e. e.

cummings (1894 - 1962)

O INTRODUCERE

(Poems, 1923-1934; textul este tradus după James Scully, ed., Modern Poets on Modern Poetry,
Fontana/Collins, ed. a şasea, 1977, pp. 124-125)

Poemele care urmează sunt pentru tine şi pentru mine şi nu pentru majoritateaoamenilor.
Nu are r-ost să pretindem că majoritateaoamenilor şi cu noi suntem la fel Majoritateaoamenilor are
mai puţin în comun cu noi decât radicaldinminusunu. Tu şi cu mine suntem fiinţe umane;
majoritateaoamenilor sunt snobi.
Să luăm tema de a te fi născut. Ce înseamnă pentru majoritateaoamenilor a te naşte? Catastrofă
totală. Revoluţiesocială. Aristocratul cultivat smuls din al său hiperexclusiv ultravoluptuos superpalazzo şi
azvârlit într-un incredibil de vulgar lagăr mişunând de toate speciile imaginabile de organisme nedorite.
Majoritateaoamenilor îşi închipuie un costumdesiguranţă antinaştere garant din altruism indestructibil.
Dacă majoritateaoamenilor ar fi să se nască de două ori, improbabil i-ar spune moarte.
Tu şi cu mine nu suntem snobi. Noi nu ne putem niciodată naşte îndeajuns. Noi suntem fiinţe umane
pentru care naşterea e un mister suprem binevenit, misterul creşterii; misterul care se întâmplă numai şi de
câte ori suntem credincioşi faţă de noi înşine. Tu şi cu mine purtăm primejdiosul libertinaj destinului şi îl
găsim potrivit. Viaţa, pentru noi, cei eterni, este acum: şi acum e mult prea ocupat să fie ceva mai mult
decât totul pentru a părea ceva inclusiv catastrofal.
Viaţa pentru majoritateaoamenilor pur şi simplu nu există. Să luăm aşa numitul niveldetrai. Ce
înţelege majoritateaoamenilor prin “trai”? Ei nu înţeleg a trăi. Ei îl consideră cea mai recentă şi apropiată
aproximare plurală pasivităţii singulare prenatale cu care ştiinţa în înţelepciunea ei finită, dar descătuşată, a
reuşit să le vândă soţiile. Dacă ştiinţa poate da greş, muntele e un mamifer. Soţiile majorităţiioamenilor pot
sesiza imediat amăgirea autentică a omnipotenţei embrionare şi nu vor accepta substitute.
Din fericire pentru noi, muntele e un mamifer. Plusoriminus filmul ca să sfârşească mişcarea, jocul
de societate strict ştiinţific al realităţii ireale, tiranie concepută din concepţie greşită şi dedicată propoziţiei
că fiecare bărbat e femeie şi fiecare femeie un rege nu se ţin pe picioare. Ceea ce mai ales sintetica fără a
spune transparenta lor majestate, dnaşidl foetus colectiv, ar numi improbabil o fantomă umblând. El nu e un
nevis al impersoanelor anesteziate sau o staţie de relaxare cosmică sau un veziauzipipăiguştimiroşi sterilizat
transcendental. El este un complex sănătos natural omogen cetăţean al nemuririi. Acumul fiecăruia din
gesturile libere imperfecte de compătimire ale sale, oricare naştere sau respiraţie a sa insultă milenii,
inframortal perfecţionate, de sclavie. El este un pic mai mult decât orice, el e democraţia, el este viu: el este
noi înşine.
Miracolele urmează. Cu voi las o amintire a miracolelor: ele aparţin cuiva care poate iubi şi care va
renaşte continuu, o fiinţă umană; cineva care a spus celor din preajma sa când degetele nu-i mai puteau ţine
pensula legaţi-mi-o de mână.
Nimic dovedindu-se bolnav sau parţial. Nimic fals, nimic dificil sau uşor sau mic sau colosal. Nimic
ordinar sau extraordinar, nimic golit sau umplut, real sau ireal; nimic plăpând şi cunoscut sau
neîndemânatic şi ghicit. Peste tot colorează copilărirea, inocent spontan, adevărat. Nicăieri posibil ce carne
şi imposibil o astfel de grădină, ci de fapt flori care piepturi sunt printre chiar gurile luminii. Nimic crezut
sau pus la îndoială: creier peste inimă, suprafaţă: nicăieri urând sau de temut; umbră, minte fără suflet.
Numai cât de nemăsurate flăcări reci ale facerii; numai fiecare altă clădire totdeauna distinct sine de
deschidere mutuală întreagă; numai viu. Niciodată finalităţile ucise ale lui undecând şi danu, nejocuri
impotente ale lui răubine şi binerău; niciodată să câştigi sau să te opreşti, niciodată moalea aventură a
nedestinului, chinuri lacome şi umile extaze ale inexistenţei; niciodată să te odihneşti şi niciodată să ai:
doar să creşti.
Întotdeauna frumosul răspuns care pune o şi mai frumoasă întrebare.

