s. DAT l D } i P OI,IA N 4 ...

LIn biet crcstil, sinnan lipit plmintului si cu o c:isi dc copii, isi agonisise nigte binigori cu munca palmelrr. Ca sI rnai izgoneasci siricia dc pe lingi bordci, si-a cumpirat )nrul o vileluli, ci si zicea: < S-a 1'accrigeauzr vac5, vaca a 15ta, si cind ai in casi o linguri de lapte, nu-i totuna ca atunci cind n-ai nimica >. Copiii omului se inlirteau toati zilra pc lingi vi1ea, ii dideau s! minince tot ce le ieqea inaintc gi socoteau gi dingii ci-i poate prii, asa ci viteaua incepuse a crestc si a se face a9a l5

de frumoasl, ci-1i era mai mare dragul sl-]i sprijinibchii pc dinsa. lntr-o duminici, se duce omul nostru la biserici, unde a rlmas pini la sfirgit, ca si asculte9i cazania.Preotul a spus-o frumos gi pe urmi a inceput a ingira despre rai gi iad 9i la urml le-a zis: - Dali de pomanl, oameni buni, daci vreli si vi dea qi voul dumnezeuinzecit inaPoi! Omul cu vileluga a prins la minte vorbele preotului 9i se tot gindea la ele, aqacb dupl slujbi s-a dus la el gi i-a spus cl are gi dinsul o vilea pe care bucuros ar da-o de pomanS, dacl-i vorba sd-i intoarch dumnezeu inzecit. Preotul a fost tare bucuros,vizindu-gi cuvintele lui r'as6dite in sufletul credinciogilor,9i a rispuns siracului : .- Bine. fiule. tare bine ! Dar cui sh dau vilica, taici Pirinte ? -- Cui s-o dai I De, gtiu eu ! $i mie poli si mi-o dai ii rispunse preotul, care era lacom dinspre partea averii' Omul s-a dus acasi, a luat viteaua de funie si a dus-o de a dhruit-o pirintelui qi pe urmi s-a intors acasi, la nevasti si copii. Copiii plingeaudc se pripideau, iar el ii mingiia cu vorbele plrintelui de la biscrici: c Dali de pomanl, fratilor, ci dumnezeuvt intoarce inzecit inapoi !'r $i biielii plingeaucrt zecerinduri de lacrimi dupi vi.teaua lor, pentru care ;i-ar fi lrratbucilica de la gurd ca s-o hrineasci qi s-o crcascipe dinsa.. . Cum steteaviJeauaomului cu al,ti zecevilei ai perintelui in ogradi Ei cum era asta intr-o zi caldi de varl, a aPucat-o
l6

u ' '

rtrechea,a iegit din ogradl cu ceilalli zecevilei dupl dinsa gr a croit-o de goani. $i fiind deprinsi cu copiii creqtinului, gi tiind doritoare si se duci la dingii si le lingl tirila din poale, a pornit drept spre casanevoiagului,cu vilei cu tot. Omul i-a deschis bucuros poarta viteli $i vileilor de dupi dinsa... Copiii, rnai ales,nu-qi puteau afla astimpir de trucurie. Dar n-a trecut mult gi iaci pirintele gifiind dupl vilei, dar omul nostru nu l-a prea inleles ce vrea s[ zicl. - Ce, pirinte ? N-ai spus sfinlia ta cl celui ce di de pomani ii intoarce dumnezeuinzecit ? Nu ti-am dat dupi asta vileaua mea sfinliei tale? $i acuma nu vezi cum dumnezeu mi-a inzecit pomana? Ce alta mai poftegtisfinlia ta I S-au dus apoi pe la judecitori pe la tirguri sA se judece, cdcipirintele nu se mullumea cu judecataomului, dar degeaba. Cu spusapbrintelui, omul nostru a aflat peste tot locul dreptatea lui dreaptl 9i aga a rimas in ograda lui cu cele unsprezece caDetede vite, . .

hi"

ff]
'*ffi
6. P1 T, E,\ F E R N IE C A 'f A L

!a

i,l --.|l!

Un fliciu Joia si. se insoare. Ochise el, nu-i vorb[, o ei. fat6 bogati, da'lenegi,de nu cred si md fi fost alta asemenea Flic1ul nu se uiti la asta insX 9i o ceru la pdrinti, iar acestia, i-o didurh, cu cuvint sl nu o puni la nici o treabi si mai cu seami si nu o bat5. Fliciul nostru se invoi; ficuri nunti in cele din urm[ 9i se gospodiriri la casalor. Trec.qrl citeva zile. Fliciul lSsi citva timp pe lenesi in banii ei, cici este o vorbi: <sita noui-n cui se puner*asa si Dupi vreo citevazile insi, cind s-au mai invechit el cu lenega. lucrurile, fliciul ii spusenevesteilui celei lenese,arltindu-i o 18

