CEL DIN URMĂ ARMAŞ

ROMAN

www.dacoromanica.ro
 PARTEA îNTî I
PARTEA îNTÎI

PORTRETUL
PORTRETUL ALINEI
ALINEI
II
"MUnchen,
"Mi.lnchen, 4
4 noiemvde
noiemvrie 1874
1874

5
5 Verişoară dragă,
Am
Am ajuns,
ajuns, în în sfîrşit, şi eu să mă
eu să mă pot
pot întoarce
întoarce în în ţară.
Sunt oo viaţă-ntreagă cei
Sunt cei noauă ani pe care
ani pe i-am petrecut
care i-am petrecut
în
în străinătate, şi oo bucurie bucurie nespusă mă cuprinde cuprinde cîndcînd
mă gîndesc
gîndesc că în în curînd
curind oo să văd iar iar Valea-Boului,
Valea-Boului, cu
10
10 lunca cea înfloritoare, largă şi luminoasă, cu rîuleţul
ce
ce şerpuieşte
şerpuieşte de-a de-a lungul
lungul ei printre ţarini
ei printre ţarini şi livezi, cu
şi livezi, cu
pădurile umbroase
umbroase de de pe
pe coastele
coastele de de la
la dreapta
dreapta şi de de
la
la stînga
stînga ei,ei, cu sătenii voioşi şi harnici şi cu
cu sătenii cu vechea
vechea
curte părintească, lumea
curte părintească, lumea plină de de soare
soare în în care mi-am
care mi-am
15
15 trăit aniianii copilăriei şi-ai tinereţelor şi-n care care amam avut
avut
noi
noi amîndoauă
amîndoauă atîte atlte zile
zile plăcute.
plăcute.
Visul
Visul meumeu aa fost,
fost, precum
precum ştii, şi ee şi acum,acum, ca ca Iorgu
Iorgu
să chivernisească Valea-Boului,
Valea-Boului, moşia moşia de zestre, pe
de zestre, pe
care
care am am scăpat-o
scăpat-o cu cu atîta
atîta greutate
greutate şi şi pe
pe care
care arendaşii
arendaşii
2
200 oo '' secătuiesc. El El aa şşii terminat
terminat Academia
Academia agricolă de de
aici
aici cu cu foarte
foarte frumos
frumos succes.
succes. A A ţinut
tinut însă să mai mai facă
şi studii
studii de de drept, cuminte; căci ee bine
lucru cuminte,
drept, lucru bine ca ca agro­
agro-
nomul
nomul să fie fie dumirit
dumirit asupra
asupra legilor,
legilor, şi împregiurările
pot să
pot să vie
vie aşa
aşa caca el
el să
să ia
ia parte
parte şişi la
la viaţa
viaţa politică. Zilele
politică. Zilele
25
25 aceste
aceste şi-a şi-a luat doctoratul în
luat doctoratul în drept
drept şişi nu
nu nene mai
mai reţine
reţine
nimic
nimic aici.aici. Arde
Arde şisi el
el de
de dorinţa
dorinta de de aa se
se stabili
stabili·la
la Valea­
Valea-
Boului, pe
Boului, care ~umai
pe care numai în tr~acăt aa văzut-o de
în treacăt de cîteva
cîteva
ori.
ori. îl văd
îl.văd
. mereu
mereu studiind
studiind planul
planul moşiei şi făcîndu-şi
planuri
planuri de de exploatare
exploatare raţională. Deoarece
Deoarece însă contrac-contrac-

,215
1215

www.dacoromanica.ro
 tul arendaşului expiră abia
tul abia dede Sf.
Sf. Dumitru
Dumitru anul
anul viitor,
viitor,
am
am luat
luat hotărîrea de de aa petrece
petrece cîteva
cîteva luni la Paris,
Paris,
ca
ca să cunoască
cunoască şi felul
felul de exploatare agricolă al
de exploatare france­
al france-
zilor.
zilor.
j
j Te
Te vei
vei fi
fi mirînd,
mirînd, poate,
poate, că-I duc duc la
la Paris,
Paris, unde
unde neno-
neno-
rocitul
rocitul luilui tată aa luatluat apucăturile pe pe urma
urma cărora
a risipit
risipit în
în destrăbăIări marea marea avere moştenită de la
avere moştenită
părinţii lui.
lui. Ai însă-n vedere
Ai însă-n vedere că el el a
a avut
avut parte
parte dede cu
cu
totul
totul altă educaţiune şi că-I că-I însoţesc şi eu. Nu că-mi
10
10 e fiu, dar ai să fii încîntată de dînsul. Seamănă, Seamănă, ce-i
drept,
drept, şi la la statură, şi la la faţă
faţă cucu tatăl său, deşi ee mai mai
bălan şi are are ochii
ochii albaştri -- ca ca ai mei -- chiar
ai mei mai
chiar mai
frumos
frumos de cum îl
de cum îl ştii din timpul copilăriei. Se
din timpul Se deose-
deose­
beşte însă de de tatăl său în în cele
cele sufleteşti. E E om
om de de oo
15
15 fire
fire potolită şi duioasă, totdeauna totdeauna cumpenit,
cumpenit, parcă
prea
prea bătrîn pentru
pentru vîrsta
vîrsta lui, şi nimic nu-i este mai mai
presus
presus de de gîndul
gîndul dede aa duce
duce cucu mare
mare cinste mai departe
cinste mai departe
neamul
neamul Armaşilor, din din care
care auau ieşit atîţi fruntaşi ai ai
tării. Un om ca dînsul nu caută-n Paris decît ceea ce
20
20 �~ bun
bun şi frumos.
frumos.
Gîndul meu
Gîndul meu ee ca
ca de
de Paştile viitoare
viitoare să fim
fim la
la Bucureşti
şi �ă
~ă rămînem acolo acolo pînă cînd cînd nunu ne
ne vom fi putut
vom fi putut muta
muta
la
la moşie.
moşie.
Te
Te rog
rog acum,
acum, dragă verişoară, să umbli, umbli, cînd
cînd n-ai
25
25 altă treabă, pe pe ici,
ici, pe
pe colo,
colo, caca să cauţi de de Sf.
Sf. Gheorghe
Gheorghe
oo locuinţă pentru
pentru noi,
noi, cel puţin trei trei şi cel mult cinci
încăperi mai mai largi
largi şi luminoase, nu nu însă singuri în
curte.
curte. Vorba
Vorba ee adecă să luăm luăm locuinţa pentrupentru mai mai
mulţi ani, ani, ca
ca �ă mînem în
să mînem în eaea cînd
cînd venim
venim dede lala moşie
moşie
30
30 ccuu treburi
treburi lala Bucureşti. Rău n-ar n-ar fi dacă am am găsi în în
aceeaşi curtecurte şi grajdi
grajdi pentru patru cai.
pentru patru cai. Grabă maremare
nu
nu ee deocamdată, şi cartierul cartierul mi-e indiferent.
mi-e indiferent.
Dac-ar
Dac-ar fi fi să găseşti vreo locuinţă deşartă, o
vreo locuinţă o închi­
închi-
riem
riem chiarchiar dede pepe acum.
acum.
3355 îţi voi
voi mai
mai scrie
scrie de
de lala Paris,
Paris, caca să-ţi dau
dau adresa mea.
adresa mea.
Deocamdată multe multe şi călduroase îmbrăţişări
îmbrăţişări pentru
pentru
tine
tine şi pentru
pentru ai ai tăi.

Elena V
Văleanu"
ăleanu"

216

www.dacoromanica.ro
 II
II

"Bucureşti,
"Bucureşti, 4
4 ianuarie 1 875
1875

Scumpa mea Lenuţă,

Cele
Cele doauă scrisori
scrisori aleale ta1e
tale şi mai
mai ales
ales cea
cea dede Ia
la Miin-
Miin-
55 chen
chen auau trecut
trecut din din mînă în în mînă şi au au stîrnit
stîrnit oo adevă­
rată revolutiune
revolutiune în familia noastră.
în familia noastră. MareMare bucurie
bucurie că ni-l ni-l
aduci,
aduci, în fîrşit, fe
în ssfîrşit, re Iorgu,
lorgu, cu cu care
care toţi se ~e fălesc, dar dar
părerile sunt sunt foarte împărţite în
foarte împărţite ceea ce
în ceea ce priveşte
planurile
planurile voastre
voastre fentrurentru viitor.
viitor. Sunt
Sunt lucruri
lucruri lala care
care
10
10 eu,
eu, femeie,
femeie, nu nu mă mă prea
prea pricep
pricep;; mă mă temtem în!:ă
în~ă şi
şi eu
eu căcă
n-o să puteţi suporta
n-o suporta viaţa de de lala ţară
ţară!! E frumos
frumos şi
bine
bine la la Valea-Boului,
Valea-Boului, aşa, aşa, cîteva
cîteva săptămîni,
săptămîni, mai mai ales
ales
toamna,
toamna, în timpul culesului
în timpul culesului şi cîndcînd �e Ee adună prunele
prunele
şi poamele
poamele de tot felul.
de tot felul. Să stai
stai însă mereumereu acolo,
acolo, a!:ta
asta
15
15 nu face pentru
nu face pentru oamenioameni ca ca noi
noi!!
Dar, mai-nainte
Dar, mai-nainte de de toate,
toate, afacerile.
afacerile.
Locuinţă vi-am
Locuinţă vi-am găsit, nu nu tocmai
tocmai cum cum mi-ai
mi-ai scris,
scris,
dar,
dar, după părerea noastră, foarte foarte potrivită fentru rentru
voi
voi;; un
un antreu
antreu larg larg şi luminos,
luminos, în în care
care daudau patru
patru uşiuşi::
2200 la
la dreapta
dreapta uunn salonsalon şşii uunn biurou
biurou pentru
pentru Iorgu,
lorgu, amîndouă
aceste
aceste cu cu ferestrele
ferestrele spre spre stradă, iar iar la stînga o
la stînga o ccdaie
daie
foarte potrivită pentru
foarte potrivită pentru sufragerie
sufragerie şi un un iatac
iatac fentru
rentru
Iorgu, aceste
lorgu, aceste cu cu ferestrele
ferestrele spre curte. Pentru
spre curte. Pentru tinetine !:ese
află unun iatac
iatac frumuşel fe re coridorul
coridorul unde unde mai mai sunt
sunt,,
2255 lîngă bucătărie, încă încă două cdăiţe pentru pentru !:ervitori.
servitori.
Ca!:ele
Casele suntsunt în în stare
stare bună. Pînă-n decemvrie decemvrie aa stat stat înîn
ele
ele unun englez
englez de de lala fabrica
fabrica de de tutunuri,
tutunuri, care care aa plecat
plecat
în
în America.
America. Pivniţă şi pcd pcd sunt.
sunt. Proprietara,
Proprietara, văduva
unui profesor de
unui profesor curînd răposat, stă
de curînd stă înîn aceleaşi case,
case,
3300 are
are însă intrarea
intrarea despre
despre altă stradă.
stradă . Chiria,
Chiria, trei
trei mii
mii dede
lei -
lei - unun bagatel
bagatel pentrupentru voi voi..
Te rog
Te rog ccuu tot tot dinadinsul
dinadinsul !:ă să lele închiriaţi, căci sunt sunt
potrivite
potrivite chiarchiar şi pentru
pentru cazul
cazul că nu nu vă stabiliţi deo­ deo-
camdată la la moşie.
mosie.
3355 Jean
Jean rîde
rîde cînd
cînd' vine
vine vorba
vorba d dee Valea-Boului.
Valea-Boului. Cine Cine areare
moşie de de opt
opt miimii de de pogoane
pogoane ca ca Valea-Boului,
Valea-Boului, zice zice el,el,
peste două mii
peste mii de de pogoane
pogoane stejăriş copt copt şi sănătos,
întinse livezi de
întinse livezi de pruni,
pruni, fînaţe printre
printre luminişuri, vie vie
mare
mare şi mii mii de pogoane arate-n
de pogoane arate-n pămînt mănos - - nunu

217

www.dacoromanica.ro
 mai
mai areare nevoie
nevoie ~ă �ă gospcdărească el el însuşi. De De cînd
cînd cu
cu
căile ferate
ferate şi cucu şoselele pietruite,
pietruite, arenzile
arenzile au au crescut,
crescut,
încît
încît arenda
arenda ee azi
azi mai
mai mare
mare dede cum
cum era
era vreo
vreo douăzeci
douăzeci de de
ani în urmă preţul moşiei. Un
ani în Un omom cu
cu două diplome
diplome şi
55 cu
cu legături Întime
întime în cele mai
în cele bune cercuri,
mai bune cercuri, cumcum este
este
lorgu,
Iorgu, comite
comite oo adevărată crimă dacă �e ~ e surghiuneşte
la
la ţară.
ţară .
Regret,
Regret, �cumpa
scumpa mea, mea, că nunu mă pricep,
pricep, dardar tete încre­
încre-
dinţez
dinţez că că în
în timp
timp de de nouă
nouă ani,
ani, de
de cînd
cînd ai ai plecat
plecat tu,
tu,
1100 toate s-au schimbat: altă lume, alte stări stări;; alte obiceiuri,
cu
cu totul
totul alt fel de
alt fel de aa vedea
vedea lucrurile.
lucrurile. Vei
Vei rămînea uimită
după
după ce ce te
te vei
vei fifi întors
întors şi
şi te
te vei fi uitat
vei fi uitat împregiurul
împregiurul
tău. Mult m-aş mira dacă tot ai mai stărui ca lorgu Iorgu
să rămîie la ţară.
1155 Multe
Multe sunt,
sunt, scumpa
scumpa mea, mea, farmecele vieţii de
farmecele vieţii de la
la ţară,
şi eu
eu te-nţeleg, dar dar între
între numeroşii noştri cunoscuţi
numai
numai Fe Fe ici, pepe colo
colo aa mai
mai rămas cîte cîte unun excentric
excentric
care
care are
are gust
gust Fentru
Fentru ele.ele. Şi acesta
acesta se
se tînguieşte mereumereu
mai
mai că ploile
ploile sunt
sunt preaprea mult�,
mult~, mai
mai că seceta
seceta ee prea
prea
2200 îndelungată, mai mai că vînturile
vînturile sunt
sunt prea
prea aspre,
aspre, mai
mai că
gerul e cumplit ori că bruma e prea tîrzie, mai că s-au
sporit
sporit prea
prea tare
tare şoarecii, gîndacii
gîndacii ori
ori viermii
viermii de de tot
tot
felul.
felul. Nu
Nu ee dede mirat
mirat dacă cei cei mai
mai mulţi lasă pe pe capul
capul
arendaşilor grijile
grijile aceste.
aceste.
2255 Dealtminteri
Dealtminteri - - iariar mă amestec
amestec în în lucruri
lucruri la la care
care
nu
nu mă pricep
pricep -- oo să le descurce bărbaţii ei
le descurce ei între
între ei
ei..
Răspunde-mi, te te rog,
rog, cît
cît mai
mai curînd,
curînd, ca ca să ştim, ce ce
avem
avem să facem în ceea ceea cece priveşte locuinţa. Păcat Păcat ar
ar
fi
fi să pierdem
pierdem ocaziunea.
ocaziunea.
3300 Te
Te sărut
sărut şi-mbrăţişez
şi-mbrăţi şez Fe Fe lorgu
Iorgu alal nostru
nostru..

A na"
Ana"

III
III

"Iubita mea mătuşă,

mătuş ă,
Nu te vei
vei supăra, sunt
sunt încredinţat, că'mama
că ' mama mi-a
3355 dat
dat mie
mie plăcuta însărcinare d dee aa răspunde lala sugestiva
sugestiva
scrisoare
scrisoare ce
ce i-ai
i-ai adr.esat la 4 ale
adr.esat la ale lunii curgătoare.

218

www.dacoromanica.ro
 Vă suntem foarte recunoscători pentru
suntem foarte pentru că vi-aţi
dat
dat osteneala
osteneala de de aa ne ne găsi locuinţă şi vă rugăm s-o s-o
închiriaţi fără
fără de-ntîrziere
de-ntîrziere pentru
pentru noi. noi. Aşa cum cum ni-aţi
ales-o,
ales-o, ne
ne vomvom simţisimţi foarte
foarte binebine în în ea.
ea.
5
5 îmi
îmi iau
iau acum
acum voie voie să vă dau dau cîteva
cîteva desluşiri în în ceea
ceea
ce
ce priveşte
priveşte hotărîrea
hotărîrea mea mea de de aa mă
mă stabili
stabili lala Valea-Boului.
Valea-Boului.
Vă rog,
rog, mai
mai nainte
nainte de de toate,
toate, să fiţi pe pe deplin încre­
deplin încre-
dinţată că nu nu în în urma
urma stăruinţelor mamii mamii am am luat
luat
hotărîrea aceasta.
aceasta. Am Am luat-o
luat-o din din simţămînt de de pietate
pietate
10 către părinţii, buniibunii şi străbunii mei, mei, care toţi şi-au
care toţi
petrecut
petrecut viaţa trăgînd brazde brazde în ogorul strămoşesc.
în ogorul
încă-n timpul
timpul copilăriei mă ademenea ademenea gîndul gîndul acesta,
acesta,
şi
şi azi
azi el
el ee cu
cu atît
atît mai
mai vîrtos
vîrtos idealul
idealul vieţii
vieţii mele,
mele, şi şi m -aş
m-aş
simţi ne
simţi mîngîiat dacă multiubita
nemîngîiat multiubita mea mamă n-ar
15 împărtăşi
împărtăşi vederile
vederile mele.mele.
Vorbiţi în în scrisoarea
scrisoarea d-voastre
d-voastre despre despre schimbările
prin
prin care
care aa trecut
trecut ţara în în timpul
timpul celorcelor din
din urmă vreo vreo
zece ani.
zece ani. Tocmai
Tocmai în în noaua stare de
noaua stare de lucruri
lucruri viaţa
viata de de lala
ţară va
va lua un un avînt
avînt nemaipomenit
nemaipomenit în în ţara noastră.
noastră, ale ale
20 cărei izvoare de bogăţie sunt nesăcate.
�reutăţile
Greutăţile cu cu care
care se
se luptă agricultorul
agricultorul pentru
pentru bărbat
nu pot să
nu pot să fie
fie decît
decît un puternic îndemn
un puternic îndemn la la lucrare
lucrare stă­
stă­
ruitoare.
ruitoare.
Se zice
zice căcă omul
omul ee reprezentantul
reprezentantul lui lui Dumnezeu
Dumnezeu pe pe
25 pămînt. Eu Eu o-nţeleg aşa, că omul omul ee menitmenit aa desăvîrşi
prin
prin purtarea
purtarea lui lui de de grijă ceea ceea ce ce natura
natura pervertită
poceşte. Nu Nu ee bucurie
bucurie mai mai omenească decît decît aceea
aceea pe pe
care
care oo simţi urmărind creşterea unei unei fiinţe puse puse subsub
purtarea
purtarea ta ta de
de grijă, fie fie om, fie fie animal,
animal, fie fie pom, fie fie
30 copac, fie orice
copac, fie plantă. lai
orice plantă. lai parte
parte la la necurmata
necurma.ta creaţiune,
care premeneşte mereu
care premeneşte mereu celecele de de pepe faţa pămîntului.
Aceasta
Aceasta ee ceea
ceea ce ce mă încîntă pe pe mine,
mine, şi visul
visul meumeu ee
să fac
fac din
din Valea-Boului
Valea-Boului oo grădină de de frumuseţe, în în
faţa căreia urmaşii
urmaşii să se oprească cuprinşi de
se oprească de mulţumire
35 şi să zică
zică:: PePe aici
aici aa trecut lorgu Armaş, fiul
trecut lorgu fiul lui
lui Radu,
Radu,
nepotul
nepotul luilui Stroe,
Stroe, strănepotul lui .Yintilă, odraslă din
lui Vintilă, din
vechea viţă aa 'Armaşilor.
vechea viţă ' Armaşilor.
Ştiu că voi voi avea
avea dezamăgiri, dar dar prinprin dezamăgiri
are
are să treacă omul omul orişicare i-ar i-ar fifi cărările vieţii.

219
219

www.dacoromanica.ro
 Pe
Pe mine nici dobînda
dobînda nu nu mă adimeneşte, nici paguba paguba
nu
nu mămă înspăimîntă
înspăimîntă :: cautcaut numai mulţumireaa de
numai mulţumire de 'laa face
face
tot
tot ceea
ceea ce ce după
după convingerea
convingerea mea trebuie să
mea trebuie să fac.
fac.
Nu
Nu mă îndoiesc
îndoiesc că nenea
nenea Jean
Jean vede lucrurile potrivit
vede lucrurile potrivit
, 55 cu stările·' de
cu stările de azi
azi ale
ale ţării şi numai binele meu
numai binele meu îlîl voieşte,
dară eu,eu, aşa cum cum sunt,
sunt, nu-mi
nu-mi pot pot închipui teren de
închipui teren de
activitate
activitate pentru
pentru mine
mine mai potrivit decît
mai potrivit decît plugăria
plugăria..
Trăind în
Trăind în oraş, m-aş
m-aş perde eu eu insumi
însumi pe mine.mine.
Vom
Vom mai mai discuta,
discuta, dealtminteri,
dealtminteri, cu cu nenea
nenea Jean
Jean după
10
10 ce
ce ne
ne vom
vom fi fi intors
întors şisi sunt încredinţat că-mi va
sunt încredintat va dada
dreptate. Tiu
dreptate. Tiu înîn tot ~azul să nu
tot cazul nes~cotesc sfaturile
nu nesocotesc sfaturile
ce-mi
ce-mi va va fifi dînd.
dînd.
Noi
oi avem
avem să plecăm de de aici
aici pe
pe la
la Începutul
începutul lunei
lunei aprilie
aprilie
şi pînă lala toamnă îmi rămîne destul destul timp de de răzgîndire.
15
15 Mama
Mama şi şi eu
eu nene bucurăm
bucurăm de de pepe acum
acum gîndindu-ne
gîndindu-ne că că
în curind
în curînd oo să să ne
ne revedem
revedem şi şi vă
vă rugăm
rugăm să primi ţi
să primi ţi cele
cele
mai
mai călduroase îmbrăţişări
îmbrăţişări din
din partea
partea noastră.
Al
Al d-voastre
d-voastre devotat
devotat nepot.
Iorgu Armaş
2
200 P .S.
P.S.
Plecăm zilele
zilele acestea
acestea îînn Champagne,
Champagne, unde
unde aam m să
fac
fac un tour mai
un tMtr mai înainte
înainte.. de
de aa fi părăsit Franţa.
fi părăsit Franţa . "

IV

"Bucureşti, a
a treia zi după Paşti

2255 Soră, S1trioară,

surioară,
Vin
Vin tîrziu, chiar
chiar prea tîrziu, daI:
dar beau
beau cafele
cafele ca
ca un
un
turc şi fumez
turc fumez tutuntutun dede contrabandă, puindu-mă la la
masă ca să-ţi
ca să ticluiesc oo scrisoare
-ţi ticluiesc scrisoare lungă, din din care te vei
care te vei
dumeri
dumeri de de ·ce
ce adecă nu nu m-am
m-am ţinut de de vorbă şi abia abia
3300 acum
acum llee trimit
trimit micuţilor tăi ceea ceea ccee llee făgăduisem
făgădui sem dede
sfintele
sfintele �~ ărbători.
ărbători.
O
O să afli,
afli, multe
multe lucruri
lucruri dureroase,
dureroase, dar încă mai
dar încă mai multe
multe
bune şi frumoase. '
Ştii că dau lecţiuni de
dau lecţiuni de desemn
desemn Într-un
într-un pensionat
pensionat dede
35
35 domnişoare. Mai Mai daudau cîtorva
cîtorva domnişoare mai mai mari
mari
lecţiuni de pictură,
lecţiuni pictură, adecă
adecă lucrăm
lucrăm în tovărăşie,
tovărăşie, eu trei

220
220

www.dacoromanica.ro
 părţi şi ele ele una, una, şi prezentăm
prezentăm părinţilor operele operele drept
drept
numai
numai corectate
corectate de de mine,
mine, ca ca să se se bucure
bucure şi ei. ei. Cei
Cei mai
mai
de
de căpetenie dintre dintre clienţii mei mei sunt
sunt însă Scrînciobul,
pentru
pentru carecare fac fac caricaturi,
caricaturi, şi şi polcovnicul Papazoglu,
polcovnicul Papazoglu,
j
j care publică tablouri
care publică tablouri istorice
istorice desemnate
desemnate de de mine.
mine.
Apropiindu-se
Apropiindu-se Floriile, Floriile, mă aşteptam �ă-mi să-mi curgă
banii din
banii din toatetoate părţile,
părţile, încît
încît să nu-i
nu-i mai
mai pot pot prididi.
prididi. AmAm
şi primit
primit cîte cîte 40 lei lei dede lala doauă dintredintre domnişoarele
măiestre-n ale
măiestre-n ale picturii.
picturii. AtîtAtît însă şi numainumai atît.atît. Văzînd
10
10 că
că timpul
timpul trece trece fărăfără ca ca bunul
bunul exemplu
exemplu să să aibă
aibă imi­
imi-
tatori, mi-am luat
tatori, mi-am luat paltonul
paltonul în în spinare
spinare şi inima-n
inima-n dinţi
şi-am început
început �ă să cercer -- nunu să cerşesc, draga draga mea,mea, ci ci
să-mi caut
caut cele cele ce ce mimi se se cuveneau.
cuveneau. Doauă dintre dintre dom­
dom-
nişoare plecaseră
plecaseră la la ţară cu cu familiile
familiile lor,lor, ca
ca să petreacă
15
15 Sfintele
Sfintele Paşti la la aer
aer şi pe pe iarbă verde.
verde. Altă domnişoară
nu
nu sese afla,
afla, din întîmplare, acasă cînd
din întîmplare, m-am dus
cînd m-am dus s-o văd.
s-o văd.
M-am dus
M-am dus de de aa doadoaua,ua, baba chiar
chiar şi de de aa treia
treia oară
oară:: aceeaşi
întîmplare
întîmplare fatală. M-am M-am dus dus la la directoarea pensiona­
directoarea pensiona-
tului,
tului, de de la la care
care aveamaveam să cer cer chiar
chiar o o anticipaţiune.
anticipaţiune .
20
20 Cerul
Cerul mi mi s-a-ntunecat
s-a-ntunecat însă mai-nainte mai-nainte de de a-mi
a-mi fi fi dat
dat pe
pe
faţă gîndul.
gîndul. Simţind,Simţind, se se vede,
vede, că am am să mă reped reped la la
punga
punga ei, ei, aa început
început să să mimi se�e plîngă
plîngă că că cele
cele mai multe
mai multe
dintre
dintre fete
fete au au plecat
plecat în în familiile
familiile lorlor fără ca ca părinţii să
fi achitat
fi achitat ceea ceea ce ce datorau
datorau pentru
pentru trecut.
trecut. Spune,
Spune, te te
25
25 rog
rog:: mai
mai puteam
puteam eu eu să să stric
stric sărbătorile
sărbătorile respectabilei
respectabilei
cocoane
cocoane spuindu-i
spuindu-i că tot cam
că tot cam la la fel
fel am păţit-o şi
am păţit-o şi eu
eu??
M-am dus
M-am dus la Ghedem Tecdorescu,
la Ghedem Tecdorescu, redactorul
redactorul Scrîn­
Scrîn-
ciobului, un un tînăr frumuşel,frumuşel, deştept
deş tept şi foarte
foarte simpatic.
simpatic.
De
D e ce
ce folos
folos îmi îmi eraera însă deşteptăciunea lui lui dacă n-avea
n-avea
3300 niciodată gologani
niciodată gologani?? !!
«De
«De!! - - mi-am mi-am zis zis - poate tocmai
- poate tocmai acum acum el el mi-e
mi-e
scăparea.»
scăparea.»
M-am
M-am dus dus.. El El a a început
început să rîdă.
«Tocmai
«Tocmai acum acum ttee pune pune păcatele să vii vii?!? ! mi-a
mi-a zis.zis.
3
355 Nu-ţi daidai seamă că tipograf, tipograf, negustor
negustor de hîrtie, pro­
de hîrtie, pro-
prietarul localului, toţi din
prietarul localului, din toate
toate părţile dau năvală
dau năvală
asupra mea
asupra mea ?» ?»
Raid'' !.! ..... la
Raid la polcovnicul,
polcovnicul, de de la
la care
care aveam
aveam să iau iau Feste
Feste
două
două sutesute de de lei.lei.
10
40 Polcovnicul acesta
Polcovnicul acesta era era cel
cel mai
mai bine
bine cunoscut
cunoscut om om înîn
Bucureşti
Bucureşti:: un un bătrîn scurt scurt şi cu cu pasul
pasul apăsat, cu cu mus-
mus-

221

www.dacoromanica.ro
 taţa ţepoasă, iute iute la la vorbă şi pripitpripit lala gesturi.
gesturi . Fusese
Fusese
polcovnic
polcovnic în timpul împăratului
în timpul împăratului NicolaeNicolae şi purta purta uni­uni-
formă de de croi
croi rusesc
rusesc - - şapcă lătăreaţă
!ătăreaţă cu cu cozoroc
cozoroc mare mare
şi tunică lungă cu cu bumbi
bumbi d� d~ alamă. ''Ţi Ţi înşira
înşira toţitoţi
5
5 voivozii pe
voivozii degete şi
pe degete şi alerga
alerga pe pe lala mănăstiri
mănăstiri ca. ca. săsă lele
găsească portretele
portretele şi să le le reproducă în în tablouri.
tablouri. Dacă
se-ntîmpla
se-ntîmpla să-i lipsească pe pe ici,
ici, pe
pe colo
colo cîte
cîte unul,
unul, îl îl
plăsmui a
plăsmui după cele
a după cele mai mai ingenioase
ingenioa�e analogii.
analogii. Făcea
genealogii
genealogii bătrînul acesta, acesta, şi nu nu era
era între
între contimporani
contimporani
10
10 nici
nici unul
unul care
care ştia deopotrivă cu cu dînsul
dînsul să facă facă istorie
istorie
natională.
naţională. Pe Pe lîngă toatetoate aceste,
aceste, maimai eraera sişi omom darnic
darnic..
N
Nu� ssee putea
putea să-i ceri ceri fără ccaa să-ţi deie.deie. MiMi-a�a dat
dat şşii astă
dată doidoi galbeni,
galbeni, galbeni
galbeni adevăraţi, cu cu zimţii nepiliţi.
Patruzeci
Patruzeci şi încă patruzeci patruzeci de de lei
lei adău
adău'g ' aţi
aţi la la doi
doi
15
15 galbeni
galbeni erau
erau parale
parale frumoa�e,
frumoa~e, dar dar Iăptăreasa
Iăptăr easa era era neplă­
tită, neplătită era era şi spăIătoreasa, îi îi mai
mai eram
eram datordator şi
chelnerului
chelnerului de de lala cafeneaua
cafeneaua "Labes",
"Labes", precum
precum şi băiatului
din
din colţ
colţ:: ce-mi
ce-mi mai mai rămînea
rămînea ??
Mă ştii că mai mai suntsunt şi scriitor.
scriitor. Am Am pană foarte foarte as-as-
20 ascuţită. Colaboram la
ascuţită. Colaboram la .. Reforma
R eforma lui lui Valentinianu,
Valentinianu,
celebrul
celebrul Valentinianu,
Valentinianu, ginerele polcovnicului, fost
ginerele polcovnicului, fost ofiţer
în
în oastea
oastea română, iar iar acum
acum publicist
publicist multlăl!-dat
multlăudat în în
coloanele R efoi'rmei, bun
coloanele Refoi'rJnei, bun prieten
prieten al al meu
meu şi om oin care
care
trăieşte noaptea
noaptea şi doarme doarme ziua.ziua. Aveam
Aveam să iau iau şi de de
25
25 la el. Nu
la el. ştiu cît,
Nu ştiu cît, căci nu nu ajume�em
ajumesem nicicdată să ne ne
răfuim.
M-am
M-am dus dus la la el
el:: m-a
m-a rugat
rugat să-I
să -I împrumut
împrumut cu cu zece
zece lei,
lei,
că mi-i
mi-i dă mîine,
mîine, cînd cînd are
are să înca~eze
înca�eze subvenţiunea ce-i ce-i
fmese
fmese asigurată.
asigurată.
30
30 Te-ntreb
Te-ntreb acum,acum, dragadraga mea mea surioară
surioară:: ce-mi
ce-mi mai mai ră-
mînea
mînea să fac? fac ?
Beam cafele
Beam cafele şi fumam
fumam tutuntutun de de contrabandă, foarte foarte
bun tutun
bun tutun dindin Dobrodj
Dobrodja, a, cucu cincisprezece
cincisprezece lei lei ocaua,
ocaua,
beam
beam şi fumam
fumam şi-mi prăpădeamprăpădeam hîrtia hîrtia făcînd caricaturi
caricaturi::
35
35 ici domnişoare care
ici care pleacă la ţară, colo
la ţară, colo domnişoară
care
care nu nu ee niciodată
niciodată acasă,acasă , redactor
redactor de de foaie
foaie umoristică
cu
cu buzunările goale, goale, directoară mofluză, ba ba polcovnic,
polcovnic,
ba giuvaer
ba giuvaer de ginere. Dă-le dracului
de ginere. dracului griji,
griji, că de de ele
ele nunu
scapi nici de
scapi nici de Sfintele Paşti!
Sfintele Paşti!
-4
"10O Nu ştie însă omul
u ştie omul de de unde
unde îi îi vine
vine norocul.
norocul.

222
222

www.dacoromanica.ro
 Te
Te rogrog să citeşti cu cu toată evlavia, căci tatăl tău
evlavia, căci
şi-al meumeu aa fost fost faţă bisericească, paracliserparacliser şi psalt,
psalt,
la nevoie
la nevoie ucenic
ucenic al al marelui
marelui Anton
Anton Pann,
Pann, ba ba pînă chiar
chiar
şi zugrav de icoane.
5 Era
Era marţi, înainte înainte de de Florii,
Florii, şi mă aflam în toiul
aflam în toiul
caricaturilor.
caricaturiloL Deodată �e se deschide
deschide uşa uşa iatacului
iatacului şi şi intră
foarte
foarte ceremonios
ceremonios gazda gazda mea, mea, oo boemoaică grasă,
. care
care vorbea prost româneşte, româneşte, soţia unui unui tîmplar care
lucra cu cu săptămîna în în marele
marele atelier al al lui Olbrich.
Olbrich.
1 0 ..
10 Mă întreabă
întreabă femeia femeia cum cum îmi îmi maimai merge,
merge, cum cum stau
stau cucu
sănătatea, ce ce ştiri mai mai am am de de acasă, cum cum ee obiceiul
obiceiul
persoanelor
persoanelor binecrescute.
binecrescute. I-am I-am răspuns
răspuns:: «« Bine!
Bine!»�
iar : «Bine Il>, !l>, tot «Bine Il> Văzînd că toate
tot ·: «Bine!l> toate sunt bine,
ea
ea aa schimbat
schimbat vorba vorba şi-a început
început să mi mi se se plîngă de de
1 .5
15 greutăţile vremurilor,
vremurilor, mai mai ales
ales acum
acum înainte
înainte d dee săr­
bători.
bători ._ I-am
~-am înţeles cînteculcîntecul chiar~hiar din clipa intrării ei
din clipa ei
ceremonioase.
ceremoruoase. _

«Madam
«Madam - i-am zis
- i-am zis dar
dar - - vă suntsunt şi eu dator chiria
eu dator chiria
pe
pe doauă luni. luni. S-aS-a întîmplat
întîmplat să rămîn în Întîrziere. Să
în întîrziere.
2
lO0 fiţi însă liniştită. A Amm ssăă iau din multe părţi mai mult
decît
decît destul
destul şi, dacă nu nu chiar
chiar azi,
azi, mîne
mîne neapărat vă
achit
achit şi pe pe oo lună-nainte
lună-nainte.!) .»
A
A plecat
plecat femeia
femeia foarte
foarte mulţumită şi încă mai mai ceremo­
ceremo-
nios.
nios.
2.5
25 Am
Am plecat
plecat şi eu eu înîn drumurile
drumurile pe pe care
care lele ştii şi am am
obţinut rezultatele
rezultatele pe pe care
care le le cunoşti. A A trecut
trecut deci
deci şi
marţea,
marţea , şi miercurea,
miercurea, şi joia fără ca
joia fără ca boemoaica
boemoaica să-şi
fi văzut
fi văzut visul
visul cu cu ochii.
ochii.
Vineri
Vineri beam beam alte alte cafele,
cafele, fumam
fumam acelaşi tutun tutun şi
3
300 făceam caricaturile
caricaturile asupra asupra cărora eşti luminată.
luminată .
Iar intră madama,
Iar intră madama, acum acum maimai pu pu ţin ceremonios.
ceremonios. N N -avea
-avea
nevoie
nevoie să-misă-mi spunăspună de de cece anume,
anume, nu nu mă
mă maimai întreabă
întreabă
de
de sănătate.
-
- Madam
Madam - - i-am
i-am ziszis -- sunt
sunt dezolat. Toată lumea
dezolat. Toată
3.5
35 a
a plecat chiarchiar mai nainte de de Florii la ţară, unde unde acum
acum
ee bine
bine şi şi frumos.
frumos.
Nemultumită cu cu lămurirea aceasta,aceasta, ea ea s-a uitat de de
sus
sus înîn jojoss lala mine.
mine.
-
- D-ta
D-ta - - mi-a
mi-a ziszis - bei prea
- bei prea multe
multe cafele
cafele şi fumezi
fumezi
40
40 tutun prea
tutun prea scump.
scump.

223

www.dacoromanica.ro
 -
- Nu, madam -
Nu, madam - am am răspuns eu eu -- cafelele
cafelele mi mi le le
fac eu
fac eu însuşi,
însuşi , nunu le plătesc, iar
le plătesc, iar tutunul
tutunul ee de de contrabandă,
cinci
cinci lei
lei ocaua.
ocaua.
-
- Prea
Prea mult mult!! - - repetă dînsa dînsa -- şi ·cine· cine beabea atîtea
atîtea
55 cafele
cafele şi fumează
fumează a�emenea
a~emenea tutun trebuie să muncească.
tutun trebuie muncească.
-
- Dar munce�c şi eu
Dar munce~c eu!! am întîmpinat. Ce
am întîmpinat. Ce să-mi fac, fac,
însă, dacă au au plecat
plecat la la ţară cei cei ce
ce au
au să-mi deie deie?? !!
-
- Bărbatul meu meu munceşte � ~ grăi dînsadînsa - - şi Olbrich
Olbrich
îl
îl plăteşte la la sfîrşitul fiecărei săptămîni
săptămîni pînă la la cea
cea din
din
10
10 urmă para. Dacă ee să plece
para. Dacă plece lala ţară, plăteşte mai mai nainte
nainte
de
de aa fi
fi plecat.
plecat. AcumAcum de de sărbători i-a i-a dat
dat şi un un adaos.
adaos.
-
- Meseria
Meseria mea mea ee cu cu totul
totul altfel,
altfel, am am zis zis eu.
eu.
-
- Proastă meserieme~erie!! a a strigat
strigat dînsa.
dîn~a.
Aceasta era
Aceasta era oo insultă grosolană. îîmi mi venea
venea s-o s-o dau
dau
15
15 afară,
afară , şi aş fi fi făcut-o aceasta
aceasta dacă n-ar n-ar fi fi fost
fost la
la mijloc
mijloc
temerea
temerea că are are să mă deie deie dînsa
dînsa pe pe mine
mine afară tocmai tocmai
acum,
acum , dede Sfintele Paşti .
Sfintele Paşti.
Mi-am
Mi-am stăpînit deci firea şi fi-am
deci firea făcut că nu
m-am făcut nu înţeleg.
La
La urma
urma urmelor,
urmelor, ea ea tottot pleca
pleca şi fără s-o s-o mai
mai poftesc
poftesc
20
20 eu
eu săsă iasă.
iasă.
Ea
Ea venise
venise însă cu cu unun plan
plan de de mai
mai nainte
nainte croit croit".:
-- Domnule
Domnule - îmi zise, schimbîndu-şi tonul în
- îmi zise, schimbîndu-şi tonul mai
în mai
dulceag -
dulceag - d-ta
d-ta eşti zugrav. Nu-i
eşti zugrav. Nu-i a�aa~a??
-
- DaDa - - i-am
i-am răspuns
răspuns - - aşa
aşa ceva,
ceva, un un fel fel de
de zugrav.
zugrav.
2255 - Bărbatul meu
- Bărbatul meu - urmă dînsa
- urmă dînsa - - areare ssăă instaleze
instaleze
nişte mobilă şi să facă oarecare reparaturi într-o
oarecare reparaturi într-o 10-lo­
cuinţă
cuintă închiriată de de unun boier.
boier. TotTot acolo
acolo lucrează un un
zugr~v, prieten
zugrav, prieten al al lui
lui.. Lucrarea
Lucrarea ee zorită, căci boierul boierul
vrea
vrea să intre
intre cel mai tîrziu
cel mai tîrziu dede Vinerea
Vinerea Paştilor în în casă.
3300 E
Ell plăteşte dar dar bine.
bine. Zugravul
Zugravul ssee teme, teme, însă, că n-o n-o
să poată fi fi gata
gata şi caută un un ajutor. Plăteşte şi el
ajutor. Plăteşte el bine.
bine.
Du-te
Du-te d-ta,
d-ta, că iei 20-25 lei
iei 20-25 lei pe zi. A�a
pe zi. A~a chilipir
chilipir rarrar sese
gă�eşte
gă~eşte ..
îîmi
mi venea
venea ssăă rîd.
rîd. Ucenic,
Ucenic, cel cel mult
mult calfă de de zugrav
zugrav
3355 De
De cece nunu?!? ! Cînele
Cînele boierului
boierului a a mîncat
mîncat şi el- el - lala mare
mare
nevoie
nevoie - pere pădureţe.
- pere
M-am
M-am dus,
dus, şi foarte
foarte bine
bine am am făcut
făcut:: la�ă
la~ă că ţi-am trimis trimis
mai mult decît
mai mult decît cele
cele făgăduite, dar dar cu totul altfel
cu totul altfel îmi
îmi
beau
beau acum
acum cafelele
cafelele şi pot pot ~ă�ă mă întind
întind pînă la tutunul
la tutunul
40
"10 "Bectemis"
"Bectemis"..

224

www.dacoromanica.ro
 Era vorba
Era vorba de de unun iatac,
iatac, unun salonaş, o o sufragerie,
sufragerie, unun
biurou şi şi un mare antreu antreu.. Iatacul era gata: gata : tavan şi şi
pereţi oo singură
singură faţă, coloarea laptelui în
coloarea laptelui în ulei. Celelalte,
ulei. Celelalte,
în
în stil pompeian.
pompeian. Boierul,Boierul, om om subţire, care �e-ntorcea
~e-ntorcea
5
5 de
de lala Paris, dăduse pentru
Paris, dăduse pentru eleele mcdele
mcdele alese
alese dede dînsul,
dînsul,
toate
toate simple,
simple, dar foarte frumoafe,
dar foarte frumoafe, mai mai ales
ales tavanele.
tavanele.
Cîmpurile
Cîmpurile erau erau gata,
gata, tavanurile
tavanurile de de asemenea,
asemenea, şi Volcec,
Volcec,
zugravul,
zugravul, lucra lucra cu cu două calfe calfe la decoraţiunile de pe pe
margine. Marele antreu rămînea rămînea �ă ~ă fie zugrăvit
zugrăvit dupădupă
110
0 ce
ce vor
vor fifi fost
fost gata
gata celelalte.
celelalte.
-
- Acesta
Acesta să-I laşi în în seama
seama mea!mea! i-am
i-am zis lui Y
zis lui olcec .
Volcec.
El stetea
El stetea pe pe gînduri.
gînduri. N Nuu mămă cunoştea omul omul şi se se
temea ca
temea ca nu cumva �ă
nu cumva ~ă fac
fac oo lucrare
lucrare cu cu care
care boierul
boierul
n-are
n-are să fie fie mulţumit
multumit.. Am Am luat deci mcdelele
luat deci mcdelele ale�eale~e
115
5 de
de boier,
boier, am am ales
ales' din
din ele
ele ceea
ceea ce ce mi
mi �e~e părea potrivit
potrivit
şi am
am făcut desemnuri
desemnuri pentru pentru tavan
tavan şi fentru
r entru pereţii
de la dreapta
de .la dreapta şi de de la
la stînga,
stînga, în care se
în care se aflau
aflau cîte
cîte doauă
uşi.
UşI.
Patronul
Patronul era era încîntat,
încîntat, dar dar se temea că n-are
se temea n-are să fiefie
2
200 gata
gata la la timp.
timp.
-
- AmAm să lucrezlucrez la la nevoie
nevoie şi noaptea,
noaptea, i-ami-am zis.
ZIS.
- Dar cu
- Dar cu fund[alJul
fund[alJul cum cum rămîne
rămîne?? întrebă
întrebă dînsul.
dînsul.
-
- Am să-ţi să-ţi aduc desemnul, i-am răspuns. răspuns.
Era
Era un un perete
perete lat lat de
de vreo
vreo patru
patru metri
metri şi pînă-n tavan tavan
2
255 de
de aproape
aproape cinci.cinci. Păcat ar ar fi fost să nu-l
fi fost nu-l utilizez.
utilizez.
Propietăreasa ca�elor, ca~elor, văduva unui unui profewr,
profewr, veneavenea
de
de mai multe ori
mai multe Fe zi
ori re zi ca
ca �ă
~ă vadă cum cum înaintează
înaintează lu- lu­
crările
crările şi înota-n fericire.
şi înota-n Venea cu
fericire . Venea cu dînsa
dînsa şi fiica ei,
şi fiica ei,
Alina,
Alina, oo fată subţirică şi inaltă, înaltă, bine
bine dezvoltată pentru pentru
3
300 vrîsta
vrîsta de de vreo
vreo cincisprezece
cincisprezece ani, ani, n nuu atît
atît frumoafă,
frumoa:ă, cîtcît
plină de de oo dulce
dulce duioşie, încît
încît mă sfiam
sfiam să mă uit uit
..
la ea.
-
- Domnişoară - - i-am
i-am zis
zis-'- am am dede gînd
gînd �ă~ă zugrăvesc
aici în fund ceva ceva:: îmi stai mcdel mcdel??
3
355 Ea a-nceput
Ea a-nceput fă fă rîdă.
-
- Eu,Eu, mcdel
mcdel?! ? ! mi-a
mi-a răspuns ea. ea. Cum
Cum �ă stau ?
~ă stau?
M�ma
Mama ei ei era-ncîntată de de gîndul
gîndul meu meu..
Mi-am
MI-am inchipuit
închipuit oo vale vale bătută de de soare.
soare. La dreapta
La dreapta
şi la
la stînga,
stînga, dealuri acoFerite de
dealuri acorerite de păduri, în fund munţii
în fund
-4
-400 perduţi
perduţi în zarea albăstrie,
albăstrie, la un loc mai ridicat o curte
boierească, sub ~ub ea sat cu
ea sat cu case Ferdute printre
cate perdute printre grădini

225

www.dacoromanica.ro
 cu pomi, în
cu pomi, în luncă, pe pe ici,
ici, pe colo, vite
pe colo, vite ieşite la la păşune.
iar
iar înîn primul
primul plan plan oo ţărăncuţă, care care paşte noauă gîşte
şi-un gînsac,
gînsac, care care scutură din din aripi.
aripi.
De
De!! cece să-mi
să-mi facfac?? !! Păcatul
Păcatul din din născare
născare lecuire
lecuire n-<fre
n-;fre::
5
5 trebuia să-mi dau
trebuia dau în în petec
petec şi ca ca zugrav.
zugrav.
După ce ce mi-am
mi-am schiţat valea, valea, dealurile,
dealurile, munţii din din
fund, curtea boierească şi lunca, am lucrat cu tot di­ di-
nadinsul
nadinsulla la păstoriţă
păstoriţă şi la gîşte.
la gîşte.
Miercuri pe
Miercuri pe lala amiazăzi aa venit venit boierul,
boierul, un un oarecare
oarecare
10 Iorgu
Iorgu Armaş, să vadă cum cum înaintează lucrările. Eram
în
în toiul
toiul lucrării şi cîntamcîntam şi eu eu caca şi ceilalţi, cînd m-am
cînd m-am
pomenit cu cu elel în
în dosul
dosul meu meu..
Un
Un oom m aproape
aproape bălan, înalt înalt şi spătos, tînăr de de
vreo
vreo doauăzeci şi patru patru de de ani,
ani, cucu obrajii
obrajii plini şi ru-
plini şi
15
15 meni,
meni, cu cu mustaţa scurtă şi cu cu barba
barba mătăsoasă, ma- ma­
re frumuseţă de
re de om.om. Fiind
Fiind neobişnuit de cald, era­
de cald, era-
mbrăcat în în haină de de pănură albă şi şi subţire, prin prin
cutele
cut ele căreia
căreia ieşeaieşea la la iveală
iveală o o muşculatură
muşculatură pentru pentru
care
care l-ar
l-ar fi pizmuit şi măiestrul Moceanu.
fi pizmuit Moceanu.
20 -
- Ce Ce vrea
vrea să fie fie aceasta
aceasta?? mă întrebă întrebă el. el.
-
- E E oo improvizaţiune,
improvizaţiune , i-am i-am răspuns.
-
- D-ta
D-ta eşti zugravzugrav?? întrebă iar. iar .
. -
- Da
Da -
- îi
îi răspunsei
răspunsei iar iar -
- amator,
amator, zugrav
zugrav de de oca­
oca-
Zlune.
ziune.
25
25 -
- Ceea
Ceea ce ce ai
ai început
început însă aici aici -- grăi dînsul
dînsul zîmbind-
zîmbind-
nu seamănă
nu seamănă a lucrare de
a lucrare d e zugrav.
zugrav.
-
- Sunt, d-Ie, d-Ie, şi amator
amator de pictură, îl dumirii
de pictură, dumirii tottot
zîmbind.
zîmbind.
El se m· m'aa i depărtă, ca să-şi să-şi deie seama seama despre pro-
30 porţiuni, despre
despre grupare
grupare şi despre despre perspectivă.
-
- Diletant
Diletant vrei vrei să să zici,
zici, mă mă corectă
corectă el. el.
-
- Nu Nu - - răspunsei - amator. îîmi
- amator. mi place
place mai mai mult
mult
ceea
ceea ce ce fac
fac alţii decît
decît ceea
ceea ce ce mă încerc
încerc însumi
însumi aa face.
face.
El
El rÎse
rÎse cu cu poftă.
35 -
- Amator - - urmă apoi apoi - - suntsunt şi eu.eu. îîmi
mi place
place ceea
ceea
ce
ce faci
faci d-ta
d-ta şi te te rog
rog - - adăugă cu cu seriozitate
seriozitate - - să
nu-mi
nu-mi strici
strici peretele
peretele dînd
dînd zor zor ca ca să termini
termini de mîntuială.
de mîntuială.
-
- Sunt
Sunt angajat
angajat de de Volcec
Volcec pînă vineri vineri - - îlîl dumirii
dumirii
eu
eu - - şi pîn-atunci
pîn-atunci am am să fiu fiu gata.
gata.
4
40O El
El dete
dete dindin cap.
cap.

