A.; TEO-
DORESCU, VASILE., Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a X-a,
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2000, 240 p.
[31] CORNICIUC, SABINA, Limba română manual pentru translatori, grupe alo-
lingve, [s.n.], 2000.
[32] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a VIII-a, Bucureşti, Humanitas Educational,
2000, 240 p.
[33] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a VII-a, Bucureşti, Humanitas Educational,
2000, 223 p.
[34] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a V-a. Bucureşti; Chişinău, Hu-
manitas Educational; Ştiinţa, 2000, 248 p.
[35] CRIŞAN, ALEXANDRU; PAPADIMA, LIVIU; PÂRVULESCU, IOANA, Lim-
ba şi literatura română. Manual pentru clasa a X-a, Bucureşti, Humanitas Educa-
ţional, 2000, 262 p. (Liceu).
[36] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA, IORDAN, IRI-
NA, Ghidul învăţătorului: [pentru predarea limbii române la] clasa I, Bucureşti,
Editura Petrion, 2000.
[37] CRISTICI, VALERIA; IORDAN, IRINA, Cărticica de lectură pentru clasa I.
Bucureşti, Petrion, 2000, 48 p.
[38] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA; IORDAN, IRI-
NA, Abecedar. Bucureşti, Petrion, 2000, 160 p.
[39] DĂNILĂ, I., Îndrumătorul învăţătorului, Editura All, Bucureşti, 2000.
[40] DEHELEAN, MARIA; DEHELEAN, CONSTANTIN, Limba română. Manual
auxiliar pentru clasa I. Deva, Emia, 2000. 64 p. (Didactica).
[41] DEHELEAN, MARIA; DEHLEAN, CONSTANTIN, Abecedarul copiilor isteţi.
Deva, Emia, 2000, 79 p.
[42] DEHELEAN, MARIA, Lecturi literare, poveşti, povestiri, poezii / Maria Dehe-
lean, Constantin Dehelean, – Deva, Emia, 2000.

396
[43] DELEANU, MARCU MIHAIL, Studii de limbă şi stil, în „Timpul-Reşiţa”, 2000,
170 p. (Studii). Conţine bibliografie.
[44] DRÁGOŞ, ÉVA, Să citim şi să învăţăm împreună, Lecturi suplimentare (cule-
gere) pentru clasele I-IV, secţia maghiară / Drágos Éva, Molnár Éva, – Deva,
Corvin Kiadó, 2000
[45] DUDA, GABRIELA, Analiza textului literar. Bucureşti, Humanitas Educaţional,
2000, 224 p
[46] DUMITRACHE MARIA, Limba română, clasa a IV-a, EDP, Bucureşti, 2000,
224 p.
[47] DUMITRESCU, ANA, Limba română: manual pentru clasa a IV-a/ Dumitrescu,
Ana; Teodorescu, Vasile; Beşliu, Daniela, – Bucureşti, All Educaţional, 2000.
[48] DUNĂ ION; RALUCA DUNĂ, Limba şi literatura română, clasa a IX-a, EDP,
Bucureşti, 2000, 256 p.
[49] DUNĂ, ION; DUNĂ, RALUCA, Limba şi literatura română. Manual pentru
clasa a X-a. Bucureşti, Floarea Darurilor, 2000, 351 p.
[50] EFTENIE, NICOLAE, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii
române. Piteşti, Paralela 45, 2000, 343 p. (Metodica activă) Conţine bibliografie.
[51] FEDER, MARICELA; ZAHEU ECATERINA, Abecedar pentru elevii cu defi-
cienţe mintale moderate. Clasa I. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
2000, 175 p.
[52] FEDER, MARICELA; ZAHEU ECATERINA, Abecedar pentru elevii cu defi-
cienţe mintale moderate. Clasa a II-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
2000, 128 p.
[53] GAVRILĂ, CAMELIA, MARIANA, CHIRILĂ, Provocările textului literar. Re-
pere în abordarea didactică a literaturii, Editura Spiru Haret, Iaşi, 2000.
[54] GHENCEANU, VASILE RADU, Cartea literelor mari / V.R. Ghenceanu; [grafi-
ca: Mayer Ida Grumaz] – Ed. a 4-a rev. – Baia Mare, Gutinul, 2000.
[55] GRIGORAŞ, IULIAN, Texte şi exerciţii, pentru citire – scriere, lectură şi comu-
nicare, clasa I / Iulian Grigoraş, Liliana Iordăchioaia, Cristinel Iordăchioaia, –
Iaşi, Editura Spiru Haret, 2000.
[56] IANCU MARIN, Limba şi literatura română: ghidul profesorului, pentru clasa a
VIII-a, Bucureşti, Corint, 2000.
[57] IANCU, MARIN DUMITRU, IOAN; MOLAN, VASILE; CHELARU, GA-
BRIEL, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. Bucureşti, Petrion, 2000. 255 p.
[58] IANCU, MARIN, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a VIII-a. Bu-
cureşti, Corint, 2000, 240 p.
[59] IANCU, MARIN; VLĂDESCU, ANDREEA; LĂZĂRESCU, RODICA, Limba şi
literatura română. Manual pentru clasa a X-a. Bucureşti, Petrion, 2000. Conţine
bibliografie.
[60] IANCU, MARIN, Limba română: manual pentru clasa a V-a, Petrion, 2000
[61] IANCU, MARIN, Limba şi literatura română, manual pentru clasa a X-a, Pe-
trion, 2000

397
[62] IANCU, MARIN; VLĂDESCU, ANDREEA; LĂZĂRESCU, RODICA, Limba şi
literatura română. Manual pentru clasa a X-a. Bucureşti, Petrion, 2000. (Colecţia
Liceu). Conţine bibliogr.
[63] ILICA, ANTON, Metodica limbii române în învăţământul primar, Bacău, Editura
„Grigore Tăbăcaru”, 2000.
[64] IONIŢĂ, FLORIN; SĂVOIU, ADRIAN, Limba şi literatura română. Manual
pentru clasa a X-a. Bucureşti, Teora, 2000, 240 p.
[65] IONIŢĂ, FLORIN; SĂVOIU, ADRIAN, Limba şi literatura română. Manual
pentru clasa a X-a. Bucureşti, Teora, 2000, 240 p.
[66] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele abecedarului. Piteşti, Carmi-
nis, 2000, 128 p.
[67] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele Abecedarului, [cu referire la]
Abecedarul Editurii All / Carmen Iordăchescu, – Piteşti, Carminis, 2000
[68] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele Abecedarului, [cu referire la]
Abecedarul Editurii Petrion / Carmen Iordăchescu, – Piteşti, Carminis, 2000
[69] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele textelor literare, clasa a III-a,
[pentru manualul de la editura Aramis] / Carmen Iordăchescu, – Piteşti, Carmi-
nis, 2000
[70] MANU, EMIL, Eminescu în manualele şcolare la 1886, în „Adevărul literar şi
artistic”, v. 9, 2000 ian 11, nr. 500. p. 4.
[71] MAZILU-IONESCU, ELENA; JERCEA, VALENTINA, Limba română. Manual
pentru clasa a VI-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2000, 224 p.
[72] MEDEŞAN, LUMINIŢA, Manualele alternative de limba şi literatura română
pentru clasa a X-a, LL, v. 45, 2000, nr. 3-4, p. 109-115
[73] MIHU, INOCENŢIU; CORNEA, AUREL; BĂLUŞEL, ELENA, Limba română.
Manual clasa a III-a pentru elevi cu deficienţe auditive (surzi). Bucureşti, Editura
Didactică si Pedagogică, 2000, 117 p.
[74] MOLAN, VASIL; FIERĂSCU, AURELIA, LAPOVIŢĂ, ANA, Îndrumător pen-
tru predarea limbii române la clasa I, Bucureşti, Petrion, 2000.
[75] MOLAN, VASILE; FIERASCU, AURELIA; LAPOVIŢĂ, ANA, Abecedar. Ilus-
traţii de Dumitru Smalenic, Şerban Andreescu. Bucureşti, Petrion, 2000, 160 p.
[76] MOLAN, VASILE; FIERASCU, AURELIA; LAPOVIŢĂ, ANA, Carte de lec-
tură pentru clasa I. Grafica: Şerban Andreescu. Bucureşti, Petrion, 2000, 48 p.
[77] MOLAN, VASILE; FIERASCU, AURELIA; LAPOVIŢĂ, ANA, Îndrumător
pentru predarea limbii române la clasa I. Bucureşti, Petrion, 2000, 96 p.
[78] NICOLAE I. NICOLAE şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a XII-a,
EDP, Bucureşti, 2000.
[79] NICOLAE, NICOLAE I., (coord.); GLIGOR, ANDREI; IANCU, MARIN, Lim-
ba şi literatura română. Manual pentru clasa a XII-a. Bucureşti, Editura Didac-
tică şi Pedagogică, 2000, 411 p.
[80] NICOLAE, NICOLAE I.; PAVNOTESCU, MARIA; OLTEANU, GH., Limba şi
literatura română: Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti, Editură Didactică şi
Pedagogică, 2000, 315 p.

398
[81] NUŢĂ, SILVIA, Metodica predării limbii române în ciclul primar, Bucureşti,
Ed. Aramis, 2000.
[82] OBROCEA, NICULINA; NICOLAU, ELENA, Limba română clasa a III-a.
Manual pentru elevii cu deficienţe mintale moderate. Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică, 2000. – 127 p. + Supliment ilustrat, 35 f.il.color.
[83] OLTEANU, A.GH. şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a X-a, EDP,
Bucureşti, 2000.
[84] ORDEAN, GRAŢIAN, Abecedarul pitic, – Deva, Sigma Plus, 2000.
[85] OROS, VALERIU, Studii şi cercetări de docimologie şi instruire programată (cu
aplicaţii la limba română), Baia Mare, Editura Universităţii de Nord, 2000.
[86] PAMFIL, ALINA, Didactica limbii şi literaturii române pentru şcolile cu predare
în limbile minorităţilor naţionale: gimnaziu), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000.
[87] PENEŞ, MARCELA, Abecedar. Ilustr. de Elena Drăgulei Dumitru, Albin Stă-
nescu. Bucureşti, Ana, 2000, 144 p.
[88] PENEŞ, MARCELA, Să citim cu Ana, clasa I. Bucureşti, Ana , 2000, 48 p.
[89] POPESCU, MĂRIOARA, Limba română. Clasa a IV-a pentru elevi cu deficienţe
mentale moderate Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2000, 164 p.
[90] RADULESCU, CARMEN-LIGIA, Limba şi literatura română: Manual pentru
clasa a IX-a, Bucureşti, Univers, 2000.
[91] RĂDULESCU, CARMEN-LIGIA; ROŞCA, ELISABETA; ZANE, RODICA;
MARTIN MIRCEA (coord.), Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a
X-a. Bucureşti, Univers, 2000.
[92] REISZ, IDA, Olvasás munkafüzet a Kézenfogva ábécéskönyvhöz. Deva, Corvin,
2000, 96 p. (Szemfüles munkafüzetek; 36)
[93] RUDICĂ, ELENA, Evaluarea şcolară la limba şi literatura română. Clasa a V-a.
Pentru toate tipurile de manuale alternative. Iaşi, Polirom, 2000, 216 p. (Gymna-
sium).
[94] RUSTI, DOINA, Bacalaureat 2001. Subiecte pentru proba orală. Limba şi litera-
tura română. Pregătire rapidă. Ediţia a 4-a. Bucureşti, Humanitas Educaţional,
2000, 175 p. (Cărţile elevului).
[95] RUSTI, DOINA, Limba şi literatura română: manual pentru clasa a X-a, Bucu-
reşti, Teora, 2000.
[96] ROTARU, ION, Sinteze de literatura română pentru liceu şi bacalaureat. Bucu-
reşti, Niculescu, 2000, 240 p. (Bacalaureat
[97] RUSTI, DOINA; COSTACHE, ADRIAN, Limba şi literatura română. Manual
pentru clasa a X-a. Bucureşti, Teora, 2000, 248 p.
[98] SARĂU, GHEORGHE, Culegere de texte în limba rromani, manual pentru anii
II-IV de studiu / dr. Gheorghe Sarău. – Bucureşti, Editura Didactică şi Pedago-
gică, 2000 (I. Oltenia).
[99] SÁNTHA, JENŐ; SÁNTHA, ROZÁLIA, Magyar ábécéskönyv. Bucureşti, Edi-
tura Didactică şi Pedagogică, 2000, 127 p.

399
[100] SIMION, EUGEN (coord.); ROGALSKI, FLORINA; HÂRŢESCU, DIANA,
Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a X-a. Bucureşti, Corint, 2000.
208 p. Conţine bibliografie.
[101] ŞINDRILARU, FLORIN (coord.), Literatura română .Dicţionar de texte literare
pentru clasele V-VIII. Ediţia a doua revizuită şi completată. Piteşti, Paralela 45,
2000, 400 p. (Dicţionare Paralela 45. Gymnasium)
[102] SMÎNTÎNICĂ, MARIA; SĂLCEANU, DUMITRA, Citire. Manual pentru anul
VIII din şcoli speciale. Iaşi, Glissando, 2000. 90 p.
[103] SPĂRIOSU, TRĂILĂ, Izvoraşul, carte de citire pentru clasa a II-a a şcolii ele-
mentare / Trăilă Spăriosu – ed. a V-a. – Beograd, 2000.
[104] STOLERU, CECILIA, Bacalaureat 2000. 200 de compuneri şi teste rezolvate.
Literatura română (In conformitate cu programa de bacalaureat elaborata de
M.E.N.). Proba scrisă. Bucureşti, Pestalozzi, 2000.
[105] STOLERU, CECILIA, Capacitate 2001. Literatura română. Manual pregătitor
(pe baza textelor literare din cele 13 manuale alternative). Bucureşti, Editura
Pestalozzi, 2000, 270 p.
[106] SUCIU, MIHAELA, Dicţionar de dificultăţi ale limbii române, EDP, Bucureşti,
2000.
[107] SUCIU, MIHAELA; DIONISIE, ECATERINA, Limba şi literatura română.
Manual pentru clasa a V-a, destinat claselor cu predare în limba maghiară = Ro-
mán nyelv és irodalom, Tankönyv az V. osztály számára. Bucureşti, Editura Di-
dactică şi Pedagogică, 2000. 224 p.
[108] SUCIU, MIHAELA; DIONISIE, ECATERINA, Limba şi literatura română. Ma-
nual pentru clasa a V-a, destinat claselor cu predare în limba slovacă = Rumunsky
jazyk a literatura. Ucebnica pre 5.rocnik. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedago-
gică, 2000, 224 p.
[109] SUCIU, MIHAELA; DIONISIE, ECATERINA, Limba şi literatura româna. Ma-
nual pentru clasa a V-a, destinat claselor cu predare în limba ucraineană = Ru-
muns’ka mova ta literatura. Pidrucnik dlja V klasu. Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică, 2000, 224 p.
[110] SUCIU, MIHAELA; DIONISIE, ECATERINA, Limba şi literatura română.
Manual pentru clasa a V-a, destinat claselor cu predare în limba germană =
Rumänische Sprache und Literatur. Lehrbuch fur die 5. Klasse. Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 2000, 224 p.
[111] SURDU, IOAN, Abecedar, manual pentru clasa I / Ioan Surdu, Ioan Dănilă, –
Bucureşti, ALL Educational, 2000
[112] ŞTEFĂNESCU, ANDRA, Cum se scrie un text, Iaşi, Polirom, 2000.
[113] TRANDAFIR, MARIA, Evaluarea şcolară la limba şi literatura română. Clasa
a VI-a. Pentru toate tipurile de manuale alternative. Iaşi, Polirom, 2000, 184 p.
[114] TRIFU, STELA; BĂCANU, NICOLAE, Limba română. Manual clasa a IV-a
pentru elevi cu deficienţe auditive (surzi). Bucureşti, Editura Didactică şi Pedago-
gică, 2000. 178 p.

400
[115] ŢERA, DOMNICA, O mie de bucurii, carte de citire pentru clasa a III-a şcolii
elementare / Domnica Ţera, Livia Zăria, – Beograd,, 2000.
[116] ŢIGĂU, GHEORGHE, Limba si literatura română. Manual auxiliar pentru exa-
menul de capacitate. Piatra Neamţ, Adan, 2000, 96 p. Conţine bibliografie.
[117] ŢIGĂU, GHEORGHE, Limba şi literatura română. Manual auxiliar pentru exa-
menul de capacitate. Piatra Neamţ, Adan, 2000, 96 p. Conţine bibliografie.
[118] UNGUREANU, DOINA, Metodica predării limbii şi literaturii române. Prele-
geri de curs pentru institutori. Craiova, Universitatea, 2000, 102 p. Conţine bi-
bliografie
[119] VASILESCU, ANDRA, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa
a VIII-a. Timişoara, All Educaţional, 2000, 184 p.
[120] VICOL, NELU, Limba română în viziunea didactică a lui Eminescu. [Predarea
limbii române în concepţia lui Eminescu], în „Dacia literară”, v. 11, 2000, nr. 38,
p. 9-12.
[121] VLASIE, CĂLIN (ed.), Excursiunile noastre în literatură, artă, filosofie. Pagini
ale elevilor Liceului de Ştiinţe ale Naturii, Braşov, Piteşti, Paralela 45, 2000, 199 p.
[122] ZALIS, HENRI; BADIA, SILVIU, Scriitori români peregrini: traiectorii literare
în timp şi spaţiu. Bucureşti, Universal Dalsi, 2000, 332 p.
[123] ZUGUN, PETRU, Funcţiile sintactice ale pronumelui reflexiv, în „Convorbiri di-
dactice”, XI, 2000, nr. 34, p. 35-38.

2001
[1] * * * Abecedar / Valeria Cristici, Tudor Marin, Olivia Cioacă, Irina Iordan, –
Bucureşti, Petrion.
[2] * * * Ancheta Revistei, în „Perspective”, nr.1, 2001, [Cluj], p.80. (privind uti-
lizarea manualelor de limba şi literatura română).
[3] * * * Lecturi Suplimentare, pentru clasa a III-a – Bucureşti, Editura Coresi, 2001
/ selecţia autorilor şi a textelor, comentarii şi exerciţii de prof. dr. Mihaela
Cojocaru. – Bucureşti, Regis, 2001.
[4] * * * Literatura română pentru copii, antologie de texte comentate, clasa a III-a /
selecţia autorilor şi a textelor, comentarii şi exerciţii de prof. dr. Mihaela
Cojocaru – Bucureşti, Regis, 2001.
[5] * * * Ne jucăm şi învăţăm alfabetul / Silvia Rusu ; [il. Silvia Rusu]. – Iaşi,
Media-Tech, 2001.
[6] AGRIGOROAE, DAN, Limba română. Clasa a III-a. Teme de evaluare. Piatra
Neamţ, Adan, 2001, 64 p. Conţine bibliografie
[7] AILENEI, SERGIU, Opera literară – estetică şi receptare. [Marcel Giurgea,
„Metodologia receptării operei literare”, Iaşi, Editura Eurocart, 2001]. În: Dacia
literară, v. 12, 2001, nr. 43, p. 61-62.
[8] AVRAM, MIOARA, Enciclopedia limbii române: [Academia Română] / Mioara
Avram, Jana Balacciu, Matei I. Fischer, Ion Gheţie… – Bucureşti, Univers
Enciclopedic, 2001.