I tl

r'
t '-''i

F
3

piele - de oaie, de iepure, de cfo li fost anume nu stiu cam acestea: -- Iat6, drali nevestic5,pielea asta face tot ce-i vei porunci. Se pricepe la orice treabi ii pune-o, ci-i ferrnecatb. - Pielicici I Iaci, de acum asta-i stepina ta; se faci tot ce !i-a porunci ez, ai awzit? Ci de nu, apoi vai de tine: ce-i pi1i, cu nimeni nu-i impir{i ! Tu dragi nevesticl, numai si-i poruncegti,si de n-o vrea si te asculte,apoi lasl: de nu ti-a pl5ceace i-oi face, si nu-mi zici mie pe nume ! Mai zise ce mai zise acolo insurilelul nostru .gi pleci in treabi-i. ln urma lui, nevestei se ficu sete; cauti af{ jn cof5, i dar mi ghsi nici un strop. -Pielicich ! Du-te, drigu!6, fuga gi adi o cofi de apI, ci mi-i sete de nu mai pot ! Pielicica, pace! - Pielicicl, mitrrrd ! Pielicicanici gind ! - Pielicic6, fi mincare! Pielicici, fi ceia, pielicicd fX ceialalti. . . Aq! Pielicicahici vorbi ! - Lasi., c-o veni el birbatul meu si te-oi spune u ca n-ai vrut si mi asculli si-i vedea tu pe dracu'! Lash, Iasa I . Cind veni birbatu-shu, femeia, cum il vede, ll sl sare-n git. - IacA, birbdlele, pielicica r-a vmt .sb mI asculte,n-a vrut si faci nimica ! - Aga-i povestea ficu birbatul siret. Ei, ian stai tu, pie? , IicicEafurisitS,ci-gi arit eu !e ! Ia ia-o in spate, nevaste dragi, si o lnv6f eu minte ! 19
/

:.j

$i rominul cela,punind inina pe o mdciuculi ce o avea la indernini, incepu a cbribini in piclca din spinarea nevestei, si-n piele, gi pe de lituri, pe unde nimerea: - Na, pielicici, na, na ! De alti date, si ascu\i gi s[ faci treabi.! Na. na. na ! $i din rniciuc5. n-o slibea de loc. -* Las-o birbate, siracaI se r-ugabiata nevestici, vizind ci birbatu-siu o trece cu de deochiul,Las-o siraca,o doare! La-s-o,iart-o ! * Nu, mii ferneie,s-o inYdt minte ! $i dupl ce-i mai trase vreo clteva insurelelul, pe urrni o pusc in cui. - Ei, Iash,pielicici, numai si nu faci tu treabe,cE rniin( scar-i dc-oi gisi tot aga, apoi pe urmi ce-aiplfit acumnu-i nimic pe lingl ceeace-i p51i atunci ! A doua zi, omul pleci iar unde ii era treaba, ln unna lrri, femeia fuge la api, fuge la lemne, miturl, deretictrprirr casi, facemincare,9i cind vine omul nostru seara, pricepe elcunr stau lucrurile si pune mina iar pe miciuci qi se duce intins la prelc. i -Ei, nevasti, nici acu' nu te-a asclrltat Nici acu' n-a vrut sI faci treabi piclicica? -Da'a fbcut siraca, cum sh nu faci, 9i m-a ascultar. Las-o, n-o mai bate, siricuta ! - Ei dacd-i aga,atunci o iert ! zise omul, zimbind pe sub trrusta,ti.

t-

>-<
"/-

\.._-

. ,' .. _\a^s6m

rq

-'-"-___-ry
P ROSTIA O ME N E A S C A . Un morar odatdaveapreamulti gloati la moari gi-9itrimite sacide porumb, cu cerutacu caii. femeiala tirg cu doisprezecc Femeia cind /ajuns in tirg, a tras cerula scolo unde trage toati lumea. Ea avea porumb foarte bun. Vine un golan din toatl lumea, se sucegte,se-nvirtegte prin tirg, Printre ctrute

&

Se duce la femeie! - Buni ziua ! - Buni ziua. '- Citg.paraleporumbul? I * Doui sute- sau trei sute- de lei sacu'-cum era atunci. Zice:
2l
I

,{

t'
i I II
..:-. -:,,_ * 5 .;,._ .,, ;..; .

.":

V
t t r i-

t r. J
|...

- Eu nu m-aqindoi de prepl dumitale,zice,:porumb ai {oarte bun, da' n-am bani la mine, ci vin de la o lucrire, de la fabtic6, Ei, da'daci vrei, dh-mi-l pe datorie si de azi intr-o siptimini liaduc banii aici in tirg.. Femeia-i spune: - Pii da' in tirg cum am si te cunosc eu pe dumneata atunci ? Ca sb fii siguri de mine gi si mi cunosti, imi lagi gi guba. Eu mi voi imbrSca cu suba si atunci dumneata tragi drept la mine. Femeia, ca si nu mai trcmure - frig era in tirg - a .vindut numaidecit porumbul pe datorie, doisprezece saci. De ,"i 9r6u. Golanul igi ia porunrbul cu ciruta, qi guba,gi se duce acasl sinhtos; iar femeia, cind se duce acasi, povesteqte morarului ce a ficut la tirg. Morarul o si ia la bitaie. - Lasi-mi omule, ci de azi intr-o siptimini aduc gi banii, 9i gubaqi tot ! . Bun, a lisat-o. Se duce la seFtemini ferieia, se uitl-n dreapta,in stinga: n-a mai \t\ztt nimic,-Vine acasi firh bani Ei firi gubi; iar il mai trage morarul'un toc de bitaie. N-avea ce si mai fac6: pr5pbdeafemeia,.pripidise 9r guba. l-a un moment dat. vine iar morarul, ii sprune: - Fi nevasti ! pune mina,-zice, *gi-mi fh o tutti mare cit o lua traista asta - traista era de vreo trei-patru duble. - Bine ! Numaidecit femeia face o turti, o bag6-n traisti. - Dar ce faci, omule, - zice, - cu traista qi cu turta ? - Ml duc in toati lumea,-zice, -si vedem dace mai gdsesco femeie proastE ca tine. -2 2
'.. . .

| '+.