226
226

www.dacoromanica.ro
 -
- Celelalte
Celelalte da da;; aceasta însă poate
aceasta însă poate să mai mai aştepte,
grăi dînsul.
dînsul. TeTe angajez
angajez eu eu mai
mai departe să lucrezi li- li­
niştit, numai
numai cîtcît te trage inima.
te trage inima. Cît Cît îţi plăteşte Volcec
Volcec
ziua
ziua??
5
5 -
- Doauăzeci şi cinci cinci dede lei
lei ziua
ziua!! îiîi răspum:ei.
El izbucni in în rîs cu hohote.
-
- EuEu te te plătesc cu cu bucata,
bucata, îmi îmi zice
zice apoi
apoi şi băgă
mina
mîna .în.in buzunar, scoa�e
scoa~e punga
punga cu cu baiere
baiere şi numără
în
în palmă doauăzeci de de galbeni. Fiindcă suntem
galbeni. Fiindcă suntem în ajunul
în ajunul
10
10 sărbătorilor, nu nu tete superi
superi dacă-ţi dau dau o o anticipaţiune.
Iată
Iată!! .
îînţelegi,
nţelegi, draga
draga mea,mea, că nu nu l-am
l-am refuzat,
refuzat, baba i-am
i-am şi
mulţumit.
mulţumit.
El
El �e~e apropie
apropie din din nou
nou şi se se uită cu tot tot dinadinsul
1
155 la
Ia păstoriţă
păstoriţă şi şi la
Ia gîşte.
gîşte.
-
- Frumoasă concepţiune şi frumoasă frumoasă copilă! zise zise
peste cîtva timp.
timp. Ţi-a
Ţi-a stat fără
fără îndoială
îndoială cineva model.
-
- Nu,
Nu , i-am
i-am răspuns cam cam cu cu jumătate
j umătate de de gură.
gură . EE oo
fantezie.
fantezie.
2
200 Spuneam
Spuneam uunn neadevăr, dar dar nnuu mămă ierta
ierta slăbiciunea
să dau
dau dede gol
gol pepe domnişoara Alina. Alina.
Iată cumcum sese schimbă soarta
soarta omului
omului în în învălmăşeala
vieţii.
Vă îmbrăţişez cu dragoste pe toţi. toţi.

2
255 Emil"

v
v

"Valea-Boului,
"Va lea-Boului , 2
211 aprilie 1875
1875

Buna mea,
N -am fost, de
N-am de cînd
cînd mă ţiu
ţiu minte, nicicdată atît de
3
300 trist
trist cumcum sunt
sunt acum,
acum, cînd iau pana
cînd iau pana caca să-ţi
să-ţi scriu.
scriu.
Mi-e parcă mă deştept dintr-un
Mi-e dintr-un vis
vis frumos,
frumos, afară din din
cale
cale frumos,
frumos, şi mă pomenesc
pomenesc înîn mijlocul unei lumi
mijlocul unei lumi urîte.
urîte.
îîmi
mi văd răsturnate planurile
planurile ce-am
ce-am croit în timpul
croit în timpul
celor
celor dindin urmă cîţiva ani
ani şi-mi vine
vine �ă
să rid de mine
rîd de mine
3
355 insumi
însumi cînd
cînd îmi
îmi aduc
aduc aminte
aminte ddee iluziunile
iluziunile ce-mi
ce-mi făceam.

227
227

www.dacoromanica.ro
 M-am Încîntat
încîntat atîta timp socotindu-mă
socotindu-mă om bogat,
şi ,de trei zile, de cînd cutreier moşia în lung şi-n lat,
mă-ncredinţez mereu că sunt sărac.
Nu trebuia
Nu trebuia să-mi Fetrec tinereţeletinereţele în în Germania,
Germania, ba ba
5
5 să mai fac fac şi călătoria prin 'Franţa. Deprins Deprins cu cu cele dede
acolo,
acolo, sunt înspăimîntat de
sunt înspăimîntat de cele
cele cece văd aici.
aici .
. Ştiam că avem aici un arendaş. Am găsit un om care
n-are
n-are nici
nici vite, niCi unelte
vite, niCi unelte agricole,
agricole, nu nu se
se pricepe
pricepe la la
plugărit şi petrece
petrece partea
partea cea cea mare
mare aa anului
anului la la Bu-
Bu-
10
10 cureşti, de de unde
unde nu nu vine
vine decît
decît acum,
acum, dede Sf. Gheorghe,
Gheorghe,
ca
ca să facă
facă învoielile
învoielile agricole,
agricole, de de seceriş şi toamna,
toamna, ca ca
să-şi ieie
ieie partea
partea din
din recolte.
recolte. ElEl nu
nu exploatează în în adevăr
moşia, ci pe sătenii care
ci pe care oo muncesc.
muncesc. Iar Iar aceştia n-au
n-au vite,
vite,
cu
cu care
care arar putea
putea să facă plugăria cu cu destul
destul folos,
folos, nu nu se
se
15
15 pricep
pricep deloc
deloc şi sunt
sunt despuiaţi fără fără dede milă.
Ani
Ani şi iar ani ani de-a
de-a rîndul
rîndul va va trebuie
trebuie să ostenesc
ostenesc cu
stăruinţă încordată ca ca să-i îndrumez,
îndrumez, şi capitaluri
capitaluri
Însemnate am am să bag bag înîn moşie ca ca să prăsesc vite
vite pentru
pentru
mine
mine şi pentru
pentru dtnşii,
dinşii, să croiesc
croiesc drumurile
drumurile neapărat
2
200 trebuincioase
trebuincioase şşii să-nzestrez gospodăria ccuu grajdiuri, grajdiuri, ccuu
magazii,
magazii, cu cu maşini şşii cu cu unele
unele agricole
agricole ddee tot felul.
tot felul.
Curtea
Curtea noastră ee cu cu desăvîrşire ruinată.
ruinată. Grajdiuri,
Grajdiuri,
şoproane, grînare
grînare şi pătule au au stat
stat aproape
aproape totdeauna
totdeauna
deşerte. Nu Nu s-as-a gîndit
gîndit nimeni
nimeni la la întreţinerea '' lor. AziAzi
25
25 nu
nu mai
mai potpot să fie fie reparate
reparate..
Din frumoasele noastre case boiereşti boiereşti aşa-zisul
aşa-zisul
arînd
arîndaş aş şi-a oprit
oprit iatacul
iatacul tău, biuroul
biuroul şi odaia
odaia turcească,
unde
unde trage
trage cînd
cînd vine
vine pepe lala moşie. îîn n celelalte-ncăperi
păstrează grîu,grîu, porumb,
porumb, orz, orz, ovăz, rapiţă şi fasole de de
3
300 sămînţă. Podelele
Podelele suntsunt roase
roase dede şoareci şi de de guzgani,
guzgani,
tencuiala
tencuiala de de pe
pe tavane
tavane şi de de pepe pereţi ee pepe ici, pe colo
ici, pe colo
căzută, căci acoperişul ee în în mare parte prost
mare parte prost cîrpit,
cîrpit,
scocurile
scocurile suntsunt pline
pline dede buruieni
buruieni şi burlane
burlane dede scurgere
scurgere
nu
nu mai
mai sunt.
sunt.
3
355 J ale
ale mare
mare m-a m-a cuprins
cuprins cîndcînd aam m văzut odinioară
frumosul nostru pomăt : uscături
frumosul nostru uscături şi iar iar uscături, crăci
crăci
rupte,
rupte, uluci răsturnate ,de
uluci răsturnate de vînt.
vînt. N-a mai mai intrat aici aici
ferăstrău, nici nici foarfeci,
foarfeci, nici topor, decum decum ' sapa,
sapa, iar
bălăriile şi mormanele
mormanele de de gunoi
gunoi putred
putred sunt
sunt ,la,la fel cu
cu
4
400 ,, cele
cele din
din curtea
curtea cea
cea largă.
largă .

228

www.dacoromanica.ro
 M-am
M-am coborît
coborît la la balta
baltade .de peşte, undeunde notau gîştele şi
notau gîştele
raţele
ratele cele
cele albe
albe lala care
care ţineai
tineai atît de mult . A mai rămas
de mult.
~laştină plină de
oo mlaştină de p~pură,
papură, de de şovar şi de de pipirig.
pipirig.
Via e cu desăvîrşi
de~ăvîrşi.re -re sălbăticită, încît abia abia: va mai fi fi
.5
5 rămas a patra parte
a patra parte din din ea,ea, plină de de costrei
costrei Şl ŞI de
de pir pir
şi cu
cu viţele întinse
întinse pe pe jjos.
os. Nimeni
Nimeni nu nu s-a s-a mai
mai gîndit
gîndit
să scoată butucii uscaţi şi
butucii uscaţi şi să-i
~ă-i înlocuiască cu butaşi,
cu butaşi,
nici
nici s-o
s-o tundă la la timp.
timp. Au Au cules
cules rodul,
rodul, pe pe care
care l-a dat dat
Dumnezeu, şi de
Dumnezeu, de acolo-nainte
acolo-nainte nici nici oo purtare
purtare de de grijă.
1 (')
10 Butoaie,
Butoaie, zăcătoare,
zăcătoare, care care stau
stau necercuite
necercuite şi şi 'cu
cu doagedoage
scorogite, linul şi teascurile
scorogite, linul teascurile sunt sunt Iăsate-n bătaia soarelui soarelui
şi a ploilor, iar în pivniţă pivniţă toate sunt mucegăite.
M-am dus, dus, mamă, să văd livezile livezile noastre
noastre celecele întinse.
Pe
Pe drumurile
drumurile dintredintre ţarini treci treci din
din hop
hop în în hop,
hop, din din
15 groapă-n groapă, din din baltă-n baltă, încît încît săteanul îşi
omoară boii boii şi-şi sfîramă carul, carul, iar Sn timp
iar in timp de de ploaie
ploaie
nu
nu mai
mai ee chipchip să să cari
cari ceva
ceva pe ele.
pe ele.
Din
Din livezi
live'zi n-a maimai rămas decît decît pepe ici,
ici, pe
pe colo
colo cîte
un prun
un prun părăginit, cîte cîte un un păr bătrln
bătrîn ori ori cîte
cîte unun măr
2
200 cu
cu ramurile îndesuite. Mîncaţi ani ani şi ani ani de�a
de,a rîndui
rîndui
de
de omizi
omizi şi plini
plini dede muşchi, cei mai frumoşi pomi
cei mai pomi s-au s-au
uscat
uscat.. Singuri
Singuri nucii
nucii au au mai
mai crescut
crescut şi sunt
sunt tottot frumoşi.
Rămîne pădurea, fala fala noastră şi cea cea maimai maremare din
nădejdile mele, mele, stejărişul, Sn în care
care de cel puţin cin,cizeci
de cel cillcizeci
2.5
25 de
de ani
ani n-a
n-a intrat
intrat securea.
securea .
N�a
N~a intrat,
intrat, dardar tocmai
tocmai aceasta
aceasta ee nenorocire�.
nenorocirea.
Pădurea ee bogăţia îngrămădită de de părinţi 'pentru Ilentru
copii, dar
copii, dar numai fiind bine
numai fiind culti�ată. Pădurea sălbatică,
bine cultivată.
părăginită, Iăsată-n voia voia naturii
naturii oarbe,
oarbe, ee oo ade :\[\ ărată
ade:vărată
pacoste.
pacoste. .,. .ţ
3
300
Mai
Mai ales
ales ştejarul cere cere multă purtarepurtare de de grijă
grijă.,.. '
Cîtă vreme
vreme ee tînăr, el el are
are nevoie
nevoie de de adăpostul
postul altor
altor co­co-
paci,
paci, care cresc mai
care cresc mai repede
repede decît
decît el,
elj salcie,
salcie, plop, rachită,
plop, răchită,
arin,
arin, maimai ales
ales ulm
ulm şi şi frasin,
frasin, maimai rarrar carpen
carpen şi şi fag.
fag. DupăDupă
3
355 ccee s-a
s-a mai
mai împuternicit,
împuternicit, aceste aceste esenţe au au să'' ţie curăţite,
ca
ca să nu-i
nu~i maimai ieie
ieie aerul,
aerul, lumina
lumina şi hranahrana din pămînt'.',
din pămînt
Dacă curăţirea :ou
Dacă ţlu se face la
se face la timp,
timp, el se opreşte-n creş­
el se
terea
terea lui;
lui; îmbătrîneşte fără de de vreme
vreme,, se se cîrceşte şi se se
usucă în
usucă în cele
cele din urmă.. Stejărişul nostru
din urmă nostru n-an-a fost
fost curăţit
oi
-4 o
o nicicdată şi ee Snăbuşit
înăbuşit de de esenţe car� care; nu
nu sunt
sunt bune nici nici
măcar ca ca lemn
lemn de de foc,
fo c, buruiană, gunoi. Sunt, €e-i
gunoi. Sunt, ce-i drept,
drept;

www.dacoromanica.ro
 mulţi stej ari frumoşi
stejari frumoşi la vedere, dar
la vedere, dar mare parte din
mare parte din aceştia
au
au început
început să se se usuce
usuce de de la
la vîrf,
vîrf, iar
iar , uscă tura pe
uscătura pe care
care
o vezi numai la vîrf se coboară de-a lungul inimii pînă
la
la rădăcini şi se-ntinde-ncetul
se-ntinde-ncetul cu încetul pînă la
cu încetul la scoarţa
,5
5 plină de de muşchi.
Ici ştejărişul ee apoi
Ici apoi prea
prea rarrar şi copacii
copacii au trunchiul
au trunchiul
gros,
gros, dar
dar preaprea scurt şi plin plin dede crăcărie. ColoColo pădurea ee
prea deasă şi copacii copacii sunt bine bine crescuţi şi trunchiul
trunchiul
drept
drept şi şi înalt,
înalt, dardar mulţi
mulţi dintre
dintre ei ei au început să
au început să sese
10
10 usuce
usuce de de llaa vîrf,
vîrf, unii
unii s-au
s-au uscat chiarchiar pînă-n rădăcini.
Numai
Numai rar rar am am găsit cîte un petec
cîte un petec dede lemn
lemn binebine crescut
crescut
şi pepe deplin
deplin sănătos.
Fă-ţi, buna
Fă-ţi, buna mea mamă, socoteala socoteala cît costă costă tăierea,
tăierea ,
aşezare-n stîngeni,
stîngeni, scoaterea
scoaterea din din pădure şi cărarea pînă
15
15 Iar-cea
Iar-cea mai
mai apropiată gară aa unui unui stîngen
stîngen dede lemn
lemn ddee foc.
foc.
Mai adaugă transportul pe pe cale
caleaa ferată,
ferată, încărcarea
încărcarea şi şi
descărcarea
descărcarea şi şi aşezarea
aşezarea în în magazie.
magazie. Puţin
Puţin de tot mai
de tot mai
rămîne pentru
pentru lemnul
lemnul din din pădure. Ar Ar rămînea mai mai mult
mult
dacă drumurile
drumurile ar ar fi
fi bune
bune şi săteanul ar ar avea
avea vite
vite cum
cum
20 se cade
cade;; avem însă însă să ne facem socoteala după starea
în
în care
care sese află ţara.
ţara.
Pădurea noastră ar ar fifi bogăţie maremare dacă am am putea
putea
să scoatem din ea lemn fasonat, grinzi şi scînduri pentru
construcţiuni şi pentru pentru tîmplărie, doage, obezi şi traverse
doage, obezi traverse
25 încît numai
încît numai rămăşiţele să le le dăm pentru
pentru foc. foc. LaLa noi
noi
sunt
sunt aproape
aproape numai numai rămăşiţe, din din care
care abia
abia putem
putem scoate
scoate
'cheltuielile
'cheltuielile făcute cu cu munca
munca şi cu cu transportul.
transportul.
Eu am să mai stau aici vreo zece zile, ca să-mi adun
date pentru
date planul de
pentru planul de exploatare
exploatare şi să-misă-mi facfac socoteala
socoteala
30 cheltuielilor neapărate pe
cheltuielilor neapărate pe care
care am am să le le fac în timpul
fac în timpul
verii
verii cucu reparaturi
reparaturi şi cu cu dregerea
dregerea drumurilor.
drumurilor. Să nu nu
te sperii,
sperii, dardar teamă mi-e mi-e că cincizeci
cincizeci dede mii mii dede lei
lei
nu-mi
nu-mi vor vor fi fi destul.
destul.
Sunt
Sunt adînc
adînc mîhnit,
mîhnit, dar dar tocmai
tocmai greutăţile pe pe care
care
35 am
am să le le înfrunt
înfrunt suntsunt pentru
pentru minemine un puternic îndemn
un puternic îndemn
să pornesc lucrarea cu toată rîvna.
Doreai
Doreai să vii vii şi tu.
tu . Mă bucur că n-ai n-ai venit.
venit. Sunt şi
eu
eu înîn gazdă la la administratorul
administratorul moşiei,moşiei, un un fost
fost primar,
primar,
.. acum
acum om om cu cu stare
stare frumoasă, Stan Stan al Saftei, de
al Saftei, de care-ţi
40 vei mai
, ii :vei mai fi fi aducînd,
aducînd, poate,
poate, aminte.
aminte. VeiVei veni
veni după ce ce

www.dacoromanica.ro
 voi
voi fi
fi curăţit
cură ţi t prin curte şi
prin curte prin grădină
şi prin grădină şişi voi
voi fi
fi pus
pus în
în
stare bună
stare bună cel puţin două
cel puţin odăi din
două odăi din casă.
casă.
Vom
Vom mai
mai vorbi,
vorbi, de
de altminteri,
altminteri, după
după ce
ce mă voi fi
mă voi fi întors;
întors;
deocamdată
deocamdată te te rog
rog să
să ai
ai răbdare şi-ţi sărut
răbdare şi-ţi sărut mînile
mînile..

Iorgu
Iorgu""

VI
VI

"Bucureşti, 2
266 aprilie 1875
187.5

Iubite
Iubite nepoate,
Zilele
Zilele aceste
aceste mă-ta
mă-ta a a trecut
trecut pe pe lala noi
noi şişi mi-a
mi-a arătat
arătat
10 scrisoarea
scrisoarea ce ce i-ai trimis de
i-ai trimis de lala Valea-Boului.
Valea-Boului. Sunt Sunt în în ea
ea
multe
multe lucruri
lucruri carecare m-au
m-au puspus pepe gînduri,
gînduri, dar dar nunu am
am că­că­
derea
derea dede a-ti
a-ti da
da îndrumări,
îndrumări, mai mai ales
ales fiind
fiind vorba
vorba de de lucruri
lucruri
care
care te pri�esc numai
te pri~esc numai pe pe tine
tine şi lala care
care te te pricepi
pricepi fără
îndoială
îndoială mai mai bine
bine decît mine, om
decît mine, om din lumea veche.
din lumea veche.
15
1.5 Ca
Ca om
om mai mai bătrîn
bătrîn şi ca rudă
şi ca rudă apropiată,
apropiată, mă mă socotesc
socotesc
însă
însă dator
dator să-ţi
să-ţi . spun
spun părerea
părerea mea,mea, şi şi treaba
treaba ta ta ee dacă
dacă
ai
ai ori
ori nu nu săsă ţiiţii seama
seama de de ea.ea.
Nu
Nu înţeleg,
înţeleg, înainte
înainte de de toate,
toate, graba
graba cu cu care
care tete avînţi
avînţi
în
în treburile
treburile tale.tale. întors
întors abia
abia de de cîteva
cîteva zilezile în
în ţară, îţi
20
20 faci
faci planuri
planuri şi şi eşti
eşti gata
gata săsă tete bagi
bagi în în cheltuieli
cheltuieli mari.
mari.
E cestiune
E cestiune de de cumpăneală
cumpăneală să să te
te uiţi
uiţi mai
mai nainte
nainte împregiu­
împregiu-
rul
rul tău,
tău, săsă te dumireşti asupra
te dumireşti asupra stării
stării înîn care
care se
se află
află ţara
ţara
şi
şi să
să cunoşti
cunoşti oamenii,
oamenii, pentru
pentru ca ca nu
nu cumva
cumva mai mai tîrziu
tîrziu
să
să tete căieşti
căieşti de de aa fi făcut ceea
fi făcut ceea cece acum
acum ţi ţi se
se pare
pare po-po-
.
25
2.5 trivit cu
trivit cu interesele
interesele şi şi cu
cu înclinările
înclinările tale.
tale. .
Ca senator
Ca senator şi şi ca
ca vechi membru al
vechi membru al partidului,
partidului, am am
legături cu
legături cu toţi oamenii mai
toţi oamenii mai însemnaţi
însemnaţi ai ţării şi
ai ţării şi am
am
vorbit în
vorbit ceea ce
în ceea ce tete priveşte
priveşte cu cu mulţi
mulţi dintre
dintre dînşii.
dînşii.
Părerea
Părerea generală
generală e e că
că un
un om om cucu averea
averea ta, ta, cu
cu destoi-
destoi-
30 niciile
niciile tale
tale şi
şi mai
mai ales
ales cu
cu cultura
cultura ta ta nu
nu are
are dreptul
dreptul de de aa se
se
îngropa
îngropa 'ntr-un
'ntr-un sat sat uitat
uitat de de toată
toată lumea.
lumea. Unul Unul singur
singur
ee de
de altă părere, Petre
altă părere, Petre Carp,
Carp, care mi-a vorbit
care mi-a vorbit în în pilde,
pilde,
spunîndu-mi
spunîndu-mi că că cel
cel ce
ce vrea
vrea să să cunoască
cunoască ţara ţara sese înfundă
înfundă
în
în vreun
vreun sat sat şi �e uită
şi ~e uită de
de acolo
acolo lala cele
cele sese petrece
petrece prinprin

231

www.dacoromanica.ro
 oraşe
oraşe.. Toderiţă
Toderiţă Rosetti,Rosetti, care care era era de faţă, a
de faţă, a rîs
rîs de pa­
de pa-
radoxul acesta şi-a
radoxul acesta şi-a ziszis că
că celcel ce cunoaşte astfel
ce cunoaşte astfel ţaraţara nunu
mai
mai iese
iese viaţa
viaţa lui lui toată
toată din din sat sat.. Carp
Carp ee însă
însă ştiut
ştiut de toţi
de toţi
ca
ca omom care
care le le iaia toate
toate în în zeflemea.
zeflemea.
5 Cu
Cu totul
totul altfel
altfel TituTitu Maiorescu,
Maiorescu, ministruministru de de Culte
Culte şi şi
Instrucţiune
Instrucţiune Publică.
Publică. Deşi Deşi cel cel mai
mai tînăr
tînăr dintre noauăle
dintre noauăle
elemente cu
elemente cu care
care s-a s-a întărit
întărit partidul,
partidul, ee cel cel mai
mai cum­cum-
penit, om
penit, om cu cu cultură
cultură foarte întinsă, muncitor
foarte întinsă, muncitor neobosit
neobosit
şi
şi cucu deosebire
deosebire doritor doritor de de aa lăsa lăsa urme
urme însemnate
însemnate ale ale
10
10 trecerii
trecerii luilui prin
prin ministeriu.
ministeriu. El El ţine foarte mult
ţine foarte mult să să tete
cunoască
cunoască şi şi să
să te te aibă
aibă colaborator.
colaborator. Un Un om om cu cu studiile
studiile
tale,
tale, mai
mai avînd
avînd şi şi poziţiunea
poziţiunea ta ta socială,
socială, e e menit
menit să să joace
joace
un
un rol
rol frumos
frumos în viaţa ţării,
în viaţa ţării, care
care areare atîta
atîta trebuinţă
trebuinţă de de
puteri
puteri binebine pregătite.
pregătite. El El ar ar fi fi mulţumit
mulţumit dac-ai.
dac-ai. primi
primi
115
5 vreo însărcinare
vreo însărcinare în în ministerul
ministerul său său ori
ori dacă
dacă ai ai candida
candida
pentru
pentru un un postpost de de profesor
profesor la Universitate.
la Universitate.
Iar
Iar alţii
alţii sunt
sunt de de părerea
părerea că, pentru tinerii
că, pentru tinerii dede seama
seama
ta cea
ta cea mai potrivită carieră
mai potrivită carieră e e cea
cea dede jjudecător,
udecător, şi şi n-ai
n-ai
decît
decît să să voieşti
voieşti pentru
pentru ca ca să să fii
fii numit
numit procuror
procuror la tri-
la tri-
20 bunalul
bunalul de de aici,
aici, chiar
chiar şi şi dacă
dacă n-ar n-ar fifi loc,
loc, ţiţi se
se face.
face.
încă o o dată,
dată, tu tu faci
faci ce ce vrei,
vrei, te te rog
rog numai
numai să nu nu te te
pripeşti.
pripeşti. Sunt Sunt foartefoarte frumoase
frumoase planurileplanurile taletale în în ceea
ceea
ce
ce priveşte
priveşte Valea-Boului,
Valea-Boului, dar dar ele ele pot
pot să să fie
fie puse-n
puse-n
lucrare
lucrare şi mai tîrziu.
şi mai tîrziu. Deocamdată
Deocamdată ai ai să:.ţi
să~ţi faci
faci rost
rost de de
25 sumele
sumele destul
destul de de însemnate
însemnate despre despre carecare vorbeşti
vorbeşti în în
scrisoarea
scrisoarea ta, ta, ceea
ceea ce ce nu
nu ee lucrulucru atîtatît de
de uşor
uşor cumcum vrei vrei
fi
fi crezînd
crezînd tu. tu.
Avem
Avem acum, acum, ce-i ce-l drept,
drept, Credit Credit Fonciar,
Fondar, încît încît noi,noi,
proprietarii,
proprietarii, găsim găsim bani bani în în condiţiuni priincioase ; sunt
condiţiuni priincioase; sunt
3
300 Însă
însă o mulţime d
o mulţime dee forme,
forme, care care cer cer mult
mult timp
timp şşii multă
multă
alergătură.
alergătură. Directorul,
Directorul, Mitică Mitică Sturdza,
Sturdza, ee om om conşti­
conşti­
jncios,
incios, carecare stăruie
stăruie asupraasupra tuturor tuturor amănuntelor,
amănuntelor, şi şi
mult
mult m-aşm-aş mira mira dacă-ndacă-n timp timp de de unun anan aiai ajunge
ajunge să să
pui mîna
pui mîna pe pe bani.
bani. Teamă
Teamă mi-e, mi-e, îndeosebi,
îndeosebi, că n-o să
că n-o să fie
fie
3
355 acceptat
acceptat planul
planul moşiei,
moşiei, care care ee învechit,
învechit, şi-oşi-o ssăă fii
fii nevoit
nevoit
să faci o
să faci o noauă
noauă măsurătoare,
măsurătoare, ceea ceea cece cere
cere nu nu numai
numai
cheltuieli mari, ci
cheltuieli mari, ci totodată
totodată şi şi timp
timp îndelungat
îndelungat..
Eu, dac-aş
Eu, dac-aş fi fi în locul tău,
în locul tău, aş mai prelungi
aş mai prelungi contractul
contractul
de
de arîndă
arîndă pe pe vreo
vreo doi doi ani
ani şi şi aşaş pune
pune oo parte
parte din pădure
din pădure

232
232

www.dacoromanica.ro
 în
în tăiere
tăiere.. Despre
Despre aceasta
aceasta vom
vom mai
mai vorbi
vorbi însă
însă .. Deo-
Deo­
camdată
camdată te te rog
rog să
să nu iei hotărîri
nu iei hotărîri în
în urma
urma cărora
cărora ai
ai fi
fi
nevoit să
nevoit să faci
faci cheltuieli.
cheltuieli.
La
La revedere
revedere cît mai curînd.
cît mai curînd.

5 Iancu Talpă"
T atpă"

VII
VII

"Bucureşti,
"B ucu reşti , 8 mai
ma i 1875

Sc-wmpă
SCWmpă surioară,
M-am
M-am ars,ars, soro
soro dragă,
dragă, rău rău dede tot m-am ars.
tot m-am ars.
lO o A
I A rămas
rămas precum
precum ştii,ştii, săsă nunu grăbesc,
grăbesc, ci ci să
să lucrez
lucrez
pe-ndelete,
pe-ndelete, numainumai cînd cînd am am dispoziţiune
dispoziţiune.. Aşa Aşa am am şi şi
făcut. După
făcut. După Paşti,
Paşti, adecă,
adecă, Armaş
Armaş a a plecat
plecat la la moşie
moşie şi şi
a stat acolo
a stat acolo vreo
vreo doauă săptămîni, iar
doauă săptămîni, cocoana Elena,
iar cocoana Elena,
mama
mama lui,lui, a a mai stat la
mai stat la verişoara
verişoara ei, ei, doamna
doamna Talpă.Talpă.
15 Puteam deci
Puteam deci să lucrez în
să lucrez toată tigna.
în toată tigna. AşAş fi lucrat toată.
fi lucrat toată.
ziua,
ziua, dar
dar modelul
modelul meu, meu, domnişoara
domnişoara Alina,Alina, ee elevă la Şcoa­
elevă la Şcoa­
la
la Centrală
Centrală şi şi nu putea să-mi
nu putea steie decît
să-mi steie decît de de la patru
la patru
înainte, cînd
înainte, cînd scăpa
scăpa de de la şcoală. Lucram
la şcoală. Lucram deci deci şişi eueu
numai cîte
numai cîte doauă
doauă cesuri
cesuri pepe zi,
zi, căci
căci după
după şase
şase nunu prea
prea
20
20 aveam
aveam lumină.
lumină.
.
Chiar şi
Chiar şi acele
acele doauă
doauă ceasuri
ceasuri treceau
treceau însă
însă foarte
foarte iute,
iute,
deoarece
deoarece domnişoara
domnişoara Alina Alina ee un un fel
fel de
de sticlete,
sticlete, care
care
cîntă
cîntă mereu
mereu şi te-ncîntă, şi
şi te-ncîntă, şi tu
tu ştii
ştii că nunu sunt
sunt nici
nici eu eu
om
om care
care nunu stăstă bucuros
bucuros de de vorbă
vorbă cînd
cînd are
are cucu cine
cine ..
25 Am
Am petrecut
petrecut oare foarte plăcute,
oare foarte plăcute, dar pictura n-a
dar pictura n-a prea
prea
înaintat,
înaintat, şi şi oo singură
singură parte
parte dindin eaea aa ieşit
ieşit bine,
bine, dede tottot
bine,
bine, gîştele,
gîştele, gînsacul
gînsacul şi şi păstoriţa,
păstoriţa, maimai ales
ales păstoriţa,
păstoriţa,
tot
tot atît
atît de
de frumoasă
frumoasă ca-n ca-n aievea.
aievea.
Gurile
Gurile rele
rele ziczic chiar
chiar mai mai frumoasă.
frumoasă.
30 Fiind femeie, domnişoara
Fiind femeie, domnişoara ,AlinaAlina era încîntată şi
era încîntată şi n-a
n-a
iertat-o firea să
iertat-o firea să nunu se
se laude
laude la la şcoală
şcoală cucu portretul
portretul ei. ei.
Ieşind
Ieşind deci
deci într-una
într-una din din zilezile dimpreună
dimpreună cu cu colegele
colegele
ei
ei de
de clasă
clasă sub
sub conducerea
conducerea domnişoarei
domnişoarei Elisa Elisa Săvescu
Săvescu,,
profesoara
profesoara lor, lor, llaa plimbare,
plimbare, aauu trecuttrecut p pee la
la casa
casa în-în-
35 chiriată,
chiriată, caca să
să admire portretul.
admire portretul.

233

www.dacoromanica.ro
 N-am nevoie
N-am nevoie să-ţi să-ţi mai
mai spun spun că că efectul
efectul produs
produs asupra
asupra
gîscuţelor a a fost
fost în în adevăr fenomenal.
fenomenal. într-o într-o clipă am am
fost
fost declarat
declarat cel cel mai
mai mare mare portretist
portretist al al ţării
ţării.. îndeosebi
îndeosebi
domnişoara
domnişoara Săvescu, Săvescu, invenţioasă
invenţioasă mare mare minune,
minune, aa pus pus
5
5 chiar
chiar acolo
acolo la cale un
la cale un portret
portret al al doamnei
doamnei Băicoianu,
Băicoianu,
directoara
directoara şcolii,
şcolii, pentru
pentru clasa clasa pepe care
care oo conduce.
conduce. Deoarecc
Deoarecc
domnişoara
domnişoara Alina Alina stăruia
stăruia şi şi dînsa
dînsa să să fac
fac portretul acesta,
portretul acesta,
m:.. am pus
m:..am pus cu cu toată
toată rîvna
rîvna pe pe lucru,
lucru, şi şi greu
greu nu nu mi-a
mi-a fost
fost
să
să reuşesc,
reuşesc, căci căci doamna
doamna Băicoianu,
Băicoianu, o o elveţiană,
elveţiană, pare-pare-
10
10 mi-se,
mi-se, are are capcap foarte
foarte caracteristic,
caracteristic, încît încît cel cel mai
mai prima
prima
mîzgălitor reuşeşte şi
mîzgălitor reuşeşte şi el
el să-i
să-i facă portretul. Ei
facă portretul. bine, dragă,
Ei bine, dragă,
lucrarea
lucrarea nu nu ee încă
încă gata
gata şi şi curg
curg puhoi
puhoi cotropi
cotropi tor tor comenzile,
comenzile,
încît
încît nu nu maimai ştiu ştiu unde-mi
unde-mi stă stă capul
capul şi mîne, poimîne
şi mîne, poimîne
o
o săsă fac
fac drumul
drumul în în clasa
clasa 1 pînă pînă la voi.
la voi.
15
15 'Bine -
'Bine - veivei fi fi zicînd
zicînd tu tu -- dardar dacă
dacă e e aşa,
aşa, nu nu te-ai
te-ai
ars,
ars, frăţiorule.
frătiorule.
Să vezi
ve'zi reversul medaliei.
reversul medaliei.
într-una
într-una din din zile,
zile, doamna
doamna Văleanu, adecă cucoana cucoana
Elena, mama
Elena, mama lui lui Armaş,
Armaş, care care e, e, precum
precum se se vede,
vede,
20 divorţată de
divorţată tatăl acestuia,
de tatăl acestuia, aa venit venit să să vadă
vadă cum cum înain:..
înain:..
tează lucrarea.
tează lucrarea. Era Era camcam pe pe lala trei
trei şi m-a găsit
şi m-a găsit acolo
acolo..
Venisem,
Venisem, ca ca de de obicei,
obicei, mai mai devreme,
devreme, pentru pentru ca ca nunu
cumva modelul
cumva modelul să să fie nevoit a
fie nevoit a mămă aştepta.
aştepta.
A
A stat
stat cucoana
cucoana şi şi s-as-a uitat
uitat mult
mult la la vale,
vale, la la dealuri;
dealuri,
2 j·
2j· la
la munţii
munţii din fund, la
din fund, la curtea
curtea boierească
boierească de de pepe deal,
deal,
dar
dar încăîncă maimai mult mult s:..s:..aa uitat
uitat la la gîşte,
gîşte, la la gînsac
gînsac şi la
şi la
păstoriţă
păstoriţă.. Se Se vedea
vedea că că vine
vine şi şi ea
ea tot
tot de de lala Munchen
Munchen
şi
şi dede la
la Paris.
Paris.
-
- 'Foarte frumos, grăi
'F oarte frumos, grăi dînsa
dînsa în în cele
cele dindin urmă.
urmă. Te Te
30 felicit, tinere. Grupul
felicit, tinere. Grupul din din faţă
faţă e e bine
bine conceput
conceput şi lucrat
şi lucrat
cu adevărată
cu măiestrie. Valea-Boului
adevărată măiestrie. Valea-Boului lasă lasă însă mult
însă mult
de
de dorit.
dorit.
Aflasem
Aflasem că că Armaş
Armaş se se dusese
dusese la la Valea-Boului,
Valea-Boului, dar dar
n-am
n-am văzutvăzut niciodată
niciodată moşia moşia aceeaaceea şi şi nici
nici cu cu gîndul
gîndul
3
355 n-am
n-am gîndit
gîndit vreodată
vreodată să-mi să-mi pun pun păstoriţa
păstoriţa îîn n ea.
ea.
-
- DarDar nu nu e, e, doamnă,
doamnă, Valea-Boului,
Valea-Boului, i:.. am răspuns
i:..am răspuns.. E E
o
o vale
vale caca toate
toate văile
văile·· ,, o închipuire a
o închipuire a mea.
mea.
Ea
Ea se se uită
uită uimită
uimită la la mine.
mine.
-
- Nu Nu se se poate,
poate, îmi îmi zise.zise. CuCu cîteva
cîteva micimici corecturi,
corecturi, ee
-40
40 întocmai
întocmai Valea:.. Boului. Uite
Valea:..Boului. Uite - urmă arătînd
- urmă arătînd aspreaspre
perete
perete - casa boierească
- casa boierească vine vine cevaceva maimai la la deal, po-
deal, po-

234

www.dacoromanica.ro
 ieniţa e e mai
mai sprespre vîrf,
vîrf, iar muntele din fund e mai pr~­ pr�­
lungit. D-ta
lungit. D-ta ai ai trecut
trecut pe pe lala Valea-Boului
Valea-Boului şi nu-ţi mai
şi nu-ţi mai
aduci
aduci bine
bine aminte.
aminte. IReproduci
'Reproduci din din memorie fără ca ca să-ţi
dai
dai seamă.
5
5 -
- Nu,Nu, doamnă - - amam stăruit eu eu -- niciodată pe pe
la
la Valea-Boului
Valea-Boului n-am n-am trecut.
trecut.
-
- Atunci
Atunci - - răspunse ea - - ee unun fel de minune la
mijloc,
mijloc, oo telepatie
telepatie în în pictură.
pictură. DarDar această păstoriţă
această păstoriţă
atît
atît dede frumoasă, cu gîştele ei?
cu gîştele
10 -
- TotTot oo fantezie aa mea, răspunsei eu, cum
mea, răspunsei cum mai răs- răs-
punsesem
punsesem oo dată. dată.
Ei
Ei bine, soro! soro! omul
omul nu nu poate
poate să mintă nepedepsit,
şi eu nici n-am
eu nici n-am să mai mai spun
spun înîn viaţa
viaţa mea
mea cee
cee ce
ce ştiu
că nu-i
nu-i adevărat.
adevărat .
15
15 Nu-mi
Nu-mi rostise'
rostisE!m m bine
bine vorbele,
vorbele, cînd Alina
cînd domnişoara Alina
a
a şi intrat
intrat şi i-ai-a făcut cucoanei
cucoanei cumplimentul
cumplimentul reverenţios
pe
pe care-l învăţase de
care-l învăţase de lala totdeauna
totdeauna ceremonioasa
ceremonioasa dom-dom­
nişoară Săvescu.
Cocoana Elena a dat cum se cuvenea din cap, apoi
2
200 s-a-ntors
s-a-ntors cuprinsă de de indignaţiune spre mine.
Ea
Ea n-a
n-a zis
zis nimic,
nimic, dar
dar nici nu mai avea avea nevoie să zică,
zică,
căci
căci destul
destul mi-ami-a fost
fost căutarea
căutarea ei ei pentru ca să
pentru-ca mă sîmt
să mă sîmt
strivit,
strivit, parcă
parcă s-ars-ar fifi năruit
năruit asupra mea vreun
asupra mea vreun munte
munte
ca
ca cel
cel din
din fundul
fundul văii.
2
255 Aş fi vrutvrut să cad cad în în genunchi la picioarele
picioarele eeii şi
să-i cer de o mie de ori iertare, dar ea mi-a întors spatele
şi aa plecat.
plecat.
Domnişoara ,Alina, ,Alina, care nu-nţelegea nimic, a
care nu-nţelegea a rămas
cîtva
cîtva timp buimăcită, apoi,
timp buimăcită, văzînd starea
apoi, văzînd starea în care mă
care mă
3
300 aflam
aflam a-nceput
a-nceput să să plîngă.
plîngă.
-
- Ce-a
Ce-a fost
fost acesta?
acesta? Ce Ce s-a întîmplat? De De cece s-a su­
su-
părat atîtatît cece rău? întrebă dînsa.
Ce
Ce puteam
puteam să-i să-i răspund?
răspund?
Se
Se zice
zice că din din rău tot tot mai rău purcede
purcede şi că omul
3
355 care
care aa minţit oo dată tot minţind caută să scape de
tot minţind
ruşine. Eu m-am ferit de aceasta. După După ce m-am
m-am ars o
dată
dată minţind,
minţind, m-a m-a cuprins minciună şi
cuprins groaza de minciună şi i-am
i-am
spus
spus adevărul.
încă mai rău m-am m-am ars. ars.
10
-40 -
- Care
Care va va să zică eu eu sunt de vină, ticăloasa de
mine! s-a
mine! s-a tînguit
tînguit ea.ea. Eu
Eu ţi-am făcut-o! Nu vrea cocoana
Nu vrea cocoana

235

www.dacoromanica.ro
 aceea
aceea să vadă portretul
portretul meu meu de de cîte ori intră şi iese
cîte ori iese
pe
pe uşă 1!
Era înîn stare
stare să se se repezească-n zidul acela ca să-I
ca să-I
dărîme, pentru
pentru ca ca să nu mai rămîie
nu mai rămîie nici
nici o
o urmă din din
5 cele zugrăvite pe
cele zugrăvite pe el.
el.
Zadarnice
Zadarnice au au rămas silinţele mele mele dede aa o'
o' îmbuna,
îmbuna,
încredinţînd-o că vinovat vinovat sunt sunt eu,
eu, care n-am spus
care n-am spus
adevărul, căci ea ea aa plecat
plecat chiar
chiar mai supărată decît
cocoana
cocoana Elena.
Elena.
10 Am rămas
rămas singur.
singur.
Gîndeşte acumacum ce ce face orişicare om cu cu minte
minte cînd
cînd în
asemenea
asemenea împregiurări
împregiurări rămîne rămîne el singur.
singur.
Stă cît
cît stă zbuciumîndu-se
zbuciumîndu-se fără de rost, zice :
rost, apoi zice:
«Ce-}mi P"
«Ceimi p'asă
să??!»1» îşi ia pălăria
pălăria şi pleacă.
15 Aşa amam făcut şi eu. eu.
Nici
Nici c-avea
c-avea de de ce ce să-mi pese.pese. Chiar
Chiar supărarea co­ co-
coanei
coanei era
era dovadă foarte viuă că lucru
foarte viuă lucru prost nu era
prost nu era
ceea
ceea cece am
am zugrăvit
zugrăvit pe pe peretele
peretele acela. UndeUnde mai pui pui
şi comenzile
comenzile ce-mi
ce-mi curgeau
curgeau puhoi
puhoi cutropitor.
cutropitor. Păţise,
20 ce-i
ce-i drept,
drept, omul
omul oo ruşine, dară artistul artistul era mîndru
mîndru de
succesele
succesele ce ce avuse,
avuse, iariar eu,
eu, ca
ca să scap
scap dede ruşinea omului,
mă sîmţeam mai mult mult artist.
artist. Tot minciună era însă şi
Tot minciună
aceasta.
aceasta. Adevărul ţipa mereu mereu din mine şi nu
din mine nu mămă lăsa
nici
nici să-mi caut
caut de de treburi
treburi în în timpul
timpUl zilei, nici
nici să dorm
25 în
în timpul
timpul nopţilor de de mai, care-mi
care-mi păreau foarte lungi.
Nu
Nu doară că-mi mai făceam mustrări mustrări pentru
pentru că-i spu-
spu­
sesem
sesem cocoanei
cocoanei aceleia
aceleia oo minciună,
minciună, la urma urma urmelor
urmelor
nevinovată, dar dar era
era la mijloc supărarea domnişoarei
Alinei, fără îndoială
îndoială cea nevinovată fiinţă. Minţeam
cea mai nevinovată
3
300 cu
cu cea
cea mai
mai sfruntată neruşinare cînd cînd ziceam că nu-mi
pasă nici de de aceasta.
aceasta. Ca Ca omom cinstit
cinstit şi cu
cu inima deschisă,
trebuia
trebuia deci
deci să mă duc, şi m-am dus peste peste doauă zile ca
să-i dau
dau cuvenitele
cuvenitele lămuriri. m-a-nţeles şi mi-a dat
lămuriri . Ea m-a-nţeles
dreptate.
dreptate. EraEra atît
atît de-nvederat
de-nvederat că cocoanacocoana aceea e o ză- ză-
3
355 natică înfumurată, care care nici
nici cu
cu soţul ei n-a putut
putut să se
nărăvească.
nărăvească . Se temea,temea, se vede, vede, caca [nu (cumva fiul
[nu [cumva fiul ei,
admirînd
admirînd portretul,
portretul, să prindă slăbiciuni de model.
de model.
«Proasta
«Proasta de de eaea !»
1» zicea Alina.
zicea Alina.
«Afară din
din cale
cale proastă, nu !» 1» ziceam eu înîn gîndul meu.

2 36
236

www.dacoromanica.ro
 Vorbă ee că ne-am împăcat şi a
ne-am împăcat a rămas să-i dau lecţiuni
de pictură, iar
de pictură, iar de
de celelalte
celelalte in
în adevăr prea puţin imi pasă
îmi pasă
şi sunt mai vesel decîtdecit orişicind.
orişicînd .
Vezi
Vezi tu,
tu, draga mea, cum
cum se-nvîrte
se-nvÎrte roata
roata lumii
lumii şi unde
5 ajunge
ajunge omul
omul pe pe negîndite
negîndite cind
cînd n-are în ajunul
n-are în ajunul Sfintelor
Sfintelor
Paşti de unde
Paşti unde să-i plătească
plătească gazdei
gazdei chiria
chiria?? Nu
Nu ştie
nimeni
nimeni dede cece sunt
sunt bune nevoile
nevoile vieţii.
Vă-mbrăţişez cu cu multă dragoste.

Emit"
Emil"

10
10 VIII

"Ploieşti,
"Ploieşt i, 12 mai
m ai 1875

Scumpul meu Emil,

îţi
î ţi vei
vei mai
mai fi aducind
aducînd şi tu tu aminte
aminte de de zilele
zilele copilăriei
noastre
noastre atît atit de fericite. 'Rar se-ntîm
fericite . 'Rar se-ntîmJ?Iă
l?lă ca
ca frate şi soră
15
15 să sese iubească atitatît de mult
mult cumcum nene IUbeam noi noi şi cum
fără îndoială ne ne iubim
iubim şi acum.
N-am
N-am să uit niciodată şi nu vei vei fi uitat
uitat nici
nici tu
tu întim­
întîm-
plarea cu vasul cel cel chinezesc,
chinezesc, pe pe care
care mama-l primiseprimise
Între altele ca dar de nuntă nuntă de la cocoana
cocoana mare, naşa naşa eiei
20
20 şi aa noastră.
noastră . Mama
Mama ţinea mult mult la el el nunu numai
numai pentru
pentru
că ii se părea foarte frumos, frumos, ci pentru că era
ci şi pentru era un
deosebit
deosebit semn semn de de iubire
iubire din partea naşei. Tu,
din partea Tu, copil
copil
neastîmpărat,
neastîmpărat, te-ai te-ai urcat
urcat pe pe un
un scaun,
scaun, ca ca săsă iei
iei ceva
ceva
de
de pepe dulapul
dulapul din casa casa cea
cea mare,
mare, unde stăteastătea vasul,
vasul,
2
255 şi
şi l-ai răsturnat
răsturnat pe acesta, încît încit el a căzut
căzut de pe dulap
şi s-a
s-a spart.
spart. EuEu am
am început
început să pling
plîng amarnic,
amarnic, căci ştiam
că mama
mama are are să fiefie foarte
foarte supărată şi te te vava certa.
certa.
Auzind
Auzind plinsetul
plînsetul meu,
meu, mama
mama aa intrat
intrat în în casă şi, şi ,
văzînd
văzînd cioburile
cioburile vasului risipite
risipite pe
pe jjos,
os, a
a rămas
rămas îngro-.
îngro- .
30
30 zită şi cu cu ochii
ochii plini
plini de
de lacrămi.
-
- Iartă-mă, mamă mamă!! ., am am strigat
strigat eu. eu. L-am
L-am spartspart
din
din nebăgare
nebăgare de de seamă.
seamă.
Tu
Tu te-ai
te-ai uitat
uitat minios
mînios la la mine.
mine.
-
- Minţi
Minţi!! ticăloaso
ticăloaso!! ai
ai strigat şi mi-ai . trastras d palmă.
3
355 Minte, mamă:
mamă : eu am spart vasuL vasul. .

