PETREA P ROSTUL

PETREA PROSTUL

A
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, fost, nicin i c i nu s-ar
s-ar povesti.
A fost odatăodată un om care era bogat de nu-şi mai "ţinea ţinea
seama bogăţ i i lor . Avea
seama bogăţiilor. Avea ogradă largă de de sese puteau în- in-
S
5 vîrti
vîrti în in ea de de şapte ori ori cîtecîte şapte care care cu cu patru boi, boi ,
iar împrejurul ogrăzi ogrăziii erauerau case case cu cu lărgime
lărgime,, hambare
şi şure
şure,, grajduri
grajduri şşii şoproane şi fel de de fel de de altealte oolate;
l ate ;
avea ţarini întinse, v i i şşii llivezi,
vii ivezi , crînguri
crînguri şşii fineţe;fin eţe ; avea
avea
boi de jug şi cai de ham o mulţime, mul ţime , vaci cu lapte cireadă c ireadă
10
10 întreagă
întreagă,, turme de de porci
porci,, de de oi şi capre
capre;; nici n i c i că sese poate
poate
spune
spune ce ce n-avea
n-avea,, căci în bbee lşug îi erau erau toate.
toate. Pe Pe dea­
d ea-
supra îi mai făcuse Dumnezeu parte şi de trei fe ciori,
feciori,
tot
tot unul şi unul: cel cel mai mare mare numai eell ca ca eel,l, cel
cel mezin
să-i cauţi pereche
pereche,, iar cel cel maima i m i c , Petrea,
mic, Petrea, şi şi mai pros-
15 tănac, căc căcii , dede!J orişicit
orişicît ar fi trăit tră i t in lume , el tot mai
în lume,
mic, tot prisle prîsle răminea.
rămîn ea .
S-a
S-a nimerit
nimerit că omu omull acel
acela, a , aşa bogat
bogat cum cum era era,, aa trăit,
ca
ca to ţ i oamen
toţi oamenii, i i , cît
cît i-a ţinut"ţinut firul
firul v ieţii , apo
vieţii, apoii aa murmurit, it,
lăsînd cu limb l imbă ă d dee moarte ccaa ccei e i trei
tre i feciori ai l]ui u i să
20 împartă bogăţ bogăţii iile le rămase
r ămas e frăţeşte ş i fără făr ă de gîlceavă
g îl ceavă
intre dins
Intre dinsii. ii.
.Rm i Ce-i
--.Rm i Ce-i aia aia!?J ? întrebă P Peetrea
tre a nedumirit. Cum Cum
se face
face cînd
cînd se împarte frăţeşt frăţeşte e?
-
- Cum
Cum se se face? răspunsee frat
fa ce? răspuns frateelele ccel e l mare,
mare, care care era era
25
25 şi mai cumintcumintee . Foarte uşor se face J! Impăr\eala lmpărţ eala fră­
ţ ească : iai
ţească: i a i din toate cit cîtee trei,
tre i, zici:
zici : "Una" Una m mii ee,, una ţie ţie

98
98

www.dacoromanica.ro
 şi una
una lui" lui" şi bagi de seamă ca
de Seamă ca toate trei să fie fie la fel.
Ai înţeles
înţeles??
-
- Am înţeles,lnţel e s , gră grăii Petre
Petreaa dumiridumiritt . lai, lai , zici
zici şişi ţii
o
o dată cu cu capul
capul să fie f i e la fe fel.l.
:;:; -
- Pentru oa ca - - adăugă fratele fratele mezin mezin,, tot cu cu minte
minte
şi el - - ninici î nşelat să nu
ci înşelat nu fi i , nioi
fii, ni ci pe altul
aliul să nu înşeli.
înşeli .
-
- NiciNici,, nnici!
ici ! grăi iar Petre Petrea, a , acum d dee tot dumiri
dumirit. t.
După ce ce i-au
i-au făcutfăcut d dara r tatălui
tatălui lor l or o înmorm întare
O înmormîntare
cum
cum se se cuvenea
cuvenea unui om om de de seama
seama lui, lui , cei fraţ i se
cei trei fraţi se
10 apucară să facă împărţeala frăţeas frăţească că a a moşteniri
moşteniriii ce le le
rămăsese de de la la dînsu
dînsul: l: "una mie, mie , unauna ţie şi şi una
una lui" ..
E îînsănsă mai greu s-o faci decît de cît s-o zici: zici:
Lasă că erau erau atît atît de multe şi de de deosebite
deosebite lucrurile
lucrurile
pe
pe care
care aveau
aveau să s ă le împartă , încît
le împartă, î n c î t ei steteau
steteau şi se se uitau
uitau
15
t5 zăpăciţi unul unul Ia altul, neştiind de
altul, neştiind de unde
unde să înceapă şi
cum
cum să urmeze urmeze,, dar dar mai era era şi altaalta .
-- De! De ! zise
zise Pe trea. Toate
Petrea. Toate sunt sunt ale ale noastre ŞI-O să
le împărţ im cum
le împărţim cum le le vom fi fi împărţind; unde unde pun eu eu
însă pe
tnsă pe ale mel e ?
ale mele? ..
20
20 -
- Aşa e e!! gră iră ceilalţi
grăiră cei lalţi doi fraţ i , cel mare şi
doi fraţi, ş i cel
cel
mez i n , care
mezin, care erau
erau mai cu cu minte. Unde Unde să le pună fiecare fi ecare
pe
pe aleale sale
sale??
Era lucru apropiat apropiat de mintea mintea omenească
omenească,, că au au săsă
împartă inainte
împartă inainte de toate toate,, curtea cea cea mare şi largă, ra
şi largă, ca
25
25 să a i bă fiecare unde
aibă und e să pun pună ă pe ale ale salsalee .
Cum
Cum s-o s-o împartă însă însă??
-
- Cî Cîtt mie,
mie , atît
atît ţţieie şşii atît
atît luilui,, zise Pei Petrea
rea,, care ţinea
să se se împlinească-ntocmai vointa tatălui tatălu i său si " st
si ia
stia
acum ce fel ssă ă face împărţeala ffrăţească. răţească . "
30 După multă bătaie bătai e de cap cap,, fraţii luară înire în tre dînşi
dînşiii
înţelegerea
lnţ elegerea cca a cel
cel mai
mai mare mare,, ccaa mai mai mare
mare,, ssăă ssee aşeze
la dreapta
dreapta,, Petre,Petre , ca ca ccele l mai mic, mic , să treacă la la stînga
stînga,,
iiar
ar cel mezin,
mezin , cca a mezin,
mezin , ssă ă rămîie la m ij l ocul ogrăzii
]a mijlocul ogrăzii,,
apoi
apoi începură - mergînd Peirea
- mergind Pe Lrea şi fratele fratele mai mare
85
35 spre
spre mijloc
mijloc,, iară fratele mezin spre spre P Petrea
etrea - - să-şi
să -şi mă­
soare
soare fiecare
fie care cu cu pasul
pasul său partea: partea: "unu eu, unu tu şi
unu
unu el" el" . Cînd PetreaPetre a ajunse pept la la pept cu cu fratele
fratele său
mez i n , împărţeala era
mezin, făcuLă şi avea
era făcută avea fiecare unde să
pună pe ale
pună ale sal sale.e.
r,o
{lO Mai rămînea
rămînea,, nu-i nu-i vorba
vorbă,, neîmpărţită bucata bucata ddee la
mijloc , pină la partea fratelui
mijloc, fl'atelui mai mare , dar
mai mare, dar pe aceasta,
aceasta,

99

www.dacoromanica.ro
 �a
Ca să nu nu fie fie giÎceavă,
gîlceavă, au au fmpărţ:it-o
impărţit-o fraţii fraţII mai mari
iîîai mari
între
între dînsii.
dînsii.
- Aşa i( grăi Petrea,
- Petrea, şi-a făcut fiecare fiecare partea
partea dreaptă.
Rai la
Rai la celelalte!
celelalte !
5
5 - Raid' I ziseră
- Haid'! fratii lui.
ziseră fratii lui .
Fiindcă găinile alergau alergau in toate părţile şi nu
în toate nu ţineau
seamă
seamă de de împărţeala
împărţeala făcut.ă, făcută, ci ci rîcăiau
rîcăiau şi şi ici,
ici, şişi colo,
colo,
hotăriră să
hotărîră să le-mpartă,
l e-mpartă, ca ca săsă ţieţie fiecare
fiecare pe pe ale
ale luilui în în
part.ea
partea lui. lui .
10 "Una
"Una mie,mie, una una ţie ţie şi
şi una
una lui"lui" - - nu nu ee nilPic
niJPic maimai uşor.
uşor.
Rămase
Rămase însă însă în în cele
cele din
din urmă
urmă un un cocoş:
cocos : cece să
să facă
facă cu cu el?
el?
Ba
Ba că mie,mie, ba ba că ţie, ba ba că lui lui....
.. '
- Raid' să-I
- Raid' să-I tăiem,
tăiem, să-lsă-l jumulim,
jumulim , să-I să-I frigem
frigem şi şi să-I
să-I
mîncăm!I grăi
mîncăm grăi P Petrea.
etrea .
15 Mai frăţească împărţeală
Mai frăţească împărţeală nici ni î că că s-ar
s-ar fifi putut.
putut.
tăiară dar
li tăiară dar gîtul,
gîtul, îl îl jumuliră,
jumuli ră, îl îl tras eră in
traseră în frigare
frigare
şi-l
şi-l fripseră.
fripseră.
-
- Staţi
Staţi!I strigă
strigă acum acum Petrea.
Petrea. Fiindcă
Fiindcă fui mai inainte
fui mai înainte
la margine, lăsaţi-mă
la margine, l ăsaţi-mă acum acum pe mine la
pe mine la mijloc.
mijloc .
2
200 -
- BunBun II zise
zise fratele
fratele maimai mare,mare, şi-apucă
şi-apucă el el oo pulpă,
pulpă,
fratele mezin altă
fratele mezin altă pulpă,
pulpă, iar iar lui lui Petrea
Petrea îi rămase tir­
îi rămase tîr-
t.iţa; el
tiţa; el oo aripă
aripă cu cu oo parte
parte din piept, fratele
din piept, mezin altă
fratele mezin altă
aripă
aripă cu cu cealaltă
cealaltă parte parte dindin piept,
piept, iar iar lui
lui Petre
Petre aa ii îi ră­
ră­
mase gîtul,
mase gîtul, pe pe care
care e, e, -- precum
precum se se zice
zice - - atîta
atîta carne,
carne,
25 că
că nunu ee nimeni
nimeni în în stare
stare s-os-o ciugulească
ciugulească toată. toată.
Porniţi o
Porniţi o dată
dată aşa, aşa, aşa
aşa au au şi şi dus-o
dus-o strună
strună înainte
înainte şi şi
le-au
le-au împărţit
împărţit toate toate cîtecîte erau
erau în în casă
casă şi-mprejurul
şi-mprejurul casei, casei,
şi
şi raţe,
raţe, şi şi gîşte,
gîşte, şi şi curci,
curci, şi şi oi,
oi, şişi capre,
capre, şi şi porci,
porci, şi şi
cai,
cai, şi boi, şi
şi boi, şi unelte
unelte de de tot
tot felul,
felul, şi şi lucruri
lucruri dindin casă,
casă , zile
zile
30
30 întregi
întregi de-a rindul au
de-a rîndul tot zis:
au tot zis: "una
"una mie,mie, una
una ţie,ţie, unauna
lui",
lui", şi şi şi-a
şi-a făcut
făcut fiecare
fiecare partea
partea dreaptă,
dreaptă, cum cum se se cuvine
euvine
între frati.
între frati.
A rămas in
A în celecele dindin urmă să facă împărţeala casei, casei,
a hambarelor
a hambarelor şi şi aa şurilor,
şurilor, a a graj duriI 01' şi
grajdurilor şi aa şoproanelor
şoproanelor
35 şi a
şi a celorlalte
?elorlalte olate olate ce mai erau
ce mai erau imprejurul
împrejurul ogrăziiogrăzii celei
celei
mari.
marI .
- Asta ee asta!
- Asta asta I grăi grăi fratele
fratele cel cel mai
mai mare
mare şi mai cu
şi mai cu
minte.
minte. Cum Cum să-mpăr"
să-mpărţim ţim casa,
casa, care care ee mare,
mare, frumoasă
frumoasă
şi
şi cu
cu multă
multă lărgime,
lărgim e , dar dar una
una singură
singură!? I?
40 - Asta e,
- Asta vezi, asta!
e, vezi, asta! grăi
grăi şi fratele mezin.
şi fratele mezin. Cum Cum să-şisă-şi
ieie
ieie fiecare
fiecare partea?
partea?

100
e'

www.dacoromanica.ro
 Petrea
Petrea se se uită
uită miratmirat cînd cind la la unul,
unul , cînd cînd la la ·altul.
' altul.
- Cum!?
- Cum !? zise
zise el. el. TotTot cumcum le-am le-am împărţit
împăr'ţit şi şi pepe cele­
cele-
lalte:
lalte: "una
"una mie, mie, una una ţie, ţie, una una lui",
lui", şi şi bagi
bagi de de seamă
seamă
ca
ca să fie la
să fie la fel.
fel.
5
5 Au sucit-o
Au sucit-o fraţii
fraţii şi şi au
au învîrtit-o,
învirtit-o, s-au s-au gîndit
gîndit şi şi s-au
s-au
socotit,
socotit, au chibzuit şi
au chibzuit şi au răschibzuit şi
au răschibzuit şi în
în cele
cele din urmă
din urmă
au
au ajuns,
ajuns, ca ca oameni
oameni cu cu minte,
minte, să să înţeleagă
inţeleagă că că tot tot nunu le le
rămîne
rămîne decîtdecît să să dărîme
dărîme casele casele şi şi hambarele,
hambarele, grajdurile grajdurile
şi
şi şoproanele,
şoproanele, şurile şurile şi şi celelalte
celelalte olate olate şi şi să-şi
să-şi facă facă fie-
fi e-
'i10o care
care partea
partea din toate:: "una
din toate "una mie, mie, una una ţie ţie şişi una una lui".lui".
S-au
S-au pus pus dardar pe muncă grea
pe muncă grea şi şi au au asudat
asudat şi şi azi,
azi, şi şi
mîne,
mine, şi şi poimiine,
poimiine, dar dar nunu s-aus-au lăsat
lăsat pînăpînă e e n-au
n-au făcutfăcut
împărţeala
împărţeala frăţească.
frăţească.
- Halal să
- Halal să nene fie fie 1I grăi fratele cel
grăi fratele mare şi mai cu
cel mare u
minte. Mult
15 minte. Mult a a fost,
fost, puţinpuţin a a rămas;
rămas; să să ieşim
ieşim acum acum la la
ţarini şi
ţarini şi la livezi, la
la livezi, vii şi
la vii şi lala crînguri,
cringuri, la fîneţe
la fîn eţe şi la la
imaşuri.
imasuri .
- ieşim 1I grăi fratele
-.: Să ieşim frate le mezin.
mezin.
-
- Să mergem!! grăi
Să mergem grăi Petrea,
P etrea, care care înţelegea
înţelegea şi şi elel căcă
20 numai
numai asta asta mai mai rămîne.
rămîne.
Nu-i
Nu-i însă
însă chipchip să-i să-i impaci
împaci pe pe oameni
oameni cînd cînd au au să îm­
să îm-
partă
partă ceva
ceva întreîntre dînşii. Chiar fraţi
dînşii . Chiar fraţi să fie, ei
să fie, ei se
se ggîlcevesc
îlcevesc
pentru
pentru te te miri
miri ce ce l'lucru
ucru de de nimic
nimic cînd cînd li li se pune ceva
se pune ceva
de-a
de-a curmezisa.
curmezisa.
25
25 Au
Au ieşit cei cei trei fl'aţi şi-au inceput
trei fraţi început să-şi măsoare după
rînduiala făcută
rînduiala făcută o o dată
dată cu cu paşii
paşii săi săi partea:
partea: "una "una mie,mie,
una
una ţie ţie şi una lui".
şi una lui". Au Au împărţit
împărţit şi şi viavia butuc
butuc cu cu butuc,
butuc,
şi
şi livezile
livezile pom pom cu pom, şi crîngurile
cu pom, crîngurile copac copac cu cu copac,
copac,
şi
şi tufă
tufă cucu tufă,
tufă, dardar cînd cînd au au ajuns
ajuns la la imaşul
imaşul unde unde păştea păştea
30 cireada
cireada de de vacivaci s-au s-au încurcat.
incurcat . Au Au făcut,făcut, nu-inu-i vorbă, vorbă,
împărţeala
împărţeala vacilor vacilor şi şi a viţeilor, tot:
a viţeilor, tot: "una"una mie,mie, una una ţieţie
şi
şi una
una lui",
lui", "unul
"unul ici, ici, unul
unul colo colo şi şi unul
unul dincolo".
dincolo". Mai Mai
era
era însă
însă şi şi taurul,
taurul, ăsta ăsta singur
singur el el în
în întreaga
întreaga cireadă,
cireadă, şi şi
taur
taur să-isă-i tottot cauţi
cauţi perecheaperechea şi şi să
să tot tot alergi
alergi şi şi săsă n-Q
n-.o
35 poţi
35 poţi găsi,
găsi, şi şi mare,
mare, şi şi lat
lat în
în piept,
piept, şi şi puternic
puternic în în cerbice,
cerbice,
şi
şi cucu capul
capul mic, mic, şi şi cucu coarnele
coarnele mari mari şi ţapoşe, şi
şi ţapoşe, şi cucu
nişte
nişte ochiochi mari,mari, încît încît să să te te uiţi
uiţi î)1î)1 ei ei şişi s-o
s-o rupi rupi la la
fugă S-alergi pe
fugă tI S-alergi pe la la toţi
toţi împăraţii
împăraţii şi şi asemenea
asemenea taur taur n-on-o
să
să găseşti.
găseşti .
t9
~O -= Di'!.r
-= D\'1,r 911 �St4
~s t Cj. p� acem? i:o.tr
C~ ffi3..c!:lIIJ.r :Qij. frq,tele
iI}.ţr :Oii frq,tele m~iII).1:ţi ŢIlare,
JTIare,