401
[9] AVRAM, MIOARA, Cuvintele limbii române între corect şi incorect, Editura
Cartier, 2001.
[10] BĂRBOI, CONSTANŢA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE; LIŞMAN, VICTOR,
Limba şi literatura română. Texte literare comentate şi activităţi specifice. No-
ţiuni de teorie literară. Limbă şi comunicare. Clasa a IX-a. Ediţia a 2-a. Bucu-
reşti, Meteora Press, 2001, 296 p. Conţine bibliografie.
[11] BĂRBULESCU, VIOLETA, Manual de limba şi literatura română. Sinteze de
teorie şi exerciţii aplicative pentru clasele V-VIII (manuale alternative). Craiova,
Terathopius, 2001, 376 p. (Carte şcolară). Conţine bibliografie.
[12] BERCEANU, SERGIU ANTON, Dicţionarul explicativ al elevului, Editura Z
2000, 2001 (Fed print sa), Bucureşti.
[13] BERTEA MIRCEA, Reforma curriculară şi manualul de limba şi literatura ro-
mână (puncte de vedere în urma administrării unui chestionar de evaluare sec-
venţială), Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p. 75-80.
[14] BOBIRCA, VIORICA, Manual de limba română pentru studenţii străini econo-
mişti. Bucureşti, Editura ASE, 2001, 145 p.
[15] BOBOC, ELENA; APETREI, DORINA, Repere teoretice si aplicative in inter-
pretarea textului literar. Manual pregătitor pentru gimnaziu. Iaşi, Editura Spiru
Haret, 2001, 318 p. Conţine bibliografie.
[16] BOSTAN, RALUCA MIRUNA; BOSTAN, CONST. C., A doua oră de limba ro-
mână. Teste de evaluare a cunoştinţelor pentru clasele V-VIII, Editura Univer-
sitas XXI, Iaşi, 2001.
[17] BUSUIOC, ANA; DIMITRIU, LAURA-GINA; COCOŞ, MARIA; GRUNZU,
CEZAR, Şcolarul mic şi exprimarea. Botoşani, Quadrat, 2001, 41 p. Conţine
bibliogr.
[18] CATRUNA, LILIANA; CATRUNA, GHEORGHE-MANDIZU, Teste de eva-
luare. Clasa a III-a: limba româna, matematică, ştiinţe şi educaţie civică, Bucu-
reşti, Coresi, 2001, 144 p.
[19] CATRUNA, LILIANA; CATRUNA, GHEORGHE-MANDIZU, Teste de evalua-
re clasa I. Abecedar şi matematică. Bucureşti, Coresi, 2001, 96 p.
[20] CATRUNA, LILIANA; CATRUNA, GHEORGHE-MANDIZU, Teste de evalua-
re. Clasa a IV-a, limba română, matematică, ştiinţe, geografia României, istoria
românilor şi educaţie civică. Bucureşti, Coresi, 2001, 192 p. (Lucrări didactice)
[21] CERKEZ, MATEI; PĂDUREANU, VICTORIA; LUPU, FLORI, Limba şi litera-
tura română. Manualul pentru anul I, şcoli profesionale, Bucureşti, Sigma, 2001,
176 p.
[22] CERNAT, PAUL, Şansele pluralităţii. [Alexandru CRIŞAN, Liviu PAPADIMA,
Ioana PÂRVULESCU, Florentina SÂNMIHĂIAN, Rodica ZAFIU. Limba şi lite-
ratura română. Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti, Editura Humanitas Educa-
ţional, 2001, 296 p.; Silviu ANGELESCU, Dan JILĂVEANU. Limba şi literatu-
ra română. Manual pentru clasa a 11-a. Bucureşti, Editura All Educaţional, 2001,
232 p.], în „Observator cultural”, 2001 nov 6-12, nr. 89, p. 17.

402
[23] CHEREJA, FLORICA; FLUERAŞ, VASILE (coord.); FLUERAŞ, Liliana (coord.),
Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice – RWCT (Reading and wr-
iting for critical thinking). Îndrumător pentru învăţători şi părinţi. Clasa I. Bis-
triţa-Năsăud, Editura Dimitres, D.L.2001, 118
[24] CHEŢAN, MARIA, O poveste despre poezie, în „Perspective”, nr.1, 2001, [Cluj],
p.58-60.
[25] CHISCOP, LIVIU, Eminescu. Proza literară. Didactica receptării. Bacău, Edi-
tura Grigore Tăbăcaru, 2001, 312 p.
[26] COLUMBAN, MONICA, Analiza unităţii: dramaturgia din manualele de limba
şi literatura română pentru clasa a XI-a, în „Perspective”, nr.1, 2001, [Cluj],
p.2-9.
[27] CORCEA, ANA, Comentarii literare pentru bacalaureat 2001/2002: proba orală.
Timişoara, Mirton, 2001, 194 p.
[28] CRĂCIUN, CORNELIU, Dicţionar de termeni literari, Deva, Editura Emia,
2001.
[29] CRĂCIUN, CORNELIU, Metodica predării limbii române în învăţământul pri-
mar. Deva, Emia, 2001, 208 p (Didactica-plus ) Conţine bibliografie.
[30] CRIŞAN, ALEXANDRU, Literatura naţională şi limba maternă în învăţământul
liceal european, în „Perspective”, nr.1, 2001, [Cluj], p.2-9.
[31] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, Humanitas Educational,
2001, 238 p.
[32] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a VII-a. Bucureşti, Humanitas Educational,
2001, 224 p. (Integral Humanitas; 7).
[33] CRISTEA-ENACHE, Limba şi literatura română. Addenda la manualul pentru
clasa a XI-a. Bucureşti, Editura Corint, 2001, 112 p.
[34] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA; IORDAN, IRI-
NA, ABECEDAR. Bucureşti, Petrion, 2001, 159 p.
[35] DĂNILĂ, IOAN; SURDU, IOAN; POPESCU, BRÂNDUŞA, Limba şi literatura
română. Clasa a II-a: îndrumătorul învăţătorului, Bucureşti, All Educaţional,
2001.
[36] DICU, ARETIA; DOMINTE, CONSTANTIN (coord.); MARTA, MIHAI, Ma-
nual teoretic şi practic de limba română. Pentru examenul de capacitate şi de
bacalaureat. Bucureşti, Antet XX Press, [2001], 443 p. Conţine bibliografie.
[37] DOBRA, SOFIA; IAURUM, GABRIELA; MINCIU, ELENA, În lumea cărţii.
Limba română clasa a II-a. Material auxiliar pentru orele de citire, pentru orele
de lectură suplimentară şi pentru cursurile opţionale. Bucureşti, Humanitas
Educaţional, 2001, 144 p.
[38] DUMITRACHE, MARIA, Limba română, clasa a IV-a, EDP, Bucureşti, 2001.
[39] DUMITRACHE, MARIA, Limba română. Manual pentru clasa a IV-a. Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 2001, 224 p.

403
[40] DUMITRAŞCU SECHI, CORNELIA; BÂRSAN BÂRCĂ, SILVIA, Îndrumător
pentru receptarea textelor literare, pe baza manualelor alternative, clasa a VI-a,
Casa Editorială Regina, Iaşi, 2001.
[41] DUNĂ, ION; DUNĂ, RALUCA, Limba şi literatura română, clasa a IX-a, EDP,
Bucureşti, 2001.
[42] DUNĂ, ION; DUNĂ, RALUCA, Limba şi literatura română. Manual pentru
clasa a IX-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2001. 255 p.
[43] EFTENIE, NICOLAE, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii
române. Ediţia a 2-a. Piteşti, Paralela 45, 2001. 343 p. (Metodica Activă). Con-
ţine bibliografie.
[44] GÎLCĂ, MIHAELA, Povestirea în manualele pentru clasa a X-a, în „Perspecti-
ve”, nr.1, 2001, [Cluj], p.29-32.
[45] GOIA, VISTIAN, Didactica limbii si literaturii române. Pentru gimnaziu şi liceu.
Cluj-Napoca. Napoca Star, 2001. 288 p. Conţine bibliografie.
[46] GOMBOŞ, DELIA, Modalităţi alternative de corelare a manualelor cu progra-
ma şcolară, în „Perspective”, nr.1, 2001, [Cluj], p. 53-58.
[47] FERENŢ, NELI, Limba română, culegere aplicativă de exerciţii şi teme pentru
clasa a II-a / înv. Neli Ferenţ, înv. Cristina Docan, – Bacău, Editura „Grigore
Tăbăcaru”, 2001.
[48] IANCU, MARIN; MOLAN, VASILE; DUMITRU, IOAN; CHELARU, GA-
BRIEL, Limba română. Manual pentru clasa a V-a .Bucureşti, Petrion, 2001, 256 p.
[49] IONESCU CRISTINA, Limba română, teste pentru admiterea în învăţământul
superior, EDP, Bucureşti, 2001.
[50] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele textelor literare. Clasa a VII-a.
Îndrumător pentru toate manualele alternative. Piteşti, Carminis , 2001. 288 p.
[51] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele textelor literare, clasa a II-a,
(pentru manualul „Limba şi literatura română (format mic)”, autor: Marcela Pe-
neş, tip. de Editura Ana, 2001) / Carmen Iordăchescu, – Piteşti, Carminis, 2001
[52] JERCEA, VALENTINA; ELENA, IONESCU, Limba română, clasa a VI-a,
EDP, Bucureşti, 2001.
[53] LOVÁSZ, ANDREA; TÚNYOGI, KATALIN, Ábécéskönyv. Toro Jószef raj-
zaival. Kolozsvár[Cluj-Napoca], Studium, 2001, 168 p.
[54] MAKAY, EMESE MÁRTA, Caiet de exerciţii pentru învăţarea limbii române,
clasa a II-a / Makay Emese Márta, Nagy Anna-Mária – Deva, Editura Corvin,
2001.
[55] MAILAT, PAULA; MARCUS, OLGA; CIONCA, MIRENA, Mirri chib, i rro-
mani. Târgu Mureş, Academprint, 2001, 95 p.
[56] MANOLESCU, NICOLAE (coord.); ARDELEANU, GEORGE; STOICA, DU-
MITRIŢA, LIMBA şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti,
Sigma, 2001, 271 p.
[57] MANOLESCU, NICOLAE (coord.); ARDELEANU, GEORGE; STOICA, DU-
MITRIŢA, LIMBA şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti,
Sigma , 2001, 271 p.

404
[58] MÂRZA, CONSTANTIN, Salut, România! Manual de limba română. Romanian
textbook. Manuel de roumain. Lehrbuch der rumänischen Sprache. Bucureşti, Pe-
trion, 2001, 264 p.
[59] MAZILU-IONESCU, ELENA; JERCEA, VALENTINA, Limba română. Manual
pentru clasa a VI-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2001, 224 p.
[60] MECU, CARMEN-MARIA, Joc de rol şi lectura personalizată, în „Perspective”,
nr.1, 2001, [Cluj], p.45-49.
[61] MEDEŞAN, LUMINIŢA, Manualele şi programa (sau în ce măsură respectă
manualele alternative pentru clasa a X-a şi a XI-a spiritul programei), în „Per-
spective”, nr.1, 2001, [Cluj], p.24-27.
[62] MOLAN, VASILE, Abecedar / Vasile Molan, Aurelia Fierăscu, Ana Lapoviţă, –
Bucureşti, Petrion, 2001.
[63] MUREŞAN, MIRELA, Conceptul de ficţionalitate/literaritate în manuale şi în
practica şcolară, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.49-53.
[64] MUŞAT, CARMEN, La mijlocul drumului: Sistematizare şi amatorism. [Eugen
SIMION(coordonator), Florina ROGALSKI, Daniel CRISTEA-ENACHE. Limba
şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a. Editura Corint, Bucureşti, 2001,
288 p.; Eugen SIMION (Coordonator), Florin ROGALSCHI, Daniel CRISTEA-
ENACHE. Limba şi literatura română. Addenda la manualul pentru clasa a XI-a.
Bucureşti, Editura Corint, 2001, 112 p.], în „Observator cultural”, 2001 oct 23-20,
nr. 87. p. 17.
[65] NEAMŢU, G.G.; BODIU, AUREL; RĂCHIŢAN, SIMION, Limba şi literatura
română, Examen de capacitate, Cluj, Editura Pro Vita, 2001.
[66] NICOLAE, NICOLAE I.; GLIGOR, ANDREI; IANCU, MARIN, LIMBA şi lite-
ratura română. Manual pentru clasa a XII-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pe-
dagogică, 2001. 414 p. Conţine bibliografie.
[67] OROS, VALERIU, Institutorul Ion Creangă şi manualele alternative, în „Per-
spective”, nr.1, 2001, [Cluj], p.19-21.
[68] PAMFIL, ALINA, Studiul literaturii în liceu – schiţă istorică, în „Perspective”,
nr.1, 2001, [Cluj], p.10-18.
[69] PÂRVU, IULIU, Slalom printre manuale, în „Perspective”, nr.1, 2001, [Cluj],
p.71-73.
[70] PENEŞ, MARCELA, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a II-a.
Bucureşti, Ana, 2000, 2001, 144 p.
[71] POPA, MARINELA; POPA, ION, Literatura română. Manual preparator pentru
examenul de capacitate pe baza manualelor alternative ale ciclului gimnazial.
Bucureşti, Editura Niculescu, 2001, 224 p. Conţine bibliografie.
[72] PORUMB, NORINA, Citeşte şi scrie cu noi, exerciţii de limba română pentru
clasa I / înv. Norina Porumb, înv. Doina Crişan, – Turda, Hiperborea, 2001.
[73] PUŞCAŞ, FELICIA; SIMONA ELENA, BERNAT, Dialogul în textul narativ.
Analiza comparativă a modului cum se reflectă acesta în manualele de clasa
a V-a, în „Perspective”, nr.1, 2001, [Cluj], p.60-67.

405
[74] RĂDULESCU, CARMEN-LIGIA; ROŞCA, ELISABETA; ZANE, RODICA;
MARTIN MIRCEA (coord.). Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a
X-a Piteşti, Paralela 45, 2001, 239 p. Conţine bibliografie
[75] RĂDULESCU, CARMEN-LIGIA; ROŞCA, ELISABETA; ZANE, RODICA;
MARTIN MIRCEA (coord.). Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a
IX-a. Piteşti Paralela 45, 2001, 207 p. Conţine bibliografie.
[76] RICHARDS JANET C., Relaţionarea eferentă şi estetică a cititorului cu textul
informaţional. Două strategii de lectură, în „Perspective”, nr.1, 2001, [Cluj],
p.42-45.
[77] ROTARU, VALENTINA, Basmul românesc cult. Antologie comentată [Povestea
lui Harap-Alb, Dănilă Prepeleac, Făt-Frumos din lacrimă]. Bucureşti, Aula, 2001,
106 p. (Antologiile Aula).
[78] RUSU, MINA-MARIA, Limba română. Manual preparator (elemente de con-
strucţie a comunicării: fonetică, vocabular, morfosintaxă, în conformitate cu pro-
grama şcolară, pentru pregătirea curentă, de performanţă şi pentru examenul de
capacitate). Bucureşti, Elis, 2001, 197 p.
[79] SCHINTEIE, VALERICA, Manualele alternative şi aplicarea cadrului ERR (evo-
care-realizarea sensului-reflecţie), în „Perspective”, nr.1, 2001, [Cluj], p.67-71.
[80] SFÎRLEA, LENUŢA, E u l l i r i c în manualele de gimnaziu, în „Perspecti-
ve”, nr.1, 2001, [Cluj], p.32.
[81] SIMION, EUGEN (coord.); ROGALSKI, FLORINA; CRISTEA-ENACHE, DA-
NIEL, Limba şi literatura română. Addenda la manualul pentru clasa a XI-a.
Bucureşti, Corint, [2001], 112 p.
[82] STEREJAN, DANIELA, Poveste cu alternative, în „Perspective”, nr.1, 2001,
[Cluj], p.73-75.
[83] SUCIU, MIHAELA, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a VI-a,
destinat claselor cu predare in limba maghiară = Román nyelv és irodalom.
Tankönyv a VI.osztály számára. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
2001. 224 p.
[84] SURDU, IOAN; DĂNILA, IOAN, Abecedar. Îndrumarul învăţătorului. Bucu-
reşti, All Educational, 2001, 95 p. Conţine bibliografie.
[85] SURDU, IOAN, Caietul elevului, Abecedar / Ioan Surdu, Ioan Dănilă, – Bucu-
reşti, ALL Educational, 2001.
[86] SURDU, IOAN, Limba şi literatura română, caietul elevului, clasa a II-a / Ioan
Surdu, Ioan Dănilă, – Bucureşti, ALL Educational, 2001
[87] TĂMÂIANU, IOANA, Manualele vechi şi reforma învăţământului, în „Per-
spective”, nr.1, 2001, [Cluj], p.21-24.
[88] ŢETC, NATALIA, Limba română, exerciţii de comunicare, ortografie şi punc-
tuaţie, clasa a II-a / Natalia Ţetc, Dorel Ţetc, Maria Petraşcu, – Cluj-Napoca,
Risoprint, 2001.
[89] VRAŞMAŞ, TRAIAN, Învăţământul integrat şi/sau incluziv, Ed. Aramis, Bucu-
reşti, 2001.

406
[90] ZLĂTIOR, TITIANA, Manualele alternative în două sisteme diferite de învăţă-
mânt, în „Perspective”, nr.1, 2001, [Cluj], p.35-42.
[91] ZLĂTIOR, TITIANA, Manualele alternative în două sisteme diferite de învăţă-
mânt, în „Perspective”, nr.1, 2001, [Cluj], p.35-42.
[92] ZOTA, ADINA MANUELA, Limba română. Ghid de morfologie. Buzău, Casa
Corpului Didactic „I.Gh. Dumitraşcu”, 2001. 179 p. (Didactica; 3). Conţine bi-
bliografie.

2002
[1] * * * Abecedar, Valeria Cristici, Tudor Marin, Olivia Cioacă, Irina Iordan; [il.:
Rozalia Iorga, Şerban Andreescu]. – Bucureşti, Petrion, 2002.
[2] * * * Literatura în manuale şi în şcoală . Lucrările Simpozionului Naţional de
Didactica Limbii şi Literaturii Române, noiembrie 2001, Cluj-Napoca . Coordo-
natori: Alina Pamfil, Titiana Zlatior, Monica Onojescu. Cluj-Napoca, Eurodidact,
2002, 123 p. (Didactica limbii şi literaturii române)
[3] * * * Clasele trebuie să devină spaţii de participare activă… (Interviu cu Charles
Temple, co-director în proiectul RWCT), în „Perspective”, nr.2/2002, [Cluj], p.86.
[4] * * * Discursul oral. Ipostaze şi funcţii, în „Perspective”, nr. 2/2002, [Cluj],
p. 69-86.
[5] * * * MEN, CNC, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de Limba şi
literatura română, (învăţămînt primar şi gimnazial), Ed. SC. Aramis Print, Bucu-
reşti, 2002.
[6] * * * Să fii primul în clasa I, Limba română, Matematică, 3 în 1, abecedar apli-
cativ, caiet de lucru, matematică, probe de lucru şi de evaluare (română/matema-
tică), Constantin Mariana (coord.), Ionescu Florica (coord.), Tănăsescu Gabriela
(coord.), Cârstea Ana (coord.). – Braşov, Romprint, 2002.
[7] ADRIAN, C.; ILIAN, A.; LASCAR, E., Limba şi literatura română. Pentru exa-
menul de bacalaureat. Bucureşti, Grupul Editorial Art, 2002, 175 p.
[8] ANDREI, ELENA; MARIA CIUBOTARU; MARIA GALICEANU; VALERIA
IGNEA, Texte literare pentru clasele I şi a II-a, [antologie] Iaşi, Casa de Editură
Venus, 2002.
[9] BĂRBOI, CONSTANŢA, I.L. Caragiale. Momente – Schiţe. Nuvele. Teatru. Co-
mentarii, sinteze, aprecieri critice, noţiuni de teorie literară, personaje literare,
teste de evaluare. Bucureşti, Meteora Press, 2002, 334 p. (Cartea elevului).
[10] BĂRBOI, CONSTANŢA, Ioan Slavici. Pagini alese pentru elevii claselor IV-XII,
învăţători, institutori, profesori şi studenţi. Comentarii, sinteze, personaje, noţi-
uni de teorie literară. Bucureşti, Meteora Press, 2002, 240 p. (Cartea elevului).
[11] BĂRBOI, CONSTANŢA; LIŞMAN VICTOR, POPESCU, MARIETA, Limba şi
literatura română. Comentarii. Sinteze. Noţiuni de teorie literară. Noţiuni de lim-
bă pentru Examenul Naţional de bacalaureat, admitere în facultăţi, studiu indivi-
dual şi la clasă, olimpiade şi concursuri şcolare, Ediţia a XIII-a revizuită şi
adăugită, în conformitatea cu Programa în vigoare a Ministerului Educaţiei şi