*-*a . A luat iurta gi a plccat. $i a mers in drcapta' in stinpa' colindat toate 1ara.Dormea unde-l apuca seara' intr-un sat' Trage la o casl Intr-una din zile il apuci seara de om. Stdge: - Mdi neici ! Iese o femeie cam betrini ! - Bund seara - MulPmir. dumitale ! - Nu mi primeqti Ei pe mine si dorm aci b dyT*? I Vino incoace'Am un tecror !r-r -' Ba da, t primesc" dus la Plug, nu vlne seara' Orrul intre numaidecit in casi Femeia-l glzduieqte' bo't' ii sPune ii di mincare9i-l intreabi ci de unde e' Morarul' cE cl e de pe- -Iumea cealalti Femeia imediat l-intreabi zile: si ea era vhdul6, il murise omul de vreun an de dacl egti de pe - Nu cumva gtii ceva gi de omul mcu' lumea cealalti? la - Ba da',L cum s6 nu gtiu,dragl' - zice - sint chiar nici de unele! un loc cu el' shncql.Mult o ducerI t' cd n-are acolo' - O' pbi,-zile,- si-,tidaucite ceta sd-iduci Eilui ' - Da, ':- z\ce, - cu Pl5cere bune' un Femeia nuinaidecit impacheteaze rind de haine care le luase si avea cfteva sute de lei puse in fundul tronului ia hainele p" o p".""n. a" toi, i le di' Le bagi morarul in sin' si turtag 9i aPucbPe drun' ' de la Nu treee mult timp 9i iacitl-i vine feciorul babei lui fiu-siu' plug. Baba,bucuroasisi-i spuni cl a flcut o ispravi ! - Maici, - zice, - cind ai gti ceva tu - Ce, mami ?
tra.

't--

'

r -

e-T'

;,"
,

*.

- .' ,".":-'Azi-noapte a mas un om aci la noi,-zics,-care

ra

de pe lumea ceilalti, - Ce, mam5, te-ai stricat, egti nebunl ? - Nu! ziae.El mi-a spuscI e de la un loc cu tatil tlu, zice, qi i-am dat un rind de haine, gi i-am dat gi ceva parale, -banii de i-am luat pe boi--*i-i ducl lui tatil tlu acolo-

tl

- Vai de rnine, mami !

Ala s-a necljit. Scoate nuriaidecit un cal de la harq, incaleci pe el. - $i-ncotro a apucat ? - A apucat pe drum de vale, maici. r Fuga I Morarul,..care se ftia Cu musca pe c[ciulll, se tot uita lnapoi cind gi cind. Vede ci vine in urma lui un cal in

galopqi cu praful duph el. - . .Ei, ista dupi mine vine !r

Imediat zvlrle pachetul in nigte buruieni, se intoarcc inapoi It o fintini. Lingl fintinn, ce s[ vezi ? era o salcie plecat Se fliciul lingd el. feazemdcu spatelein salciecind soseqte , ! -. BunI ziua, mos.ule I - SE trdiegtl, nepoate . - De mult stai aiciJ .- Oho, moguleI f)e cind eram tinlr, zice. - Phi da' ce faci dumneata aici ? - Ce si fac, tatb ? Uite, m-du pus nigte holi de oamenr 16 lin salcia asta in spinare si nu cadi in iintini. ? -O,! N-ai \Lzut,'zice, -un unchiag - Aoleu, tati, - zice, - de cite ori trece ho{ul ila pe aici I - ll cunoscca pe un cal breaz. - I, moguleI

:{

z+

da'dd-mi mie calul, - Dumneatanu-l gisegti, nepoate, zice,- gi imcdiat vin cu el. Gata, biiatul sarejos de pe cal. - Dumneata rimii in locul meu aicea, se Fi salcia si' nu cadl in lintini. Se aqazl biiatul dupd salcie.Unchiagulii spune: - lmpinge rhzbit! Iar morarul a incilecat pe cal, s-a dus repede, gi-a luar pachetul gi banii, 9i mini ! Biiatul a stat citeva zile acolo tot imPingind in salcie'I'receauoameni pe drum. -.Fugi, mE prostule, cd ela te-a picilit ! Ala !-a luat qi banii, si cal, Si tot. Clnd a ajuns morarul acasi, a dat un chiot la poarti - Nevasth,deschidepoarta! Bund ziua, bine te-arn gisit sinetoasi. - Se trtieqti, barbate! - Ei si ltii ch.,* zice,- an gdsit nevestemar ploaite ( tr rine gi oameni mai proqti. llite ce-am adus, Atunci au rfmas toli bucuro;i. tr"
I

w
q 4

sqt

17

8. i, L I N A C,{ ZU TK IN ,\P A

Ilndeva intr-un sat triiau odatl doi oameni, da' progti clr dideau in gropi. lntr-o seari pleaci ei amindoi si se duci pini la un gospodar care ;edea mai la o margine de sat, dincolo de riulepl ce strebitea satul. ?recind puntea peste riu, vid luna oglindindu-se in api. Ia tc uiti, mii frate;,ci a cizut luna in api ! - Da, sdrmana, o.vid si eu, 26