237
237

www.dacoromanica.ro
 Mama şi-a şters lacrămile, a
Mama întins braţele
a întins braţele sprespre noi,
noi,
ne-a
ne-a cuprins
cuprins pe pe amîndoi
amîndoi cu cu ele
ele şi ne-a
ne-a sărutat de de multe
multe
ori
ori..
-
- Nu Nu plîngeţi, copii, copii, ni-a zis cu cu alte lacrămi în
alte lacrămi
5 ochi.
ochi. VaseVase cum cum aa fost fost acesta
acesta mai sunt �estule, ~estule, dar
mai
mai rar rar copii
copii ca ca voi.
voi.
Multe
Multe de de acestea
acestea s-au s-au maimai petrecut
petrecut în în timpul
timpul copi­
copi-
lăriei noastre,
noastre, şi de de toate
toate mi-am adus adus aminte
aminte cînd
cînd am
am
\
citit
citit scrisoarea
scrisoarea ta. ta. '
110
0 «Nu
«N u ştie nimeni nimeni - - zici
zici tutu lala sfîrşitul scrisorii
scrisorii taletale
-
- de de ce ce sunt
sunt bunebune nevoile vieţii .»
nevoile vietii.»
«N
«Nu u ştie nimeni
nimeni - - ziczic eu cît~ rele
eu -- cîte rele pot
pot să purceadă
din bucuriile neaşteptate.»
din bucuriile neaşteptate.»
încă citind
citind scrisoarea
scrisoarea ce mi-ai trimis
ce mi-ai trimis de de Paşti am fost
am fost
115
5 cuprinsă
cuprinsă de de temerea
temerea ccăă ttee perd.perd. Acum Acum sunt sunt chinuită
chinuită
de
de temerea
temerea că că tete perzi
perzi şi şi tu însuţi pe
tu însuţi pe tine.
tine.
Să nu nu iei
iei drept
drept plîngere
plîngere această mărturisire
mărturisire făcută de de
sora
sora ta ta mai
mai mare.
mare. E E în viaţă un
în viaţă un timp
timp cînd
cînd îşi îşi perd
perd
mumele
mumele copiii copiii şi surorile fraţii şi cu
surorile fraţii cu toate
toate aceste
aceste se
2200 bucură atit
bucură atît unele,
unele, cîtcît şi altele.
altele. M-aş bucura bucura şşii eu eu dacă
dacă
din
din celecele cece mi-ai
mi-ai spus
spus în în scrisorile
scrisorile taletale nunu aş fi fi primit
primit
simţămîntul
simţămîntul că că e e pentru
pentru tine foarte primej
tine foarte primejdiosdios jocul
jocul
în
în care
care ai ai intrat.
intrat. Tu Tu zici
zici aşa,
aşa, maimai în în glumă,
glumă, că că te-ai
te-ai
ars
ars;; eu eu îţi spunspun în în toată seriozitatea
seriozitatea că oo să să tete arzi
arzi
2
255 dacă
dacă nu bagi bine
nu bagi bine de de seamă.
seamă.
Eu
Eu îl îl cunosc
cunosc bine bine pepe frăţiorul meu meu Emil.Emil. El El nunu e e om
om
care
care zboară
zboară uşuratec
uşuratec ca ca fluturele
fluturele din floare-n floare,
ci
ci stă unde
unde s-a s-a oprit
oprit oo dată şi se se dădă întreg,
întreg, cu trup, cu
cu trup, cu
suflet.. întrebarea
suflet întrebarea e e deci
deci:: cui
cui sese dă.
3
30O Mie
Mie nu nu mi mi se se pare
pare deloc
deloc acea domnişoară Alina
acea domnişoară
potrivită pentru
potrivită pentru tine.
tine. Ea poate poate să fie un nepreţuit nepreţuit
model, dar dar după
după celecele ce-mi
ce-mi scrii ea ea nu e pentrupentru tinetine
numai model.
numai model.
Iar
Iar dacă sunt sunt adevărate cele cele cece mi-ai scris, ea numai
3
355 ccaa model
model face face pentru
pentru tine.tine.
Nu mă-ndoiesc că-ţi sunt
Nu mă-ndoiesc plăcute lecţiunile
sunt plăcute lecţiunile ce-i dai.
ce-i dai.
Plăcute vor vor fi fi şi pentru
pentru dînsadînsa.. Vă bucuraţi
bucuraţi amîndoi,
amîndoi, şi
bucuria vă este
bucuria este fără îndoială nevinovată. nevinovată. Te Te întreb
întreb
însă·: unde
unde vă duce duce bucuria aceasta? aceasta?
40 Supărarea cocoanei cocoanei ee cel cel mai învederat semn că dom-
nişoara AlinaAlina ee unauna din feţele care
din fetele care îi îi scoate
scoate pe pe tineri
tineri din
din

238
238

www.dacoromanica.ro
 minţi,
minţi, şi dau cu
şi dau cu socoteală
socoteală că dînsa se
că dînsa se şi
şi teme
teme ca ca nunu
cumva
cumva să-şi piardă fiul, fiul, cum
cum eu eu mă tem tem ca ca nu
nu cumva
cumva
să-mi perdperd fratele, bucuria şi mîndria
fratele, bucuria mîndria vieţii mele.mele.
Adu-ţi aminte
aminte de de zilele
zilele copilăriei noastre,
noastre, scumpul
scumpul
5
5 meu
meu Emil,
Emil, adu-ţi aminteaminte de de mama
mama noastră cea bună şi
cea bună
gîndeşte-te
gîndeşte-te bine la urmările urmările plăcerilor
plăcerilor de de care
care ai
ai parte
parte
astăzi.
astăzi.
Domnişoara aceea aceea ee fiica
fiica unui
unui profesor,
profesor, trăieşte la la Bu­
Bu-
cureşti şi umblă la la Şcoala Centrală, ee frumoasă, deşteaptă deşte aptă
10
10 şi răsfăţată, are are toate
toate apucăturile fetelor fetelor din Bucu­Bucu-
reşti, maimai poate
poate să aducă şi zestre zestre cel puţin casele,
cel puţin casele,
în
în care
care stă aziazi cu
cu mama
mama ei, mai mai luînd şi chirie
chirie frumoasă
frumoasă::
cum
cum rămîi
rămîi tu tu dacă
dacă azi-mîne
azi-mîne ea ea se mărită după
se mărită după altul,
altul,
căci după tine tine n-are
n-are să se se mărite
mărite??
15
15 Tu
Tu nu nu eşti
eşti omul slăbiciunilor mici
omul slăbiciunilor mici:: ştii să-ţi calci
ştii să-ţi calci pepe
inimă, dar nu nu eşti în în stare
stare să uiţi,
uiţi, cici rămîi, dacă
te-ai
te-ai datdat o o dată,
dată, legat
legat pe pe toată viaţa.
toată viaţa.
Nu
Nu te te da,
da, iubitul
iubitul meu meu!! Calcă-ţi
Calcă - ţi pe
pe inimă acum, acum,
cînd
cînd ee mai mai uşor.
uşor. Dă-mi
Dă-mi liniştea
liniştea sufletească
sufletească pe pe care
care
2
2 00 am
am perdut-o
perdut-o!!
Tu
Tu mă ştii cît cît de
de mult
mult ţin eu eu la
la Ilie,
Ilie, omul
omul harnic şi
inimos,
inimos, care care trăieşte numai numai pentru
pentru familia sa, şi cît cît de
de
mult iubesc
mult iubesc pe pe cei
cei trei
trei copilaşi ai noştri. De
ai noştri. De cînd
cînd amam
primit
primit scrisoarea
scrisoarea ta, ta, uit mereu
mereu că-i am am şi nu mai mai port
port
255
2 grij
grija a de dînşii. Gîndul
Gîndul mi-e mi-e neîncetat
neîncetat la la tine
tine şişi nu
nu mai
mai
pot
pot depărta de la . mine credinţa că iubirea
la .mine iubirea adevărată
dă
dă inimii
inimii puterea
puterea de de a a presimţi
presimţi cele viitoare, iar
cele viitoare, iar presim­
presim-
ţirile mele
.. ţirile
_ mele suntsunt grozave
grozave şi şi n"'o
0'-0 să
să pot
pot scăpa
scăpa de ele ele
cîtă vreme
vreme te te ştiu la la Bucureşti. Vino, Vino, te rog, de
te rog, de oo
3
300 mie
mie de de oriori te
te rog,
rog, aiciaici la
la Ploieşti, cel cel puţin pentru
pentru
un
un timp
timp oarecare.
oarecare. Ai tu tu şi aici
aici ce
ce să faci.
faci. Vino, ca ca
să· te
te văd în fiecare zi.
în fiecare zi.
A urora"
Aurora'~

IX
IX

335
5 "Iubita mea A uroră,
Auroră,
Scrisoarea
Scrisoarea ta
ta ee oo adevărată minune.
minune. Sunt
Sunt pătruns
acum
acum şi eu de gîndul
eu de gîndul că iubirea
iubirea dă inimii
inimii puterea
puterea de
de aa

239
239

www.dacoromanica.ro
 presimţi cele cele viitoare
viitoare:: mi mi s-as-a întîmplat în în adevăr oo
mare
mare nenorocire,
nenorocire, deşi nu nu aceea
aceea de care care tete temeai
temeai tu. tu.
Nici
Nici că se se putea
putea să mi mi sese întîmple,
întîmple, căci ee cu cu desă­
vîrşire greşită ideea ideea ce ce ţi-ai făcut despre domnişoara
5 Alina.
Alina.
închipuieşte-ţi o o fată trecută de cincisprezece
cincisprezece ani, ani,
crescută-n timpultimpul din din urmă prea repede, repede, deci subţirică,
înaltă şi cam cam şubredă. E E aproape
aproape blondă şi cu cu faţa
prelungită, cu
prelungită, buzele subţiri,
cu buzele subţiri, cu obraj ii rumeni
cu obrajii rumeni şi cu cu
1
100 ochii
ochii d dee uunn albastru
albastru de tot tot deschis. Ceea Ceea cece ttee atinge
atinge
în
în întreaga
întreaga ei fiinţă fiintă nu nu ee nici frumuseţea, nici
nici frumusetea, vioiciu­
nici vioiciu-
nea, ci
nea, ci duioşia vocii v~cii şi căutarea oarecum oar~cum îndurerată.
îndurerată .
Chiar
Chiar şi cîndcînd rîde,
rîde, ochii
ochii eiei plîng,
pling, parcă viaţa ei ei întreagă
n-a
n-a fost
fost şi n-are
n-are să fie decît un
fie decît un şir de de suferinţe.
15 Cu
Cu totul
totul altfel
altfel sunt
sunt fetele
fetele din Bucureşti despre care-mi care-mi
vorbeşti tu, tu, şi ar fi destul
ar fi destul s-os-o vezi
vezi pentru
pentru ca ca să-ţi pară
rău dede aa oo fifi pus
pus înîn rînd
rînd cucu cele
cele multe
multe şi să-ţi fie fie dragă
cum
cum îmi îmi este
este mie,
mie, în adevăr nu nu numai
numai ca ca model.
model.
Temerile
Temerile tale tale sunt..
sun(....deci lipsite
lipsite de temei,
temei, căci mie mie îmi
îmi
20 este
este dragă tot tot cum
cum îmiîmi eşti tu.tu. Eu
Eu credcred că nici
nici nu sunt
nu sunt
-in
-în stare
stare să iubesc iubesc altfel
altfel dede cum
cum m-ai îndrumat tu
m-ai îndrumat tu aa
iubi,
iubi, fără ca ca să mă aştept la la altă ceva decît la
altăceva la dulceaţa
ce-mi
ce-mi revarsă-ii.
revarsă-Il suflet iubirea.iubirea.
Nu
Nu încape
încape dar nici nici un
un dacă :- orişice s-ar întîmpla, întîmpla ,
2
255 mie iubirea
iubirea aceasta
aceasta nu nu poate
poate să-mi amărască viaţa.
Tocmai
Tocmai de de aceea
aceea sunt
sunt adînc
adînc mîhnit pe pe urma
urma celor
celor pe­
pe-
trecute
trecute în în timpul
timpul de de cînd
cînd ţi-am
ţi-am scris.
întors
întors adecă de de lala Valea-Boului,
Valea-Boului, d-l d-l Armaş aa avut, avut,
precum
precum se se vede,
vede, greutăţi mari mari cu cu mama
mama sa, sa, căci doauă
3300 zile
zile îînn urmă aa venit
venit llaa mama
mama Alinei să-i spună că că,, luînd
hotărîrea de de a a rămînea deocamdată la la Bucureşti, are are să-şi
închirieze
închirieze oo casă mai mai încăpătoare şi astfel astfel ee nevoit
nevoit să
renun,ţe
renunţe la la contrâctul îhchiriere, rămîind păgubaş
contrâctul de închiriere, păgubaş cu cu
cheltuielile
cheltuielile făcute pentru pentru reparaturi
reparaturi şi cu cu chiria
chiria pînă
3
355 lla
a Sf.
Sf. Dumitru.
Dumitru.
Văduva i-a răspuns că dînsa
i-a răspuns dînsa nu poate să renunţe la
nu poate la
contract deoarece
contract deoarece avereaaverea ee şi aa minorei.
minorei .'' Rămîne deci deci
ca dînsul să
ca aînsul Închirieze casa
să închirieze casa pe pe riscul
riscul său.
~ău.
-
- Aveţi toată dreptatea, dreptatea, doamnă, a a zis el. O
zis el. O să mă
-4
-4 OO mai gîndesc
mai gîndesc şi vă voi voi da
da cît mai curînd
cît mai curînd răspuns.

240

www.dacoromanica.ro
 Cu
Cu aceasta
aceasta treaba
treaba ar ar fi fost pusă la la cale.
cale. DinDin întîm­
întîm-
plare
plare însă, se se afla
afla dede faţă şi Alina, care, care, închipuin­
închipuin-
du-şi că din din vina
vina ei ei s-a
s-a ivit greutatea
greutatea aceasta,aceasta, nu
şi-a
şi-a putut
putut stăpîni
stăpîni plînsul.
plînsul.
5
5 D-I
D-I Armaş,
Armaş, om duios, precum
om duios, precum se se vede,
vede, şi el, s-a
şi el, s-a
sîmţit atins atins şi, vroindvroind s-o s-o mîngîie,
mîngîie, aa făcut un un gest
gest
după părerea mea mea foarte
foarte greşit ... ...
-
- Să nu nu fiţi mîhnită, domnişoară - - i-ai-a zis
zis -- căci
lucrurile
lucrurile se se vor
vor aranj
aranja a spre
spre mulţumireaa d-voastre. îîn n
10
10 pagubă
pagubă n-o n-o săsă rămîneţi.
rămîneţi .
Alina,
Alina, aducîndu-şi
aducîndu-şi aminteaminte şi şi dede felul
felul în în care
care cocoana
cocoana
răspunsese la la complimentul
complimentul ei ei reverenţios, l-a l-a măsurat
cu
cu ochii ei ei plîngăreţi de de jjos
os pînă sus. sus .
-
- Să nu nu vă închipuiţi, domnule domnule - - i-a
i-a zis
zis apoi
apoi - - că
15
15 ţinem
ţinem atît atît de multmult să să văvă avem
avem chiriaş.
chiriaş. NiciNici o pagubă
pagubă
nu-i
nu-i!!
El
El aa rîs
rîs şi s-a
s-a închinat
închinat cu plecăciune, dar
cu plecăciune, dar plăcută
plăcută nu nu
era
era starea
starea sufletească în în care
care se se afla
afla cînd
cînd aa venit
venit la la
mine.
mine.
20 Mă aflam
aflam pe schelă şi luam luam cu cu pensula
pensula din paletă, ca ca
să
să mutmut curtea boierească ceva
curtea boierească ceva mai la la deal şi şi să
să mai
mai pre­
pre-
lungesc
lungesc muntele
muntele din din fundul
fundul văii.
văii . Mi-aMi-a fost destul să
fost destul
mă uit uit la
la elel pentru
pentru ca ca să văd că-şi stăpîneşte firea: firea :
se
se ţinea drept,
drept, înainta
înainta cu cu paşi măsuraţi, şi m-a salutat
m-a salutat
2
255 foarte
foarte politicos,
politicos, dar rece rece ca ca gheaţa, parcă s-ar s-ar fi
fi aflat
aflat
pe
pe terenul
terenul de de luptă-n doi. doi.
Tu
Tu mă ştii că nu nu sunt
sunt omom care
care să mă dau dau înapoi.
înapoi. Dacă
aş fi fi ştiut celecele petrecute
petrecute dincolo,
dincolo, la la proprietăreasa
casei,
casei, m-aş fi fi stăpînit şi eu eu;; le-am
le-am aflataflat însă numai numai
3
300 îînn urmă, prea prea tîrziu.
tîrziu. Acum vedeam vedeam îînn urma urma lui lui pe
pe
cocoana
cocoana cea cea supărată
supărată şi şi am
am răspuns
răspuns la la salutarea
salutarea lui lui
tot ·atît ·de politicos
tot ·atîtde politicos şi, dacă se poate, chiar
se poate, chiar maimai rece.
rece .
. El aa scosscos punga,
punga, a- a· dezlegat băierilebăierile ei ei şi aa nu­ nu-
mărat pe pe masă cinci cinci şîruri de de cîte
cîte zece galbeni.
zece galbeni.
·· 3
355 . '.-- Pentru
. Pentru ostănea:la d-voastre, aa zis zis apoi
apoi fără ccaa ssăă
lege băierile pungii.
lege băierile pungii. E bine ? ..
E bine?
- Chiar mai
- Chiar mai mult decît mi
mult decît mi se se cuvin
cuvin -- am am răspuns
eu
eu - - dardar lucrarea
lucrarea nu nu ee încă
încă gata.
gata.
-
- Nu Nu ee nevoie
nevoie să oo daţi gata gata!! aa zi� zi~ el.
el.
40
40 . înţelegeam acum
. acum de ce ce ee vorba·
vorba· şi sîngele a-nceput a-nceput
să-mi fiarbă.
să-mi fiarbă.

241

www.dacoromanica.ro
 -
- Eu nu nu am am obiceiul
obiceiul de aa Iăsa~n
Iăsa:.n urma mea mea lucrări
neisprăvite. Vă rog rog să vă luaţi banii! banii ! i-am răspuns.
Apoi am tras pensula de cîteva ori peste paletă şi-am
început
început să mînj mînjesc esc gîştele şi faţa frumoasei
frumoasei păstoriţe.
păstoriţe .
:;
j îmi
îmi era
era parcă mi-e mi-e peste
peste putinţă să nu nu sar sar lala el,
el, ca
ca
să-I omor.
omor.
EI
El s-a
s-a săltat dintr-o
dintr-o singură săritură pe pe schelă, m-a
cuprins
cuprins în braţe şi m-a
în braţe m-a ridicat
ridicat ca ca pe
pe oo păpuşă umplută
cu
cu paie,
paie, apoi
apoi s-as-a coborît
coborît cu cu mine
mine jjos.
os.
iO
10 - îmi
- faci - mi-a zis
îmi faci-mi-a zis apoi
apoi-o - o mare
mare nedreptate.
nedreptate. Ştii
prea
prea bine
bine ce ce s-as-a petrecut
petrecut aici aici cînd
cînd aa venit
venit mamamama mea mea
să-ţi vadă lucrarea.
lucrarea. Cu Cu drept ori ori fără drept,drept, ea ea s-a
s-a
simţit adînc
adînc jjicnită.
icnită. îmiîmi eraera ori
ori nu-mi
nu-mi era era iertat
iertat să-i
refuz
refuz satisfacţiunea pe pe care
care oo cere?
cere ? Ai şi d-ta ori ai ai
15
15 avut
avut mamă
mamă:: ce ce ai
ai fi
fi făcut aflîndu-te
aflîndu-te în în starea
starea în care care
mă aflu
aflu eu?
eu?!! îtiîţi cer
cer iertare, dar iartă şi si d-ta
d-ta!!
Am rămas ~trivit
Am strivit în în fata
fata lui.
lui. '
-
- D-ta
D-ta să mă ierţi pe pe � ~ine,
ine, i-am
i-am răspuns. A A fost
fost
o
o clipă de năvălnicie. Ia,
de năvălnicie. Ia, te
te rog, banii şi dă-i vreunei
rog, banii vreunei
2
200 văduve ori ori vreunui
vreunui orfan.
orfan.
El aa luat
luat cei
cei cincizeci
cincizeci de galbeni,
galbeni, i-a băgat iar iar în
în pungă,
a
a legat
legat foarte binişor băierile
foarte binişor băierile pungii,
pungii, pe pe care
care aa trecut-o
trecut-o
în
în buzunar, apoi apoi mi-a
mi-a întins mîna. mîna.
-
- NoiNoi avem
avem să ne ne mai întîlnim în
mai întîlnim în viata
viata ' aceasta -
aceasta-
25
25 mi-a
mi-a ziszis -- şi n nuu mmăă îndoiesc
îndoiesc că numai numai' ca ca prieteni.
prieteni.
Ce
Ce maimai rămînea să fac, fac, iubita
iubita mea mea soră?
Am
Am trecut
trecut dincolo
dincolo ca ca să spunspun celecele petrecute
petrecute şi să
cer
cer iertare,
iertare, altă iertare.
iertare.
Le-am găsit pe
Le-am pe amîndoauă plîngînd, plîngînd, mama mama pentru pentru
.3
.300 că
că nu-şi
nu-şi maimai cunoştea
cunoştea fata,fata, pe pe care
care oo ştiuse blîndă şi
ştiuse blîndă şi
sfiicioasă, Încît
sfiicioasă, încît nu-nţelegea
nu-nţelegea cum cum s-a făcut deodată
s-a făcut
atît
atît de-ndrăzneaţă, iar iar fata
fata pentru
pentru că mama mama ei ei nunu
ştiuse
ştiuse să-Isă-I pună
pună ea ea la
la locul
locul lui pe-nfumuratul
pe-nfumuratul acela. acela.
-
- Pentru
Pentru că că e bogat şi
e bogat şi se
se mai
mai crede
crede şi frumos -
şi frumos -
.3
.355 zicea
zicea dînsa
~însa - - n-are
n-are să-i ieieieie pepe alţii parcă n-ar fi fi şi ei
ei
oameni.
oamenI.
N-a
N-a maimai rămas decît decît să le le mai
mai spun
spun şi eu eu ce-am
ce-am făcut
şi
şi ce-am păţit pentru
ce-am păţit pentru ca ca toate
toate să .mi se
să .mi se prăbuşească-n
prăbuşească-n
.cap.
.cap.
-40 Era-nvederat
Era-nvederat că vinovat vinovat de de întreaga
întreaga nenorocire
nenorocire
sunt
sunt eu eu şişi numai
numai eu, eu, care,
care, intrat
intrat calfă
calfă de de zugrav,
zugrav, nu nu

242
242

www.dacoromanica.ro
 am
am putut
putut să mă lepăd de de apucăturile mele de diletant
în
în ale
ale picturii
picturii şi-am închipuit
închipuit pacostea
pacostea aceea
aceea de vale
vale
cu
cu gîştele ei,ei, ba m-a
m-a pus
pus Necuratul
Necuratul s-o mai iau şi
pe
pe nevinovata aceea aceea de
de copilă model.
5 Am,
Am, soră,
soră, săsă plec,
plec, cum
cum ai
ai zis
zis tu, la Ploieşti.
tu, la Ploieşti. Aici
Aici nu
nu
mai ee chip
chip să rămîn
rămîn.. Mi-e greu
greu să ies din casă,
casă, căci mi
�e
~e pare
pare că toţi oamenii
oamenii pe care-i întîlnesc
pe care-i întîlnesc ştiu ruşinea.
ruşinea
ce
ce am păţit şi
am păţit şi mă
mă arată
arată cu
cu degetul,
degetul, şi
şi greu mi-e pentru
greu mi-e pentru
că
că mă
mă tem
tem caca nunu cumva
cumva să mă pomenesc
să mă pomenesc faţă-n faţă..
faţă-n faţă
110
0 fie
fie cu
cu el,
el, fie mai
mai ales
ales cu
cu ea.
La
La revedere
revedere în în Ploieşti.

[Emil]

P
P.. S.
S.
Ai
Ai avut mare dreptate
avut mare dreptate cînd ai zis
cînd ai zis că a bine nu
a bine nu era
era.
115
5 că n-aveam
n-aveam de
de Sf.
Sf. Paşti cu
cu ce
ce să-mi plătesc chiria ."
chiria."

www.dacoromanica.ro
 PARTEA
PARTEA A
A D O U A
DOUA

VERIŞOARA ZOE
ZOE
1I

-
- Cum
Cum vine
vine că anul
anul acesta
acesta plecaţi atît de curînd
atît de curind??
j
5 Întrebă d-na
d-na Grădeanu. Avem Avem cele
cele mai frumoase zile
mai frumoase zile
de
de mai,
mai, şi după toate
toate semnele,
semnele, mai
mai va
va pînă la la căldurile
cele
cele mari,
mari, care
care fac
fac la
la Bucureşti nesuferită viaţa.
-
- Grăbim, dragă, răspunse d-na d-na Anica,
Anica, venită să-şi
facă vizita
vizita de
de adio.
adio. Sesiunea
Sesiunea corpurilor
corpurilor legiuitoare
legiuitoare s-a
10
10 închis,
Închis, şi Iancu
Iancu nu nu mai
mai are
are nici
nici o treabă Îînn ţară. Ori­
Ori-
şiunde nene vomvom fi fi ducînd,
ducînd, lucrul
lucrul de căpetenie ee atît atît
pentru
pentru mine,
mine, cît cît şi pentru
pentru Iancu
Iancu viaţa regulată şi
raţională. Iancu
Iancu ţine unauna şi strună
strună:: că medicii
medicii de aiciaici
nu
nu i-au
i-au cunoscut boala ; a
cunoscut boala; a rămas deci să ne oprim oprim la la
115
5 Viena.
Viena. E E acolo
acolo unun tînăr medic
medic român,
român, Sterie
Sterie Ciurcu,
Ciurcu,
care
care aa deschis
deschis un un sanatoriu
sanatoriu şi şi are
are legături
legături cu cu toate
toate
celebrităţile medicale.
medicale. O O să ne ne instalăm pe pe un
un timp
timp
oarecare
oarecare la la el
el şi vom
vom vedea
vedea cum
cum nene vor
vor îndruma
îndruma cele­
cele-
brităţile din
brităţile din Viena
Viena..
20 -- E E fără îndoială cel cel mai
mai cuminte
cuminte lucru, grăi d-na
Grădeanu. Aşa, numai numai după vorba vorba medicilor
medicilor noştri,
nu
nu tete poţi avînta
avînta cînd
cînd ee vorba
vorba de �ănătate.
~ănătate. Ca Ca să nu nu
uit,
uit, cum
cum rămîne cu cu verişoara�ta
verişoara~ta Elena
Elena?? Aud că Iorgu
Iorgu
tot
tot şi-a schimbat
schimbat gîndul
gîndul şi rămîne la la .Bucureşti.
25 - Soră dragă,
- Soră dragă, e e oo poveste
poveste nu nu numai lungă, ci
numai lungă, ci şi
şi
foarte
foarte încurcată, zise zi~e ă-na Talpă, răsuflînd din din greu,
greu,
ca
ca omul
omul care
care vrea
vrea Eă spună multe.multe. O O ştii pepe Elena
Elena..
Sănătoasă nu nu era
era nici
nici cînd
cînd s-a
s-a divorţat de de Raul,
Raul, iariar

244

www.dacoromanica.ro
 .,de
de atunci
atunci şi pînă acum acum numainumai din din rău în în mai
mai rău aa
dus-o.
dus-o.
-
- Ceea
Ceea ce ce ee şi mai
mai rău - - adăugă d-na d-na Grădeanu
Grădeanu­ ­
nu
nu vrea
vrea nici
nici să consulte
consulte vreunvreun medic,
medic, nicinici să sese supună
5 la
la oo cură potrivită.
potrivită.
- Zice că boala
- Zice boala ei ei ee incurabilă, urmă d-na d-na Talpă.
Ei, nu�i
Ei, nu:..i aşa. Cura,
Cura, chiar
chiar şi dacă n-ar n -ar fi vindecînd boala
fi vindecînd boala
o
o mai
mai calmează.
cahnează. Aşa, cum cum se se lasă,'e
lasă, ' e de
de nesuferit,
nesuferit, toate-o
toate-o
supără, nimicnimic nu-inu-i esteeste pepe plac
plac;; chiar
chiar cîndcînd n-are
n-are dede
10
10 ce
ce să sese mîhnească, îşi face face fel de fel
fel de fel dede gînduri
gînduri negre.
negre.
-
- Aşa ee omul omul cîndcînd sufere
sufere de de o boală ascunsă, stărui
o boală
d-na
d-na Grădean,u
Grădeanu;; boală fără inimă rea rea nu nu se poate..
se poate
-
- NuNu se se poate
poate!! zisezise şi --d-na
d-na Talpă. înţeleg că-şi
temea bărbatul ; înţeleg
temea bărbatul; înţeleg că-şi
că-şi iubeşte
iubeşte fiul fiul;; nu
nu s-a mai
s-a mai
15
15 pomenit
pomeni t însă mamă care-şi teme teme fiul.
fiuL închipuieşte-ţi
închi puieşte-ţi::
iau cu
iau cu chirie
chirie oo casă
casă foarte
foarte potrivită pentru dînşii
potrivită pentru dînşii;; mai
mai
fac
fac oo mulţime de de cheltuieli
cheltuieli ca ca s-o
s-o repareze
repareze şi s-o s-o zugră­
vească
vească după gustul lor
după gustul lor;; cînd
cînd ee apoi
apoi să să se
se mute-n
mute-n ea, ea,
nu-i
nu-i rămîne lui Iorgu Iorgu decît să ceară rezilierea rezilierea contrac-
contrac-
2
200 tului.
tului. Ştii de de ce?
ce? Pentru
Pentru că proprietăreasa are are oo fată,
fată,
care mamei lui
care mamei lui îi
îi pare
pare prea
prea frumoasă.
D-na
D-na Grădeanu rîse rîse cucu toată inima.inima.
-
- NuNu cumva
cumva credecrede c-o c-o să şi-l poată ţinea fată mare mare
la
la casă
casă!! grăi dînsa.
dînsa. FeteFete frumoase
frumoase îi îi ies în 'Bucureşti
ies în Bucureşti
2
255 la
la tottot pasul
pasul în în cale.
cale.
-
- Aşa i-am i-am ziszis şi eu, urmă d-na
eu, urmă d-na Talpă.
Talpă . De De asta nu
asta nu
scapă nimeni
nimeni!! Natura-şi are drepturile ei,
are drepturile ei, şi tocmai
tocmai
cînd
cînd te te fereşti dai dai în în gropi.
gropi. DarDar să-ţi spun spun alta
alta şi mai
mai
frumoasă. Ştii că Zoe, Zoe, Gîrleasca,
Gîrleasca, ne ne este
este nepoată de de
300
3 verişoară. A A crescut,
crescut, aşa-zicînd, în în casa
casa noastră. Buna­ Buna-
cuviinţă cere ca, întoarsă
cere ca, Întoarsă din din străinătate, să se se ducă s-os-o
vadă, că e
vadă, e femeie
femeie la la casa
casa ei. Ei, nu
ei. Ei, vrea şi nu
nu vrea vrea.
nu vrea.
Zice că n-are
Zice n-are să intreintre în în relaţiuni cu cu oo femeie
femeie care
care lala
vîrsta
vîrsta de de douăzeci
douăzeci şi şi opt
opt dede ani
ani ee de
de a doua oară
a doua divor-
oară divor-
35 ţată.
ţată.
D-na
D-na Grădeanu iar iar rîse
rÎse cu toată inima.
cu toată inima.
-
- Dar
Dar - - zisezise ea
ea - - ea ea ee primită-n toate toate casele,
casele, şi
orişiunde s-ar s-ar duce,
duce, poatepoate s-o-ntî1nească. Fata, biata
Fata, biata
de ea,
de ea, nunu ee vinovată dacă aa avut avut nenorocirea
nenorocirea de de a a
-4
-400 da mereu
da mereu peste bărbaţi cu
peste bărbaţi cu care
care n-a
n-a putut
putut să să trăiască.
trăiască.

245
245

www.dacoromanica.ro
 - Degeaba i-o
- Degeaba i-o spui,
spui, întîmpină d-na d-na Talpă.
Talpă. Eu sunt
Eu sunt
cu
cu cîţiva
cîţiva ani
ani mai
mai în în vîrstă decît dînsa,
vîrstă decît dînsa, şişi asculta
asculta mai mai
nainte de de mine.
mine. Acum
Acum ea ea ar
ar voi
voi caca şi aici
aici să fie toate
toate
ca-n
ca-n Germania
Germania ei. ei.
j
j -
- Altă ţară, alţi oameni, oameni, altealte obiceiuri!
obiceiuri! exclamă
d-na
d-na Grădeanu.
Grădeanu. Lasă,Lasă, că că nici
nici germanii
germanii n-o n-o fifi tocmai
tocmai
cum
cum ii se se par
par ei.
ei. Le
Le fac fac şi ei,
ei, dar
dar mai
mai cu perdea.
cu perdea.
-
- îi spunspun şi eu eu!! stărui d-na Talpă. Talpă . NoiNoi suntem
suntem
oameni
oameni de oo fire fire mai
mai deschisă, ceea ceea cece nu
nu ee dealtminteri
de altminteri
10
10 un
un păcat. Nu Nu unul
unul pare
pare maimai şi mai
mai de cum cum în în adevăr
este.
este. Dar
Dar i-a
i-a mai
mai găsit şi alta. alta. îiîi fi
fi auzit vorbindu-�e
auzit vorbindu-se
despre
despre Philippart,
Philippart, marele
marele financiar belgian, pe
financiar belgian, pe care
care prin­
prin-
ţul Nicolae Bibescu l-a
Nicolae Bibescu l-a adus
adus în în ţară ca ca să organizeze
organizeze
o
o societate
societate pentru
pentru exploatarea
exploatarea zăcămintelor
zăcămintelor de de la la
15
15 Baia-de-Aramă. Eu Eu nu nu mă pricep
pricep la asemenea
asemenea lucruri,
lucruri,
dar bărbaţii
dar bărbaţii spun
spun că ee vorbavorba dede oo întreprindere
întreprindere cu cu mare
mare
viitor.
viitor. Dealtminteri,
Dealtminteri, oameni oameni ca Philippart nici
ca Philippart nici nu nu se se
pun
pun în fruntea
fruntea uneiunei întreprinderi
întreprinderi riscate.
riscate. Ei Ei!! bine!
bine !
Philippart acesta
Philippart acesta aa întîlnit-o
întîlnit-o pepe ZoeZoe chiar
chiar înîn saloanele
saloanele
2
200 prinţului, carecare nunu ee orişicine, şi se se zice
zice că-i face
face curte.
curte.
Minune
Minune nu-i, căci Zoe nu nu ee numai
numai frumoasă, ci ci are
are şi
toate
toate calităţile
calitătile unei
unei dame din lumea lumea mare.
mare . Elena nu nu
vrea
vrea să ştie de de aşa ceva. ceva. După părerea ei, purtarea
ei, purtarea
Zoei ee scandaloasă, oo ruşine pentru pentru familie
familie.. Prea
Prea se se
2
255 afişează
afişează!! Adevărul e e că-şi teme băiatul : nenorocitul
teme băiatul: nenorocitul
acela
acela nu poatepoate să să facă
facă un un singur
singur pas pas înîn lume fără ca
lume fără ca
mama
mama lui lui să cadă în în pandalii.
pandalii.
D-na
D-na Grădeanu rîse rî�e dede aa treia
treia oară cu cu toată inima.
inima.
-
- De De cece nu-l
nu-l însoară, ca ca să scape
scape odată de de grijile
grijile
3
300 acestea?
acestea?!! grăi grăi dînsa.
dînsa. •

-
- Ai Ai nimerit-o! strigă d-na Talpă. Talpă. Aceasta ee cea cea mai
mai
nouă fază.
fază. DeDe ani
ani de zilezile aiurează mereumereu că sănătatea
şi
şi fericirea
fericirea omenească
omenească numai numai la la ţară
ţară sese poate
poate şi şi că
că
Iorgu
Iorgu al al ei
ei la
la ţară are are să-şi petreacă viaţa. viaţa . Acum deo-
3
355 dată
dată a cuprins-o temerea c caa nnuu cumva, trăind
trăind lla a ţară,
ţară,
Iorgu
Iorgu să se se încurce
încurce cu cu cine
cine ştie cine.cine.
D-na
D-na Grădeanu rîse rîse dede aa patra
patra oară cu cu încă mai mai
multă poftă.
multă poftă.
-
- DarDar dede aceasta
aceasta nici nici un bărbat nu
un bărbat nu scapă! zise zise iar.
iar.
-4
400 - Ea
- Ea crede
crede că da da - - întîmpină d-na d-na Talpă - - dacă-I
însoară mai
însoară mai nainte de aa se se fi
fi stabilit
stabilit lala ţară. Iată-I
Iată-l

246
246

www.dacoromanica.ro
 pe
pe Iorgu Iorgu candidat
candidat în în însurătoare, şi iată-ne pe pe noi
noi
puse
puse pe pe drumuri ca ca peţitoare.
-
- Grea Grea sarcină, oo încredinţă d-na d-na Grădeanu.
Grădeanu . Mult Mult
o
o să alergaţi pînă pînăce ce veţi fi fi găsit oo fată de de seama
seama lui,
lui,
5
5 care
care se-mpacăse-mpacă cu cu gîndul
gîndul că că are
are să-şi
să-şi petreacă
petreacă toatătoată.
viaţa
viata la ţară. tară .
- ~ezi acum,
....:.... Să vezi acum, urmă d-na Talpă. După ce ce l-a
făcut pe Iorgu să se
pe Iorgu se ducă la la proprietăreasa casei casei cece în­
în-
chiriaseră şi să ceară rezilierea rezilierea contractului,
contractului, aleargă prin prin
10
10 tot
tot oraşul să-şi găsească altă locuinţă mai mai încăpătoare,
în
în care
care ar ar fifi loc
loc şi pentru
pentru însurăţei, dacă ar ar fi
fi să fie.
fie.
-
- Acum, Acum, pe pe la sfîrşitul luneilunei mai?
mai?!! grăi d-na Gră­
deanu.
deanu. Mare Mare minune
minune ar ar fi
fi dacă nu nu în în zadar
zadar ar ar alerga.
alerga.
-
- Aşa zic zic şi eu,eu, dar dînsa vrea, vrea, şi lui lui Iorgu
Iorgu nu-i
nu-i
15
15 rămîne decît să alerge. alerge.
-
- Lucru Lucru de de toată frumuseta
frumuseta ar ar fi
fi -
- zise d-na
zise d-na
Grădeanu - - dacă în cele din �
cele din ~rmă
rmă nu nu li-ar
li-ar rămînea
decît
decît ca ca tot la văduva cu cu fată frumoasă să se se mute.
-
- Aşa crede crede şi Iorgu,
Iorgu, răspunse d-na d-na Talpă.
2
200 D-na
D-na Grădeanu stete stete puţin ppee gînduri.
gînduri.
-
- Adecă tot ar ar fi
fi cu
cu putinţă, grăi dînsa. Cu Cu schimbă­
rile
rile aceste aceste politice,
politice, acum,
acum, după închiderea
închiderea sesiunii,
sesiunii,
unul
unul pleacă prefect, prefect, altul
altul preşedinte de de tribunal,
tribunal, iariar
altul
altul consilier
consilier la la vreuna
vreuna din curţile de apel. apel. Rămîn
2
255 locuinte
locuinte; ' ; vorba e numai să le stii.
vorba e numai le stii.
' Uite,
Uite, aici
aici tot
tot Zoe
Zoe
poate 'să
poate să le
le vie
vie într-ajutor.
într-ajutor. E a e
Ea' e cronica
cronica vieţuitoare
a
a Bucureştilor
Bucureştilor:: îi îi cunoaşte pe toţi şi le le află toate.
toate.
Am
Am să i-o fac fac Elenei
Elenei - - urmă rîzînd
rîzînd iariar -
- amam s-o
s-o poftesc
poftesc
într-una
într-una din din zile
zile la
la ceai
ceai cînd
cînd oo să fie fie şi Zoe
Zoe aici,
aici, şi Zoe
Zoe
3
300 e
e destul de-ndemînatică pentru pentru ccaa să-i răsucească şi
ei
ei capul.
capul.
-
- Ideea Ideea e e minunată. exclamă d-na d-na Talpă. Nici Nici
peţitoare mai mai bună decît decît eaea nu
nu poate
poate găsi.

II

3
355 - Mama
- Mama ta are,
are, la
la urma
urma urmelor,
urmelor, dreptate, grăi
d-l
d-l senator
senator Iancu
Iancu Talpă
Talpă:: ce
ce caută
caută Valea-Boului
Valea-Boului pe
pe
pereţii din
din casele
casele văduvei din
din Bucureşti, şi ce
ce caută
fata
fata văduvei în
în Valea-Boului
Valea-Boului??

247

www.dacoromanica.ro
 -
- îţi spusei
spusei că nu nu mai e nici Valea-Boului pe pe perete,
nici
nici fata
fata cucu gîştile în Valea-Boului, răspunse lorgu. Iorgu.
Păcat, mare
mare păcat, dar dar nu mai e.
-
- Atunci
Atunci nu nu maimai umblaţi
umblaţi cu întîmpină
cu mofturi, întîmpină
:;5 d-l
d-l Talpă. Samsarul
Samsarul pe pe care
care vi l-am recomandat
recomandat ee
om
om vrednic
vrednic de de toată încrederea : dacă
toată încrederea: dacă spune
spune el el că nu
că nu
se
se află în în Bucureşti de-nchiriat
de-nchiriat casă cum cum doriţi voi, voi,
zadarnic cutrieraţi oraşul. oraşul. El ştie ce ce zice
zice:: aceasta
aceasta îi
este
este meseria
meseria şi si are
are totdeauna
totdeauna lista caselor
caselor de- de"închiriat.
închiriat.
1IoN0 Nu rămîn~ decît
u vă rămîne decît să da ţi peretelui
daţi peretelui cucu pricina
pricina oo vopsea
vopsea
mai
mai întunecată şi să vă vă mutaţi
mutaţi deocamdată
deocamdată acolo. acolo.
-
- Aceasta
Aceasta oo vrea,
vrea, pare-mi-se,
pare-mi-se, şi mama, aa zis Iorgu
zis lorgu
cam
cam supărat. Mie Mie îmi este însă însă nesuferit gîndul acesta. acesta.
Orişice vopsea
vopsea i-ami-am da da peretelui
peretelui aceluia,
aceluia, eu nu pot
eu nu pot să
115
5 văd,
văd, cînd mă mă uit acolo, decît ceea ce a fost pe el, valea
cu
cu gîştele
gîştele şi şi cu
cu păstoriţa,
păstoriţa, toatetoate atît
atît de bine lucrate,
şi
şi văzîndu-Ie-n
văzîndu-le-n gîndul
gîndul meu, îmi aduc aduc aminte
aminte de de ruşinea
ruşinea
ce
ce amam păţit
păţit - - şişi la
la proprietăreasă,
proprietăreasă, şi în faţa
şi în faţa tînărului
tînărului
aceluia.
aceluia.
20 - Vorbeşti alandala
- alandala!! strigă d-l Talpă. Talpă. Aceasta se se
dă uitării. N-ai N-ai decît
decît să te te duci să-i spui văduvei văduvei că
tot
tot văvă mutaţi,
mutaţi, şi şi ai
ai să
să vezi cît cît de mult se va bucura
că scapă de de oo grij ă. Iar
grijă. Iar tînărul acelaacela cine este? Ce-ţi
cine este?
pasă de de el?
el?!!
25 -
- Uite,
Uite, mie-mi pasă, grăi
mie-mi pasă, grăi lorgu,
Iorgu, în gîndul căruia căruia
tînărul pictor
pictor era era cineva.
cineva.
-
- DarDar - - urmă d-l Talpă -- pe
d-l Talpă pe mine capul capul n-are
să
să mămă doară
doară orişice
orişice veţi
veţi fifi făcînd.
făcînd. Noi
Noi plecăm
plecăm azi-mîne
azi-mîne
şi-o
şi-o săsă ne
ne pară
pară bine dacă-ndacă-n lipsa noastră
noastră staţistaţi aici şi şi
3'()
3'() ne
ne păziţi
păziţi casa.
casa.
-- Despre
Despre aceasta
aceasta nu nu poate
poate să fie vorba, întîmpină întîmpină
Iorgu.
lorgu. MamaMama ţine să iasă cît cît mai curînd moşie, ca
curînd la moşie, ca
să
să vadă
vadă iariar secerători,
secerători, să să steie la ariearie şişi săsă se uite
uite la
cei
cei cece umplu
umplu sacii
sacii dede grîu
grîu ca în timpul
ca în timpul copilăriei
copilăriei sale.sale.
3355 Cele
Cele trei
trei încăperi ppee carecare le-am alesales pentru dînsa sunt,
aşa
aşa cred, acum gata. Iar eu trebuie neapărat neapărat să să mămă
apuc
apuc cît cît mai
mai curînd
curînd de de lucrările
lucrările care-n
care-n timpul seceri­
timpul seceri-
şului nu se se mai pot pot face şi să fac pregătirile
pregătirile pentru
pentru
cele
cele dede toamnă.
400
4 D-I
D-I IIancu
ancu Talpă, om om scurt,
scurt, prea
prea bine hrănit şi cu cu
obrajii
obrajii îmbujoraţi,
îmbujoraţi, se se uită
uită cuprins
cuprins de de mirare
mirare la la el.
el.

248

www.dacoromanica.ro
 -
- Care
Care va să zică, tu tu tot
tot te te mai
mai încăpăţinezi
încăpăţinezi!! îi
zise.
zise. Te Te arde
arde să te te uiţi mereu
mereu la la cer
cer:: ba că ploile
ploile nunu mai
încetează şi buruiana-ţi
încetează buruiana-ţi încalcă sămănăturile, ba ba că
seceta
seceta ee prea-ndelungată şi toate toate le le usucă arşiţa, ba ba
5
.5 că se se ivesc
ivesc nori
nori dede grindină pe pe cer
cer şi vîntul
vîntul îţi culcă
lanurile,
lanurile, ba că bruma- bruma-ţi ţi strică via
via şi livezile, ba că că. gerul
gerul
aspru
aspru aa găsit cîmpul cîmpul neacoperit
neacoperit de zăpadă. Băiete Băiete!!
aceste
aceste nu nu sunt
sunt pentru
pentru oameni
oameni ca ca noi,
noi, care
care putem
putem să
le
le avem
avem toate
toate de-a
de-a gata,
gata, lăsînd pe pe alţii să-şi bată capul.
să -şi bată capul.
10
10 Dat
Dat oo să te te saturi
saturi şi tu, tu, cum
cum atîţi alţii s-au s-au �ăturat.
Eăturat.
Vorba
Vorba e, e, însă
Însă c-oc-o ieiiei prea
prea repede,
repede, căci împrumutul
împrumutul
n-o
n-o să-I să-I poţi
poţi face
face nici
nici lala toamnă,
toamnă, nici nici anul
anul viitor,
viitor, iar
iar
cîştiul
cîştiul din din arendă,
arendă, pe pe care
care l-ai
l-ai luat
luat dede Sf.
Sf. Gheorghe,
Gheorghe,
ţi Ee �e duce
duce ca ca suflat
suflat din palmă.
15
1.5 - - Toate
Toate aceste
aceste lele ştiu
ştiu foarte bine, îi
foarte bine, îi răspunse
răspunse Iorgu Iorgu..
Mi
Mi le-a le-a spus
spus chiar.
chiar . Mitiţă Sturdza,
Sturdza, la la care
care am am fost,
precum ştii, zilele aceste. Mai ales după îndemnurile
primite
primite de de lala dînsul stărui în hotărîrea mea.
în hotărîrea mea.
-- AşaAşa sunteţi
sunteţi voi,voi, cei ieşiţi din
cei ieşiţi din şcoala germană,
2
200 cînd
cînd vvăă intră ceva-n ceva-n cap,cap, mi ee chip chip să vvăă dezmeticiţi,
îi
îi zise
zise d-l Talpă. Mi-l închipuiesc
d-l Talpă. închipuiesc pe pe coconul
coconul Mitiţă
Mitiţă::
nu
nu mai mai puteai
puteai să să scapi
scapi de de el.el.
- Aşa-i nene,
- nene, stărui Iorgu. Iorgu. M-a primit primit parcă i-aş
fi
fi nepot,
nepot, pe pe care
care l-a
l-a purtat braţe, şi
purtat în braţe, şi nu
nu găsea
găsea cuvinte,
cuvinte,
2
255 ca
ca să-mi laude hotărîrea..
laude hotărîrea
D-I Talpă dete
D-I Talpă dete rîzînd
rîzînd dindin cap.
cap .
-
- Dar Dar el el însuşi nu nu face
face ca ca tine
tine -- îi îi zise
zise -- ci-şi
dă moşiile în în arendă, ca ca săEă poată sta la la Bucureşti.
-
- Tocmai
Tocmai aceasta
aceasta ee ceea ceea ce-l
ce-l face bun sfătuitor,
3
300 stărui iar Iorgu. Nimeni
iar Iorgu. Nimeni mai mai binebine decît
decît el nu poate
el nu poate să
ştie
ştie ce ce pierde
pierde proprietarul
proprietarul dacă-şi
dacă-şi dă dă moşia
moşia pe pe mîna
mîna
altuia
altuia şi şi cît
cît ar
ar cîştiga
cîştiga ţara
ţara dacă
dacă proprietarii
proprietarii şi-ar
şi-ar gospo­
gospo-
dări ei ei înşişi avutul.
avutul. Creditul
Creditul Funciar
Funciar aa fost,fost, zice
zice el,
el,
anume înfiinţat pentru
anume înfiinţat pentru ca ca să li li se dea proprietarilor
Ee dea proprietarilor
3 5
3.5 putinţa
putinţa de de a-şi
a-şi face
face cuvenitele
cuvenitele instalaţiuni
instalaţiuni agricole.
agricole .
-
- Vorbă şi asta asta!! exclamă d-l Talpă Talpă.. CeiCei mai
mai mulţi
se
se împrumută ca ca să-şi poată petrece iarna la
petrece iarna la Paris,
Paris,
la Nizza ori chiar la Monaco.
-
- Cu Cu alte
alte cuvinte
cuvinte - - replică Iorgu Iorgu - - avea
avea coconul
coconul
4
400 Mitică dreptate
dreptate cîndcînd se se bucura că eu eu nu
nu tottot aşa vreau
vreau
să fac.fac.