407
 Cercetării şi cu cerinţele Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, Bucu-
reşti, Meteor Press, 2002, Bucureşti, 400 p.
[12] BĂRBOI, CONSTANŢA; POPESCU, MARIETA, Limba şi literatura română.
Antologie, comentarii şi sinteze de texte literare pentru clasa a X-a. Bucureşti,
Meteor Press, 2002, 319 p.
[13] BĂRBULESCU, AURELIA; MIHAELA KEIL; FLORICA PANAIT, Citim, vor-
bim corect şi frumos, Piteşti, Carminis Educational, 2002.
[14] BÂZDÂGĂ, MARIANA, Comunicarea orală în manualele de limba şi literatura
română (Clasa a VIII-a), în „Perspective”, nr. 2/2002, [Cluj], p. 30-32.
[15] DANIELA BERECHET; MARIA GARDIN; FLORIAN BERECHET; FLORIN
GARDIN, Limba română: clasa I, [dictări, exerciţii-joc, compuneri, poezii şco-
lare, rebusuri, teste de evaluare, planificare calendaristică] – Ed. a 3-a, rev. şi
adăug. – Piteşti: Paralela 45, 2002.
[16] BERECHET, DANIELA; MARIA GARDIN; FLORIAN BERECHET; FLORIN
GARDIN, Limba română, clasa a III-a – Ed. a 3-a, adăug. şi rev. – Piteşti, Para-
lela 45, 2002.
[17] BLASCIOC, GABRIELA, Limba română- învăţăm să ne evaluăm cunoştinţele:
teste pentru clasa a IV-a însoţite de răspunsuri, cuvânt înainte. Ioan Şerdean-
Corint, Bucureşti, 2002
[18] BOARIU, ANA, Sarea conversaţiei sau despre dialogul formal şi informal, în
„Perspective”, nr. 2/2002, [Cluj], p. 19-22.
[19] BOBOC, ELENA; APETREI, DORINA, Repere teoretice şi aplicative în inter-
pretarea textului literar. Manual pregătitor pentru gimnaziu. – Ed. a 2-a. Iaşi, Pe-
trodova, 2002, 318 p. Conţine bibliografie.
[20] BODICEANU, UCU, Albăstriţa, carte de citit şi colorat / Ucu Bodiceanu; il.:
Bodi Antal. – Cluj-Napoca, Nevali, 2002.
[21] BURNIC, ELISABETA, Drumul spre performanţă: teste pentru evaluarea capa-
cităţilor elevilor clasei aIV-a. Limba română, matematică, ştiinţe / Pop, Adriana
(coordonator), Burnic, Elisabeta; Dicu, Mariana; Marina, Adela, – Ediţia a 2-a,
Paralela 45, Piteşti, 2002.
[22] CĂLUGARU, ELENA, Literatura clasică română. Antologie de texte comentate.
Clasele I-IV şi examen de capacitate. Ed. a 3-a. Bucureşti, Ex Libris, 2002, 320 p.
(Biblioteca şcolarului).
[23] CERKEZ, MATEI; PĂDUREANU, VICTORIA; LUPU, FLORI, Limba şi litera-
tura română. Manualul pentru anul I, şcoli profesionale, Bucureşti, Sigma, 2002,
176 p.
[24] CERNAT, PAUL, Conservatorismul didactic în două ipostaze. [Marin Iancu.
Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XII-a. Editura Leda, Grupul
editorial Corint, Bucureşti, 2002, 280 p.; Marin Iancu, Alis Popa. Limba şi litera-
tura română. Manual pentru clasa a XI-a. Editura Petrion Impex. Bucureşti, 2002,
264 p.], în „Observator cultural”, 2002 oct 8-14, nr. 137. p. 8-9.

408
[25] CHIPRIAN, CRISTINA; CIUPERCĂ, LIVIA, Alternative didactice. Limba şi
literatura română. Pentru cei tineri şi pentru cei experimentaţi. Iaşi, Editura
Spiru Haret, 2002, 182 p.
[26] CIUPERCĂ, LIVIA, Comunicarea orală şi activităţile extra-curriculare, în „Per-
spective”, nr. 2/2002, [Cluj], p. 49-53.
[27] CONSTANTINESCU, NICOLAE (coord) OLTEANU, GHEORGHE A.; TEO-
DORESCU, VASILE, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a X-a. II.
de Elena Drăgulelei-Dumitru. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2002,
240 p. Conţine bibliografie.
[28] COSTEA, M., Limba română. Capacitate 2002, EDP, Bucureşti, 2002.
[29] COŢOFAN, MONA; DOBOŞ, MIHAELA, Literatura română pentru liceu.
Repere tematice pentru manualele alternative. Clasa a IX-a. Iaşi, Polirom, 2002,
222 p.
[30] CREŢU, RODICA; GEORGETA ŞTEFĂNESCU, Caligrafia şi ortografia micu-
lui şcolar, Piteşti, Carminis, 2002.
[31] CRĂCIUN CORNELIU, Metodica predării limbii române în învăţământul pri-
mar, Ed. a 2-a. – Deva, Editura Emia, 2002.
[32] CRĂCIUN, CORNELIU, Metodica predării limbii române în învăţământul pri-
mar. Ediţia a 2-a. Deva, Emia, 2002, 208 p. (Didactica-plus). Conţine bibliogra-
fie.
[33] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, Humanitas Educaţional,
2002, 240 p.
[34] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a VII-a. Bucureşti, Humanitas Educaţional,
2002, 234 p.
[35] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a VI-a. Bucureşti, Humanitas Educational,
2002, 256 p.
[36] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a V-a Bucureşti, Humanitas Educaţional,
2002, 320 p.
[37] CRIŞAN, ALEXANDRU; PAPADIMA, LIVIU; PÂRVULESCU, IOANA,
LIMBA şi literatura română. Manual pentru clasa a XII-a. Bucureşti, Humanitas
Educaţional, 2002, 232 p. Conţine bibliografie. (Liceu).
[38] CRISTEA-ENACHE, DANIEL, Evenimentul zilei, în „Adevărul literar şi artis-
tic”, v. 11. 2002 oct 22. nr. 639. p. 5.
[39] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA; IORDAN, IRI-
NA, Abecedar. Ilustr. de Rozalia Iorga, Şerban Andreescu. Bucureşti, Petrion,
2002, 159 p.
[40] DĂNILĂ, IOAN; SCUTARU, ANDRA, Caietul învăţătorului – „Limba şi litera-
tura română”, clasa a II-a, manual la purtător, Bacău, Ed. Egal, 2002.

409
[41] DĂNILĂ, IOAN; ŢARĂLUNGĂ, ELENA, Lecţia în evenimente, Ed. Egal, Ba-
cău, 2002.
[42] DRĂGAN, LILIANA; VĂCĂRESCU, ANCA, Elemente de surdodidactică, Ed.
Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002.
[43] DUDA, GABRIELA, Analiza textului literar. Bucureşti, Humanitas Educational,
2002, 224 p.
[44] DUMITRACHE, MARIA, Limba română, clasa a IV-a, EDP, Bucureşti, 2002.
[45] DUMITRACHE, MARIA, Limba română. Manual pentru clasa a IV-a. Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 2002, 224 p.
[46] DUNĂ, ION; DUNĂ, RALUCA, Limba şi literatura română, clasa a IX-a, EDP,
Bucureşti, 2002, 255 p.
[47] DUŢU, OLGA, Didactica limbii române şi comunicării în ciclul primar. Con-
stanţa, Europolis, 2002, 294 p. Conţine bibliografie
[48] FLORIŢA-SERACIN, DAN, Subiecte. Lugoj, Dacia Europa Nova, 2002, 130 p.
[49] GARDIN MARIA; FLORIN GARDIN; DANIELA BERECHET, Limba română,
clasa a II-a, Ed. a 3-a, rev. şi adăug. – Piteşti, Paralela 45, 2002.
[50] GARDIN, MARIA; DANIELA BERECHET; FLORIN GARDIN; FLORIAN BE-
RECHET, Limba română, clasa a IV-a, [ortografia şi punctuaţia, compoziţii lite-
rare, lexicul şi fonetica, morfologia şi sintaxa, poezii, rebusuri, teste de evaluare,
planificarea calendaristică] – Ed. a 3-a, adăug. şi rev. – Piteşti, Paralela 45, 2002.
[51] GHERGHINA, NICOLETA, Culegere de texte din literatura pentru copii, mate-
rial auxiliar pentru Manualul de limba şi literatura română, clasa a III-a, Editura
Radical / institutor Nicoleta Gherghina, institutor Mihaela Dima. – Timişoara,
Solness, 2002.
[52] GÎLCĂ, MIHAELA, Povestirea orală, Revista Perspective, nr. 2/2002, [Cluj],
p. 53-57.
[53] GOIA, VISTIAN, Comunicarea orală şi tehnica argumentării, în „Perspective”,
nr. 2/2002, [Cluj], p. 13-18.
[54] GOIA, VISTIAN, Didactica limbii şi literaturii române. Pentru gimnaziu şi li-
ceu. Cluj-Napoca, Dacia, 2002, 288 p. (Dacia educaţional. Didactica; 15). Conţi-
ne bibliografie şi note bibliografice.
[55] GOMBOŞ, DELIA, Dezbaterea, modalitate complexă de evaluare la clasa a X-a,
în „Perspective”, nr. 2/2002, [Cluj], p. 57-61.
[56] IANCU, MARIN; MOLAN, VASILE; DUMITRU, IOAN; CHELARU,
GABRIEL, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. Bucureşti, Petrion, 2002,
256 p.
[57] IANCU, MARIN, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XII-a. Bu-
cureşti, Leda, Corint, 2002, 280 p. Conţine bibliografie.
[58] IANCU, MARIN, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XII-a.
Bucureşti, Leda, Corint, 2002, 280 p. Conţine bibliografie.
[59] ILAŞ, MARIA, O lecţie de comunicare: interviul, în „Perspective”, nr. 2/2002,
[Cluj], p. 43-45.

410
[60] ILICA, ANTON, Didactica şi lectura. Arad, Editura Universităţii Aurel Vlaicu,
2002, 132 p. Conţine bibliografie.
[61] ILIESCU, ADA, Manual de limba română ca limbă străină. Pentru studenţii
străini, pentru vorbitorii străini, pentru românii de pretutindeni. Bucureşti, Edi-
tura Didactică şi Pedagogică, 2002. 144 p.
[62] IONIŢĂ, FLORIN; SĂVOIU, ADRIAN, Limba şi literatura română. Manual
pentru clasa a XI-a. Bucureşti, Lotus, 2002, 272 p.
[63] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele textelor literare, clasa a III-a,
[pentru manualul de la editura Petrion, 2002] / Carmen Iordăchescu. – Piteşti,
Carminis, 2002.
[64] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele textelor literare, clasa a III-a
[pentru manualul de la editura Radical, 2002] / Carmen Iordăchescu. – Piteşti,
Carminis, 2002.
[65] IRIMIA ION, LORICA MATEI, Carte de lectură II-IV, EDP, Bucureşti, 2002.
[66] JAMNEALA, AUREL, O metodică a problematizării. [Paula Busuioc, Aspecte
teoretice şi experimentale în studiul literaturii în şcoală, Iaşi, Editura Universi-
tăţii „Al. I. Cuza”, 2000.], în „Ateneu”, v. 39, 2002 ian, nr. 1, p. 18.
[67] JERCEA, VALENTINA, Carte de lectură V-VIII, EDP, Bucureşti, 2002.
[68] JERCEA, VALENTINA; IONESCU, ELENA, Limba română, clasa a VI-a,
EDP, Bucureşti, 2002.
[69] JICA, DANIELA, Dezbaterea şi jocul, în „Perspective”, nr. 2/2002, [Cluj], p. 18-19.
[70] LEFTER, ION BOGDAN, Învăţămînt: criza continuă – În: Observator cultural,
2002 n. 12-18, nr. 142. p. 10.
[71] LEUCUŢIA, FLORENTINA, Argumentarea între cerinţele programei şi oferta
manualelor, Revista Perspective, nr. 2/2002, [Cluj], p. 37-40.
[72] MANOLESCU, ION, Abecedarele – o paraliteratură politică (I, II), în „Observa-
tor cultural”, 2002 oct 15-21; 22-28, nr. 138; 139, p. 8-9; p. 16-17.
[73] MĂRCUŞANU, D., şi colectiv, Limba română, Ghid metodic, EDP, Bucureşti,
2002.
[74] MĂRCUŞANU, IOSIF; DUMITRU, VALERIU; MARCUŞANU, EUGEN-
DRAGOŞ. Limba română. Ghid metodic pentru educatoare, învăţători şi profe-
sori. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2002, 160 p. Conţine biblio-
grafie.
[75] MARIN, MARIANA, Literatura română pentru examenul de capacitate 2003.
Ghid pentru elevi. Bucureşti, Corint, 2002, 118 p.
[76] MARINESCU, VALERIU, Metodica predării limbii şi literaturii române. Bucu-
reşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2002, 96 p. Conţine bibliografie.
[77] MARTIN, MIRCEA (coord.); RĂDULESCU, CARMEN-LIGIA; ROŞCA,
ELISABETA; ZANE, RODICA. Limba şi literatura română. Manual pentru cla-
sa a X-a. Piteşti, Paralela 45, 2002, 240 p. Conţine bibliografie.
[78] MATEIU, ROZA, Lumea literelor, auxiliar pentru însuşirea unor elemente de
citit-scris la grupa mare şi pregătitoare / Roza Mateiu, Iuliana Păuşan, Rodica
Oniga. – Zalău, Silvania, 2002.

411
[79] MEDEŞAN, LUMINIŢA, Susţinerea orală a proiectului, în „Perspective”,
nr. 2/2002, [Cluj], p. 61-65.
[80] MIHĂESCU, MIRELA; DULMAN, ANITA; PLATCU, MINODORA; MIC,
ANCA, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a III-a. Craiova, Radi-
cal, 2002, 104 p.
[81] MOLAN, VASILE; FIERASCU, AURELIA; LAPOVIŢĂ, ANA, Abecedar. Ilus-
traţii de Dumitru Smalenic, Şerban Andreescu. Bucureşti, Petrion, 2002, 160 p.
(Învăţământul primar).
[82] MUŞAT, CARMEN, Plagiatul continuă [Manualul Limba şi literatura română
pentru clasa a – XII-a al Editurii Corint coordonat de Eugen Simion, autori
Florina Rogalski şi Daniel Cristea-Enache este un plagiat atât după cartea Limba
română. Origini şi dezvoltare a Mariei Cvasnîi- Cătănescu cît şi după un articol al
Zoei Dumitrescu-Buşulenga], în „Observator cultural”, 2002 oct.-n 29-4. No.
140. p. 9.
[83] MUŞAT, CARMEN, Plagiat în serie [Eugen Simion(coord.), Florina Rogalski,
Daniel Cristea-Enache (autori). Limba şi literatura română. Manual pentru clasa
a XII-a. Editura Corint, Bucureşti, 2002, 240 p.; Maria Cvasnîi Cătănescu. Limba
română. Origini şi dezvoltare. Editura Humanitas, Colectia „Tezaur”, Bucureşti],
în „Observator cultural”, 2002 nov 12-18, nr. 142, p. 7.
[84] MUŞAT, CARMEN, Plagiatul-noua „modă” academică? [Eugen Simion
(coord.), Florina Rogalski, Daniel Cristea-Enache, Limba şi literatura română.
Manual pentru clasa a XII-a. Editura Corint, Bucureşti, 2002, 240 p.; Maria Cvas-
nîi Cătănescu. Limba română. Origini şi dezvoltare. Editura „Humanitas”, Col.
„Tezaur”, Bucureşti], în „Observator cultural”, 2002 oct 15-21, nr. 138. p. 5-6.
[85] MUŞAT, CARMEN, Sub semnul calităţii?. [Maria Bizduna, Mihaela Dumitra-
che-Lupescu, Ana-Maria Grigoras. Limba şi literatura română. Manual pentru
clasa a III-a. Editura Petrion. Bucureşti, 152 p.; Mirela Mihăescu, Aneta Dulman,
Minodora Platcu, Anca Mic. Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a
III-a. Editura Radical. Craiova, 2002, 104 p], în „Observator cultural”, 2002 sept.
24-30, nr. 135. p. 17.
[86] NAZARE, DORINA, Comunicarea în manualele alternative pentru clasa
a VIII-a, în „Perspective”, nr. 2/2002, [Cluj], p. 32-37.
[87] NICOLESCU, MĂDĂLINA-GEORGIA, Culegere de texte literare comentate
pentru elevii claselor I-IV, Literatură română / Mădălina-Georgia Nicolescu. –
Ed. a 2-a, rev. şi adăug. – Bucureşti, Universal Pan, 2002.
[88] NUŢU, SILVIA, Metodica predării limbii române în clasele primare, Editura
Aramis, Bucureşti, 2002.
[89] OLTEAN, DANIELA, Examenul oral, formă de comunicare, în „Perspective”,
nr. 2/2002, [Cluj], p. 40-43.
[90] OLTEANU, A.GH., şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a X-a, EDP,
Bucureşti, 2002.
[91] PAMFIL, ALINA (coord.); ZLATIOR TITIANA, (coord.); ONOJESCU MO-
NICA, (coord.), Literatura în manuale şi în şcoală. Lucrările Simpozionului Na-

412
 ţional de Didactica Limbii şi Literaturii Române, noiembrie 2001, Cluj-Napoca.
Cluj-Napoca, Eurodidact, 2002, 123 p. (Didactica limbii şi literaturii române ).
[92] PAMFIL, ALINA, Elemente de didactica oralului, în „Perspective”, nr. 2/2002,
[Cluj], p. 2-13.
[93] POCLID, LUCIA; HETRIUC, LAURA; PRICOPIUC, DANIELA, Limba şi lite-
ratura română. Caiet metodic, Programe şcolare. Proiectare didactică, Ed. Axa,
Botoşani, 2002.
[94] POPA, MARINELA; POPA, ION, Literatura română. Manual preparator pentru
examenul de capacitate pe baza manualelor alternative ale ciclului gimnazial.
Ediţia a 2-a. Bucureşti, Niculescu, 2002, 269 p.
[95] POPA, MARINELA; POPA, ION, Literatura română. Manual preparator pentru
examenul de capacitate pe baza manualelor alternative ale ciclului gimnazial.
Ediţia a 2-a, Bucureşti, Niculescu, 2002, 269 p.
[96] PORUMB, NORINA. De la A la Z, exerciţii de limba română pentru clasa I /
înv. Norina Porumb, înv. Doina Crişan, inst. Cornelia Mureşan. – Turda, Hiper-
borea, 2002.
[97] PORUMB, NORINA. Tainele scris-cititului / înv. Norina Porumb, înv. Doina
Crişan, instit. Cornelia Mureşan. Turda, Hiperborea, 2002.
[98] ROGALSKI, FLORINA; CRISTEA-ENACHE, DANIEL; SIMION EUGEN,
(coord.), Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XII-a. Bucureşti,
Corint, 2002, 240 p.
[99] ROMILA, CECILIA, ANGELA VASILACHE, Culegerea copilului isteţ, activi-
tăţi de învăţare pentru perioada postabecedară şi ... nu numai, Iaşi, Casa de
Editură Venus, 2002.
[100] RUSTI, DOINA, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a. Bucu-
reşti, Teora, 2002, 272 p. Conţine bibliografie.
[101] SECRIERU, MIHAELA; PETRESCU, LĂCRĂMIOARA; FRÂNCU, CON-
STANTIN, Limba şi literatura română. Cursuri (învăţămînt la distanţă), anul III,
semestrul I. Sintaxa limbii române . Literatura româna în prima jumătate a seco-
lului XX. Poezia. Istoria limbii române. Metodica limbii române. Iaşi, Editura
Universităţii „Al. I. Cuza”, 2002, [362] p. Conţine bibliografie.
[102] SEREŞEANU, FLORICA, Ascultarea activă, componentă a comunicării, în
„Perspective”, nr. 2/2002, [Cluj], p. 45-49.
[103] SFÎRLEA, LENUŢA, Ascultarea activă, principiul de bază al progresiei unui
dialog, în „Perspective”, nr. 2/2002, [Cluj], p. 22-27.
[104] SIMION, EUGEN (coord.); ROGALSKI, FLORINA; CRISTEA-ENACHE, DA-
NIEL, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti, Corint,
2002. 256 p.
[105] STOLERU, CECILIA, Literatura română: comentarii literare şi teste (în confor-
mitate cu „Programa pentru examenul de bacalaureat 2003”). Bucureşti, Pes-
talozzi, 2002. 493 p.
[106] SUCIU, MIHAELA, Dicţionar de dificultăţi ale limbii române, EDP, Bucureşti,
2002.