JOl
JOl

www.dacoromanica.ro
 care
care ştia
ştia ce ce vava săsă zică
zică unun taur
taur frumos,
frumos, - - falfalăă in
în lume,
lume,
nu
nu altă!
altă!
- Asta e,
- Asta e, vezi,
vezi, ce ce facem
facem cu ăsta!? grăi
cu ăsta!? fratele mezin,
grăi fratele mezin,
care
care ştia
ştia şi şi el.
el.
5
5 - Ce
- Ce să facem!? răspunse
să facem!? răspunse Petrea.
Petrea. Ce Ce am am făcut
făcut cu cu
cocoşul:
cocoşu l: il il tăiem,
tăiem, îl îl jupuim,
jupuim, îl îl frigem
frigem şi-l şi-l mîncăm.
mîncăm.
-- Ferit-a Sfintul! strigară
Ferit-a Sfîntul! strigară cei cei doi
doi fraţi
fraţi maimai mari mari
într-un
într-un glas.glas. Cocoşul
Cocoşul e e cocoş,
cocoş, iar taurul e
iar taurul e taur!
taur!
Ba că
Ba că da,
da, ba ba că că nu;
nu ; maimai unul
unul una,una, mai mai altul
altul alta:.
alta:.
10
10 ţinea fiecare ca
ţinea fiecare taurul să
ca taurul să rămîie
rămîie intreg
întreg şi şi să
să fie
fie alal lui
lui
şi
şi numai
numai al al lui,
lui, şişi s-ar
s-ar fi fi încăierat
încăierat în în cel.Q.
cel.g. din
din urmăurmă
fraţii dacă
fraţii dacă nu nu i-ar
i-ar fifi dat Dumnezeu lui
dat Dumnezeu lui Petrea
Petrea un un gind
gînd
bun.
bun .
-'
- Ştiţi
Ştiţi ce!?ce!? grăi
grăi dînsul.
dînsul. S-o S-o lăsăm
lăsăm la la unun noroc.
noroc . Să Să
15
15 ne
ne zidim
zidim fiecare
fiecare cîte cîte unun grajd
grajd şi,şi, cînd
cînd grajdurile
grajdurile vor vor fi fi
gata,
gata, să-isă-i dăm taurului drumul:
dăm taurului drumul: în în al al cărui
cărui grajd
grajd va va
intra, al
intra, al aceluia
aceluia să să fie!
fie!
- Aşa să
- Aşa să facem!
facem! ziserăziseră ceilalţi
ceilalţi doi,
doi, care
care nu nu sese îndo­
îndo-
iau
i au nici
n ici unul,
unul, nicinici altul
altul căcă vava şti
şti să
să potrivească
potrivească lucrurile
lucrurile
20
20 aşa,
aşa, caca taurul
taurul în în grajdiul
grajdiul său său săsă intre.
intre.
Fratele
Fratele cel mai mare,
cel mai mare, isteţ mare minune,
isteţ mare minun e, căută căută dar dar
pe cei
pe cei mai vestiţi zidari
mai vestiţi zidari şi şi meşteri
meşteri de de tottot felul
felul şi şi se
se
învoi
învoi cu cu eiei ca să-i zidească
ca să-i zideas că un un grajd
grajd frumos
frumos cum cum n-a n-a
mai fost,
mai fost, cu fel de
cu fel fel de
d e fel de turnuleţe
turnuleţe şi şi floricele,
flori cele, încîtîncît
25
25 taurul
taurul să să alerge
alerge cu cu ochii
ochii închişi
închişi la la elel după
după ce-l ce-l va va fifi
văzut.
văzut.
Fratele
Fratele mezinmezin nu nu sese lăsă
lăsă nici
nici el mai pe
el mai pe jos,
jos, ci ci trase
trase
cu
cu oc,hiul
ochiul ca ca grajdiul
grajdiul să-i fie pe
să-i fie pe cit
cît sese poate
poate mai mai şi şi mai
mai
decît
decît al al fratelui
fratelui său său mai
mai mare.
mare .
30
30 Petrea,
Petrea, prostănac
prostănac cum cum era,era, trăgea
trăgea şi şi elel cu
cu ochiul
ochiul şi şi
stătea
stătea buiguit,
buiguit, nu nu ştia
ştia cum
cum să să înceapă,
înceapă, cum cum să urmeze
să urmeze
mai departe
mai departe şi şi amîna
amîna lucrurile
lucrurile de azi pe
de azi pe mîne.
mîne . Degea­
Degea-
ba-i
ba-i dedeau
dedeau zor zor ceilalţi
ceilalţi doi,
doi, căci
căci el el zicea
zicea mereu:
mereu: "Grija
)) Grija
mea! De
mea! De mine
mine să să nunu văvă doară
doară capul
capul!" !"
35
35 După ce
După ce fraţii
fraţii maimai mari
mari îşiîşi isprăviră fiecare grajdiul,
isprăviră fiecare grajdiul,
mare frumuseţe
mare frumuseţe amîndouă,
amîndouă, încit încît nunu maimai ştiai
ştiai ce
ce săsă zici,
zici,
ei
ei nunu mai
mai voiră
voiră să să aştepte
aştepte şi şi nu-i
nu-i rămăsese
rămăses e lui lui Petrea
Petrea
decît
decît să-şi facă şi
să- şi facă şi el
el în
în pripă
pripă ceva
ceva ce seamănă a grajd.
ce seamănă grajd.
Se
Se duse
duse dardar în în crîngul
crîngul lui, tăie cîţiva
lui, tăie cîţiva copaci,
copaci , încărcă
încărcă
40
40 vreo trei care
vreo trei care de de crăci
crăci cucu frunzar
frunzar şi-şi alcătui în
şi-şi alcătui în pripă
pripă

102

www.dacoromanica.ro
 un fel
un fel de
de covergă
covergă cu cu pereţ,ii
pereţii de fmllzar şi
de fl'unzar şi cu
cu acoperişul
acoperişu l
de
de şovar
sovar verde.
verde.
Rîdeau
Rîdeau fraţii lui lui înîn pumni,
pumni, dar dar şi lui lui îi
îi rîdea
rîdea inima inima
de
de bucurie
bucurie cînd cind se uita la
se uita verdeaţa cea
la verdeaţa cea frumoasă.
frumoasă.
5 Dar
Dar cînd
cînd au au adus taurul şi
adus taurul şi i-au
i-au datdat drumul
drumul la mijloc,
Ia mijloc,
între
între cele
cele trei
trei grajduri,
grajduri, şi şi l-au
l-au lăsat
lăsat să-şi
să-şi aleagă
a l eagă dupădupă
plac
plac adăpostul!?
adăpostul!?
Era
Era zi zi de
de vară,
vară, caldă
caldă şi şi cam
cam cu cu zăduf;
zăduf; musculiţele
musculiţele
de
de tot felul deteră
tot felul deteră din toate părţile
din toate părţile năvală
năvală asupra
asupra bie- bie-
10
10 tului de
tului de dobitoc,
dobitoc, care care clătina
clătina mereu mereu din din capcap şi şi se
se apăra
apăra
cît putea,
cît făcîndu-şi vînt
putea, făcîndu-şi vînt cu cu coada.
coada. Orişicît
Orişicît de de frumos
frumos
şi
şi de
de puternic,
puternic, el tot fire
el tot fire de de bou
bou avea,
avea, şişi nu vedea nici
nu vedea nici
turnuleţele, nici
turnuleţele, floricelele, ci
nici floricelele, ci se
se plimbă
plimbă cîtva
cîtva timptimp maimai
încoa,
încoa, mai mai încolo
încolo prin prin curte,
curte, apoi apoi oo luă luă drept
drept spre spre
15 umbra de
umbra verdeaţă şi
de verdeaţă şi intră
intră în în coliba
coliba luilui Petrea,
Petrea, dar dar
intră încît
intră încît nici
nici cu bici de
cu bici de focfoc nunu l-ai
l-ai mai
mai fifi putut
putut scoate.
scoate .
Cei
Cei doi fraţi, cel
doi fraţi, mare şi
cel mare cel mezin,
şi cel mezin, rămaseră-ncre­
rămaseră-ncre­
meniţi,
meniţi, arşi, fripţi.
arşi, fripţi.
-
- Prost
Prost dobitoc!
dobitoc! grăi grăi cel mai mare.
cel mai mare. Care
Care va va să să zică,
zică,
20
20 s-a mîntuit: a
s-a mîntuit: a intrat,
intrat, Petre,
Petre, la la tine
tine şi şi al
al tău
tău e. e.
- Asta e,
- Asta vezi, asta!
e, vezi, asta! grăi grăi cel mezin.. A
cel mezin A luat-o
luat-o pros-pros­
teşte
teşte şi şi n-ai
n-ai ce ce să-i
să- i mai
mai faci.faci.
Nu
Nu degeaba
degeaba se se zice,
zice, că că prostul
prostul şi şi norocul
norocul umblă umblă pe pe
acelaşi
acelaşi drumdrum şi şi la tot pasul
la tot pasul se se intîlnesc.
intîlnesc .
25 Mare
Mare cătran
cătran pe pe ceicei doi
doi fraţi
fraţi maimai marimari cînd
cînd îl îl vedeau
vedeau
pe
pe Petrea
Petrea fălindu-se
fălindu-se cu cu taurul
taurul lui! Lasă că
lui! Lasă că rîvnea
rîvnea fie­ fie-
care
care lala el,
el, dar
dar nici
nici căcă eraera aşa frumuseţe de
aşa frumuseţe de taur
taur pentru
pentru
mutra
mutra unuiunui prostănac
prostănac ca ca Petrea.
Petrea . Ce Ce să
să facă
facă el?
el? cumcum să-i
să-i
poarte
poarte de de grijă!?
grijă!?
30 -
- Măi
Măi Petre,
Petre, grăi grăi fratele
fratele mai mai mare.
mare . Hai Hai să să facem
facem
una,
una, ca ca să
să fie
fie făcută:
făcută : dă-mi
dă-mi taurul
taurul mie, mie, că-ţi
că-ţi dau
dau pentru
pentru
el
el aa patra
patra parte
parte din din partea
partea mea. mea.
-
- Atîta
Atîta dau dau şi şi eu
eu ca ca săsă mi-l
mi-l daidai mie!
mie! strigă
strigă fratele
fratele
mezin,
mezin, că că omom sunt
sunt doară
doară şi şi eu.
eu .
35
35 Petrea
Petrea se se uită
uită zăpăcit
zăpăcit cînd cînd la unul,, cînd
Ia unul cînd la la altul
altul dindin
fraţii
fraţii lui.
lui. Ar
Ar fi fi dat,
dat, caca săsă nunu fie
fie gîlceavă,
gîlceavă, cu cu dragă
dragă inimă,
inimă,
taurul, dar
taurul, dar nunu ştia
ştia căruia
căruia dintredintre amindoi
amîndoi să-I să-I deie,
deie, căci
căci
împărţeala
împărţeala fusese fusese făcută
făcută frăţeşte
frăţeşte şi şi a
a patra
patra parte
parte aa unuia
unuia
era
era intocmai
întocmai aa patra patra parteparte aa celuilalt.
celuilalt.
40
40 -
- De De I1 ce
ce săsă fac?
fac? .... zise
zise el.el. Care
Care dă dă mai mult, acela
mai mult, acela
să-I
să-I aibă
aibă şi şi să-I
să-I stăpînească.
stăpînească.