249
249

www.dacoromanica.ro
 - Dar
- Dar bani tot tot nu-ţi dă dă!! grăi d-l d-l Talpă rîzînd.
rîzînd.
- Ba-mi
- Ba-mi dă, să vezi vezi că-mi dă! urmă Iorgu. Iorgu. Ai,Ai,
te
te rog,
rog, puţintică răbdare. Mai întîi şi mai
Mai întîi mai întîi,
întîi, mi-a
mi-a
dat chiar
dat chiar acolo
acolo un un inginer,
inginer, care-mi
care-mi face hotărnicia cu
face hotărnicia cu
5 preţurile stabilite
stabilite de de direcţiunea
direcţiunea Creditului
Creditului şi,şi, cum
cum se se
zice,
zice, pe pe aşteptare, ca ca să fiefie achitat
achitat după ce ce se
se va
va fi
realizat
realizat împrumutul. Acesta Acesta ee un un lucru
lucru lala care
care nu
nu m-aş
m- a~
fi
fi aşteptat, pe pe care
care îl îl credeam
credeam chiar chiar peste
peste putinţă
putinţă..
După ce i-am arătat apoi
ce i-am apoi că vreau
vreau să dreg dreg drumurile,
drumurile,
10
10 să facfac poduri,
poduri, să întregesc
întregesc plantaţiunile şi să zidesc zidesc
graj duri, şoproane şi magazii,
grajduri, magazii, el el aa înţeles numaidecît
numaidecît
graba
graba pe pe care
care oo pun
pun să încep lucrările . A
încep lucrările A făcut socoteala
socoteala
pagubelor
pagubelor pe pe care
care le le sufere
sufere moşia dacă un un pom
pom ori
ori oo
viţă �e ~ e plantează cu un an mai tîrziu. ,Şi-a dat seamă seam ă
115
5 despre
despre pierderile
pierderile împreunate
împreunate în în transportul
transportul pe drumuri
pe drumuri
proaste
proaste şi prin prin lipsa
lipsa dede instalaţiuni. M:.a M:.a sfătuit deci
deci
să facfac un un împrumut
împrumut provizoriu,
provizoriu, cu cu procente
procente maimai mari,
mari,
se
se înţelege, dar dar care
care sese rentează prin prin foloasele
foloas ele lucrărilor
ce
ce am am de de gînd
gînd să fac. Mai mult,
fac. Mai mult, nene!
nene! Ştii că Creditul
Creditul
2
200 Fonciar
Fonciar ee instalatinstalat deocamdată îînn casele casele bancherului
Zerlendi. A intervenit deci ca Zerlendi să:.mi deschidă
un
un contcont curent
curent cu cu zece
zece la la sută,
sută, pînă
pînă la la suma
suma de de oo sută
sută
de
de miimii de de lei.
lei. Te-ntreb
Te-ntreb acum,acum, nene nene Iancule
Iancule :: mi-a
mi-a făcut
făcu t
ori
ori nu nu mi-a
mi-a făcut rost rost de bani?
de bani?
25 D-I
D-I senator
senator Iancu
Iancu Talpă se se uită sperios
sperios lala el,
el, apoi
apoi
începu
începu să să sese plimbe
plimbe cu cu paşi
paşi mari
mari prin
prin casă.
casă.
îi era
îi era parcă şi-a pierdut pierdut nepotul,
nepotul, l-a l-a pierdut
pierdut pentru
pentru
totdeauna.
totdeauna.
-
- Uite,
Uite, vezi,
vezi, aşaaşa -- zise
zise apoi
apoi ca ca vorbind
vorbind cu cu sine
sine
3
300 însuşi - - aşa prind
prind eeii oamenii
oamenii şi-i trag trag îînn partea
partea lor,
lor,
ca
ca să-i aibă legaţi-ferecaţi.
legaţi-ferecaţi . Şi tu tu -- urmă oprindu-se
în faţa lui lui Iorgu
Iorgu - - tu tu crezi
crezi că de de dragul tău aa făcut-o
făcut-o?? !
-
- Ba Ba n-on-o cred deloc aceasta
cred deloc aceasta,, răspunse Iorgu. Iorgu. Ce-i
Ce-i
sunt
sunt eu eu şişi ce-mi
ce-mi este
este elel mie?
mie? !! A A făcut-o
făcut-o pentru
pentru căcă aşa
aşa
3
355 ee bine
bine.. Valea-Boului
Valea-Boului ee o o părticică din din ţara aceasta,
aceasta,
şi ţării îi îi faci
faci un bine ajutînd
un bine ajutînd pe pe cel
cel ce
ce vrea
vrea să dreagă
cea mai mică parte
cea mai parte din din ea.
ea.
-
- Mofturi
Mofturi de de aleale lui
lui Rosettache!
Rosettache! strigă d-l d-l Talpă
Talpă,,
apoi
apoi se se întoarse
întoarse spre spre uşa de de la dreapta, pe
la dreapta, pe unde
unde intră
1 0
-10 din
din întîmplare
întîmplare cocoanacocoana Elena.Elena.

250

www.dacoromanica.ro
 -
- închipuieşte-ţi, cocoană - - urmă el el-- omul
omul acesta
acesta
s-a
s-a datdat legat
legat de de mîni
mîni şi de de picioare.
picioare.
Cocoana
Cocoana Elena, Elena, femeie înaltă şi bine
femeie înaltă bine făcută, care,care,
deşi cu cu faţa lipsită
lipsită de de sînge,
sînge, nunu părea delocdeloc cum
cum ţi-ai
5
5 fi închipuit-o
fi închipuit-o după vorbele cocoanei
după vorbele Anichii, ~e
cocoanei Anichii, �e uită
uită
nedumerită
nedumerită cînd cînd la unul, cînd
la unul, cînd lala altul.
altul.
-
- Cui Cui adecă ii s-a s-a dat atît atît de rău legat? întrebă
legat? întrebă
dînsa foarte liniştită.
dînsa foarte liniştită.
-
- Cui?
Cui? Lui Lui Mitită Sturdza,
Sturdza, pe pe care-l
care-l ştii că ee om om
10
10 zăcaş, răspunse d- d-ii Talpă.
-
- Şi cum cum ii s-a dat legat?
s-a dat legat? întrebă iar iar cocoana
cocoana Elena.
Elena.
-
- Cum?
Cum? răspunse iar iar d-l Talpă mai mai aprins. Aşa cum
aprins. Aşa cum
ii s-a
s-a dat.
dat. E E uşor să te te împrumuţi azi azi cucu oo mie,
mie, mîne
mîne cu cu
două
două mii mii de de galbeni
galbeni şi şi te
te bucuri
bucuri cînd
cînd pui
pui mîna
mîna pe pe ei.
ei.
11 5
5 Vin
Vin însăîmă termene
termene de de plată, şi iar iar te bucuri că nu-ţi
te bucuri
vine
vine şi şi somaţiunea.
somaţiunea. Dar Dar peste
peste cîtva
cîtva timp sunt alegeri
timp sunt alegeri ori
ori
roşii ţin o o mare
mare întrunire
întrunire la la circul din piaţa Sf.
circul din Sf. Constan­
Constan-
tin. Acum
tin. Acum te te pomeneşti cu cu somaţiunea şi nu-ţi rămîne
decît să-ţi
decît să-ţi daidai votul
votul oriori să mergi la
să mergi întrunire, ca
la întrunire, ca să
să te
te
2
200 păsuiască. L Lee ştim noi
noi acestea,
acestea, căci ne-am
ne-am ars ars nu
nu oo dată.
-
- Bine,
Bine, întîmpină
întîrnpină Iorgu Iorgu zîmbind.
zîmbind. BoalaBoala aceasta
aceasta
are leac, nene
are leac, nene Iancule
Iancule:: n-ain-ai decît
decît săsă plăteşti
plăteşti cînd
cînd îţiîţi
vine
vine terminul
terminul şi si nu-ţi
, nu-ti , mai
mai vine
vine nici
nici oo somaţie.
somatie, .
-
- Să Să plăteşti?! strigă coconul
plăteşti?! strigă coconul Iancu. Prostie! PIă-
Iancu. Prostie! PIă-
2
2 55 tteeşti dacă poţi! Ce faci, însă, dacă nu-ţi dă mîna?
Ce faci, mîna?
-
- Mă iartă, întîmpină Iorgu. Iorgu. Cel
Cel ce
ce nu
nu ştie dacă va va
putea
putea ori ori nu nu să plătească nu
să plătească nu se împrumută, sau
se împrumută, sau celcel
ce
ce se se împrumută ştie foarte foarte bine
bine cînd
cînd are
are termen
termen de de
plată şi face face socoteala
socoteala aşa ca ca să poată plăti.
30
30 -
- Toate
Toate acestea
acestea vor vor fi fi adevărate cînd cînd ee vorba
vorba de de
neguţător
neguţător - grăi coconul
- grăi coconul Iancu Iancu - noi, ceilalţi,
- noi, ceilalţi, avem
avem
cheltuieli neprevăzute,
neprevăzute, care ne încurcă încurcă socotelile.
-
- Nu Nu areare nimeni
nimeni să cheltuiască ceea ceea ce nu are
ce nu are -- îiîi
replică
replică IorguIorgu - - şişi nici
nici celcel mai
mai mare boier nu
mare boier nu are
are ceea
ceea
3
3 55 ce
ce ee dator
dator aa le le da altora.
altora.
-
- Palavre
Palavre nemţeşti! zise zise coconul Iancu cam
coconul Iancu cam scosscos
din răbdare.
din răbdare.
- Nici palavre,
- Nici nici nemţeşti, răspunse Iorgu.
palavre, nici Iorgu. Dacă
e vorba
e vorba ..... .

251

www.dacoromanica.ro
 -
- Lasă - - interveni
interveni cocoana
cocoana Elena - - că la la aceasta
aceasta
o
o să-i răspund eu, eu, care
care cu boieria fără
cu boieria fără de măsură mi-am
mistuit
mistuit viaţa.viaţa .
Ea
Ea şi luă un un scaun
scaun şi se se aşeză.
5 -
- CuCu de de aceste
aceste vă prăpădiţi
prăpădiţi voi, urmă apoi apoi întor-
întor-
cîndu-se
cîndu-se spre spre d-l senator
senator IancuIancu Talpă. Vă întreceţi
în
în cheltuieli
cheltuieli fără de rost, rost, năzuind care care de carecare să pară
mai multmult decît ceea ceea ce ce în
în adevăr este. Azi mobilă mobilă de
Paris
Paris ori ori cel
cel puţin de Viena, Viena, mîne mîne armăsari ruseşti
10
10 şi trăsuri scumpe,
scumpe, poimîne
poimîne covoare
covoare persiene,
persiene, goblenuri,
goblenuri,
tablouri,
tablouri, vase vase şi fel de fel
fel de de bibelouri,
fel de bibelouri, iar iar pe
pe deasupra
deasupra
slugi
slugi şi iar slugi
slugi îmbrăcate ca ca la
la Paris
Paris şi ţinute-n belşug.belşug.
După ce ce vi le-aţi făcut toate, toate, lume
lume poftită la la mese,
mese, la
serate
serate şi la la baluri, caca să le le vadă toatetoate şi să le admire,
admire,
15
15 jjoc
oc de cărţi, cancanuri
cancanuri şi aventuri
aventuri galante.
galante. Unde Unde maimai
ajungeţi să faceţi socoteli? socoteli? Dintre zece zece ee unulunul care
care
pune
pune ceva ceva la la oo parte,
parte, sunt
sunt doidoi care
care cheltuiesc
cheltuiesc cît cît au,
au,
iar ceilalţi şapte se-nglobează în în datorii ori ori fac
fac fel de
fel
fel dede mişelii, ca ca să poată
poată arunca
arunca nisipnisip în în ochii
ochii lumii.
2
200 L
Lee ştiu toate,
toate, ccăă le-am
le-am păţit şi-am suferit suferit atît
atît pepe urma
urma
lor.
lor.
Coconul
Coconul Iancu stătea în faţa ei ei şi se
se uita
uita cu
cu ochii luilui
cei
cei mărunţi la la ea,
ea, răsucindu-şi din cînd cînd în în cînd
cînd mustaţa
cea
cea groasă.
groasă.
2
255 -
- Mai a aii multe? întrebă
întrebă e ell îînn cele din urmă.urmă.
-
- Eu Eu cred
cred că potpot să-ţi fie
fie destule şi acestea,
acestea, răspunse
ea.
ea.
-- Ma}Ma.i ales
ales fiind toate
toate adevărate, adăugă Iorgu Iorgu cam
cam
cu
cu jjumătate
umătate de de gură.
gură.
3
300 -- Multe,
Multe, puţine, adevărate, neadevărate - - grăi co-
conul
conul Iancu
Iancu - - eueu răspund cu cu oo singură vorbă la la ele
ele::
cine
cine in în lume
lume trăieşte cu cu lumea
lumea se se potriveşte.
potriveşte . M-aiM-ai
înţeles, cocoană
cocoană?? Băiatul tău, uite, uite, Iorgu
Iorgu acesta,
acesta, tot
tot
aşa o o să facă dacă ţine ţine să nu nu rămiie
rămîie om om răzleţ, pe pe care
care
3
355 toţi
toţi îl îl arată
arată cu cu degetul.
IIorgu
orgu clătină din cap. cap.
-
- Dac-aş crede-ocrede-o aceasta, m-aş căi că nu nu i-am răsucit
gîtul
gîtul cîndcînd îl hrăneam la la sin,
sîn, îl îl încredinţă
în credinţă cocoana
cocoana
Elena.
Elena. Arătaţi voi voi cucu degetul
degetul pe pe Iorgu Cantacuzino,
Cantacuzino,
'1
'100 Nababul,
Nababul, şi ziceţi că ee zgîrcit zgîrcit şi moj mojic ic pentru că nu nu
risipeşte cu cu două mîni mîni ceea
ceea ce ce adună cu cu una,
una, rîdeţi

252

www.dacoromanica.ro
 de
de Gună Vernescu
Vernescu pentru pentru că şade într-o într-o casă modestă
şi nu
nu areare trăsură cu cu fecior
fecior galant
galant pe pe capră, vă uitaţi
peste
peste umărumăr la Iancu Marghiloman,
la Iancu Marghiloman, care care aleargă
aleargă pepe jjos
os
în
în treburile
treburile lui,lui, vă bateţi
bateţi jjoc oc de
de vodă Carol Carol şi ziceţi
5.5 că-şi întoarce chipiurile
că-şi întoarce chipiurile pe dos pentru
pe dos pentru că-şică-şi ţine
ţine punga
punga
strînsă, dardar �mii~mii trec
trec unul
unul după altul altul şi are are să vie
vie şi
timpul
timpul cîndcînd ei ei şi copiii
copiii lor se se vor
vor uita
uita cuprinşi de milă
la voi.
la voi. NuNu!! Iorgu
Iorgu nu nu se se sperie
sperie dede gîndul
gîndul că oameniioamenii
fără de
fără de rost
rost îlîl vor
vor arăta cu degetul pentru
cu degetul pentru că el el nu vrea
nu vrea
11 00 să
să fie ca dînşii.
dînşii .
Grăindu-Ie aceste,
aceste, ea ea se se uită la Iqrgu.
Iqrgu.
-
- EuEu nu nu judec
judec pe pe nimeni
nimeni - - grăi ,acesta
.acesta - - poate că
au dreptate cei
au dreptate cei ce
ce văd
văd lucrurile
lucrurile ca ca nenea
nenea Iancu. Socie­
Iancu. Socie-
tatea
tatea cu cu exigenţele ei ei ee în în adevăr cra cr a mai
mai neîndurată
15
15 stăpînire. MieMie mi mi sese pare
pare însă nesuferită viaţa în în mijlocul
mijlocul
unor
unor oameni
oameni care care le le fac
fac toate-n
toate-n goa,na
goa,na mare.
mare. TotTot mai
mai
plăcut
plăcut e e să
să stai
stai răzleţ
răzleţ la la oo parte.
parte.
_. -
- Ha, ha, ha! ha ! nEe
n se coconul
coconul Ianc:u.
Iancp. Te Te va
va fifi iertînd
iertînd
firea, dar
firea, dar vorba
vorba ee dacă te te laEă
lasă şi lumea.
lumea. Tu Tu faci
faci ca
ca
2
2 00 jjucătorul
ucătorul de de cărţi care care pune pune miză mare mare fără ccaa să
fi
fi văzut cărţile. Voi Voi aţi venitvenit la la Bucureşti oarecumoarecum pe pe
sfîrşitul tîrgului,
tîrgului, cînd cînd toată lumea se se pregăteşte de de
plecare.
plecare. O O să s ă vedeţi voi voi Bucureştii la la toamnă, după
ce
ce sese va
va fifi început
început Eesiunea
sesiunea parlamentară. Ici Ici mese,
mese,
2.5
25 colo
colo serate,
serate, dincolo
dincolo ceaiuri,
ceaiuri, din din cînd
cînd în în cînd
cînd cîte
cîte un
un
bal, apoi
apoi conferinţe, consfătuiri. E E viaţă la la Bucureşti
în
în timpul
timpul iernii, încît încît nunu ştii cum,cum, unde
unde şi cîndcînd tete perzi
perzi
în
în ea.ea.
-
- Viaţă?
Viaţă ? !! oftă cocoana
cocoana Elena Elena cucu un
un gest
gest dispreţuitor.
.3
.3 00 Cu
Cu adevărat viaţă în în care
care te te perzi
perzi!! Mese, serate, ceaiuri,
Mese, serate, ceaiuri,
baluri, unde dai peste Zoe şi şi peste altele ca dînsa,
împregiurul
împregiurul cărora se se adună lumea. lumea. Mai bine lipsă!
D-I
D-I Eenator
senator IancuIancu Talpă îşi răsuci iar iar mustaţa şi
luă o poziţiune parc-ar
o poziţiune parc-ar fi fi voit să rostească un un discurs
.35
,3 5 de
de lala tribună, ceea ceea ce ce la
la Senat
Senat nu nu prea făcea.
prea făcea.
-
- Vorbişi şi tu, tu, ca
ca fiul tău, tău, pe nevăzute
nevăzute!! grăi dînsul.
Zoe este
Zoe este înîn adevăr oo adevărată podoabă aa saloanelor saloanelor
noastre.
noastre. Ar Ar fifi şi dac-ar
dac-ar fi fi mai
mai puţin frumoasă. Tocmai Tocmai
de
de aceea
aceea Ee se pun
pun atîte-n
atîte-n socoteala
socoteala ei. LaEă că ştie să
ei. Lasă
4
400 se-mbrace
se-mbrace şi să poarte poarte hainahaina pe pe care
care a'-mbrăcat-o,
a-mbrăcat-o, ori ori
să expună giuvaericalele
giuvaericalele cu cu care
care Eese găteşte. Lasă că

253

www.dacoromanica.ro
 ţinuta,
ţinuta, umbletul,
umbletul, gesturile,
gesturile, întreaga
întreaga ei înfăţişare sunt
ei înfăţişare sunt
de
de o o rară
rară distincţiune,
distincţiune, dar dar e e deşteaptă,
deşteaptă, dragă,dragă, în�ît
în~ît
e oo mare
mare plăcere
plăcere să să stai
stai dede vorbă
vorbă cu cu ea
ea.. Nu
Nu cunoaşte
cunoaşte
nimeni Bucureştii ca
nimeni dînsa ; îl
ca dînsa; îl ia pe fiecare
ia pe fiecare ,potrivit
potrivit
5
5 cu
cu felul
felul lui,
lui, îţi simtesimte slăbiciunile şi-ţi ghiceşte gîndurile. gîndurile.
şi
şi nunu ee lucru
lucru asupra asupra căruia
căruia nu nu ee dumirită.
dumirită.
- O
- O adevărată artistă, grăi Iorgu Iorgu în în ton
ton ironic.
ironic.
-
- DaDa !! -- stărui coconul coconul Iancu Iancu - - artistă, căci dacă
artă e e să re re prezenţi în în scenă pe pe alţii, încă mai mare
mai mare
10
10 artă e să te' te" "prezenţi
"prezen ţi tu însuţi însu ţi pree tine aşa ca toţi să
te
te admire.
admire. fr
Cocoana
Cocoana EJena mena îşi pierdu pierdu răbdarea
răbdarea..
-
- Auzi
Auzi lu 41 e, care
lUI):Je, care ee încîntată de de o
o a�emenea
a~emenea artistă !
exclamă ea. ea. ;îmi
;îmi spunea
spunea cinevacineva mai mai deunăzi că n-are n-are
15
15 la
la Bucureşti pmeni pimeni saloane,
saloane, iatac, biurou şi sufragerie
iatac, biurou sufragerie
ca dînsa . Mobila
ca dînsa. Mobila ei ei ee oo adevij.rată bogăţie.
bogăţie. Nimeni
Nimeni nu nu
se Întreabă, Însă
se întreabă, Însă de de unde
unde ies ies toate
toate..
- Minciuni! protestă d-l
- Minciuni! d-l �enator.
~enator. Nu Nu ee scumpetea
scumpetea
lucrurilor,
lucrurilor, ci ci "'tdispoziţiunea
tdispoziţiunea făcută cu cu mult
mult gustgust ceea
ceea
2
200 ce-i
ce-i pune
pune ppee toţi în în mirare.
mirare. E E pizma
pizma şi răutatea celor celor
ce-ar
ce-ar voivoi si' nu" sunt în stare să facă tot ca dînsa, riva­
si nu sunt în stare să facă tot ca dînsa, riva-
litatea ceea ce
litatea ee 'ceea' ce le Ecorneşte toate.
le scorneşte toate.
-
- Care
Care va va să zică şi aici aici tottot pe-ntrecute
pe-ntrecute se se petrec
retrec
toate,
toate, grăi
grăi Iorgu.
Iorgu.
25
25 -.
- , Băiete
Băiete!! îl îl mustră d-l d-l senator.
senator. O O iai
iai prea
prea repede.
repede.
Vrei
Vrei să le le ştii toate toaţe mai mai binebine decît
decît noi
noi ceicei ce
ce ni-am.
ni-am
petrecut viaţa-n ţară şi cunoaştem toate
petrecut viaţa-n toate lucrurile
lucrurile din
din
obîrşia lor.
lor. Fără de de rivalitate
rivalitate nu nu e e progres
progres.. .,Eu
Eu ştiu cece
a
a fost
fost în
în timpul
timpul tinereţelor mele mele şi văd ce ce ee azi.
azi. Au
Au trecut
trecut
3
3 00 timpurile
timpurile cînd boierul îşi
cînd boierul îşi poftea
poftea vecinii
vecinii lala masă
masă mare
mare şi
le
le servea
Eervea ciorbă
ciorbă de de potroace,
potroace, caracudă-n
caracudă-n saramură,
saramură ,
pui
pui fript
fript la la .frigare,
.frigare, tăiţei cu brînză şi sarailie.
cu brînză Altă
sarailie. Altă
lume
lume ee ae.i,
az,i, şişi n-o
n-o să-ti
să-ti rămîie
rămîie nicinici tie decît să
tie decît Eă te
te potrivesti
potrivesti
cu ea, îţi place
cu ea, place ori ori i-t
iIu-ţi place. T
u-ţi place. Tuu te duci la
te duci la moşie, �a~a
3
355 să daidai cu
cu capul
capul de de toate
toate zidurile,
zidurile, iarăiară eu eu plec
plec să-mi
caut
caut de de sănătate
Eănătate;; o o săEă vedem
vedem care-o care-o să să se~e simtă
simtă lala
toamnă mai mai bine bine în în pelea
relea lui.lui.
-
- Sănătatea ., ta, ta, grăi
grăi cocoana
cocoana Elena Elena cu cu răutate.
răutat e.
N�ai
N~ai avea
avea decîtdecît să ieşi şi tu tu la moşie, să-ncaleci şi să
la moşie,
-4
-10O alergi
alergi dede lala secerători la la arie
arie şi de de lala arie la cei
arie la cei ce
ce încarcă
snopii
snopii cu cu spicul
spicul greu,greu, să E ă mănînci mai mai multă "' ciorbă

254
254

www.dacoromanica.ro
 -de potroace
de potroace şi mai
mai puţini stacoj i, să bei
stacoji, bei mai
mai puţină
şampanie şi mai mai multă
multă apă proaspătă
proaspătă să nu nu te te culci,
culci,
ci
ci să te
te scoli în revărsatul zorilor
scoli în de zi
zorilor de zi,, şi-ai fi
fi tot
tot atît
atît
de sănătos
de sănătos tun
tun cum
cum erau
erau părinţii noştri.
5
j -
- Vorbă de
Vorbă babă ursuză!
de babă ursuză ! îi
îi răspunse d-l d-l Eenator
Eenator
Iancu Talpă.
Iancu

III

-
- Mă mir,mir, mult
mult mă mir, mir, grăi d-na d-na Ionescu,
Ionescu, care care
şedea
şedea la la fereastra
fereastra salonaşului
salonaşului şi şi cîrpea
cîrpea lala unun ciorap
ciorap
10
10 întins
întins pepe ciupercă.
ciupercă. AziAzi e e ziua
ziua aa cincea,
cincea, şişi tot
tot n-a
n-a venit
venit
să
să ne
ne dea
dea răspuns.
răspuns.
Alina,
Alina, care-şi prepara
prepara tema tema de de matematică la la masa
masa
din mijlocul
din mij locul salonaşului, întoarseîntoarse faţa spre spre mama
mama ei. ei.
-
- Mă mir mir şi eu
eu - - îiîi zise
zise -- dar
dar că nu nu că elel n-a
n-a venit,
venit,
1i.55 ci
ci că d-ta-l
d-ta-l mai
mai aştepţi. Boierii
Boierii mari
mari ca dînsul nu-şi bat
ca dînsul bat
ei
ei înşişi capul
capul cu
cu asemenea nimicuri. O
asemenea nimicuri. O să-ţi trimită răs­
puns
puns prin
prin vreun servitor ori,
vreun servitor ori, cel mult, prin
cel mult, prin advocatul
advocatullui lui..
Minţea fata mamii. Dac-ar
fata mamii. Dac-ar fi fi crezut
crezut ceea
ceea cece spunea,
spunea,
n-ar
n-ar fifi venit
venit să-şi
să-şi prepare
prepare tematema în în salonaş,
salonaş, ci ci arar fifi
2
200 făcut-o aceasta,
aceasta, ca ca alte
alte dăţi, în· în - sufragerie,
sufragerie, unde-şi
avea
avea şişi raftul
raftul cu
cu cărţi
cărţi.. Mai
Mai mult
mult de de trei
trei zile
zile acum
acum ea ea
punea mereu în
punea mereu în salonaş
salonaş lucrurile-n
lucrurile-n rînduială
rînduială şi şi ştergea
ştergea
mereu pravul, ca
mereu pravul, ca toate
toate să fie fie aşezate cu cu gust
gust şi în în cea
cea
mai
mai desăvîrşită curăţenie. Credea Credea decideci că areare să vie,vie,
2
255 şi-l aştepta cu oarecare nerăbdare, c caa pe uunn om ccu u care
vrea
vrea să reguleze
reguleze socoteli
socoteli chiar
chiar maimai interesante
interesante decît decît
cele
cele din
din tema
tema ce ce prepara.
prepara.
Nu
Nu!! Ele
Ele nunu sese aflau
aflau numai
numai aşa, din din întîmplare,
întîmplare, în în
salon
salon:: mama
mama şedea la la fereastră ca ca să-I vadă cînd vine,
cînd vine,
JO
JO iar
iar fata
fata trăgea mereu
mereu cu cu urechea
urechea ca ca să audă "cioc-cioc'�
"cioc-cioc'~
la
la uşă.
-
- Mie - - răspume dar mama mama - - nunu mimi s-as-a părut
deloc
deloc om
om care
care pune
pune pe pe alţii să facăfacă ceea
ceea ce
ce are
are să facă
facă
el
el însuşi.
Însuşi. Mi Mi se
se pare
pare că la la mij loc ee cu
mijloc cu totul
totul altceva
altceva::
JJ 55 nu-i
nu-i dă mîna
mîna să ieieieie o hotărîre mai
o hotărîre mai nainte
nainte dede a a fi
fi găsit
altă locuinţă
locuinţă,, şi mult
mult m-aş mira mira dacă şi-ar găsigăsi.. Te
Te pome­
pome-
neşti
neşti căcă tot
tot oo să fie nevoit
să fie nevoit aa rămînea.
rămînea.

255
255

www.dacoromanica.ro
 Alina începu
începu să tremure
tremure:: gîndul gîndul că el el ar
ar putea să
rămîie o o înspăimînta - - ea ea singură nu nu ştia de de ce.
ce.
-
- Şi d-ta
d-ta te-ai bucura, �e
te-ai bucura, ~e vede,
vede, dacă el el ar
ar rămînea? !!
grăi dînsa.
dînsa.
5
5 - Fără îndoială,
- Fără îndoială, răspunse mama. mama. La!:ă La�ă că un un ase-
ase-
menea chiriaş păstrează-n
menea chiriaş păstrează-n stare stare bunăbună casa,
casa, dar şi chiria
chiria
se
se urcă de de la
la sine
sine Cînd
Cînd poţi zice zice:: "Aici
"Aici a stat mai
a stat mai nainte
nainte
Iorgu
Iorgu Armaşu, cu cu mama
mama sa". sa".
Alinei
Alinei iar iar îiîi venea
venea să �ă plîngă. Nu doar că ţinea şi
Nu doar
110
0 dînsa
dînsa la la foloa�ele
foloasele de care care vorbea
vorbea mama mama ei, ei, dar sese căia
de
de aa fi fost prea prea îndrăzneaţă
îndrăzneaţă faţă faţă cu cu dînsul,
dînsul, care-n
care-n
cele din urmăurmă tot se putea să să le fie chiriaş.
chiriaş. Cum i se
mai
mai uita dînsa în
uita dînsa în ochi
ochi după
după ce-ice-i zisese
zisese:: "Nu-ţi închipui,
închipui,
că ţinem atît atît dede mult
mult să te te avem
avem chiriaş!?
chiriaş!?" " Ce va fi
Ce va fi
11 55 zicînd el
zicînd despre dînsa?!
el despre dînsa?!
- 0, Doamne!
- Doamne! grăi cu cu toate
toate aceste.
aceste. Un Un om om ca
ca toţi
oamenii!
oamenii! Nu Nu ştiu ce ce vei
vei fifi găsind d-ta atît atît de deosebit
în
în el.
el. Eu,
Eu, drept
drept să-ţi spun, spun, nu nu cred
cred că m-aş m-aş bucura
dacă
dacă ar ar trebui
trebui să dau în
să dau în fiecare
fiecare zi zi ochii
ochii cu cu el
el şi
şi cu
cu
2
200 cocoana
cocoana aceea.
aceea.
-
- Iar începi! oo mustră mustră mama ei. ei. El ee om cu cu mult
mult
mai
mai serios
serios decît ca ca săsă ţie
ţie �eamăseamă de nişte nişte toane
toane copi­
copi-
lăreşti,
lăreşti, iariar mama
mama lui lui nici
nici nu nu pepe tine
tine s-a
s-a supărat,
supărat, ci ci pe
pe
zugravul
zugravul acela, acela, care
care credea
credea că poate poate s-o s-o prostească.
25
25 Alina sări îîn n picioare,
picioare, ccuu obrajiiobrajii aprinşi.
-- Nu,
Nu, mamă, nu! nu! strigă. Dacă mă iubeşti iubeşti cîtuşi de de
puţin, să nu nu oo maimai zicizici aceasta. Vinovată sunt
aceasta. Vinovată sunt eu eu,,
numai
numai eu eu.. El
El dede dragul
dragul meu meu le-ale-a făcut toate.
toate. NuNu poţi
tu
tu să-ţi închipuieşti ce ce inimă bună şi curată are are el.
el.
3
300 D-na
D-na Ionescu
Ionescu �see uită uită supărată
supărată la fiica fiica ei.
ei.
-
- Ş tii că-mi placi?
Ştii placi? !! îi
îi zi�e.
zise. După abia abia cîteva
cîteva lecţiuni
de desemn ai
de desemn ai ajuns
ajuns să fii gata de
fii gata de a sări-n foc
a sări-n Fentru el
foc pentru el..
Alina nu-inu-i dete
dete răspuns, căci intră intră Miţa,
Miţa, �ervitoarea
servitoarea,,
să
să spună
spună c-a venit d-l
c-a venit d-l acela
acela şi şi întreabă
întreabă dacă poate ori
dacă poate ori
3
355 nu
nu �săă vorbească
vorbească eu eu cocoa;na.
cocoa;na.
D-na
D-na Ionescu
Ionescu sări-n picioare şi
sări-n picioare şi se�e răpezi
răpezi spre
spre uşă,
uşă,
ca
ca să-i iasă-n
iasă-n cale
cale şi să-I.
să-I . poftească în în salenaş,
salonaş, iariar Alina
se
se uita împregiur,
împregiur, ca ca .să vadă dacă toate sunt sunt în bună
în bună
, rînduială,
rînduială, îşi îşi mută
mută �caunul
~ caunul la locul lui, apoi se ·, uită-n uită-n
-4
400 oglindă şi-şi potrivipotrivi părul pe pe frunte.
frunte. '"

256

www.dacoromanica.ro
 Iorgu,
Iorgu, intrat înainteînainte dede stăpîna casei,
casei, se opri în în faţa
copilei
copilei şi şi se
se plecă
plecă puţin
puţin şi şi cu
cu oarecare sfială.
sfială.
-- E E un un semn
semn bun norocoasa-ntîmplare
norocoasa-ntîmplare de aa vă fi fi
găsit şi pe pe d-voastră acasă, grăi dînsul dînsul zîmbind.
zîmbind. Am Am
5
5 venit să să ne-mpăcăm.
ne-mpăcăm.
-
- N N -avem
-avem de de cece �ă ~ă nene împăcăm
împăcăm -- răspun~e
răspume ea ea
adurundu-şi
adunîndu-şi toate toate puterile _0
_. căci nu ne-am certat.certat.
-
- Sunteţi foarte amabilă, întîmpină întîmpină el. el . Nu
Nu ne-am
certat, dar
certat, dar m-amm-am certat
certat eu eu însumi
însumi cu mine.
cu mine.
110
0 El se-ntoarse
El se-ntoarse apoi apoi spre
spre stăpîna
stăpîna ca�ei,
ca~ei, care intră
care intră
şi ea
ea..
- Eram tocmai
- tocmai să-i spun spun domnişoarei -- urmă el- el ­
că
că dacă
dacă forma în în care
care vi-am făcut făcut împărtăşire
împărtăşire despre
hotărîrea noastră de de aa renunţa la contract
contract n-ar fi fost
1155 pripită şi lipsită de de tact,
tact, d-sa
d-sa n-ar fi fost nevoită să mă
pună la la locul
locul meu.meu.
-
- Vă Vă rogrog să să nunu daţi
daţi lucrului
lucrului nici o importanţă,
importanţă,
grăi d-na d-na Ionescu
Ionescu strîmtorată şi-i oferi oferi un �caun, ~caun,
apoi
apoi se se aşeză dînsa dinsa Fe pe canapea.
canapea. Copiii sunt copiii. copiii.
2200 Alina,
Alina, foarte
foarte supărată
supărat ă,, se ~e aşeză
aşeză şişi ea cu cu oarecare
oarecare
îndără tnicie.
tnicie.
-- Eram
Eram contrariat
contrariat - - urmă dînsul, adresîndu-se
adresîndu-se mai mai
mult
mult copilei
copilei decît
decît mamei
mamei - - căci trebuia
trebuia să fac fac un lucru
un lucru
pe
pe care
care numai
numai călcîndu-mi pe pe inimă
inimă puteam
puteam să-I să-I fac.
fac.
2
255 -
- Mi Mi sese pare
pare că vinovat
vinovat de de toate
toate ee numai
numai zugravul
zugravul
acela,
acela, zisezise d-na
d-na Ionescu.
Ionescu.
-
- Nu-i zice, mamă, zugrav, că nu e zugrav, stărui
iar
iar Alina.
Alina.
-
- Aşa Aşa e e domnişoară
domnişoară!! Aveţi Aveţi multă dreptate ! grăi
multă dreptate! grăi
3
300 dînsul.
dinsul. E E unun pictor
pictor dede mare
mare talent
talent şi pe deasupra un un
om
om cum cum numainumai puţini
puţini sunt.
sunt. .
Alina
Alina se uită cu
~e uită cu ochi
ochi rîzători
rîzători la el. Ar fi voit să-i să-i
ieie
ieie mîna
mina şi s-o s-o strîngă, dar dar nu-ndrăznea. îi îi era
era acum
acum
prieten
prieten bun omul omul acesta,
acesta, nu pentrupentru că vorbea
vorbea bine
3
355 despre
despre Emil, Emil, ci ci pentru
pentru ccăă era de aceeaşi
era de aceeaşi părere
părere cu cu
dînsa.
dinsa.
- Puţini -
- Puţini - repetă ea ea - foarte puţini, aşa i-am
- foarte i-am spus
spus
şi
şi eu eu mamei,
mamei, care care nu-l
nu-l cunoaşte
cunoaşte mai mai dede aproape.
aproape.
Iorgu
Iorgu se uită cu
se uită cu coada
coada ochiului
ochiului lala ea
ea..
-1
'100 -
- D-voastră - - urmă el el -- care-l
care-l cunoaşteţi, veţi
înţelege
inţelege cît cît dede greu
greu îmi
îmi era
era să-I jignesc
jignesc.. CuCu atît
atît mai
mai

257
257

www.dacoromanica.ro
 greu
greu îmi îmi era
era să vă jjignescignesc pe pe d-voastră, urmă iar iar întor­
întor-
cîndu-se
cîndu-se spre spre d-na Ionescu. Lucrurile Lucrurile au au venit
venit însă
aşa, că trebuia
trebuia neapărat s-o s-o fac
fac aceasta.
aceasta. Vorba
Vorba era era
adecă să 'ne ·ne stabilim
stabilim la la moşia pe pe care
care n-o
n-o mai
mai dăm în
5
5 arendă, şi locuinţalocuinţa de de aici
aici să ne ne fie numai un
fie numai un felfel de
de
conac la la care tragem
tragem cînd cînd venim
venim pe cîte oo zi, doauă la
zi, doauă la
Bucureşti. M-am încredinţat, încredinţat, însă, însă, că nu nu nene putem
stabili
stabili la la moşie. Sunt Sunt acolo acolo atîte
atîte de făcut şi de dres,
încît abiaabia vara
vara viitoare
viitoare ori ori poate
poate chiar
chiar toamna
toamna vor vor fi
10
10 toate
toate gata.gata. Am Am luat luat deci,
deci, cu cu multă părere de rău,
hotărîrea de
hotărîrea de aa închiria
închiria oo casă mai mai încăpătoare.
- Vă rog
- rog -- îl îl întrerupse
întrerupse d-na Ionescu - - atîrnă
de la buna
de la buna d-voastre
d-voastre chibzuinţă dacă vă convine convine ori ori
nu
nu locuinţa. Explicaţiuni n-am n-am căderea de aa vă cere. cere .
15
15 -
- Vi Vi le-am
le-am dat, d-nă, ca ca să vă cer cer iertare
iertare şi să mă
ierte
ierte şi şi domnişoara,
domnişoara , întîmpinăîntîmpină el el zîmbind.
zîmbind. Adecă
Adecă iar
mi-am
mi-am schimbat hotărîrea : deoarece silinţele
schimbat hotărîrea: silintele noastre
noastre
de
de aa găsi altă locuinn10cuinnţă ţă au zadarnic~, vă rugăm
au rămas zadarnice,
să nene primiţi
primi ţi în bună bună prietenie.
20
20 D-na
D-na Ionescu
Ionescu era era foarte mulţumită nu nu numai
numai pentru
că scăpa
scăpa de o o grij
grijă,ă, cici şi
şi pentru
pentru că că se-mplineau preve­preve-
derile
derile ei, iar Alina
ei, iar Alina stetea zăpăcită şi fără ca
stetea zăpăcită ca să-şi poată
da
da seama
seama dacă ee ori ori nu şi ea ea mulţumită.
Ei rămaseră toţi toţi trei trei cîteva
cîteva clipe-n tăcere, cum
clipe-n tăcere, cum
2255 rămîne
rămîne orişicine
orişicine cîndcînd nu-i nu-i dădă mîna
mîna să-şi
să -şi mărturisească
mărturisească
adevăratul gînd gînd..
-
- Dealtminteri - - urmă el în glumă - - noi puţină
puţină
supărare o o să vă facem.facem.
-- NiciNici o o supărare
supărare!! grăbi d-na d-na Ionescu
Ionescu să-I încre-
încre-
3300 dinteze.
dinteze.
-...:.
~ ... Din contra
contra!! oo scăpă pe pe Alina
Alina gura.
-- Voiam
Voiam să zic zic - - urmă el el -
- că noinoi vom
vom pleca
pleca cît
cît
mai
mai curînd
curînd la la moşie, unde unde mama
mama doreşte să-şi să-şi petreacă
vara,
vara, si şi nu
nu ne vom vom întoarce decît decît toamna
toamna tîrziu.
tîrziu.
3
355 -
- C �re va
Care va să zică tot vă stabiliţi la la moşie, grăigrăi
Alina, curioasă ca ca toate fetele.
-- Nu, domnişoară, răspunse el. el. DeDe Sf.Sf. Dumitru
Dumitru
iau
iau moşia în primire, primire, dar deocamdată văd de ea ea mai
mult Bucureşti. Am
mult din Bucureşti. Am acolo
acolo administrator
administrator pe pe unun
4400 fost
fost primar,
primar, om om priceput,
priceput, care care aa administrat
administrat moşia
şi ca
ca om om de de încredere
încredere al al arîndaşului, deci deci cunoaşte

258

www.dacoromanica.ro
 bine şi moşia, şi oamenii,
bine oamenii, şi obiceiurile
obiceiurile locului.
locului. Rămîn
deocamdată bucureştean cu
deocamdată bucureştean cu gîndul dus mereu
gindul dus mereu lala ţară.
ţară.
Grăindu-Ie
Grăindu-Ie aceste,
aceste, el �e ridică,
el ~e gata de
ridică, gata de plecare.
plecare.
- Ai, mamă, dreptate,
- Ai, dreptate, grăi Alina
Alina după ce
ce se
se întoarse
întoarse
5
5 d-na
d-na Ionescu,
Ionescu, care-l însoţise pînă
care-l însoţise pînă la capul
capul scării.
scării. E
E om
om
în
în adevăr distins.
adevăr distins.
"Şi primejdios"
primejdios",, adăugă d-na
d-na Ionescu-n
Ionescu-n gîndul
gindul ei.
ei.

IV
IV

-
- Bine
Bine că te te găsesc
găsesc!! Mi-ai
Mi-ai ieşit ca ca chemat
chemat în în ca-
ca-
10
10 le
le!! strigă dr. Teodor Nica, directorul Ministerului de
Culte
Culte şi Instrucţiune, care-l care-l zări pe pe Caragiali-n
Caragiali-n strada
strada
Colţii,
Coltii, lala ieşirea
iesirea din
din strada
strada Doamnei,
Doamnei, unde unde se se zidea
zidea
pal~tul Creditului
palatul Creditului Fonciar.
Fonciar.
-
- PePe giovinele Ioan Luca
giovinele Ioan Luca Caragiali
Caragiali 11 îl gă~eşti
gă�eşti pre-
pre-
15
15 tu tinde ni unde
tutindeni n-are ce
unde n-are ce săsă caute,
caute, răspunse tînărul tot­
răspunse tlnărul tot-
deauna
deauna vesel.
ve~el. La
La dispoziţiunea d-tale, d-Ie doctor.
-
- Grăbeşti,?? întrebă dr. dr. Nica.
Nica.
-
- Eu nu grăbesc nicic dată, căci n-am
nicicdată, n-am nicinici o treabă,
întîmpină
întlmpină Caragiali.
Caragiali. Sunt
Sunt cel mai liber
cel mai liber dintre
dintre oamenii
oamenii
2200 din
din România
România liberă, alias alias Belgia
Belgia orientului.
orientului.
-
- Bun
Bun!! grăi dr. ica. Atunci !Oă ~ă �tăm puţin de vorbă
~tăm puţin vorbă..
-
- Să stăm, li îi zi�e
zi~e Caragiali.
Caragiali. îmi creşte reputaţiunea,
şi
şi lumea
lumea crede
crede căcă sunt
sunt şişi eu
eu cineva
cineva cînd
cînd mă vede umăr
mă vede umăr
la
la umăr cu directorul ministerului
cu directorul ministerului din din care
care ~e�e revarsă
2255 luminile
luminile a�upra
a~upra iericitei
iericitei noastre
noastre ţăr i. Uite,
ţări. Uite, llaa trei
trei paşi
de
de aci,
aci, în faţa Poştei Centrale,
în faţa Centrale, lîngă ca~a ca�a Zerlendi,
Zerlendi, ee
cafeneaua ""Labes",
cafeneaua Labes", locul
locul de de întrunire
întrunire al al tuturor
tuturor cele­
cele-
britătilor din
britătilor din Orient
Orient:: intrăm, dacă nu-ti nu-ti derogă,
derogă, ne ne
a~eză~
a�eză � la ma~ă mai
la oo ma!Oă retra!':ă, ne
mai retra�ă, ne com a� dăm cîte
coma~dăm cîte unun
3300 şvarţ şi punempunem lumea
lumea llaa cale.
cale. Te
Te pofte�c
pofte~c eu eu şi tottot
d-t �le îţi
d-t~le îţi las
las onoarea
onoarea de de a a plăti,
plăti, dacă
dacă vrei,
vrei, şişi cîte un
cîte un
comac.
comac.
-
- Caragiali
Caragiali tottot Caragiali,
Caragiali, grăi d-l director,
grăi d-l director, şi şi exe­
exe-
cutară planul
cutară planul improvizat
improvizat de acesta.
acesta. Iacă de ce ce ee vorba,
3355 urmă acum.
urmă acum. Te-am
Te-am văzut mai mai demult acum, acum, în in mai
mai
multe
multe rînduri,
rînduri, plimbîndu-te
plimbîndu-te cu cu un
un tînăr, nu-minu-mi aducaduc
aminte
aminte numele
numele lui.lui. Făcea caricaturi pentru Scrînciobul
caricaturi pentru
şi le
şi subscria "Emil".
le subscria "Emil".

259
259

www.dacoromanica.ro
 - îl ştiu grăbi, Caragiali.
- Caragiali. Bun băiat ! mi-a
Bun băiat! mi-a fost fost
coleg
coleg la la liceul
liceul din din Ploieşti. Un Un adevărat giuvaer. giuvaer. Ce-i Ce-i
cu
cu el el?? Nu-l
Nu-l mai mai văd
văd Fe Fe aici.
aici. SeSe vede
vede c-a c-a plecat.
plecat.
-
- I-aI-a fost
fost recomandat
recomandat lui Maiorescu de
lui Maiorescu de către un un
55 oarecare
oarecare Iorgu Iorgu Armaş,
Armaş, urmă urmă iar iar dr dr.. Nica.
Nica.
-
- Să am am pardon
pardon!! protestă
prot estă Caragiali.
Caragiali. Nu Nu un oarecare.
un oarecare.
Bravo
Bravo ţie, Iorgu Iorgu Armaş ! îi îi şade bine ! Să ştii adecă un
ş ade bine! un
lucru
lucru:: EmilEmil aa avut avut un un conflict
conflict cu Iorgu Armaş.
cu Iorgu Armaş. Mi-a Mi-a
spus-o el
spus-o însuşi. De
el Însuşi. De ce? Aceasta nu
ce? Aceasta nu mi-a spus-o. E,
mi-a spus-o. E, pare­
pare-
110
0 mi-se,
mi-se, o o femeie
femeie la la mijloc,
mijloc, şi şi despre
despre femeia
femeia care care te bagă-n
te bagă-n
încurcături
Încurcături nu nu se
se vorbeste
vorbeste..
-
- Ei bine ! grăi dr.
Ei bine! dr. N ica. Aceste sunt
Nica. sunt lucruri
lucruri care
care nu nu
mă privesc.
privesc. Pe Pe mine
mine nicinici o o femeie
femeie n-aren-are niciodată să
mă încurce.
încurce. Am Am slăbiciune, ce-i ce-i drept,
drept, Fentru
Fentru celecele cu cu
15
15 păr roşu, dar dar nici
nici de
de aceste
aceste nu nu mă sperii.
sperii. Vorba
Vorba ee că
ministrul
ministrul meu meu se se interesează de de tînărul acela acela ......
-
- Bravo ţie, ţie, Titule
Titule!! strigă
strigă iar Caragiali. Uite, ase­ ase-
menea
menea oamenioameni au au să fiefie încuraj
încurajaţi! aţi ! Maiorescu
Maiorescu ee om om cu cu
mare
mare vii vii tor
tor!!
2
200 -
- Fără îndoialăîndoială!! îl încredintă d-l d-l director.
director. Are nu nu
numai multă bunăvoinţă, ci
numai ci şi ~� rară pricepere.
pricepere. E E omom
în
în toate
toate privinţele superior.superior. ..
-
- Şi ştie să-şi aleagă oamenii, oamenii, adause adause Caragiali
Caragiali
ridicîndu-se
ridicîndu-se puţin, ca ca să se se închine
închine în în faţa d-lui
d-Iui director.
director.
2
255 -
- Nu Nu fi fi răutăcios, omule,omule, îi îi zise acesta. Vor.bim
zise acesta. Vor.b im
serios.
serios.
-
- Greu
Greu lucrulucru cînd
cînd ee unul
unul ca ca mine
mine la la mijloc,
mijloc, replică
repli că
giovinele.
giovinele.
-
- Ştii că Maiorescu
Maiorescu vrea vrea să restaureze
restaureze biserica
biserica de de lala
30
30 Curtea-de-1Argeş, urmă cellalt cellalt fără ca ca să ţie ţie seamă de de
întrerupere
întrerupere..
-
- Şi foarte
foarte bine face.
-
- A A şi venitvenit aici
aici Lecomte
Lecomte de de Nouy,
Nouy, însărcinatul
însărcinatullui lui
Viollet
Viollet le le DucDuc!!
3
355 -
- încă o o dovadă că stie stie să-si aleagă oamenii. oamenii . Cine-o
Cine-o
fi,
fi, dedealtminteri
altminteri,, Leco �te ace
Lecol1{te ia, nu
aceia, nu ştiu.
- Biserica are,
- s e-nţelege, să fie
are, se-nţelege, fie restaurată în în ade­
ade-
văratul înţeles, deci
văratul refăcută, Fe
deci refăcută, Fe cît poate, aşa
cît ~�ee poate, aşa cumcum
a fost dintru început. Zugrăveala are are să fie făcută şi
fie făcută şi
40
40 ea din nou, dar tot cum aa fost
asa cum
tot asa nainte.. Au
mai nainte
fost mai Au decideci
să se facă pe hîrtie co pii exacte
copii exacte de de pepe sfiinţii din din biserică

260
260

www.dacoromanica.ro
 pentru
pentru ca ca înîn urma
urma aceste
aceste copii
copii să să fie
fie reproduse
reproduse fiecarefiecare
la locul ei pe pereţi. pereţi .
- înţeles ! grăi Caragiali.
- Am înţeles! Caragiali. Emil are are să fie fie utilizat
utilizat
pentru
pentru facerea
facerea acestor
acestor copii.
copii. Bun
Bun!! Dar
Dar de de unde,
unde, dracul,
dracul,
55 să-I
să -I iau,
iau?? Stai,
Stai, că-i dau dau dede urmă.
urmă . Are Are o o soră măritată
la
la Ploieşti
Ploieşti:: ea ea vava fi fi ştiind unde
unde se se află
află..
- Pînă ce-i
- Pînă ce-i s.crii
s.crii şi pînă ce-ţi ce-ţi vine, dacă-ţi vine,
vine, dacă-ţi vine,
răspunsul, trece trece vreme,
vreme, înt1mpină
întîmpină dr. dr. Nica. Mă gîndeam
să-I întreb
Întreb pe pe Iorgu
Iorgu Armaş, poate poate că ştie dînsul,
dînsul, că i-a- i-a-
10
10 ntors
ntors vizitavizita la la Iancu
Iancu TalpăTalpă,, senatorul,
senatorul, care care venise
venise
să i-l prezente.
prezente. Am Am fost fost pe
pe acolo,
acolo, dar dar Iancu
Iancu Talpă ee
plecat
plecat de de vreo
vreo două luni luni şi slugile n-au putut
slugile n-au putut să-mi
spună unde unde s-a s-a mutat
mutat nepotul
nepotul lui. lui.
Caragiali
Caragiali iar iar sese ridică şi făcu un un compliment.
compliment.
1155 -
- Mă recomand recomand - - zise
zise -- Iancu
Iancu Caragiali,
Caragiali, infor- infor-
mator
mator neautorizat
neautorizat de de primărie,
primărie, dar dar foarte
foarte conştiincios
conştiincios
şi exact.
exact . Ce Ce nu ştie Caragiali
Caragiali?? !! Chelner
Chelner !J Două coniacuri
coniacuri::
aşa,
aşa, d-ld-l director plăteşte. Eu
director plăteşte. Eu ştiuştiu unde
unde stă d-l Iorgu
stă d-l Iorgu
Armaş, dar dar - - urmă aşezîndu-se
a~ezîndu-se iar iar -- ce folos dacă ee
ce folos
2200 dus
dus la la moşie
moşie?? !!
El plesni
plesni de de cîteva
cîteva ori ori din
din degete,
degete, gustă puţin pu.ţin dindin
coniacul
coniacul adus adus de de chelner,
chelner, apoiapoi făcu
făcu parcă-şi
parcă:.şi răsuceşte
răsuceşte
mustaţa
mustaţa abia abia mijită.
mijită. .
-
- Ne-am dumirit, dumirit, urmă. Eu am am un un felfel de mătuşă,
de mătuşă,
2255 ţaţa
ţaţa Cleopatra
Cleopatra Poenaru,Poenaru, soţia soţia colonelului Poenaru,
colonelului Poenaru,
adecă în în adevăr
adevăr Cleopatra
Cleopatra Leca, Leca, deoarece
deoarece ee divorţată,
ori
ori în în divorţ, sora sora lui lui Costică Leca, Leca, dacă-I ştiţi, fiica fiica
pictorului
pictorului Leca. Leca. Stăi, domnuledomnule !J Ce Ce vorbeşti !J Prietena
Prietena
lui
lui Maiorescu.
Maiorescu. Au copilărit la la Craiova împreună. Pe
Craiova împreună. Pe
30
30 ea
ea s�o�ntrebe,
s-o:.ntrebe, că că e e prietena
prietena d-nei Ionescu, în
d-nei Ionescu, în casele
casele
căreia
căreia stă stă Iorgu
Iorgu ArmaşArmaş cu cu mama
mama sa. sa. Tot
Tot de de la la dînsa
dînsa
ştiu
ştiu şi şi eu
eu ceea
ceea ce ce ştiu.
ştiu. Vezi
Vezi d-ta
d-ta cumcum vin lucrurile. Mă
vin lucrurile. Mă
întîlneşti pe
întîlneşti pe mine într-un colţ
mine într-un colţ de
de stradă,
stradă, venim
venim împreună
împreună
la
la "Labes",
"Labes", ne ne bembem cafelele,
cafelele, şi tocmai
tocmai cînd cînd ajungem
ajungem
3355 lla
a coniac
coniac ne ne pomenim ccăă nnuu ccuu mine, mine, ci ci cu
cu ţaţa Cleo­ Cleo-
patra
patra ar ar fifi trebuit
trebuit să să te-ntîlneşti.
te-nUlneşti .
Dr.
Dr. NicaNica se se uita
uita cu cu unun fel
fel de
de uimire
uimire la la el. Era-n vervă
el. Era-n
Caragiali de de i-ar fi fi plăcut şi celui mai ursuz ursuz om să-I
asculte
asculte şi să-i urmărească gesturile gesturile vioaie.
vioaie.
-4 0
iO El
E l sese mai apropie
apropie de de dr.
dr. Nica FentruFentru ca să-i poată
ca să-i
vorbi
vorbi mai mai pe pe şoptite.