Traducere: Romulus Bucur

FIREŞTE DUPĂ DUMNEZEU NEXT TO OF COURSE GOD

"fireşte după dumnezeu america pe tine “next to of course god america i

te iubesc ţară a pelerinilor ş.a.m.d. love you land of the pilgrims’ and so forth oh

1
oh spune vezi prin dimineaţa ce vine
patria mea secole venind şi plecând
de ce ar trebui să fim neliniştiţi
în fiecare limbă chiar şi surdomuţi
fiii aclamă gloriosul nume-ţi
prin sânge dumnezei şi draci prin... tu-ţi
de ce-am vorbi de frumuseţe ce-ar fi
decât eroii-aceştia fericiţi şi morţi mai frumos iful than these heroic happy dead
au năvălit ca leii spre măcel
în loc de a gândi ei au murit întru
deci fi-va mută vocea libertăţii?"
Vorbi. Şi bău iute apa din cana de lângă el.
BĂTRÂNA IUBITA MEA ETCETERA
bătrâna iubita mea etcetera
mătuşă lucy în timpul recentului
război putea să-ţi şi
chiar îţi spunea pentru ce
luptă
fiecare,
soră-mea
isabel cree sute
(şi
sute) de şosete ca să nu
vorbim de cămăşi apărătoare de urechi
rezistente la purici
etcetera manşete etcetera maică-
mea spera că
o să mor etcetera
vitejeşte desigur taică-meu răguşea
vorbind despre cum era
un privilegiu şi numai să fi
putut între timp eu
etcetera zac liniştit
în noroiul adânc et
cetera (visând,
et
cetera, la
zâmbetul Tău
ochii genunchii şi a ta Etcetera)
DE CÂND SENTIMENTUL E-NTÂI
de când sentimentul e-ntâi
cel ce dă vreo atenţie
sintaxei lucrurilor,
nu te va săruta niciodată;
country ’tis of centuries come and go
country ’tis of centuries come and go
and are no more what of it we should worry
in every language even deafanddumb
thy sons acclaim your gloroius name by glorry
by jingo by gee by gosh by gum
why talk of beauty what could be more beaut-
who russhed like lions to the roaring slaughter
they did not stop to think they died instead
then shall the voice of liberty be mute?”
He spoke. And drank rapidly a galss of water
MY SWEET OLD ETCETERA
my sweet old etcetera
aunt lucy during the recent
war could and what
is more did tell you just
what everybody was fighting
for,
my sister
isabel created hundreds
(and
hundreds) of socks not to
mention shirts fleaproof earwarmers
etcetera wristers etcetera, my
mother hoped that
I would die etcetera
bravely of course my father used
to become hoarse talking about how it was
a privilege and if only he
could meanwhile my
self etcetera lay quietly
in the deep mud et
cetera (dreaming,
et
cetera, of
Your smile
eyes knees and of your Etcetera)
2
în întregime să fii un nebun
când e primăvară în lume
sângele meu aprobă
şi sărutările sunt o soartă mai bună
decât înţelepciunea
doamnă jur pe toate florile. Nu plânge

- cea mai bună mişcare a creierului meu e mai puţin

decât fluturarea pleoapei tale spunând

că suntem destinaţi unul altuia: apoi

râzi, lăsându-te în braţele mele
pentru că viaţa nu e un paragraf

Şi moartea cred că nu-i o paranteză.

ă-s-t-u-c-l-ă

ă-s-t-u-c-l-ă
care
c/cum p(r ivi)m
acumsead
ĂĂCLUST
unăs (ă -
ca):s
aR
!Ă:
A j
(u
nGânD
la
re(de)aran(vin)jâ(e)nd
,lăcustă;

Traducere: Romulus Bucur

PISICA

(im) pi-si-ca (mo)

b,i;l;ă
CadesA
Re! pl
Uteşte se dă tuM
ba; sela
sădusănvârtejC(OM)
(PleT)
pleacă de-acolo: exact
de; par că
nim
ic nu s-ar fi înt
împla
T

THE CAT

3
(im) c-a-t (mo
b, i; l: e
FalleA
ps!fl
OattumbleI
Sh?dr
IftwhirlF
(Ul) (lY)
away wanders: exact
ly; as if
not
hing, had ever happ
ene
D

DACĂ NU POŢI MÂNCA...

Dacă nu poţi mânca e bine

ca să fumezi şi noi
n-avem ce fuma: hai puiule
hai la culcare
dacă nu poţi fuma e bine
să cânţi şi noi
n-avem ce cânta: hai puiule
hai la culcare
dacă nu poţi cânta e bine
să mori şi noi
n-avem ce muri; hai puiule

hai la culcare
dacă nu poţi muri e bine
ca să visezi şi noi

n-avem ce visa (hai puiule

hai la culcare).

SUS ÎN TĂCEREA...

Sus în tăcerea verdea

tăcere cu ţărână albă înăuntru

tu te (sărută-mă) vei duce

afară în dimineaţa tânără

dimineaţă cu lume albă înăuntru

(sărută-mă) tu te vei duce

şi mai departe în soarele frumosul
sore cu zi solidă înăuntru

tu te vei duce (sărută-mă

jos în memoria ta şi o

4
memorie şi memorie

eu) sărută-mă (mă voi duce).

BUFFALO BILL A

buffalo bill a
pierit
cel deprins ca să
călărească-un armăsar
catifelat ca un râu de-argint
şi să frângă undoitreipatrucinci porumbeiexactcaşiacel iisus

ai fost un frumos bărbat

şi ce vreau eu să ştiu e
cum vă place băiatul dumneavostră cu ochii-albaştri
doamnă moarte

Traducere: Ion Caraion

PRIMĂVARA-I POATE CA O MÂNĂ

primăvara-i poare ca o mână

(grijulie care vine
de nicăieri) aranjând
o fereastră, prin care lumea se uită (în timp ce
lumea se uită în gol
aranjând şi schimbând punând
cu grijă colo un lucru
străin şi ici unul cunoscut) şi

schimbând grijuliu totul

primăvara-i poate ca o
mână-ntr-o fereastră
(de colo-colo grijulie mutând lucruri
noi şi vechi, în timp ce
lumea se uită-n gol grijuliu
mutând vrun crâmpei
poate de floare ici punând

În româneşte de Ion Caraion