103

www.dacoromanica.ro
 -
- Dau
Dau jumă�ate!
jumătate! s�rigă fratele mai
strigă fratele mai mare.
mare.
- Dau şi
- Dau şi eueu tottot jumătate!
jumătate! strigăstrigă cel mezin.
cel mezin.
- Dau trei
- Dau pătrimi 1 strigă
trei pătrimi! strigă iariar cel mare.
cel mare.
- Dau si
- Dau si eueu tottot atît!
atît! se se îndărătnici
îndărătnici cel mezin.
cel mezin.
5 -- Dau
Dau tot tot ce ce am!
am!
- Dau si
- Dau şi eu!
eu!
Aşa sunt' oamenii
Aşa sunt oamenii cînd cînd se se indrăcesc:
îndrăcesc: chiar chiar fraţi
fraţi săsă fie,
fie,
nu
nu se se dau,
dau, nu nu se se lasă,
lasă, şi şi dacă
dacă fratele
fratele cel cel mare
mare şi1ar
şi1ar fifi
dat
dat şi şi căciula
căciu la pe pe deasupra,
deasupra, şi-o şi-o dedea
dedea şi şi cel
cel mezin
mezin pe pe
10
iOa a lui. Pace şi
lui. Pace şi înţelegere
înţelegere frăţească
frăţească nu nu ma�
mai era era cucu putinţă
putinţă
decit dacă
decît dacă Petrea
Petrea-şi -şi păstra
păstra taurul.
taurul.
Ba
Ba nici
nici asa.
asa .
De cîte
De cite ori
ori Pe�rea-şi
Petrea-şi scoteascotea taurul
taurul la la păşune
păşune şi fraţii-l
vedeau, cearta
vedeau, cearta era era gata.
gata.
15
15 Era
Era destul
destul ca ca fratele
fratele mezinmezin să să se uite la
se uite la el, pentru
el , pentru
ca
ca fratele mai mare
fratele mai mare să să se
se facă
facă pară
pară de de focfoc şişi să-i
să-i strige:
strige:
-
- CeCe tete uiţi
uiţi aşaaşa l? Degeaba, că
! ? Degeaba, că nunu ee al al tău!
tău!
- Dar nici
- Dar nici al al tău!
tău! răspundea
răspundea fratele
fratele mezin.
mezin.
Iar de
Iar de acolo inainte cearta
acolo înainte cearta se se inteţea
înteţea şi şi se
se nădea,
nădea, incitîncît
220
0 ii
îi prindea
prindea noaptea
noaptea ocărindu-se
ocărîndu-se unul unul pe pe altul.
altul.
Iar dacă
Iar dacă nu nu se se uita
uita fratele mezin la
fratele mezin taur si
la taur si se făcea
se făcea
că nu-i
nu-i pasă, fratele
fratele mai mai mare
mare crăpa de de neca�
neca~ şi striga:
striga:
-
- Nu-l
Nu-l vezi?
vezi? chiorule!
chiorule !
-- Las',
Las', că-Ică-I vezi
vezi tu, tu, îiîi răspundea
răspundea cellalt,cellalt, şi şi iar
iar se
se
25 înteţea
;!5 înteţea şi şi se innădea cearta.
se înnădea cearta .
"Vai
"Vai de de maica
maica mea! mea! îşi îşi zicea Petrea. Mare
zicea Petrea. Mare pacoste
pacoste
taurul
taurul acesta!
acesta! Ce Ce săsă facfac cucu el
el ca
ca să
să scap
scap de de gîlceavă!?
gîlceavă!?
Tot
Tot mai mai bine
bine ar ar fifi fost
fost să-I
să-I tăiem,
tăiem, cum cum am am zis zis eu."
eu."
Vai ar
Vai ar fi
fi fost
fost însăînsă de de capul
capul luilui dacă
dacă s-ars-ar fifi incumătat
incumătat
30 să-i
30 să-i pună
pună cuţitul
cuţitul in în piept,
piept, căcicăci I-ar
l-ar fi fi făcut
făcut miş-fărimiş
miş-fărimiş
fratele
fratele mai mai mare mare şi si celcel mezin.
mezin.
-
- Am Am - - zise
zise el el' -
- să-I duc duc lala tirg
tîrg şi să-I vînd, vind, ca ca
să
să scapscap dede el,el, celui
celui ce-mi
ce-mi va va da mai mult.
da mai mult.
Aşa
Aşa a a şi
şi făcut.
făcut.
35
35 Intr-o
într-o dimineaţă,
dimineaţă, cînd cînd l-al-a scos
scos Iala păşune,
păşune, nu nu l-a
l-a mai
mai
oprit
oprit la la vaci,
vaci, ci ci aa plecat
plecat cu cu el
el Ia tirg, ca
la tîrg, ca să-I
să-I Vîndă.
vîndă.
Petrea la
Petrea la tîrg! Mare incurcătură
tîrg! Mare încurcătură!1 Să-i Să-i zici
zici "prostul
"prostul
tirgului",
tîrgului", şi şi nu nu altaalta!1
Nu
Nu maimai fusese
fusese adecăadecă P Petrea
etrea la tîrg, nu
la tîrg, nu ştia
ştia cece ee tirgul
tîrgul
4400 şi
şi cum
cum se tirguiesc oamenii;
se tîrguiesc oamenii; ştia ştia numai
numai aşa, aşa, dindin auzite,
auzite,
că
că Iala tîrg
tîrg ee multă
multă lume lume şi şi încă
încă mai multă vorbă,
mai multă vorbă, că că unul

www.dacoromanica.ro
 tht�eaha.,
lhtreaba, iâr iar cellalt
cellalt dă răspun!:i
raSpuns şi că cel cel cece "Vl'ea vindă
V!'ea să vindâ
mal
mai scade
scade din din preţ,
preţ, dacădacă nu nu ii sese dă
dă cît
cît cere.
cere.
"Las'
"Las' pe mine, că
pe mine, că ştiu
ştiu eu!eu! îşiîşi zise
zise el. Pe mine
el. Pe mine n-are
n-are
nimeni
nimeni să să mă
mă prostească."
prostească."
5 Apucînd drumul
Apucînd drumul de ţară care
de ţară care ducea
ducea sprespre tîrg,
tîrg, el el mer-
mer-
gea
gea a-ndelete,
a-ndelete, ca ca omul
omul care care n-are
n-are grabă
grabă şi şi ştie
ştie să-şi
să-şi
facă
facă treaba,
treaba, taurul
taurul înainte
inainte şi şi el
el pe
pe urma
urma lui, lui, taurul
taurul
mugind
mugind din din cînd
cînd în în cind,
cînd, iar iar el
el ici
ici şuierind,
şuierînd, ici ici cîntind
cîntind
din
din frunză.
frunză.
10
10 De
De la la oo vreme,
vreme, începuîncepu să să întîlnească
întîlnească oameni
oameni care care se se
intorceau
întorceau de de lala tîrg.
tîrg.
-
- Bun Bun întîlnit,
întîlnit, vere!vere! îi ii zise
zise unul
unul mai mai doritor
doritor de de
vorbă. Frumos taur!
vorbă . Frumos taur! II Il duci
duci la tîrg? Ţi-e
la tirg? Ti-e dede vînzare?
vînzare?
Ce
Ce ceri
ceri pe pe el?
el?
15 "Hait!
"Hait! am sosit sosit în în tîrg!
tirg! îşi îşi zise
zise Petrea.
Petrea. Acum Acum
tin-te
ţin-te binebine si şi nunu te te da!"
da!"
. -- Mulţam
Mulţam dumitale!
dumitale! îi îi răspunse
răspunse apoi apoi drumeţului.
drumeţului.
Mi-e
Mi-e şi-lşi-l duc
duc şi şi cel'
cer oo miemie de de lei
lei şi
şi oo sută
sută de gologani
de gologani
şi
şi zece
zece parale,
parale, şi şi cel'
cer atit,
atît, caca săsă am
am de unde să
de unde să maimai las.
las.
20 -
- Mulţi
Mulţi bani,bani, dar dar şi şi taurul
taurul ee frumos,
frumos, ii îi răspunse
răspunse
omul,
omul, care care n-avea
n-avea gînd gind să să cumpere
umpere şi-şişi-şi caută
caută de de
drum.
drum.
Peste puţin
Peste puţin se întîlni Petrea
se intîlni Petrea cu cu alaltt om.
om.
"Aşa-i
"Aşa-i la la tîrg:
tîrg: unul
unul pleacă
pleacă şi şi altul vine", îşi
altul vine", îşi zise
zise el.
el.
25
25 -
- Frumos
Frumos taur taur!I grăigrăi şi şi acesta.
acesta . Ţi-e
Ti-e de de vînzare
vînzare şi-l şi-l
duci
duci la la tîrg:
tîrg: ce ce ceri
ceri pe pe el?
el?
-
- Nouă
Nouă sute sute nouăzeci
nouăzeci şi si nouă
nouă de de lei
lei şi
si nouăzeci
nouăzeci şi si
nouă de de bani
bani şi nouă parale, parale, răspunse Petl'ea, Petrea, ca ca să ;ă
30
30 arate
arate că că ştie
ştie săsă se
se tîrguiască.
tîrguiască .
Drumeţul
Drumeţul se se uită
uită camcam cu cu coada
coada ochiului
ochiului la la el
el şi-şi
şi-şi
căută
căută de de drum.
drum.
Iar se-ntllni
Iar se-ntilni apoiapoi Petrea
Petrea cu cu alt
alt dl'umeţ
drumeţ şi şi cu
cu iariar altul,
altul,
la
la fiecare
fiecare pas pas cucu cite
cîte unul,
unul, cu mulţi de-a
cu mulţi rindul, şi
de-a rîndul, toţi
şi toţi
ziceau
ziceau că că e e frumos
frumos taurultaurul şi-l intrebau ce
şi-l întrebau cere pe
ce cere pe ·el,
·el,
35
35 iară
iară el,el, omom care
care ştie
ştie să să sese tlrguiască,
tlrguiască, scădea
scădea mereu
mereu din din
preţ
preţ şi-aşi-a tot
tot scăzut
scăzut pînă pînă ce ce nunu mai
mai avea
avea ce ce să să scadă.
scadă.
"Mare
"Mare bucluc
bucluc pe pe capul
capul meu meu taurul
taurul acesta
acesta 1I îşiîşi zise
zise elel
amărît.
amărît. Toţi Toţi întreabă,
întreabă, dar nici unul
dar nici unul nunu stăstă lala tîrg.
tîrg. Ce Ce
va
va fi fi avînd taurul acesta
avînd taurul acesta de de nu vrea nimeni
nu vrea nimeni să-I să- I cum-
cum-
40
40 pere
pere I?"l?"

www.dacoromanica.ro
 Ar fi 10si
Ar fosi inin cele din urmă-n stare
cele dIn stare s1t-l
să-I dele
dele şi de de po-po­
mană -
mană - numai
numai să să scape
scape de
de el.
el.
Iată,
Iată, in
în sfirşit,
sfîrşit, şi
şi unul
unul care
care voia
voia in în adevăr
adevăr să-I
să-I cum­
cum-
pere.
pere.
5
5 Acesta se
Acesta se suci,
suci, se-nvîrti-mprejurul
se-nvîrti-mprejurul taurului. taurului.
Se uită la
Se uită peptul lui
la peptul lui şi
şi zise:
zise :
-
- Frumos
Frumos pept pept 11
Se uită la
Se uită la cerbice
cerbice şi şi zise:
zise :
-
- Minunată
Minunată cerbice
cerbice 11
'l0
10 Se uită Ia
Se uită la cap
cap şi şi la
la coarne
coarne şi şi zise:
zise:
- Aşa cap
- Aşa cap şi şi aşa
aşa coarne,
coarne, mai mai înţeleg
inţeleg ŞI Şl eu! Ei, ce
eu 1 Ei, ce
să-ţi
să-ţi dau
dau pe pe el?
el?
-
- UnUn Ieu
leu - - răspunse
răspunse PetreaPetrea - - şi şi un
un gologan
gologan şi şi oo
para:
para : nu mai am
nu mai am dindin cece să
să scad.
scad.
''15
15 Omul
Omul se uită incruntat
se uită incruntat la la dinsul.
dinsul.
-
- Spune vorba de
Spune vorba de omom cucu minte
minte - - iiii zise
zise -- şiş i! nu-ţi
nu-ţi
bate
bate joc
joc de mine 11 Prea
de mine Prea ee frumos
frumos taurul
taurul ca ca să mi-I dai
să mi-l dai cu
cu
aşa
aşa preţ
preţ şi
şi să
să vede
vede că că vrei
vrei săsă mămă ieiiei drept
drept cine
cine ştie
ştie cine
cine ....
..
"Ahaha
"Ahaha 11 işiişi zise
zise Petrea
Petrea înviorat.
inviorat. Ştiu Ştiu acum
acum şi şi eueu dede
20
20 ce
ce nunu vrea nimeni să-I
vrea nimeni să-I cumpere:
cumpere : prea prea ee frumos,
frumos, şi şi se
se
tem, precum
tem, precum se se vede,
vede, toţi,
toţi, caca săsă nunu lele fie
fie pricină
pricină de de
gilceavă,
gîlceavă, cum cum mi-ami-a fostfost mie,
mie, la la casă."
casă."
-
- Să vii mai
Să vii mai tirziu,
tirziu, îi îi zise
zise apoi
apoi omului,
omului, c-o c-o să să ne
ne
înţelegem.
înţelegem.
25
25 După
După ce ce apoi
apoi omul
omul işi
îşi urmă
urmă drumul
drumul şi se mai
şi se mai depărtă,
depărtă,
făcu Petrea
făcu Petrea ce făcu şi
ce făcu rupse unul
şi rupse unul dindin cele
cele două
două coarne,
coarne,
ca
ca să
să nu
nu mai
mai poată
poată zice nimeni că
zice nimeni că ele
ele sunt prea de
sunt prea de tot
tot
frumoase.
frumoase.
- Frumos taur
- Frumos taur!1 grăi
grăi unun trecător,
trecător. PăcPăcat at că
că are
are numai
numai
30 un corn
un corn 11 ...
•• •
Iar făcu
Iar făcu Petrea
Petrea ce făcu, şi-l
ce făcu, şi-l rupse
rupse şi pe acesta,
şi pe acesta, caca să
să
nu
nu se mai oprească
se mai oprească ochii
ochii lumii
lumii asupra
asupra lui.lui.
Mai merse
Mai merse cit mai merse
cît mai merse asaasa cu cu taurul
taurul ciut
ciut si
si ciuf.
ciuf.
Călca ţanţoş şi-şi purta nasul'' în
purta nasul in vînt,
vint, caca omul �are a
omul ~are a
35
35 ştiut
stiut să facă treabă
să facă treabă bună.
bună. AcumAcum insă drumeţii treceau
însă drumetii treceau
înainte
inainte fără ca ca să-I mai întrebe dacă vinde
mai intrebe vinde ori
ori nu
nu taurul
taurul
şi
şi cit
cît cere
cere pe pe el.
el.
"Se
"Se vede
vede că-i că-i supără
supără urechile
urechile celecele mari,
mari, care
care atirnă
atîrnă
de
de să văd cît
să văd colo", zise
cît colo", zise el,
el, şi-i tăie
şi-i tăi taurului mai
e taurului mai intii
intii
,,O
'10 urechea de
urechea de la la dreapta,
dreapta, apoi
apoi cea
cea dede la
la stinga,
stinga, baba in
in cele
cele
din urmă şi
din urmă şi coada,
coada, caca săsă nu-i
nu-i mai
mai atirne
atîrne nimic.
nimic.