261
261

www.dacoromanica.ro
 -
- E E un un roman
roman - începu -
- începu - nunu?!?! o o idilă ee!! Cunoşti
d-ta, care
d-ta, care eşti neamţ, trebuie trebuie să cunoşti jjalnica alnica întîm-
întîm­
plare
plare aa lui
lui Eduard
Eduard cu Kunigunda. Eduard
cu Kunigunda. Eduard este este el,
el, Iorgu,
Iorgu,
urmaşul azi azi în
în viaţă al al întru
întru fericire
fericire pomeniţilor Armaşi, Armaşi,
55 iar Kunigunda
iar Kunigunda este este ea, ea, fiica d-nei Ionescu,
fiica d-nei Ionescu, văduvavăduva
încă tînără şi prietena
încă prietena ţaţei Celopatra,Celopatra, de de lala care
care amam
avut
avut eu eu cîntecul.
cîntecul. Sunt Sunt poveşti
poveşti pe pe care
care şi le le spun
spun veci-
veci­
nele
nele cînd
cînd [e � e adună
adună �ă-şi ~ă-şi bea
bea ceaiul
ceaiul fierbinte
fierbinte - - maimai rar
rar
cu
cu lapte
lapte şi şi mai
mai desdes cucu romrom şi şi cu
cu lămîie
lămîie;; eu eu nunu răspund
răspund
10
10 decît
decît de floricelele pe
de floricelele pe care
care lele pun
pun pepe ici,ici, pe
pe colo,
colo, din
din
slăbiciune pentrupentru artă. artă. Ascultă
Ascultă dar. Eduard se
dar. Eduard se află
la moşie, nu
la nu ştiu cum cum îi îi zic,
zic, cu mama sa,
cu mama una din
sa, una din cele
cele
mai
mai vigilente
vigilente matroane,
matroane, un un felfel de
de Cornelie
Cornelie numărul
doi. Kunigunda,
doi. Kunigunda, elevă ele vă la la Şcoala Centrală, �e ~e află lala
15
15 Bucureşti, sub sub purtarea
purtarea de de grijă aa mameimamei sale, sale, şi sese
bucură de de binefacerile
binefacerile vacanţei de de varăvară.. El,El, avînd
avînd
oarecare
oarecare treburi
treburi la la Bucureşti, pleacă în în revărsatul
zorilor
zorilor de de zi zi de
de la moşie, pentru
la moşie, pentru ca �eara, fie
ca ~eara, fie cît
cît de
de
tîrziu,
tîrziu, �ă �e poată întoarce
!:ă ~e întoarce iar iar la
la muma
muma lui, lui, răma�ă
răma!:ă
2200 singură
singură.. PePe drum
drum însăÎnsă unuia
unuia dintre
dintre caicai îîii cade
cade oo potcoavă
potcoavă..
Cai
Cai cu trei potcoave
cu trei potcoave nu nu potpot să fie înhămaţi. La
~ă fie La potcovar
potcovar
oo îndesuială mare. mare. Trece Trece dar dar ziua
ziua fără ca ca Eduard
Eduard
să poată pleca, iară �eara
pleca, iară ~eara e e lună plină, răcoarerăcoare şi adiere
adiere
lină şi
lină şi Kunigunda
Kunigunda se se bucură
bucură că că Eduard
Eduard n-a n-a plecat,
plecat, iar
iar
2255 Eduard
Eduard e-ncîntat
e-ncîntat ccăă Kunigunda
Kunigunda �cee bucură. Altă dată
plesneşte cercul
cercul de de ferfer de la una
de la una dindin cele patru roate
cele patru roate
ale
ale trăsurii. Acum Acum ee îndesuială mare mare la la rotar.
rotar. Kuni­
Kuni-
gunda
gunda se se bucură din din nou,nou, şi Eduard
Eduard ee mai mai vîrtos
vîrtos în­
în-
cîntat.
cîntat. IarIar altă dată el el nunu găseşte pe pe cutare
cutare ori ori cutare,
cutare,
3300 ccuu care
care trebuie neapărat să vorbească, şşii astfel
trebuie neapărat astfel ee nevoit
nevoit
să
să mai
mai rămîie
rămîie la la Bucureşti
Bucureşti chiar chiar şi şi dacă
dacă nu nu mai
mai ee lună
lună
plină, nici
plină, nici răcoare, nici nici adiere lină. Ce
adiere lină. Ce va va fifi zicînd
zicînd
Cornelia,
Cornelia, aceasta
aceasta nu nu se se ştie, căci ea ea se se află departe
departe::
aici,
aici, la
la Bucureşti, ee cer cer senin
senin chiar
chiar şi cînd tună şi ful-
cînd tună ful-
3355 geră şi plouă ccaa vărsat ccu u găleata. VineVine omulomul pe pe care-]
care-]
cauţi pe pe lala Bucureşti, vine vine des,
des, baba ee chiar
chiar mai mai mult
mult lala
Bucureşti decît decît la la moşie.
moşie . NiciNici n-are
n-are nevoie
nevoie să stea stea
mereu
mereu acolo,
acolo, căcicăci e e destul
destul să-şi
să-şi iaia dispoziţiunile,
dispoziţiunile, şi şi ad­
ad-
ministratorul
ministratorulle le face
face toate cum ee mai
toate cum mai bine.
bine. Nu Nu rămîne
4400 dar
dar decît
decît să-isă -i spunem
spunem cocoanei cocoanei Cleopatra
Cleopatra să-i spună
d-nei
d -nei Ionescu,
Ionescu, ca ca aceasta
aceasta să-i spună d-lui d-lui Iorgu
Iorgu Armaş

262
262

www.dacoromanica.ro
 că d-l Maiorescu ţi-a spus
d-l Maiorescu spus să spui
spui cuiva
cuiva că doreşte să-I
vadă
v adă şi-ţi spun
spun eueu că nu degeaba ţi-ai perdut
nu degeaba perdut timpul
timpul
bînd
bînd cucu mine
mine oo cafeluţă
cafeIuţă şi un
un coniac. Iar povestea
coniac. Iar povestea cu
cu
Eduard
Eduard şi cu cu Kunigunda
Kunigunda maimai departe
departe nunu nnee priveşte.
55 Să le iasă în
le iasă în bine
bine!!

-
- Bine,
Bine, Tache,
Tache, de de cece ne-am
ne-am adunat
adunat noi noi aici?
aici? graI
graI
Ioan
Ioan Manliu,
Manliu, profesor
profesor de de limba
limba română
română la la gimnaziul
gimnaziul
din Giurgiu. Sunt
din Giurgiu. Sunt zece
zece ceasuri
ceasuri aproape,
aproape, şi văd că ee
10
10 lume
lume multă
multă:: pepe cine
cine mai
mai aştepăm de de nu
nu sese începe
începe con­
con-
ferenţa?
ferenţa?
Tache
Tache Laurian,
Laurian, profesor
profesor de filosofie în
de filosofie liceul ""Sf.
în liceul Sf. Sava"
Sava"
dete
dete din
din umeri,
umeri, apoi
apoi sese uită împregiurul
împregiurul său. în în adevăr,
salonul
salonul destul
destul de de mare,
mare, biblioteca de de lîngă el el şi sufra-
sufra-
15
15 geria
geria sunt pline. Primul etaj
sunt pline. etaj alal caselor
caselor din faţa biseri­biseri-
cii
cii Pitar
Pitar Moşu,
Moşu, unde unde stetea
stetea Titu
Titu Maiorescu,
Maiorescu, era era prea
prea
strîmt
strîmt pentru
pentru lumea
lumea adunată în el. Unii
în el. Unii steteau,
steteau, alţii
se
se plimbau,
plimbau, iar iar alţii ocupaseră loc loc FeFe scaune
scaune şi pe pe
canaFele
canaFele şi discutau grupuri-grupuri,
şi discutau grupuri-grupuri, încît încît era
era un un fel
fel
2200 de
de bîjbîială
bîjbîială ca-ntr-un
ca-ntr-un stup,
stup, iar
iar Maiorescu
Maiorescu umblaumbla d dee ici
ici
pînă colo
colo si
si intra-n
intra-n vorbă mai mai cucu unii,
unii, mai
mai cucu altii.
altii.
- Mai şştiu
- Mai tiu şi eu?eu?!! răspunse Laurian.
Laurian. Se vede că
Se vede
mai
mai aşteaptă
aşteaptă în în adevăr Fe Fe cineva,
cineva, care
care tete pomeneşti
că
că n-are
n -are săsă vie.
vie.
25
25 în
în clipa
clipa aceea
aceea trecu,
trecu, din
din întîmplare,
întîmplare, prinprin apropiere
apropiere
Nicu
Nicu Burghelea, directorul Bibliotecii
Burghelea, directorul Bibliotecii Centrale
Centrale şi unulunul
dintre
dintre intimii
intimii ministrului.
ministrului.
-
- Domnule
Domnule Burghelea
Burghelea - - urmă el el -
- cece areare să fie fie
aici
aici??
3300 - Ceea
- Ceea cece vezi,
vezi, îiîi răspunse
răspume acesta. Maiorescu vrea,
acesta. Maiorescu vrea,
precum
precum ştii,ştii, săsă facă
facă multaşteptata
multaşteptata reformăreformă a învă­
a învă­
ţămîntului
ţămîntului şi şi mai
mai nainte
nainte dede a a fi
fi ascultat consiliul per­
ascultat consiliul per-
manent
manent şi şi cel
cel general
general ţine
ţine să
să intre
intre în contact cu
în contact cu dăs­
dăs­
călimea din din Bucureşti, Fentru Fentru ca, ca, stînd
stînd dede vorbă mai mai
3
355 cu
cu unul,
unul, mai
mai cucu altul,
altul, să
să se
se dumirească
dumirească asupraasupra vederilor
vederilor
împărtăşite de de cei
cei mai
mai mulţi .
- Ideea ee frumoasă,
- Ideea frumoasă, grăi grăi Manliu.
Manliu .
-
- Numai
Numai dacă se se poate
poate realiza,
realiza, adăugă Laurian.
Laurian.

263

www.dacoromanica.ro
 -
- DeDe ce ce să nu nu �cee poată
poată realiza
realiza?? întîmpină Bur­ Bur-
ghelea.
ghelea. Nu Nu ee ministrul,
ministrul, ci ci profesorul
profesorul Maiorescu
Maiorescu cel cel ce
ce
face
face invitaţiunile Fentrupentru oo întîlnire
întîlnire colegială, la la care
care vine
vine
cine
cine �~ee interesează şi pleacă fiecare fiecare cînd vrea.
cînd vrea.
55 -
- Văd însă că sunt sunt aiciaici şi prersoane
ersoane carecare nu fac
nu fac
parte
parte din corpul didactic,
din corpul didactic, replică Laurian. Laurian.
-
- Sunt
Sunt oameni
oameni care care se se interesează de de cestiunile
cestiunile de de
învăţămînt, îi îi răspun�e
răspun~e Burghelea.
Burghelea.
-
- Cine
Cine e, e, abunăoară, tînărul înalt înalt cucu care
care stă Ma- Ma-
10
10 iorescu
iorescu lîngă bibliotecă de de vorbă
vorbă?? întrebă ManliuManliu ..
Burghelea
Burgh elea se se întoarse
întoarse şi-şi puse puse ochelarii
ochelarii..
-
- AA!! zise.
zise. Acolo
Acolo ee Iorgu Iorgu Armaş, întors întors abiaabia de
de
cîteva
cîteva luni
luni de de la studii, răspunse el. el.
Pe
Pe cînd
cînd acestea
acestea se se petreceau
petreceau într-un
într-un colţ al al salonului,
salonului,
1155 Maiorescu
Maiorescu îşi dedea dedea silinţa �ă-I ~ă-I convingă pe re Iorgu
Iorgu că
cea
cea mai
mai frumoasă dintre toate carierele
dintre toate carierele ee înîn societatea
societatea
modernă cea cea de de profesor.
profesor.
-
- Fără îndoială - îi zise
- îi zise Iorgu
Iorgu - - numai
numai însă
pentru cel
pentru cel ce
ce areare ppentru
entru ea ea cuvenitele
cuvenitele aptitudini
aptitudini şi
2200 în
în acelaşi timp timp şşii destulă pregătire. Eu Eu sunt,
sunt, dede
exemplu,
exemplu, încîntat
încîntat cînd cînd văd aici aici atîţia oameni
oameni distinşi
adunaţi la la un
un loc,
loc, dar
dar ei ei mă intimid
intimidează,
ează, şi dacă ei ei
ar tăcea
tăce a deodată
deo dată ca să mă asculte pe mine, m-aş
intimida,
intimida, încîtîncît n-asn-as mai mai fi fi înîn stare
stare să rostesc
rostesc oo
2255 singură vorbă. ''
Maiorescu
Maiorescu rÎse rîse cu multă poftă
cu multă poftă şi se se uită spre
spre bunul
bunul
său prieten
prieten Tecdor Rosetti, care
Tecdor Rosetti, care asculta-n
asculta-n altă parte parte aa
bibliotecii
bibliotecii glumele lui lui Iacob
Iacob Negruzzi.
Negruzzi.
-
- Curat Toderiţa
Toderiţa!! grăi dînsul. dînsul. Inaugurasem
Inaugurasem la
3300 Iaşi uun n şir dede conferenţe publice publice.. D-I
D-I Rosetti
Rosetti Teodor,
Teodor,
azi
azi ministrul
ministrul nostru
nostru al al Lucrărilor Publice,
Publice, fost fost pre­
pre-
şedinte la Curtea de Casaţiune, o inteligenţă în adevăr
superioară
superioară şi şi om cu cultură
cultură întinsă,
întinsă, mai ales economist
consumat,
consumat, aa anunţat şi el el oo conferenţă asupra asupra uneiunei
3355 cestiuni
cestiuni economice
economice oarecare.
oarecare. N Nee bucuram
bucuram ccuu toţii de de
mai nainte prevăzînd
prevăzînd un mare succes. Cînd s-a văzut
însă pe catedră în faţa publicului gata de a-l asculta
cu
cu încordată luare-aminte,
luare-aminte, n-a n-a maimai fost
fost înîn stare
stare să
rostească
rosteas că o singură vorbă. Azi ţine cuvîntări strălucite
4400 în
în Parlament,
Parlament, cu cu toate
toate că ee ascultat
ascultat cu cu aceeaşi încordare
încordare ..
Aceste
Aceste sunt
sunt greutăţi trecătoaretrecătoare:: cel
cel ce
ce are
are ce
ce să spună

264
264

www.dacoromanica.ro
 găseşte totdeauna
totdeauna şi forma forma pentru
pentru ca să-şi dea
ca să-şi dea gîndurile
gîndurile
pe
pe faţă.
Spuindu-le
Spuindu-Ie aceste,aceste, el el se
se uita
uita din
din cîndcînd în în cînd
cînd spre
spre
Tecdor Rosetti, ceea
Tecdor Rosetti, ceea ce ce făcea şi lorg-u,Ior'gu, care
care asculta
asculta
5
5 cu
cu respectuoasă atenţiune. Simţind, deci, deci, că despre
despre dîn­
dîn-
sul vorbesc,
sul vorbesc, TeodorTeodor Rosetti
Rosetti veniveni la la el.
el.
-
- Tinere
Tinere - - îi zise
zise lui
lui lorgu,
Iorgu, care
care îi fusese
fm:ese prezentat
prezentat
şi lui
lui şi pentru
pentru care
care avea
avea simpatii
simpatii - - fiifii cu
cu ochii
ochii înîn patru,
patru,
căci sirena
sirena aceasta
aceasta ee ademenitoare
ademenitoare .. Mă rămăşesc că
10
10 iar
iar te
te ispiteşte
ispiteşte că iei o
că iei o profesură
profesură la la Universitate.
Universitate.
lorgu
Iorgu îşi îşi făcu
făcu complimentul
complimentul obligat obligat şi şi strînse
strînse mînamîna
ce-i
ce-i fu întinsă..
fu întinsă
_. îîmi
-- mi spunea
spunea că n-ar n-ar fifi în
în stare
stare să rostească în în faţa
auditorului
auditorului atent atent oo singură vorbă - - grăi Maiorescu
Maiorescu - - şi
15
15 i-am
i-am povestit
povestit cum cum ai ai păţit-o tu tu cînd
cînd cu cu conferenţa ce ce
aveai
aveai să să ţii.
ţii.
Teodor
Teodor Rosetti
Rosetti rîse
rîse cucu voie bună.
voie bună.
-
- MiMi s-au
s-au spus
spus multe
multe exagerări despre despre societatea
societatea
noastră,
noa stră , adăugă lorgu. Iorgu. Văd acum acum că, din din contra,
contra, mă
2
200 simt
simt foarte
foarte binebine îînn mijlocul
mijlocul eeii şi-mi închipuiesc
închipuiesc ccăă încă
mai
mai bine
bine m-aş simţi simţi în
în mijlocul profesorilor universitari.
mijlocul profesorilor universitari.
Nu
Nu mă socotesc
socotesc însă Fe Fe din
din destul
destul pregătit ca ca să lele fiu
fiu
coleg.
coleg.
-
- Spoi
Spoi eli
eli !! numai
numai spoieli
spoieli!! răspunse Tecdor Tecdor Rosetti.
Rosetti.
25
25 Mai
Mai ales
ales la Facultatea de
la Facultatea de drept, unde d-sa
drept, unde d-sa arar avea
avea să
te
te pună,
pună, nu nu avem
avem un un singur
singur profesor
profesor:: suntsunt numai
numai ad­ ad-
vocaţi sau
vocaţi sau oameni
oameni politici,
politici, ţentru care care titlul
titlul de de profesor
profesor
ee un
un decor,
decor, oo recomandaţiune. Chiar Chiar şi cei cei mai
mai buni
buni
dintre
dintre dîntii,
dintii, cumcum sunt
sunt Bozianu
Bozianu ori ori Vasile
Vasile Boierescu,
Boierescu, fac fac
3
300 cursuri interesante, dar
cursuri interesante, imprpvizate, şşii n-au
dar imprpvizate, n-au timptimp să
le
le facă regulat,
regulat. şi una una spun
spun de de pe
pe catedră, alta alta la
la tri­
tri-
bunal
bunal ori ori de de pe tribuna Parlamentului.
pe tribuna Parlamentului. Facultatea Facultatea
noastră
noastră de de drept
drept ee un un aşezămînt
aşezămînt pentru pentru pervertirea
pervertirea
tinerimii.
tinerimii.
3
355 -
- Tocmai
Tocmai de de aceea
aceea - - stărui Maiorescu
Maiorescu - - avem
avem să
ne
ne dăm silinţa de de aa cîştiga pentru
pentru Universitatea
Universitatea noastră
şi oameni
oameni care care lucrează cu cu toată inima
inima şi-şi fac fac în
în deplin
deplin
datoria
datoria ca ca să propage
propage Gultul
Gultul ştiinţei.
-
- LiLi se se fac,
fac, Titule,
Titule, celorlalţi urgi�iţiurgi~iţi - - întîmpină
4
iO0 Teodor Rosetti
Teodor Rosetti - - şi nu nu le le rămîne
rămîne în în cele
cele dindin urmă

26Ş
26Ş

www.dacoromanica.ro
 decît ca
decît ca ori
ori să plece,
plece, oriori �~ă
ă ~e
�e deie
deie FeFe brazdă şi să �ă facă şi
ei
ei ca
ca ceilalţi, ceeaceea cece ee şi mai
mai comcd,
comcd, şi mai mai cu folos pentru
cu folos pentru
dînşii.
dîn şii. O O singură carieră într-adevăr frumoa�ă frumoasă există-n
ţara noastră, cea cea de de jjudecător,
udecător, urmă el el cu cu adîncă
5
5 convingere.
convingere . Mai Mai ales omul cu
ales omul cu independenţă
independenţă materială materială
ee chiar
chiar dator
dator să-şi aleagă cariera
să-şi aleagă cariera aceasta.
aceasta.
-
- Fără îndoială
îndoială!! zi� zi~ee Iorgu încălzindu-~e. îîmi
Iorgu încălzindu-�e. mi daţi
voie
voie?! ? ! Rostul
Rostul firesc
firesc al al statului
statului ee asigurarea
asigurarea dreptăţii,
şi
si ceea
ceea ce ce noauă, stat stat de de curînd
curînd înfiinţat,
înfiintat, mai mai nainte
nainte
10
10 de
de toate,
toate, ne ne trebuie
trebuie ee dreptatea
dreptatea:: dac-odac-o avema~em re ţe aceasta,
aceasta,
celelalte
celelalte încetul
încetul cu încetul se
cu încetul se fac
fac şisi ele,
ele, iar
iar cîtă vreme vreme
dreptatea
dreptatea nu nu ee deplin
deplin asigurată, statul st~tul român
român nu nu există,
ci
ci ee numai
numai în în formaţiune.
formaţiune.
-
- Foarte
Foarte bine bine ziszis -- replică Maiorescu
Maiorescu - - dardar tocmai
tocmai
15
15 pentru
pentru ca ca să putem putem asigura
asigura dreptatea
dreptatea avem avem nevoie nevoie
de
de profesori
profesori ca d-ta, care
ca d-ta, care cresc
cresc tinerimea
tinerimea în în cultul
cultul
dreptăţii.
dreptăţii.
-
- Altarele
Altarele pentrupentru cultul
cultul dreptăţii sunt tribunalele
sunt tribunalele
şi curţile de de jjudecată
udecată de tot felul,
de tot felul, grăi Teodor
Teodor Rosetti
Rosetti..
2
200 E
Euu am am fost j udecător şi-mi par
fost judecător paree rău ccăă nu nu mai sunt. sunt.
Nu
Nu era era zizi înîn care
care nu nu aveam multumire a
aveam multumire a de
de a a fifi făcut
făcut
dreptate
dreptate ori ori încă mai mai viuaviua mul ţumire de
mulţumire de aa fi fi făcut
peste putinţă o
peste o nedreptate.
nedreptate.
-
- Şi nu nu te făceai urgisit
t e făceai urgisit!! îi îi zi�e Maiorescu-n glumă.
zi~e Maiorescu-n
2255 -
- B Baa ;nă făceam - - răspume Rosetti Rosetti - - dar dar şi res- res-
pectat.
pectat. Era destul să se
Era destul se ştie"
ştie' că sunt
sunt şi eu între cei
eu între cei trei,
trei,
cei cinci, fie
cei cinci, fie chiar
chiar şi cei cei şapte jjudecători,
udecători, pentru pentru ca ca
atît
atît împricinaţii, cît cît şi advocaţii lor lor să ţie seamă de de
sfinţenia forului
forului şi să-şi pună frîu. frîu. Un Un judecător con- con-
3300 ştiincios îndrumează spre spre calea
calea dreptăţii ppee alţi zece zece
mai
mai slabi
slabi ori
ori cu cu rele
rele apucături.
apucături . Ascultă, tinere tinere - - urmă
el
el maimai stăruitor
stăruitor - - maimai ales d-ta, care
ales d-ta, care ţiiţii să-ţi
să-ţi porţi
porţi
grijă de
grijă moşie, numai
de moşie, numai ca ca judecător
jude cător poţi poţi s-o faci şi
s-o faci
aceasta. Orişice altă carieră te
aceasta. Orişice t e consumă dacă ţii tii �ă-ţi
să-ti
3
35 5 faci în
faci în deplin
deplin datoria, Încît nu-ţi rărn1ne
datoria, încît rămîne timp timp să să' tete m~i
mai
ocupi şi
ocupi şi de
de moşie.
moşie.
-
- Aş!Aş ! strigă Maiorescu.
Maiorescu. Profesorii
Profesorii noştri de de filosofie
filosofie
au cîte şase,
au cîte şase, numai
numai şase şase lecţiuni
lecţiuni pe pe săptămînă,
săptămînă, pe pe care
care
şi le
le împart
împart pe pe trei zile, cîte
trei zile, cîte doauă ore ore pe zi. Patru
pe zi. Patru zile zile
'I O
"IOpe pe săptămînă
săptărn1nă sunt sunt cu cu desăvîrşire liberi. liberi. Eu Eu aş fi fi foarte
foarte

266

www.dacoromanica.ro
 mulţumit dacă profesorul
profesorul universitar
universitar ar face şi el
ar face el şa�e
şa~ e
lecţiuni
lecţiuni pe pe săptăm1nă.
săptămînă.
-
- Titule
Titule!! nunu eşti de de bună-credinţă, îi zise Teodor
îi zise Teodor
Rosetti
Rosetti tot tot mai
mai în glumă.. Vorba
în glumă Vorba nu nu ee cîte,
cîte, cici ce
ce fel
fel de
de
55 lecţiuni fac fac profesorii.
profesorii. Profesorii
Profesorii tăi sunt sunt [nu][nu] numai
numai
profesori,
profesori, [ci [ci şi] oameni
oameni pentru
pentru care
care profesura
profesura ee oo ocu­ ocu-
paţiune �ecundară
secundară şi care care facfac lec
lecţiuni
ţiuni dede mîntuială.
Eu
Eu am am vorbit
vorbit dede oameni
oameni care-şi fac fac în
în deplin
deplin datoria.
datoria.
Judecă torul îşi face
Judecătorul face înîn deplin datoria în
deplin datoria în cele cîteva
cele cîteva
11 0O ceasuri
ceasuri pe pe care
care lele petrece
petrece în în şedinţă şi în camera de
în camera de
chibzuire.
chibzuire. SuntSunt rare
rare de tot proce�ele
de tot proce~ele pe care ee nevoit
pe care nevoit
să le
le studieze
studieze în în toate
toate amănuntele lor. lor. Aceasta
Aceasta ee treaba
treaba
pe care
pe care oo fac
fac advocaţii dacă sunt sunt conştiincioşi.
conştiincioşi. Profe-
Profe­
sorul,
sorul, dacă
dacă ţine
ţine să-şi
să-şi facă
facă în deplin datoria,
în deplin datoria, are are să
să
1155 studieze
studieze zi zi şi noapte
noapte pentru
pentru ca ca �ă
să se ţie în
se ţie în curent
curent cucu
ştiinţa şi să-şi poată face face cursul cu deplin
cursul cu deplin folos
folos pentru
pentru
auditoriul
auditoriul său. AcestaAcesta e, tinere, adevărul
e, tinere, adevărul!! adăugă
adresîndu-se
adresîndu-se iar iar lala Iorgu.
Iorgu.
- Nu u mai
mai încape
încape nici
nici oo discuţiune, îi îi răspume acesta.
răspunse acesta.
22 00 Dă fiecare
fiecare ţării sale
sale ceea
ceea ccee ee în
în stare
stare să-i deie,
deie, ccee nu
nu
trece
trece peste
peste puterile
puterile lui,
lui, şi ee mai
mai uşor să fii fii un
un bun
bun
jjudecător
udecător decît
decît unun slab
slab profesor.
profesor.

VI

-
- CuCu lapte
lapte ori
ori cu
cu rom
rom?!? ! întrebă d-na
d-na Grădeanu,
2255 turnînd
turnind ceaiul
ceaiul îînn ceşti.
- îîll luăm de
- de obicei
obicei cu
cu lapte,
lapte, răspunse cocoana
cocoana Elena.
Elena.
-- Romul
Romul ee de de cea
cea mai
mai bună calitate,
calitate, un
un adevărat
nJ amaica",
nJ amaica", stărui stăpîna casei,
s tărui stăpîna ca�ei, întorcîndu-se
întorcîndu-se spre
spre
Iorgu.
Iorgu.
30
30 - Nu
- Nu mă-ndoiesc
m ă-ndoiesc că şi laptele
laptele ee de
de cea
cea mai
mai bună
calitate,
calitate, grăi Iorgu
Iorgu zîmbind
zîmbind.. ,.BBucşana
ucşana noastră
noastră dă lapte
lapte
mai
mai pu ţin, dar
puţin, dar mai
mai uun
lJUn decît
decît vacile din Alpi.
vacile din Alpi.
-
- Eu
Eu n-am
n-am prea
prea găsit aici lapte tot
aici lapte atît de
tot atît de bun
bun caca
cel
cel din
din Bavaria,
Bavaria, întîmpină cocoana Elena.
intîmpină cocoana Elena. Chiar
Chiar şi la
la
3355 Paris laptele ee foarte
Paris laptele foarte bun.
bun.
-
- EuEu amam făcut aceeaşi constatare,
constatare, adău' gă d-na
adăugă d-na
Grădeanu. Nici
Nici la ·Bucureşti, nici
la Bucureşti, la ţară laptele
nici la laptele nu
nu ee

267

www.dacoromanica.ro
 atît de
atît de bun
bun ca ca la la Viena,
Viena, de exemrlu, unde
de exemrlu, unde cafeaua
cafeaua cu cu
lapte
lapte ee delicioa�ă.
delicioa~ă.
-
- Foarte
Foarte fireşte - - zise
zise Iorgu
Iorgu - - FFentru
entru că în în stră­
inătate, şi si mai
mai alesales lala Viena,
Viena, nu nu vi s-a servit
vi s-a servit niciodată
5
5 lapte ad~vărat. Lăptarii de
lapte adevărat. de acolo păs tre ază laptele
acolo păstrează laptele de
de
seară
se ară lala răcoare,
ră coare , şi dimineaţa, mai nainte de
mai nainte de aa pleca cu el
pleca cu el
în
în oraş,
oraş , îlîl împart
împart în în doauă, chiar chiar şi în trei calităţi
în trei calită ţi..
D-voastre
D-voastre cunoaşteţi numai numai prima prima calitate,
calitate, cel cel dede
deasupra.
deasupra. Cel Cel de de la fund, care
la fund, care �see vindevinde maimai ieftin,
ieftin, ee de
de
1100 tot
tot subţire.
subţire . Vacile
Vacile noastre,
noastre, dacă ar fi bine
ar fi bine îngriji te şi
îngrijite
raţional hrănite, ar ar dada lapte
lapte de prima calitate.
de prima calitate.
-
- Domnul
Domnul procurorprocuror nu- nu-şi uită gospcdăria
şi uită go spcdăria -- grăi
d-na
d-na Grădeanu - - ci-şi dă mereu mereu slăbiciunea pe pe faţă.
-- MaiMai multmult. gospodar
gospodar decît decît procuror,
procuror, întîmpină
115
5 Iorgu
Iorgu.. .
-
- Stau
Stau şi eu eu pe pe gînduri
gînduri -- grăi cocoana cocoana Elena Elena -­
şi mă-ntreb dacă bine bine a a făcut de de s-a
s-a încurcat
încurcat pe la tri;.­
pe la tri~
bun
bun al,al, unde
unde are are de de lucru
lucru cu cu felfel de de fel
fel de
de oameni.
oameni.
-
- Greşeşti
Greşeşti,, iubitaiubita mea,mea, zi�e zise d-na d-na Grădeanu
Grădeanu;; ori- ori-
22 00 şicare oom m trebuie
trebuie să ~ă poarte
poarte oo sarcină. s arcin ă .
-- MaiMai sarcină decît administrarea
decît administrar ea unei
unei moşii
mo şii!!
replică cocoana
cocoana Elena. Elena.
-
- Cînd
Cînd moşia ee aa ta, ta, nu
nu ee �arcină,
~arcină, răspume
r ăspume d-na d-na Gră­
deanu
deanu uitîndu-se
uitîndu-se spre spre uşă cum te
u şă cum uiţi cînd
t e uiţi aştepţi pe
cînd aştepţi pe
2
2 55 cineva
cineva şi-ncepi aa ttee teme teme ccăă n-o n-o ssăă mai mai vie.
vie. Sarcină ee
cînd
cînd ştii că eşti dator dator că la la oo anumită oră să să fii
fii neapărat
undeva
undeva şi să faci faci ceva,
ceva, că porţi porţi o o răspundere de de care
care
nu poţi să scapi
nu poţi scapi cu cu minciuna.
minciuna. Cînd Cînd ee vorbavorba de de moşia
moşia pepe
care
care oo stăpîneşti tu tu însuţi,
însuţi , şi mai
mai faci,faci, şi mai laşi. Aceasta
mai laşi. Aceasta
33 00 llee frînge
frînge boierilor
boierilor noştri capul. capul. FiindcăFiindcă ştiu ccăă n-are n-are
nimeni
nimeni să le le ceară socoteală despre despre ceea ceea cece fac
fac ori
ori nu
nu
fac,
fac, um. blă de
um.blă de iciici pînă colocol!? şi se f:'e pomenesc
pomenesc în în cele din
cele din
urmă unde unde nicinici cu cu gîndul
gîndul nu s-au gîndit.
nu s-au gîndit. Daţi-mi voie voie
să mă leg leg dede vorba
vorba Cl:! Cl:! cele
cele trei
trei calităţi de de lapte,
lapte, urmă
urmă
35
35 uitîndu-se
uitîndu-se iar iar spre
spre uşă. La La noinoi ee oo singură calitate calitate dede
lapte, oo amestecătură
lapte, ames tecătură din din toate
toate trei felurile. Tot
trei felurile. Tot aşa
ee şi societatea
societatea noastră . cei cei de sus se
de sus se află fie
fie la
la fund,
fund, fifiee
la
la mijloc,
mijloc, arareori
arareori deasupra,
deasupra, iar iar cei ce-ar trebui
cei ce-ar trebui "ă "ă
rămîie la la fund
fund îi îi găseşti pretutindeni,
pretutindeni, încît încît nunu poţi
poţi să
'1'100 ştii unde-ţi ies ies în în cale,
cale, ccaa ssăă te-ncurci
te-ncurci ccuu ei. ei. Pleacă
Pleacă
moşierul dimineaţa, ca ca să se-ntoaTcă seara, seara, dă însă pestepeste

268
268

www.dacoromanica.ro
 unul ori
unul ori peste
peste una, una, se-ncurcă - mai ştii
- mai ştii cumcum - - şi
nu se-ntoarce
nu se-ntoarce nici nici mîne,
mîne, nicinici poimîne,
poimîne, căci căci nimeni
nimeni
silă nu nu poate
poate să-i facă.
Cocoana
Cocoana Elena Elena dete
dete mulţumită din din cap,
cap, iar iar Iorgu
Iorgu
55 începu
începu ~ă �ă schimbe
schimbe feţe.feţe .
-
- Nu-i
Nu-i aşa aşa omul
omul care
care areare oo dregătorie,
dregătorie, urmă urmă d-nad-na
Grădeanu.
Grădeanu . El El ştie că nu nu poate
poate �ă~ă lip�ească
lip~ească fărăfără caca să
pată ruşine şi-şi păzeşte păzeşte treaba.
treaba. IarIar cînd
cînd vorbesc
vorbesc de de
dregătorie, cea cea mai
mai aleasă ee cea cea de
de judecător.
io
10 Uşa
Uşa sse e deschi�e
deschi~e şi feciorul adu�e
şi feciorul adu~e pe pe tavă
tavă biletul
biletul
multaşteptatei.
multaşteptatei .
-
- AhAh!! Zoe.?
Zoe.? !! exclamă stăpîna ca~ei. ca�ei. Credeam
Credeam că nu nu
s-a
s-a întors
întors încă la la Bucureşti.
Spunea
Spunea un un neadevăr, căci nu nu mai
mai departe
departe decîtdecît ieri
ieri
13
15 vorbise
vorbi~e cu cu ea. ea.
-
- îmii mi daţi voie voie s-os-o pofte�c
pofte~c?? urmă.
-
- Mă bucur bucur că am am s-o
s-o văd, răspunse
răspume cocoana
cocoana Elena,Elena,
înfigîndu-s'e
înfigîndu-s'e oarecum oarecum în în scaunul
scaunul pe pe care �edea.
care ~edea.
Tot
Tot un un neadevăr spunea spunea şi dinsa.dinsa.
2200 Iorgu
Iorgu s:.. s:..aa mărginit
mărginit �~ăă n nuu spună adevărul. E Ell se se
bucura,
bucura, căci, căci, deşideşi cu
cu vreo
vreo trei,
trei, aproape patru ani
aproape patru ani mai
mai
mic
mic decîtdecît Zoe,
Zoe, în în timpul
timpul copilăriei sale sale se
~e jjucase
ucase cu cu ea
ea
adeseori
adeseori şi si foarte
foarte bucuros,
bucuros, căci era era mai
mai născocitoare
decît
decît alţi alţi' copii.
copii.
2253 Singură Zce Zce spunea
spunea adevărul prezentîndu-se
prezentîndu-se aşa
cum
cum era era:: femeie
femeie de de statură
statură mai mai mult
mult decît mijlocie,
decît mijlocie,
dar
dar nu nu prea
prea înaltă,
înaltă, mlădioasă
mlădioa~ă ca ca oo şerpoaică,
şerpoaică, cu cu talia
talia
scurtă şi bustul bustul nu prea dezvoltat
nu prea dezvoltat,, oacheşă, cu peliţa
cu peliţa
obrajilor întinsă, cu
obrajilor întin~ă, cu părul negrunegru şi cu cu ochii
ochii mari,
mari, al al
3300 cărora alb ieşea luminos
alb ieşea luminos la la iveală, eeaa mai
mai era
era şşii îmbrăcată
în
în oo rochie
rochie cenuşie, cum cum ca ca guşa porumbului,
porumbului, cu cu oo sim­
sim-
plitate
plitate măiestrită, încît, încît, în în ciuda
ciuda ştiutelor doauă căs­
nicii
nicii prin
prin care
care trecuse,
trecu~e, părea mai mult fată mare
mai mult mare de de oo
rară mcdestie
mcdestie decît decît damă care care adună cavalerii
cavalerii îm- îm-
33
35 pregiurul
pregiurul ei. ei.
Intrată, ea ea îmbrăţişă pe pe stăpîna casei,
ca~ei, care
care oo primi
primi
parcă
parcă de de mult
mult n-arn-ar mai
mai fi fi văzut-o,
văzut-o, apoi
apoi înaintă
înaintă cu cu paşi
paşi
şovăitori şi cu cu mină sfiicioasă spre spre cocoana
cocoana Elena Elena şi
�~ee plecă
plecă cu cu discreţiune
discreţiune în faţa ei,
în faţa ei, fără
fără caca să!:ă rostească
rostea~că
4400 vreun
vreun cuvînt
cuvînt..

269
269

www.dacoromanica.ro
 Era
Era treaba cocoanei Elenei,
treaba cocoanei Elenei, ca ca mai
mai bătrînă, să înceapă
şi �ă
~ă dea
dea tonul.
tonul.
Ce
Ce putea
putea cocoana
cocoana Elena Elena să facăfacă aici,
aici, în
în ca!:ă străină
străină??
Aici
Aici nunu se se puteau
puteau da, da, nici
nici cere
cere explicaţiuni cu cu "de
"de
5
5 ce
ce?"? " şi "pentru
"pentru ce ? " îîii întinse
ce?" întinse deci virful degetelor.
deci vîrful degetelor.
Zoe luă mîna
Zoe mîna întreagă şi i-o i-o �ărută.
~ărută.
Cocoana
Cocoana Elena Elena �e ~e ridică puţin şi-o sărută pe pe obraz.
obraz.
Zoe
Zoe îi îi intime
Întime şi si celălalt
celălalt obraz.
obraz.
-
- Ce mai faci,
Ce mai fa~i, Zce Întrebă cocoana
Zce?? întrebă cocoana ElenaElena după ce-l ce-l
10
10 !:ărută şi pe pe acesta.
acesta.
-
- Ce Ce poate
poate!:ă !:ă facă o o femeie
femeie trecută la la vîrsta
vîrsta mea
mea
prin
prin cîte
cîte amam trecut
trecut eu eu!! -- răspume ea ea -- apoi
apoi se se duse
duse
la
la Iorgu
Iorgu şi-i strînse
strînse mînamîna ca ca unui prieten din
unui prieten din copilărie
şi rudă ce ce îiîi era.
era.
15
15 Ar
Ar fi fi trebuit
trebuit !:ă !:ă se
se şi
şi mai
mai sărute,
sărute, dar dar n-au făcut-o,
n-au făcut-o,
căci era era prea
prea Fenibilă
renibilă situaţiunea.
-
- Mă bucur bucur - - grăi dînsa dînsa - - că am am ocaziunea
ocaziunea să-I
felicit pe
felicit pe d-l
d-l procuror.
procuror.
-
- Să vedemvedem mai mai nainte
nainte - - răspume el el-- dacă sunt sunt
20
20 de
de felicitat
felicitat ori ori dede plins.
plins.
Doamna
Doamna Grădeanu, femeie trăită în
femeie trăită în lume,
lume, profită
de
de ocaziune
ocaziune ca ca �ă-i
~ă-i scoată
scoată din din strîmtorarea
strîmtorarea în în care
care
�e aflau.
~e aflau .
-
- Tocmai vorbeam, Zoe - - zise ea - - despre aceasta.
25 D-I
D-I Armaş ne ne spusese
spusese că în în străinătate nu nu nini se serveşte..
se serveşte
lapte,
lapte, ci ci cremă, iar iar eueu am
am rîs,rîs, că-n
că-n societatea
societatea noastră
crema
crema ee amestecat-n
amestecat-n lapte lapte şi numai numai pe pe lala tribunale
tribunale
şi
si pepe lala curţi
curti de de adună ceva ceva mai
mai curat.
curat.
, - Compa~aţiunea se potriveşte, numai să fie ade­
- Comparaţiunea ade-
30
30 vărată, grăi Iorgu. Iorgu.
Zoe
Zoe se se aşeză.
-
- E E adevărat
adevărat,, îl încredinţă dînsa dînsa zîmbind
zîmbind cu cu răutate.
răutate .
Vorba ee numai
Vorba numai că ee cremă cremă mai mai stătută şi acrităacrită vărsată
peste lapte
peste lapte proaspăt
proaspăt şi dulce.dulce .
35
35 -
- CumCum s-o s-o înţelegem aceasta aceasta?! ? ! întrebă Iorgu.
Iorgu.
- Nici ici căcă �e ~e poate
poate cevaceva mai mai lămurit,
lămurit, îi îi răspunse
răspunse
Zoe.
Zoe. Aşa-zisa cremă aa societăţii noastre noastre suntsunt maimai ales
ales
oamenii
oamenii care care n-au n-au ce ce �ă~ă facă şi, neavîndneavînd ce face, iau
ce face, iau
încetul
încetul cu încetul deprinderea
cu încetul deprinderea de de aa face
face şi ceea ceea cece nu
nu
40
40 trebuie �ă
trebuie ~ă facă, cremă acrită stînd stînd la la căldură.
căldură .
-
- Vorba
Vorba mea mea!! oo întrerup!:e
întrerupse d-na d-na Grădeanu. Tocmai Tocmai
spuneam
spuneam că fiecare fiecare trebuie
trebuie !:ă să poarte
poarte oo sarcină,
sarcină, !:ă ştie

270
270

www.dacoromanica.ro
 că la
la oo anumită
anumită oră trebuietrebuie neapărat să fie undeva şi
fie undeva
să facă ceva.ceva.
-
- AşAş!! întîmpină Zoe. Zoe. Aceasta
Aceasta ee :rentru
fentru cei cei ce
ce sunt
sunt
nevoiţi
nevoiţi �ă ~ă se
se ducă
ducă şi şi să
să facă
facă.. Cei
Cei ce
ce nu
nu sunt
sunt nevoiţi
nevoiţi se se
5
5 duc şi fac
duc fac numai
numai cîndcînd aceasta
aceasta nu-i nu-i supără. Eu Eu vorbesc
vorbesc
din
din păţite
păţi te !! Alfons,
Alfons, al al doilea
doilea soţ al al meu
meu - - urmă ea ea
apăsînd asupra
asupra vorbelor
vorbelor - - era
era om
om aşezat
aşezat,, în în adevăr
distins,
distins, trecut
trecut acum
acum de de treizeci
treizeci şi şapte de de ani
ani şi con­con-
silier la
silier Curtea de
la Curtea de Apel.
Apel. Mă mărita�em
mărita~em după el el tocmai
tocmai
10
10 pentru
pentru că oo păţisem cu Radu, cel
cu Radu, cel dintîi,
dintîi, care
care era era cu cu
numai
numai doi doi ani
ani mai
mai în în vîrstă decîtdecît mine
mine şi se se lega
lega de de
toate
toate guvernantele,
guvernantele, de de toate
toate cusătoresele, ba ba pînă
pînă chiar
chiar
şi
si de
de servitoarele
servitoarele din din casa noastră. N:..
casa noastră. avea omul
N:..avea omul altă
treabă.
15
15 - Biata de
- Biata fată ! suspină cocoana
de fată! cocoana Elena,
Elena, dîndu-şi
slăbiciunea
slăbiciunea fe :re faţă.
faţă.
-
- Mai
Mai bine
bine n-am
n-am nimerit-o
nimerit-o nici nici cu
cu :A.lfons,
J\lfons, urmă Zoe Zoe
încuraj
încurajată.ată. Să
Să mă credeţi că nu nu elxagerez
elxagerez cînd
cînd vă spun spun
că mi
mi se-ntîmpla
se-ntîmpla să uit uit că sunt
sunt măritată. îşi î şi petrecea
petrecea
2
200 toată viaţa llaa club,club, de de unde
unde �e ~e întorcea
întorcea ddee obicei
obicei prinprin
revărsatul zorilor
zorilor de zi. Juca
de zi. Juca omul
omul cărţi şi nu nu :rerdea,
ferdea,
ba de
ba de cele
cele mai
mai multe
multe oriori cîştiga,
cîştiga, dar
dar era
era mereu
mereu buimac
buimac
şi ursuz
ursuz şi eu eu trăiam singură, singură mă duceam duceam la la
teatru,
teatru, singură
singură la la concerte,
concerte, singură
singură lala serate,
serate, ba ba se-n-
se-n-
2
255 tîmpla
tîmpla că eram eram invitaţi, îl îl aşteptam ceasuri
ceasuri întregi
întregi
gătită şi-n celecele din urmă tot
din urmă tot singură plecam
plecam şi născoceam
te
te miri
miri ce ce minciună ca ca să-I scuzscuz pepe el.el. Bine
Bine!! iubita
iubita
mea
mea - - urmă întorlndu-se
întorlndu-se spre spre d-na
d-na Grădeanu - - d-ta
d-ta
ştii că toate
toate aceste
aces te sunt
sunt adevărate şi că omul omul acelaacela
3
300 purta
purta oo sarcină,
sarcină, trebuia
trebuia neapărat
neapărat ssă ă fie
fie la
la o o anumită
anumită
oră undeva
undeva şi să facă ceva. ceva. Cînd
Cînd sese scula
scula însă pe pe la la
unsprezece,
unsprezece, începea
începea să să sese scarpine
scarpine înîn.. cap
cap şi şi să certe
să certe
feciorul,
feciorul, care care nu-i
nu-i făcea
făcea nimic
nimic pe pe plac.
plac. Ce Ce treabă
mai putea
mai putea el el să facă la la curte
curte dacă se se ducea
ducea?! ? ! Foarte
Foarte
3
355 adeseori
adeseori în�ă În~ă n nuu se
~e mai
mai ducea,
ducea, şşii aud
aud acum,
acum, că că s-a
s-a şişi
retras,
retras, oriori aa fost
fost nevoit
nevoit să se se retragă. Puţin îi îi pasă de­ de-
altminteri,
altminteri, căci căci arenzile
arenzile îi curg şi taie
îi curg taie şi cupoane
cupoane de de la la
bonurile
bonurile domeniale
domeniale cu cu zece
zece la la sută . EE oriori nu
nu înăcrită
Înăcrită
cremă
cremă?? !!
10
10 Cocoana
Cocoana ElenaElena nu nu mai
mai zicea
zicea nimic
nimic ,, dar
dar era
era răpusă,
înduioşată.

