Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Monoloage (texte)
Monolog (pentru 27 februarie 2015 la 15:14
Moarteae o realitate. Tevile alea, – Eputin, Doamne, putin de tot, raspunde
aparatele alea care ma tin in viata sunt orealitate. omul...
Visele nu, de-aia nu platim impozit pe ele,dar ne
costa. Dumnezeubombane si El, se scarpina-n
pleata alba, se-nvarte de colo-colo cu mainile
Viata eo realitate. Trezitul din somn e o laspate, si-ntr-un tarziu zice: du-te de cere la
realitate si ce urata uneori, cand ai infata pustiul animale, o sa-ti dea animaleledin viata lor.
unei zile cenusii in care nu primesti nici macar
un zambet, oimbratisare, un cuvant frumos si Pleacaomul si se-ntalneste cu calul. Pe-
cinstit, ca o aripa de fluture. Viata e simana atunci vorbeau aceeasi limba, se intelegeaubine,
lipicioasa care ti se pune pe fund in autobuz, omul nu-i pusese inca zabala in gura si saua pe
injuratura sparta intredinti ca o aluna, urletele spate: „Da-mi 25 de anidintr-ai tai, face omul.”
femeii care naste si obrazul neterminat Si calul ii da. La fel si cainele, inca 25 de ani,iar
alincasatorului de la electricitate. Si ce mai viata la urma si maimuta il cadoriseste cu inc-un sfert
e moartea, la urma urmei...lucrul acela, daca de veac. Asa cu o suta deani asupra-si se-
lucru o fi, ca nu poti sa-l iei dintr-un loc si sa-l ntoarna la Dumnezeu si-acela ii zice: „A fost
aseziintr-altul, il legi sa nu cada, cand il duci cu hotararea ta,omule! Primii 25 de ani ai tai ai sa-i
tine prin vacante si concediicare se sfarsesc – traiesti omeneste, in ceilalti 25 ai satragi ca un
nedesmintit – cu o zi ploioasa, urata ca cal, in ceilalti 25 vei latra ca un caine, iar in
administratorulblocului. ultimii 25, ceidin jur te-or maimutari, si-si vor
bate joc de tine!”
Eu n-amintalnit administratori de bloc
frumosi, sa-ti fie drag de ei, cand te duci cubirul
si nu incape indoiala ca nevestele lor i-au
indragit si s-au lasatpacalite la altar, pe cand ei
erau altceva si aratau altcumva.
De unde inconstienta asta de-ane crede
nemuritori? Hai, pana la 30 de ani mai merge, se MARIA MAGDALENA Din DON
coace omul la soarelerealitatii, dar dupa aceea JUAN MOARE CA TOTI
care sunt temeiurile? Pe ce se bazeaza omul, CEILALTI
vorbalui Moromete. Adicatelea daca ajunge la o
Teodor Mazilu capasarile?Stii, cateodata imi pare c’as fi o
pasare.Cand stai pe-o culme dedeal,parca,iti
A fost ingrozitor!Nu, nu ,numa vine sa zbori!Uite-as mi-as lua avant,as ridica
intreba!Ingrozitor.10000 de barbati imi strigau mainile si aszbura.Sa incerc oare acuma?(Vrea
innebuniti numele,voiau sa se repeada)
Asputea incredinta oare un cuvant, doua Aaa!Dar mai am un misaj pentru
inaltimii voastre? inaltimea voastra. Doamna Page si ea va
trimitesimtaminte pornite din inima; si lasati-ma
Suntetinumai urechi? sa v-o spun la ureche, dansa este ofemeie atat de
Esteo anume doamna Ford, Sir; dati-va, virtuasa si atat de iducata, cum nu mai exista
rogu-va, mai in partea asta sa nu ne- dua in Windsor...
audacineva... eu, stiti, locuiesc la domnul Caius.
Suntincredintat ca umblati cu farmece,
Vasa zica D-na Ford.. intalimea voastra, dar incantata sa va fieinima
pentru aceste farmece.
Ah,sir, e o fiinta cumsecade!
Ah!Doamna Page ar dori din toata inima
Doamne,Doamne, ce mai craidon imi sa ii trimiteti pe micul dumneavoastra paj;sotul
sunteti! Dar sa va ierte Dumnezeu si pe noi ei are o netarmuita infectiune pentru dansul.
totipentru ca pentru asta ma rog si eu.