106

www.dacoromanica.ro
 Te prindea
Te prindea mlla mila cîndcînd te uhai la
te uItaI la bietul
bietul de de dobitoc
dobitoc
ciopîrţit
ciopîrţit şi şi pocit,
pocit, dar dar Petrea
Petre a mergea
mergea tot tot ţanţoş
ţanţoş in urma
in urma
lui,
lui, căci
căci ştia
ştia că că nimeni
nimeni n-o n-o să să mai
mai zică
zică şi şi acum
acum că că prea
prea
e
e frumos,
frumos, nimeni nimeni n-o n -o săsă sese mai
mai gîlcevească
gîlcevească pentru pentru el. el.
5 Nu-l mai
Nu-l mai întreba
întreba însă însă nici
nici acum
acum nimeni
nimeni care care ee preţul
preţul
la
la care
care ţine,
ţine, şi şi ii se
se urise
urise omului
omului să-I să-I tottot ducă
ducă şi şi săsă
meargă după
meargă după el. el. ,,
"Păcatele
"Păcatele mele! mele 1 îşi îşi zise
zise el. el. Ce-a
Ce-a căzut
căzut taurul
taurul acesta
acesta
năpaste
năpaste pe pe capul
capul meu meu!? 1? Imi
Imi vine
vine să-i
să-i dau una-n cap,
dau una-n cap ,
10
10 ca
ca săsă sese mintuie
mintuie odată! odată 1" "
N-a făcut-o aceasta,
N-a făcut-o aceasta, dar, dar, ca ca să-I mai dreagă,
să-I mai dreagă, a a potri­
potri-
vit-o
vit-o cumcum aa putut-o
putut-o şi şi l-a
l-a spetit
spetit de unul din
de unul din picioarele
picioarele
de
de dinapoi,
dinapoi, încît incît călca
călca biata
biata vită
vită şoldiş
şoldiş şi şi abia
abia se se mai
mai
mişca
mişca de de iciici pînă
pină colo.
colo.
15
15 Drumul de
Drumul de ţară
ţară trecea
trecea cîndcînd printre
printre ţarini,
ţarini, cînd
cînd prin-
prin-
tre livezi
tre livezi şi şi fîneţe,
fîneţe, cîndcînd iar iar printre
printre crînguri
crînguri şi şi păduri,
păduri,
cum
cum trectrec toate
toate drumurile
drumurile care care ducduc departe. Sosind acum
departe. Sosind acum
iar
iar la la oo pădure
pădure bătrînăbătrînă - - codru,
codru, nu nu altaalta - - taurul,
taurul,
chinuit
chinuit cum cum era, era, s-as-a oprit
oprit in în umbra
umbra unui unui copac
copac bătrîn
bătrîn
2
200 şi noduros,
şi noduros, s-a s-a lăsat
lăsat jos jos şi şi n-a
n-a mai
mai voit voit să să meargă
meargă
înainte.
inainte .
"Bună
"Bună şi şi asta,
asta, zise zise Petrea,
Petrea, că că obosit
obosit sunt sunt acum
acum şi şi
eu
eu şişi zor prea mare
zor prea mare nu nu avem.
avem. Aşa Aşa e e cînd
cînd mergi
mergi la tîrg:
la tîrg:
mai mergi,
mai mergi, mai mai te te opreşti,
opreşti, ca ca să faci popas,
să faci popas, şi şi iară
iară
25
25 mergi, şi
mergi, şi iar
iar tete opreşti,
opreşti, că vreme e
că vreme e destulă
destulă pentru
pentru omulomul
care
care n-are
n-are altă treabă."
altă treabă ."
Era
Era aşaaşa cam cam prin prin amurgul
amurgul serii, serii, şişi se
se pornise
pornise vîntul,
vîntul,
incît
încît fremăta
fremăta codrul. codrul.
Copacul
Copacul cel cel bătrîn
bătrîn şi şi noduros pare-mi-se că
noduros pare-mi-se că era
era scor-
scor-
30
30 buros,
buros, căcicăci începu
începu să să scîrţie
scîrţie din din cînd
cînd in in cînd
cînd în in bătaia
bătaia
vîntului, şi
vîntului, şi de
de ciLe
cîte ori
ori scîrţîia,
scîrpia, se pornea din
se pornea din el
el un
un sunet
sunet
parc-ar fi
parc-ar fi scuturlnd
scuturind cineva cineva de undeva o
de undeva pungă de
o pungă de ban
ban i.
PeLrea
PeLrea trase trase cu cu urechea.
urechea.
Lihnit
Lihnit cum cum era era să-şi vîndă taurul,
să-şi vîndă taurul, ca ca săsă scape
scape de el,
35
35 era
era înîn ss Lare
Lare să să intre
intre în în tîrg
tîrg şişi cu
cu copacii
copacii din din codru.
codru.
"Mare
"Mare minune!
minune! îşi îşi zise.
zise. Te Te pomeneşti
pomeneşti că că ee fermecat
fermecat
copacul
copacul acesta,
acesta, copac copac năzdrăvan,
năzdrăvan, care care vorbeşte
vorbeşte pe pe sc1r­
scîr-
pite
ţîite 1"
-
- Nu Nu cumva--
cumva-ţi ţ i vine
vine să să cumperi
cumperi taurultaurul de de s-a
s-a oprit
oprit
40
40 tocmai
tocmai aici aici la la tine? întrebă dinsul.
tine? întrebă dinsul.

107

www.dacoromanica.ro
 ..,;.. S
"· ..;. Scîrţi!
cîrţi! sdrţi! facu
facu copacul
copacul clatinat vint, şi
clatinat de vînt,
iar s-auzi ceva parcă s-ar fi scuturînd o pungă cu bani.
-
- Cum ai zis ! ? grăi Pe"trea.
zis!? Petrea . Marţi, marţi 1? 1 ? Să ţţi-l
i- l
dau,
dau, că-mi dai dai ban
banii i i marţi
marţi??
tifj - Scirţi! sc
- irţi ! făcu
scîrţi! fă cu iar �opacuJ."
copacul.'
- Bine, fie şşii marţi, gră
- grăii Petrea. Se fac fac daraveri şşii
pe
pe aşteptare, şi mare mare lucru nnu u e
e ssăă aştept ppînă
ină marţ
marţii .
Vorba
Vorba omului omului ee vorbă; u unn leu,
leu, uunn gologan
gologan şi-o para
para şşii
vin
vin marţi să-mi iau ban baniii i ..
1
100 -
- Scîrţi, scîrţi, scîrţ i ! făcu
scîrţi! fă cu copacul
copacul şka treia
treia oară,
şşii de aci înainte putea Petrea
putea Petre a să se-ntoarcă cu cu gindul
gîndul
împăcat
împăcat acasă
acasă..
S-a
S-a şişi întors lliniştit
iniştit şişi a-ndelete,
a-ndelete, ca ca omul
omul carecare şi-a
făcut treaba şi ştie că nu mai are nici o grijă grijă..
15
15 A
A dat
dat însă de dracul dracul după ce ce aa ajuns
ajuns in faţa fraţi lor
fraţilor
săi
săi..
S
See bucura,
bucura, ce-ice-i dre p t, cel
drept, cel mare
mare că n-o să mai mai ppoată
o ată
vedea cel mezin taurul, cel mezin, că cel mare n -o să-I
n-o
mai ppoată
oată vedea, şi se se bucurau
bucurau amindoi
amîndoi că nu-I nu-I mai
mai
2
200 are nic
nicii Petrea, care se bucura şi eell c-a scăpat ddee gil­ gîl-
ceavă; au sărisăritt însă amîndoi fraţ fraţiii i ca înţepaţi de vespe
cind
cînd au aflat cui i-a fost vindut taurul
fost vîndut taurul..
-
- Auzi, prostul tirgului! tirgulu i ! strigară e i . Curat ca in
ei. în
poveste, să iintre ntre în in vorbă cu copac copacii ii ddee la margi
margineanea
25
25 drumului şşii să părăsească aşa frumuseţă de taur, zicînd
că l-a vî ndut 1
vindut!
- Las'
- Las' pe m i n e, că ştiu eu
mine, eu ce-am
ce-am făcut 11 răspunse
incredinţat c-o
Petrea tare încredinţat c-o să-şi ia ban banii,ii, preţul
preţul tau­
tau-
rului
rului..
30
30 S-a
S-a şi dus marţea viitoare, v i itoare, cum
cum fusese
fusese vorba,
vorba, ca ca să
i-i ceară, dar copacul
şşi-i copacul făcea şşii acum acum:: "Scîrţi,
"Scirţi, scirţi 1"
Imprejurul
lmprejurul copaculu
copaculuii erau risipite ciolanele taurului, tauru lui,
pe
pe care-l
care-l m1ncaseră,
mîncaseră, precum precum se se vede, lupii. lup i i .
-
- Cum
Cum aaii zis 1 ? grăi Petrea.
zis I? Petrea . Iară
I ară marţi, altă marţi marţi!? 1?
35
35 Taurul
Taurul l-ai mîncat,
mincat, precumprecum văd, pînă p înă lala ciolane,
ciolane, şşii cucu
ban i i mă amî
banii amîni n i 1I?? Haid', fiefie şi asta
asta!1 Te Te maimai aştept, că
pe aşteptate ţi l-am dat, d ar să şti
dar ştiii că marţea vi itoare
viitoare
nu mai vin cu mina mîna goală, ci iau cu mine securea şi ori
îmi iau ban i i, ori te tai -
banii, - pparcă
arcă n-ai fi f i stat n iciodată
niciodată
40
40 in p icioare.
picioare.
Aşa a şi făcut
făcut..
,
I

t08
108

www.dacoromanica.ro
 Marţea viitoare a a luat
luat cu cu el securea securea - - un securoi securoi,,
nu glumă
glumă!! - - şşi, i , fiind
f i i ndcă c ă copacul
copacul tot scîrţiia scîrţîia şşii numai numai
sCÎI'ţîia
s c îr~îia şi acum, acum, Petrea s-a s-a suflecat
suflecat ,, şi-a mai mai strîns
strîns
cureaua de la brîu şi dă-i dă- i cu securea securea,, dă-i cu toată vîr- vir-
55 tutea,
tutea, ca să-I crape crape şi să-I doboare doboare ca ppee un nemernic
care nu se ttine i n e de vorbă.vorbă .
Copacul aacela
Copacul cela era era scorburos,
scorburos, şi-un nn enoroc enorocit it oarecare
oarecare,,
ccine-o
i n e-o fi fostfost,, fugind,
fugind , pesemne, de ni niscaiva
scaiva duşman duşmanii
care-l
care-l urmăreau şşii nneputînd eputînd să-şi du ducăcă cu cu ssin i n ee comorile,
comorile,
10 le-a ascuns în scorbură s corbură,, cu cu gîndul de aa ven venii apo apoii - - aşa aşa,,
mai
mai pe furiş - - ca să şi le ia. ia. Se ved ved ee,, însă , că nn-a -a mai
mai pu- pu­
tut să s ă se
se îîntoarcă,
ntoarcă , d eoarece, crăp
deoarece, crăpînd înd copacu
copacull la loviturile
de
de secure
secure,, deodată
d e odat ă îînc ncepură
epură să s ă se
se verse
verse din din el el banbani, i , tot
tot
galben
galb enii cu cu zzimţii
imţii n eatinşie atinşi,, noi- n oi-nouţi
nouţi şi sclipitori
sclipitori parcă parc ă
''15
15 ar fi fi iieşind
e şind chiar acum din tt ipar. ipar .
-
- Aşa mai mai vii vii ddee acasă ac as ă ! grăigr ăi Petrea
P e Lrea mul'ţumit. Acum
nnee mai ajungem ajun gem la vorbă vorbă.. Ne cam încurcăm în curc ăm,, ce-i drept drept,,
că n-ai,
n-a i , precum
precum se se vedvedee ,, mărunţ
mărunţiş, iş, d ar o
dar o s-o descurcăm
şi asta
asta!!
20
20 E
Ell luă apoi apoi ddin i n grămadă
grămad ă un un galben
galb en şşii pple lecă
c ă cu cu el el
acasă
a cas ă,, p entru
pent ru ca să-I s ă -I schimbe
schimbe,, să-şi să- ş i ia leulleul,, gologanul
şi paraua
paraua şi şi să
s ă sese întoarcă dup-aceea dup-aceea ,, 'ca 'ca omom cinstit,
cinstit, cu cu
restu
r estul. l.
Fraţ i i lui , cel mai mare ş i cel mez mezin,i n , sse eu itară zăpă-
uitară
25 citi
25 citi unul unul la altul altul cînd'cînd ' aflară cum cum aa dat dat el de bani. ban i . Ve-
Ve­
d �~au
d au ei că în î n scorbura copacul copacului ui ee oo comoară şi ş i oă
că mare
mare
prostie
prosti e aa făcut fă cut Petre
P etreaa de de nn-a -a luat-o îîntreagă ntre agă de aco acolo. lo .
-
- Măi !! Tare Tare eşti e şti prostănac
pro stă nac ! îi zise zi se fratele mai mai maremare..
Nu
Nu vezivezi tu tu că copacul
copacul nu s-a tîrguit tîrgu it cu cu ttine,i n e , ccii ţţi-a
i-a ziszis
30 să
30 s ă vii marţi şi să iiei e i drept pr preţ e ţ al taurulu
tauruluii tot bănetul băn etul
ce
ce vei fi găsin găsind!? d !?
Cam
Cam aşa ii se se păreau şşii lui Petrea lucruri l e , căci co­
Petre a lucrurile co-
p acul în adevăr nu se tîrguise .
pacul
-
- Dar ee mult mult bănetu bănetul, l , foarte
foarte mult mult!! grăi dînsu dînsul.l .
35
35 - Mul t , puţ,in
- Mult, puţ,in,, cît o o ffii , întîmpină
î ntîmpină frat fratele ele mezin
mezin,, no- no-
rocul
ro cul nostru ee !! F i i ndcă
Fiind că taurul
t aurul era era singur
singur şi nu nu l-am
putut
putut împărţi împărţi,, am am lăsat-o la un nnoroc, oroc , şi norocul e e că
putem împărţ,i împărţi galbe galbenii n i i frăţeşte, cum cum aa lăsat cu l imbă
cu limbă
de moarte
moarte tat tata,a , fie iertat 1. 1 . ... "Unul m
. i e , unul
mie, unul ţie şşii
11 00 y.nţj.l
y.nyl lui 1"

www.dacoromanica.ro
 As La o
AsLa în ţelegea şşii Petrea:
o înţelegea Petrea: dac-aşa aa lăsat tata tata cu
cu
llimbă
imbă de moarte moarte,, aşa trebuia să fie fie..
Şi-au înjugat dar fraţii fraţi i b o i i, fi
boii, ecare la carul său, şi
fiecare
au
au p lecat să împartă comoara,
plecat comoara, s-o s-o ridridiceice şşii să-şi aducă
5
5 fi ecare
fie care par�ea
partea acasăacasă..
Haid e-haidee, încetişor,
I-Iaide-haidee, încetişor , cum cum se merge cu cu carul
carul cucu
b o i, numără apoi
boi, apoi:: "unul
"unul m mie, i e , unul
unul ţie şi unul unul lui", lui", cu
cu
băgare de seamă, ca n i c i să nu
ca nici nu înşeli, nici n i c i iînşelat
nşelat să nu nu
ffii,
i i, mai răsufli puţin, mai schimb schimbii o vorbă vorbă:: pe p e inserate
înserate
10
10 plecaseră, iară cînd s-au pornit porn i t cu carele încărcate de
galben
galbenii spre spre casă, era era în în amurgu
amurgull ddiminet,ii im i net. i i şşii se se mai
mai
porniseră şşii alţii lla a drum
drum ..
-
- Am păţit-o păţit-o!! grăi fratele mai mare c î n d zări un
cînd
şir de care ce veneau veneau ddin i n cealaltă parte parte spre spre dînşii
dînşii.. Te
15
15 pomeneşti că prind prind ddee vesteveste ccăă avem avem ban banii în în care
care şi nnee
omoară, cca a ssăă iia
a ban
banii ii d dee llaa nnoi. o i . Voi ssă ă n nuu fiţi îînsă
n să
proşt
proşti, i , ccii să le spuneţ
spuneţi, i, d acă vă vor fi îîntrebind,
dacă ntrebind , că
aveţi
aveţi în car fie p orumb, fie mălai mărunţel, fie orz
porumb,
pentru
pentru păsări. păsări .
2
200 -- Aşa o o să facem
facem!! răspunse fratele fratele mezin mezin..
IIntîlnindu-se
ntîlnindu-se apo apoii cu drumeţi
drumeţii, i , aceştia le d eteră , cum
deteră,
se ob işnuieşte între oamen
obişnuieşte oameni, i, b ineţele cuvenite şi-i
bineţele
întrebară de de unde
unde pînă pină unde unde şşii ce ce duc
duc în care. care.
-- Iacă, n işte p
nişte orumb, minţi fratele
porumb, fratele mai mai maremare .
25
25 - - IIacă,
acă, n işte mălai mărunţel m
nişte i n ţ i fratele
minţi fratele mezin mezin..
Petrea
Petrea însă nu mai mai m inţise încă îîn
minţise n v i aţa lu
viaţa i , nu ştia
lui,
să m i nt ă n
mintă i c i acum
nici acum şi nu nu ştia ce ce să răspund
răspundă. ă.
CCaa ssăă nnuu supere
supere însă pe pe fraţi
fraţiii lui,
lui, eell oo scăld
scăldă ă înîn două apeape..
- Ban i buni,
- Bani buni, răspunse eel, l , aşa ştiu eu eu,, ddarar n enea zice
nenea zice
30
30 să vă spun spun că ee orz orz pentru
pentru ppăsări ăsăr i .
-
- Bani buni bun i ssă ă iiei
e i pentru el el!! răspunseră drumeţi drumeţiii
căutindu-şi
căutîndu-şi d dee drum
drum..
Ce să le vadă apoi och ochii i i după ce au sosi sositt acasă
acasă!!
IInn carul
carul fratelui mai mai mare era pporumb orumb şi numai po- po-
35
35 rumb , în carul
I'umb, carul fratelui mezin era era mălai mărunţel şi
numai mălai mărunţe mărunţel, l , iiar
ar în carul lui Pe tre a rămăse­
Petre
seră întregi şi neatinşi galben galbenii i i pe care-i încărcase.
Cei d o i fraţi mai mari rămas eră uitîndu-se
doi u itîndu-se cu buzele
umflate
umflate unu unull la la aaltul.
l tul . Ş tie însă omul
Ştie omul deştept să iasă
o
O din orişice încurcă, tură .
încurcă;tură.