2271
71

www.dacoromanica.ro
 -
- Acestea
Acestea sunt sunt excepţiuni regretabile, grăi
e;xcepţiuni regretabile, Iorgu ..
grăi Iorgu
- Regretabile cu
- Regretabile cu atît
atît mai vîrtos cu
mai vîrtos cu cîtcît excepţiunile
excepţiunile
sunt
sunt regulă,
regulă, replică
replică Zoe,Zoe, ajunsă
ajunsă la la largul
largul ei. ei. Cărţi
Cărţi nu nu
jjoacă,
oacă, ce-ice-i drept
drept,, orişicare,
orişicare, dar dar -- nu nu sunt
sunt întreîntre noinoi
5
5 fete mari
fete mari - - încurcaţi
încurcaţi cu cu femei
femei găseşti
găseşti la la tottot pasul,
pasul,
încît nu
încît nu mai
mai ştiiştii care
care toacă
toacă şi care ee tocat
şi care tocat.. Pretutindeni,
Pretutindeni,
prin
prin biurouri
biurouri ministeriale,
ministeriale, J=e ţe la tribunale şi
la tribunale şi pepe la la
curţi,
curţi, pe pe la
la Cameră
Cameră şi şi Fe
pe la Senat ,, pe
la Senat la comandamentele
pe la comandamentele
militare, mai
militare, mai ales ales pe acolo, ele
pe acolo, ele intră
intră şi ies, şi
şi ies, ceea ce
şi ceea ce
110
0 ţi se
ţi se pare
pare peste
peste putin
putinţă ţă �e face de
Ee face de dragul
dragul unei unei perechi
perechi
de
de ochiochi frumoşi,
frumoşi, căci căci cel mai brutal
cel mai cavaler ee şi
brutal cavaler el galant
şi el galant
fată
fată cu cu femeia
femeia care nu-i este
care nu-i este sotie.
sotie.
'-
'- Unul
Unul la la zece,
zece, oo întrerup�
întrerupsee I�rgu I~rgu..
- Chiar
- Chiar la la doauăzeci,
doauăzeci , dacă dacă vreivrei - - continuă
continuă ,Zoe ,Zoe- -
115
5 dar
dar acelaacela unuunu hotăreşte.
hotăreşte . Cîte afaceri se
Cîte afaceri se rezolvă,
rezolvă, cîte cîte
procese
procese se se cîştigă,
cîştigă, cîţicîţi se�e căpătuiesc,
căpătuiesc , cîte Înaintări se
cîte înaintări ""e
fac,
fac, cîte
cîte muşamale
muşamale se se Întind
întind pe pe urmaurma unor a�emenea
unor asemenea
•
interveniri
interveniri !! '
-
- Şi Şi cîţi oameni se
cîţi oameni se ruinează
ruinează!! adăugă
adăugă d-na d-na Grădeanu
Grădeanu..
2
200 -- Cîte
Cîte case
case �see sparg
sparg!! adăugă
adăugă şi cocoana Elena.
şi cocoana Elena.
-
- UnuUnu la la douăzeci,
douăzeci, am am zis
zis.. Una
Una la la treizeci,
treizeci, zic, fiind
zic, fiind
vorba
vorba de de ele. Aceea una
ele. Aceea una dă nota societăţii
dă nota societă ţii:: o o vezi mereu
vezi mereu
şi
şi pretutindeni
pretutindeni şi-o şi-o auzi vorbind despre
auzi vorbind despre toţi toţi şi despre
şi despre
toate-n
to ate-n felul
felul ei, căci ea
ei, căci ea sese ţine
ţine deasupra
deasupra numai numai făcîndfăcînd
2
255 ssăă sese creadă
creadă ccă ă toate
toate sunt
sunt ccaa dînsa,
dînsa, dacă dacă n nuu chiar
chiar mai
mai
şişi mai,
mai, şi toţi sunt
şi toţi sunt ca ca cei ce intră-n
cei ce intră-n voile voile ei ei.. Reputaţiunea
Reputaţiunea
ee oo ţesătură
tesătură de de minciuni
minciuni:: orisicît
orişicît de de cumEecade
cumsecade ai ai fi,
fi,
simţi că lumea lumea te te socoteşte fie fie deopotrivă cu cu cei
cei cece
sunt,
sunt, fie fie prost,
prost, fie fie Pl!ea
piea făţarnic
făţarni c şi şi viclean
viclean,, încîtîncît ştii
ştii
3
300 să-ti
să -ţi ascunzi
ascunzi păcatele.
păc atele . E E destul
destul ssăă ttee ridici ridici cîtusi
cîtuşi dede
puţin deasupra
puţin deasupra mulţimiimulţimii pentrupentru ca ca toţitoţi şi şi toate
toate să să
tăbărască
tăbăras că asupraasupra ta ta şi
şi săsă ttee grăiască
grăiască de de rău
rău şi "ă te
şi să te
coboare
coboare - - dacă
dacă se se poate
poate -- chiarchiar mai mai jos decît dînşii.
jos decît dînşii.
Cocoana
Cocoana Elena Elena de te din
dete cap, iar
din cap, d-na Grădeanu
iar d-na Grădeanu se se
3
355 uită
uită cu cu drag
drag la la favorita
favorita ei. ei.
-
- NuNu ee - - adăugă
adăugă Zoe Zoe -- nicini ci cremă,
cremă, nici nici lap lapte
te
proaspăt,
proaspăt, ci ci lapte
lapte bătut,
bătut, în în care
care toate
toate sunt amestecate
sunt amestecate
de-a
de-a valma.
valma.
Iorgu
Iorgu nu nu puteaputea decît
decît să să zîmbească.
zîmbească. Ascultase Ascultase cu cu
44 0
o multă
multă plăcere
plăcere cele cele spuse
spuse de de fără-ndoială
fără-ndoială deşteapta deşteapta lui lui
prietenă
pri etenă din din copilărie,
copilărie, dar,dar, judecînd
judecînd după puţinii oameni
după puţinii oameni

272
272

www.dacoromanica.ro
 cu
cu care venise în
care venise în atingere
atingere după întoarcerea
întoarcerea sa sa în
în ţară
ţară,,
cu
cu totul altfel vedea
totul altfel vedea el lucrurile.
el lucrurile.
-
- Atît
Atît de tînără şi atît
de tînără atît dede pesimistă
pesimistă!! exclamă el. el.
Prea
Prea le le vezi
vezi toate
toate negru-n
negru-n mai mai negru.
negru.
55 - Nu, u, răspunse ea. ea. LeLe văd numainumai fără de de ochelari
ochelari
iar cît
iar cît pentru
pentru tinereţă, o o femeie
femeie care
care a a avut
avut doidoi bărbaţi
unul
unul după altul altul şi ee băgată-n
băgată-n toatetoate cronicile scandaloase
cronicile scandaloase
fără ca ca !Oă
!:ă ştie cumcum aa ajuns
ajuns în în ele
ele nu
nu mai poate să fie
mai poate fie
pmă în
pusă rîndul celor
în rîndul celor prea
prea tinere.
tinere. Dealtminteri,
Dealtminteri, urmă urmă
10
10 ea
ea după oo pauză, eu eu nu
nu vivi le-am spus nici
le-am spus nici cucu răutate,
nici ca
nici ca să mă plîng, plîng, ci ci numai
numai fiindcă era era vorba
vorba de de
cremă
cremă şi şi de
de lapte
lapte proaspăt.
proaspăt.
- Pare-mi-se c-ai
- Pare-mi-se c-ai luat
luat drept
drept cremă
cremă ceeaceea ce ce rămîne
rămîne
la fund,
la fund, întîmpină Iorgu. Iorgu.
15
15 Zoe
Zoe se uită pe
se uită pe furiş la la cocoana
cocoana Elena,
Elena, carecare era
era
învederat
învederat de de altă părere.
-
- Nu Nu mă mă zgîndări,
zgîndări, Iorgule,
Iorgule, că că ţip
ţip!! grăi
grăi dînsa
dînsa mai
mai
îndrăzneaţă. Coconul Fănică Belu,
Coconul Fănică Belu, unul
unul dintre
dintre ginerii
ginerii
lui
lui Barbu-vcdă Ştirbei, ee fără doar doar şi poate
poate om om din cea
din cea
2
200 mai
mai înaltă elită. N Nuu ştiu dacă îţi sunt sunt oriori nnuu cunoscute
cunoscute
exemplele
exemplele Fe ţe care
care lele dă. Destul
Destul că domniţa s-a s-a divorţat
divorţat..
Plagino,
Plagino, alt ginere al
alt ginere lui Barbu-vcdă Ştirbei, s-an­
al lui s-an-
curcat
curcat cu cu oo guvernantă, cu cu care
care trăieşte la Marsilia.
la Marsilia.
Divorţ
Divorţ!! Al Al treilea
treilea ginere,
ginere, generalul
generalul FIOl'escu,
FIOl'escu, S-,' di-
s-,' di-
2255 vorţat şi el, el, nnuu mai
mai cerceta
cerceta de de ce.
ce. Domniţa Jatalia, atalia,
fiica
fiica lui
lui Grigore-vcdă Ghica, Ghica, aa fugit
fugit cucu ofiţerul aus­ aus-
triac
triac care
care aa omorît
omorît în în duel
duel Feţe başboierul Balş, Balş, soţul
soţul ei.
ei.
Elena-doamna
Elena-doamna aa adoptat adoptat doi doi copii
copii nă!Ocuţi
născuţi de de Obreno­
Obreno-
vicioaia
vicioaia din adulter. Aceasta
din adulter. Aceasta nu nu ee cremă
cremă?? Să-ţi
Să-ti mai
mai
30
30 vorbesc
vorbesc d dee coconul
coconul Mihalache,
Mihalache, marelemarele Kogălni~eanu,
Kogălniceanu,
care
care ee divorţat, de de Vasile
Vasile Boerescu,
Boerescu, celebrul
celebrul profesor
profesor
şi om
om politic,
politic, care
care ee şi el el divorţat, de de Gună Vernescu,
pcdoaba
pcdoaba baroului,
baroului, care care aa despărţit pe pe soţia unuiunui ne­ne-
guţător de de bărbatul ei, ei, de
de Grădişteanca cea cea frumoa!Oă,
frumoasă,
3355 de
de BiEeta,
Bi~eta, fiica
fiica marelui
marelui ROEettache.
Rosettache. Mai Mai vrei
vrei?? Nu-ţi
u-ţi
sunt
sunt destule
destule exemple
e:x emple pentru
Fentru incepători,
începători, destule
destule scuze
scuze
pentru
pentru cei mai mărunţi
cei mai mărunţi?? !!
-
- E E in
în adevăr urît urît!! exclamă
exclamă cocoana
cocoana Elena,
Elena, mirată
mi rată
de
de indemînătăcia
îndemînătăcia cu cu care
care ZoeZoe ştia să le le înşire
înşire..

273

www.dacoromanica.ro
 lorgu,
Iorgu, care
care nunu le le ştiu!:'e
ştiu~e aceste,
aceste, era era cuprins
cuprins de de teme­
teme-
rea
rea că dînsa,
dînsa, urmînd
urmînd înainte,
înainte, are are !:'ă-i vorbească şi
~ă-i vorbească
despre
despre oameni
oameni ţe care care îi îi punea
punea sus sus înîn gîndul
gîndul luilui..
-
- Destul
Destul!! zi�ezi~e dar.dar. M Mă ă dau învins. Sunt
dau învins. Sunt păcatele
păcatele
5
5 epocei
epocei de tranziţiune.
de tranziţiune.
-
- Nu
Nu ştiu dacă de de la
la rău sprespre binebine ori spre mai
ori spre mai rău,
grăi dînsa.
dînsa. UnaUna tottot am am !:'ă
~ă vă mai mai spun.spun. De De cîtva
cîtva timp
timp
se
se vorbeşte cu cu multă stăruinţă că Vasilie Vasilie Alecsandri,
Alecsandri,
marele nostru poet,
marele nostru poet, prietenul
prietenul lui lui Cuza-vodă, al al Eli-
Eli-
lO
10 sabetei-doamnei,
sabetei-doamnei, şi şi al
al tuturor
tuturor oamenilor
oamenilor mari mari din din
ţara aceasta,
ţara aceasta, acumacum flăcău de de şa�ezeci
şa~ezeci de de ani
ani aproape,
aproape,
are
are de
de gînd
gînd să �e-nsoare
~e-nsoare ori ori poate
poate că s-a s-a şi însurat.
însurat .
Ştiţi cu
cu cine
cine?? CuCu oo ţărancă, cu cu care
care aa avutavut unun copil,
copil, oo
fată acum
acum trecută, precum precum se se zice,
zice, de de doisprezece
doisprezece ani. ani.
l5
15 -
- Foarte
Foarte bine face, grăi lorgu
bine face, înviorat. Tot
Iorgu înviorat. Tot astfel
astfel
marele
marele poetpoet german
german Goethe Goethe aa luat luat în în căsătorie pe pe
�ervitoarea
~ervitoarea sa, sa, care
care îi născu�e
îi născ u~e un un băiat
băiat..
Zoe
Zoe îlîl luă cum pisica
luă cum pisica ia ia şoarecele,
şoarecele, ţe ţe care-l ţine în
care-l ţine în
ghearele ei
ghearele ei cele
cele ascuţite.
ascuţite .
20
20 -
- Care
Care e,e, mă rog,
rog, fapta
fapta bunăbună?? îl îl întrebă ea.ea. AA născut
ea
ea copilul
copilul acela
acela fără
fără ca ca săsă fi luat şi
fi luat şi el parte la
el parte la acest
acest
act
act firesc
firesc?? Răspunde desluşit desluşit??
lorgu stete
Iorgu stete cîtva
cîtva timp timp ţe pe gînduri
gînduri.. Nu Nu erau,
erau, ce-i
ce-i
drept, fete mari
drept, fete mari de de faţă, dar dar se se afla
afla acolo
acolo mama
mama lui, lui,
2
255 ţentru el îndeosebi mai
el îndeosebi mai mult mult decît decît fatăfată mare,
mare, şi-i
era
era greu
greu să să vorbească.
vorbească.
-
- Ştiu ce ce vrei
vrei să zici, zici, grăi dinsul d insul măsurîndu-şi
vorbele.
vorbele. E E foarte
foarte adevărat că nu-i este iertat
nu-i este iertat bărbatului
să aibă copii
copii decît
decît cu soţia sa,
cu soţia sa, înîn cel mai rău caz
cel mai caz cucu oo
3
300 femeie
femeie ppee care
care ee gatagata s-o s-o iiaa înîn căsătorie, iar iar aceasta
aceasta
are
are s-o
s-o facă
facă maimai nainte
nainte de de aa se se fifi născut
născut copilul
copilul lui.
lui.
Tot
Tot mai
mai bine
bine ee însăînsă maimai tîrziu
tîrziu decît
decît nicicdată
nicicdată!!
- Mai bine,
- Mai bine, dardar tot foarte rău
tot foarte rău,, dede tottot rău
rău!! zise
zise
cocoana Elena apăsînd asupra
cocoana Elena asupra vorbelor.
vorbelor. GcetheGcethe al al tău
35
35 a
a fost
fost uunn păcătos.
păcătos .
-
- Dacă nu nu i-a fost ruşine să se-ncurce
i-a fost se-ncurce cu cu servitoarea
servitoarea
lui
lui -
- adăugă Zoe Zoe - - eraera omom care
care nu nu se-njosea
se-njosea luînd-o-n
luînd-o-n
căsătorie.
căsă torie. ElEl însuşi aa mărturisit-o aceasta aceasta De De ce ce să nunu
facă ca
ca dînsul
dînsul şi alţii, asupra
asupra cărora nu nu sunt îndreptate
sunt îndreptate
4
400 privirile
privirile tuturora
tuturora?! ?!
-
- EuEu ţi-am spus spus că mă dau dau învins,
învins, grăi lorgu.Iorgu.

274

www.dacoromanica.ro
 VII
VII

-
- EuEu sunt
sunt atîtatît dede proastă - - grăi Alina Alina - - şi nu nu
pot
pot �ă-mi
~ă-mi dau
dau seama
seama ce ce aveaţi să faceţi timp timp atît
atît de
de
îndelungat
îndelungat la la moşie.
55 - - Sunt
Sunt noauă zile, zile, numai
numai noauă zile zile dede cînd
cînd amam
plecat,
plecat, răspunse Iorgu Iorgu .. Am
Am avut avut atîtea
atîtea de făcut,
de făcut,
Jncît
încît mi-e
mi-e parcă nici nici n-am
n-am statstat acolo.
acolo.
- Tocmai aceasta
- Tocmai aceasta e, e, întîmpină dînsa. dînsa. Acum,Acum, în în
noiemvrie,
noiemvrie, sămănăturile de de toamnă sunt sunt făcute. Ce Ce
10
10 mai
mai era era de
de făcut
făcut??
-
- CeCe nu mai era,
nu mai era, domnişoară
domnişoară!! exclamă
exclamă dînsul. Chiar
dînsul. Chiar
şi dacă n-arn-ar fi făcute toate
fi făcute toate sămăn.ăăturile,turile, areare să le le
facă administratorul,
administratorul, căci la la aceasta
aceasta ~e se pricepe
pricepe şi el el
destul
destul de de bine
bine;; sunt însă altele
sunt însă altele lala care
care oamenii
oamenii de de aici
aici
15
15 nu
nu se pricep şi
~e pricep şi care
care numai
numai sub sub conducerea
conducerea mea mea sese pot
pot
face
face cumsecade.
cumsecade. ToatăToată varavara am am lucrat
lucrat la la împărţirea
împărţirea
pămîntului după calităţile lui, lui, lala croirea
croirea drumurilor
drumurilor
şi lala construirea mulţumii de
construirea mulţumii podişti de
de podişti de care
care ee pe moşie
pe moşie
neapărată nevoie.
nevoie. AcumAcum ee timpul
timpul pentru
pentru plantaţiuni
2200 şşii pentru
pentru curăţirea pomilorpomilor d dee uscături şşii de de ramuri
ramuri
prisositoare,
prisositoare, lucruri
lucruri lala care oamenii nu
care oamenii nu se pricep deloc
se pricep deloc..
Alina s~ee uită cuprinsă de de nedumerire
nedumerire în în ochii lui ceicei
frumoşi
frumoşi..
-
- Se Se cere
cere şi r entru aceasta
şi rentru aceasta oo pricepere
pricepere deosebită
deo~ebită??
2255 întrebă dînsa.
dînsa.
-
- Domnişoară
Domnişoară - - grăi
grăi dînsul
dînsul- - cum
cum vrei vrei maimai bu­
bu-
curos
curos să !:ă te tai la
te tai la deget
deget:: cucu unun cuţit bine bine ascuţit ori ori
cu
cu un un ferestrău
ferestrău??
-
- Foarte
Foarte fireşte cu cu cuţitul, căci căci rana
rana s~ee vindecă
3300 mai
mai uşor, răspunse
răspun~e ea. ea.
-
- Ei Ei bine
bine!! urmă el. el. Pomul
Pomul vreavrea şi si el
el să-i tai
tai răni
care
care se ~e vindecă uşor. Unele Unele crăci au a~ să fie fie tăiate cucu
ferestrăul, altele
altele cu cu toporul,
toporul, iar iar altele
altele cucu foarfecile,
foarfecile,
şi toate
toate trei
trei aceste
aceste unelte
unelte au
au să
!:ă fie bine ascuţite. Oamenii
fie bine Oamenii
3355 noştri ruprup crăcile uscate
uscate fiindcă llee vinevine mai
mai la-ndemînă
aşa, taie
aşa, taie cu ferestrăul crăci
cu ferestrăul crăci unde
unde tăierea s~ee face face mai
mai
bine
bine cu un topor
cu un topor binebine ascuţit ori ori chiar
chiar cu cu foarfecile,
foarfecile,
lasă crăci ori
la~ă ramuri care
ori ramuri care sese încalecă şi taie taie crăci oriori
ramuri
ramuri care care auau destulă lumină ori ori nunu sunt
sunt de de prisos.
prisos.

275

www.dacoromanica.ro
 -
- AmAm înteles
înteles!
' ! exclamă Alina Alina înviorată. Toate Toate
atîrnă de de lala 'poziţiunea crăcilor... Ai
poziţiunea crăcilor. Ai să dai dai pomului
pomului oo
anumită formă,formă, un un fel
fel de fizionomie potrivită cu
de fizionomie cu felul
felul
lui
lui de
de aa creşte. Trebuie
Trebuie �ă !:ă fie foarte interesant.
fie foarte interesant. Mi-ar Mi-ar
5
5 face şi mie plăcere
plăcere c:ă să conduc a�emenea
a~emenea lucrare. E E ceva
ceva
şi pentru femei
şi pentru femei!!
El
El ~e�e uită
uită cu cu drag
drag lala copilă.
-
- Desigur că ee interesant.
interesant. Desigur
Desigur că ee şi pentru pentru
femei
femei!! zise.
zise.
io
10 - E
- E pa rcă pomul
parcă pOJllul răsuflă
răsuflă mai mai uşor şi vîntulvîntul îi îi scu-
scu-
tură ramurile
ramurile aa recunoştinţă, adăogă dînsa. dînsa.
-
- Foarte
Foarte adevărat
adevărat!! şopti el. Sunt pe
el. Sunt pe moşie sute sute,,
sunt
sunt mii
mii de de asemenea
asemenea pomi părăginiţi, meri, peri, peri, gutui
gutui
nuci, pruni,
pruni, carecare acum
acum toţi răsuflă mai mai uşor şi, drept drept
15
15 recunoştinţă, au au să înflorească la la primăvară mai frumos
şi să dea toamna viitoare
dea toamna viitoare rod rod maimai îmbelşugat.
îmbelşugat .
-
- CeCe mulţumire
mulţumire!! ce ce fericire
fericire!! exclamă Alina, Alina, carecare
vedea în
vedea în gîndul
gîndul ei ei florile
florile primăverii.
primăverii.
-
- Sunt
Sunt apoiapoi mulţi pomi pomi care
care s-au
s-au uscat
uscat şi sunt prea
sunt prea
2200 bătrîni, urmă dînsul. Aceştia Acestia aauu ssăă fie înlocuiţi
înlocuiti ccuu soiuri
bune
bune şi potrivite
potrivite cu cli~a şi cu
cu clima localitate~. Oamenii
cu localitatea. Oamenii
noştri nu nu ştiu nici nici �ă
~ă aleagă, nici nici să sape
sape gropile, nici
gropile, nici
să planteze.
planteze.
- îîmi
- mi închipuiesc
închipuiesc ce ce vrei
vrei să zici zici -
- grăbi dînsa- dînsa -
25
25 rădăcină bine bine dezvoltată, trunchi trunchi drept
drept cu cu coaj
coajaa groasă
şi nevătămată, coroană bine bine începută ..... .
î ntocmai ! o o întrerup�e
-
- întocmai! întrerup!:e . el.el. SeSe vede
vede c-ai c-ai învăţat
botanică. .
-
- NuNu ee cestiune
cestiune de de botanică, răspunse ea. ea. Ce
Ce bo-bo-
.3.300 tanică mai mai învăţăm
învătăm şi noi ? ! Bunul-simţ
si noi?! Bunul-simt ţi-e destul destul
ca �ă ~ă le ştii aceste.a~este.' ,
-
- Ei bine bine!! acest bun-sîmţ le lipseşte celor mai
mulţi : plantează pomi care
mulţi: care nu �e prind
nu !:e prind ori
ori tînjesc
tînjesc numai
numai
şi
si nu-şi
nu-si daudau seamă că pierd pierd recolta
recolta unui
unui an an ori
ori chiar
chiar
.3.355 ~ unui
a unui şir d dee ani.
ani. N Nuu ţin apoi ~eamă ddee creşterea po­
apoi seamă po-
milor,
milor, şi ori ori îiîi plantează prea prea deşi, încît încît după cîţiva
ani
ani se împedecă unii
se împedecă unii pepe alţii în în dezvoltare,
dezvoltare, lipsindu-se
lipsindu-se
între
între dînşii de de aeraer şi de
de lumină, ori îi pun
ori îi pun preaprea rari
rari şi
nu numai
numai pierdpierd oo mulţime de de loc, dardar mai sunt sunt şi prea
prea
440
O expuşi la la vînturi.
vînturi. Gropile
Gropile şi le le sapă
sapă apoi
apoi de de obicei
obicei prea
prea
mici şi mai
mici mai alesales prea puţin adinci,
prea puţin încît puietul
adinci, încît puietul nu nu

276
276

www.dacoromanica.ro
 rezistă la �ecetă,
~ ecetă, cum rezistă la groapa adîncă, adîncă, în al
căreia fund
fund �e ~e adună o o rezervă de de umezeală.
-
- Iacă un un lucru
lucru la
la care
care nu m-aş fi gîndit nicicdată
nu m-aş nicicdată!!
exclamă dînsa.
exclamă dînsa. Aşa Aşa ee :: dacă groapa ee adîncă, apa de
55 ploaie adunată
adunată în ea nu ~�e e evaporează,
evaporează, căci căci e mult
pămînt
pămint deasupra
deasupra ei. ei.
-
- BaBa mai
mai ee şi altalt folos,
folos, adăugă dînsul. în î n timp
timp de de
�ecetă
~ ecetă rădăc�nile
rădăc~nile îmetate
îm:etate de de umezeală cre�c cre~c mai spre
mai spre
fund.
fund. De
De aceea
aceea areare să fie făcută şi :{:entru
Fentru grîu
grîu arătura mai
1100 adîncă
adîncă decît
decît ar ar cere-o
cere-o rădăcinile grîului, care
rădăcinile grîului, care se~ e întind
întind
mai
mai lala suprafaţă
suprafaţă!!
-
- DaDa!! e foarte adevărat.
adevărat.
- Domnişoară -
- - urmă el el încălzindu-se -- fiindcă
nu-şi dau
nu-şi �eamă despre
dau seamă despre aceasta,
aceasta, oamenii nu nu ştiu să
1155 tundă rădăcinile şi si mai
mai ales ales aşa-zisele
asa-zi~ele mustăţi
mustăti ale
lor,
lor, şi plantează prea pr'ea adînc.
adinc. Neavînd
Neavind rădăcinile destul
aer
aer şi destulă
destulă lumină ..... .
-'Au
-IAu eleele nevoie
nevoie dede aer
aer şşii de lumină
lumină?? îîll intrerupse
întrerupse ea.
-
- Desigur
Desigur' că au au!! îi
li răspume el. el. Fără de de aer
aer şi fără
2200 lumină n nuu ee nici
nici uun
n fel de
de vegetaţiune ccuu putinţă. De De
aceea
aceea afînăm pămîntul, tundem tundem rădăcinile şi plantăm
la suprafaţă, ca de la vîrfurile rădăcinilor tunse să se
prcducă aşa-zi�e
aşa-zi~e adventive,
adventive, care care se
~e înfig spre fund.
înfig spre fund.
Plantînd
Plantlnd prea
prea adînc,
adînc, rădăcinile încetulîncetul cucu încetul pu- pu-
2255 trezesc şi pomul se usucă. îîn n cel mai bun caz ssee ivesc
rădăcini noauă mai mai la la suprafaţă şi pomul pomul rămîne
oarecum ofticos.
oarecum ofticos. Pomul
Pomul transplantat
transplantat în mai multe
în mai multe
rînduri
rinduri în
în med
mcd raţional, din din contra,
contra, se nobilează, creşte
mai
mai frumos
frumos şi dă fructefructe maimai gustoase.
gustoase.
30
30 -
- CeCe frumos
frumos!! grăi dînsa.dinsa. E atît de
E atît de plăcut aa sta sta de
de
vorbă cucu d-ta
d-ta!! EuEu învăţ
invăt atît
atît de multe.
multe.
-
- Pentru
Pentru că eşti d-ta d-t~ cum eşti!! răspunse
cum eşti răspun~e el el şi-i
luă
luă mîna în amîndoauă mînile lui. Le vezi atît de fru- fru­
moase
moase toate.
toate.
35
35 -
- NuNu!! D-ta le spui frumos -- replică dînsa -- şi
mi-e parcă văd cum te bucuri cînd le faci faci şi cum ai să te
bucuri cînd le vei vedea crescînd şi înflorind. Eu aş
alerga toată ziua ca o smintită de ici pînă colo şi nu
m-aş mai sătura să fac pe ici, pe colo cîte ceva. D-ta
-4-4 0o eşti atît de fericit că poţi să le faci toate, urmă ea,
cuprinsă de de adîncă
adincă Întristare.
întristare.

277
277

www.dacoromanica.ro
 îîntristarea
ntristarea trecu
trecu de de la ea la
la ea el.
la el.
Da
Da!! Şi el el s-ar
s-ar fifi bucurat,
bucurat, mult mult s-ar s-ar fifi bucurat
bucurat dacă
ar
ar fi fi putut
putut s-os-o poarte
poarte de ici pînă colo,
de ici colo, ca ca să ii le le arate
arate
toate,
toate, şi s-o s-o vadă bucurîndu-se
bucurîndu-se cum cum în în gîndul
gîndul lui lui numai
numai
5 dînsa se
dînsa se ştia bucura.
bucura. Se Se vedea
vedea pe sine însuşi cutrierînd
pe sine cutrierînd
cu
cu dînsa
dînsa ţarinile,
ţarinile, livezile, dealurile cu
livezile, dealurile cu viivii şi
şi pădure.
pădure.
Ar
Ar fi fost oo mare mare nedreptate
nedreptate ca el să fie nevoit nevoit a se
lipsi
lipsi de de mulţumirea
mulţumire a aceasta.aceasta.
El
El îşiîşi ridică
ridică cucu îndărătnicie
îndărătnicie capul. capul.
10
10 -
- Ai Ai să vii,
vii, domnişoară -- îi îi zice
zice cucu toată
toată hotărîrea
hotărîrea --
la
la primăvară, cînd cînd toate
toate au au să fie-n fie-n floare.
floare.
Ea
Ea dete
dete din cap şi începu
din cap începu să "ă rîdă nervos,
nervos, de de nu mai
nu mai
ştiai dacă rîde rîde ori
ori plinge.
plinge.
-
- Nu Nu !':e
�e poate,
poate, îi îi răspume.
115
5 -
- Ai Ai să vezi
vezi că se se poate
poate!! o-ncredinţă el. el.
-
- Da Da!! grăi
grăi dînsa.
dînsa. Cu Cu elel m-aş
m-as duce duce si şi m-ar
m-ar lăsa ŞI
mama, cu d-ta însă nu nu!! ' ,
Iorgu se
Iorgu se uită lung
lung şi oarecumoarecum speriossp~rios la la ea.
ea.
-
- Cu Cu cine
cine cucu el el?? întrebă oprindu-şi răsuflarea, şi
2
200 picături de de sudori
sudori reci reci ssee iviră ppee frunteafruntea lui lui netedă
şi lată.
-
- Asta-i !! răspunse iar dînsa. Parcă nu ştii şi d-ta? d-ta ? !!
u doară că cine
u cine ştie ce, ce, dar
dar lumea
lumea ce-ar ce-ar zicezice dac-ar
dac-ar
afla
afla că m-amm-am plimbat
plimbat cu cu d-ta
d-ta pe pe la la moşie
moşie?? Cu Cu el,
el, asta
asta
2
255 ee cu
cu totul
totul altă ceva ! El
a1tăceva! El însă de de atîta
atîta timptimp n-a mai dat
n-a mai dat
pe
pe la la noi.
noi. SeSe vede
vede că ee supărat, adăugă cu cu oarecare
oarecare
nepăsare.
nepăsare.
-- Şi-ţi parepare răurău?? întrebă el el iar
iar uitîndu-se
uitîndu-se cu cu ochi
ochi
scrutători în în faţa ei ei..
3
300 Alina se
Alina se uită şi ea ea în faţa lui
în faţa lui cucu o o îndrăzneală
îndrăzneală care care pe
pe
dînsul
dînsul îl îl punea
punea în în uimire
uimire..
-
- Şi dac-aş zice eu că nu, m-ai crede d-ta? d-t a ? grăi
dînsa foarte serioasă. Ţi-ai face
dînsa foarte face d-ta d-ta o o bună părere
despre
despre minemine?? D-Ie Armaş -
D-Ie Armaş - urmă schimbînd
schimbînd tonul tonul- -
3355 eeu
un nuu ştiu ce-ţi vei vei fi fi închipuit
închipuit d-ta. Vorba era
d-ta. Vorba era ssăă vă
mutati
mutati de de Sf.
Sf. Dumitru.
Dumitru. Nu v-ati
Nu v-ati mutat. O să vă mu­
' mutat. mu-
taţi, p oate, de
poate, de Sf.
Sf. Gheorghe,
Gheorghe, ori' ori dede Sf.Sf. Dumitru
Dumitru viitor,viitor,
odată neapărat, şi atunci atunci oo să ne ne vedem
vedem mai mai rar,
rar, dacă
ne
ne vom
vom maimai fi
fi văzînd. Mi-ar şedea
Mi-ar sede a miemie bine
bine să zic zic atunci
atunci
440
0 că nu-mi
nu-mi aduc
aduc ccu u plăcere 'aminte aminte de de oarele
oarele pe care
pe care
le-am
le-am petrecut împreună şi că nu-mi pasă, nu-mi pare

278
278

www.dacoromanica.ro
 rău că numai
numai rar rar de tot ne
de tot mai vedem
ne mai vedem?? !! Fără îndoială
că nu
nu!!
El iar luă mîna
El iar mîna ei ei în
în amîndoauă mînilemînile lui.
lui.
-
- OO să ne ne vedem,
vedem, domnişoară, căci oarele oarele pe pe care
care
55 le
le petrecem
petrecem împreună îmi îmi sunt
sunt mie
mie chiar
chiar maimai plăcute
decît
decît d-tale,
d-tale, grăi
grăi dînsul.
dînsul.
Alina
Alina iar
iar rîse
rîse dede nu
nu mai
mai ştiai dacă rîderîde ori
ori plînge
plînge..
-
- Aşa zicea
zicea şi el el-- grăi - - şi, uite, nu-i aşa
uite, nu-i aşa!! Să nu nu
te superi,
te superi, urmă, după după o mică pauză, iar
o mică iar serioasă. E E
10
10 mare
mare deosebire
deosebire întreÎntre d-ta
d-ta şi el.
el. Cînd
Cînd elel venea,
venea, îl îl aştepta
şi
si mama
mama şi si stătea cu cu noi, rîdea cu
noi, rîdea cu noi,
noi, sese amesteca
amesteca în în
~erturile noastre
certurile ~oastre şi li ~e părea tuturora
li �e tuturora lucru
lucru de de sine­
sine-
nţeles dacă el el venea
venea ori ori pleca,
pleca, ori
ori mă vedea
vedea ieşind cu cu el.
el.
Cind
Cînd d-ta
d-ta viivii şi stai,
stai, toţi îşi facfac fel
fel de
de fel
fel de-nchipuiri
de-nchipuiri
15
15 şi
si d-ta
d-ta ştii
stii mai
mai bine
bine decît
decît orişicine
orisicine că n-au
n-au de de ce.
ce . Ce-ar
Ce-ar
fi dacă ~-ar
fi s-ar afla
afla că, fie chiar şi însoţită de
fie chiar de mama,
mama, m-aş
duce
duce să~ă văd cele cele făcute de d-ta la
de d-ta la Valea-Boului
Valea-Boului?! ?!
Suntem
Suntem - - adăugă ea ea - - din
din doauă lumi lumi carecare se se duş­
mănesc întreîntre ele
ele!! Eu,
Eu, fată proastă cum sunt nu-mi
cum sunt nu-mi
2
200 fac
fac inimă rea rea şisi mmăă bucur
bucur de de ziua
ziua dede astăzi, dar dar mă
împac
împac cu gînd~l că mîne
cu gîndul mîne oo să fie fie altfel.
altfel.
Iorgu
Iorgu Armaş �e ~e ridică în în picioare
picioare şi începu
începu să se se
plimbe
plimbe prin casă.
prin casă.
- Nu, domnişoară
- Nu, domnisoară - - zise
zi~e -
- nunu suntem
suntem din din celecele
2
255 doauă lumi
lumi carecare se~e duşmănesc întreîntre ele
ele:: suntem
suntem oo lume lume
sine!!
pen tru sine
pentru

VIII

-
- Să-i iei
iei pe toţi unul
pe toţi unul după altul
altul şi să-i baţi la
la spete
spete !!
strigă coconul
strigă coconul Alecu,
Ale cu , bineştiutul maior
maior Catargiu.
Catargiu .
3
300 D
Dee cînd
cînd aauu simţit că Austria
Austria ssee apropie
apropie de de Germania
Germania
lui '·Bismarck,
lui Bismarck, toţi au intrat în
au intrat în slujba
slujba nemţilor.
nemţiloL
Deoarece
Deoarece coconul
coconul Alecu
Alecu vorbea
vorbea totdeauna
totdeauna în în gura
gura
mare, încît răsunau saloanele clubului, mai mulţi dintre
cei
cei de
de faţă
faţă porniră
porniră spre
spre el.el.
35
35 -
- De
De cine
cine ee vorb
vorba?a ? întrebă Costică
Cos ti că Boerescu,
Boerescu, fratele
fratele
ministrului.
ministrului .
- cine să fie
De cine
- De îi zise
fie?? !! îi profesorul univer­
zise Orăscu, profesorul univer-
sitar şi arhitectul
sitar arhitectul Palatului
Palatului Universităţii. De De jjunimişti.
unimişti.

279
279

www.dacoromanica.ro
 -
- Toţi - - repetă coconulcoconul AlecuAlecu - - începînd
începînd de de la la
Petrache
Petrache Carp, Carp, "Excelenţa", cum cum îi îi zic
zic ei,
ei, şi de de lala
Teodor
Teodor Rosetti,Rosetti, care s-a lepădat de
care s-a de cumnatul
cumnatul său,
marele
marele voievod voievod Cuza, Cuza, pînă la Maiorescu şi la
la Maiorescu la cel
cel din
din
5.5 urmă
urmă Pogor. Pogor.
-
- Cam Cam aşa e, e, stărui Orăscu
Orăscu;; mai mai mulţi nemţi decît decît
români !
români!
-
- Cosmopoliţi li li se
se zice,
zice, adăugă Costică Boerescu Boerescu..
Coconul
Coconul Iancu Iancu Talpă era era supărat. Lasă că "Maiorul", "Maiorul" ,
11 OO rudă apropiată a a regelui
regelui Milan,
Milan, eraera şi nepot
nepot al lui Lascar
al lui Lascar
Catargiu
Catargiu şi al al marelui
marelui Barbu
Barbu Catargiu
Catargiu şi lumea lumea ţinea
seamă
seamă de de spusele
spusele lui,lui, dar
dar mai
mai erau
erau şi şi ceilalţi
ceilalţi doi,
doi, unul
unul
frate,
frate, iar iar altul
altul om om de-ncredere
de-ncredere al al unui
unui ministru,
ministru, semne
semne
că guvernul
guvernul se se clatină, ceea ceea ce ce nu-i
nu-i venea
venea delocdeloc la la
15
1.5 socoteală.
socoteală.
-
- Cocoane
Cocoane AleculeAlecule - - grăi dînsul
dînsul- - dac-ar
dac-ar fi cum
fi cum
zici, coconul
zici, coconul Lascar
Lascar nu nu i-ar
i-ar fifi luat
luat în în ministeriul
ministeriul său. său .
-
- Coconul
Coconul LascarLascar nu nu face
face politică, ci ci gospodărie,
răspume Maiorul. Maiorul. Ce Ce vreţi adecă
adecă?! ? ! Bosniacii
Bosniacii şi herţe-
2200 govinenii
govinenii s-au s-au răsculat aşa, numai numai de de capul
capul lorlor?? AA pus
pus
Ignatieff fitilul.fitilul. La La primăvară se se pune
pune şi principele
principele
Milan
Milan în în fruntea oştirii sîrbeşti, iar
fruntea oştirii iar Nichita
Nichita din Mun­
din Mun-
tenegru
tenegru nu nu sese lasă nici
nici el mai prej
el mai os. La
prejos. La vară se se răscoală
bulgarii,
bulgarii, iar iar grecii stau de
grecii stau de mult
mult gata.
gata. D-ta ştii cine
D-ta ştii cine ee cel
cel
22.55 ccee ţţii llee spune
spune aceste
aceste!! S See deschide,
deschide, domnule,
domnule, chestiunea
chestiunea
orientală,
orientală, şi şi n-on-o săsă rămînem
rămînem noi noi singuri
singuri la la oo parte.
parte.
M-ai
M-ai înţeles
înţeles?? n-on-o să rămînem pentru pentru că aşa vreau vreau nemţii.
Ceilalţi
Ceilal ţi deteră din din cap,
cap, caca oameni
oameni de de aceeaşi părere.
---.:.
--.:. Mă iartă, Maiorule, Maiorule, întîmpină coconul coconul Iancu.
Iancu.
3300 EEu un nu um mă ă prea
prea pricep
pricep llaa politică mare. mare. Judecînd
Judecînd însă însă
cu mintea
cu mintea mea mea de de om
om cucu rost,
rost, nu nu înţeleg
înţeleg de de cece adecă
am
am avea avea să ne ne amestecăm şi noi noi în în gîlceava
gîlceava aceasta.
aceasta .
Ne
Ne supărăsupără pe pe noi
noi turcii
turcii?? SeSe amestecă
amestecă ei ei în treburile
în treburile
noastre
noastre?? Mai Mai pot pot ei ei să nene facă vreun vreun rău rău?? Cu Cu totul
totul
35
,.3.5 altfel
altfel Rusia,
Rusia, care
care ee puternică. E Euu cred
cred ccăă tot
tot au
au oarecare
oarecare
dreptate
dreptate cei cei ce
ce zic-
zic- ca ca jjunimi
unimiştiiştii -- că coadă de de topor
topor
n-avem
n-avem să ne ne facem.
facem. DarDar nici
nici n-avem
n-avem noi noi Cj.rmată
q,rmată ca ca
să intrăm cu ea în război.
-
- Auzi Auzi om,om, auziauzi senator
senator care
care zice
zice că n-avem
n-avem armată
armată!!
4� OO strigă
strigă Maiorul,
Maiorul, şi ochii lui
şi ochii lui se
se opriră
opriră asupra
asupra generalului
generalului
Florescu, preşedintele
Florescu, preşedintele Camerei,
Camerei, care care stătea la la oo parte
parte

280
280

www.dacoromanica.ro
 de
de vorbă
vorbă cu cu cîţiva dintre credincioşii
cîţiva dintre credincioşii săi.să i. Generale
Generale!!
urmă dînsul.
dînsul. E aici cineva
E aici cineva care zice că n-avem
care zice n-avem armată.
Generalul, spelcuit ca
Generalul, spelcuit ca totdeauna,
totdeauna, cu cu barba-n
barba-n cioc, cioc,
cu
cu mustaţa acum acum căruntă�n
căruntă~n spic, spic, şi tacticos,
tacticos, se se apropie
apropie
5
5 de
de dînşii.
-
- Armată
Armată?? iubiteiubite amice,
amice, grăi dînsuldînsul îndreptîndu-se
îndreptîndu-se
spre
spre d-ld-l Talpă. Armată ee ţara întreagă. Eu Eu sunt
sunt militar,
militar,
şi ca
ca militar
militar îţi vorbesc.
vorbesc. Amicul
Amicul meu meu Vasilie
Vasilie Alecsandri,
Alecsandri,
poetul,
poetul, zicezice că românul
românul ee născut poet. Eu zic
poet. Eu zic eă el el ee
10
10 născut oştean. Dorobanţul
Dorobanţul nostru,nostru , domnule,
domnule, ee cel cel mai
mai
bun
bun soldat
soldat:: dă-i
dă -i căciula în în cap
cap şi puşca-n mînă mînă şi ieşi
la război
la răzb oi cucu el.
el. Dacă n-amn-am aveaavea alte
alte cuvinte
cuvinte de de a a intra
intra
în războiul care
în care după toate toate semnele
semnele ee apropiat,
apropiat, trebuie
trebuie
să intrăm pentru rentru ca ca lumea
lumea să afle afle că areare să ne ne res-
res-
15
15 ppecteze
ecteze şi să ţie seamă de de noi.
noi.
Cellalt general,
Cellalt general, bătrînul
b ătrînul Christian Tell, fostul
Christian Tell, fostul minis­
minis-
tru
tru dede Culte
Culte maimai nainte
nainte de de Maiore�cu,
Maiorescu, clătina, ca ca tot­
tot-
deauna,
deauna, din din cap,
cap, parc-ar
parc-ar fi fi voit
voit să zică
zică:: "Nu
"Nu şi nu nu !(�
!(~
-
- Aşa este este!! grăi dar,
dar, ca lumea să-i
ca lumea să-i ştie gîndul.
gîndul.
20
20 Ccconul
Ccconul IancuIancu Talpă, simţind c-a intrat fără
c-a intrat fără de de veste
veste
în
în tabăra
tabăra celor
celor cece vor
vor să-i
să-i răstoarne
răstoarne pe pe jjunimişti,
unimişti, de de
care
care aveaavea oarecare
oarecare slăbiciune,
slăbiciune, se se dete
dete învins,
învins, ca ca săsă
curme
curme vorba vorba şi să scape scape aşa mai mai pepe nesimţite.
nesimţite .
Zărind la la capătul
capă tul salonului
salonului de de alături pe pe nepotul
nepotul său
25
25 Iorgu
Iorgu stînd
stînd de de vorbă cu cu pictorul
pictorul Verussi,
Verussi, oo "caracudă"
"caracudă((
jjunimistă,
unimistă, care care se pricepea la
se pricepea toate, o
la toate, o luă cu'cu paşi rarirari
spre
spre el.el.
Verussi
Verussi îi îi vorbea
vorbea lui Iorgu despre
lui Iorgu despre noua
noua biserică, cu cu
hramul
hramul Sf. Sf. Nicolae,
Nicolae, de de lala Buzău, pe pe care
care oo zugrăveşte
3
300 u
un n tînăr ccuu foarte
foarte interesante
interesante apucături artistice.artistice.
-
- Se ţine strîns
Se ţine strîns de de tipicul
tipicul oriental
oriental înîn ceea
ceea ce pri­
ce pri-
veşte sfinţii, iconar
veşte iconar adevărat - - zise
zise el
el -- dardar aşază
culorile
culorile cu cu multă armonie şi
mult ă armonie şi are mult sirnţărnînt
are mult simţămînt pentru pentru
natură.
natură.
3
355 Iorgu�şi
Iorgu~şi aduseaduse aminte
aminte de de valea
valea ceacea frumoasă, de de
gîşte,
gîşte, dede gînsac
gînsac şi de păstoriţa cea
de păstoriţa cea jertvită.
jertvită .
-
- Cum
Cum îl cheamăcheamă?? întrebă dînsul. dînsul.
Verussi stete puţin pe
Ve russi stete pe gînduri.
gînduri.
-
- Uite
Uite!! Păcatele mele! mele ! - - zise
zise -- nu-mi
nu-mi aduc aduc în în
4
400 clipa
clipa aceasta
aceasta aminte,
aminte, dar dar ştiu.
ştiu .