413
[107] SURDU, EMILIA, Caiet de scriere şi activităţi în completarea abecedarului,
[limba şi literatura română] / Ioan Surdu, Emilia Surdu. – Bacău, Editura Sam,
2002
[108] SURDU, IOAN, Caiet aplicativ, limba şi literatura română, clasa a III-a / Ioan
Surdu, Ioan Dănilă. – Bacău, Editura Sam, 2002.
[109] SURDU, IOAN, Caietul elevului, limba şi literatura română, clasa a IV-a / Ioan
Surdu, Brânduşa Popescu, Ioan Dănilă. – Bacău, Editura Sam, 2002
[110] ŞERBĂNESCU, FLORENTINA; ZOIŢA GIACĂ; Ghid de scrieri funcţionale –
sinteze şi modele pentru proba de limba română la examenul de capacitate şi al
bacalaureat, Ed. Compania, Bucureşti, 2002.
[111] ŞERDEAN, IOAN, Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar.
Bucureşti, Corint, 2002, 320 p. Conţine bibliografie.
[112] TEODORESCU, ANA; TEODORESCU, EUGENIU-SORIN, Limba şi literatura
română. Manual pentru clasa a X-a. Ed. a 2-a revizuită. Bucureşti, Niculescu,
2002, 232 p.
[113] TURCULEŢ, ADRIAN; SEGHEDIN, ELENA, Limba şi literatura română.
Cursuri Anul II. Dialectologie românească – Semestrul I; Elemente de didactică –
Semestrul II. Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2002, 86, 89 p. (Învăţământ
la distanţă).
[114] VIANU, LIDIA, English in style. Retroversiune şi traducere stilizată, cu cheie.
Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2002.
[115] VIMAN, IOAN (coord.); VEREŞ NELUŢA (coord.), Un ghid pentru învăţători.
Repere orientative în proiectarea activităţilor pe centre de interes. Satu Mare,
Solstiţiu, 2002, 151 p.
[116] VLAD, ELENA; POP, EUGENIA, Ghid metodic pentru activităţi de educare a
limbajului în învăţământul preprimar. Sibiu, Psihomedia, 2002, 75 p. Conţine bi-
bliografie.
[117] VOICHESCU, ŞTEFANA, Metodica predării limbii si literaturii române. Timi-
şoara, Universitatea de Vest, 2002, 71 p. Conţine bibliografie.
[118] ZAMŞA, ELEONORA, Manual pregătitor fără meditator pentru gimnaziu. Bu-
cureşti, 100+1 Gramar, 2002, 239 p. (Gimnaziu).
[119] ZLĂTIOR, TITIANA, Nevoia de repere, în „Perspective”, nr. 2/2002, [Cluj],
p. 65-69.

2003
[1] * * * Abecedar, exerciţii de artă grafică / înv. Constanţa Frâncu, înv. Maria Chi-
riţoiu, înv. Elena Zaharia,...; ed.: Frangulea Gheorghe. – Piteşti, Pământul, 2003.
[2] * * * Balada cultă. Antologie comentată, note introductive, comentarii şi referinţe
bibliografice de Luminiţa Mănescu, Gheorghe Drăgan, Monica I. Costea, Ion Pre-
descu. Iaşi Institutul European, 2003, 116 p. (Cartea şcolarului grăbit; 16). Con-
ţine texte din operele lui Mihai Eminescu, G. Coşbuc, G. Topîrceanu, Ion Barbu,
Radu Stanca, Ştefan Aug. Doinaş, Nicolae Labiş, Radu Gyr.

414
[3] * * * De la A la Z, exerciţii de limba română pentru clasa I / înv. Norina Porumb,
înv. Doina Crişan, insti. Cornelia Mureşan, înv. Simion Dumitru Reteşan. – Tur-
da, Hiperborea, 2003.
[4] * * * Transdisciplinaritatea trăită poate duce printre altele, la îmbunătăţirea
comportamentului social…, interviu cu Otilia Păcurari, Revista Perspective, nr.
2/2003, [Cluj], p.65-68.
[5] * * * Totul despre capacitate, manual preparator pentru limba şi literatura ro-
mână, teste şi soluţii, Paralela 45. Educaţional, 2003.
[6] ABDULEA, PETCU, Dicţionar de omonime, EDP, Bucureşti, 2003.
[7] ALEXIUC, VERONICA. Ne jucăm, colorăm, alfabetul învăţăm / Veronica Ale-
xiuc, Anca Ioana Adumitroaiei, Victoria Munteanu. – Bacău, Corgal Press, 2003.
[8] ANDRIEŞ, MARGARETA; MONIKA MARCU; MARIA TAMAŞ,.., Teste de
limba română: clasa a II-a, Iaşi Editura Spiru Haret, 2003.
[9] ANTON, ILICA, Didactica limbii române în învăţământul primar, Ed. a 3-a,
adăug., Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, 2003.
[10] ARDELEANU, GEORGE, Jurnal de curriculum (câteva secvenţe), în „Observa-
tor cultural”, v. 3, 2003 ian 21-27, nr. 152, p. 4-5.
[11] ARDELEANU, GEORGE; STOICA, DUMITRIŢA; CERKEZ, MATEI; TRICU-
LESCU, IOANA; MANOLESCU NICOLAE (coord.), Limba şi literatura româ-
nă. Manual pentru clasa a XII-a. Bucureşti, Sigma, 2003, 216 p.
[12] ARDELEANU, GEORGE; STOICA, DUMITRIŢA; CERKEZ, MATEI; TRICU-
LESCU, IOANA; MANOLESCU NICOLAE (coord), Limba şi literatura româ-
nă. Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti, Sigma, 2003, 232 p.
[13] ARDELEANU, GEORGE; STOICA, DUMITRIŢA; CERKEZ, MATEI; TRICU-
LESCU, IOANA; MANOLESCU NICOLAE (coord)., Limba şi literatura româ-
nă. Manual pentru clasa a X-a. Bucureşti, Sigma , 2003, 253 p.
[14] BĂRBOI, CONSTANŢA, Mihai Eminescu. Pagini alese pentru elevii claselor
IV-XII, învăţători, institutori, profesori şi studenţi. Comentarii, sinteze, noţiuni de
teorie literară, aprecieri critice, teste de evaluare. Bucureşti, Meteora Press,
2003, 272 p.
[15] BARBU, MARIAN (coord.); GHEORGHE, ALEXANDRU; SÂRBU, MELA-
NIA-ANTOANETA, Metodica predării limbii şi literaturii române. Învăţământul
primar. Craiova, Editura Gheorghe Alexandru, 2003, 348 p. Conţine bibliografie.
[16] BARBU, MARIAN; GHEORGHE ALEXANDRU, Lecturi literare, clasa I, înd-
rumător metodic pentru învăţători, părinţi şi elevi / – Craiova, Editura Gheorghe
Alexandru, 2003.
[17] BENEDEK EMILIA; ELENA ŞTEFĂNESCU; TINCUŢA HABIB-SABĂU,
Limba şi literatura română : clasa a III-a : exerciţii formative şi probe de evaluare
– abordare integrată /, ... – Iaşi : Universitas XXI, 2003.
[18] BERECHET, DANIELA; MARIA GARDIN; FLORIAN BERECHET; FLORIN
GARDIN, Limba română clasa a III-a: [ortografia şi punctuaţia, compoziţii litera-
re, lexicul şi fonetica, morfologia şi sintaxa, poezii, rebusuri, teste de evaluare,

415
 planificarea calendaristică] / – Ed. a 4-a, rev. şi adăug. – Piteşti: Paralela 45,
2003.
[19] BOBIRCA, VIORICA, Manual de limba română pentru studenţii străini econo-
mişti. Bucuresti, Editura ASE, 2003, 146 p.
[20] BOGHICI, CEZAR; CĂLIN, CRISTINA-MAGDALENA; CHIRIŢĂ, CORNE-
LIA; MOT MIRCEA (coord.). TOTUL despre capacitate. Manual preparator
pentru limba şi literatura română. Teste şi soluţii. Piteşti, Paralela 45, Educatio-
nal, 2003. 435 p. (Vademecum). Conţine bibliografie
[21] BOGHICI, CEZAR; CĂLIN, CRISTINA-MAGDALENA; CHIRIŢĂ, CORNE-
LIA; MOT MIRCEA, (coord.).TOTUL despre capacitate. Manual preparator
pentru limba şi literatura română. Teste şi soluţii. Piteşti, Paralela 45 Educatio-
nal, 2003, 435 p. Conţine bibliografie
[22] BRÂNCUŞ, GRIGORE; IONESCU, ADRIANA; SARAMANDU, MANUELA,
Limba română. Manual pentru studenţii străini. Anul pregătitor-semestrul I.
Ediţia a 5-a. Bucureşti, Editura Universităţii, 2003, 450 p.
[23] BRETAN, CLAUDIU VIOLIN, Alternative de instruire. Cluj-Napoca, Risoprint,
2003, 55 p. Conţine bibliografie
[24] CANTACUZ, DIANA, Proces intentat unui cuvânt, în „Perspective”, nr. 6/2003,
[Cluj], p. 52-53.
[25] CHIRICĂ, IOANA. Abecedar performant / Ioana Chirică. – Bucureşti, Altamira,
2003.
[26] CHIRILĂ, ADINA LIVIA. Abecedar aplicativ / Adina Livia Chirilă, Susana Pla-
ton. – Zalău, Silvania, 2003.
[27] CIURUŞCHIN DOINA; VUŞCAN, RODICA, EMILIA, Alternativa step by step
şi interdisciplinaritatea, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p.59-62.
[28] COJOCARU, DANA, You can speak Romanian!, Manual de limba română pen-
tru cei care chiar vor s-o înveţe; cu desene de Terente Şerban. Bucureşti, Compa-
nia, 2003, 535 p.
[29] COMANESCU, MARIA. Cartea literelor / Maria Comănescu. – Piteşti, Carmi-
nis Educational, 2003.
[30] CONSTANTINESCU DOBRIDOR, GH., Dicţionar ortografic, ortoepic şi mor-
fologic al limbii române pentru elevi, EDP, Bucureşti, 2003.
[31] CORCHEŞ HORIA, Lupta pentru teritorii a ficţiunii cu realitatea, în „Perspec-
tive”, nr. 2/2003, [Cluj], p.17-23.
[32] COSTEA, MONICA I., Experiment didactic interdisciplinar: caligramele, în
„Perspective”, nr. 2/2003, [Cluj], p.23-26.
[33] COTOI, GEANINA, Formă corectă-formă literară/formă incorectă-forma nelite-
rară. Argumentarea ideii poetice a textului liric popular din perspectiva niveluri-
lor limbii, în „Perspective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 44 – 49.
[34] COZMA, GEORGETA, Softul educaţional. Modele cosmogonice în creaţia emi-
nesciană, în „Perspective”, nr. 2/2003, [Cluj], p.37-39.

416
[35] CRĂCIUN, CORNELIU, Metodica predării limbii române în învăţământul pri-
mar. Ediţia a 3-a revăzută şi adăugită. Deva, Emia, 2003, 252 p. (Didactica-plus).
Conţine bibliografie.
[36] CRIŞAN, ALEXANDRU, Reformele curriculare şi perspectivele transdiscipli-
nare, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p.97.
[37] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a VIII-a. Il. de Păuna Dumitrescu. Bucureşti
Humanitas Educational, 2003, 240 p. Pe verso-ul foii de tit., Ed. a 5-a, revizuită:
[38] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a VII-a. Bucureşti, Humanitas Educational,
2003. 224 p.
[39] CRIVAC MIHAELA; GABI DRACMAN; SILVIA GAE, ... ; coord.: IOANA
NEACSU, Învăţ să scriu şi să citesc : culegere de exerciţii şi texte în sprijinul
elevilor clasei I /. – Piteşti : Pământul, 2003.
[40] CROITORU, ALINA, Literatura română .Rezumate ale textelor narative şi dra-
matice studiate în liceu. Bucureşti, Humanitas Educaţional, 2003, 89 p. (Cărţile
elevului
[41] DEJI, TEREZA, Clujul – scene din viaţa de ieri şi de azi. Proiect la sfârşit de
unitatea de învăţare, în „Perspective”, nr. 2/2003, [Cluj], p. 39-42.
[42] DERŞIDAN, IOAN, Metodica predării limbii şi literaturii române. Cluj-Napoca,
Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003, 400 p. Conţine bibliografie.
[43] DINDELEGAN, CORINA, Utilizarea demersului argumentativ în predarea mor-
fologiei şi stilisticii, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 34-36.
[44] DORNESCU, MARIA; RODICA VASILIU; ELENA MIRON, Abecedarul pas
cu pas, Iaşi, Taida, 2003.
[45] DRAGOŞ, ELENA, Sugestii privind câteva elemente de pragmatică referitoare
la predarea limbii şi literaturii române în învăţământul preuniversitar, în „Per-
spective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 2-6.
[46] DUNĂ, ION; DUNĂ, RALUCA, Limba şi literatura română, clasa a IX-a, EDP,
Bucureşti, 2003.
[47] DUNA, MONICA, Un semnal de alarmă!, în „Observator cultural”, v. 3, 2003
martie 25-31, nr. 161. p. 10.
[48] EMINESCU, MIHAI; ARNĂUTU, MARIA, Poezie şi proză [de M. Eminescu].
Texte comentate de Maria Arnăutu pentru elevii de gimnaziu şi de liceu. Bucu-
reşti, Icar, 2003, 204 p.(Clasicii literaturii române
[49] FLOREA, MIHAI, Un curs opţional pentru clasele a V-a şi a VI-a: fonetică,
ortografie, ortoepie, punctuaţie, în „Perspective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 32-34.
[50] GAL, VICTORIA, Educaţie pentru egalitate prin diferenţă, Un experiment, în
„Perspective”, nr. 2/2003, [Cluj], p.53-59.
[51] GAL, VICTORIA, Experienţe şi întrebări, în „Perspective”, nr. 6/2003, [Cluj],
p. 53-55.
[52] GAVRILĂ, CAMELIA; MIHAELA, DOBOŞ; Compendiu de teorie literară,
Editura Polirom, 2003.

417
[53] GÂLCĂ, MIHAELA, Evaluarea un nou tip de parteneriat în lecţiile de limba
română, în „Perspective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 36-39.
[54] GARDIN, MARIA; DANIELA BERECHET; FLORIN GARDIN; FLORIAN
BERECHET, Limba română: clasa a II-a: [dictări, exerciţii-joc, compuneri, poe-
zii şcolare, rebusuri, teste de evaluare, planificare calendaristică] / – Ed. a 4-a,
rev. şi adăug. – Piteşti: Paralela 45, 2003.
[55] ILICA, ANTON, Didactica limbii române în învăţământul primar. Ediţia a 3-a
adăugită. Arad, Editura Universităţii Aurel Vlaicu, 2003, 286 p. Conţine biblio-
grafie.
[56] ILIESCU, ADA, Gramatica aplicată a limbii române, EDP, Bucureşti, 2003.
[57] IOANOVICI, ILEANA, Un crâmpei din dialogul artelor surori – curs experi-
mental destinat centrelor de excelenţă, în „Perspective”, nr. 2/2003, [Cluj], p.48-53.
[58] IONIŢĂ FLORIN; GHEORGHE LĂZĂRESCU; ADRIAN SĂVOIU; FLOREN-
TINA SÂMIHĂIAN, Limba şi literatura română. Concepte operaţionale. Teste
pentru Examenul naţional de bacalaureat, Bacalaureat 2003, Antrenament pen-
tru examen, Editura Humanitas, Educaţional, 2003.
[59] IRIMIA ION; MATEI LORICA, Carte de lectură, II-IV, EDP, Bucureşti, 2003.
[60] JERCEA, VALENTINA, Carte de lectură, V-VIII, EDP, Bucureşti, 2003.
[61] JERCEA ,VALENTINA; ELENA IONESCU, Limba română, clasa a VI-a, EDP,
[62] Bucureşti, 2003.
[63] KOVACS MARIA, Transdisciplinaritatea şi dezvoltarea gândirii critice, în
„Perspective”, nr. 2/2003, [Cluj], p.73-75.
[64] MANOLACHE, DOINA, Limba română. Teste naţionale 2003, EDP, Bucureşti,
2003.
[65] MĂRCUŞANU IOSIF; MĂRCUŞANU, EUGEN DRAGOŞ; DUMITRU, VA-
LERIU lect. univ. dr., Limba română. Ghid metodic pentru educatoare, învăţă-
toare şi profesori, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2002.
[66] MARINESCU, MIRELA; DANCIU, IOANA-CORNELIA, Diminuarea dificul-
tăţilor de integrare a elevului de clasa a V-a din perspectiva disciplinei limba şi
literatura română, în „Perspective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 65-69.
[67] MATEI LORICA; IRIMIA ION, Limba română. Comunicare scrisă, construcţia
comunicării, Clasele, II-IV, EDP, Bucureşti, 2003.
[68] MAZILU-IONESCU, ELENA; JERCEA, VALENTINA, Limba română. Manual
pentru clasa a VI-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2003, 224 p.
[69] MEDAN, GABRIELA, Tehnici interactive în procesul de predare-învăţare a
limbii române, în „Perspective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 30-32.
[70] MEDEŞAN, LUMINIŢA, Încercare asupra transdisciplinarităţii din perspectivă
didactică, în „Perspective”, nr. 2/2003, [Cluj], p. 73-75.
[71] MEDEŞAN, LUMINIŢA, În căutarea identităţii. [La Timişoara, în perioada 15-
17 nov. 2002, s-a desfăşurat al treilea Simpozion de didactică a limbii şi literaturii
române], în „Observator cultural”, v. 3, 2003 feb 4-10, nr.154. p. 16-17.
[72] MEDEŞAN, LUMINIŢA, Manualele de limba şi literatura română pentru clasa
a XII-a, 2002, LL, v. 48, 2003, nr. 1-2, p. 94-106.

418
[73] MIHĂESCU, N., Dinamica limbii române pentru învăţământul primar, Bacău,
Ed. Egal, 2003.
[74] MUREŞAN MIRELA, Funcţiile limbajului de la teoria lingvistică la didactică,
în „Perspective”, nr.6/2003, [Cluj], p. 49-52.
[75] MUREŞAN MIRELA, Potenţialităţi transdisciplinare ale literaturii, în „Perspec-
tive”, nr. 2/2003, [Cluj], p.33-37.
[76] MUŞAT, CARMEN, Din nou despre plagiat: când legea e valabilă doar pentru
alţii, În cazul manualului de Limba şi literatura româna pentru clasa a XII-a.
[Florina Rogalski în „Manualul de limba şi literatura română pentru clasa a XII-a”.
Eugen Simion (coordonator), Florina Rogalski şi Daniel Cristea-Enache (autori),
Editura Corint, Bucureşti, 2003.], în „Observator cultural”, v. 4, 2003 nov-dec
25-1, nr. 196, p. 18-19.
[77] MUŞAT, CARMEN, Din nou în actualitate: plagiatul din manualul de română
pentru clasa a XII-a al Editurii Corint, Scrisoare deschisă d-lui ministru Alexan-
dru Athanasiu .[Manualul de limba şi literatura română pentru clasa a XII-A.
Editura Corint, coordonator: Eugen Simion, autori Florina Rogalski si Daniel
Cristea-Enache.], în „Observator cultural”, v. 3, 2003 oct 7-13, nr. 189. p. 5.
[78] NDURA, ELAVIE, Înţelegerea şi abordarea diversităţii culturale în societatea
pluralistă: perspectiva unui profesor, în „Perspective”, nr. 2/2003, [Cluj], p.68-73.
[79] ONOJESCU, MONICA, Un bacalaureat de tranziţie, în „Perspective”, nr. 2/2003,
[Cluj], p.82.
[80] ONOJESCU, MONICA, Pulsul tranziţiei de la modelul tradiţional la modelul
comunicativ funcţional în predarea limbii în şcoală, (anchetă realizată de…), în
„Perspective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 75.
[81] ONOJESCU, MONICA, A treia ediţie a simpozionului ANPRO Timişoara, 15 -
17 noiembrie 2002. [Cea de a treia ediţie a Simpozionului ANPRO (Asociaţia
Naţională a Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em Petrescu”) a
avut ca temă „Didactica limbii şi literaturii române în viziune integrată şi trans-
disciplinară”], LL, v. 48, 2003, nr. 1-2, p. 113-118.
[82] ORDEAN, GRAŢIAN. Abecedarul şi stiloul / Graţian Ordean. – Deva: Polidava,
2003.
[83] PAMFIL ALINA, (coord.); ONOJESCU MONICA, (coord.), Didactica limbii şi
literaturii române în viziune integrată şi transdisciplinară. Lucrările Simpozio-
nului naţional de didactica limbii şi literaturii române, 15-17 noiembrie 2002,
Timişoara. Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003, 178 p. Conţine bibliografie.
[84] PAMFIL, ALINA, Modelul comunicativ funcţional şi elementele de construcţie,
în „Perspective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 6-23.
[85] PAMFIL, ALINA, Studiul limbii şi literaturii române. Perspectivă integrativă şi
perspectivă transdisciplinară, în „Perspective”, nr. 2/2003, [Cluj], p.2-6.
[86] PAMFIL, ALINA, Limba şi literatura româna în gimnaziu. Structuri didactice
deschise. Piteşti, Paralela 45. Educational , 2003, 227 p. Conţine bibliografie.
[87] PAPADIMA, LIVIU, O disciplină in(ter)disciplinară, în „Perspective”, nr. 2/2003,
[Cluj], p.6-11.