,ra ., O- i..o+.

r
{,

- Mii. ia hai s-o scoatem i<ri de acolo' se o punem iar la locul ei pe cer. -Ha i! Repede se intorc gi cauti un cirlig cu care se o poati pe apuca. Gesesc malul apei o.cangecu care abiteau oamenii cite un bugteande pe api cind veneariul mare 9i se intorc la in punte. IJnul dintre ei viri cangea api unde se vedeachipul cum lunii 9i trage. Cangease agilasedupi o ridicini de salcie, s[ poatl sl o scoati? Incearci 9i celilalt: nu poate nici el' - Mii, aga nu Putem face nimic ! ' '- D a r cum? * llai sn tragem anindoi o dati cu toate puteril. de Apuca gi celhlalt cange. - Aq,ul, cind oi numira pini la trei, atunci si smucinr o dati din toate puterile' Hai: unu, doi. . . trei ! Cirid se opintesc amindoi, rldicina se rupe gi ei, buf! pe spate in albia riulelului ! Si cum steteau acolo Pe spate, aceea,se uitS in sus 9i vid luna pe bolta amelili de c|zELtura cerului. ci - Ei, rnhi fr|te, ai vZrzttt am scos luna din api? Uite-o ci iar69i ii pe cer ! - Ea, mni, si qtii ci sintem vrednici oameniI Hai sb spunem qi altora ce isprali am ficut noi in searaasta' in $i, lbudindu-se cu ispravalor, li s-a dus vestea lume gi pini in ziua de asthzi. au rlmas de Poveste

f.i.;_r-.!- tX-d i ' ",r-- - ' i,

'a-

N
9' F EM E I T \ CE A P R OA S T A

\\

Cicn bet de mult, de nult. . . . un fl6c[u tare bogat a pomit si se insolre. Dir la deal, dir la vale, dir intr-o parte, dir intr-alta, se duce intr-un sat la un om tot chiabur care aveadouf fete. Ceamai mare, hidi 9i pogani de n-o linea piera mintul, gi pe lingi acestea, giproast5,Si bitrini; iar cea mai mice, tot fati mare, frumoasl si tare cumint. Cum o vede fliciul pe ceamai mici, deodati-i pici tronc la inimi ! . . . $r' nici una, nici douX,intri-n vorbe cu tatil siu. Dupi ce se invoiesc din zestre.. , se,pregitescde nuntt. Da'pirinlii fetei voiau si. inceapi stogul de la rirf 9i s-o vadh urniti din casi mai intii pc fata cea mai mare.

t--.

"tl''r.

Soseqie ziua nunlii. Mirele vine de cu seari cu alai 9i cu scripcari; cg si ia mireasa.Da'pe atunci se spune cl era obiceiul ci mireselepurtau rn loc de hobot de peteali ca acum, un fel de broboadi deashpeste fa1i. P5rinlii fetei se inteleg cu nuna ca in locul adeviratei mirese sI dea pe fata cea md mare. O duc la casamirelui 9i a douazi se cununS.Joacl nunta toat6 ziue 9i seara, de obicei, cind era la sfirgitul mesei celei mari, vin gi-i ridich hobotul miresei. Clnd colo, care nu a fost spaima bietului mire 9i mirarea tuturor nuntagilor vdzind cit de tare au fost inqelali.Ce si faci acumbietul om ? S-o trimeati acash, nu-i da voie popa, si'rimini cu ea, cum era s5.triiasci cu sluta.n casi ?ln sfiSit, pirinfi fetei, ca si nu mai fac5zurbavi 9i ca sd rimini qi cu sluta mbritati, i-au mai dat. .. incX pe atita, . . Cu chiu cu vai au trdit ei. . . plni lntr-o vreme. Dar blrintr-o batul se zice ci aveaun burduf de bani gi-l lnea ascuns cdrnari, unde umbla numai el. De cite ori se ducea de acasl, cl da de griji nevestei si nu cumva si umble in cimari, ci acolo-iborza'. de lntr-o zi, el serporneqte acasi gi-i spune,ca de obicei, si nu umble in cimarl gi, pe cind a veni, si-i faci demincare varzi cu carne.Feneia, dupi ce se duce el, se pune la oglindi iar afari, ch sI se _pieptene, o vaci sta culcati jos gi rumega. Se vede ci chipul vacii se vedeain oglindh, ci de la un timp a zice: ' De,,haram afurisit, da' altl treabh n-ai, numai sE mi strimbi ? Vaca insi igi chuta de rumegat.
L Bodd - sprltqn. (r.r)