281
28l

www.dacoromanica.ro
 - Ai auzit,
- auzit, Iorgule
Iorgule?? - grăi d-l
- grăi d-l Talpă - aici se
- aici se
vorbeşte de de război apropiat.
apropiat.
Iorgu
Iorgu se-ntoarse
se-ntoarse supărat spre spre el.
el.
"Cine
"Cine l-al-a mai
mai puspus să vievie tocmai
tocmai acumacum?!" ? !" îşi zise,
zise,
55 dar nu-i rămase decît
dar nu-i decît să i-li-l prezente
prezente lui lui Verussi
Verussi pe pe
unchiul
unchiul �ău.::ău.
-
- Manevre
Manevre politice
politice -- grăi Verussi
Verussi - - pregătiri pentrupentru
răsturnarea jjunimiştilor,
unimiştilor, care
care lele stau
stau înîn gît.
gît. Teamă mi-e mi-e
însă că facfac jjocul
ocul roşiilor, care
care stau
stau lala pîndă. Dacă nici
10
10 acum,
acum, în în ajun
ajun de de război, nu nu sunt
sunt uniţi conservatorii
conservatorii
nu-i rămîne domnului
nu-i domnului decît
decît să-i cheme
cheme pe roşii, care
pe roşii, sunt
care sunt
mai
mai îndrăzneţi şi buni buni pentru
pentru orişice .
-
- Care
Care va va să zică
zică război areare să fie
fie?? întrebă
întrebă d-l Talpă.
-
- Aceasta
Aceasta ee părerea generală, răspunse Verussi. Verussi .
1155 -
- Aici,
Aici, celcel puţin,
puţin, pe pe cît
cît amam auzit
auzit seara
seara aceasta,
aceasta,
adăugă Iorgu
Iorgu..
-
- Noi,
Noi, jjunimiştii
unimiştii - urmă Verussi
- urmă Verussi dîndu-şi impor­ impor-
tanţă
tanţă cuvenită
cuvenită - - nene vom
vom punepune însă
însă toată
toată greutatea
greutatea
ca
ca România
România să ~ă rămîie neutrală. Dacă Turcia Turcia iese
2
200 învingătoare stăm bine
învingătoare bine ccuu ea,
ea, iar dacă eeaa ieseiese învinsă,
era
era dede prisos
prisos intrarea
intrarea noastră
noastră în ln război.
război.
Iorgu,
Iorgu, urmaşul
urmaşul vitejilor
vitejilor Armaşi,
Armaşi, clătină
clătină ca ca generalul
generalul
Ten
TeU din cap, dar
din cap, dar fără ca ca să şi zică
zică şi
şi:: "Aşa
"Aşa este
este !"!"
-:
-: ŞŞii independenţa
independenţa?! ? ! întrebă el. el.
2255 -
- O O avem,
avem, răspunse Verussi.Verussi. Primul
Primul act act dede inde-
inde-
pendenţă l-am l-am săvîrşit încheind
încheind convenţiunea comercială
cu
cu Austria.
Austria. Turcia
Turcia n-a putut putut că ne ne împedece. Vom Vom
încheia
încheia şi altele.
altele. Noi
Noi toate
toate fără vărsare de de singe
sînge le-am
le-am
cîştigat
cîştigat pin-acum
pîn-acum;; tot fără fără vărsare
vărsare de sînge avem să să
30
30 le
le cîştigăm şi celelalte.
celelalte.
Iorgu,
Iorgu, deşideşi avea
avea multe
multe simpatii
simpatii pentru
pentru jjunimişti,
unimişti,
venea
venea dindin Germania,
Germania, undeunde spiritul
spiritul războinic era era covîr­
covîr-
şitor.
şitor.
-
- Demnitatea
Demnitatea naţională
naţională cerecere caca independenţa
independenţa să să
3355 fie
fie cîştigată ccuu arma arma îînn mînă
mînă!! zise
zise el.el.
-
- Palavre,
Palavre, grăi grăi d-l
d-l Talpă.
Talpă. Uşile
Uşile deschise
deschise n-au n-au să să
fie sparte.
fie sparte. Pe Pe armă pui pui mîna
mîna cînd
cînd cineva-ţi stă în în drum
drum
şi nu
nu te
te lasă să mergi
mergi inainte ori cînd
înainte ori eşti jjignit
cînd eşti ignit înîn orişice

282
282

www.dacoromanica.ro
 fel. D-I
fel. D-I Verussi
Verussi are toată dreptate
are toată dreptatea: a : pe
pe noi
noi nu
nu ne ne supără
nimeni, iar
nimeni, iar socoteala
socoteala pe pe care sîrbii, muntenegrenii
care sîrbii, muntenegrenii şi bul- bul­
garii
garii vorvor fifi avînd-o
avînd-o cu cu turcii
turcii nu
nu ne ne priveşte. Noi Noi ne ne
căutăm de
căutăm de treburile
treburile noastre.
noastre. DarDar aşa aşa sunt
sunt coconaşii
coconaşii
5
5 aceştia,
aceştia, carecare n-au
n-au săsă meargă
meargă la la război,
război, războinici
războinici mare mare
minune
minune!!
Ve russi era
Verussi era şi el el de
de părerea aceasta
aceasta şi nu-şi putu putu stă­
pîni
pîni zîmbetul
zîmbetul de de satisfacţiune.
Iorgu
Iorgu se se simţea jignitjignit..
10
10 -
- D Dee unde
unde ai ai scos-o
scos-o că n-am
n-am să merg
merg şşii eeuu llaa război
război?? !!
întîmpină el. el.
-
- Poftim
Poftim!! răspunse d-l d-l Talpă. ChiarChiar şi dacă n-ai n-ai
fi
fi procuror
procuror eşti scutitscutit caca singur fiu al
singur fiu al unei văduve.
unei văduve.
- Raid',' , să zicem
- Raid zicem că ai dreptate, că scutirea
ai dreptate, scutirea se se
115
5 întinde
întinde şi asupra
asupra celorcelor dede seama
Eeama mea chiar şi pentru
mea chiar pentru
timpul de
timpul de război, grăi Iorgu. Dreptul de
Iorgu. Dreptul de aa mă duceduce nu nu
mi-l
mi-l poate
poate lua lua nimeni,
nimeni, şi viaţa mea mea toată mi-aş face face
mustrări şi mi-ar mi-ar fi fi ruşine de de mine însumi dacă m-aş
mine însumi m-aş
uita
uita cumcum ~e se duc alţii şi
duc alţii şi eu
eu aş
aş rămînea
rămînea acasă.
acaEă.
20
20 -
- Foarte
Foarte adevărat, zise zise Verussi
Verussi;; dardar tocmai
tocmai de de aceea
aceea
ee lucru
lucru neiertat
neiertat să Eă ne
ne avîntăm în în război fără ca ca să
fim
fim nevoiţi.
nevoiţi .
-
- AiAi tu tu -- adăugă d-l d-l Talpă - - să laşi în în părăsire
lucrurile
lucrurile re re care le-ai început
care le-ai început pe moşia ta
pe moşia ta şi să pără-
2
255 seşti pepe mama
mama ttaa cea cea plăpîndă
plăpîndă?? De De ce ce?? Aşa, numainumai de de
dragul vitejiei
dragul vitejiei??
- Dacă trebuie
- Dacă trebuie!! strigă Iorgu.Iorgu.
- Dar vorba
- Dar vorba ee tocmai
tocmai că nu nu trebuie
trebuie!! strigă şi Verussi.
VerussÎ.
Nu
Nu avemavem noi noi românii
românii nevoie
nevoie să cerem
cerem uniiunii de de la
la alţii
30
30 asemenea
asemenea jjertve. ertve.
- 'Auzi d-ta
-'Auzi d-ta vorbă
vorbă!! !3trigă şi d-l d-l Talpă. Am Am să-I
văd eu eu pe pe nepotul
nepotul meu meu Iorgu
Iorgu Armaş plecîndplecînd cu cu raniţa
în
în spinare
spinare peste
peste Dunăre ..... .
-'Asta
- 'Asta nu nu!! îîll întrerupse
întrerupse Iorgu.
Iorgu. E Euu am calul meu
am calul meu la la
335
5 grajd,
grajd, cal cal bun,
bun, nene,
nene, şşii n-am decît să intru
n-am decît intru lala căIăraşi,
pentru ca
pentru ca după cîteva
cîteva luni
luni să ies
ies ofiţer dede rezervă.
rezervă . Şi am am
s-o şi fac
s-o fac aceasta,
aceasta, dacă nu nu chiar
chiar mîne
mîne oriori poimîne,
poimîne, zilele
zilele
aceste.
aceste . Bărbatul adevărat trebuie trebuie să fie fie pe
pe lîngă toate
toate
celelalte
celelalte şi oştean.

283
283

www.dacoromanica.ro
 IX
IX

-
- Poftim
Poftim!! grăi Zoe Zoe intrînd
intrînd furtunatec
furtunatec in în salon
salon şi
puse
puse FeFe masă
ma~ă un un teanc
teanc de de fotografii,
fotografii, unele
unele maimai mari,
mari,
altele
altele mai
mai micimici.. OO colecţiune intreagă,
întreagă, multe
multe şi fru-fru-
55 moase,
moase, tot una şi una. una. Iar comentariile
comentariile vi le dau -- la
cerere.
Cocoana
Cocoana Anica,Anica, stăpîna casei, şi d-na
stăpina casei, d-na Grădeanu,
Grăde anu,
geloasa ei
geloasa ei prietenă,
prietenă, grăbiră
grăbiră la la masă, doritoare de
masă, doritoare de aa
vedea fotografiile
vedea fotografiile şi de de aa cere
cere comentarii.
comentarii.
110
0 -
- Zoe
Zoe tot tot Zoe
Zoe!! exclamă d-na d-na Grădeanu
Grădeanu..
-
- Vorba aceea aceea:: una-i Zoe Zoe!! ii
îi răspunse Zoe în glumă.
Cocoana
Cocoana AnicaAnica se-ntoarse
se-ntoarse spre spre cocoana
cocoana Elena,
Elena, care
rămăf:ef:ee şezînd
rămă~e~ şezînd inîn jjeţ.
eţ .
- Ţie iar
- iar nnuu ţi-e bine,
bine, îiii zise
zise îngrij ată.
ingrijată.
1155 - Sunt obosită, grăi aceasta.
- aceasta. Tu ştii că de cîţiva
ani
ani mor
mor mereumereu în în fiecare
fiecare iarnă, dar primăvara mă
înfiripez
înfiripez iar.
iar. Vă fericesc
fericesc pe pe voi, luaţi lucrurile
voi, care luaţi
atît
atît de
de uşor
uşor şi şi aveţi
aveţi bucurii
bucurii atîtatît de
de ieftine.
ieftine. Nu-i
Nu-i Iorgu
Iorgu
om
om pentru
pentru carecare poţi alegealege:: îşi
îşi alege
alege elel însuşi
însuşi..
20
20 -
- Nici
Nici că că ee vorba
vorba ca ca noi
noi să-i alegem, răspunse
să-i alegem, răspunse iariar Zoe
Zoe
ducîndu-se
ducîndu-se la la ea. Lucrul
Lucrul e cu cu mult
mult maimai complicat.
complicat. Oamenii
Oamenii
ca dinsul
ca dînsul aleg,
aleg, de obicei, re
de obicei, Fe cea
cea dintîi
dintîi ce
ce le
le iese-n
iese-n cale.
cale.
- Se
- poate. Asta
Se poate. Asta se se poate
poate !! o-ntrerupse cocoana Elena
o~ntrerupse cocoana Elena
gindindu-se
gîndindu-se la la fata
fata proprietăresei.
25
25 - Dacă
- Dacă vreivrei să-I
să-I scapi
scapi de aceasta, îi
de aceasta, scoţi alta
îi scoţi alta în
în cale,
cale,
urmă Zoe.
urmă Zoe.
Cocoana
Cocoana ElenaElena zîmbi.
zîmbi.
-
- Cel
Cel puţin de de încercare
încercare ee bine,bine, zise
zise ea.
-
- Dacă nu nu reuşeşte încercarea,
încercarea, faci alta şi iar
faci alta iar alta,
alta,
33 0
0 stărui Zoe.
Zoe . Noi
Noi alegem
alegem aiciaici pe acelea p
pe acelea pee care
care avem
avem să ii lele
scoatem
scoatem în în cale
cale:: alegerea
alegerea şi-oşi-o face
face el
el însuşi.
Cocoana Elena se
Cocoana Elena se ridică să se se ducă
ducă lala masă, iar iar Zoe
Zoe
îi
îi duse
duse jjeţul
eţul şi-i aşeză şi un un pufuleţ la la picioare.
picioare.
-
- Drumurile
Drumurile de de felul
felul acesta
acesta sese fac
fac cu
cu mare
mare încungiur,
încungiur,
3355 urmă apoi.
apoi . Noi
Noi alegem
alegem aici aici după-nfăţişare, după vîrstă.
-
- După educaţiune, adăugă cocoana cocoana Anica.
Anica.
-
- Şi după zestre,zestre, adăugă şi d-na d-na Grădeanu.
-
- Da,
Da, da da!! urmă Zoe Zoe.. După poziţiunea părinţilor şi
după legăturile familiale.
familiale .

284
284

www.dacoromanica.ro
 -
-Mai Mai ales după legăturile familiale
ales după familiale!! stărui
stărui co" co"
coana Elena.
coana Elena.
-
- Urmează apoi manevrele pe
apoi manevrele pe cîmpul
cîmpul de luptă, urmă
de luptă,
iar
iar Zoe,
Zoe, maimai în în glumă. Suntem Suntem în în sezon.
sezon. Eu Eu punpun pe pe
5
5 nesîmţite o întîlnire pe
o întîlnire pe teren
teren neutral,
neutral, adecă rog rog pe pe
d-na
d-na X X să poftească
poftească la la un
un ceai,
ceai, lala oo serată, la la unun bal
bal
pe
pe d-na
d-na Z, Z, dimpreună cu cu fiica
fiica ei,
ei, iar
iar între invitaţi eeşi
între invitaţi şi
Iorgu.
lorgu. AltăAltă dată
dată mă
mă afluaflu lala teatru
teatru oriori la
la concert.
concert. Iorgu,
lorgu,
care
care se se află şi el acolo, vine
el acolo, vine pe pe o clipă în
o clipă în loj
lojaa mea.
mea. Eu Eu
10
10 îl prezent
prezent în în timpul
timpul pauzei
pauzei unei unei alte
alte doamne,
doamne, care care se se
află-n altă lojă cu cu fiica ei, cu
fiica ei, cu oo nepoată ori ori cu
cu oo prietenă
prietenă..
Lăsaţi-1 Fe Fe mine,
mine, ca ca să-I
să-I port
port eu eu pepe la la toate icoanele,
toate icoanele,
şi
si am
am ochi
ochi buni
buni caca să văd unde unde se se opreşte
opreste mai mai bucuros
bucuros..
Buna-cuviinţă cere cere să facă vizitele ~bligate, şi mi-e
vizitele obligate, mi-e
15
15 destul
destul să ştiu unde unde merge
merge bucuros
bucuros pentru
pentru ca ca să stărui
şi să punpun înîn cele
cele din
din urmă la la cale
cale oo întîlnire
întîlnire la la un
un ceai
ceai
dat
dat de de mine
mine -la- la nevoie
nevoie şi mai mai multe.
multe.
- Mult eşti
-Mult esti măiestră în în de-alde-aceste
de-alde-aceste!! exclamă
d-na Grădeai1U. Ştii de
d-na Grădeanu. de minune
minune să le potriveşti!!
le potriveşti
2
200 -- Nici
Nici oo măiestrie, replică Zoe. Lucrurile se
Zoe . Lucrurile se potrivesc
potrivesc
ele
ele de ele.
de ele.
-
- Perzi însă din
Perzi însă din vedere
vedere că lorguIorgu aa intrat
intrat la la căIăraşi,
interveni cocoana
interveni cocoana Anica.Anica.
- îînchipuieşte-ţi!
- nchipuieşte-ţi ! grăi cocoana cocoana Elena.
Elena. Mi-oMi-o mai mai face
face
2
255 şi aceasta.
aceasta. N:.amN:..am de de altminteri
altminteri ce ce să-i fac. fac. Aşa era era şi
nenorocitul
nenorocitul de de tatăl său.său . E E oo manie
manie familială
familială.. Fiindcă
se
se zic
zic Armaş, li li s-a înfipt în
s-a înfipt minte gîndul
în minte gîndul că trebuie
trebuie
�ă
oă poarte
poarte armă. armă.
-
- DarDar îi îi şi şade bine bine uniforma,
uniforma, observăob servă cocoana
cocoana
3
300 Anica.
Anica.
- Lui
- Lui îiîi şade binebine orişice
orişice!! adăugă d-na d-na Grădeanu.
N
N -ai
-ai cece să-i zicizici!!
-
- MieMie îmiîmi vine
vine lucrul
lucrul acesta
acesta ca ca lala comandă, grăi grăi
Zoe. îîn
Zoe. n manevrele
manevrele pe pe care
care am am să le le fac
fac eu, uniforma ee o
eu, uniforma o
3
355 armă nepreţuită,
nepreţuită, căci ochii ochii tuturora,
tuturora, şşii mai mai alesales ai ai
fetelor, oe
fetelor, �e opresc
opresc asupra
asupra ei. Ori şi unde
ei. Ori unde mă voi ivi ală­
voi ivi ală ­
turea cu
turea cu dînsul,
dînsul, toţi oo să se se întrebe
întrebe:: "Cine
"Cine ee militarul
militarul
care însoţeşte pe
care însoţeşte pe Zoe
Zoe?" ?"
Cocoana
Cocoana Elena Elena clipiclipi din
din ochi.
ochi. O O supăra gîndul gîndul că
4
400 lumea
lumea oo să-I cunoască ppee Iorgu lorgu al al eeii ccaa însoţitor al al

285

www.dacoromanica.ro
 Zoei,
Zoei, deşi îşi îşi mai
mai schimba:oe
schimbase părerile în în ceea
ceea ce ce oo pn­
pn-
veşte
veşte pe aceasta.
pe aceasta.
-
- Uite
Uite!! iacă şi nepoată-mea Dorica! Dorica ! exclamă d-na d-na
Grădeanu, care care se se uita
uita la la fotografiile
fotografiile de pe masă.
de pe masă.
55 Frumoasă fată, şi bună. bună .
Ea oo tra!;e
Ea trase pe Zoe la
pe Zoe la oo parte,
parte, caca să-i spună ceva ceva înîn
toată
toată taina
taina despre
despre frumoasa
frumoasa DoricăDorică..
Cocoana
Cocoana Elena Elena se �e uită dupe ele ele..
- Mie nu-mi
- Mie nu-mi place.place. CeCe să-mi fac fac dacă nu-mi nu-mi placeplace?!?!
1 0 grăi dînsa
10 dînsa încet.
încet.
-
- CeCe nu-ţi place place?? întrebă cocoanacocoana Anica.Anica.
-
- Toată comediacomedia aceasta,
aceasta, răspunse cocoana cocoana Elena.Elena.
Să mi-l
mi-l iaia pe
pe băiat şi să-I poarte poarte de de ici
ici pină
pînă colo
colo cum
cum
işi
îşi poartă ţiganii ursul. ursul. Mă supără gîndul gîndul că lumea lumea oo
1 5 să-I
15 să-I vadă cu dînsa.
-
- Boala
Boala te te face
face mereu
mereu nerăbdătoare şi nemulţumită, nemulţumită,
întîmpină cocoana
cocoana Anica.Anica. Tu Tu vezi
vezi că. altfel
altfel nu nu se
se poate.
poate.
Dacă ţii să-I vezi cît cît mai
mai curînd
curînd insurat,
însurat, ca ca să-I scapi
scapi
de
de păcatele tinerilor
tinerilor care
care se-ncurcă
se -ncurcă maimai cu una, una, mai
mai
20 cu alta, n-ai altă altă cale. Mai ales acum, după după ce i-a intrat
milităria-n cap, cap, îl iau ofiţerii, care
îl iau care sunt
sunt cei cei maimai uşurateci
uşurateci
oameni,
oameni, şi-l duc duc pe pe la
la chefurile
chefurile lor.
lor.
- îînchipuieşte-ţi
- nchipuieşte-ţi - - zise
zise iar
iar cocoana
cocoana Elena Elena - - mi-o
mai
mai faceface şişi aceasta
aceasta!!
2
255 -
- AiAi multă dreptate,dreptate, verişoară. Cît Cît mai mai curînd
curînd
însurat
însurat.. Bărbatul
Bărbatul fără femeie femeie ee ca ca şi calul
calul fără căpăstru
căpăstru..
De
De ce ce să
să te
te supere gîndul că
supere gîndul lumea o
că lumea o să.-I vadă mereu
să.-l vadă mereu
cu Zoe?? îîii este,
cu Zoe este, la urma
urma urmelor,
urmelor, verişoară, şi mai mai bună
călăuză nu-inu-i poţipoţi găsi în în babilonul acesta de
babilonul acesta de Bucureşti.
3
300 -
- Prea
Prea ee plină de de toţi dracii
dracii!! şopti cocoanacocoana Elena.Elena.
- Ei, şi
- Ei, şi?? !! răspunse cocoana
cocoana Anica
Anica Talpă. Nu Nu cumva
cumva
te
te temi
temi c-o
c-o să-I scoată din din minţi
minţi?? Lasă,
Lasă, că nu nu prea
prea ee
cu putinţă, cu
cu putinţă, cu totul altele sînt
totul altele sînt gîndurile
gîndurile ei, ei, vreunul
vreunul maimai
bătrîior şi bogat,
bogat, care-i
care-i face toate chefurile
face toate chefurile şi oo poartă
3355 prin
prin toate
toate capitalele,
capitalele, dară chiar chiar dacă ar fi. ...
arii. . . . Ea
Ea se
se plecă
şi-i şopti
şopti lala ureche
ureche:: La La urma
urma urmelor,
urmelor, tot mai mai bine
bine
cu
cu ea ea decît
decît cucu cine
cine ştie ce lipitoare din
ce lipitoare din mahala.
mahala.
Cocoana
Cocoana Elena Elena se se uită supărată la la verişoara ei ei mai
mai
mare,
mare, dar dar stete
stete puţin pe pe gînduri,
gînduri, se se maimai uită şi dete dete
4
'100 din
din umeri.
umeri.

286
286

www.dacoromanica.ro
 -
- De
De!! zise
zise rostind
rostind vorbele
vorbele mai
mai în
în sîlă. Dac-ar
Dac-ar fi
fi să
alegi între doauă rele,
alegi între pe cel
rele, pe mai mic
cel mai mic îlîl alegi.
alegi.
Zoe
Zoe şi d-na
d-na Grădeanu, dumirite,
dumirite, sese întoarseră cu cu
fotografia
fotografia Dorichii,
Dorichii, ca
ca să li-o
li-o arate
arate şi celorlalte
celorlalte doauă
doau ă
55 şi să lele dumirea�că
dumirea~că şi re fe ele făcînd cuvenitele
ele făcînd cuvenitele compa­
compa-
ratiuni cu
raţiuni cu alta
alta si
şi iar
iar cu
cu alta.
alta.
C ăci prin
Căci prin comp �raţiuni urma
comparaţiuni urma să ~e�e facă
facă alegerea
alegerea mai
mai
fericitelor
fericit elor dintre
dintre care
care rămînea să-şi aleagă IorguIorgu Armaş.
Armaş.

x
x

10
10 -
- Iar
Iar lala cîrciumă
cîrciumă!! grăi Şoric,Şori c, băcanul
b ăcanul din din piaţă,
re
fe jumătate în în glumă, iar iar pe
pe altă jjumătate
umătate ca ca oo mus­
mus-
trare.
trare. DeDe cîte
cîte ori
ori vin
vin să văd ce ce mai
mai ee cu bi�erica, tot
cu bi~erica, tot
aici
aici vă gă�e�c
gă~e~c..
-
- Dacă vii vii totdeauna
totdeauna cînd cînd suntem aici, îîii răspunse
suntem aici,
15
15 Emil
Emil rîzînd.
rîzînd. La!;ă
La~ă că e e după-masă,
după-masă , dar dar aici
aici ee mai
mai cald
cald
decît în
decît în biserică,
biserică, unde
unde aa început
început să~ă fie
fie cam
cam rece.
rece .
-
- Şi vinul
vinul nene mai
mai încălzeşte, adăugă Volcec, Volcec, zugravul,
zugravul,
pe
pe care
care Emil
Emil şi-l adu!;e�e
adu~e~e de la Bucureşti, ca
de la ca să-i fiefie
de
de ajutor.
ajutor.
2
200 -
- Mai
Mai bun
bun decît
decît berea noastră din
b erea noastră Boemia, adăugă
din Boemia,
şi Sikora,
Sikora, tîmplarul
tîmplarul şi poleitorul, care venise
poleitorul, care venise şi el el să
facă după desemnurile
desemnurile lui lui Emil
Emil tîmpla
tîmpla şi şi strănile.
Lua�e
Lua~ e de de lala Olbrich
Olbrich un fel de
un fel de concediu
concediu pe pe cîteva
cîteva
săptămîni şi trecmeră
trecu~eră luni
luni de
de zile
zile de
de cînd
cînd îşi prelungea
prelungea
2
255 mereu
mereu concediul.
concediul.
-
- BaBa nunu ee bun
bun deloc,
deloc, întîmpină Emil. Emil. îl î l beţi
b eţi voi,
voi,
care-l
care-l băgaţi în în burtă de de bere,
bere, dar
dar pe
pe mine
mine nu nu mă vedeţi
vedeţi
bîndu-l. Nene
bîndu-l. Nene Anghele
Angh ele - - urmă întorcîndu-�e
întorcîndu-~ e spre spre
Şoric -- mare
mare păcat ţi-ai făcut îndulcindu-mă cu cu în-
în-
3300 fundatul
fundatul d-tale. Am ajuns
d-tale. Am ajuns ccaa bărbatul
bărbatul legat
legat ccu u farmece
farmece
de
de nevastă-sa
nevas tă-sa:: nunu sese mai
mai poate uita la
poate uita la altă
altă femeie.
femeie. TotTot
aşa
aşa sunt
sunt şi eu, cu
şi eu, cu gîndul
gîndul mereu
mereu la la înfundatul
înfundatul d-tale.
d-t ale.
Anghel
Anghel Şoric, deşi băcan, bă can, neguţător
negu ţă tor cucu socoteală şi
cu
cu punga
punga strînsă,
stdnsă, eraera omom cucu multe
multe slăbiciuni, dar dar cea
cea
35
35 mai
mai mare
mare dintre
dintre slăbiciunile
slăb iciunile luilui erau
erau vinurile
vinurile lui.lui.
Mai
Mai ales
ales cu
cu ele-şi făcuse averea,
averea, şi n-aveai
n-aveai decît
decît să ii le le
lauzi pentru
lauzi pentru ca ca să-I
să -I moi,
moi, n-aveai
n-aveai decît
decît să-i spuispui că nu nu
ştie nimeni
ştie nimeni să gospodărească
gospo dărească cu cu vinurile
vinurile ca ca dînsul
dînsul

287

www.dacoromanica.ro
 pentru
pentru ca ca să ţi-l faci faci prieten.
prieten. Acum Acum Însă însă elel se
se ţinea
tare.
tare. Se Se legase
legase omulomul să zugrăvească biserica biserica de de Sf.
Sf.
icolae
icolae cu cu cheltuiala
cheltuiala lui.lui. Din Din vorbă în în vorbă, Emil Emil îl îl
mai
mai înduplecase
înduplecase să facă şi strănile, ca ca să se se potrivească
potrivească
55 cu
cu tîmpla
tîmpla şi cu cu zugrăveala. Preasfinţia-sa episcopul episcopul îi îi
făgăduise că oo să sfinţească el el însuşi biserica.
biserica. Ziua
Ziua de de
Sf.
Sf. Nicolae
icolae se apropia
apropia însăînsă şi mai erau multe multe de făcut .
de făcut.
- Gluma la
- Gluma la oo parte, zise el.
parte, zise el. P
Pee mine
mine mă trec răcori le
trec răcorile
cînd
cînd mă gîndesc
gîndesc că n-o n-o să fie fie biserica
biserica gatagata de de Sf.
Sf. Nico-
Nico-
110
0 lae.
lae. Ruşine ca ca aceasta
aceasta n-amn-am mai mai păţit şi-o şi-o s-o
s-o văd pe pe
fie-iertata mea
fie-iertata mea Niculina
Niculina toate toate nopţile-n
nopţil e-n vis. vis.
Emil se
Emil se ridică, se se duse
duse la la el,el, îl
îl luă frumuşel
frumuşel şi-l şi-l duse
duse
la
la unul
unul dindin scaunele
scaunele de de la la masă.
masă.
-
- Şezi,
Şezi , omule,
omule, ici, ici, lînga
lîng ă. mine,mine, îi zise. De
îi zise. De cece adecă
1155 să nu fie gata gata?? Mai avem unsprezece zile pînă în ajunul
sărbătorii
sărbătorii:: ce ce nu
nu poate
poate să fie fie gata
gata în unsprezece zile?
în unsprezece zile ?
-- Toate
Toate pot pot să nu nu fiefie gata gata dacădacă staţi mereu mereu la la
cîrciumă, îi îi răspunse
răspuns e băcanul.
Emil
Emil ii se se '' uită drept
drept în în faţă.
faţă.
2
200 -- N Nuu ttee uita
uita că m mă ă vezi
vezi ccuu părul vîlvoi, vîlvoi, nepeptănat,
nespălat, jjerpelit,
erpelit, soios
soios şi cu cu tocurile scîlcite, îi
tocurile scîlcite, îi zise.
zise.
Aceste
Aceste au au cîntecul
cîntecul lor.lor. Aşa
Asa cum cum mă vezi, sunt om
vezi, sunt om care
care
se
se ţine de de vorbă. Eu Eu i-~m
i-am adus adus pe d-nii aceştia aici
pe d-nii aici
pentru
pentru că-i ştiu ştiu oameni
oameni care care ştiu ştiu să facă lucru lucru bun
bun şi
2255 frumos.
frumos. Dacă m-aş teme teme ccăă 11-0 n-o ssăă fiefie gata
gata llaa timp,
timp,
nu
nu m-ai
m-ai găsi aici aici şi nu
nu i-aş lăsa l ăsa nici
nici pe
pe dînşii să-şi piardă
timpul. Fii
timpul. Fii liniştit : doauă-trei zile zile mai nainte de
mai nainte de Sf.Sf.
I icolae
icolae ţi le le dăm toatetoate gata.gata.
D-I
D-I Anghel
Anghel Şoric dete dete din din umeri
umeri ca ca omul
omul care aude
care aude
330O şi
şi nu
nu crede.
crede.
-
- Or Or fi,
fi, poate,
poate, celelalte
celelalte - - grăi cam cam cu cu jjumătate
umătate de de
gură - - dar
dar icoana
icoana Maicii
Maicii Domnului,
Domnului, icoana icoana Sf. Sf. Nicolae
Nicolae
şi 'Arhanghelul
'Arhanghelul Mihail Mihail ..... .
-
- Le face d-sa
Le face d-sa!! strigă Volcec Volcec..
3355 -
- Ştie d-sa d-sa dndcînd şi cum!
cum ! adăugă Sikora. Sikora.
-
- Ascultă, stărui s tărui Emil. D-ta nu te t e pricepi numai
la
la vinuri,
vinuri, ci ci eşti om om care
care înţelege şi lucruri lucruri mai mai subţiri.
Cele
Cele trei trei icoane
icoane care care te te neliniştesc sunt, sunt, precum
precum ai ai
văzut, croite
croite gata,
gata, după tipic, tipic, aşa cum cum scrie la carte.
scrie la carte.
4
400 Tata,
Tata, Dumnezeu
Dumnezeu să-I să -I ierte,
ierte, era era psalt,
psalt, dar dar zugrăvea şi
icoane,
icoane, pe pe care
care le le vindea
vindea prin bîlciuri. Ştiu doar
prin bîlciuri. doar încă

288
288

www.dacoromanica.ro
 din
din copilăria mea mea cum cum se face oo Maică
se face Maică Preacurată,
Preacurată,
un Sf. Nicolae
un Sf. Nicolae şi un un Arhanghel.
Arhanghel. Nu Nu ee în lumea aceasta
în lumea aceasta
arhiereu
arhiereu care
care să-mi găsească vreun cusur.
vreun cusur.
Sikora şi Volcec
Sikora Volcec deteră adînc adînc convinşi din cap ..
din cap
.5
.5 - îîn
- n biserica
biserica aceasta
aceasta însă aceste aceste trei
trei icoane
icoane au au
rostul
rostul lor
lor deosebit,
deosebit, urmă urmă Emil.Emil.
-
- Cum
Cum aşa aşa?? îlîl întrerupse
întrerupse băcanul cam cam îngrij at.
îngrijat.
-
- D-ta
D-ta zugrăveşti biserica biserica întruîntru vecinica
vecinica pomenire
pomenire
şi odihna răposatei, grăi Emil.
odihna răposatei, Emil.
10
10 -
- DaDa!! aşa esteeste!! zise zise d-ld-l '' Şoric. Pentru odihna ei
sufltească.
-
- EiEi bine
bine!! -- urmă Emil Emil- - Sf. Sf. Nicolae
Nicolae ee nu numai
nu numai
hramul bisericii, ci totdeodată
totdeodată şi şi patronul ei.
-
- DaDa!! zise
zise iar d-l Şoric. Aici
d-I ,Şoric. Aici venea toatetoate duminicile
11.5.5 să se
se închine,
închine, şi de de S Sf.i'. Nicolae
Nicolae aveamaveam totdeauna
totdeauna praznic
praznic
la
la casă.
-
- Vei
Vei inţelege
ln ţelege deci
deci - - stărui Emil- Emil - că Sf.Sf. Nicolae
Nicolae are are
să fie
fie făcut aşa ca ca ochii
ochii celuicelui ce ce intră
intră in biserică să se
în biserică se
oprească asupra
asupra lui lui ..
2200 -
- S See poate aşa ceva ceva?? întrebă d-l Şoric nedumerit.
-
- Fără îndoială că se se poate,
poate, îl îl încredinţă Emil.
Emil.
De
De cece adecă ee pictura
pictura pictură
pictură?? Dacă la marginea
marginea pădurii
e un steag alb, ce vezi d-ta, înainte de toate, cînd te
apropii
apropii dede pădure
pădure?? Nu Nu steagul
steagul cel cel alb?
alb ?
22.5.5 -
- Aşa esteeste!! strigă
strigă băcanul.
- îîii dau
- dau icoanei
icoanei mai mai multă lumină, mai mai multă
strălucire, mai multă
strălucire, multă viaţă, viaţă, ca să să iasă
iasă dintre celelalte
icoane,
icoane, îlîl dumiri
dumiri Emil.
Emil. Tot Tot aşa am am să fac
fac şi cu
cu Arhan­
Arhan-
ghelul, care
care ee patronul
patronul d-tale, d-tale, şi mai ales cu Maica Maica
3300 Preacurată, care-şi ţine copilul copilul îînn braţe, căci răposata
a
a fost
fost muma
muma copiilor
copiilor d-tale.d-tale.
-
- DaDa!! grăi d-l Anghel Şoric de
d-l :Anghel de tot
tot muiat.
muiat. Nici
Nici nu nu
fac numai eu singur lucrul acesta. Copiii iau şi ei parte.
N-am
N-am cerut-o
cerut-o de de la la dînşii, dar dar au stăruit ei, fiecare
3.5
3.5 după puterile
puterile lui,
lui, şi ee şi mai frumos aşa, căci nu
mai frumos nu mi-a
mi-a
fost numai
numai mie soţie, ci
mie soţie, ci şi lor
lor mamă tot tot atît
atît de bună.
- Vezi d-ta
- ,Vezi d-ta?!? ! urmă Emil. Emil. Pentru
Pentru ca să le pot pot da
acestor trei icoane cuvenita strălucire, trebuie să le
am toate celelalte gata, să stau in în uşa bisericii, să mă
1100 uit acolo şi să-mi dau seama unde am să mai pun roşu,
unde
unde albastru,
albastru, undeunde verde,verde, unde
unde galben
galben ori alb, ca
ori alb, ca să să

289
289

www.dacoromanica.ro
 fur
fur ochii celor ce
ochii celor ce intră
intră.. Senin
Senin trebuie
trebuie să fie fie împregiurul
împregiurul
Maicii Preacurate, încît
Maicii Preacurate, încît să rîdă inimainima celor
celor cece oo zăresc
din
din depărtare.
-- DarDar oo să fie fie toate
toate acestea
acestea gata
gata la la timp
timp?? întrebă
5
5 d-l
d-l Şoric.
.. - - E E lucru
lucru de de cîteva
cîteva ceasuri
ceasuri aziazi şi încă cîteva mîne,
cîteva mîne,
răspunse Emil. Emil.
- îîll face
- face d-l Emil, grăi Volcec.
d-l Emil, Volcec.
-
- Chiar
Chiar şi mai mai curînd
curînd dacă vrea, vrea, adăugă Sikora.Sikora.
10
10 - Băiete ' strigă d-l
- Băiete' d-l Anghel
Anghel Şoric întorcîndu-se
întorcîndu-se spre spre
băietul de
băietul de serviciu.
serviciu.
î şi scoase
îşi scoase carnetul,
carnetul, rupse rupse oo foaie
foaie din
din el el şi scrise
scrise pe pe
ea
ea:: "Daţi
"Daţi doauă sticle sticle de-nfundat"
de-nfundat"..
- Uite ' îîii zise
- Uite' zise apoi
apoi băietului
băietului'' Du-te
Du-te ccu u aceasta
aceasta la la
1155 băcănie şi-o dă fiului fiului meu.
meu. DarDar iute
iute'' Te-ai
Te-ai dus dus şi te-ai
te-ai
întors.
întors.
Bă iatul plecă.
Băiatul
-
- Stăi, băietebăiete'' StăiStăi'' Adă biletul
biletul'' strigă iar iar băcanul.
Luă apoi apoi biletul
biletul de de lala băiat, maimai scrise
scrise pe pe elel:: "NB.
" B.
2200 Din cele
Din mari " . Ş
cele mari". Şii sublinie
sublinie de de doauă
doauă ori.ori .
- Haide '
-Haide'
Cînd
Cînd însăînsă 'băiatul ajum:e ajum:e la uşă, iar
la uşă, iar îl îl chemă înapoi,
înapoi,
luă biletul
biletul şi-l rupse,
rupse, apoi apoi scoase
scoase altă foaiefoaie şi scrise
scrise pe pe
ea
ea citeţ
citeţ:: "Daţi patru patru sticle înfundate din
sticle înfundate din cele mari " .
cele mari".
2
25.5 -
- DarDar ssăă n nuu mai întîrzii, băiete,
mai întîrzii, băiete, că ttee dau dau îîn n toţi
toti
dracii
dracii'' strigă apoi trebuie să vorbeşti cu
apoi .. Aşa trebuie aceşti'a
cu aceştia
dacă ee'' vorbavorba să faci faci treabă, adăugă întorcîndu-seîntorcîndu-se
spre
spre Emil.Emil. Precum
Precum ziseşi d-ta, d-ta, lucrul
lucrul acesta nu-l fac
acesta nu-l fac
numai
numai eu, eu, ci iau parte
ci iau parte şi şi copiii mei, trei
copiii mei, băieţi şi
trei băieţi şi doauă
doauă
3300 fete, buni
fete, buni băieţi
băieţi şi bune fete.
şi bune fete.
-
- N-amN-am zis zis eu,
eu, replică Emil. Emil. D �ta ai
D~ta ai spus-o
spus-o aceasta.
aceasta.
-
- ,Ai Ai zis-o
zis-o d-ta,
d-ta, am am spus:.o
sPUsco eu, tot acolo
eu, tot acolo vinevine:: destul
destul
că s-a
că s-a zis
zis şi
şi că-i
că -i adevărat.
adevărat. Să Să vezi
vezi d-ta
d-ta:: eu eu am început
am început
cu puţin, ca
cu puţin, ca să să nunu ziczic cu cu nimic,
nimic, şi şi amam avut
avut noroc.
noroc.
3355 -
- VeiVei mai
mai fi fost şi d-ta
fi fost d-ta om harnic, priceput
om harnic, priceput şi chi- chi-
vernisitor,
verri.isitor, îi îi zise Emil.
zise Emil.
- Bunătatea d-tale
- d-tale'' îi îi răspunse băcanul uitîndu-seuitîndu-se
spre uşă
spre uşă.. Toate
Toate sunt sunt bune,
bune, dar dar nu preţuiesc nimic
nu preţuiesc nimic
dacă n-ai n-ai noroc.
noroc. Ce Ce s-ar
s-ar fifi ales
ales de
de mine
mine dacă aş fi fi avut
avut
4400 o
o nevastă
nevastă cum cum sunt sunt celecele mai multe ? ' Uite,
mai multe?' Uite, fiul
fiul meu,
meu,

290
290

www.dacoromanica.ro
 Nae, în
Nae, seama căruia
în seama căruia am lăsat prăvălia, n-a
am lăsat n-a împlinit
împlinit
încă doauăzeci şi trei trei dede ani
ani şi abia
abia acum,
acum, după Crăciun,
am
am să-I însor,
însor, dar
dar ee om
om care
care face
face caca şapte, încît
încît ai putea
ai putea
să-I pui
pui să-nvîrtă treburi treburi de milioane. Nu-i
de milioane. Nu-i noroc
noroc??
5
5 El iar
El iar se uită spre
se uită spre uşăuşă:: Ticălosul acela acela de băiat tot
de băiat nu
tot nu
se
se mai întoarce ! urmă el
mai Întoarce! el supărat.
- Dar abia
- Dar abia aa plecat,
plecat, zisezise Emil.
Emil. E E oo bucată
bucată de loc
de loc
de aici pînă la
de aici la piaţă. MaiMai auau apoi
apoi să se coboare în
se coboare în pivniţă,
să caute
caute sticlele ...
sticlele ...
10
10 -
- N-au
N-au ccee să caute,
caute, îîll întrerupse
întrerupse băcanul. Ştiu ei ei
prea bine unde
prea bine unde sunt
sunt sticlele
sticlele şi le le găsesc pe pe necăutate.
Şi, cum
cum zi�ei
zi~ei -- urmă - - cellalt
cellalt băiet ee preotpreot lala Focşani,
dar
dar preot,
preot, nu popă, cum
nu popă, cum s-ar
s-ar zice,
zice, şi areare trei copii, tot
trei copii, tot
floare adevărată. El
floare El sări în în picioare
picioare:: Păcatele mele mele!!
115
5 strigă. NuNu maimai vine
vine băietul acela acela!! Zici
Zici d-ta
d-ta de de drum
drum
şi de
de pivniţă, dar dar graba
graba ee grabă şi stăm stăm aici
aici atîţi oameni
oameni
fără nici
nici oo treabă.
-
- O O să~ă vie
vie şi oo să ~ă bem,
bem, şi treabă
treabă mai bună nici
mai bună nici că
putem
putem să facem facem!! strigă Emil. Emil.
20
20 - Iar cel
- Iar cel mai
mai mare
mare dintre
dintre feciorii
feciorii meimei -- urmă Şoric
aşezîndu-�e
aşezîndu-se iar iar - - Voicu,
Voicu, areare chiar
chiar cinci
cinci copii
copii şi poate
poate
să mai
mai aibă, cu cu voia
voia Celui-de-Sus.
Celui-de-Sus. Poate Poate şi să-i ţie, că ee
cherestegiu
cherestegiu la Ploieşti şi are
la Ploieşti are joagăl
joagăle e în valea Teleaje-
în valea Teleaje­
nului.
nului .
25 -
- Aida-dee
Aida-dee!! strigă Emil. Ş~ric cherestegiul
Emil. Şoric cherestegiul!! îl î l ştiu
ştiu!!
Bravo !
Bravo! poţi să te
te făleşti cu el. Are un
cu el. Are un băiet bun în liceu
bun în liceu
şi oo fată măritată după lipscanul lipscanul CăniIă.
- Ei ! tocmai
- Ei! tocmai acela
acela!! se se mîndri
mîndri Şoric.Şoric. E E omom!!
-
- E!E ! răspunse.
răspunse. Dar Dar atunci
atunci sora sora lui,
lui, soţia căpita-
33Q
Q nului Vinteş, ee şi eeaa fiica
nului Vinteş, fiica d-tale.
d-tale.
-
- NuNu maimai ee căpitan, domnule, domnule, ci ci maior, replică
maior, replică
Şoric. EE fiica
fiica mea
mea soţia maiorului,
maiorului, giuvaer
giuvaer de de om
om şi el.el.
Nuu degeaba
degeaba l-a l-a făcut
făcut maior.
maior. DespreDespre fata fata rpai
rpai mică
nu-ţi vorbesc.
vorbesc. E E nemăritată şi poartă casa casa înîn spinarea
spinarea ei ei ..
3
355 Dac-aş lăuda-o, ai
Dac-aş lăuda-o, ai zice,
zice, vorba
vorba rorrtânului,
rorrtânului, ccăă vreauvreau
să scap de ea.
Uitîndu-se
Uitîndu-se iar iar spre
spre uşă. îl îl zări în în depărtare pe pe băietul
care
care venea
venea cu cu cele
cele patru sticle, se
patru sticle, se ridică
ridică să-i iasă în
să-i iasă în
cale
cale şi �coa�e
scoa~ e dindin buzunar
buzunar briceagul
briceagul cu rac, ca
cu rac, ca să des-
des-
4
':1 O
O funde
funde cîtcît mai curînd una.
mai curînd una.

291
291
www.dacoromanica.ro
 -
- Bravo
Bravo!! băiete, bravo bravo!! ' îi îi zi�e. M-am supărat eu,
zi~e. NI-am eu,
nu-i
nu-i vorbă, că mă sUFăr sUfăr uşor, dar dar îmi îmi şi trece iute ;
trece iute;
ai grăbit însă cum
ai grăbit cum ~e �e grăbeşte.
DesfuD-dînd
Desfu~dînd apoi apoi sticla,
sticla, oo puse puse pe pe masă
masă..
5
5 -
- Să beti acum, nemtilor
beti acum, nemtilor
' -
- urmă -- si
"
si să ziceti
ziceti
c-aţi băut şşii voi , o dată. ' "
-
- NuNu sunt
sunt nemţi,
nemţi, ci ci bcemi
b cemi!! îi îi zi�e
zise Emil.
Emil.
-
- Nemţi, boemi,
boemi, ce-or
ce-or fi,fi, tot
tot neam
neam străin, răspunse.
Cîte oo sticlă pentru
Cîte pentru fiecare,
fiecare, dar dar le le bem
bem în în tovărăşie.
110
0 Băiete
Băiete!! Patru
Patru păhare curate curate!! Iute Iute ca ca piperul
piperul!!
După ce ce băietul aduse păharele şi le
aduse păharele le pu�e
puse pe pe masă,
Şoric mai
mai desfundă oo sticlă, turnă în în pahare
pahare şi ridică
păharul său,său, caca �ă închine, dar
~ă închine, dar decdată
decdată �ă să răzgîndi,
puse iar
puse iar păharul pe pe masă, băgă mîna mîna în în buzunar,
buzunar,
115
5 scoa�e
scoase un un leu,
leu, sese uită la la el, el, apoi
apoi i-l i-l dete
dete băietului.
Băietul mulţumi şi se ~e întoarse
întoarse să se �e ducă
ducă..
-
- Stăi, să-ţi mai mai dau dau unul,
unul, ca ca să fie fie doi,
doi, îiîi zise
zise..
Iacă, îţi mai dau doi, ca să fie trei. Să zici şi tu că n-ai
alergat degeaba.
20
20 Iar
Iar ridică apoi
apoi paharul,
paharul, ceea ceea ce ce făcură şi ceilalţi trei. trei.
- îîn
- n sănătatea familiei
familiei Şoric Şoric!! închină Emil. Emil.
-
- Să-mi trăiască, mulţi ani ani cucu bine,
bine, că ee frumoasă
şi bună,
bună, răspunse
răspunse el el şi deşertă paharul,
paharul, apoi apoi se �e uită lala
feţele
feţele celorlalţi,
celorlalţi, caca săsă vadă efectul.
vadă efectul.
2
255 -
- Ei,
Ei, ccee ziceţi, nemţilor
nemţilor?? întrebă el. el.
-
- Bun
Bun vin vin!! răspunse Sikora. Sikora.
-
- Foarte
Foarte bun bun!! şi bună ţară care-l care-l are! are ! adăugă
Volcec.
Volcec.
-
- Bună ţară tară şisi buni
buni oamenii
oamenii din din ea! ea ! îiîi încredinţă
încredintă
3
300 turnî~d din
Şoric, turnînd din nou
nou îîn n păhare. '
Emil se se uită cuprins
cuprins de înduioşare la el. -el. ..
-
- Sănătate şi voie voie bună, minte minte limpede,
limpede, dare dare de de
mînă, familie
familie frumoasă, nume nume bun bun - - zisezise elel mai
mai mult
mult
pentru
pentru sine
sine -- şi oamenii
oamenii tot tot se se mai
mai plîng
plîng că nu nu ee înîn
lumea
lumea aceasta
aceasta fericirea
fericirea cu cu putinţă.
35
35 -
- Dacă nu nu ee!! întîmpină Şoric. Toate Toate sunt sunt bune
bune şi
frumoase,
frumoase, dar dar nunu ee şi dînsa,
dînsa, răposata, să se se bucure
bucure
dimpreună
dimpreună cu cu noi
noi dede ele.
ele.
-
- Taci,
Taci, omule,
omule, că ee mare mare păcatul în în care cazi, îl
care cazi, îl
440
0 Înfruntă Emil,
Emil, gustînd
gustînd şi din din al al doilea
doilea păhar. Te Te gîndeşti
în
în fiecare
fiecare zi la ea
zi la ea??

292

www.dacoromanica.ro
 - Nu-n
- fiecare zi
Nu-n fiecare zi -
- răspunse Şoric - - ci ci înîn fiecare
fiecare
ceas.
ceas.
- Care
- Care vava �ă ~ ă zică trăieşti cu cu eaea!! Noi, rom rom''ââ nii, trăim
cu
cu morţii noştri. Şi ai ai să te te bucuri
bucuri de Sf. Nicolae,
de Sf. icolae, cînd cînd
5
5 va
va veni
veni preasfinţia-�a
preasfinţia-sa �ă ~ă sfinţească
sfinţească bi�erica
bi~erica?? sstăruitărui
Emil.
Emil.
Şoric desfundă şi sticla sticla aa patra.
patra .
- Dacă am
- am �ă Eă mă bucurbucur?! ? ! zise.
zise. DarDar eu eu ca mine :
ca mine:
o să ~e
�e bucure
bucure ceilalţi cînd cînd oo s�ăă ne
ne vedem
vedem cu cu toţii împre-
împre-
10
10 ună, încît
ună, încît n-o
n-o să ştiu de de cece să mă mă bucur
bucur mai mult, de
mai mult, de
bucuria
bucuria mea mea ori ori dede aa lor.
lor.
-
- Cum
Cum îţi îţi închipuieşti atunci atunci că n-o n-o să se se bucure
bucure şi
ea acolo, in
ea acolo, in lumea cealaltă, unde-o
lumea cealaltă, unde-o fi fi?? grăi Emil.
Emil. Dacă
vă gîndiţi
gindiţi voi
voi mereu
mereu la la ea,
ea, este
este şi şi ea
ea mereu
mereu cu cu gindul
gindul
15
15 la
la voi
voi şi �e
te bucură cu cu voi
voi!!
D-l' Anghel
D-I Anghel Şoric Şoric te �e uită lung lung la la el.
el.
-
- Să fie fie oare
oare în în adevăr aşa aş a?!? ! zi�e
zise el. Eu aşa cred,
el. Eu cred,
căci
căci dacă
dacă n-aş
n~aş crede,
crede, n-aş
n-aş fi făcut ceea
fi făcut ceea ce ce fac,
fac, dardar mi-e
mi-e
cîteodată parcă-mi vine vine să stau stau la la îndoială
îndoială!!
22 00 -
- Să Să nu
nu stai
stai deloc,
deloc, că pierzi
pierzi mulţumire a a lala care
care te te
aştepţi, urmă Emil.
aştepţi, Emil. Ţine-te de de gîndul
gindul că împcdobeşti
ca�a Domnului
casa Domnului pentru pentru că ea ea ţi-a cerut-o
cerut-o aceasta,
aceasta, şi-n
ziua cînd va veni arbiereul arhiereul ca să cădească-n fata icoa­ icoa-
nelor,
nelor, areare �ăsă fie
fie şi ea ea lala picioarele
picioarele Maicii Maicii Pre �curate.
Pre~curate.
2255 Şoric eraera răpus.
-
- Dar să-mi faci
Dar să-mi faci icoanele
icoanele cum cum ai ai zis,
zis, caca să le le vadă,
vrea, nu nu vrea,
vrea, cel cel ce
ce intră în în biserică
biserică!! strigă dînsul. dînsuL
Am eu vin şi mai bun decît acesta, care e numai numărul
trei.
trei. OO să bembem din din elel cînd
cînd om om stasta lala masă cu cu preasfin-
preasfin-
3300 ţia-sa.
-
- Ei Ei!! Acum
Acum să ne ne deşertăm păharele, şi şi.. la treabă
treabă!!
grăi Emil
Emil adresÎndu-se
adresîndu-se celor celor doidoi tovarăşi ai ai săi.
D-I
D-I Anghel
Anghel Şoric iar iar sese uită nedumirit
nedumirit la la el.eL
-
- De De ce
ce atîta
atîta grabă ? !! zise.zise. Ziceai
Ziceai că puţin mai mai aveţi.
3355 Tot oo �săă fie
fie toate
toate la la timp
timp gata.
gata. Abia Abia am am început
Început să
stăm de de vorbă.
El scoase
scoase iar carnetul,
carnetul, rupse oo foaie din din el el şi scrise
scrise
pe
pe eaea:: "Da'
"Da'ţiţi trei
trei sticle
sticle din no. 2".
din no. 2".
Se
Se răzgîndi însă, şterse ppee "trei" "trei" şi scri�e
scrite deasupra
deasupra
-4oi OO cu li
cu tere mari
litere mari "doau"dOa1,f, ă"
ă"..