nI>

www.dacoromanica.ro
 -
- Vezi
Vezi tu, tu, măi, ce ce ee norocul
norocul cînd cînd se se ţine de capul capul
omu
omulu lu i !1 zise fratele mai mare mare.. Ce am face noi cu atîta
bănet d acă n-am avea ce să
dacă s ă mîncăm
mîn c ăm ? Ca să nu murim
de foame,
foame, Dumnezeu aa rînduit că unul să aibă aib ă porumb,
55 altul
altul mălai mărunţel, iar al treilea treilea bani, ca ca săs ă le împăr­
impăr­
ţim frăţeşte
frăţeşt e toat toate. e. O O baniţă
b aniţ ă mie, una ţi ţiee şi una lui! lui 1
-
- Cum aa lăsat tata cu l imbă
cu limb ă de moarte,
moarte, gră grăii Petrea,
P etrea ,
care
care înţelegea
inţelegea şi el că aşa are are să se se facă .
Se puspus eră ddar ar d dini n nou la împ împărţeală
ărţ e al ă..
10
10 Cînd colo ... . . . caută
c aută încoa, caută c aută încolo, scocioreşte,
s c o c iore şte,
răstoarnă-le
răstoarnă- le toate d e-a valma, fă-le
de-a fă- le valvîrtej;
valvirtej : n-aveau
si n-aveau la casa lor banită ban ită cu care să măsoare măsoare..
,
, - Raid' 1 îîii zise fratele
- Raid'! fratel e :riJ.
~ai ai mare lui Petrea, dă fuga
în vecini,
in vecini, la popa, popa, şi roagă-1 roagă - l săs ă ne împrumute
împrumute ppîn î năă p e-n-
pe-n-
15
15 sărate baniţa lui . Să nu te pună însă păcatele pă c atel e să-isă - i spui
că
c ă avem
avem şi ban banii de împărţit,impărţit, te pomeneşti că se se pune
pune la
pîndă, şi-i hapsîn p opa, de face
popa, face ce ce face
face ca ca să rămînem
fără d dee eei. i.
-
- M ie-mi spui
Mie-mi spui l? l? răspunse Petre Petrea a . Las
Las'' pep e mine, că că
2
200 ştiu eu eu cumcum să-I s ă-I iau
iau pe p e popa!
popa !
Pe aciaci-i - i fufu apoi apoi drumul,
drumul, cu cu un ppicior icior îîn n prag şi cu cu
altul
altul îin n p ortiţa p
portiţa op i i .
popii.
-
- SSăă n nee ddai, ai, zise,
zise, ppînă înă p e-nserate cu
pe-nserate cu împrumut
împrumut ba­ ba-
n iţa, că ţţi-o
niţa, i-o dăm cu camătă cam ătă cu tot, dar să nu crezi că că
25
25 sunt
sunt n iscaiva bani ceea
niscaiva ceea ce ce măsurăm cu cu ea.ea. E E porumb
măl a i mărunţel şi ce-o mai fi ...
şşii mălai ...
Popa
Popa îiii ddete ete baniţa şşii rămase pus pus ppee gînduri.
gînduri. Nu Nu ii sese
părea lucru curat curat vorba vorba cu cu banii.
banii. D De!e ! il
îl ştia p pee răpo­
răpo ­
satul
satul om om bogat,
bogat, şi mare mare m inune n-ar
minune n-ar fi fostfost să le fi lăsat
30
30 feciorilor săi s ă i vreo
vreo comoară,
c omoară, pe care care oo impart
împart "cu baniţa ban i ţa
mea
mea intre dînşii". dînşii " .
"De
"De !! mai mai şti ştiii !I?? îşi zisezise . Nici
Nici cu cu gîndul
gîndul n -ai gînd
n-ai gîndii
ddee unde-ţi sare sare iepurele 11 Ia I a să-mi
s ă-mi caut
caut eeuu ddee treabă."
treabă. "
Un rînd ddar, ar, d ouă, umplură şşii deşertară fraţii,
două, fraţi i, şi
35
35 cînele începu să latre,
cînele incepu latre, aşa, m maia i rar,
rar, apapoio i tot
tot mai
mai înteţit
şşii in
î n cele d dini n urmă parcă l-ar ffii apucat ceva cu cu totul
de aproape
aproape.. Nu Nu mai rămînea îndoială că ee prin apro­ apro-
p iere cineva
piere cineva care care dă d ă năvală şi nu vrea o o ddată
ată cu cu capul
capu l
să
să o o iieie
e ie inapoi.
înap o i .

111

www.dacoromanica.ro
 ....
"'- Teamă mi-e mi-e,, Petre,
Petre , zise
zise fratele mai mai mare, mare, ca Iar
ai făcut vreo prostie şi şi popa stă la p îndă , că lătratul
pîndă,
ăsta nu-i a bine: bine : iia a du-te şi vezi ce e şi cum.
Petrea ieşi ieş i într-o săritură şi şi,, ieşit
ieşit,, rămase cu cu gura
55 căscată
căscată ..
Ce era era adecă
adecă??
Popa , nemaiputî
Popa, ndu-şi sstăpîni
nemaiputîndu-şi tăp î n i rîvn
rîvna, a , în adevăr ieşise,
ca să
să steie la pîndă.
p îndă . Cînd era însă să să treacă peste p este gardul
de pari, l-a zărit cînele şi a sărit la el el.. Dă cînele să-I
10 tragă jos, dar dă şi popa să sară înapoi şşi, i , cum era cu­ cu-
prins de spaimă, şi-a pierdut sărita sărita,, a ciizut c!rzut într-un
par
par şi-a rămas înfipt în el el ca î ntr-o ţeapă,
ca într-o ţeapă , incît încît se se
zbătea ca ca vai dede elel dînd
dînd din
din mîni şi din din picioare
picioare..
- Aoleo!1 sstrigă
- Aoleo trigă Petrea şi, om milos, alergă să-i vie
'15
'15 într-ajutor şi să-I scoată oumva cumva din ţeapă. " ţ eapă .
Popa se se zbă tea însă ca scos din minţi
zbătea minţi,, şşii cu cu cit
cît maimai
rău se se zbătea
zbătea,, cucu atît
atît mai
mai adînc
adînc intra i ntra parul ascuţit iîn n
el.. Cînd Petrea sosi la el
el el,, parul era era intrat
intrat adînc adînc d dee tot
şi ababia i a mai putu să prindă vorbele:
20 -
- Sai Sai,, taică, şi mă scapăscapă,, că n-o să mai stau cît cit voi
mai trăi la ppîndă! în dă !
Nici n-a n-a mai
mai stat
stat,, că acolea
acolea ii s-au s-au îînfundat
nfun dat zilele.
-
- Am păţit-opăţit-o!! strigă Petrea cuprins d dee groază după
ce
ce sese întoarse la fraţii lui. lui . A A murit
murit popa popa tras tras în in ţeapă
25
25 şi-o să ne scoată pe noi vinovaţi vinovaţi de a-l fi fi omor
omorît. ît.
Fratele
Fratele mezinmezin,, cuprins
cuprins şi el el ddee groază
groază,, luă cce-i e - i căzu
la îndemînă, sacul sacul cu cu galb
galben en ii in
în sp inare , şi-o porn ii gata
spinare, gata
fugă .
de fugă.
-
- Sta ţi, măi I1 strigă fratele mai mare,
Staţi, mare , care era şi
30 mai cu min te . Aţi
minte. Aţ i căp iat, d
căpiat, e-o luaţi atît de-a razna lI??
de-o
Domol
Domol,, cu cu ch ibzuială, că graba
chibzuială, graba sstrică trică treaba
treaba!! Să-I luăm
pe popa de acolo unde-o und e-o ffi,i , să-I
să -I aducem aic aici,i , să batem
un
un cui mare mare în uşă şi să-I spinzurăm
spînzurăm de el el,, că lumea
lumea oo
să zzică ică că a ven i t să fure
a venit fure ş.i şi,, temîndu-se
temîndu-se ca nu cumva cumva
35
35 să fie prins, s-a sp inzurat el însuş
spînzurat însuşi. i.
- Aşa-i I1 grăi fratele mezin
- mezin dezmeticit
dezmeticit.. Să-I aducem aducem,,
să batem
batem cuiul şi să-I spînzurăm spînzurăm..
Cît ai da din palme palme,, o şi făcură aceasta, apoi o luară
la sănătoasa, fratele mai mare cu un sac de galbeni îna­ îna-
~o
<00 inte
inte,, fratele mezin cu alt sac după el el,, iară
iară Petre
Petrea, a , ca

112
112

www.dacoromanica.ro
 cel
cel mai mic, mic, in în coad
coadă ă cu
cu un sac sac de mălai mărunţel, mărun ţel, Cl( ca:
să aibă şi de m in care .
mîncare.
-
- Trage, prostule, prostule, uşa după ttine! ine 1 strigă fratel fratelee mai
mare fără ca să se mai u ite înapoi.
uite î nap o i .
5
5 -- Să trag trag uşa uşa după m i ne ! ? Cum
mine!? Cum s-o s-o LragLrag!? ! ? îşi zise
zise
buimac .
Petrea buimac.
E
Ell aruncă sacul, sacul, scoasescoase uşa ddin i n ţiţîni,
ţîţî n i , o o luă cu cu popă
cu
cu tot in î n spinare
spinare şşii porni por n i după fraţii să săi,i , care
care se se duceau
duceau
cum
cum se se duce
duce omul omul care care vreavrea să scape scape de oo primej primejdie die
10 mare
mare..
S-au dus dus eeii aşa şşii s-au s-au tot dus, dus, ppînă î n ă ce ce n-au ajuns ajuns
î n tr-un codru
într-un codru des des,, unde
unde i-a prins prins noaptea ..
-
- P t iu 1I spurcăciune de om
Ptiu om!! strigă frat fratele e l e mai mare
cind
cînd îl văzu pe pe Pe Petreatrea ducind
ducînd uşa-n uşa-n sp inare cu
spinare cu popă cu cu
15
15 tot.
Era-n codrulcodrul cel cel des şi-ntunecos urît urî t să tot tot fugi
fugi.. SeSe
auzea,
auzea, parcă, pe pe ici,
ici, ppee colo
colo clefă
clefăit it d
dee lupi,
lup i , mormăit de de
urşi şi sscrîşnituri
'rîşn i turi de d e fel
fel ddee felfel ddee alte
alte fiare,
fiare, care care puteau
in fifi ecare
ecare c' lip l ipă ă să sară 'ară lala eeii şi să-i sfîşie, ca ca să-şi facă
20 pof
20 pofta ta dde.e fiare
fiare.. PopăPop ă mort în spinare spinare le l e mai trebu ia llor
mai trebuia' or !I??
De und
De undee şştii t i i 'e
'e e-n
e- n stare
stare să-nceapă
s ă -n ceap ă un popă mort !I??
-
- Ei,E i , bin
b i n ee !! N-am decit decît să-I arunc,arun c, gră grăii P Petrea,
etrea , care
care
glfăia
gifăia du 'inelu-l în cl u l de
' - el e aLiLa
aULa Ltimp. im p .

- FeriL-a
- Feri L-a SfinLul
SfinLul!! strigă fl'aLelc fraL elc mezin. Te pome-
25 n
25 eş L i că,
neşLi văzîndu-s e singur,
că, văzîndu-se sin gur, se dezleagă
d ezl eagă şi se .. e ia dudupă noi .
p ă noi.
- Aşa- i , sstărui
- Aşa-i, tăru i fraL fraLele
ele ma maii mare.
mare . Acum Acum,, noaptea, noap Lea , e e
puterea mor�i lol': ţine-l de-aproape;
puterea mor!,ilol': de-aproap e; nu-i da rrăgaz ăgaz 1I
S-au mai dus ei ei aşa,
aşa , unul înainte, cel lalt după el
cellalt el
şi
şi aall treilea-n
tre i lea-n coadă, coad ă, dar dar era î ntunerec şi
era întunerec ş i urît,
urît, nu şt i au
ştiau
30
30 undee se
und se duc şi erau erau obosi�i
obosiţi de ab i a- i mai duceau
abia-i duceau ppicioa-ici oa­
re le . Ce să facă !!?? Ar mai fi dat ei să odih
rele. n ească , dar ]e
odihnească, le
era frică
fri că şi de una, şi d dee aalta
lta,, şşii de toate,
toat e , căci căc i nu şti ştiii
ce
ce se se iveşte-n timp timp de noap noapte-n te-n mijloc de codru codru desdes..
C
Caa oameni
oameni cum cuminte, i n'te, îşi căutară-n ce cele le d i n urmă un
din un
35 copac mare şi crăcănat,
35 cră cănat , se urc urcară
ară îîn n el şi se cu ibăriră
cuib ăr il'ă
to ţ i trei între crăci
toţi crăcile l e lu i , ca
lui, ca să mai răsuf răsufll e, e , ba să şşii
doarmă .chiar chiar·, ddacă acă vor fi putînd. putînd .
-
- MăiMă i P Petre
etre !I gră grăii fratele
frat ele ''mai
m a i mare.
mare . S Săă nu te te pun
pună ă
păcatele ssă ă adormi:
adormi: stă stăii de
de paz pază,ă, cca a ssăă nen e vesteş ttii dacă
"O
40 s-ar
s-ar iviivi ceva
ceva ,, şi bagă de seamă la popa, ca ca nu cumvacumva