-...*.-,.-",'*

29

-i I -Da'nu ti-am spusodati sl pleci de aicea ? Vaca pace! - Ei, aga1i-i treaba? Las'cete-nvil eu minte. $i, cum zice, inciudat5, ia un topor si taie vaca. Apoi, aducindu-qiaminte ci bbrbatul i-a spus si faci varzh cu carne, taie raca bucdli-bucili, le ingiri pe prispS; apoi taie varzafeliifelii 9i pune pe carne. Cheami ciinii si le spune: - Lua.ti seamagi-mi pezi! yarza ast^ cu carne,ca si nu vini alli ciini si le minince. Apoi se ia 9i pleaci in sat. Ciird rrine acasi gisegtenumai varza! Ciudi mare ! Prinde 9i ea ciinii, ii duce in pivnile, ii leagi de cepurile butoaielor cu r,in si incepe a-i bate. Bielii ciini, smucindu-se, scot cepurile 9i fug afari schcliliind; iar vinul curge tot din vase,Vdzind ea una ca asta,ce si faci i Fuge-n hanibar, ia sacii cu fhini 9i-i toarni in pivniti peste vin, ca si astupe balta. Dupl asta,vede trecind pe la poarti un om cu un car cu oale. . -- De vinzale 1i-s oalele, bidici I De vinzare, lelici ! - Cit ceri pe ele ? - f)-apoi cit dai dumneata I -Stii ce, bidici ? Eu anr o borzi intr-o cimari 9i bbrbatul meu tot imi spune s6 nu cumva si irmblu la ea gi eu drept s6-fi spun, mA cam tem si sed cu borza-n casi. D6-mi durnneata oalelc si ia-1i borza. - Bucuros! zise omul, care intelese indate cam ce fel de borzi-i in c[rnari. -Trage carul cu oalelein ograd[, le descarch,
i

!*l

i 1

i:.: :1,

. .....

30

?
intri in clmarh si ia borza, adici burduful cu bani, il pune in car si pleaci in drumul lui. Femeiaapoi ia oalelegi le ingiri toate prin pari, si, cind la urmi, rlmine o ulcic[ mai mic5, caren-avealoc. - Dalivh mai incolo, sh incapi 9i ulcicula asta, zise ? ea oalelor. Da' dali-vi mai incolo, vh"zic, ce mai agteptad Oalele pace! --Aga, nu vreJi? Ei, lasi, ci vb arit eu voui ! Ia o mlciuci 9i jap, jap ! in oale, pinh le strici fe toate. Apoi ia ulcica cea micd si o pune intr-un par, singure. - Ia aga! Auzi ? Din pricina hirburilor istora, si nu incaph ulcicula asta, sdraca mititici ! Cind vine birbatul acasi, ferneia-i iese inaintc la poarti gi-i spune: - Mii blrbate, nu gtii una ? - Ce-i nii femeie? Ai rnai fi ficut vreo dandanade-ale tale. - Ba ! Am dat borza. - Ce spui? zice omul incremenit, - Am dat bolza! lati cum: a venit un om cu un car de oale;i eu i-am dat borza gi el mi-a dat oalele. - Cui ai dat-o ? - $i eu am pus oalelein pari si rbmhsese astamititici. . . Eu zic oalelorsi se deain lituri, si faci loc . -Cui ai dat-o, mii femeie? Spune! - $i galelenu vreau.Da' am luat gi eu o biti gi le-amspart pe toate. * Ho, moari stricati, destul! Lash hirburile la naiba si spune mai repede cui ai dat borza I strigl omul.

h,
o

pus ulcicuta mea cea mititici in loc. Auzi i, -Di "m Hirburile si nu vrea si se deain laturi. . . - Ei, sta-1i-arhirburile-n git si-1i stea!Ci spune o datt ce te intreb : cui ai dat borza, cum il cheamE incotro a apucat ? si - De apucat, a apucat incolo i de chemat, du+e qi tu gi-l intreabi cum il cheamS. Fuga omul pe drum incotro i-a aritat netasta, da' dc omul cu borza n-a mai dat nici pinl-n ziua de azi. . ,

't
I

4!.

IO. I

ASA SE MAN1NCA TN SATUL NOSTRU.. . Intr-un sat erat ghzduili mai mu$ soldali. Unul dintre ei intr-o casi Jerineasci. Tbranul, intri odati fudul ;i 1an1og cind il rlzu aqafudrrl, nu-l bigi de loc in seaml ;i se ficu cl nu-l vede. sabia ai Cind se asezar6 caseila mas5,soldatul ili scoase din teaci gi o puse pe masi lingh blide. I iranul dldu mirat din umeri qi apoi, firi si mai zici o vorbl, iegi binigor dincasi. Dupi citeva clipe se intoarse aclucinddin grajd o lopati ce-i serveaIa rinitul gunoiului, pe care o puse 9i el lingn blidele cu mincare, apoi se a;ezi la masi. 33

- Hei, bidici, d-apoi ce inseamni astaI il lntrebd soldatul pe tdran. - D-apoi ce si insemne,cre;tine ? rlspunse gospodarul. Asa se minincb in satul nostru: daci ai culit mare, atunci trebuie si o linguri mare ! Soldatul viri sabiain teaci 9i de atunci nu se nrai fuduli niciodatX.

a' ,il
at"

.s

p
I

fftrr

IT.

SA A,IA vAD A

LU Il E A !