Dar!Nu e bine sa stie pruncii toate
Eibine, iata care-i povestea din fir in par. stricaciunile; vedeti persoanele de o
Ati pus-o intr-o asemenea fierberepe biata anumitavarsta au cum s-ar spune discretie si stiu
femeie ca te minunezi, nu alta. Cel mai de frunte cum sa se comporte in lume!
dintre curteni, n-arfi putut s-o aduce in halul
asta. Si doar erau acolo cavaleri, lorzi, Asaca aveti mare grija cum potriviti
gentilomicu echipajele lor... Va asigur curgeau lucrurile!
echipaje dupa echipaje, scrisori dupascrisori si
cadouri dupa cadouri... si toti miroseau atat de Suntincredintata ca umblati cu farmece,
frumos a mosc. nu alta! Dar pentru farmecele astea ma rogsi eu.
E viaţa ta, e capul tău, ţi-e domn ; Acestei lumi, ca astfel să ne fie
Gasisei unacu case mari. Voiai sa scapi Le-ati vazut pe tinerele imbracatein subrete?
de mama. O calcai in picioare! Inca-s la scoala, fac practica aici. Sfioase,
stangace, naive, impiedicate...Noi, astia cu
Tintele depe bocancii tai... Aveai niste vechime in ale meseriei, trebuie sa le
bocanci cu tinte, ti-amintesti? supraveghem. Pe doua le-amochit eu, nici nu m-
am decis inca la care sa ma opresc. Deocamdata
Eu mi-iamintesc... I-ai purtat mult timp, le calauzescpasii pe taramul ingrat al deservirii
si dupa moartea mamei... Doua tinte am luatsi publice. Ma aflu abia la faza aranzari tinutei" –
Hei, domnisoara, uite ce te-ai murdarit!". Le îndemână, cine maimoare de pneumonie ?
trag intr-un coltintunecat si le asez mai bine Poftim, rezultatul. Toţi contra cardiologului.
bonetica, sortuletul si volanele fustitei.(Priveste Inclusivmedicul casei. Mare dobitoc şi acesta.
precaut afara, revine si trage din tigara). Nici nu De bună-credinţă, ce-i drept, dar dacăm-ar fi
banuiam ca nistepustoaice pot avea deja ascultat, în clipa asta aş mai fi încă Edoardo
proeminentele acelea Filobello, iar nurăposatul Edoardo Filobello.
opulente...stiti...prematurdezvoltate. (Ramane cu (îşipriveşte făptura) Ia te uită cum m-au
urechea ciulita). Oau! Ce-mi place piesa asta! împopoţonat! Costumul negru, o fi elpotrivit cu
(Sescutura nebuneste) (Priveste afara, apoi ocazia, nu zic nu, dar mie mi-au plăcut
brusc: Sase! Vine sefu'! Stingetigara). Cred ca a întotdeauna hainele deculoare deschisă, sportive,
trecut...(priveste afara tusind) tweedurileacelea frumoase şi vesele…De
cravată, ce să mai vorbim, am refuzat mereu
Ce misto e piesa asta! Pacat ca nupot dansa. sămi-o pun. Nevastă-mea – căci ea mi-a făcut-o
Trebuie sa plec. (Da sa iasa, dar revine). cadou – insista de fiecare dată:ai să vezi că într-
Apropo, ati auzit ce s-aintamplat ieri in fata o bună zi o să ţi-o pui şi n-ai să mai vrei s-o
bisericii? Am crezut ca ma prapadesc de ras! scoţi înveci! Chiar aşa. Acum înţeleg, o păstra
Toti ploziiaiai ingalati, calarindu-i pe popa si pe pentru împrejurarea de faţă. Poate căpentru o
clopotar, ca niste draci impielitati,si diaconul, asemenea împrejurare o fi şi cumpărat-o!
care scotea niste sunete din gat, de nu stiai daca Femeile! Prevăzătoarele! Segândesc la tot şi la
rade oriplange! In loc sa se teama bisericosii ca toate. Mă simt atât de caraghios cu hainele astea
micutii cersetori ar fura banii dincutia milei, mai negre şicu buchetul de viorele în mână…Ei!
bine ar da din cand in cand cate un spectacol ca Desigur, nimeni nu s-ar fi aşteptat săsfârşesc atât
ala de ierisi ar face bani mai dihai decat aia de la de repede. Cu atât mai puţin eu. M-am bucurat
teatru! totdeauna de osănătate de fier. Nici tu guturai,
nici tu dureri de cap…mistuiam până şipietrele
(Isi priveste ceasul) tre' sa plec,vine seful! de moară. Cât despre inimă, cardiologul îmi
zicea mereu: „Ceasornic!Aş vrea eu să am o
Multumesc pentru tigara! inimă ca a dumitale!” Mai bine ar fi avut-o!