419
[88] PLEŞA, ELENA. Prietenul meu, abecedarul: [exerciţii şi jocuri în sprijinul şcola-
rilor din clasa I] / Pleşa Elena, Liliana Olariu. – Galaţi: Arionda, 2003.
[89] PLOAE-HANGANU, MARIANA, Cercetarea lingvistică şi şcoala, în „Luceafă-
rul”, 2003 mai 7, nr. 17. p. 21.
[90] POP, LIANA, Româna cu sau fără profesor = Le roumain avec ou sans profes-
seur = Romanian with or without a teacher. Trad. de Liana Pop, Maria şi Horea
Bucşa, Monica Mărăşescu; ilustr. de Octavian Bour. Ed. a 5-a rev.şi adăugită.
Cluj-Napoca, Echinox, 2003. 337 p. (Studium).
[91] POPESCU MARIA; LUNGU VARVARA; PĂDURARU DANIELA, Literatura
– o pledoarie pentru creaţie şi frumuseţe, Editura Axa, Botoşani, 2003.
[92] RADU RODICA, Filmul didactic – modalitate de motivare a elevilor pentru
învăţarea limbii române, în „Perspective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 55-57.
[93] RĂDULESCU, CARMEN-LIGIA; ROŞCA, ELISABETA; ZANE, RODICA;
MARTIN MIRCEA (coord.). Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a
X-a. Piteşti, Paralela 45. Educational, 2003. 238 p. Conţine bibliografie.
[94] RUSU, MINA MARIA, Producerea de text prin imitarea modelului, în „Per-
spective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 42-44.
[95] SECRIERU, MIHAELA, Didactica limbii române, suport de curs pentru stu-
denţii Facultăţii de Litere în vederea pregătirii examenelor de titularizare, definiti-
vat, alte grade didactice, Iaşi, Ed. Universitatea „Al. I. Cuza”, 2003. Antetitlu:
Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi. Facultatea de Litere. Catedra de Limba Româna
şi Lingvistică Generală, 192 p. Conţine bibliografie.
[96] SFÎRLEA, LENUŢA; HORNAI, VIOREL, Trecerea de la clasele primare la
gimnaziu o adevărată încercare pentru elevi, în „Perspective”, nr. 6/2003, [Cluj],
p.61-65.
[97] STANCIU, NICOLAE, Limba română între curriculum, manuale alternative şi
şcoală, în „Perspective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 69-75.
[98] STOLERU, CECILIA, Literatura română: comentarii literare şi teste grilă: [ba-
calaureat 2004]. Ediţia a 2-a revizuită şi completată. Bucureşti, Pestalozzi, 2003,
527 p.
[99] SUCIU, MIHAELA; DIONISIE, ECATERINA, Limba şi literatura română. Ma-
nual pentru clasa a V-a, destinat celor cu predare în limba maghiară. Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 2003, 224 p.
[100] SURDU, IOAN. Preabecedar / Ioan Surdu, Ioan Dănilă. – Bacău: Egal, 2003
[101] TĂMĂIAN, IOANA, Predarea gramaticii în gimnaziu, astăzi, în „Perspective”,
nr. 6/2003, [Cluj], p. 28-30.
[102] TODOR, ERIKA MARIA, Fundamentele psihopedagogice şi lingvistice ale ma-
nagementului învăţării în contextul modelului comunicativ funcţional, în „Per-
spective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 23-28.
[103] TODORAN, DIANA, Limbă şi comunicare în manualele de limba şi literatura
română şi de limba engleză pentru clasele a IX-a şi a X-a, în „Perspective”,
nr. 6/2003, [Cluj], p. 57-61.

420
[104] TRANDAFIR, MARIA; BALAN, LILIANA, Limba şi literatura română. Ma-
nual auxiliar pentru pregătirea examenului de bacalaureat. Cuvânt înainte de Li-
viu Leonte. Ed. a 2-a rev. şi adăugită. Iaşi, Ana, 2003, 524 p. Conţine biblio-
grafie.
[105] TRANDAFIR, MARIA; BALAN, LILIANA, Limba şi literatura română. Ma-
nual auxiliar pentru pregătirea examenului de bacalaureat. Cuvânt înainte de
Liviu Leonte. Ed. a 2-a rev. şi adăugită. Iaşi, Ana, 2003. 524 p. Conţine biblio-
grafie.
[106] TURCU, MIHAELA, Corelarea studiului limbii cu studiul textului literar şi
nonliterar: două experienţe, în „Perspective”, nr. 6/2003, [Cluj], p. 39-42.
[107] UNGUREANU-BACIU, OANA; DUMITRACHE, ALINA; GAVRIL, EUGE-
NIA; UNGUREANU ADALMINA, (coord.). Metodica studierii limbii şi litera-
turii române. Învăţământ primar. Iaşi, Editura ASIS , 2003. – XIV, 329 p.
[108] VAIDA, MARIA, Proiectul pluridisciplinar o metodă de învăţare şi evaluare, în
„Perspective”, nr. 2/2003, [Cluj], p.44-48.
[109] ZLĂTIOR, TITIANA, Valenţele educative ale unui proiect european, în „Per-
spective”, nr. 2/2003, [Cluj], p. 62-65.

2004
[1] * * * Lecturi suplimentare, pentru clasele I şi a II-a, – Bucureşti, Erc Press, 2004.
[2] ALBU, GABRIELA (coord), Metodica predării teoriei literare la ciclul primar,
clasa a III-a şi a IV-a, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2004.
[3] ALBULESCU, ION, Pragmatica predării: activitatea profesionala între rutină şi
creativitate. Cluj-Napoca, Presa Universitara Clujeană, 2004, 246 p. Conţine bi-
bliografie.
[4] APETREI, ELENA, Literatura pentru copii, clasele a III-a şi a IV-a, disciplină
opţională / Elena Apetrei, – Iaşi, CERMI, 2004.
[5] ARDELEANU, GEORGE; STOICA, DUMITRIŢA; CERKEZ, MATEI; TRICU-
LESCU, IOANA; MANOLESCU NICOLAE (coord.). Limba şi literatura româ-
nă. Manual pentru clasa a X-a [Liceu, Şcoala de Arte şi Meserii]. Bucureşti, Sig-
ma, 2004, 253 p.
[6] ARDELEANU, GEORGE; STOICA, DUMITRIŢA; CERKEZ, MATEI; TRICU-
LESCU, IOANA; MANOLESCU, NICOLAE (coord.), Limba şi literatura româ-
na. Manual pentru clasa a X-a [Liceu, Şcoala de Arte şi Meserii]. Bucureşti, Sig-
ma, 2004, 253 p.
[7] AVÎRVĂREI, VASILE, ABC, prima mea carte, auxiliar la manualele alternative
– clasa I / Vasile Avîrvărei, Viorica Avăcăriţei, – Iaşi, Taida, 2004.
[8] BERECHET DANIELA, FLORIAN BERECHET, MARIA GARDIN, FLORIN
GARDIN, Limba română, clasa a III-a /, – Ed, a 5-a, – Piteşti, Paralela 45, 2004.
[9] BERECHET DANIELA, FLORIAN BERECHET, MARIA GARDIN, FLORIN
GARDIN, Limba română, clasa I /, – Ed, a 5-a, – Piteşti, Paralela 45, 2004.
[10] BOARIU, ANA, Nevoia de modele, în „Perspective”, nr. 1/2004, [Cluj], p.30-32.

421
[11] CÂNDROVEANU, EUGENIA; CÂNDROVEANU, HRISTU, Abecedar român-
aromân. Ilustraţii de Laurenţiu Sârbu. Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Aro-
mâne Dimandarea Părintească, 2004, 205 p.
[12] CĂTRUNĂ, LILIANA, Teste de evaluare, clasa I, Abecedar şi matematică / Li-
liana Cătrună, Gheorghe Mandizu Cătrună, – Ed, a 2-a, – Bucureşti, Editura Co-
resi, 2004
[13] CEUCA, LETIŢIA, Învăţ să scriu şi să citesc, povestea literelor năzdrăvane,
teste pentru clasa I / Letiţia Ceuca, Alexandra-Lavinia Sas, – Cluj-Napoca, Eikon,
2004.
[14] CHIRU, NICOLAE, Literatura română pentru examenul de bacalaureat: concepte
literare (operaţionale), eseuri, interpretări de texte. Bucureşti, Icar, 2004, 202 p.
[15] CISMARU, MARIA; SIMON, AURORA; TURCIN, EMILIA; CATRINA,
CARMEN, Limba şi literatura română. Testare naţională. Craiova, Reprograph,
2004, 176 p.
[16] COJOCARU, SIMONA, Punctuaţia în ciclul primar. Drobeta Turnu-Severin,
Ştef, 2004, 41 p.
[17] CONSTANTINESCU, NICOLAE (coord.); OLTEANU, A.GH.; TEODORES-
CU, VASILE, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a X-a. Bucureşti,
Editura Didactică si Pedagogică, 2004. – 240 p. Conţine bibliografie
[18] COTUNĂ, R., Rolul formativ al jocului didactic în educarea limbajului, în „Înv.
Primar”, nr. 4, Editura Miniped, Bucureşti, 2004.
[19] CRĂCIUN, CORNELIU, Metodica predării limbii şi literaturii române în gim-
naziu şi în liceu. Deva, Emia, 2004, 295 p. (Didactica-Plus). Conţine bibliografie
[20] CREŢOI EUGENIA; MARIANA CONSTANTIN; FLORICA IONESCU, Să fii
primul în clasa I, – Braşov, Romprint, 2004.
[21] CRIŞAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA,
Limba română. Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti, Humanitas Educational,
2004, 240 p.
[22] CRIŞAN, ALEXANDRU; PAPADIMA, LIVIU; PÂRVULESCU, IOANA, Lim-
ba şi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. Bucureşti, Humanitas Edu-
cational, 2004, 216 p. Conţine note bibliografice.
[23] CUŢITARU, CODRIN LIVIU, Abecedar vs. Apolodor. [Gellu Naum. Cartea cu
Apolodor. Ediţia a IV-a. Ilustrată de Nicolae Vasilescu, cu o scrisoare-prefaţă de
Ioana Pârvulescu. Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003, 70 p.; A doua
carte cu Apolodor. Editia a III-a. Ilustrată de autor, Editura Humanitas Educaţio-
nal, Bucureşti, 2003, 44 p.; Abecedarul pentru clasa I, avizat de MEC (varianta
Cristici, Cioacă, Marin şi Iordan)], în „Observator cultural”, v. 4, 2004 mar 2-8,
nr. 210. p. 15.
[24] DINDELEGAN, CORINA, Modalităţi de utilizare a întrebării în cadrul lecţiilor
de literatură, în „Perspective”, nr. 1/2004, [Cluj], p.32-35.
[25] DOBRE, ANA, Despre manuale şi responsabilităţi, în „Luceafărul”, 2004 n. 10,
nr. 41, p. 24.

422
[26] DRUJIN, VICTOR (coord.); CORNĂŞEANU, LAVINIA; OLARU, CĂTĂLI-
NA, Literatura română pentru elevii de liceu. [proza, poezie, dramaturgie].
Bucureşti, Mondocart, Regis Group, 2004, 527 p. Conţine bibliografie. (Tezaur.
Biblioteca de limba şi literatura română în texte/comentarii/sinteze pentru elevi,
studenţi şi profesori) Cuprinde: comentarii/interpretări de texte (proza, poezia,
dramaturgia); autori canonici; concepte operaţionale; teste rezolvate pentru proba
scrisă şi proba orală; programa examenului de bacalaureat 2005
[27] DUMITRACHE, MARIA, Limba română, clasa a IV-a, EDP, Bucureşti, 2004.
[28] DUMITRESCU, DANIELA; NEAGOE, ELENA; POP, IULIA, Manual prepara-
tor pentru bacalaureat. Limba şi literatura română 2005. Piteşti, Paralela 45,
2004, 380 p. (Subiecte posibile)
[29] DUMITRESCU, DANIELA; NEAGOE, ELENA; POP, IULIA, Manual prepara-
tor pentru bacalaureat. Limba şi literatura română 2005. Piteşti, Paralela 45,
2004, 380 p. (Subiecte posibile).
[30] DUNĂ ION; DUNĂ RALUCA, Limba şi literatura română, clasa a IX-a, EDP,
Bucureşti, 2004.
[31] DUNĂ ION; DUNĂ RALUCA, Limba şi literatura română, clasa a XI-a, EDP,
Bucureşti, 2004.
[32] DUNĂ, ION; DUNĂ, RALUCA, Limba şi literatura română. Manual pentru cla-
sa a IX-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2004, 288 p.
[33] EFTENIE, NICOLAE, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii ro-
mâne. Ediţia a 3-a. Piteşti, Paralela 45, 2004, 343 p. (Metodica activă). Conţine
bibliografie.
[34] EPUREANU, GEORGIANA, Textul literar „sub semnul întrebării”, în „Per-
spective”, nr. 1/2004, [Cluj], p.40-45.
[35] GARDIN MARIA; FLORIN GARDIN; DANIELA BERECHET; FLORIAN BE-
RECHET, Limba română, clasa a II-a / – Ed, a 5-a, – Piteşti, Paralela 45, 2004.
[36] GARDIN MARIA; FLORIN GARDIN; DANIELA BERECHET; FLORIAN BE-
RECHET, Limba română, clasa a II-a /, – Ed, a 5-a, – Piteşti, Paralela 45, 2004.
[37] GĂLCĂ, MIHAELA, Întrebarea elevului şi întrebarea profesorului. Aripa şi
roata, în „Perspective”, nr. 1/2004, [Cluj], p.51-53.
[38] GEORGE, ALEXANDRU, Două exemple şi o singura crimă, în „Luceafărul”,
2004 nov 17, nr. 42, p. 7.
[39] GOMBOŞ, DELIA, Întrebarea în manualele şcolare, în „Perspective”, nr. 1/2004,
[Cluj], p.55-57.
[40] HALASZI, MONICA; TONERA, ALINA; BIRIŞ, TITUS OCTAVIAN, Aborda-
rea textului literar din perspectiva inteligenţelor multiple, în „Perspective”,
nr. 1/2004, [Cluj], p.28-33.
[41] IONESCU, EMIL, Limba şi comunicare pentru clasa a IX-a, concepte operaţio-
nale, exemple, exerciţii, All Educational, 2004.
[42] IOANOVICI, ILEANA, Înlocuieşte calculatorul cartea de pe noptieră, în „Per-
spective”, nr. 1/2004, [Cluj], p.53-55.

423
[43] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele Abecedarului, [cu referire la
Abecedarul] Editurii Ana, autor Marcela Peneş / Carmen Iordăchescu, – Piteşti,
Carminis Educational, 2004.
[44] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele Abecedarului, [cu referire la
Abecedarul] Editurii Aramis, autori T, Pitilă, C, Mihăilescu / Carmen Iordăches-
cu, – Piteşti, Carminis Educational, 2004.
[45] IRIMIA ION; MATEI LORICA, Antologie de texte literare II-IV, EDP, Bucu-
reşti, 2004.
[46] JERCEA, VALENTINA, Antologie de texte literare V-VIII, EDP, Bucureşti,
2004.
[47] JERCEA VALENTINA; IONESCU ELENA, Limba română, clasa a VI-a, EDP,
Bucureşti, 2004.
[48] KUDOR, DORINA, Dialog închipuit între profesor şi elev despre rolul manua-
lului, în „Perspective”, nr. 1/2004, [Cluj], p.97.
[49] LI-TE LI, EU; CARL, ROGERS, Reflecţii asupra predării, în „Perspective”,
nr. 1/2004, [Cluj], p. 72-75.
[50] MANOLACHE, DOINA; BACIU-GOT, MIORIŢA, Limba română. Testare na-
ţională 2004, EDP, Bucureşti, 2004.
[51] MARINESCU, VALERIU, Metodica predării limbii şi literaturii române. Bucu-
reşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004, 96 p. Conţine bibliografie.
[52] MEDEŞAN, LUMINIŢA, Copiii spun/întreabă lucruri trăsnite?, în „Perspecti-
ve”, nr. 1/2004, [Cluj], p.67-70.
[53] MEDEŞAN, LUMINIŢA, Ce se mai întâmplă în provincia pedagogică? Sim-
pozion de didactică a limbii şi literaturii române (Cluj, 27-30 noiembrie 2003), în
„Observator cultural”, v. 4, 2004 ian 20-26, nr.. 204. p. 17.
[54] MIHĂILESCU, CLEOPATRA, Fişe de lucru, Abecedar / Cleopatra Mihăilescu,
Tudora Piţilă, – Bucureşti, Aramis Print, 2004.
[55] MUREŞAN, ALEXANDRU-V., Întrebarea – obiect de studiu al logicii sau al
lingvisticii?, în „Perspective”, nr. 1/2004, [Cluj], p.10-18.
[56] MUREŞAN, MIRELA, Răspunsurile îşi aşteaptă întrebările, în „Perspective”,
nr. 1/2004, [Cluj], p. 70-72.
[57] NAGY, ANA-MARIA, Betűvár / Nagy Annamária, Makai Emese, – Deva, Edi-
tura Corvin, 2004.
[58] NEAMŢU, G.G., „Întrebările” în metalimbajul analizei gramaticale, în „Per-
spective”, nr. 1/2004, [Cluj], p.2-10.
[59] OLTEANU A.GH., şi colectiv, Limba şi literatura română, clasa a X-a, EDP,
Bucureşti, 2004.
[60] PAMFIL, ALINA (coord.), MONICA ONOJESCU, Literar/Nonliterar: Compre-
hensiune, interpretare Comunicare, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2004,
242 p.
[61] PAMFIL, ALINA, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise. Ediţia a 2-a. Piteşti, Paralela 45, 2004, 230 p. Conţine bibliografie.