Odati, un om cam slab de minte vine cu calul la tirg s6-l vindd. Intr-un tirzru, iath.se opresc niste cumpiritori lingi el, misoari calul cu privirea, il plimbn pulin ca si-i vadi urnbletul, daci nu gchiopiteazi cumva, 9i dau apoi in vorbh. - Cam bitrin calul, mdi omule ! $i-i ;i slab ! -De , as a e s oi ul l ui , nu pr in d e c a r n c . . E invelat la trdsurd. trageI - Ba ! iispunse omul, - Dar la cilirie merge? - Ba ! - Dar la arie merge,poli face cevaispravi cu el ? Ba ! Da.'bine, omule,cine crezi c-o fi prostul ila si cumpere un cal bitrin gi neinvSlat la nimic ? De ce l-ai mai adus la tirg ? - Ei, ca sh mivadi lumea cu cine mi muncesceu si-mi mininc zilisoarele! rispunse omul, oftind cu niduf. 35

"

r*

V,,4

D wah
rdvd

tb'r/fa.\b-

e<
I

*==--*-+=-&_
l2t

CIOBANUL

$ I X {OR A R U I
I

Un cioban se ducea mereu se cumpere fiini de por-umb de la un morar din margineaunui riu, in careigi adipa ciobanul turma de oi. Intr-una din zile, ce-i trece prin gind ciobanului? (Mii, ce viati tihniti mai are 9i morarul [sta ! Ia te uite, ci de cite ori viu la el, il vld numai ci se plimbi prin moarl 9i pufiie din lulea,nici ci-i pasi delumeaasta! $ipemine miploue, sa mi ninge, mi sufli Yintul gi noaptea dorm icpurelte, nu-mi minince luPul oile !'r morarului: $i nici una, nici doui, ii spune 36

r'
i
- Ian asculth,mli morarule! Uite ce m-am gindit eu: sd ne schimbim unul cu altul, ce zici ? Eu igi dau turma, tu st-mi dai moara, sb vid ;i eu curu ii morar. Morarul se mai gindegte,se mai suceqte... - De, m5, eu qtiu ? Poatech ne-om invoi, da' lntii 9i lntii si facem o lncercare vreme de o zi qi o noaPte. Te las pinh miine pe vremeaastasEfii tu morar gi eu mi duc cioban cd oile tale, gi daci mi-o pl[cea, ne invoim pgntru totdeauna. morarule! Hai sl-1i dau turma. Pleaci - Bine-o fi g-aga, morarul cu turma si ciobanul rlmine la moari. Acu si vedeli ce se intimpli. Cum vine seara,morarul inchide oile in Jarcul db la stini, igi scoatetraista din spinare,qi-o pune la cbpitii Noapteaveni lupul la oi 9i seapuch qi se culci. Adormi bugtean. de ele si le jupoaie, hiriindu-se cu citnii, carenu-i dideau pace' Morarul, auzind prin somn hiriitul lupului 9i al ciinilor, incepu si visezeci uruie moara goall, firb griunle. - \41i nevastd, di-i grhunle ! Tu n-auzi ci uruie moara goali ? Di-i griunle ! La ziui. cind se trczesJeel din somn, \,ede oile toate ' moarte, ciopirJitclrin larcul stinii ! Se ia cu miinile de cap 9i incepe a se viieta: tAcum plltegte, morarule, dacb 1i-a trebuit stine ! Asta si-ji fie de iNiFture !, Ciobanul rimbseseln moari rezematin ciomagsi se uita cum cade fiina de sub pietre. De la o vreme, boabcle s-au isprhvit: f{ine nu mai curgea,iar pietreleuryiau de se zguduia toat6 moara. Ce si facl el, cunr si dea griunle pe nrcari ? ' Vrea sh o opreasii, nu gtia cum. - Stii, neice.. . stii, neici, sthi. . . cum ziceael cbtre oi. 37
'.-._. ,1 |

D
e

h b
it

\ l:.,,,.

Piatra de unde si-l asculte? T;ai gisit ! Se mai uiti el, se mai gindest, mai strigXla ea si se opreasci,degeaba. Atunci se infurie, 9i cind o pocnesteo dati cu ciomagul lui gros 9i noduros, se rupe pirpirita -- adic[ fusul de fier care invirte piatra - drept in doul. $i cum se tot invirte el pe lingi piatri, cum face, cum drege,odati, cum sta cu spatelela ea, ii apucd pirpirita poalelecimigii 9i incepe aJ invirti de-i siri ciomagul din mini ! r,[!i.i, al dracului, cum mA joace! Cum mi mai joaclr ! $i de-atunci i-a trccut pofta de a mai fi morar.

rr.

HOTU L

PR IN S

Odath,intr-unrsat era un om care ayea,cum se zice, mina cam lungl: fura de la unul, ba de la altul, orice se nimerea. furi o capri din turmi Intr-o zi, trecind pe lingh o p5.dure, gi fuge repedecu ea acasbpe drumuri ocolite, ca sl nu-l vadi cineva.S-a intimplat ci toli ai caseierau dugi la lucru; acasi ani. de nu era decit un copilaE vreo cinci-gase ista n-o si t Ce birre ci numar copilul cel mai mic e acas6, mE dea de gol, ci il inva! ce se spuni.D $i ia repedeun culit, pune scarala pod gi incepesh se urce cu capra in spinare,ca si o jupoaie acolo nevizut de nimeni. 39