Crăpa el, nueu…Acum, nu ne mai rămâne decât
să ne resemnăm. A apărut şi anunţul în
Cadavrul ziar.Anunţ cu plată, bineînţeles (ia ziarul
şiciteşte): „Ieri, după o scurtă suferinţă, s-a stins
de Aldo Nicolaj în deplinăseninătate”…Seninătate? Dar n-am
apucat nici măcar să mă dumiresc!?...„Sufletul
Un interior burghez. Dormitor în care –între nobil al lui Edoardo Filobello, de ani 52…” Ce
patru lumânări – stă mortul. Uşa încăperii e nevoie era să mai punăşi anii…Ce trebuie să ştie
întredeschisă şi, printr-oînlănţuire de odăi, se lumea câţi ani am? „…Anunţă decesul, zdrobiţi
poate vedea sufrageria, unde familia e la masă. dedurere”…cam exagerat, adjectivul! Ar fi fost
Edoardo,50 de ani, plăcut la vedere şi politicos, de-ajuns: îndureraţi… „Clara,soţie, Dante, fiu,
îmbrăcat în negru, are mâinileîmpreunate şi Gina, noră…” pe care, în paranteză fie spus, n-
între degete un buchet de viorele. Ele este am putut s-osufăr niciodată, cu aerele şi cu
mortul. Face câţivapaşi spre public, apoi fandoselile ei! „Iside, soră. Înmormântarea
vaavea loc mâine, vineri 13, la orele 17…” Şi să
mai zici că n-ai de ce să fiisuperstiţios! Vineri,
13, 17. La toate s-au gândit… „Nu se primesc
EDOARDO: Mă numescEdoardo Filobello, vizite”. Dece? Mie mi-a plăcut întotdeauna să
născut la Roma, acum 52 de ani, decedat ieri la am lume în jurul meu… „Rugăm a nu se
(se uită la ceas)…la orele 20 si57…Chiar în trimiteflori. Conform dorinţei defunctului,
clipa aceea s-a oprit şi ceasul. Se întâmplă. Din familia nu va purta doliu…” În privinţaflorilor –
simpatie. Mort depneumonie, cu supliment de o economie stupidă. În privinţa doliului…n-am
criză cardiacă. Eu am tot spus: pomenit niciodatădespre asta, nici pro, nici
„Chemaţicardiologul…chemaţi cardiologul”. contra. O idee a soţiei mele, de buna seamă, care
Aş! „Măcar pentru un control… .” Toţi îidădeau nuvrea să se îmbrace în negru, fiindcă negrul o
întruna că în ziua de astăzi, cu atâta penicilină la îmbătrâneşte! „Parastasul de 30de zile va avea
loc…” (uluit) Să mor,nu altceva! S-au şi gândit, cam strict…fiindcă am pretins totdeauna
de pe acum, la parastasul de 30 de zile. Nici n- anumiteeconomii…acum că eu nu mai sunt,
ammurit bine, şi ei se şi îngrijesc de parastasul domnii îşi trag sufletul. Nici nu le pasă demort,
de o lună. Aşa, scapă de-ogrijă, şi nu-şi mai bat se gândesc la beneficiile lăsate lor de mortul ăsta
capul după aceea. Ce repede se lichidează un nenorocit. Nevastă-meao să-şi cumpere un
biet omnefericit: înmormântare…parastas de 30 vizon…o să renoveze casa…o să scoată
de zile…cine moare veşnic zace, cine-iviu mobilele aceleafrumoase, care-mi plăceau
trăieşte-n pace! (înaintează spreuşă: în fund, se mie…o să primească vizite…o să organizeze
întrevăd membrii familiei, aşezaţi la masă. bridge-urişi canaste… Noră-mea o să fie fericită
Decupată în geamul opac al uşii, umbra că duce o viaţă mondenă toţineisprăviţii o să
soţieilui Edoardo înmoaie o grisină în paharul vină aici să se înfrupte…toţi pierde-vară…toţi
cu vin). Chiar zdrobită de dureren-aş prea zice faliţii. Masăaşternută pentru toată lumea…
că e, nevastă-mea… Mde, chiar şi durerea Singurul care n-o să irosească banii moşteniţi,
trebuie hrănită…Mâncaţi, mâncaţi, dară! Poftă osă fie fiu-meu. E de ajuns să te uiţi la mutra lui,
bună! Consolaţi-vă cu bucatele. Ce mutră arefiu- ca să înţelegi că nu simtenici măcar gustul de a
meu! Tot posomorât, cum l-am ştiut trăi. O să se limiteze la cumpărarea de timbre.
întotdeauna… Nu pentru că am murit Timbrerare… bucăţele de hârtie colorată, de
eu,ferească sfântul! Expresia lui obişnuită. Şi lipit într-un album… Şi-aşa, eu m-amcanonit
când s-a însurat avea aceeaşiexpresie, de toată viaţa pentru ca banii mei să folosească la
plictiseală şi dezgust. Se înviorează numai când cumpărarea de timbre.Ce imoral! Ce tristeţe!...