424
[62] PĂRĂIALĂ, VIORICA; CRISTIAN GEORGE PĂRĂIALĂ, DUMITRU D.,
PĂRĂIALĂ; Limba română. Elemente de construcţia a comunicării (auxiliar al
manualelor alternative, clasa a IV-a), Editura Euristica, Iaşi, 2004.
[63] PENEŞ, MARCELA, Abecedar, manual pentru clasa I / Marcela Peneş, –
Bucureşti, Editura Ana 2000, 2004.
[64] PENEŞ, MARCELA, Limba şi literatura română, clasa a II-a / Marcela Peneş, –
Bucureşti, Editura Ana 2000, 2004.
[65] PITILĂ, TUDORA, Abecedar, manual pentru clasa I / Tudora Pitilă, Cleopatra
Mihăilescu, – Bucureşti, Aramis Print, 2004.
[66] PÎRÎIALĂ, OLGA, Abecedar, manual pentru clasa I / Olga Pîrîială, – Bucureşti,
Aramis, 2004.
[67] POPA, ORTENSIA, Eu(mă) întreb, tu (te) întrebi, el (se) întreabă, în „Perspec-
tive”, nr. 1/2004, [Cluj], p.35-38.
[68] POPESCU, CRISTINA, Întrebarea deschisă, în „Perspective”, nr. 1/2004, [Cluj],
p. 45-48.
[69] RĂDOACĂ, CONSTANTIN; RĂDESCU, VALENTINA; TARALESCA, MĂ-
DĂLIN; VREZGO, ALINA, Literatura română. 2004-2005. Revizuită. Craiova,
Reprograph, 2004, 148 p. Conţine bibliografie.
[70] RUSTI, DOINA, Scriitori români. Fişe bibliografice, rezumate, comentarii, texte
critice. Bucureşti, Editura Niculescu, 2004, 368 p. Conţine note bibliografice.
[71] RUSU, MARIANA, Abecedar, manual pentru clasa I / Mariana Rusu, – Bucu-
reşti, Aramis Print, 2004.
[72] SĂCEANU, IANCU, Limba română. 500 de exerciţii grilă cu răspunsuri comen-
tate şi 10 teste grilă, EDP, Bucureşti, 2004.
[73] SĂCEANU, IANCU, Dicţionar de expresii şi locuţiuni verbale, EDP, Bucureşti,
2004.
[74] SAVOIU, ADRIAN, Limba şi literatura română, manual pentru Şcoala de Arte
şi Meserii, clasa a IX-a, BIC All, 2004.
[75] SÂSÂNA, MARIANA, Didactica in potentia (iniţierea). Întrebarea problema-
tizantă, în „Perspective”, nr. 1/2004, [Cluj], p. 48-51.
[76] SFÎRLEA, LENUŢA, O cale importantă de acces spre textul literar, în „Perspec-
tive”, nr. 1/2004, [Cluj], p. 27-30.
[77] SIMION, EUGEN (coord); ROGALSKI, FLORINA; GRIGOR, ANDREI, Ana-
lize şi sinteze literare pentru liceu. Scriitori canonici şi opere reprezentative.
Bucureşti, Corint, 2004, 237 p.
[78] SIMPSON, ANNE, Întrebări critice: cine întreabă, în „Perspective”, nr. 1/2004,
[Cluj], p.20-27.
[79] STERPU IOLANDA, Limba română pentru străini. Gramatică şi exerciţii, Ed.
Vasiliana ’98, Iaşi, 2004, 295 p.
[80] ŞTEFĂNESCU, CARMEN; CALAFETEANU, DANIELA; MIEREANU, RA-
LUCA, Testare naţională. Literatura română. Teste comentate. Învăţămînt gim-
nazial. Craiova, Reprograph, 2004, 99 p.

425
[81] SZEKELY, EVA, Modelul problematologic în didactica lecturii, în „Perspecti-
ve”, nr. 1/2004, [Cluj], p. 57-65.
[82] ŢINTARU-POPESCU, ELENA, Ortografia în ciclul primar. Drobeta Turnu-
Severin, Stef, 2004, 55 p.
[83] TODOR, ERIKA MARIA, Întrebarea individuală (dialogul cu sinele), – un
metadiscurs despre articularea Lumii, în „Perspective”, nr. 1/2004, [Cluj],
p. 65-67.
[84] VASILIU, RODICA, Abecedarul pas cu pas / Rodica Vasiliu, Maria Dornescu, –
Ed, a 2-a, rev, – Iaşi, Optima, 2004.
[85] VRĂJMAŞ, TRAIAN, Şcoala şi educaţia pentru toţi, Ed. Miniped, Bucureşti,
2004.
[86] ZANE, RODICA, Întrebarea şi câteva răspunsuri, în „Perspective”, nr. 1/2004,
[Cluj], p.18-20.

426
 SURSE

Sursele acestei bibliografii sunt cataloagele sistematice şi analitice realizate de Bibliote-

ca Centrală de Pedagogie, Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară, Iaşi, Bibliografia
de lingvistică românească, publicată de revista Limba română, nr. 4/an, secţia XXVI,
secţiunea Metodica predării limbilor, pentru anii: 1974, 1975, 1976, 1977, 1978, 1979,
1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1988, 19995, 1996, 1997; bibliografia Revis-
tei de pedagogie, lista lucrărilor publicate la Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti,
pentru anii 1998-2004, listă oferită de editură; bibliografiile „ascunse”, respectiv litera-
tura de specialitate citată de autori în interiorul sau la sfârşitul lucrărilor; catalogul ma-
nualelor şcolare alternative realizate în perioada 1995-2001, pentru învăţământul preuni-
versitar obligatoriu, editat de MEN, Bucureşti, 2002, precum şi alte surse conform listei
de mai jos:
* * * Apariţii: colectivele din ţară, LM, p. 249-257.
* * * Bibiografia pedagogică retrospectivă românească (1785-1948). Cuvânt înainte:
Ion Gh. Stanciu. Sub redacţia: Alfred Lauterman. Vol. I: A-C, Bucureşti, 1993, [f.e.],
XXII+255 p. (BCP).
* * * Bibliografia pedagogică. 1967-1968. Sub redacţia prof. Alfred Lauterman. Întoc-
mit de C. Fichmann, A. Dumitrescu şi G. Pienescu, Bucureşti, [f.e.], 1981, 496 p. (BCP).
* * * Buletin de informare şi documentare metodico-ştiinţifică. Studii – articole –
bibliografii. Vol. I. Partea I. Ploieşti, [f.e.], 1991, 138 p.
* * * Buletin de informare şi documentare ştiinţifică. Studii şi articole. Vol. IV. Comite-
tul de redacţie: Gheorghe Pop, redactor responsabil, Augustin Cozmuţa, secretar de
redacţie, membri: Adrian Bejan, Ioan Chiş Şter, V.R.Ghenceanu, Victor Iancu, Ioan Mo-
ciran, Valeriu Oros, Gheorghe Radu, Gheorghe Vartic. Baia Mare, [f.e.], 1988, 180 p.
* * * Buletin de informare şi documentare. Colegiul de redacţie: Petru M. Ardelean, Me-
lania Fusariu, Pavel Galea; Tiberiu Lăzureanu, Mihai Mada, Iulian Negrilă (coordona-
tor), Ovidiu Olariu, Vasile Popeangă, Alexandru Ruja. Arad, [f.e.], 1986: 152 p.; 1987:
192 p. (SŞF.Fil.Arad).
* * * Buletin de informare şi documentare. Comitetul de redacţie: Melania Fusariu, Pa-
vel Galea, Iulian Negrilă (coordonator), Arad, [f.e.], 1989, 158 p. (SŞF. Fil. Arad).

427
* * * Buletin de informare şi documentare. Partea a II-a. Colegiul de redacţie: Irina
Nicolaescu, Livia Popa, Gabriela Toană, Petre Tudose, Ion Lică-Vulpeşti, Alexandru
Nica. Piteşti, [f.e.], 1987, 132 p.
* * * Buletin de informare ştiinţifică şi documentară. Nr. 1. Analiza textului literar.
Aplicări în şcoală ale metodei dinamic-contextuale (Al II-lea colocviu „Analiza dinamic-
contextuală a textului literar”. Constanţa, 17-18 mai 1987). Sub redacţia: Tatiana Slama-
Cazacu. Coordonare: Olga Duţu şi Tatiana Slama-Cazacu. Colectiv de redacţie: Olga
Duţu, Puiu Enache, Maria Crudu, Nicolae Rotund, Eugenia Vâjiac, Constanţa, [f.e.],
1988, 168 p. (SŞF. Fil. Constanţa).
* * * Buletin informativ metodico-ştiinţific. Colectivul de redacţie: Lucia Jucu-Atanasiu,
Vasile D. Ţâra, Domniţa Alexandru. 3-4 (1984-1985), Timişoara, TUT, 1986, 203 p.
multigr. (SŞF. Fil: Timişoara).
* * * Buletin ştiinţific. Iaşi, Editura Cugetarea, 2, 1993. (FŞCM. UMKI).
* * * Cercetări de LL. [Vol.] 5. Colectivul de redacţie: Ioan Baba, Liviu Câmpean,
Valentin Chifor, Corneliu Crăciun, Ioan Derşidan, Lucian Drimba, Graţian Gal, Dumitru
Gherghel, Paul Magheru, Elisabeta Ramscher, Maria Tirla. Oradea, [f.e.], 1990, 158 p.
* * * Collegium. Buletin de informare şi documentare metodico-ştiinţifică. [Vol.] 4.
Colegiul de redacţie: Al Andriescu – redactor-şef, C. Dram, P. Filipescu, Al. Husar, pre-
şedintele Filialei Iaşi a SŞF., D. Irimia, secretar al Filialei – redactor principal, Dan Mă-
nucă, Constantin Parfene, Eugenia Stoleriu, vicepreşedintă a Filialei Iaşi a SŞF.
* * * Collegium. Buletin de informare şi documentare metodico-ştiinţifică. [Vol.] 5.
Colegiul de redacţie: Al Andriescu, C. Dram, P. Filipescu, Al. Husar, D. Irimia, Dan
Mănucă, Constantin Parfene, Eugenia Stoleriu, Iaşi, [f.e.], 1989, 184 p.
* * * Indicele revistei pe anul 1975, LR, 24, No. 6, 1975, p. 633-671.
* * * Informare pedagogică sumară. Cărţi şi articole din publicaţii periodice şi seriale
editate în R.S.România (Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. Biblioteca Centrală Pe-
dagogică), Bucureşti, nr. 1, 2, 1981.
* * * Interdisciplinaritate şi didactica învăţămîntului umanist. Limbă – Literatură – Cul-
tură. Lucrări ale celui de-al VII-a Simpozion ştiinţific al cadrelor didactice de limbi mo-
derne de la Facultatea de Litere Iaşi. Coordonatori: Mihai Lozbă, Marina Mureşanu, Iaşi,
EUI, 1990 (1991), 172 p. multigr. (UI. FL).
* * * Metodica predării limbii şi literaturii române – bibliografie generală selectivă,
ProDid, 4, (1986-1988), 1988, p. 225-227.[întocmită de Vasile Stanca].
* * * Pro didactica. Buletin de informare şi documentare metodico-ştiinţifică. [Vol.] 4.
1986-1988. Colegiul de redacţie: Gavril Scridon, Kozma Dezso, Vasile Stanca, Iuliu
Pârvu, Ioan Andrău. Cluj-Napoca, [f.e.], 198, 213 p.

428
* * * Sesiunea „Teorie şi practică în studiul limbii şi literaturii române şi al limbilor
moderne” (Rîmnicu Vîlcea, 19-20 noiembrie 1988), BulSŞF. 1989, p. 76.
* * * Buletin de informare şi documentare metodico-ştiinţifică. Studii şi articole. Vol. II.
Comitetul de redacţie: Ardeleanu Sanda, Froicu Petru, Giurcă Gheorghe, Măriucă Nata-
lia, Viorescu Modesta. Suceava, [f.e.], 1988, 168 p.
* * * Buletin de informare şi documentare metodico-ştiinţifică. Articole de LL, strategii
şi proiecte didactice. Comitetul de redacţie: Alec Hanţă, I. Rotaru (redactor responsabil),
Constanţa Bărboi, Marica Anghelescu (redactor principal SŞF), George Şovu, Georgeta
Vasile, Nicolae Vulpe. Bucureşti, [f.e.], 1988, 19 p. (SŞF. Fil. Bucureşti).
* * * Buletin de informare ştiinţifică pe anul 1985. Studii de limba şi literatură în spriji-
nul, profesorilor de liceu. Lucrarea apare sub conducerea unui colectiv (format din
Constanţa Bărboi, Silvestru Boatcă, Ion Hangiu, Alee Hanţă, George Şovu, Georgeta
Vasile, Nicolae Vulpe, Bucureşti, ( f.e.), 1985, 240 p. (SŞF. Fil. Bucureşti).
* * * Perspective. Revistă de didactica limbii şi literaturii române. Dir. Alina Pamfil;
red. şef Monica Onojescu. Cluj, 2001.
* * * Pro didactica. Buletinul filialei pe anii 1982-1984. [Vol.] II. Apare sub îngrijrea
unui comitet format din: Gavril Scridon, Iuliu Pârvu, Mircea Popa, Kozma Dezso, Ioan
Andrău, Cluj-Napoca, [f.e.], 1985, 233 p. (SŞF Fii. Cluj).
* * * Buletin de informare şi documentare metodico-ştiinţifică. Studii şi articole. Vol.
VIII. Colegiul de redacţie: Ardeleanu Sanda, Froicu Petru, Giurcă Gheorghe, Măriuca
Natalia, Viorescu, Modesta; Iordache, Mihail. Suceava, [f.e.], 1989, 248 p. (SŞF. Fil
Suceava).
* * * Materiale publicate în străinătate. În: LM, p. 258-260.
* * * Buletin bibliografic informativ (Lingvistică, limbaje specializate, metodologie).
Anul II (1981). Buletinul a fost întocmit de către un colectiv coordonat de lector dr. Hel-
mut Kelp: Mădălina Nicolau, Crina Bocşan, Constanţa Stoenescu, Mihaela Ionescu, Hel-
mut Kelp. Bucureşti, [AMICB], 1982, 210 p. multigr. (MEI. ICB. Catedra de limbi mo-
derne).
* * * Buletin de informare şi documentare ştiinţifică. Studii şi articole. Vol. V. Comi-
tetul de redacţie: Gheorghe Pop, redactor responsabil, Ioan Chiş Şter, secretar de redac-
ţie. Baia Mare, [f.e.], 1989, 208 p.
1895-1901; 1904-1906. Indice bibliografic. Cuvînt înainte de prof. univ. dr. Stanciu
Stoian, Bucureşti, [f.e.], 1982, 179 [-180] p. multigr. (BCP).
* * * Buletinul Filialei Vîlcea. [Rîmnicu Vîlcea], [f.e.], 1, nr. 1, 1981, 212 p. multigr.
(SŞF).

429
 Reviste/volume
Limba română
Limba şi literatura română pentru elevi
„Revista de pedagogie”
„Tribuna şcolii”
Tribuna învăţămîntului

Volume colective
Predarea limbii şi literaturii române, 8 vol. Institutul central de perfecţionare a persona-
lului didactic, (publicaţia Bibliotecii centrale pedagogice, Colecţia Modernizarea învăţă-
mântului), Bucureşti
Materiale de informare metodico-ştiinţifică (publicaţie a Casei personalului didactic şi a
Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi)
Buletinul Societăţii de ştiinţe filologice din R.S. România (1977-1981)
Probleme metodice ale predării literaturii, E.D.S.P., Bucureşti, 1962

430
 SIGLE ŞI ABREVIERI

A = Amfiteatru. Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti

din Republica Socialistă România.
AA = Analele Academiei Republicii Socialiste România. Seria a IV-a. Bucureşti
ACIL X = Actes du X-e Congrès International des linguistes. Bucarest, 28 Août – 2 Sep-
tembre 1967. Editions de l’Académie de la République Socialiste de Roumanie.
ADAN = ADAN, Piatra-Neamţ, [editură].
AI = Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, Secţiunea a III-a (Ştiinţe
sociale), Iaşi.
AL = Almanahul literar al Uniunii scriitorilor din R.P.R., Filiala Cluj, revistă lunară de
cultură, 1949-1954.
AL = Azi literar. Supliment la ziarul Azi, Bucureşti.
Aldine = Aldine. Supliment la ziarul România liberă, Bucureşti.
Alternative = Alternative. Supliment politic la Cotidianul, Bucureşti.
AMD = Atelierele de material didactic.
AMIAB = Atelierul de multiplicare al Institutului agronomic „N. Bălcescu”, Bucureşti.
AMIBa = Atelierul de multiplicare al Institutului de învăţământ superior. Bacău
AMIPI = Atelierul de multiplicare al Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iaşi.
AMP = Acta Musei Porolissensis. Zalău.
AMPLR = Aspecte metodologice ale predării limbii române la anul pregătitor. Lucrări
prezentate la sesiunea de comunicări din mai 1976. Coord., Vasile Şerban. Timi-
şoara, Tipografia Universităţii din Timişoara, 1977, 121 p.
An-A = Anuar de lingvistică şi istorie literară. A. Lingvistică. Iaşi.
AN.ACAD = Analele Academiei R.P.R. Bucureşti.
AnEAIL = Anuar de etnografie – arte – istorie – lingvistică. Timişoara.
AnICED-A = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice şi Dialectologice. Seria A.
Comunicări. Sesiuni ştiinţifice. 1984-1985. Bucureşti, [f.e.], 1987, 420 p. multigr.
AnICED-B = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice şi Dialectologice. Seria B. 2.
Studii şi seminarii. Graiurile – componentă a patrimoniului cultural popular. Oc-
tombrie 1982, Bucureşti, TBCS, 1983, 479 p. multigr.
AnL-B = Anuar de lingvistică şi istorie literară. B. Istorie literară. Iaşi.
An RS = Analele româno-sovietice.
APASE = Atelier poligrafic. Academia de Studii Economice.

431
APPM = Consfătuirea pe ţară a cadrelor didactice care predau la anul pregătitor (pro-
fil medical). Iaşi, 5-6 iunie 1987. Comunicări. Volum îngrijit de Mircea Fotea…,
[Iaşi], [CMUI], [f.a.], 280 p. multigr.
Asachi = Asachi. Revistă de cultură. Piatra-Neamţ.
ASL = Azi. Supliment literar, Bucureşti.
AUB = Analele Universităţii „C.I. Parhon”, Bucureşti.
AUB Filoz = Analele Universităţii Bucureşti. Seria Ştiinţe sociale. Filozofie. Bucureşti.
AUBLbR = Analele Universităţii Bucureşti. Limba română. Bucureşti.
AUBLLR = Analele Universităţii Bucureşti. Limba şi literatura română. Bucureşti.
AUC = Analele Universităţii din Craiova. Seria: Ştiinţe filologice. Craiova.
AUIL = Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al.I.Cuza” din Iaşi (Serie nouă). Secţiunea
III, f. Literatură. Iaşi.
AUILLS = Analele Universităţii „Al.I.Cuza” din Iaşi, Seria limbi şi literaturi străine.
AUO = Analele Universităţii din Oradea. Fascicula Filologie. Oradea.
AUT = Analele Universităţii din Timişoara. Ştiinţe filologice. Timişoara.
BFV = Buletinul Filialei Vîlcea, [Rîmnicu Vîlcea], [f.e.].
BIMŞ = Buletin informativ metodico-ştiinţific. I-II (1981-1982), [Timişoara], TUT,
[1983], 154 p.
BL = Bulletin linguistique. Faculté des lettres de Bucarest, Institut de linguistique rou-
maine. Bucureşti.
BucLit = Bucovina literară. Editori: Ministerul Culturii – Inspectoratul judeţean pentru
cultură Suceava. Serie nouă. Suceava.
BulCD Oradea = Buletin de informare şi documentare a cadrelor didactice. Oradea.
BulCD Satu-Mare = Buletin de informare şi documentare a cadrelor didactice. Satu-
Mare.
BulCD Sf. Gheorghe = Buletin de informare şi documentare a cadrelor didactice. Sfîntu
Gheorghe.
BulID Arad = Buletin de informare şi documentare. Arad.
BulID Piteşti = Buletin de informare şi documentare. Piteşti.
BulIDMŞ – Suceava = Buletin de informare şi documentare metodico-ştiinţifică. Su-
ceava.
BulIDŞ = Buletin de informare şi documentare ştiinţifică. Articole de LL, strategii şi
proiecte didactice. Bucureşti.
BulIDŞ – Baia-Mare = Buletin de informare şi documentare ştiinţifică. Studii şi articole.
Baia-Mare.
BulIDŞ – Tulcea = Buletin de informare şi documentare ştiinţifică. Studii şi articole, sin-
teze, proiecte didactice. Tulcea.
BulInfŞt = Buletin de informare ştiinţifică pe anul 1982. Studii de limbă şi stil, literatura
şi metodică. Bucureşti, [f.e], 1982, 192 p.
BulIMŞ = Buletin informativ metodico-ştiinţific. Timişoara, TUT, 1986, 203 p.
BulIŞD Piteşti = Buletin de informare ştiinţifică şi didactică. Piteşti, [f.e.], 1986, 380 p.