1 13
113

www.dacoromanica.ro
 să ne facă vreo
s� vreo poznă poznă.. După ce ce ne vom fi făcuL apo apoii
rindul , stăm noi de pază şi-o să dorm
rîndu1, dormii tu. tu .
Pe
Petrea trea răzămă
răz ămă uşa de două crăci şi-o sprij sprijini i n i de tru­
tru-
p ina copacu
pina copacului, lu i , p ipăi cuiul
pipăi cuiul ddin in e a , ca
ea, ca să vadă ddacă acă e e
55 ţeapăn , puse
ţeapăn, puse mîna mîna pe pe funia de la gîtul gîtul poppopii i i şi se-ncre­
se-ncre-
d iotă că ee b
dintă i ne strînsă
bine strînsă..
-~ .:.. Grija mea mea!! răspunse apo apoi.i . De mine capul să nu
vă doarădoară.. Dormiţi lliniştiţi i n iştiţi ca ca lala voi
voi acas
acasă, ă , că stau stau eu eu
de
de pază.
10
10 Mai stete apoi cît mai stete u itîndu-se cu ochi de p
uitîndu-se i-
pi-
sică pînd itoare cînd
pînditoare cînd inainte
înainte,, cind inapo i , cînd
cînd înapoi, cînd la
dreapta, cind l a stînga
stînga..
�

cînd la ~
Deodat
Deodată, ă , el îşi opri opri răsuflarea
răsuflarea..
S
See auzea parcă prin apropiere fîşiit ddee frunze, frunze , b baa
15
15 peste
pest.e pu"\;input,in se se iviră prin întunerec n işte mogî
nişte mogîldeţe ld et,e in
ch
chipip de om om,, una, una , d ouă , tre
două, i, mu
trei, lt e , Locmai
multe, Locmai douăspre­douăspre ­
zece,
zece, şi. şi încă una pe pe dd easupra
easupra..
Erau do is pl'ezece Li
doisprezece lhar i d
Lilhari dee codru, haraminharam in ad evă­
adevă­
rate, cu u că
căpi p i Lanul
Lanul 101', lor, harambaşa,
hal'amb aşa, care cal' era era al trei spre-
al treispre-
20
20 zecelea, şi ven
zecelea, veneau eau jnuă încă rcaţi de fel IeI ddee fel
fel d dee scul
scule; e , mătă­
suri, cat
suri, catiifele
rele şi alte alLe sCl..\ mpetul'i pe
scumpeturi pe care
care le adunaseră ddee
p
pee ici,ici , d dee ppee col colo, o , ş i se opl' iră Locmai
opl'iră Locmai sub sub copaculopacul cel cel
crăcănal,
crăcănat.,, ca ca să poposeaspoposească ă şşii să-ş
să-şii facă
facă·· rosL
l'os L de masă
bogată
bogată..
25
25 IInimile
n imile celor Lre Lreii fraţi se fă făcură
cură 'iL un purice.
-- Ne-amNe-am top Lopit it !! şopti fratele
IraLele mai mare . Ne
mai mare. Ne zăpsesc
şi iau sac saciii i cu galbengalbenii de la noi. noi.
-- Ba te pomeneşti pomeneş t i că ne mai şi sstrîllg Lrîllg de gît, git, ad ăugă
adăugă
fratele
fratele mez in in..
30
30 -
- Ş Şii ne spînzură de crăci le l e copaculu ii,, z ise Petrea.
zise Petrea .
Urît
Urît lucru lucru să stai stai pitit î ntre crăc
pitit între crăcii l e copaculu
copaculuii sub sub care
care
poposesc do isprezece tîlhari de codru cu căpitanul lor
doisprezece lor,,
harambaşa.
Ei se puseră eră să adune vreascuri şşii crăc crăci, i , ca să-şi facă
35
35 foc
foc,, şşii adunau şşii tot adunau adunau,, cum adună tîlhar tîlharii, i i , ca
să facă foc tîlhăresc .
foc tîlhăresc.
-- Aoleo
Aoleo!1 şopti Petrea Petrea după ce ce focu
focull fu apr aprins.ins . N e­ e-
neacă-o
neacă-n fum fum!! ne pîrjolesc pîrjolesc I
-
- Tac Taci,i , măgaru
măgarule, le , că ne d a i de go
dai gol,l , îl
î l mustră fratele
40
40 mal
mal mare mare..

114

www.dacoromanica.ro
 -
- Să n e duci du ci la ppierzare i erzare!1.... .. adăogă fraL fraLelee]e m mezinezin ..
•
•
- Băd i ţă!! gră
- Bădiţă grăii peste citva cîtva tLimp i mp P etre.. IImi
Petre mi v vineine să
tuşescc,, că mă îneacă
tuşes ineacă fumul fumul..
-
- Taci! Stăpîneşte-te!I se
Taci! Stăpîneşte-te se răsti frat frateleele mai mare. mare.
5
5 -
- Bădiţă
Bădiţă!! grăi iiar ar Petre
Petreaa , m-apucă sughiţu sughiţul. l.
Fratele mez mezin i n îi îi d ete u
dete unn ghiont .
Tîlhar
Tîlharii i i luară-n vremea aceasta aceasta un bberbece erbece p pee care-l
care-l
aduseseră cu d î nş i i , îl tăiară,
dînşii, tăiară , îl traseră aşa n ejupuit îîn
nejupuit n
frigare
frigare şşi-ncepură
i-ncepură să-I frigă .
10
10 -
- Mă-năbuş
Mă-năbuş,, bădiţă! şop şoptit i Petrea
Petrea înecat î necat de fumul fumul
cel
cel greu
greu al llînei î n e i date la pîrjol. p îrj o l .
Fraţi
Fraţiii lu luii iiii ddeteră
eteră fiecare
fie care. cite cite un un ghion
ghiont, t , deşi
d eşi se-n s e-năă--
buşeau
buş eau şşii e i.
ei. .
Tilhari
Tîlhariii aceia prădaseră prădaseră,, d i n întîmp
din întîmplare lare,, şşii o bise- b ise­
'J'155 ri că, d
rică, dini n care
care luaseră
lu aseră cu cu ddînşii,
i n şii , îîntrentre ahe alLele,l e , şşii un sac sac
de
de tămt
tămî iie. e . Fiindcă
Fi i ndcă ee pă păca att să prazi
praz i biser biserii cci,i , mai
m a i unul,unul ,
mai aaltul
mai l t u l dintre
dinLre dînşii dinsii era era cuprins
cuprins de 'ăi nt.ă şi,
de căinţă fiind că
s i, fiindcă
lu i Dumnezeu
lui D u m nezeu îi îi pl~
pla e mirosul de Lăm
e miJ'osul Lămii ii e,'
, lu~ră,
luară, ca :;ă
('a să
imblinzească
imblinzeas ă minia lui Dumnezeu Dumnezeu,, fi fiecare
ecar e cite 'iLe un un pumn
20
20 de Lămîie şi-l şi- l al'un
arun c'ară aJ' ă in in foc
foc,, în încîLcît .see ridi
rid i că deod deodată ată
spre
spre cer cer un un fumfum curat, curaL, de d e care m irosea toaLă
care mirosea LoaLă pădurea.
-
- E Eu u s LrănuL
trăn ut , b ă di ~ă ! şo
bădi�ă! p Li Petl'ea
şopti P eLrea.. Nu Nu ma maii poL!
fistrăn
tră nuL!
uL !
-au ajunsajuns fraţii fraţ;i i lui ssă- ă- i dea
dea cuveni uven i Le]etele gh ion Luri,
ghionLuri,
25
25 ccind
ind el şi sstrănu Lrănută tă un strănutat,
străn utat, incit in cî t răsună toaLă toată pă­
durea,
durea, se se zgudu
zguduii el ş i se se cutremură
cutr emur ă uşa cu cu popa,
popa, de de che cheiaia
ssee suci
suci îînn eeaa şşii căzu căz u d dini n zăvor iîn n mijlocul
m ij locul haraminelor.
haram in elor .
C ei d
Cei doio i fraţ
fraţi, i , cel
cel mare şşii cel cel m mez ezin,i n , rămas eră p pee jjum umă ă
tate mor morţi, ţ i , iar tîlhari
tîlhariii săriră deodată d e odată in p icioare ş­
în picioare
30
30 toţi do isprezece d
doisprezece impreună
dimpreun ă cu cu căp itanul lor rămaseră
căpitanul
cu
cu nasul în sus sus,, u i tîndu-se în
uitîndu-se in copac
copac,, de de undeunde auziseră
strănutul şi de unde und e căzusec ăzus e che cheia i a..
Acum era acum! acum 1
F i indcă
Fiind că jjosos era era lumina
lumina fo foculu
cului, i , iară sus sus era era şi fum fum,,
35
35 şi întunerec, s-au s-au inholbat
inholbat tîlharii tîlhar i i cît cit s-au inholbat,inholbat,
dar
dar n-a n-a putut
putut să s ă des]uşească
d e sluşească n ic i unul
nici unu] n im i c .
nimic.
-
- M Măi ăi , dar
dar blegiblegi mai mai sunteţi! grăi îîn n ccele
ele d dini n urmă
unul mai cum
unu] cuminte inte ş ii m mai ai cu fricafri ca lui l u i Dumnezeu.
Dumnezeu . Nu
vedeţi
ved eţ i voi că s-a s-a rridicat
i d icat fumul de tămîie tăm î i e pin'
p în' la poarta poarta
40
40 raiu
raiului lu i şşii SI.
Sf. Petre a a sstrănut
trănutat at şi bucuriee ni-a
ş i de bucuri n i -a arunca
arun ca

115

www.dacoromanica.ro
 cheia raiului,raiulu i , ca să intrăm după plac p lac fiecare la rindul
lui ? ..
lui? ..
- Numai umai să s ă nu fi vrut cumva-n supărarea sup ărare a lui cea
păginească
păgîneas că săsă n n ee loveas
lo vească că cu cu ea ea îîn n cap
cap,, întimpină
întimp ină
5
5 a l tu l m
altul mai a i fricos
fri cos..
-
- Se poate poate şşii asLa, asta, zzise i se altu
altul. l.
-
- M Mai a i şştii?!
t ii ? ! grăiră iar alţi alţiii , ş i o o grea ingrijare îi
gr ea îngrijare îi
cuprinse
cuprinse,, ca ca ppee n işte oamen
nişte oamenii ppăcătoşi ăcătoşi ce ce erau
erau.. �
~
-
- Bădică,
B ădi c ă, zise zise iar P Petrea,
eLrea, cade cad e uşa cu cu ppopop ă cucu Lo t,
Lot.,
10
10 nu mai ppot ot să-I
s ă -I ţţiu iu p pee popa ... ...
Şi nici
n i c i n-a
n-a zzis-o is-o b i n e , cind
bine, cînd ,, "hurduluc",
"hurduluc" , a a şşii lunecat
lunecat
uşa şi-a căzut cu cu popă cu cu to tott în m ij locul n
mijlocul ensrociţilor
nenerociţilor
de tilhari .
de tîlhari.
-
- Ne-am
Ne-am topit topit!! sstrigară
Lrigară e i . Iaca
ei. I aca şşii Sf. Petru
Petru,, el in-în-
1
155 suş
suşi, i , cu
cu poarta raiului raiului cu tot !
cu tot!
Cuprinşi apoi d ăcătosului , ei o tăiară la
dee groaza ppăcătosului,
fugă d impreună
dimpreun ă cu cu căp itanul şşii se
căpitanul se risipiră ca ca puii
puii de
p ăturniche
păturni che , lăsînd acolo acolo şi berbecul
berbecul cel cel fript
fript inin coaja
coaja lui
lui,,
şi sculele, şşii mătăsuri mătăsurill e, e , catifel
catifelele ele şşii celelalte scumpe-
20
20 turi
turi ,, şi sacul sacul cu cu tămîie, tot ceea ceea ce ce adunaseră prădînd
azi
azi ici, ici , m î ne colo
mîne colo..
- Ha-ha-ha ! in
- Ha-ha-ha! incepu
cepu să s ă rîd
rîdă ă Petrea
Petrea ,, mare grabă v-a v-a
aapucat
pucat !!
Rîdeau acum şşii fraţii lui, lu i , cel
cel mare şşii eel mezin : le
eel mezin:
25
25 p
pll ăcea
ăce a comed
comedia i a ,, că era era frumoasă şşii neaşteptată, neaşteptată , şşii nu nu
te-a
te-aii fi săturats ăturat să-i să- i vezi pe tilhari fugind ici cu genu- genu­
cchele-n
hele-n nas, nas , colocolo cu cu călcîiul
c ăl c îiul în ceafă ce afă..
Văzîndu-i pe
Văzlndu-i pe tîlhari
tîlhari spulberaţ
spulb era ţ i , fraţiifraţi i se se deteră
det eră josjos
ddini n copac
copac ş i se se aruncară
arun cal'ă asupra asupra boccelelor
boccelelor rămase-
30 mprejurul foculu fo cului.i . Acum îns însă ă nu mai făcură împăr­
ţeală
ţeal ă frăţească,
frăţeas că, ci luă pe apucate fiecare fi ecare oe-i
ce-i cădea la-n­
căd ea la-n-
demînă
d emînă şi ce ce putea
putea să-ncarce
să-n carce şi ş i să
s ă ducă.
du c ă. Pe
Pe cind
cînd fratele
fratele
cel
cel mare şşii cel cel mezin se se ghiftuiră cu cu scu
sculel e , cu
cu mătăsuri
mătăsuri,,
cu
cu cat ifele ş-
catifele ~ii cu
cu altealte scumpe
scumpeturi, turi , Petrea
Petrea - - eell tot el el --
35
35 scoase
scoase cuţitul ddee la l a brîu
brîu şşi,i , lihnit
l ihnit cum era d dee foam
fo am e,e,
incepu
începu să s ă taie d i n berbecele
din berb ecele fript fript de tilhari şi să
de tîlhari s ă mănîn­
ce
ce ,, să m mănince
ănîn ce cum cum ştie şti e omuomull ,, care
care numai
numai la pîntecele
lui se se gîndeşte
gînd eşte şi n ici n
nici -aude ,, nici
n-aude n i c i nu
nu vede
vede pînăp înă cece nu
nu
se satură .
40
40 . Sătul
S ătuI in în cele
cele ddin i n urm
urmă, ă, el el se u i tă-mprejur şi se
se uită-mprejur se ppomeni
omeni
singur.
smgur .
116
: r '

www.dacoromanica.ro
, . '
 F raţ î i llui,
Praţîi îhcărcaţî bdat
u i , încărcaţi bdataa cu cu d toate, oo lluaseră
dee toate, uaseră la la
sănătoasa p entru ca nu cumva ttîlharii,
pentru îlhari i , v iindu-şi în
viindu-şi in fire
fire,,
să-şi schimbe gîndu gîndul, l , să se-ntoarcă şşii să-i prade .
Rămăsese Petrea numai numa' eell singur ccuu pop popaa .
55 -
- Sărac d dee ttine,
i n e , popă,
pop ă , grăi dînsul dinsul.. Te-ai Te-ai sucit sucit şi tu
şi te-ai invîrtit,
invirtit, şi tot ai făcu făcutt un lucru creştinesc şi
după moartea ta. ta . N-am
N-am,, însă însă,, n ici eu
nici eu să te te părăsesc ppă­ ă­
gîneşte
gîneşte,, ca ca să te mănînce corb corbii,i i , şşii vultur
vulturii, i i , şşii fiarele
fiarele
codrulu
codrului. i.
10
10 O
Omm cu cu suflet
suflet creştinesc
creştinesc,, eell ssee puse puse ddar ar p pee lucru şşii
începu să scurme
incepu scurme pămîntul cu cu cuţitul ccel e l mare
mare,, ccaa să
facă groapă şi să-I înmormînteze înmormînteze pe ppopa. op a .
-
- Biet ddee sufletul tău tău!! grăi apo apoii .. D Dee murit
murit,, aaii murit
fără de lumînare
lumînare,, de bocit bocit,, nu te-a bocit n imen i , de pro-
nimeni,
15 hod , n-ai avut
hod, avut parteparte:: să-ţi dau dau cel puţin tăm tămîie, î i e , ca
ca
să-ţi
să-ti treacă sufletul cu fumu fumull ei în cealaltă lume .
El luă apoi apoi coşul de tămîie şi-l ddeşertă peste jjăratecul
eşertă peste ăratecul
rămas în vatra tîlharilor.
Acum da, fără doar şşii poate se rridică i d ică fumul şi se-nălţă
20
20 pînă la poarta raiulu raiului, i , unde şedea Sfîntul Petre Petre,, care
ştia că tămîia a a fost pusă cu cu inima curată pe foc. foc .
N i c i c-a
Nici c-a mai
mai statstat mult
mult ppee gînduri gînduri,, ccii s-a s-a ppornit,
orni t , acum acum
cu
cu adevărat s-a pornit pornit de-acolo
de-acolo de sus sus ddinin cer şşii nu nu s-a
mai oprit d ecît iîn
decit n faţa lui Petre Petre,, care şedea ppee un buş-
25
25 tean şi si se uita cum se ridică fumul de tămîie tămîie .
-
- Bun găsi găsit, t , nepoate,
nepoate , ii î i zise
zise Sf.Sf. Petre
Petre cu cu blîndeţea
bl indeţea
lui de om bbătrîn. ătrîn . Dar ce mai faci fa ci??
-
- Păi ce să fac II?? Iacă I acă , stau şi eu aici pe buşteanul
ăsta
ăsta,, răspunse Petrea uitîndu-se uitîndu-se în in ochochiii i moşneagului
moşneagului..
30
30 D
Dee sătu
sătul, l , sunt sătu sătul, l , pe fraţ fraţiiii m mei e i i-au dus vîntul şi
p ăcatele lor
păcatele lor,, pepe p op a l-am
popa îngropat ; nu
l-am ingropat; nu mai mai am am altă
treabă decîtdecît să stau stau..
-
- B Binein e fac
faci,i , nnepoate,
ep oate , gră grăii Sf. Petru Petru,, i se se cuvine
cuvine
od ihna omului care şi-a făcut treab
odihna treaba. a . Şi fiindcă bunului
35
35 Dumnezeu
Dumnezeu ddin i n cer
cer i-au
i-au plăcutp lăcut şşii -i - i plac
plac faptele tale tale,, am am
venit
venit la la tine trim trimis i s de
de el el,, caca să te te laudlaud în în numele
numele lui lui..
-
- Mulţămim dumit dumitale, ale , grăi Petrea ridicîndu-se pu­ pu-
ţin de
de ppee buştean
buştean..
-
- Ş Şii m i-a porunc
mi-a poruncit i t bunul
bunul Dumnezeu
Dumnezeu - - urmă Sf.
40
40 Petre
Petre - - să-ţi spun spun să ceri ceri ceva ceva ddee la el, că ţine să aibă
mulţumirea d dee a-ţi împ împlini l i n i o dorinţă
dorinţă,, orişi care ar
orişicare ar fifi eaea..