- M[i copile!-ii spusetathl lui urcind pe scarapod,rlui, - daci te intreabi ciieva de mine, tu si spui numai vorbele astea: - Eu is mic N u stiu ni mi c! lnJelusu-m-ai,mi ? - Da, titicule ! Nu trecemulti vreme gi intri in casS ciobanul phgubag, 9i care, pesemne,il gtia pe gospodarulXstace fel de apucituri are. Se uitb bine prin cash,vede numai copilul cel mic. - Mii copile,unde e tatel tiu ? Copilul igi aduce aminte de vorbele tatilui sEu 9!i r[spunde: - Eu is mic Nu gtiu nimic ! Tata-n pod Belestecapra. - Asa? ficu ciobanul minios. $i, nici una,,nicidouh.o apuchin grabi pe scari in pod, cd n-a mai avut vreme holul sh jupoaiecapra.

lt:

*nl

r4. T R EI C AL AT OR ]

V'

M e rg e a utrei i nqi pednrmc d lit o r i: v in t u l, g e r u lg iz iduful. $i cum merleau, dau de o fati firarecaresecerala griu. - Buni zrua,fati mare! ! - Mulgumim dumitale Mergind mai inainte, s-au luat la cearti. Ala, ci : cw1' - Mi-a mulpmit mie. \ Gerul : .. 2.,/ - Ba m i e! i f('

$i vintul zice:
- Ba m i e!

ai

'

t. 'I

'+1
.'l
'

A' .
,. ....-.. '
t

t!.

. -.. , .,|:.gr i

':

. S-au intors indirlt la ea 9i-o intreabi; - Fati mare ! Noi !i-am dat cu tolii <buni ziuar, 9i tu numai la unu ai mullumit. Cui ai mul,tumit? - Vintului ! Z5.dufil zice:. - Te-oi apucaeu la vari pe viile alea.. . - N-am griji, numai vintul si batl ! Gerul zice: -- Te-oi apuca eu la cimP la iarni. . - N-am grijb, numai vintul si nu bate ! Aga s-a scipat de ei;9i e drept, ci bine a mulgumit fata

'l{

L"
J

. ,*-ii-*

,-..-:.-.-

F
,l ,

, t ",

Sus tuni, Jos rlsun5; Sus bat tobele, Jos cad negurile.
(ouold t! lual\u ,luoN)

2, r oUrli lupul la hotari $i s-aude-ntr-alti tar5.

( lltlaanJ )

I "fl

/a

.i , r r'
$apte fete, sapte bete; La izvoarc le spilari $i de nori le atirnari. (i aqnx.nJ)
1l . 12.

Cc trde.prin [ersastri si nimic nu <rspeflc .-.,_* (owanI)

(rurot )

49

tWsffi
b'era miini, firi pici,,are

f
S
(ttua\! )

ij::';f#:l
i*

$ !

Ce aude firi urechi, Vorbeste firi guri $i rispunde in orice limbi i ( po,t ) : ro. Ct e cit lunrea de mare Dl umnru nu mar are i -a
(Funq) lU'

9 'z '
De Ia noi

Pini ia voi 'l'ot thgiide tri tdrltptp,). "#

-Q

pw*bketu.W
-p * ht'.C ,:.s, -* c>- vi' "#

]6@;tffise.W T s t r rr' 't'

4i
!t

Daciiei dinea, mhreqtei se

|
tA ro.

3:* f:lt.:.i".:::.
Cresc departe, Cresc la munte, Iar cind acasi mi aduce, Buciple mi face.

(od,or,) $
''::

{t

(lnuuaT)

.!i zo.
Ce ndpirlestevara $i-nverzeste iarnai
(tqnpo.rq DuqaC )

{t "'

Uritu-mi-i singurea, AgSjati pe nuia,

$i mii teamdc-oi cidea, Vin, bdditr5, mi ia. de ( o u tr tb )

c - r.9

Jq
#

x u

;rupM{F"e#4etunu#
5l
K t\

-da

6ffi

$
(ottaduS)

n
i I

,!!,

Primivara te veselegte, Vara te umbreqtc, Toamna te nutregte, Iarna te-ncilzegte: Poftim de ghiceste ! ( r1,luod )

'l(.''+'

Nalt cit casa, Yerde ca mitasa, Dulcg ca mierea, Amar ca fierea.

Am patru frali, lntr-o cXmasi-mbrlcati.

ew&.,q

B JI
,tv
"6.

Sus piele, jos piele, ln mijloc mhlai cu miere.

.,..,,, ::: :-r" -::a ;.-' .' --

(DutqrowS)

Am o cireadi de boi: Cei slabi sar gardul, Iar cer grasi cad jos.
' (taoap t! 74.tg1

* !.:4 :

I r;'8' O
2A, 41

suti de fra1i, Intr-un briu legali. ( tndous )

Zac noub, frali imbricali. ]1,t;o r"e-"ge

(lnb'nJsn)

r30. r{. Este o copiliti Cu noui rochite; Cind o dezbricim, Din ochi licrimim.
(DdDrJ)

N*Wggrg**
53

t)
1'l

3 r.

Ce arde fiiri
---"*

sI fie cald ?

32.