432
BulIŞD – Constanţa = Buletin de informare ştiinţifică şi documentară. Constanţa. [f.e.],
1988, 168 p.
BulSŞF = Buletinul Societăţii pe anul 1984. Bucureşti, [f.e.], 1984, 160 p.
BulSŞF – Ploieşti = Buletinul Filialei Ploieşti a Societăţii de Ştiinţe Filologice. Ploieşti,
[f.e], 1986, 167 p.
BulŞt – Baia-Mare = Buletin ştiinţific. Seria A. Filologie. Pedagogie. Marxism-leninism.
Baia-Mare.
BulŞt – Piteşti = Buletin ştiinţific al Facultăţii de învăţământ superior Piteşti.
BulŞt – Suceava = Buletin ştiinţific. Filologie. Suceava, 1984, 238 p.
BulŞt Stud = Buletin ştiinţific studenţesc. Bucureşti.
Catedra – Arad = Catedra. Culegere de studii. Volum îngrijit de Vasile Poteangă,…
Arad, [f.e.], 1982.
Catedra – Argeş = Catedra. Revistă lunară. Piteşti.
Catedra – Bacău = Catedra. Revistă bilunară a Sindicatului Liber din Învăţământ. Ba-
cău.
Catedra – Bucureşti = Catedra. Revistă bilunară a Federaţiei Sindicatelot Libere din În-
văţământ. Bucureşti.
Catedra – Galaţi = Catedra. Culegere de lucrări metodico-ştiinţifice. Galaţi.
CCS = Caietul „Cercului de studii”. Timişoara, TUT.
CE = Caietele Eminescu. Iaşi, [TUI]. Coord. D. Irimia.
CECSC = Casa Editorială „Cuget, simţire şi credinţă”, Bucureşti.
CEM = Casa Editorială Muntenia, Bucureşti.
CEO = Casa Editorială Odeon, Bucureşti.
CercLL = Cercetări de LL. Sibiu, [f.e.], 1983, 304 p.
CercLLS = Cercetări actuale în domeniul limbilor şi literaturilor străine. Bucureşti.
CGL = Curierul Ginta latină. Publicaţie a Societăţii Culturale „Ginta latină” Iaşi, Iaşi.
CILL = Contribuţii la istoria limbii române literare în secolul al XIX-lea. Vol.I-II,
[Bucureşti], Editura Academiei R.P.R., 1956; 1958, 244 p.; 288 p.
CL = Cercetări de lingvistică. Cluj.
CLL = Cercetări de LL. Oradea.
CLTA = Cahiers de linguistique théorique et appliquée. Bucureşti.
CM = Caiet metodic. Vol. 1-2. Constanţa, [f.e.], 1: 1980, 58 p. multigr.; 2: 1983, 33 p.
multigr.
CMIÎSP = Centrul de multiplicare al Institutului de Învăţămînt Superior din Piteşti.
CMIPGP = Centrul de multiplicare al Institutului de Petro şi Gaze din Ploieşti.
CMP = Creativitate – modele – programare de Al Roşca, G. Munteanu, I. Stoian, B.
Zörgö. Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1967, 280 p.
Col. = Colocvii. Despre şcoală, familie, societate. Bucureşti.
Collegium = Collegium. Buletin de informare şi documentare metodico-ştiinţifică. Iaşi.
ContrPLM = Simpozionul naţional „Contribuţia predării limbilor moderne la pregătirea
de specialitate a studenţilor din învăţămîntul superior tehnic” – Ediţia a III-a.
Timişoara, 1982, 119 p. multigr.

433
ConvDid = Convorbiri didactice. Limba şi literatura română pentru învăţămîntul preuni-
versitar. Bacău.
ConvLit = Convorbiri literare. Iaşi.
C = Contemporanul. Săptămînal politic-social-cultural. Bucureşti.
CorP = Corgal Press, Bacău, [editură].
CCD = Casa Corpului Didactic
CPLM = Simpozionul naţional „Contribuţia predării limbilor moderne la pregătirea de
specialitate a studenţilor din învăţămîntul superior tehnic” 6-8 iunie 1980, Bucu-
reşti. Cluj-Napoca.
CPLS = Consfătuirea „Contribuţii la predarea limbajelor specializate în învăţămîntul
superior tehnic” 9-10 iunie 1976,. Bucureşti, [Atelierele de reprografie I.C.B.],
[1980], 316 p. multigr.
Cpub = Caiet publicitar. Divertisment. Rebus. Şah. Seriale. [Supliment al revistei Ate-
neu], Bacău.
CRIP = Culegere de referate (Sesiunile ştiinţifice ale cadrelor didactice), Bucureşti.
(Institutul Politehnic din Bucureşti, Catedra de limbi străine).
Criş = Crişana. Organ al Comitetului judeţean PCR şi al Consiliului popular judeţean
Bihor. Oradea.
CRMŞ= Comunicări şi referate metodico-ştiinţifice – Limba şi literatura română. Su-
ceava, [f.e.], 1980, 224 p.
CronR = Cronica română. Bucureşti.
CrRom= Curierul românesc, Bucureşti.
CŞIC = Comunicări ştiinţifice. Bucureşti, 1973, 430 p. multigr. (Institutul de construcţii
Bucureşti. Catedra de limbi moderne).
CTC = Cele Trei Crişuri. Revistă lunară editată de Fundaţia „Cele Trei Crişuri”. Oradea.
CV = Cum vorbim. Revistă pentru studiul şi explicarea limbii. Bucureşti, 1949-1952.
Didactica = Didactica. Casa Corpului Didactic a judeţului Gorj, Tg. Jiu.
DidMil = Didactica Militans. Casa Corpului Didactic din Oradea, Oradea.
Dmod = Didactica modernă. Aspecte ale predării limbii române. [Vol.] I-II, Timişoara,
TUT, I: 1986, 146 p. multigr.; II: 1987, 97 p. multigr.
DSAP = Consfătuirea pe ţară a cadrelor didactice care predau discipline de specialitate
la anul pregătitor. Comunicări şi puncte de vedere. Bucureşti, 7-8 iunie 1985,
[Bucureşti], [TUB], [1985], 157 p. multigr.
Dynamis = Dynamis. Publicaţie lunară adresată cadrelor didactice şi elevilor. Constanţa.
EAR = Editura Academiei Române. Bucureşti.
EARA = Editura Ara, Bucureşti.
EARSR = Editura Academiei Republicii Socialiste România
EASE = Editura Academiei de Ştiinţe Economice. Bucureşti.
EAŞ = Editura „Alexandru Ştefănescu”. Târgu-Jiu.
Eav = Editura Avrămeanca. Craiova.
EA 92 = Editura A 92. Iaşi.
Ecoul = Ecoul. Organ al Comitetului judeţean Bistriţa-Năsăud al P.C.R. şi al Consiliului
popular judeţean, Bistriţa.

434
Ecouri = Ecouri. Revistă a Colegiului pedagogic „Constantin Brătescu”. Constanţa.
ECŞ = Editura Casa Şcoalelor. Bucureşti.
EDC = Editura Diacon Coresi (S.R.L.). Bucureşti.
EDN = Editura Didactica Nova. Craiova.
EDP = Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.
EEN = Editura Europa Nova. Bucureşti.
EGCA = Editura „Gheorghe Cârţu Alexandru”. Craiova.
EGJ = Editura Garamond Junior. Bucureşti.
EGT = Editura Grigore Tăbăcaru. Bacău.
EFB = Editura „Faber Bonifaciu”. Târgovişte.
EFCADP = Editura Fundaţiei Culturale Aromâne „Dimândarea Părintească”. Bucu-
reşti.
ECR = Editura Fundaţiei Culturale Române. Bucureşti.
EFRM = Editura Fundaţiei „România de Mâine”. Bucureşti.
EIC = Editura „Ion Creangă”. Bucureşti.
EIV = Editura Imprimeria de Vest. Timişoara.
EÎ = Educaţie – învăţămînt. Predarea limbii materne şi a limbilor străine. Bucureşti.
EL = Educaţie şi limbaj. Universitatea din Bucureşti. Laboratorul de semiotică. Coord.
Sorin Stati. Bucureşti, EDP, 1972, 244 p.
EOL = Editura Orientul Latin. Braşov.
EPF = Editura Porto-Franco. Galaţi.
EPLAG. = Editura pentru Literatura şi Artă „Geneze”. Galaţi.
EPN = Editura Presa Naţională. Bucureşti.
EPUC = Editura Presa Universitară Clujeană. Cluj-Napoca.
ERAI = Editura Regiei Autonome a Imprimeriilor. Bucureşti.
ESCL = Editura Societăţii Culturale „Lamura”. Bucureşti.
ESH = Editura „Spiru Haret”. Iaşi.
ESPLA = Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Bucureşti.
EŞE = Editura ştiinţifică şi enciclopedică. Bucureşti.
EUP = Editura Universal Pan. Bucureşti.
EUTr = Editura Ulpia Traiana. Bucureşti.
EVR = Editura Viitorul Românesc. Bucureşti.
EvZ = Evenimentul zilei. Cotidian de informaţie.Bucureşti.
Excelsior = Excelsior. Revistă de aspiraţii şi cultură pentru învăţămîntul preuniversitar,
editată de Şcoala nr. 11 din Cluj-Napoca. Cluj-Napoca.
F = Familia. Revistă de cultură. Oradea.
FCLS = Funcţia comunicativă a limbilor străine în învăţămîntul general, liceal şi supe-
rior – strategii didactice eficiente. Iaşi, TUI, 1981, 145 p multigr.
FR = Flacăra roşie. Organ al comitetului orăşenesc şi raional PCR, Arad. Arad.
FS = Forum studenţesc. Revistă a U.A.S.C. din Centrul universitar Timişoara. Timi-
şoara.
GÎ = Gazeta Învăţămîntului. Organ al Ministerului Învăţămîntului şi Culturii şi al Uniu-
nii sindicatelor din instituţiile de învăţămînt şi cultură. Bucureşti.

435
GL = Gazeta literară. Organ săptămînal al Uniunii Scriitorilor din RPR. Bucureşti.
GlAd = Glasul adevărului. Ziar independent pentru judeţul Olt. Slatina.
HE = Humanitas Educational. Bucureşti [editură].
IACN = Institutul de Agronomie „Dr. Petru Groza”. Cluj-Napoca.
IB = Informaţia Bucureştiului. Ziar al Comitetului Municipal Bucureşti al PCR şi al
Consiliului Municipal Bucureşti, Bucureşti.
IDÎU = Interdisciplinaritate şi didactica învăţămîntului umanist. Limbă – Literatură –
Cultură. Coord.: Mihai Lozbă. Iaşi, EUI, 1990 (1991), 172 p. multigr.
IE = Institutul European. Iaşi [editură].
IÎSP = Institutul de Învăţămînt Superior din Piteşti.
IL = Iaşul literar. Revistă a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Filiala Iaşi. Iaşi.
IMFB = Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti.
IN = Iaşul nou. Almanah literar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Filiala Iaşi, 1949-
1953.
Inter 22-Pater = Inter 22-„Pater”. Braşov, [editură].
ÎEPŞ = Întreprinderea Editorial Tipografică Ştiinţa. Chişinău.
ÎL = Învăţarea limbii. Lucrările sesiunii ştiinţifice de comunicări din 28-29 octombrie
1972. Bucureşti, Centrul de multiplicare al Universităţii Bucureşti, 1973, 389 p.
Înainte = Înainte. Organ al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. şi al Consiliului popular
judeţean Craiova. Craiova.
ÎndrMet = Îndrumări metodice privind studierea limbii şi literaturii române în şcoală.
Coord.: Alex. Bojin. Bucureşti, EDP, 1980, 248 p.
ÎnsD = Însemnări didactice. Aspecte ale activităţii instructiv-educative în grădiniţa de
copii. Culegere metodică. Constanţa, [f.e.], 1979, 164 p.
ÎnsDid – Constanţa = Însemnări didactice. Aspecte ale procesului instructiv-educativ în
şcoala ajutătoare. Culegere metodică. Constanţa, [f.e.], 1979, 136 p. multigr.
ÎnvCl I-IV = Învăţămîntul în clasele I-IV. Culegere metodică editată de Revista de peda-
gogie. Bucureşti, [f.e.], 1979, 149 p. multigr.
ÎnvLicTehn = Învăţămîntul liceal şi tehnic profesional. Bucureşti.
Îprim = Învăţămîntul primar. Culegere metodică destinată cadrelor didactice care predau
la cklasele I-IV. Bucureşti.
Kőzoktatás = Közoktatás. A romániai magyar pedagógusok lapja. Bucureşti.
L = Luceafărul. Revistă a Uniunii Scriitorilor din RPR. Bucureşti.
LA = Lingvistica aplicată în diverse domenii practice. Lucrările celei de a II-a sesiuni de
comunicări a GRAL. Bucureşti, 18-19 iunie 1976. Bucureşti, Tipogr. Universităţii
din Bucureşti, 1977, 250 p.
LCTMT = Lectura clasi cilor şi teoria modernă a textului. Centenar Tudor arghezi.
Colocvii de critică ale revistei „Transilvania”. Ediţia a IV-a. [Sibiu, 22-24 mai
1980], Sibiu, 1980, 180 p.
LEPA = Leda. Editura Patru Anotimpuri. Bucureşti.
LIMT = Litografia Institutului de Medicină din Timişoara.
LL = Limba şi literatura română. Revistă trimestrială pentru elevi. Societatea de ştiinţe
filologice din RSR. Bucureşti.

436
LLD = Lexicologie şi lexicografie didactică. Timişoara, TUT, 1985, 105 p. multigr.
LLE = LL pentru elevi. Societatea de ştiinţe filologice din RSR. Bucureşti.
LLRCP = Limba şi literatura română în ciclul primar. (Contribuţii metodice). Coord.:
Elena Mateescu, [Piteşti], [f.e.], 1981, 200 p.
LLRL = Limba şi literatura română în liceu. Calitate şi eficienţă în predare şi învăţare.
Coord.: Constanţa Bărboi. Bucureşti, EDP, 1983, 371 p.
LLR-S = Limba şi literatura română. Supliment pentru candidaţii la concursuri de
admitere în licee şi facultăţi şi la bacalaureat. Bucureşti, [f.e.], 1991, 80 p.
LM = Logos şi methodos. Cluj-Napoca, [TUCN], 1982, 295 p. multigr.
LMO = Limbile moderne ca obiect de învăţămînt. Probleme teoretice şi practice. Iaşi,
[TUI], 1981.
LMŞ = Limbile moderne în şcoală. Societatea de ştiinţe filologice din R.S.R. Bucureşti.
LMTL = Lectura modernă a textului literar narativ. Didactica modernă. Cursuri de vară
Piatra-Neamţ, 1978, Bucureşti, [f.e.], 231 p.
LPS = Lingvistica. Poetica: Stilistica. Coord.: D. Irimia. Iaşi, [f.e.], 1986, 312 p.
LR = Limba română. Editată de Academia Republicii Populare Romîne. Bucureşti.
LRA = Limba română pentru admiterea în licee şi şcoli profesionale. Supliment al
revistei „Limba şi literatura română”. Bucureşti, [f.e.], 1997, 196 p
LRAL = Limba română (vocabular, gramatică, stil, compoziţie, genuri şi specii literare)
pentru admiterea în licee şi şcoli profesionale. Supliment al LL. Bucureşti, [f.e.],
1992, 160 p.
LRLM = Caiet metodico-ştiinţific. Limba română. Limbi moderne. Drobeta-Turn-
Severin, [f.e.].
LRŞ = Limba română în şcoală. Supliment al LL. Revistă trimestrială pentru elevi.
Bucureşti, [f.e.], 1986, 160 p.
LŞT = Lucrări ştiinţifice şi tehnice. Sesiunea de comunicări Reşiţa, 20-21 mai 1983.
[Reşiţa], [f.e.], [f.a.], 229 p. multigr.
LucrŞt Constanţa = Lucrări ştiinţifice. Filologie. Ministerul Învăţămîntului, Institutul
Pedagogic de 3 ani, Constanţa. Constanţa.
LucrŞt Galaţi = Lucrări ştiinţifice. Ministerul Învăţămîntului, Institutul Pedagogic Ga-
laţi. Galaţi.
LucrŞt Oradea – Ist = Lucrări ştiinţifice. Istorie. Ministerul Învăţămîntului, Institutul Pe-
dagogic Oradea. Oradea.
LucrŞt Oradea – PPM= Lucrări ştiinţifice. Pedagogie – Psihologie – Metodică. Ministe-
rul Învăţămîntului, Institutul Pedagogic Oradea. Oradea.
LT = Limbaj şi tehnologie. Ed.: Dan Tufiş. Bucureşti, EAR, 1996, [VIII] + 217 p.
LZ = Luceafărul de ziuă. Uniunea Scriitorilor din RPR, Filiala regiunii Stalin, Oraşul
Stalin.
MA = Mitropolia Ardealului. Sibiu.
MCDDL = Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei. Bucu-
reşti, TUB, 1987, 254 p. multigr.
MDE = Mihai Dascăl Editor. Bucureşti.

437
MEÎ = Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului
Meridian = Meridian. Publicaţie bilunară, editată de Liga culturală „Oltenia”. Craiova.
MIn = Magazin internaţional. Revistă săptămînală. Bucureşti.
MITL = Modalităţi de interpretare a textului literar. Sighişoara, 1979. Bucureşti, [f.e.],
1981, 272 p.
MÎP = Modernizarea învăţămîntului primar. Bucureşti, [f.e.], 1981, 172 p.
MS = Muncitorul sanitar. Bucureşti.
MSŞFLA = Memoriile Secţiei de ştiinţe filologice, literatură şi arte. Seria IV. Tomul III,
1981. Bucureşti, EARSR, 1983, 239 p.
NR = Neamul românesc. Bucureşti.
NW = Neuer Weg. Bukarest.
Omagiu Eugenio Coşeriu = Omagiu Eugenio Coşeriu. Număr dedicat lui Eugeniu Coşe-
riu, [Craiova], Editura Universitaria, 1996. (Analele Universităţii din Craiova. Se-
ria Ştiinţe filologice. Lingvistică, 18, nr. 1-2, 1996).
Omagiu Iordan = Omagiu lui Iordan cu prilejul împlinirii a 70 de ani. [Bucureşti], Edi-
tura Academiei R.P.R., 1958, XXXII+946 p.
Omagiu Victor Iancu = Omagiu lui Victor Iancu la împlinirea a 60 de ani. Baia-Mare,
1996 (Buletin ştiinţific. Seria A. Fascicula Filologie, 10 [=11], 1996).
ON = Opinia naţională. Revistă săptămînală de informaţie, opinie şi idei de larg interes
naţional. Editată de Fundaţia „România de Mâine”. Bucureşti.
Oriz. = Orizont. Revistă a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România.
Bucureşti.
Orizont – Vîlcea = Orizont. Organ al Comitetului judeţean Vîlcea alPCR şi al
Consiliului popular judeţean, Rîmnicu-Vîlcea.
OSo = Viaţa prin ochiul soacrei. Săptămânal cu pilule de rămas în gât. Editor: Fundaţia
Română de Jurnalism „Coloana infinitului” S.C. „ORA Exim” S.R.L. Bucureşti.
Paralele = Paralele lb. română=lb. engleză. Admitere învăţământ superior. Bacalaureat.
Revistă lunară. Ploieşti.
PD = Probleme de defectologie. Red.: Al Roşca şi V. Mare. Cluj, Sibiu, EDP.
PedSpec= Pedagogie specială. Buletin. Centrul de documentare şi publicaţii al Minis-
terului Muncii.
PF = Porto-Franco. Revistă de cultură. Galaţi.
PFR = Probleme de filologie rusă. Coord.: S. Vaimberg. Bucureşti, [TUB], 1978, 250 p.
multigr.
PGS = Probleme de gramatică şi stilistică în şcoala generală şi liceu. Bucureşti, 1967,
EDP, 1967.
PLLL = Probleme privind lecţia de limba şi literatura română. Culegere de studii şi arti-
cole elaborate de Marin Cosmescu. Bacău, [f.e.], 1982, 158 p.
PLLR = Metodologia predării limbilor şi literaturilor romanice. [Lucrările sesiunii de
la] Craiova, 28-29 oct 1972, [Bucureşti, 1973], 208 p.
PLR = Sesiunea metodico-ştiinţifică. Problemele predării limbilor şi literaturilor roma-
nice în învăţămîntul superior şi în licee. Universitatea din Bucureşti. Facultatea
de limbi romanice, clasice şi orientale, Braşov, 1973, 208 p.