1111
11
SIa
81alui
lul Itu~ulJr
U�UI,if ii hJiOll~/ui
ai fk�iOJj Mai
�/ui II Mai
B/liU OTE CA PO P UL
8/liUOTECA POPULARA AR A
www.dacoromanica.ro AL
AL. VLAHUrA
VLAHUTĂ
 - Nu cer n
- imic ; n-am nici o dorinţă II răspunse Petrea
nimic;
foarte răspicat.
răsp icat .
- Nu u se poate, Ltizule, i zule, sstărui
tărui sfîntul cu barbă scurtă
şi creaţă. Impotriva lui Dumnezeu nu poate nimeni n imen i
55 să se pună ; el llee ştie toate şi toate le poate:
se pună; poate : cînd cînd zicezice
să ceri
ceri,, trebuie
trebu ie să ceri ceri,, ccînd ind îţi dă, trebuie să iei 1 1
-
- Dacă-i aşa şi merge ppee de-a sila, ce mă mai îîntreabă ntreabă
pe mine!?
mine ! ? răspunse Petrea.
-- Nu te obrăzn obrăznii ci, c i , omule
omule!1 iîll mustră purtătorul che-
10
10 i lor d
ilor dee llaa rai
rai.. Cere-ţi bogăţii bogăţ i i cîte vrei, vre i , c-o ssă ă llee a
ai.i.
-
- Am, Am , răspunse Petrea, destule destule,, şşii nu ştÎll ştm ce ce ssăă fac
cu
cu eele. l e . Belea, nu altă altă!1
-
- CereCere sănătate 11 urmă S f . Petre.
Sf. Petre .
-
- Nu Nu mă vezi ll?? răspunse Petrea Petrea.. Cum Cum aş putea s-o s-o
L5
t5 cer cînd o a m1?
am!?
-
- Cere-
Cere-'ţi ţ i viaţă lungă 1 I stărui Sf. Petre Petre..
-
- Auzi vorbă! vorbă ! întîmpină
î n t împ ină Petrea. Să cer punga cînd
nu
nu sstiu tiu ce-i
ce-i înî n ea
ea!! De unde stiu stiu
' eu
eu ce-am
ce-am cerutcerut cînd cînd cer cer
viaţ ă .
viaţă. '
~o
�o -
- Cere noroc 1I se răsti răst i Sf. Petre p erzîndu-şi răbdarea.
perzîndu-şi
-
- Mai norocos norocos ddecît ecît mine mine cine cine se se sîmte
sîmte!? l ? răspunse
Petre a .. Lăsaţi-mă cum
iar Petrea cum sunt sunt,, că mai bbine in e decit
decît aşa
nu poate să-mi fie fie..
S
Sf.f . Petre,
Petre , carecare ştia mai mai bbine in e decit
decît orişicine ce ee po­ po-
:! .'
:!,'j runca de sus sus,, se apropapropie ie şşi-ii-i şopti cu glas ad imen itor
adimenitor
la ureche
ureche::
-- Cere-ţi
Cere-ţi,, prostu
prostule le - - îi î i zise - nevas tă şi cop
- nevastă copiii i şi
casă
casă cu cu rost
rost..
-- Aoleo 11 grăi Petrea dîndu-se trei paşi înapoi înapoi.. Nu
:JO
:;0 ţţi-e
i-e ruşin
ruşine, e , om
om bătrîn
bătrîn,, să mă isp iteşti ! ? Asta o
ispiteşti!? o aştepţi
pe tăcute , că vine
pe tăcute, cind e
vine cînd e să v i e , şi nu
vie, nu poţi să scap scapii de de ea
ea..
S
Sf.f . Petru iîşi ş i încreţi acum sprincene sprîncenele. le.
Văzînd că nici n i c i aşa
aşa,, nicin i c i aşa n - o scoate
n-o scoate llaa capăt ccuu el el,,
îîntoarse
ntoarse foaia.
:~;.,
:��, -
- Nu-nţelegi
Nu-nţelegi,, omul omule, e , că-i poruncă, şşii la p orunca
porunca
lu i Dumnezeu
lui Dumnezeu trebuie să te supu supui? i ? îîii zzise
ise cu cu asprime
asprime..
-
- D acă e
Dacă e pe poruncite
poruncite -- răspunse Petrea Petrea - - n-am
încotro
încotro,, şi pe sufletul tău să fie. Iacă, I acă , cer .... . . ce să cer 1 1?
Cer -- grăi grăi,, ca să ceară ce nu i se p oate da -- cer să-mi
poate
'.0
40 dea
dea nişte cimpo cimpoii de ţinţar .
deţinţar.

118

www.dacoromanica.ro
 Nu
Nu şti ştia,a, b i et de el
biet el,, că pe Dumnezeu
Dumnezeu nu poate p oate n imen i
nimeni
să-I înşe înşele, l e , că lui Dumnezeu orişice ai cere tu, tu , îţ.i
îţi dă
ce-ti vrea el el..
Sf . Petru
Sf. Petru se se depărtă dar, dar, şşii cît cît ddai a i îînn palme
palme se se şşii
55 întoarce cu cu cimp
cimpoile oile d dee ţţinţar,
inţar , nişten işte cimp cimpoi o i subţiri de de
ab
abia ia puteai
puteai să llee vezi cu cu och ochii i i şşii llee ţineai îîn n mină
mînă fără
ca să să sîmti că că ai ceva 1 1
-
- UiteUite;; bbăiete,
ăi ete , iiacă acă cimpoile
cimpoile pe care care ţi ţ i lle-ai
e-ai cerut
cerut,,
şşii să ştii că atunci atunci cînd cînd cinţicînţi d dini n eleele,, îîţiţ i pere
p ere ţţie
i e şi le
10
10 pere
pere şşii celor celor ccee te-ascultă şşii foamea, foamea , şşii setea setea,, şşii supă­
rarea
rarea,, şi durerea durerea şi oboseala oboseala,, te te simţi ca-n ca-n slava
slava cerului
cerului
şi jjo oacă
acă toate
toate împrejurul
împrejurul tău tău.. Aşa să ştii 1 1 zise Sf. Petre
Petre,,
si se făcu n evăzut .
nevăzut
,
. Petrea rămase ca un căzut ddin i n cercer,, u itîndu-se cîpd
uitîndu-se
15
15 în zareazarea în în care
care se se perduse sfîntu sfîntul; l ; cînd la la cimpoi
cimpoile l e pe
care
care ab abiai a putea
putea să le vadă şi sîmtă între ddegetele egetere lui
şi-n care nu-ndrăznea să sufle sufle,, ca să le-nfoieze. le-nfo ieze .
- I ată-mă şşii cu
- Iată-mă cu cimpo
cimpoi, i , grăi în cele cele d i n urmă,
din urm ă , dardar
nu stiu stiu ce ce să fac cu cu eele.le.
2
200 C~m
C �m stătea iînsă n s ă el aşa,, iiată
el aşa a t ă că lupii lup i i d i n codru
din codru,, carecare
muşinaseră m irosul de berbec fript în coaj
mirosul coajaa lui lui,, înce­
înce-
pură să se se aduadune, n e , şşii p este puţin el se
peste se văzu-ncunjurat
ddin i n toate părţ părţile i l e de haita flămîndă şi cu cu ochi scînteie­
scînteie-
tori , n
tori, işte llupoi
nişte up o i marmari,i , care
care cclefăiau
lefăiau şi-şi arătau pe rîn- rîn-
25
25 jjite
ite d i nţ i i , gata să-I sfîşie şşii să-I mănînce.
dinţii, măn ince .
-
- StaţStaţi, i , grăi dînsu dînsul, l , că am am eu eu leacleac şşii pentru
pentru blănile
voastre
voastre 11 D ac ă v
Dacă i-e foam
vi-e foame, e , vă satur
satur eu eu!! zise
zise,, apoapoii suf lă
suflă
o
o dată-n cimp cimpoi o i şşii îîncepu
ncepu să ccînte î n t e cumcum îîll duceauduceau de­ de-
getele ..
30
30 Acum să vezi lucru nemaipomenit n emaipomen it 1 1
Lasă că frica frica i-a trecut trecut în tr-o cclipă,
într-o l ip ă , dar lup i i se-n­
lupii se-n-
b l in ziră şi în cepură
blinziră c epură să deie ca n işte căţe]uşi
ca nişte c ăţeluşi din coad coadă, ă,
aapoip o i ssee porniră să jjoace, oace , ssă ă sal te, ssă
salte, ă ssee d e i e de-a
deie de-a tumba
şi să facă fel de fel fel de-nvîr
de-nvîrtituri,tituri , încîtîncît era era mare frumu-
35
35 seţe să-i vezi şi te sîmţeai ca-n altă lume. lume .
Văzînd aşa aşa,, Petrea plecă p lecă mergînd
mergînd înainte înainte,, ca ca să iasă
cumva
cumva ddin i n codru
codru la la luminiş şi la la lume cu cu oamen
oameni, i , că
i se ureşteur eşte omului singur şi la alţi oamen oamenii îl il trage firea
firea..
Lup
Lupii, i i , după e l , tot săltînd
el, săltînd,, jucîn jucînd, d , dîndu-se
dîndu-se de-a de-a tumba
tumba
4e şi făcînd fel de fel de a lte giumbuşuri .
alte
15 -
- Ioan Slavlct,
SlavI e l. Opere voI.
val. 11 1 19
119
www.dacoromanica.ro
 Cind fu,
Cind fu) colea,
colea) prin
prin revărsatul
revărsatul zorilor zorilor de de zi,zi) Petrea
Petrea
ieşi
ieşi la marginea codrului
la marginea codrului şi şi văzu-ntinzîndu-se-n
văzu-ntinzîndu-se-n faţa faţa
lui
lui tarini
ţarini si şi livezi
livezi şi finete
şi fin eţe ca pretutindeni unde
ca pretutindeni unde omul omul
ee o�
om la la ei el acasă.
acasă. '
5
5 "Asa! îsi
"Aşa! îşi zise. Acum e
zise. Acum e şisi mai
mai bine
bine 1" J"
Lupii,
Lup ii) cînd
cînd el încetă a
el încetă �ai cînta
a mai cînta din din cimpoi,
cimpoi) ssee spe­spe-
riară
riară de de luminiş
luminiş şi şi o o luară
luară la fugă, întorcîndu-se
la fugă) întorcîndu-se acasă acasă
la ei,
la ei) înîn desimea
desimea cea-ntunecoasă
cea-ntunecoasă a a codrului.
codrului.
Petrea -
Petrea - cece să să facă?
facă? - - încotro
încotro să să apuce?
apuce? unde unde
-
10
10 să
să sese ducă?
ducă?
A luat-o
A luat-o aşa aşa pe pe cimp,
cîmp) printre
printre ţariniţarini şi şi livezi
livezi şişi pe
pe ici,
ici)
pe
pe colo
colo şi peste ele,
şi peste ele) s-a
s-a dus
dus şişi s-a
s-a tot
tot 'dus,
'dus) pînă
pînă ce ce aa ajuns
ajuns
la
la un sat cu
un sat oameni, iar
cu oameni) iar aici
aici s-a s-a oprit
oprit la la casa
casa popii,
popii) că că
popa
popa ee fruntea
fruntea satului.
satului .
15
15 -
- Bună
Bună ziua, ziua) părinte
părinte!!
-
- Noroc
Noroc bun, bun) fiule!
fiule! Dar Dar de unde şi
de unde şi pînă
pînă unde?
unde?
-
- VinVin de de acasă,
acasă) părinte,
părinte) şi şi nu mai ştiu
nu mai ştiu de
de unde
unde am am
plecat,
plecat) pe pe unde
unde am fost, unde
am fost) unde am am ajuns
ajuns şi-ncotro
şi-ncotro să să
apuc.
apuc.
2
200 Popa,
Popa) om om cu cu multă
multă pricepere,
pricepere) aa înţeles înţeles dindin vorbele
vorbele
aceste
aceste că că are are aa face
face cu cu unun omom zăpăcit,
zăpă c it) care
care şi-a
şi-a pierdut
pierdut
cărările,
cărările) umblăumblă buimacbuimac şi şi nu-şi
nu-şi mai mai găseşte
găseşte rostul.
rostul.
"Aşa
"Aşa om om îmi îmi trebuie
trebuie mie, mie) îşi îşi zise;
zise; nicinici de
de ici,
ici) nici
mCI
de colo, şade
de colo) şade und undee şi şi cum
cum îl îl pui."
pui ."
25 -
- Să Să intri,
intri) băiete,
băiete) urmă,urmă) slugă slugă la la mine,
mine) că că aiai puţin
puţin
de
de lucru
lucru şi-ţi
şi-ţi dau
dau sîmbrie
sîmbrie bună. bună. Uite)Uite, urmăurmă iar iar), dimi­
dimi-
neţile
neţile te scoli, rîneşti
te scoli) rîneşti prin
prin grajduri,
grajduri) apoi apoi maimai stai,
stai) după
după
aceea
aceea duci vitele la
duci vitele la adăpat
adăpat şi şi le le dai
dai nutreţ
nutreţ şi şi iar
iar stai.
stai.
In sfîrşit,
In sfîrşit) pleci
pleci cu cu caprele
caprele la la păşune
păşune şi şi stai
stai toată
toată ziua
ziua
300
3 fără de
fără de nici
nici oo treabă,
treabă) iară iară după
după ce te-ntorci cu
ce te-ntorci cu caprele,
caprele)
to�
tot caca dimineaţa,
dimineaţa) mai mai fac facii cite
cîte ceva
ceva şi stai şi
şi stai şi iar stai.
iar stai.
I ar simbria
Iar si.mbria oo să-ţi fie pe
să-ţi fie pe an şapte capre
an şapte capre cu cu iez
ieziiii lor
101'
şi-un
şi-un 'ţţap
ap cu cu coarnele
coarnele răsuci�e,
r ăsu c it e) ca ca să
să nu pleci de
nu pleci de la la casa
casa
mea
mea cum cum ai venit.
ai venit.
3
355 -
- Să Să inl;ru, părinte!I grăi
intru) părinte grăi P Petrea,
etrea) şi rămase slugă
şi rămase slugă la la
casa
casa popii,
popii) ca ca să să aibă
aibă şi şi el
el rost
rost în în lume.
lume.
Le-a făcut
Le-a făcut apoi,
apoi) dimineaţa,
dimineaţa) toate toate cite
eite erau
erau de făcut
de făcut
şi-ar mai fi
şi-ar mai fi stat
staI; să răsufle dac-ar
să răsufle dac-ar fi fi avut
avut cind
cînd şi şi unde;
unde;
vai, însă,
vai) însă) de de sufletul
sufletul lui lui după
după ce ce aa ieşit
ieşit cu cu caprele
caprele popii
popii
40
40 la
la păşune.
păşune.

