Iarna pe uliţă

George Cosbuc

George Cosbuc este un mare poet al naturii, continuand prin pastelurile sale pe marele
pastelist Vasile Alecsandri.Ca poet, ne-a lăsat moştenire creaţii lirice de o deosebită valoare şi
frumuseţe.
Poezia naturii lui Cosbuc reflecta sentimentele si atitudinile autorului fata de natura aflata
in diferite ipostaze ale anotimpurilor sau ale zilei si noptii.
Tema pastelului "Iarna pe uliţă’’descrie scene de iarna in mediul rural, imaginile,
personajele si atmosfera fiindu-i familiare poetului din propria sa copilarie.
Titlul poeziei indica, inca de la inceput, locul si momentul descrierii lirice satul
romanesc, intr-o zi de iarna.
Poezia debuteaza cu un frumos tablou de iarna, fiind o demonstratie a viziunii solare a
liricii naturii lui Cosbuc. Desi este iarna si nu apare soarele, iar cerul este senin si lipsesc
intemperiile: A-nceput de ieri sa cada/ Cate-un fulg,acum a stat/Norii s-au mai razbunat....
Nu e soare dar e bine/ Si pe rau e numai fum./ Vantu-i linistit acum.’’
Versurile urmatoare pun in evidenta un tablou in care domina miscarea, veselia, spre
deosebire de pastelurile lui Alecsandri, in care domină stagnarea, nemişcarea, chiar gravitatea.
In poezia "Iarna pe ulita" privelistea este pictoral- narativa. in prim- plan, se afla un copil
care urca anevoie pe ulita troienita, maturand zapada cu haina- i in care pot sa- ncapa cinci ca
el". Frematand de insufletire, de la sanius, alti copii mai mari inchid drumul "micului Barba-
Cot", facand haz de caciula lui, ce li se pare"cat o zi de post". O batranica, incinsa peste cojocul
rupt cu sfori de tei, scoatecopilul din harjoana celor mari. Ca si in alte poezii, si in "Iarna pe
ulita", compozitia e dinamica si exceleaza prin imagini de miscare, prin ritmul clar alert, ce
comunica o molipsitoare bunavoie si bucurie spontana, nevinovata.
In prima strofa observam ca autorul a surprins o ninsoare care a durat toata noaptea, iar a
doua zi s-a oprit.Observam personificarea: "Norii s-au mai razbunat" de unde reiese canorii a
inceput sa cearna fulgi mari de zapada spre apus. A doua strofa ne prezinta imagini vizuale,
auditive.
In al doilea vers se observa epitetul: "pe rau e numai fum". De aici reiese ca fumul vinede
la hornurile caselor unde oamenii incearca sa le incalzeasca. De asemenea, se observa
personificarea: "vantu-i linistit acum".
Observam imagini vizuale, statice ce ne transmit un sentiment de liniste. Strofa se incheie
cu personificarea: "navalnic vuiet vine", de unde reies imagini auditive, dinamice. Netransmite
un sentiment de galagie, zarva si de agitatie.
Din a treia strofa ne dam seama ca zgomotul infernal este provocat de copiii care se
jucauveseli in zapada si se bucurau de venirea iernii. Aceasta strofa ne transmite un sentimentde
fericire, bucurie si veselie. A patra strofa incepe cu epitetul personificator sicomparatia: "gura
fac ca roata morii".De aici reies imagini auditive,statice. Autorul compara copiii care vorbeau
mult cu roatamorii ce se invarte foarte tare. Cosbuc ii compara, de asemenea, cu vrabiile gurese
care segalcevesc.
Strofa se incheie cu inversiunea "norii ploi vestesc". Observam imagini vizuale, statice,de
unde reiese ca norii se abateau spre sat pentru a vesti ploi. In a cincea strofa, autorul neda de
inteles ca acei copii erau impartiti in diferite grupuri dupa varsta lor.
 Cei mari profitau de faptul ca erau si copii mici si radeau de ei. Observam inversiunea"de
foame-adusi" care ne transmite un sentiment de mila, tristete si mahnire. A saseastrofa descrie un
baietel strain, aparut din senin pe ulita.
Autorul ni-l descrie cu inversiunea: "largi de-un cot sunt pasii lui". A saptea strofa
incepecu inversiunea: "haina-i maturand pamantul" de unde reiese ca haina copilului era
prealunga si o tara de pamant. Observam repetitia "abia,abia" de unde ne dam seama ca isitara cu
greu haina si comparatia "cinci ca el incap in ea".
In cea de-a opta strofa observam ca acel baietel era trimis de mama sa in sat. Copilul
eraincruntat, dar se credea barbat fiindca putea sa care o haina atat de grea pentru el.
Aceastastrofa ne transmite un sentiment de admiratie si remarcare de sine.
A noua strofa ne arata cum inainta baiatul: "cade-n branci si se ridica". Din
urmatoareleversuri aflam ca baiatul purta pe cap o caciula din lana de miel si ca era mai mare
decatel. Ne transmite un sentiment de amuzament.
A zecea strofa incepe cu enumeratia "tot vine, tot inoata" de unde reiese ca el se
chinuiasa mearga cat mai repede. Observam 2 epitete: "ochii vii" si "zgomotoasa gloata" de unde
reies imagini vizuale si auditive. Ne transmite un sentiment de amagire.
A unsprezecea strofa prezinta ce a vrut copilul sa faca atunci cand a vazut atatia copii.
Avrut sa se intoarca din drum, dar era prea tarziu. Toti ceilalti copii il vazusera deja.
A doisprezecea strofa incepe cu glumele facute de caciula copilului.
A treisprezecea strofa incepe cu inversiunea "altii-n gluma parte-i tin". Observam ca toti
copiii isi bateau joc de el.
In a paisprezecea strofa este descrisa o baba care este imbracata cu un cojoc rupt. Ea
seoprise sa vada de unde vine zgomotul acela mare. A cincisprezecea strofa incepe
cuninversiunea "s-otaraste rau batrana".
Observam ca batranei ii pasa de baiat, incercand sa-l scoata dintre copiii care isi bateau
joc de el. In a saisprezecea strofa poetul ne da de inteles ca baba nu uitase
ameliorareaconflictului dintre baiat si copii luandu-l de acolo. Ne transmite un sentiment de
mila.
In a saptesprezecea strofa ne dam seama ca dupa gestul batranei de a lua copilul, nu
adurat mult deoarece copiii se tineau dupa ea razand. Recunoastem epitetele si
inversiunea"plina-i strimta ulicioara". In a optsprezecea strofa se prezinta acei copii jucandu-se.
Sentimentul este de armonie,veselie. In cea de-a nouasprezecea strofa observam ca
batrana se supara pe copii. Ne dam seama dupa enumeratia "bat,-njura...da din maini" de unde
observam imagini dinamice.
Ne transmite un sentiment de suparare. In strofa douazeci observam ca batrana seinvartea
cu batul in mana pentru a-si face loc, dar copiii navalesc din nou asupra batranei.In urmatoarea
strofa ni se descrie ca baba statea in mijlocul alaiului ca un capitan si isifacea cruce de ceea ce
vedea.
In penultima strofa observam ca din cauza galagiei provocate de copii incepura sa
latrecainii din curti, iar oamenii ieseau afara sa vada ce se intampla. In ultima strofa seobserva un
dialog intre cativa sateni.acestia au asemanat copiii cu o adunatura de tatari.Sentimentul care
predomina este cel de bucurie si uimire pentru sateni fata de zarva de pe ulita satului.