438
PLRS = Consfătuirea pe ţară a cadrelor didactice care predau limba română la
studenţii străini. Craiova, 26-27 aprilie 1985. Comunicări. [Craiova], RUC, 1987,
214 p. multigr.
PMD = Preocupări metodico-didactice, Slobozia, [f.e.].
PMP = Perfecţionarea metodelor de predare a limbilor moderne în învăţămîntul econo-
mic. Bucureşti, 1978, 123 p. multigr.
PMS = Însemnări didactice. Probleme metodico-ştiinţifice ale predării limbii şi literatu-
rii române. [f.e.], Constanţa, 1981, 190 p.
PPC = Probleme de pedagogie contemporană. Bucureşti, 1970. (Institutul central de per-
fecţionare a personalului didactic).
PPÎ = Perfecţionarea procesului de învăţămînt. Simpozion. Craiova, 29 mai 1975;
Craiova, 15 mai 1976; Craiova, 15 mai 1977. Craiova, [RUCr], 1975: 266 p.;
1976: 125 p.; 1977: 124 p.
PPLR = Pentru perfecţionarea profesorilor de limba română. Târgovişte, [f.e.], 1995, 32
p. (IŞJ Dâmboviţa, CCD Dâmboviţa. Însemnări pedagogice).
PREDC I-IV = Predarea la clasele I-IV. Bucureşti, [f.e.]. (Institutul central de perfecţio-
nare a personalului didactic. Biblioteca centrală pedagogică).
PredLLR = Predarea limbii şi literaturii române. Bucureşti, f.e. (Institutul central de
perfecţionare a personalului didactic. Biblioteca centrală pedagogică).
PredLR = Predarea limbii şi literaturii române. Vol. 9. Colocviul „Ion Creangă”. Cente-
nar. Bucureşti, 16 dec 1989. Coordonator: George Anca. Redactor: Nicolae Ba-
lotă, [f.e.], 1994, 211 p.
PredLRSS = Predarea limbii române la studenţii străini. [Vol.I] Simpozion, mai 1976;
[Vol.] II Simpozion, iunie 1977; [Vol.] III Simpozion, iunie 1978. Craiova, RUC,
I: [1976], 202 p. multigr.; II: 1978, 224 p. multigr.; III: 1979 (1978), 147 p. mul-
tigr. (Universitatea din Craiova. Facultatea de filologie. Catedra de limba română
pentru străini).
PredLRŞ = Predarea limbii şi literaturii române în şcoala generală. Slobozia, [f.e.],
1980. 94 p.
Preuniversitaria = Preuniversitaria. Ghidul candidatului la admiterea în învăţămîntul su-
perior. Bucureşti.
ProblSLLR = Unele probleme ale studiului limbii şi literaturii române. Bucureşti, [f.e.],
1978, 268 p.
ProDid = Pro didactica. Buletinul Filialei pe anii 1982-1984. [Vol.] II, Cluj-Napoca,
[f.e.], [1985], 233 p.
PS = Pentru socialism. Organ al Comitetului Judeţean Maramureş al PCR şi al Consi-
liului Popular Judeţean, Baia-Mare.
Publicitate = Publicitate. Supliment literar al revistei „Familia”. Oradea.
QV = Quo Vadis, Cluj-Napoca, [editură].
RCS = Revista de cercetări sociale. Editor: IMAS-SA. Redactor-şef: Lazăr Vlăsceanu.
Bucureşti.
RESSEE = Revue des études sud-est européennes, Bucureşti, EARSR.

439
Rev.înv.sup. = Revista învăţămîntului superior. Republica Populară Romînă, Ministerul
Învăţămîntului. Bucureşti.
RevÎnvProf = Revista învăţămîntului profesional şi tehnic. Organ al Ministerului Educa-
ţiei şi Învăţămîntului. Bucureşti.
Rev. lit. = Revista literară. Săptămînal de poezie, proză şi critică literară. Bucureşti.
Rev. Ped. = Revista de pedagogie. Organ al Institutului de ştiinţe pedagogice. Bucureşti.
RevV-Supl. = Revista V. Supliment. Focşani.
RF = Revista de filosofie. Bucureşti, EARSR.
RI = Revista de istorie. Bucureşti.
RILA = Relaţii interdisciplinare ale lingvisticii aplicate. Lucrările celei de-a V-a sesiuni
de comunicări a GRLA (Cluj-Napoca, 18-19 noiembrie, 1987). Cluj-Napoca,
CMUCN, 1989, 304 p. multigr.
RÎP = Revista învăţămîntului preşcolar. Bucureşti, [f.e.].
RL = Revue de linguistique. Bucarest.
RLDD = România literară la dispoziţia dumneavoastră. Supliment. Bucureşti.
RLib = România liberă. Organul sfaturilor populare din R.P.R. Bucureşti.
RLit = România literară. Saptămînal de literatură şi artă. Bucureşti.
RN = Revista noastră. Publicaţie a elevilor liceului „Unirea” din Focşani. Focşani.
RPsih = Revista de psihologie. Academia Republicii Populare Române, Institutul de psi-
hologie. Bucureşti.
RRL = Revue roumaine de linguistique. Bucureşti, EARSR.
RRPs = Revue roumaine de psychologie. Bucureşti, EAR.
RS = Romanoslavica. Bucureşti, Asociaţia slaviştilor din RPR.
RSS = Revue des sciences sociales. Série de Psychologie. Bucureşti.
RTŞ = Radioteleşcoală. Culegere editată de Revista de pedagogie. Bucureşti.
RUB = Revista Universităţii „C.I. Parhon”, [Bucureşti].
RUC = Reprografia Universităţii din Craiova, Craiova.
S = Scînteia. Organ al Comitetului Central al PMR.
SA = Studii şi articole închinate lui M. Sadoveanu. Bucureşti, ESPLA, 1952.
SACLER = Studii de analiză contrastivă a limbilor engleză şi română. Pentru uzul stu-
denţilor. Coord.: Hortensia Pârlog şi Mariana Popa. Timişoara, TUT, 1983, 97 p.
multigr.
SB = Scrisul bănăţean. Almanah literar (apoi revistă) al Filialei Timişoara a Uniunii
scriitorilor din RPR. Timişoara.
SC = Sinteze şi comentarii pentru bacalaureat. Supliment al revistei „Limba şi literatura
română”. Bucureşti, [f.e.], 1992, 148 p.
SCD = Studii şi cerrcetări de documentare. Educaţie – Învăţămînt. Bucureşti, MEÎ.
SCDM = Studii şi cercetări de didactică modernă. Red.: Vasile Bunescu şi Marin Vişan.
Bucureşti, 1967, EDP, 356 p.
SCILF = Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor. Bucureşti, Editura Academiei
R.P.R., Institutul de istorie literară şi folclor. [Bucureşti].
SCL = Studii şi cercetări lingvistice. Bucureşti, Editura Academiei RPR, Institutul de
lingvistică. Bucureşti.

440
SCŞt Bacău = Studii şi cercetări ştiinţifice. Seria istorie, filologie. Ministerul Educaţiei
şi Învăţămîntului, Institutul Pedagogic Bacău, Bacău.
SCŞt (Iaşi) = Studii şi cercetări ştiinţifice. Academia Republicii Populare Romîne.
Filiala Iaşi, Iaşi.
ScTin = Scînteia tineretului. Organ Central al Uniunii Tineretulşui Comunist. Bucureşti.
SD = Studii de dialectologie. Volum îngrijit de Vasile D. Ţâra. Timişoara, TUT, 1984,
397 p. multigr.
SG = Studii de gramatică. Vol. I, [Bucureşti], Editura Academiei RPR, 1956, 215 p.;
Vol.II, 1957, 191 p.
SEP = Sistemul experimental de predare cu profesori la clasele I-IV. Red.: Traian Pop.
Bucureşti, 1968, EDP, 392 p.
SLF = A IX-a Conferinţă tehnico-ştiinţifică a industriei tehnice. Iaşi, 24-26 oct 1984.
Secţia Studii asupra limbajelor funcţionale în sprijinul perfecţionării învăţămîn-
tului şi cercetării din domeniul textil. Iaşi, [f.e.], 1984, 259 p. multigr.
SLLFolc = Studii de limbă, literatură şi folclor. Societatea de ştiinţe filologice din RSR.
Filiala Reşiţa, Comitetul pentru cultură şi artă al judeţului Caraş-Severin. Reşiţa.
SLLS = Studii de limbi şi literaturi străine. Red.: Richard Sârbu. Timişoara, [TUT],
1988, 302 p. multigr.
SLLT = Studii de LL. Timişoara, [AMIPT], 1976, 135 p. multigr.
SMLLR = Studii de metodică a limbii şi literaturii române. Coord.: Alex. Bojin. Bucu-
reşti, EDP, 1974, 275 p.
SPCIP = Studii de pedagogie cibernetică şi instruire programată. Ministerul Învăţămîn-
tului. Institutul de Ştiinţe Pedagogice. Bucureşti, EDP, 1968, 208 p.
SRUBr = Secţia reprografie a Universităţii din Braşov.
SSMD = Studii de slavistică. Coord.: Mihai Lozbă, Livia Cotorcea. Iaşi, EUI.
SŞIC = Sesiunea ştiinţifică a cadrelor didactice – aprilie 1969 – Culegere de referate.
Bucureşti, 1970, 302 p.; aprilie 1973 – Culegere de comunicări. Bucureşti, 1976,
348 p.
SŞIP = Sesiunea ştiinţifică a Institutului Politehnic Cluj-Napoca. Comunicări. 28-29 oc-
tombrie 1978. Limbi străine. Lingvistică. Metodică. [Cluj-Napoca], [f.e.], 1978,
240 p. multigr.
St = Steaua. Revistă a Uniunii Scriitorilor din RPR, Filiala Cluj.
StArt = Studii şi articole. Seria A. Filologie. Pedagogie. Ştiinţe istorice. Baia-Mare [f.e.].
s.t.c. = sub titlul comun.
StCom = Studii şi comunicări. 1972. Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. Institutul
Pedagogic de 3 ani. Piteşti, 1972, 336 p.
StUBB = Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. Series Philologia. Cluj.
StUBBPP = Studia Universitatis „Babeş-Bolyai. Series Psychologia-Pædagogia, Cluj.
Stud. = Studii. Supliment ştiinţific al periodicului „Răsunetul”, editat de Comitetul UTC
al Liceului „Andrei Mureşanu”, Dej. Volum îngrijit de Dan Mârza şi Vasile
Ţopan, [Dej], [f.e.], 1978, 397 p.
ŞA = Şcoala Argeşului. (Culegere de material metodic şi de cercetare ştiinţifică). Piteşti,
Inspectoratul şcolar judeţean Argeş – Sindicatul învăţămîntului. Piteşti.

441
ŞB = Şcoala bîrlădeană. Editat de Comitetul sindicatului învăţămînt Bîrlad [f.e.], Bîrlad.
ŞcV = Şcoala vremii. Revistă lunară pentru învăţămînt. Editată de Inspectorastul Şcolar
al judeţului Arad. Arad.
ŞG = Şcoala gălăţeană. Publicaţie de opinie pedagogică, Galaţi.
ŞM = Şcoala Mehedinţiului. Drobeta Turnu Severin.
ŞN = Şcoala noastră. Revistă pentru educaţie şi cultură pedagogică editată de către In-
spectoratul şcolar şi Casa Corpului Didactic Sălaj, Zalău.
ŞS = Şcoala sătmăreană. Culegere de studii metodico-didactice, de cercetare ştiinţifică
şi creaţii literar-artistice. [Satu-Mare], [f.e.].
ŞSăl = Şcoala sălăjeană în actualitate. (Buletin de informare şi documentare a cadrelor
didactice). Zalău.
T = Tribuna. Săptămînal de cultură. Cluj.
TIMFB = Tipografia Institutului de medicină şi farmacie, Bucureşti.
Timpul – Reşiţa = Timpul. Cotidian social – politic – cultural independent. Reşiţa.
TL = Tineretul liber. Bucureşti.
TLSC = I. Teorie literară, stilistică şi compoziţie. II. Şcoli şi curente în literatura româ-
nă. Cursuri de vară. Bistriţa, 1980, Bucureşti, [f.e.], 1980, 271 p.
TPCL = Primul Colocviu Internaţional de Teorie şi Practică în Comunicarea Lingvisti-
că. 23-25 aprilie 1993, Braşov – România, Braşov, 1993, 339 p.
TribElev = Tribuna elevului. Supliment la Tribuna. Cluj-Napoca.
TribŞc = Tribuna şcolii. [continuă din mai 1971, revistele GÎ şi Colocvii].
TribRom = Tribuna României. Editată de Asociaţia „România”, Bucureşti.
TS = Tînărul scriitor. Revistă a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Bucureşti, 1951-1957.
TÚ = Tanügyi Újság. Kiadja a Nevelés és Oktatásügy Miniszterium és az Oktatási,
Tudományos és Müvelödési Szakszervezetek Szövetsege Romániak. Bucureşti.
TUCN = Tipografia Universităţii din Cluj-Napoca.
TUI = Tipografia Universităţii din Iaşi
TUT = Tipografia Universitaţii din Timişoara
TUVT = Tipografia Universităţii de Vest Timişoara.
ŢVN = Ţara visurilor noastre. Revista liceului „Emanoil Gojdu” Oradea.
UnC = Universul cărţii. Revistă lunară a Ministeului Culturii. Bucureşti.
Ucr = Universitatea din Craiova.
UnDid = Univers didactic. Revistă editată de Casa Corpului Didactic din Iaşi, Inspec-
toratul Şcolar al judeţului Iaşi, Iaşi.
Universitas = Universitas. TV magazin. Revistă de informare şi orientare profesională
editată cu sprijinul Departamentului Învăţămîntului Superior din Ministerul
Învăţămîntului şi al Televiziunii Române. Bucureşti, [f.e.].
Varlaam – Sadoveanu = De la Varlaam la Sadoveanu. Studii despre limba şi stilul scrii-
torilor. [Bucureşti], ESPLA, 1958.
VB = Viaţa Buzăului. Organ al Comitetului judeţean Buzău, Buzău.
Vst = Viaţa studenţească. Revistă a Asociaţiilor Studenţilor din RSR. Bucureşti.
VR = Viaţa românească. Revistă a Uniunii Scriitorilor din RPR. Bucureşti.
ZN = Zori noi. Organ al Comitetului Judeţean Suceava al PCR şi al Consiliului Popular
Judeţean, Suceava.

442
 CUPRINS

PROLEGOMENE LA ŞTIINŢA DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE .......... 5

EVOLUŢII ALE DIDACTICII LIMBII ŞI LITERATURII MATERNE ÎN ROMÂNIA

Linii de evoluţie şi cercetare în didactica limbii şi literaturii române .................................... 11
Linii de evoluţie şi cercetare în didactica limbii şi literaturii române ......................................................... 13
Metodicile de predare a limbii şi literaturii române ca lucrări de sinteză – abordare diacronică ........... 13
A. Etapa veche, a metodicilor istorice (de la începuturi până în anii 1948) .............................................. 17
B. Etapa intermediară, a metodicilor cu influenţe socialiste (publicate între anii 1948/’50-1989) .......... 47
C. Etapa nouă, a metodicilor consonante cu reforma socială de după 1989
şi mai pregnant după Reforma educaţii dintre anii 1999-2000 .............................................................. 58
Materialele didactice auxiliare şi rolul acestora ca parte a curriculum-ului resurselor
în etapa actuală de dezvoltare a ştiinţei Didactica limbii şi literaturii române ............................................. 66

EVOLUTIA CONCEPTULUI DE „PROIECTARE” ÎN DIDACTICA

LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE ................................................................................... 70
I. Proiectarea pe unităţi de învăţare .............................................................................................................. 70
II. Perspectiva diacronică ................................................................................................................................. 71
III. Concluzii ........................................................................................................................................................ 90
Alte precizări privind utilitatea lucrării de faţă ....................................................................................... 91

BIBLIOGRAFIE SIGNALECTICĂ
DE
DIDACTICĂ A LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE (BS-DLLR)
Sistematizare după criteriile cronologic şi alfabetic
Anul Anul
1757................................................................... 93 1851 .................................................................. 94
1780 .................................................................. 93 1852.................................................................. 94
1787................................................................... 93 1853.................................................................. 95
1789 .................................................................. 93 1854.................................................................. 95
1797................................................................... 93 1855.................................................................. 95
1805.................................................................. 93 1858.................................................................. 95
1815................................................................... 93 1860 ................................................................. 95
1819 .................................................................. 94 1867.................................................................. 95
1822 .................................................................. 94 1868 ................................................................. 95
1828.................................................................. 94 1869 ................................................................. 96
1833 .................................................................. 94 1870.................................................................. 96
1835 .................................................................. 94 1872 .................................................................. 96
1840.................................................................. 94 1874.................................................................. 96
1848.................................................................. 94 1878.................................................................. 96

443
1883.................................................................. 96
1884.................................................................. 96
1885 .................................................................. 96
1886.................................................................. 97
1887 .................................................................. 97
1889.................................................................. 97
1891 .................................................................. 97
1893 .................................................................. 97
1894.................................................................. 97
1895 .................................................................. 97
1896.................................................................. 97
1897 .................................................................. 97
1898.................................................................. 98
1899.................................................................. 98
1900 ................................................................. 98
1902.................................................................. 98
1903.................................................................. 98
1904.................................................................. 98
1907 .................................................................. 99
1908.................................................................. 99
1910 .................................................................. 99
1911 ................................................................... 99
1912................................................................... 99
1913...................................................................100
1915...................................................................100
1918 ..................................................................100
1919...................................................................100
1920..................................................................100
1922 ..................................................................100
1923 ..................................................................100
1925 ..................................................................101
1927 ..................................................................101
1929 ..................................................................101
1930..................................................................101
1931...................................................................101
1933 ..................................................................101
1934 ..................................................................101
1935 ..................................................................102
1936 ..................................................................102
1937 ..................................................................103
1938 ..................................................................103
1939 ..................................................................104
1942 ..................................................................104
1943 ..................................................................104
1944 ..................................................................104
1945 ..................................................................105
1946 ..................................................................105
1947 ..................................................................105
1950 ..................................................................105
1952 ..................................................................105
1953 ..................................................................105
444
1954..................................................................106
1955 ..................................................................106
1956..................................................................106
1957 ..................................................................107
1958..................................................................108
1959..................................................................109
1960 .................................................................109
1961 ..................................................................110
1962..................................................................112
1963..................................................................114
1964..................................................................115
1965..................................................................117
1966..................................................................119
1967 ..................................................................121
1968 .................................................................123
1969..................................................................125
1970..................................................................127
1971...................................................................131
1972 ..................................................................133
1973 ..................................................................137
1974 ..................................................................141
1975 ..................................................................145
1976 ..................................................................149
1977 ..................................................................154
1978..................................................................160
1979 ..................................................................168
1980 .................................................................179
1981 ..................................................................191
1982..................................................................208
1983..................................................................225
1984 .................................................................238
1985..................................................................246
1986 .................................................................256
1987..................................................................266
1988 .................................................................277
1989 .................................................................287
1990 .................................................................290
1991 ..................................................................294
1992..................................................................304
1993..................................................................312
1994..................................................................324
1995..................................................................337
1996..................................................................350
1997 ..................................................................357
1998 .................................................................372
1999..................................................................388
2000 ................................................................394
2001 .................................................................401
2002.................................................................407
2003.................................................................414
2004.................................................................421