120
www.dacoromanica.ro
 Iindată
fl dală ce~a CEl"a ajunsajuns acolo acolo,, s-au s-au ri s i p i t parc-ar
risipit parc-ar Il lntraLIl l ntra L
LLtJ!;i
tl ţ i d raci Ion e
dracii~n l e . Una
ele. U n a Se Se ui'ca
urca pe pe stînc
stînci, i , alta
aha se se cobora-il
cobora-il
grop
gropij i j iar
iar a l ta sarea
alta sarea şanţur şanţurile, i l e , rodea
rodea coaj coaja a d dee la Ia copaci
copaci
ori
ori !le !le vîra
vîra prin prin gardurigarduri la la varza
varza vecinuluivecinului.. Nu Nu ddegeaba
egeaba
5 ee ddata
5 ată capra capra şşii la la p oarta ceru
poarta cerului l u i îînn paza paza N ecuratulu i :
Necuratului:
a lerga omu
alerga omull cu cu llimba
imba scoasă scoasă ccînd î n d îîn n jjos,
o s , cincind d în
în sussus,, cînd
cînd
llaa dreap
dreapta, t a , cind
cind la la stinga
stînga,, ddar ar n nu u era-n
era-n stare stare să să lle e adun
adunee
şşii să să lle e ţţie i e la la u unn loc.loc .
-
- Staţ Staţi, i, z i se e
zise ell înîn c ele d
cele dini n urmăurmă,, ccă ă n n-o -o să să fiţifiţi voivoi
10
10 mai cu
mai cu m moţ o 'ţ d e c i t lup
decit lupii: i i : am am eeuu leac leac şşii ppentru entru bărbilebărb i l e
voastre
voastre 1I
El scoase
El scoase apo apoii ccimpoile
impo i l e şşi-ncepu i-ncepu să să cîntecînte..
Ca trase
Ca trase pe pe sfoară
sfoară se se adun
adun ară ară caprele
caprele cu i ez i i llor
cu iezii or şşii
cu
cu ţap ţapii i i cei
cei cornuraţi
cornuraţi împrejurul împrejuru l lu luii şşii ssee porniră p orniră pe pe
15
15 u n jjoc
un oc nebunesc
nebune sc cum cum nnumai umai caprel caprelee îl î l ştiu
ştiu iîndrugan druga .. N Nuu
le m
le mai a i eera r a acum
acum nici n ic i ffoame,
oame , n niciic i ssete,
e t e , şşii tot n eastîmpă­
tot neastîmpă­
ru
rull ffirii i r i i lor
l or se p o tolea în
se potolea în joculjocu l care care fă făccea ea să să le l e tremure
tremure
bă
bărbile rb i l e llun urechile atîrn
u n g ii şşii urechile atîrnate ate ..
"
;\ ssLaL LaL d darar PeLrca
P L r e a LLoală oa t ă � ~iua
iu a in în u m b ra uJI'ui
umbra U1rui 11 c ii cu frun- frU l l ­
!l O
!!O zzel, l ee laLel a Le .;ş i a c i n l a L in
c inlaL l l 1 ij Jocu l c
i n mijlocul ap re
ca]1 l'clorl o r , ccareare : see uuitau
i t (l u
uu d rag la e
drag rm i n u n -ş i jjocul.
ell uurmilldn o c u l Seara în
. :ă,, ci"d
i I l Să ' i n d s-au
s-au
n Lo rs acasă
iinLors acasă,, caprele a p re l e erau ljillJ1iLe i Lt n i Le d dee foamc,
foam e , c căă nu n u le le
ma i c
mai i n La P
einLa PeLrea
el,rea ddin i n ccimpoi,
i m p o i , ş i au au LLăbărlLă b ă r H pe p e gard
gardul ul
p
popii op i i d dee l-aul - a u sL s L ii"
n ss c caa lă luc cllsLelc.
us Le l e .
2255 A ddoua oua z zii toLLo L a asas a si si a a treia nu J IU a l tJeJ.
a lLJeJ.
-
- T Tai a i că p ă r i n L e - gră i preuLcasa,
părinLe'- ' preuLeasa , care care era era ccam am p es­
pes-
l .r .i Lă
l.1'i (, ă la la ma!,e
maLe - - m i e nu
mie nu mi m i sse e pare
pare lucru cura
lucru Clu'aL L cce e m mi-ei -e
'
ddat a � să să văd.văd . IU u s L iu cee o
stiu o ffii fă făccîndî n d omul
omul ăăsta sLa a all nnostru
o s Lru
cu
cu caprele caprele,, că se�ntorc se~ntorc seara seara fflămînde, lămîn d e , d dauau şi mai mai PU puţil) �ill
3300 l apte şşii ne
lapte ne m ă n î n c ă toate
mănîncă toate gardur gardurile. ile.
-
- C Cam am a aşaşa m mii ssee pare p are şşii mie, m i e , răspunse
răspu n s e p op a , care
popa, care
popă
popă şi şi om om cu frica lui
cu frica l u i Dumnezeu
D umnezeu d dini n vorba
vorba nevestei n ev e s t e i
ssale a l e nu nu iieşea, eş e a , c căă ţinea
ţ i n e a să să a ibă p
aibă ace-n ccasa
pace-n a s a lui. lu i .
-
- IIaa ddu-te u-te tu tu -- urmă urmă preuteasapreuteasa - - şşii stai stai la la p îndă ,
pîndă,
35
35 ca
ca să să vezi vezi ce ce e e ssii cum cum..
M
Mai a i că d da,a, m mai'a i ' ccă
ă b a , mai
ba, mai că se se cuvi
cuvine, n e , mai mai că nu, nu,
după
după mu multă ltă tura-vura
tura-vura rămase rămas e,, n i c i ccă
nici ă s-ar
s-ar fi f i putut
putut aalt- lt­
fel , p
fel, pee aa preutese
preutesei,i , şşii zor zorile ile d i m i n eţ i i următoare
dimineţii următoare p op a
popa
sse e d duseuse şşii sse e ascuns
ascunsee într-un în tr-un mără mărăc i n i ş , ca
c iniş, ca să să steastea lIaa
4 p î n d ă şşii ssă-I
400 pîndă ă-I p r i n d ă pe
prindă pe Pe Petrea Lrea ccu u ocaua
ocaua m mică.i că .
Va i d
Vai dee mama
mama lui, l u i , că-n
că-n rău rău ceas ceas l-a l-a făcutfăcut!1

\\21
21

www.dacoromanica.ro
 Se porniră
Se porn i ră capre caprele, l e , şşii iezii,
i ez i i , şşii �ap
ţapii i i Ia
la joc
joc ccînd
î n d Pe tteii
Petteii
î n cepu să ccînLe
începu î n Le ddini n ccimpoi,
impoi , dar se porni cu atît m mai a i vîr­
vîr-
tos popa, care avea fire de om om,, şi tremurau bărb bărbile i l e ţapi­
ţap i ­
lor , d
lor, ar m
dar mai a i rău tremura barba popii, pop i i , căruia sp inii d
spinii in
din
5 mără
mărăcini c i n i iiîi sfîş i au hainele şi-i zgîrîiau
sfîşiau zgîrîiau pielea p ielea şşii obrajobrajii ii
d e-ţi era
de-ţi era mai mai mare mare m milai la d dee el el.. Nu-l
Nu-I us turau însă p
usturau pee popa
popa
zgîrieturile
zgirieturile,, nu-l nu-l obosea
obosea jjocul ocul ,, nu-lnu-l supăra nimic, n im i c , căci
cimpoile le l e sstingeau
tîngeau toate şşi-i i - i îndulceau firea firea ddee se u ita
uita
şşii el cu drag la Ia Petrea şi şi,, d dee cîte ori sălta-n joc joc,, îşi
10
'10 zicea
zicea:: ,,"I-o 1 -0 daudau!l i-o i-o dau dau!" ! " Un cop copil i l avea
avea şşii el el laIa casa
casa
lui
lui,, o fatăfată,, boboc de fată, şi era gata acum să i-o d eie
deie
şşii pe aceas
aceast.a ta lui
lu i Petre
Petreaa ddee nevastă, n evastă, căci aşa. ginere nu-şi nu-ş i
mai putea găs găsi. i.
Toată ziulica a dus-o aşa aşa,, ş i nu i-ar ffii p ărut rău d
părut acă
dacă
''11 5
5 s-ar fi f i lungit zziua iua - - una ddin i n tretrei. i.
Ce-a păţ i t a
Ce-a păţit. p o i cîn
apoi cîndd , seara seara,, s-a-ntors
s-a-ntors acasă cu cu hainele
zdrenţuite
zdr enţuite,, cu cu barba-ncîlcită şşii cu cu trupul plin ddee zgi­ zgi-
rietur
rieturi, i , asta-i a ltă vorbă,
altă vorb ă , pe care -~i-e ţ i -e s-o laşi încurcată.
încurcată .
-
- Om eşti eşt i tutu şşii bărbat
bărbat,, şşii pop' pop ăă,, cogeamite
cogeamite popă!? popă ! ?
2200 îl mus must.ră tră preo teasa . Un prostănac ca el să ttee facă astfel
preot.easa.
de rîsul lumii şi de batjocura cop i i l or !
copiilor!
- Tac
- Taci, i , mu
muii ere
ere,, şşi-ti i -ţ, j pune pază guri gurii, i , că nu n u şşLii
L i i Lu
ce e a i a ! se dezvinovăţ,i
aia! d ezvinovăt i popa. p op a . Aş vrea să te văd p pee tin
tinee
ce-a
ce-aii l'ace
face ccînd î n d l-ai auzi ccîntînd Înti n d d i n cimpoile lui!
din lui ! ChChiar iar
25 b iserică dac-ai fi
în biserică f i , n-ai p u Lea d
putea ecîL s-o porneşLi
decît porneşti pe joc joc..
- Eu ? aşa cum
- Eu? cum m mă ă vezi ve zi aaci c i 1I sst.rigă
trigă preuteasa. Eu Eu
să jocjoc,, dacă nu vreau vreau!? ! ? Asta
Ast.a aş vrea s-o văd! văd 1 Eu Eu nu
mă las,las , nu mă dau dau,, nu nu mă pornesc pornesc ni n i ci
ci d ac-ar fi să crăp !!
dac-ar
Nu
Nu suntsunt doară oo motoloagă moto loagă ca ttine. ine.
3
300 B ine ! ii
- Bine!
- i i zzise
ise p o p a . Las
popa. Las',' , cc-o - o să-ţi v ă d virtutea I1
văd
OO să-I pun pun,, cîndcînd s-o s-o îîntoarce,
ntoarce , să ccînte înte şşi-o i-o să te văd dacă
te
te mai ţanţoş ţanţoşeşti eşti ca ca acum acum ... ...
Nu-
Nu-ii dedeadedea maich maichii i i preutesei
preutesei mîna mîna să zică nu, nu, şi aa
rămas dar ca Petrea să-i ccînte înte d i n cimpoi
din cimpoi după ce se
35 va
35 va fi întors cu cu capre
caprele. le.
Ştia
Şti a d însa ccă
dînsa ăn - o să joace
n-o joace,, dar dar ccuu cît. cît m mai a i aproape
aproape era era
ttimpul
impul ca Petrea să se-ntoarcă se-ntoarcă,, cu atît mai ingrijată îngrijată
simţea d
se sîmţea însa.
dinsa.
"De unde ştii - - îşi zzicea icea - - ce ce felfel de de drăc
drăcii ii o o fi
fi avînd
avind
40
40 prostul acel acela, a , şi ruş ruşine ine tot n-aş vrea să p aţ, . "
paţ,"

122

www.dacoromanica.ro
 Ea-ş
Ea-şii căuta
că uta dar
dar oo ascunzătoare
as cunzătoare,, ci nd auzi
cind auzi Lă1ăng i l ce
L ăJ ăng il
turmei dd ee capre
capr e.. Dar
Dar unde
unde ssăă ssee ascundă . In I n vreun butoi
butoi
pivn iţă
din pivniţ ă?? Prea era înfundat
înfundat..
Ea se urcă
urc ă răpede-n
răpe d e-n pod
pod,, ddete
ete p este Iă
peste Wd o iul in care-şi
doiul car e-ş i
5
5 ţinea caiere
caierelel e de in şi de cinep
cînepă ă , sări-n el şi trase capa­capa-
cul
cul,, ca
ca să
s ă se-nchidă b i n e , apoi
bine, apoi rămase
rămas e acolo
acolo ppitită
it i tă şi
oprindu-şi răsuflarearăsuflar ea .
Au
Au găsit îns însă ă sunetele
sunetele cimp o i lor p
cimpoilor pee bbiata
iata femei
femeiee ş i -n
fundul lăzii lă zii,, şşii cînd
cind Petrea
P etre a aa în început
ceput să cint e , s-a por-
cinte,
10
10 nit
nit şşii ea
ea ppee joc joc,, şşii dă-i aco
acolo lo unde
unde se se vîrîse,
vîrîse, dă-i cu cu toată
toat ă
virtutea
vîrtutea,, încit în cit juca şi ş i Iădoiul cu ea - - hodoronc I! ho- ho­
doron
doroncc I! - - p pin inăă ce
ce nn-a
-a ajuns
ajuns înîn gura podulu i , de und
gura podului, undee
a
a căzut
că zut - - hurd
hurduluc!u luc ! -- îînn tinda
tinda casei
casei..
-- O O daudau !! i-o i-o dau
dau!! strigă preuteasa
preuteasa ,, gata şi ea ea să
15
15 şi-l facă g i n ere pe Petrea
ginere P etrea..
-
- S-a
S-a făeut
f ăcut apoi apoi nuntă mare mare ca la casa unui pop ă ,
unui popă,
şi
ş i iată-I
iată - l ş i p pee P Petrea
etrea oom m cucu rost
rost,, ccuu casă şi cu cu masă,
ba-n
ba-n urmăurm ă şi cu cu cop i i ..
copii
IIară
ară cînd
cînd avea avea vreun
vreun neajuns
neajuns,, vreun necaz , vreo
vreun necaz, vreo su-
su-
2
200 p ăraree ori
părar ori ccînd î n d ii se
se punea
punea ceva ceva dde-ae-a curmezişa
curmezişa,, iîşi
ş i lua
lua
cimpo
cimpoile, i l e , cînta şi toate toate erau erau bbine.
ine.
C ine o
Cine tie m
o �~tie maia i de p art e ?? m
departe ai d
mai ep arte s-o
departe s-o spună
spună..

www.dacoromanica.ro