îşi admiră colecţiade timbre. Nevastă-sa, ce să Şi, până una alta, ăştia mănâncă.[…] Dar ce o fi
mai zic, chiar dacă nu-i rău ca fizic, e de gătitatât de gustos, soră-mea Iside? Păi, sigur că
oprostie… […] Hm, ce aromă! Ciorbă de da, tocană de ciuperci. Una dinpasiunile mele.
zarzavat, făcută de Iside. Bucateletrebuie gătite Te pomeneşti că a făcut-o ca să-mi cinstească
cum le găteşte ea. Cu pasiune. Trebuie să găteşti amintirea! Unde ofi cumpărat ciupercile?... Pun
cu entuziasmulcu care faci dragoste, asta e, pariu că de la bătrânica aceea care treceregulat
zarzavaturile tăiate bucăţele mici, mici detot… pe aici… Eu am spus întotdeauna să nu le
mirodeniile, eh, mirodeniile…leuşteanul… cumpere de la babă: nu vedebine, cum poate cu
slănina prăjită şi ceapa tocatămărunt, mărunt… vederea ei slabă, să deosebească o ciupercă
Când aduce ciorba ei de zarzavat la masă, în bună, de unaotrăvitoare? Pentru că, să ne-
toate odăile serăspândeşte un parfum care i-ar nţelegem, ciupercile astea… cât eram în viaţă,
scula şi pe morţi… (se opreşte) Nu, e un fel de a eumă pricepeam la ciuperci… au un miros
vorbi. Din păcate nu e decât un felde a vorbi. (se special… Ar trebui să le atrag atenţia…Cum să
uită la o tavă plină cutelegrame, aşezată pe fac? Sunt mort. Şi-apoi, înfulecă, toţi, cu atâta
noptieră, le răsfoieşte) Câte telegrame! Soluţia poftă… Nevastă-mea seserveşte a doua oară…
ceamai uşoară ca să scapi de condoleanţe. Toţi fiu-meu repetă şi el… noră-mea tăvăleşte mieyul
împărtăşesc durerea…participămişcaţi la doliul de pâineîn farfurie, ca să strângă tot sosul…
familiei…deplâng dureroasa pierdere…se soră-mea parcă n-ar fi mâncat de-osăptămână…
asociază suferinţei…În realitate îi doare în cot! Cum de nu-şi dă nici unul seama? (urlând)
[…] Deh, ce să mai… (se întoarce din nou în Opriţi-vă! Atenţie! Atenţie! (fireşte, nu este
direcţia familiei) Mănâncă întruna,„dumnealor”! auzit; resemnat) Mâine, ziarele o să
Frumos lucru, familia. Bietul bărbat munceşte publiceştirea la cronica neagră : „ O întreagă
toată viaţa, facesacrificii peste sacrificii, trudeşte familie otrăvită cu ciuperci”. Bieţiide ei. Nu-şi
şi trage căruţa, pentru familie, şi peurmă… închipuie, în clipa asta, că o să ne vedem atât de
poftim, iat-o familia! Nici nu apuci să mori de-a curând… Fără săaibă nici cel mai mic răgaz să
binelea, că se şi adunăîn jurul mesei, şi ce fac? se bucure de moştenire. Nici tu vizon… nici
Mănâncă. Liniştiţi, senini, cu poftă de parcă eu tumobilă nouă… nici tu viaţă mondenă… nici tu
nuaş fi existat niciodată. Chiar dacă inima le e timbre… Se spune că viaţa e plinăde neprevăzut.
zdrobită, pofta de mâncare nuşi-au pierdut-o, Aşa o fi, dar ce să mai spunem despre moarte?...
dimpotrivă: se gândesc la moştenire. Ei, da: un Frumoasăîncurcătură! Până la urmă, o să se
birou deavocatură, bine pus pe picioare… amâne şi înmormântarea mea. Poate
pachetul de acţiuni…cont curent înbancă… căSocietatea de Pompe Funebre face o reducere
apartament în oraş…vilişoară la mare… Iată de pentru înmormântarea unei familiiîntregi… În
ce am existat eu! Şifiindcă eram un gospodar fond, ar fi o economie. Da, numai că la ce şi cui
ar servi o asemeneaeconomie, acum? (se uită, Politistulspune incet: “Vreti o tigara?...
pe rând, lafiecare membru al familiei) Îmi pare in principiu este interzisa, dar…” Asta maface
rău, dar mă văd nevoit să vă spun : „Pe curând!” sa smiorcai. Apoi: “Va e bine?”, “Da, imi este
( salută cu mâna, apoi îşireia poziţia iniţială de cat se poate de bine. Suntcat se poate de
cadavru). moarta.”
Va convine,domnilor ocnasi.