$ade rnospl in cbmarl, Cu pletele scoase-afarh. ( rao.tow ) Malul verde, apa rosie, Pestele Cum se nimeregte.
( ftzkq@H )

2i $'

LV

qr 34'

Albi p6sirici Pe arac se urch, N-are aripioare, N-are nici picioare.

s
(oaptot)

lJ

t'' -L.,---r*p,rt, capulmi-e totu'a,

Pe-un picior stau totdeauna, Cnmigi am nenumerate $i le port toate imbricate.
,----*h

(oztoI )

.L

i::,!t

. . -..,:f,!

f " :,,,'r",, ,'j z !;.*i::li,

'37.
4Q

f "g

*6s

6 $
i llou'DC ) (t$nxp1 )

Sirituri De ciuti, LIrni de nimic.

td 38' Hrana mea place la oricare, Ci e dulce la mincare, lnsh cind mt necejili, N{X rlzbun si o p51i1i.

11 3e.
dpa ma nagter

@!lE"

Apa mi cre9te, $i cind nu vid pe mama, mor.

QEq,

Peqt'"Sk"4ff;m#
,v(

"!*i'4F._

65a s' ;
9oo. $

a
tnlnlot orahDo!,

\\

'1{.

? rsculi nu 1'' c. fuo,-t..;, sepoate

o curelugl unsi,
Pe sub Pdmint ascunsi'

\6

,.r

.,.
42.

J
( "tu.fu)

ltl

Pe-o cirare Merge-o aritare, $a are, cal nu-i' Coarneare, bou ntt-i

(P1aq)\

ti

43-

^ bus

coPale,
*

Jos coPaie, La rmijloc carnc de oaie' 1t:41.

LureluEa UnSa.

ln tufl ascunsi, Picioare n-are $i fuge tare.

f
\ t,l,d-S,Rg

ee.sw

tr
\ {''

r5

&d

qgq - 4kr"a.sQd-$,b"S
., Nlogul Niculaie
t l)oarmc pc casi-n pale.
(lnr4ttoiox

Dx.r\g ) \

46. La cap pieptene, 'tvLa mijloc pepene, l,a coadl secere $i la picioarc Rischitoare .
lptcDoj) \

47. Am un mos ., " ' Cu cojoc intors pe dos.

(rstn) \

48. 7.,. Cimiliga prin tulig, TuEti din iarbl-n alunig.

(alandaJ) 1

Nllergemoqu'pc cirare Cu o mie de ace in spinare.

( lnlr4r- )

Nskqffi#ee.effi
57

J'

finghi-linghi $oltlu-boldu
{r. ' rJoL prretenr dm casl Umbli pe sub masi; Llnq se lntrtncser rU Se tnyrajbes,C.
( apullx tS nx$td) \

lt 4 s"'
9rnc geme tara sa itc bolna\ $i cauti. firl si fi pierdut ?
| ( Pttto4l I

l.r st.
In pidure cioca-boca, rn trrg ,ru-tlo-ho, fji acasi treapa-leapa. 11n1ojh 96

ro

ffix*'F#sq
58

ap

^[9

fI
^ iF I

'k**xt#ceq ,@rs$gAAppqb"ff ffi

s 4. _

. t,
lJ.

p. dupa. podelc. luouursu Tata

dins'r' DuPb /Dr,,pt rnr.,)/ ta

.t

n I
$

I
*.tr

Urechi lungi, coarne n-are, Are cnlcc pe sprnalc.

lltunil?IN) \

56. ,. I Patru resteie duc un car cu fin " " $i nu se firim it, ,, - Ciugarele "' ] Mi ti te l e Merg pe drurn ingirilele, ,

( oloot

Ciugur Singr.lr $ade-n drum $i se uite Pe-mPrejur, Halea Palea Jine calea.

(DnoalpJ6 afo 'lnu,qot) l

Be*B#6p"x ru re
59

g@d?u#affi;-pq r lo' o."u # "u*, q "' 3;''J,1:J"'*'

e Dupe tine.
I orqwn)

i.! se'

Suflet ner,inovat Sti legat. ,

(ptDl ul tntldoJ)

't t

6o.

Sub doui muchii de Doi luceferei; Sub doi luceferei, O moari fe_recatS*
l'

(o.m8'uuto 'a1auat4t(s'1n{t3)

j',

6''
Doue turturele, Mindre, frumusele, Cit le-arunc, ' Atit se duc.
cl {

(!!wot

# '#

Npw*#.e=me redew
j .r.*3e".@;&'''

r r fl
l$
{

F'W,@@
lume fi' ,, ^oueste-n Jara-nisip? *(DLuItrDT
.r. 5ii Am un ciocdnagde piele, Cu doui ciurele. I t su1.) 6q. .,;6 Am doue pogte anurne, Care-nii spune

h
$

Y-e$tdin.,lume,
65, -/{ ]\m o nsnlcloara. Toatil ziua rignegte, $i noaptea s-opregte.

( allqrarn )

( D1nc )

66. fl Albigorii treieri, Rogioaramituri.

( Dqralt $ !!u!0)

-ru

p:w***ryured.-ffi
6l

ffieffi tr
#
d

6ffi
insirali saci de oase.

"q fe

dr

tL ,17' e. "uu strc,asini casi. ged

,; L1 68.

(!tt,!ol
Am o grebhrt5 cu cinci dinligt.rri,
re zi-mi trebuieEte de-o mie de ori.

$ I
g
d

a ;1 0 9 .

( aarw/ Am doi cilusei, Tineri, sprintenei, Numai si m-arunc pe ei.

( aptDu)rd )

6i z"'
+ i 7r,

Am o casl cu patru ugi: pe una lntnr Qi pe trei ies deodati.

t (oktntp:) )

Am douE covitele

t..-