293
293

www.dacoromanica.ro
 -- Să-I gustăm şi re re acesta,
acesta, urmă apoi. apoi. Băiete
Băiete!!
Raid'
Raid'!! Te-ai
Te-ai întors?
Întors ? Dar
Dar Maica
Maica Precista
Precista să mi-o
mi-o faci
faci
cum
cum ai ai zis.
zis.
-
- Are
Are să fiefie frumoasă
frumoasă!! îl îl încredintă Sikora.
încredint ă Sikora.
5
5 Volcec răma~e cu
Volcec rămase cu ochii
ochii ţintă la la p ămînt ca
pămînt ca omul,
omul,
care
care se ~e frămîntă
frămîntă şi şi nu
nu reuşeşte
reuşeşte să-şi
să -şi aducă
aducă aminte
aminte
ceva.
ceva.
"Foarte
"Foarte frumoasă
frumoasă!! lŞl zise peste cîtva
zise peste cîtva timp.
timp.
Şi seamănă
Şi seamănă cu cu cineva. Ochii aceia
cineva. Ochii aceia care plîng În
care plîng vreme
în vreme
··10
10 ce
ce gura:
gura rîde
rîde aa fericire,
fericire, i-am
i-am mai mai văzut eu eu ochii
ochii aceia
aceia
şi nu
nu ştiu cînd
cînd şi unde
unde !'�
!'~

www.dacoromanica.ro
 P A R T E A
PARTEA A
A T R E I A
TREIA

JERTVA
JERTVA CREDINŢEI
CREDI ŢEl
II

Iorgu avea
Iorgu avea un un adevărat cult cult Fentru
pentru mamamama sa. sa. u u mai
mai
5
5 era în
era în gîndul
gîndul lui lui altă femeie
femeie ca ca dînsa.
dînsa. El El ştia cît cît a a
suferit
suferit şi cît a
şi cît a răbdat
răbdat ea ea caca soţie
soţie a unui om
a unui om pornit spre
pornit spre
năvălnicii,
năvălnicii, care care aa risipit
risipit o o avere
avere mare mare fără fără ca ca �ă-ţi
!:ă-ţi
poţi da da �eamă
~eamă re re ce,
ce, cîte
cîte silinţe şi-a dat dat să�1
să:..I stăpînească
şi
şi cum
cum nu nu s-as-a despărţit
despărţit de de elel decît
decît pentru
pentru ca ca �ă �cape
~ă !:cape
10
10 cel
cel puţin oo parte parte din din zestrea
zestrea ei. ei. îîncă
ncă maimai bine
bine oo ştia
ca
ca mamă, care care numai
numai rrentru entru el el trăieşte
trăi este şi si în
în toate
toate
clipele vieţii ei
cliFele la binele
ei la binele luilui se gîndeşt~. Niciodată el
se gîndeşte. el
n-a
n-a auzit
auzit din
din gura
gura ei ei oo vorbă jignitoare
jignitoare despre
despre răposatul
�ău tată. Pentru
!:ău tată. Pentru el el tatăl �ăusău era
era numai
numai un un om nenorocit,
om nenorocit,
15
15 care
care nu nu prin
prin uşurinţă;
uşurinţă; nici mai ales
nici mai prin destrăbăIări,
ales prin destrăbăIări,
ci
ci numai
numai prin prin prea
prea marea
marea sa bunătate s-a
sa bunătate ruinat.
s-a ruinat.
Auzind
Auzind de de lala unul
unul una,una, de de la
la altul
altul alta,
alta, el.încetul
el.încetul cu cu în­
în-
cetul s-a-ncredinţat că lucrul
cetul s-a-ncredinţat lucrul acesta
acesta nu nu este
este adevărat,
şi tocmai
tocmai de aceea era
de aceea era uimit
uimit de de prea
prea marea
marea ei ei bunătate.
2200 ,,,0 face şşii aceasta
, 0 face aceasta tot tot numai
numai din din dragoste
dragoste către mine mine::
nu
nu ee nimic
nimic ce ce nunu e-n stare să
e-n stare să facă
facă de de dragul
dragul meu" meu",,
îşi zicea
zicea dînsul. Urmarea firea�că
dînsul. Urmarea firească era era că nu nu se se socotea
socotea
nici
nici el el în
în stare
stare să să.. facă ceea
ceea ce ce arar fifi mîhnit-o
mîhnit-o pe pe dînsa.
dînsa.
Silinţele ZoeiZoei şi ale ale celorlalte
celorlalte doauă cocoane cocoane de de a-l
a-l
25
25 purta
purta pe pe nesimţite pe pe lala icoane
icoane - - cumcum zi�e�e
zi!:e!:e 'Zoe
Zoe - -
erau
erau deci
deci şi zadarnice,
zadarnice, şi de de prisos.
prisos. El El ştia că mama mama lui lui
doreşte să-I vadă cît cît mai
mai curînd
curînd'' că�ătorit,
căsătorit, era era pătruns

295
295

www.dacoromanica.ro
 de
de gîndul
gîndul că aşa ee bine bine şi şi voia
voia cu cu tottot dinadinsul
dinadinsul ca ca să
şi facă ceea
şi ceea ce ce dorea
dorea mamamama lui. lui.
-
- NuNu mai umbla, Zoe',
mai umbla, Zoe', cucu apucături piezişe, zise zise dar
dar
într-una din
într-una din zile.
zile. AmAm să-ţisă-ţi punpun portretul
portretul la la loc
loc de de
5
5 frunte dacă reuşeşti să scapi
frunte scapi pe pe mama
mama de cea mai
de cea mai mare
mare
dintre grijile
dintre grijile eiei de
de astăzi ajutîndu-mă să găsesc găses c unauna cu cu
care ne-mpăcăm amîndoi.
care ne-mpăcăm amîndoi .
Zce
Zce �e~e uită la la el
el cu
cu ochii
ochii �crutători
~crută tori ai ai cunoscătorului
cunos cătorului .
Era Feste
Era Feste putinţă ca ca eeaa �ă~ă nnuu ştie
ş ti e ceea
ceea ccee ştiau cocoa-
cocoa-
10
10 nele
nele calecar e jjucau
ucau maus maus cu cu ţaţa Cleopatra
Cleopatra şi cu cu d-na
d-n a
Ionescu.
Ionescu. ŞŞtia tia chiar
chiar maimai multmult:: că el el şi Alina
Alina se'-ntîlneau
se~ntîlneau
cînd
cînd cocoana
cocoana ElenaElena nu nu eraera ,, din
din întîmplare,
întîmplare, acasă, iar iar
d-na IIonescu
d-na onescu era era mereu
mereu dusă la la maus,
maus, marea marea ei ei slăbiciune
de
de văduvă fără casă c asă grea.
grea .
15
15 -- Amîndoi
Amîndoi?? grăi dar. dar. Lucru
Lucru de de tott ot greu.
greu. O O să aler-
aler-
găm cam cam mult.
mult . Cît pentru dînsa,
Cît pentru dînsa, ea se împacă,
ea se împ acă, dar dar ......
nu
nu te te superi
superi dacă-ţi zic zic "tu"
"tu"??
-- AiAi fi făţamică dacă mi-ai
fi făţarnică mi-ai zice zice altfel,
altfel, răspunse el. el.
Greşeşti
Greşeşti!! Dacă Dacă mamamama ar ar avea
avea să să aleagă,
aleagă , arar alege
alege :re pe
2
200 placul
placul meu,meu, alegaleg dar
dar şi eeuu FFee placul
placul eei.i . Cît
Cît :rentru
pentru mine,mine,
mie-mi plac
mie-mi plac toate,
toate, urmă el el zîmbind.
zîmbind. Uite, Uite, Dorica,
Dorica, de de
care
care tu tu eşti atît atît dede încîntată,
încîntată , îmi îmi place
place şi mie,mie, dar dar
niciodată
ni ciodată n-o n-o să-i placă ei. ei.
-- TeTe înşeli
înşeli!! întîmpină
întîmpină Zoe. Zoe . Chiar
Chiar ea ea ţi-a
ţi- a ales-o.
ales-o.
2
2 55 Iorgu
Iorgu rămase cît�a cît,:,a timp
timp nedumirit.
nedumirit.
-- SeSe poate
poate - - grăi apoi apoi - - după împregiurările fami­ fami-
liale, după cele
liale, spu�e de
cele spu~e de d-na
d-na Grădeanu ,, mătuşa mătuşa ei, ei,
şi
şi dede cocoana' Anica, mătuşa
cocoana'Anica, mătuşa mea, mea, după după vreo
v reo fotografie
fotografie ,,
dar
dar n-o n-o cunoaşte,
cunoaşte, n-a n-a auzit-o
auzit-o vorbind,
vorbind, nu nu i-ai-a văzut
văzut
3
300 mişcările,
mişcările , nu nu s-a uitat în
s-a uitat în ochii
ochii ei.ei. Mama
Mama ee femeie
femeie care care
le
le vede,
vede, le le scrutează
scrute ază şi le cîntăreşte
le cîntăreş te toate.
toate . De
De aceea
aceea ttee
rog
rog să pui pui lala cale
cale o-ntîlnire
o-ntîlnire fi fiee la
la d-na
d-na Grădeanu, fie fi e
la
la tine,
tine, caca să văd ce ce zice
zice mama.
mama .
-
- Nimic
Nimic mai mai uşor, răspunse Zoe. Zoe. Are Are să se se facă, şi
3
355 _sunt
_sunt încredinţată �căă eeaa vvaa zice "da" .
zice "da".
-
- N Nu mă-ndoies~ nici
u mă-ndoiesc nici eueu că ,dede dragul
dragul meu
meu o o va
va face
face
aceasta
aceasta - - grăi IorguIorgu - - dară s-ar putea ca
s-ar putea ca mai
mai tîrziu
tîrziu
să-i pară rău de de aa oo fi făcut . .,Eu
fi făcut. E u vreau
vreau să văd nu nu ce ce
zice, ci
zice, ci ce
ce gîndeşte ea, ea, cum
cum zicezice "da"
"da" şi ce ce spun
spun ochii
ochii ei,
ei,
4
400 Zoe
Zoe dragă, - - urmă
urrilă e ell cu
cu toată seriozitatea
seriozitatea - - soţia mea mea

296

www.dacoromanica.ro
 are
are să fie fiica mamei
fie fiica mamei mele, mele, şi eu eu ţin
ţin ~ă
�ă nu-i
nu-i dau aces­
dau aces-
teia
teia oo fiică
fiică pe
pe care
care n-on-o voieşte
voieşte cu cu toată
toată inima.
inima.
Zoe
Zoe nu nu prea
prea era era obicinuită �ă ~ă intre
intre ln ln a�emenea
a~emenea
discuţiuni subtile
subtile şi, aducîndu-şi aminte aminte de de copilul
copilul
5
5 poetului
poetului Goethe,
Goethe, îşi stăpîni rîsul. rîsul.
-
- Dac-o
Dac-o să le le cîntăreşti toate toate aşa, pînă-n cele cele maimai
mici
mici amănunte - - zise
zise ea ea -- oo s-ajungi
s-ajungi ca Vasilie
ca Vasilie
Alecsandri, flăcău bătrîn,
Alecsandri, flăcău bătrîn, şi-n cele cele din urmă tot
din urmă tot o o să-i
dai
dai mamei
mamei tale
tale nunu numai
numai oo fiică,
fiică, ci
ci totodată
totodată şi şi o
o nepoată
nepoată
IIOpe
O pe care
care n-a
n-a voit-o
voit-o..
-
- Eu Eu nunu!! strigă
strigă Iorgu
Iorgu..
- Tocmai tu
- Tocmai tu!! lili răspunse
răspunse ea. ea. Degeaba
Degeaba te te ţii
ţii drept
drept..
Eşti om om de de oo fire impulsivă , care-şi ia
fire impulsivă, hotărîrile cu-n­
ia hotărîrile cu-n-
dărătnicie, ca
dărătnicie, ca să arate
arate că-ică-i dă mîna
mîna să le le ia.
ia.
1155 Iorgu se
Iorgu se uită
uită uimit
ui.rnit la la ea.
ea.
- Aşa
- Aşa zice
zice şi mama -
şi mama - grăi
grăi dînsul
dînsul - - şi şi caca săsă mămă
dezvinovăţească, spune spune c-am c-am moştenit-o aceasta aceasta de la
de la
tata,
tata, că ee un păcat al
un păcat al neamului
neamului Armaşilor. N N -are
-are însă
dreptate.
dreptate.
2200 -
- Desigur
Desigur că nu nu are are!! stărui Zoe.Zoe. Păcatul nu nu ee alal
neamului,
neamului, ci ci alal clasei
cla~ei sociale.
sociale. Aşa sunt sunt cei cei mai
mai mulţi
dintre
dintre voi,
voi, oamenii
oamenii cu cu averi
averi mari
mari şi cu legături întinse.
cu legături întinse.
Deprinşi din din copilărie cu cu gîndul
gîndul că vă dă mîna mîna �ă faceţi
~ă faceţi
tot
tot ceea
ceea ce
ce voiţi şi că voauă toate toate vivi se
se iartă, voi voi faceţi
2
25 5 din îndărătnicie, ca
din îndărătnicie, ca �ăsă arătaţi că puteţi chiar chiar şi ceeaceea
ce
ce dealtminteri
dealtminteri nu nu voiţi. Dac-aiDac-ai şti şti că Dorica Dorica face face
nazuri,
nazuri, ai ai alerga
alerga după ea ea;; dac-ai
dac-ai şti că părinţii ei ei stau
stau
pe
pe gînduri,
gînduri, ai ai stărui
stărui pe pe Ungă mama ta,
lîngă mama ta, pe
pe lîngă
Ungă mătuşă­
mătuşă­
ta,
ta, pepe lîngă d-na d-na Grădeanu pe pe lingă
lîngă mine,
mine, Fe re Ungă
lîngă
330 0 toată lumea
toată lumea să-i înduplece. Deoarece n
înduplece. Deoarece nuu daidai însă de de
nici oo greutate,
nici greutate, născoceşti greutăţi - - maimai că mama mama ta ta
zice
zice cucu gura "da" , dar
gura "da", dar cu cu ochii
ochii "nu",
"nu", mai mai că mai mai tîrziu
tîrziu
ar
ar putea
putea să-i parăpară rău de de aa fi
fi zis
zis ceea
ceea ce ce aa zis,
zis, mai
mai că
nu
nu oo poţi
poţi sili
sili să
să aibă
aibă fiică
fiică pe cine nu
pe cine nu vreavrea cu cu toată
toată
3
355 inima.
inima . Te faci de
Te faci de rîs,
rîs, Iorgule,
Iorgule, închipuindu-ţi ccăă eeuu nu nu
te-nţeleg. Sunt
Sunt femeie
femeie trecută prin prin multe
multe-urmă- urmă ea- ea ­
şi vă cunosc
cunosc fireafirea şi celecele mai
mai a�cunse
ascunse gînduri.
gînduri. Ai Ai vrea
vrea
să mai
mai prelungeşti idila idila cucu vecinica
vecinica şi ... ...
Iorgu
Iorgu aa ascultat-o
ascultat-o cînd cînd ccuu plăcere,
plăcere, cîndcînd cu cu răbdare,
4.
iO0 ici
ici dînd
dînd din umeri, colo
din umeri, colo clătinînd din din cap, făcînd acum
cap, făcînd acum
un
un gest
gest de
de nerăbdare şi pornit pornit apoi
apoi să-i taie taie vorba,
vorba, dardar

297
297

www.dacoromanica.ro
 o asculta.
asculta. Cînd Cînd aa rostit
rostit însă însă - - cu cu oarecare
oarecare răutate răutate­ -
despre
despre idilă, el el se ridică
se ridi că înîn picioare.
picioare.
-
- Ştiu -ce ' ce vrei
vrei să zici,
zici, o-ntrerupEe
o-ntrerup~e iarăşi foarte serios
i arăşi foarte serios..
Idila, dacă aşa doreşti
Idila, doreşti să-i să -i zicem,
zicem , se Ee prelungeşte
pr elun geş te şi aşa, aşa,
55 şi aşa
aşa.. Cred
Cred că ee şi pentru
pentru tine, tine, dar dar ştiu
ş tiu că .pentru
pentru mine mine
estee oo plăcere să stăm
est s t ăm de de vorbă vorb ă,, a�a,a~a, despre
despre toate to ate şi şi
despre
despre nimic.nimic. Prin Prin contractul
contractul de de căsătorie
căsă tori e nu nu renunţ
renun ţ
la dreptul de a-mi face din cînd în cînd parte de plă­
cerea
cerea aceasta
aceasta ..
10
10 Zoe zîmbi cu
Zoe zîmbi cu viclenie.
viclenie.
- Aceasta ee cu
- Aceasta cu totul
totul altăceva, îl îi zise
zise ea ea tot
tot serioasă.
~erioasă.
Pierzi din
Pierzi din vedere
vedere cu cu cine vorbeşti.
cine vorb eş ti. îîncă
ncă o o dată : eu eu sunt
sunt
femeie
femeie trecută prin multe. Una
prin multe. Una ee să stai stai de de vorbă cu cu
mine
mine ori ori cu cu Dorica
Dorica şi alta alta să petreci petreci ceasuriceasuri întregi
întregi
15
15 închis în
închis în casă
c a să cu
cu fiica
fii ca proprietăresei,
pro pri etăresei , care care ee dusă dusă - - ea ea
ştie unde.
unde.
-- TeTe rogrog - - replică
repli că Iorgu
Iorgu - - tottot serios
serios şi lini liniştit
ş tit zic
zic
şi eu eu:: una
una ee să st stai
ai de de vorbă - - cum cum se se zice
zice - între
- între
patru
patru ochi,ochi, şi alta alta să mai mai fi fiee de
de faţă cineva cineva de de care
care
22 00 eşti nevoit
nevoit ssăă ţii seamă,
se amă , încît
încît nu nu poţi . să spui
po ţi .să spui tot tot ceea
ceea
ce
ce gîndeşti . ici ici noi,
noi, tu tu şi eu, eu , n-am
n-am vorbivorbi cum cum vorbim
vorbim
dac-ar
dac-ar m maiai fifi de faţă cineva.
de faţă cineva.
-
- Aceasta
Aceast a oo ştiu mai mai binebine ''d d ecît
ecît tine
t ine - - îi îi răspu
răspunse me
ea
ea - - şi de de aceea
aceea nu nu staust au de de vorbă cu cu orişicine
orişi cine între între
22 55 patru
patru ochi,ochi, cum cum zicizici tu.tu . Lumea
Lumea ee uunn bălaur cu multe
cu multe
capete
cap ete şi cu cu încă
în că mai
m ai mulmulţi ţ i ochi,
ochi, carecare le le văd toate, iară i ară
oamenii,
oamenii, cînd cînd nu nu pot
pot să ştie ş tie adevărul, îşi îşi fac
fac închipuiri
închipuiri
potrivit cu
potrivit cu felul lor de
felul lor de aa fi fi .. Iorgule
Iorgule - - urmă ea ea apăsînd
asupra vorbelor
asupra vorbelor - - ţieţi e nu-ţi
nu- ţi va fi păsînd
v a fi păsind ce zice lumea,
ce zice lumea ,
3300 dar
dar trebuie
trebuie să ttee gîndeşti că compromiţi compromi ţ i fat fata.a . M-ai
M-ai
înteles
înteles?
' ? Iată
I ată de
de ce
ce tine
tine tant
t ant' ' Elen
Elen să-ti
să-ti iei
iei cît
cît mai
mai curînd
curînd
ho'tărîrea,
ho t ărîrea, ca ca ~ă
Eă nn~� se prelunge�Ecă idila.
mai prelunge~~că
se mai idila.
Iorgu
Iorgu rămase buimăcit.. îîntîia
rămas e buimăcit ntîia oară în în viaţa lui lui eraera
cuprins
cuprins de de simţămîntul că omul omul ee rob rob al al societăţii
s o ci e tă ţii înîn
33 55 mijlocul căreia trăieşte.
mijlocul Avea verişoara
trăi e şt e. Avea verişo ara lui lui dreptate
dreptate ::
putea
putea el el să spună că puţin îi îi pasă
pasă de ceea ce
de ceea zice lumea
ce zice lumea,,
dar
dar era mişel dac-o
era mişel dac-o zicea
zicea aceasta.
aceast a.
-- Eu Eu nu nu!! grăi ridicîndu-şi
ridicîndu- ş i cu-ndărătnicie
cu -ndără tnicie capul. capul. N-am -am
s-o
s-o compromit,
compromit, şi chiar chiar dac-ar
dac-ar fi, fi, sunt
sunt în în stare
stare s-o s-o
-4
4O O reabilitez.
reabilitez.

298

www.dacoromanica.ro
 -- IIată omul impuls
ată omul impuls iunilor
iunilor momentane
momentane!! strigă stri gă Zoe,Zoe,
apoi se
apoi duse la
se duse la el şi-l apu
el şi-l apucă că dede amîndoi
amîndoi umerii, umerii, ca ca să-I
zguduie.
zguduie. Bine, Bine, omuleomule - urmă urmă - - dardar tocmai
to cm ai de de aceasta
aceasta
ee vorba
vorba să scapi scapi.. Un Un Armaş
Arma ş are are să se se gîndească
gînde ască în în toate
t oate
55 clipele
clipele vieţii lui lui lala neamul
neamul său să u . DaDa ori ori nu nu ??!!
Iorgu era
Iorgu era atins
atins u nde îl
unde îl durea
durea mai mai rău rău..
EI nu
.,El nu răspunse
răspunse la la întrebare.
întreb are.
Şi-o
Si-o zisese
zisese si si el
el nu
nu oo dată
d ată aceasta,
aceasta, ,si ,si mereu
mereu îl îl bătea
gîndul
gîn:dul de de aa ss~� desface
desface încetul
încetul cu cu înc �tul, oarecum
încdtul, oarecum pe pe
10
10 nesimţite,
n esim ţit e, de de Alina.
:Alina. MaiMai ales ales cînd
cînd se se ducea
ducea la la moşie,
mo şi e,
îsi
îşi făcea
făcea de de lucru
lucru ca ca să să steie
st eie cu
cu cîteva
cît eva zile zile mai
mai mult mult ..
C utriera tarinile
Cutriera tarinile ca ca să vadă cum cum răsar sămănăturile săm ănă turile
de
de toamntoamnă, ă , umbla
umbla pe pe la plantaţiuni , deşi n-avea
la plantaţiuni, n-avea încă
ce
ce să vadă la la ele,
ele, umbla
umbla după inginerul inginerul care-ncepuse
care-ncepuse
1[55 lucrările
lu crările de de măsurătoare,
măsură toare, deşi n n-avea
-avea nici nici oo treabă
tre abă
acolo. Vorba
acolo. Vorb a era era să m mai ai steie.
st eie. Iar
I ar după
dup ă ce ce era
era nevoit
nevoit
să se-ntoarcă,
se -ntoarcă, îi îi părea
p ă rea rău că a a primit
primit sarcina
sarcina de de pro­
pro-
curor
curor şi, şi , drept
drept un fel de
un fel despă''gubire
de despă ubire,, se punea să
se punea
răsfoiască prin prin dosare pentru ca
dosare pentru ca să-şi poată zice zice că
2200 are
are mult mult de de lucru
lucru şi nu-inu-i rămîne timp timp pentru
pentru flecăriri.
flecă riri..
î n cele
în cele dindin urmă tot tot îşi găsea însă timp timp chiar chiar şi pe pe
nevrute.
nevrute.
La
La urma
urma urmelor
urmelor de de cece să se se canonească
canon ească el lipsindu-se
ellipsindu-se
de
de oo plăcere
plăcere nevinovată
n evinovată ??!!
2255 Acum
Acum însă însă ,, cînd
cînd ' Zoe
Zoe îi puse-ntrebarea, el
îi puse-ntrebarea, se simţea
el se simţe a
ca
ca prinsprins într-o
înt r-o cursă pusă de de el Însuşi.
el însu şi .
-
- D Daa - - îi zise deci
îi zise deci - - da da !! Tocmai
Tocmai de de aceea
aceea însă are are
reabiliteze p
să reabiliteze pee femeia
femeia pe pe care
care aa compromis-o.
compromis-o .
Zoe
Zoe îi îi rÎse
rîse în fată
în fată ' si-i
,
si-i atinse
atinse obrazul
obrazul cu mîna ei
cu mîna cea
ei cea
33 00 moale şi mică mică.. ' ,
-
- TotTot vorba
vorba cu cu Goethe
Goe the al al tău,
tău , îi îi zise.
zise. Bine Bine aa făcutfă cut
el
el că că şi-a
şi-a le'le'g itimat copilul,
g itimat copilul, dar dar încă în că mai mai bine bine ar ar fi
fi
făcut
fă cut dacă n-avea n-avea copilul
copilul acela.
acela. Tot Tot astfel
astfel şi d-l d-l Iorgu
Iorgu
Armaş
Arm aş face face mai mai binebine dacă nu nu compromite
compromite pe pe nimeni,
nimeni,
3355 ccaa să nu nu fi fiee nevoit
nevoit aa reabilita
re abilita pe pe nimeni.
nimeni. Ascultă ,
Iorgule -
Iorgule urmă -
- urmă plăceri găseşti
- plăceri găseş ti pe pe la la teatre,
t eatre, pe pe lala
concerte,
concerte, prin prin saloane,
saloane, prin prin cluburi,
cluburi, chiar chiar la la tribunal,
tribunal,
fără ca ca să te t e ttemi
emi că vei vei fi fi nevoit
nevoit aa reabilita
reabilita pe pe cineva,
cineva,
şi cea cea mai
mai mare mare plăcere
plă cere o o găseşti
găse şti acasă la la tine
tine dacă
4 O
"10 ştii
ştii să să alegi
alegi bine.
bine.

299
299

www.dacoromanica.ro
 Deşi grăite mai mai multmult în în glumă, vorbele
vorbele acesteaceste erauerau
pentru Iorgu
pentru Iorgu un un semn
semn învederat
învederat că verişoară-sa
verişoară-sa Zoe Zoe
ee femeie
femeie cuminte
cuminte şi cum~ecade,
cumEecade, care ştie să dea
care ştie dea îndru­
îndru-
mări înţelepte.
5
5 Se
Se poate
poate că nu nu chiar
chiar în în urma
urma acestor
acestor îndrumări, dar dar
fără-ndoială şi ajutat ajutat de de ele,
ele, Iorgu
Iorgu s-as-a avîntat
avîntat în în toiul
toiul
vieţii bucureştene şi s-a-ncredinţat
vieţii s-a-ncredinţat din din ce ce înîn cece mai
mai
mult
mult că au au Bucureştii farmece farmece dacă îi îi cuneşti
cuncşti bine bine..
Ce
Ce maimai vrei
vrei'?? Azi
Azi la la teatru,
teatru, printre
printre acte,acte, mai mai prinprin
10
10 fumător, de de vorbă ici ici cu unul, colo
cu unul, colo cucu altul,
altul, mai prin
mai prin
loj
lojee ori
ori în
în dosul culiselor, ici
dosul culiselor, ici cu una, colo
cu una, colo cu alta, iar
cu alta, iar
după
după reprezentaţiune
reprezentaţiune doauă-trei
doauă-trei sferturi
sferturi de de ceas
ceas la la
"Capşa"
"C apşa".. Mîne
Mîne la la oo serată, la un bal,
la un bal, lala unun concert
concert ori ori
chiar
chiar în faţa Prefecturii
în faţa Prefecturii de de poliţie, la la I. I . D.
D . Ionescu,
Ionescu,
15
15 care-l
care-l făcea atît atît de
de bine
bine pe pe Barbu
Barbu Lăutarul şi mai mai era era
ajutat
ajutat şi de de către franţuzoaice ca ca vestita
vestita Fanelli,
Fanelli, şi iar iar
doauă sferturi
sferturi la la "Capşa" ori ori cel
cel puţin la "Broft". Nu
la "Broft". u
era,
era, ce-i
ce-i drept,
drept, încîntată cocoana cocoana ElenaElena cînd cînd îl îl auzea
auzea pe pe
la
la doauă ori ori pe
pe lala trei
trei după miezulmiezul nopţii furişîndu-se-n
2
200 iatacul
iatacul lui,lui, nici
nici cînd
cînd îîll vedea
vedea Eculîndu-Ee
~culîndu-~e p pee llaa zece,
zece,
unsprezece
unsprezece;; cocoana
cocoana Anica,
Anica, Zoe Zoe şi alte
alte cocoane
cocoane mai mai cu cu
experienţă o-ncredinţau
o~ncredinţau însă însă că aşa ee la la Bucureşti în în
timpul Eezonului,
timpul ~ezonului, că altfelaltfel nu Ee poate
nu ~e poate să ii ~e �e împlineaEcă
împlinea~că
gîndul,
gîndul, şi ea ea se-mpăca cu toate. Se
cu toate. Se bucura
bucura apoi apoi cînd
cînd
2
255 el
el pleca
pleca lala tribunal
tribunal şi nu nu Ee~e mai
mai întorcea
întorcea decîtdecît de de timpul
timpul
mesei.. Adevărul era
mesei era însă că dînsul stetea la
dînsul stetea la tribunal
tribunal
pînă pe pe lala trei-patru,
trei-patru, apoi apoi îşi comanda
comanda un un muscal
muscal şi
ieşea însoţit de
ieşea de vreunul
vreunul dintre dintre buniibunii lui lui prieteni
prieteni la la
Şosele, ca ca Eă
~ă vadă şi să fie fie văzut, să salute salute şi să fie fi e
3
300 salutat.
salutat.
Pe la
Pe la moşie nu nu se se mai
mai ducea
ducea Iorgu.
Iorgu. N N -avea
-avea ce ce să
caute
caute '·acolo.
acolo. Se Se gîndea
gîndea Însă însă cîteodată,
cîteodată , aşa, aşa, maimai din din
depărtare,
depărtare, la ea, îşi
la ea, aducea aminte
îşi aducea aminte de de vorba
vorba coconului
coconului
Iancu Talpă şi rămînea cel
Iancu puţin oo dată la
cel puţin la doauă săptă- săptă-
3
355 mîni
mîni seara
seara acasă pentrupentru ca ca să-şi facă facă Eocotelile
socotelile gospo­gospo-
dă
dă..riei
riei după regulele învăţate la
regulele învăţate la înalta
înalta Academie
Academie de de
studii
studii agronomice.
agronomice. Scria Scria omulomul ici ici cît
cît aa luatluat celcel dindin
urmă cîştiu din din arendă, colo colo cîtcît a luat din
a luat din contul curent
contul curent
de
de la la Zerlendi,
Zerlendi, punea
punea apoi apoi pe pe foaia
foaia cealaltă
cealaltă punct punct cu cu
4"" 0O punct
punct ceeaceea ce ce aa cheltuit
cheltuit cu cu moşia şi cît cît cu
cu altele,
altele, multe
multe
mărunte . Nu-i
şi mărunte. Nu-i ieşea delocdeloc pe pe plac socoteala. îîn
plac socoteala. n zadar,
zadar,

300
300

www.dacoromanica.ro
 un
un om
om cucu poziţiunea lui şi-n împregiurările în
lui şi-n în care
care se se
afla
afla el
el avea
avea cheltuieli
cheltuieli neapărate, care care nu nu ~e�e puteau
puteau
prevedea. Nu-i
prevedea. rămînea decît
Nu-i rămînea decît să treacă ceva ceva din din eleele
şi asupra
asupra anului viitor. îîşi
anului viitor. şi făcea decideci şi socoteala
socoteala veni-veni-
55 turilor probabile ale
turilor probabile anului viitor,
ale anului viitor, scădea
scădea din din acele
acele
venituri ceea
venituri ceea ce ce trebuia
trebuia să mai mai cheltuia�că
cheltuiască cu cu moşia,
precum
precum şi ceea ceea ce ce urma
urma să plătească la la Zerlendi.
Zerlendi. Nu-i
mai
mai rămînea mult pentru pentru celelalte.
celelalte. Fiindcă aceasta-l aceasta-l
supăra, se se mîngîia
mîngîia cu cu gîndul
gîndul că veniturile
veniturile vor vor fi fi fără
1100 îndoială maimai marimari decît
decît cele
cele prevăzute de de dînsul
dînsul şi că,
realizînd
realizînd împrumutul
împrumutul la la Creditul
Creditul Fonciar,
Fonciar, va va scăpa de de
Zerlendi
Zerlendi şi va va plăti anuităţi mai mici.
mai mici.
Apoi, apoi
Apoi, apoi mai mai era era şi un un factor
factor deocamdată ne ne cu:,;
cu:,;
noscut, pe
noscut, pe care nu-l băgase-n socoteli
care nu-l socoteli:: veniturile zestrei,
veniturile zestrei,
15
15 pe care
pe care şi lele închipuia
închipuia din din ce ce înîn ce
ce mai
mai potrivite
potrivite cu cu exi­
exi:-
genţele sociale.
sociale.
Nu
Nu!! Nu
Nu era era el,
el, Iorgu
Iorgu Armaş,
Armaş, nevoit
nevoit să să se
se călicească
călicească..
Ajuns
Ajuns ofiţer în în escadronul
escadronul de de căIăraşi, el el şi-a mai mai
cumpărat şi un un alal doilea
doilea cal,
cal, oo frumuseţă de de armăsar,
2
200 rasă curată, pentrupentru care care n-an-a plătit, d dee ocaziune,
ocaziune, decît decît
cinci
cinci mii
mii de de lei
lei.. Toţi
Toţi prietenii
prietenii îi îi spuneau
spuneau că-i că-i şade
şade
foarte bine
foarte bine călare pe pe el. Mai fiind
el. Mai fiind apoi
apoi în în graj
grajdi di loc
loc
r:entru
j:entru încă
încă doidoi cai,
cai, a-nceput
a-nceput să-şi să-şi caute,
caute, tottot de
de ocaziune,
ocaziune,
mai pe
mai pe lala V.ra:gner
Wagner din din strada
strada Primăverii, mai mai pe pe la la
2255 J ean
ean Caretaşul
Care taşul din Podul-Mogoşoaiei, şşii uun
din Podul-Mogoşoaiei, n docar.
docar.
Era, lala urma
urma urmelor,
urmelor, un un cîştig, căci nu nu mai mai avea
avea
nevoie
nevoie să mai mai cheltuiască
ch eltuiască cu muscalii.. îîii şi şedea apoi
cu muscalii apoi
mai
mai bine
bine pe pe capră mînÎnd
mÎnînd caii caii săi decît
decît tolănit
tolănit ca ca orişice
ori şice
.
brutar în
brutar în fundul birjii.
fund·ul birjii. .
3
300 Avea multă dreptate
Avea multă dreptate Zoe Zoe :: ee plină
plină viaţa bucureşteană
de
de plăceri mari,
mari, carecare tete fac
fac să uiţi micile
micile plăceri idilice.
idilice.
Se mai
Se oprea el,
mai oprea el, ce-i
ce-i drept
drept,, dindin cînd
cînd în cînd, oarecum
în cînd, oarecum
printre
printre picături, la la vecinica,
vecinica, cum cum îi îi zisese Zoe, dar
zisese Zoe, dar nu nu
mai era
mai era ceea
ceea ce ce aa fost
fost mai nainte.. Nu
mai nainte Nu doară că s-ar s-ar fi fi
3355 schimbat
schimbat dînsa,
dînsa, dar dar n nuu ssee mai
mai mulţumea eell ccuu cele cele ce ce
odinioară îi îi erau
erau atîtatît dede plăcute. 1 se se părea cîteodată
lucru
lucru sarbăd să-şi ţj:etreacăetreacă timpul
timpul vorbind
vorbind aşa, despre despre
toate şi despre
toate despre nimic,nimic, şi, şi, văzîndu-se
văzîndu-~e singur singur cu cu dînsa,
dînsa,
voia
voia parcă ceva ceva mai mai mult.
mult.

301

www.dacoromanica.ro
 A vea Zoe
Avea Zoe dreptate
dreptate :: nu nu poţi �ă unde ajung
~ ă ştii unde ajung lucru-
lucru­
rile
rile cînd
cînd un un omom tînăr şi o femeie femeie tînără stau stau numai
numai ei ei
amîndoi
amindoi de de vorbă.
Tocmai
Tocmai de de aceea
aceea Zoe,
Zoe, care
care lele ştia
şti a toate
toate atîtatît dede bine,
bine ,
5
5 potrivea
potrivea lucrurile
lucrurile totdeauna
totdeauna aşa ca ca �ă mai fi
~ ă mai fiee cineva
cineva
de
de faţă cîndcînd ea ea sta
sta de
de vorbă cu vărul ei
cu vărul lorgu . Mai
ei Iorgu. Mai ales ales
acasă la la eaea îl lăsa
lăs a să aştepte in în vreme
vreme ce ce ea ea �e~e găgăteat ea
şi-n celcel mai
mai rău caz îi dedea
caz ii femeii de
dedea femeii de ca�ă
ca~ ă de de lucru
lucru,,
ca
ca săs ă nu
nu ~e�e depărteze,
depărte ze , în în vreme
vreme ce ce el el se
se afla
afla cu cu dînsa
dînsa..
110
0 Aceasta-l
Aceasta-l supăra pe pe lorgu,
Iorgu, care
care aveaavea să-i spună ori ori s-o-
s-o­
ntrebe
ntrebe şi cîte cîte ceva
ceva ce ce numai între patru
numai intre patru ochi ochi �e putea..
~e putea
Mai
Mai eraera apoi
apoi lala mijloc
mijloc şi-un lucru despre care
lucru despre care el el nu-şi
nu -şi
dedea
dedea seamă
~e amă .
Una din din slăbiciunile
slăbic iunile omului
omului ee să-şi să - şi dea
dea pe pe fafaţăţă '' gîn-
gin-
11 5
5 durile
durile şi simţămîntele,
simţămintele, şi drag drag ii îi este
es te orişicui cel ce-l
ori şi c ui cel ce-l
ascultă
as cultă cu cu luare-aminte,
luare-aminte, îl înţelege
îl în ţe lege şi-i împărtăşeşte
vederile.
vederile. 11 ~e �e părea
pă re a lui
lui lorgu lucru sarbăd
Iorgu lucru s arbăd să-şi
~ă- şi petreacă
p e tre acă
timpul
timpul vorbind
vorbind cu cu vecinica
vecinica despre
despre toatetoate şi despre nimic,
despre nimic,
pentru
pentru că că elel nu-i
nu-i mai
mai vorbea,
vorbea, ca ca odinioară,
odinio ară , despredespre
2
200 lucruri
lucruri de de care
care eeaa se interesa şşii p
se interesa pee care
care eeaa le-nţelegea.
Ei
Ei nunu sese mai
mai potriveau
potriveau deci deci în
in gînd
gînd şi în simţire, şi el
in simţire, el
îşi aducea
aduc~a cu cu durere
:Iurere aminte
amit;te de d~ oarele
oar~le p petrecute
e trec~te stindstînd
de
de vorbă
vorba cu cu dînsa.
dinsa . CuCu atît
atIt mai
mal doritor
dontor era era să sa ststea
ea de de
vorbă cu cu'' Zoe,
Zoe, căreia avea avea să-i
~ă-i spună atît atît de de multe
multe
2
2 55 despre
despre lumea
lumea în în care-şi
care - şi petrecea
petrecea acum acum viaţa viaţ a şi şi pe
pe carecare
dlnsa
dînsa oo cunoştea
cuno şte a chiar
chi ar mai bine decît
mai bine decît el. el.
Nu u trecea
trecea zi zi fără ca ca să afleafle oriori să-nveţe ceva ceva nou, nou ,
fără ca ca să facă oo cunoştinţă,
cuno ş tin ţă, fără
fă ră ca ca să rămîi
rămîie-n e -n nedu­
nedu-
mirire
mirire în in ceea
ceea ce ce priveşte
priveş te pe pe d-l cutare, d-na
d-l cutare, d-na cutare,
cutare,
3
3 00 mai ales domnişoara cutare . Ş i nimeni nu-i era
mai ales domnişoara cutare. Şi nimeni nu-i era atît
atît de de
apropiat
apropiat ca ca Zoe,
Zoe, nimeni
nimeni nu era-n stare
nu era-n stare să-i dea desluşiri
~ă -i dea deslu şiri
mai lămurite decît
mai lămurite decît dînsa.
dînsa.
îîntîlnirea
ntîlnirea pe pe care
care oo ceruse
ceruse elel cu Dorica s-a
cu Dorica s-a făfăcut
cut încă
înainte
înainte de de Crăciun.
Crăciun . Au Au trecut
trecut însă sfintele
sfintele sărbători
sărbă tori şi
3
3 55 încă vreo
vreo doauă săptămîni fără fără ccaa să fi fi pus cineva vreo
pus cineva vreo
întrebare
întrebare în în ceea
ceea ce ce priveşte hotărîrile
priveş te hotă luate de
rîrile luate de dînsul.
dînsul.
Cea
Cea maimai de de aproape
aproape chemată ca ca să oo facă aceasta aceasta era era
Zoe,
Zoe, iară dînsa dînsa nu nu numai
numai tăcea, dar şi fugea
tă ce a , dar fugea oarecum
oarecum
de
de dînsul.
dînsul.

302
302

www.dacoromanica.ro
 ''-- ZoeZoe - - îi zise în
îi zise în cele
cele dindin urmă - - n-ai
n-ai tu tu să-mi
spui nimic ?
spui nimic?
-- Eu?Eu ? !! răspunse ea ea ca mirată . Nu
ca mirată. Nu ştiu
ştiu cece aş fi fi putînd
putînd
să am am a-ţi spune
spune fără ca ca să [nu]-ţi fi fi spus
spus ..
..'i'i -
- N-ai nimic
N-ai nimic să mă-ntrebi
mă-ntrebi?? întrebă iar iar dînsul
dînsul??
Ea dete
Ea dete dindin umeri.
umeri.
imic ! răspunse
imic! răspunse iar. iar.
-- Nu Nu ..simţi
simţi nevoia
nevoia de de aa vorbi
vorbi cu mine despre
cu mine despre lucruri
lucruri
despre
despre care care numai
numai între patru ochi
între patru ochi !:e se poate
poate vorbi?
vorbi ?
II (()) stărui dînsuldînsul maimai desluşit
desluşit..
Zoe
Zoe ssee uită lung lung llaa el.el.
-
- De De cece s-o
s-o simt
simt?? grăi. Mi-e Mi-e destul
destul să te te văd pentru
pentru
ca
ca să ştiu ce ce doresc
doresc aa şti.
şti . Dacă te-ar te-ar arde,
arde, aiai fi
fi alergat
alergat
de
de multmult după mine. mine . Fiindcă
Fiindcă n-ai n-ai alergat,
alergat, ştiu ştiu că nu nu te te
115
5 arde,
arde, şi şi atît
atît mi-e
mi-e destul,
destul, şi şi nu
nu ştiu
ştiu ce ce amam mai putea
mai putea
să vorbim
vorbim întreîntre patru
patru ochi.
cchi. Dacă vei vei fi fi avînd
avînd tu tu ceva,
ceva,
n-ai
n-ai decîtdecît să mi-o mi-o spui.
spui. Mie Mie mi-ar
mi-ar sedeaşedea rău să ti-o ţi-o
,
'
dau
dau fără fără ca ca săsă oo fi
fi cerut
cerut tu. tu.
El aruncă o
El aruncă o căutătură
căută tură spre femeia din
spre femeia din casă, care care
2
200 ştergea cu cu oo pelepele dede căprioară nişte bibelouri bibelouri şi le le
aşeza apoi apoi pe fiecare la
pe fiecare la locul
locul de de unde
unde îl îl luase.
luase.
-- Prea
Prea eşti ceremonioasă, îi îi zise
zise el.el.
-- Sunt
Sunt forme
forme carecare vor
vor să să fie
fie păstrate,
păstrate, îi îi răspunse
răspume ea. ea.
Linico - - urmă apoi apoi întorcîndu-se
întorcîndu-se spre spre servitoare
!:ervitoare- -
2
255 du-te
du-te şi-mi adă din din dulapul
dulapul de la stînga
de la stînga broboada
broboada cea cea
vişinie.
vişinie . E E cam
cam recerece aici.
aici . Vă cunosc
cunosc atît atît dede bine,
bine, urmă
după ce Linica se depărtă
ce Linica!:e depărtă;; sunteţi ca ca copilul
copilul pe pe care-l
care-l
duci
duci la la Moşi
Moşi şi-l pui să-şi
şi-l pui să-şi aleagă
aleagă o o jjucărea
ucărea din din maga­
maga-
zie.
zie. PunePune mînamîna pe pe una,
una, apoi
apoi pe pe alta
alta şi pepe iar alta. îi
iar alta. Îi este
este
330
0 greu
greu să să se
se despartă
despartă de de asta,
asta, apoiapoi dede cealaltă.
cealaltă. Ar Ar vrea,
vrea,
la urma
la urma unnelor,
unnelor, să ~ă lele aibă pe pe toate
toate şi nu nu e-ne-n stare
stare
să aleagă
aleagă..
-
- Comparaţiunea ee interesantă, deşi deşi nu nu tocmai
tocmai
potrivită, îi
potrivită, îi zise el.
zi~e el.
35
35 -
-Ba Ba foarte
foarte potrivită, îl îl încredinţă dînsa. dînsa. îţi place place
azi
azi una,una, mîne
mîne alta,
alta, toate-ţi plac plac dacă ee vorba, vorba, dar dar de de
nici
nici una una nu nu tete legi.
legi. Aşa oo să meargă aceasta aceasta pînă ce ce nunu
vei
vei fi fi dat
dat peste
peste aceea
aceea care
care ştie să se !:e lege
lege ea ea dede tine.
tine.
-
- MaiMai am am timp
timp!! grăi dînsuldînsul cînd
cînd Linica
Linica !:e se întoarse
întoarse
4
400 cu
cu broboada.
broboada.

303.
303.

www.dacoromanica.ro
 II
II

Sezonul
Sezonul început
început în în toamna
toamna anului
anului 1875 s-a s-a desfăşurat
furtunatec,
furtunatec, şi lorgu, om
şi lorgu, nou în
om nou viaţă bucureşteană,
în viaţă bucureşteană , era era
purtat ca
purtat ca frunza întrată-n vîrtej
frunza întrată-n vîrtej,, încît
încît elel adeseori
adeseori se se
5
5 oprea,
oprea, se se uita
uita buimăcit împregiurul
împregiurul său şi nu nu mai
mai era-n
era-n
stare
stare să�şisă~şi dea
dea seamă cum cum aa ajuns
ajuns unde
unde se se află.
Luat
Luat la la început
început de de curentul
curentul jjunimist,
unimist, el era cuprins
el era cuprins
de
de simţămîntul că se se pregătesc lucrurilucruri mari
mari în în viaţa
ţării şi se se bucura
bucura că ee băgat în în seamă cînd cînd sese ducea
ducea la la
10
10 club,
club, la la consfătuiri ori ori lala aşa-zise ceaiuri parlamentare.
ceaiuri parlamentare.
Aşa cum cum vedea
vedea el el lucrurile
lucrurile şi oamenii,
oamenii, viaţa politică
îi adimenitoare. îîncetul
îi părea adimenitoare. ncetul cu încetul s-a-ncredinţat
cu încetul
însă, că-n dosul dosul aparenţelor frumoase
frumoase se se petrec
petrec pepe ici,
ici, pe
pe
colo
colo şi lucruri
lucruri urîte,
urîte, ceea
ceea ce-l
ce-l mîhnea,
mîhnea, ce-i ce-i drept,
drept, dar dar
15
15 îl
îl făcea cu cu atît
atît mai
mai doritor
doritor de de aa se se uni
uni cu
cu cei
cei ce,
ce, după
părerea lui, lui, îşi dedeau
dedeau silinţa să pună capăt c apăt relelor
relelor
apucături. Dorinţa aceasta aceasta n-a n-a slăbit
slăbit înîn elel decît
decît înîn
faţa mişcării pornite-n
pornite-n partidul
partidul guvernamenta�
guvernamental, contra contra
unimiştilor. N -avea
jjunimiştilor. -avea decît
decît �ă ~ă ţină
ţină seamă
seamă de de cele
cele cece
2
200 ii se
se spuneau
spuneau pentru
pentru ccaa să fie-ncredinţat
fi e -nc redinţat ccă ă eeii nu
nu vor
vor
putea
putea să se susţină,, şi era
se susţină era cuprins
cuprins de de un
un fel
fel de
de frică
frică::
"Ce cauţi tu - îşi zicea
"Ce - zicea -- în în viaţa politi
politică,
că, în care
în care
oamenii
oamenii ca Teodor Rosseti,
ca Teodor Petre Carp,
Rosseti, Petre Carp, Titu
Titu Maiorescu
Maiorescu
nu
nu se pot susţine
se pot susţine?? 1"1"
2
2 55 După cîteva cîteva serate
serate de-ntîlnire
de-ntîlnire cu cu dăscălimea din din
Bucureşti, ministrul
Bucureşti, ministrul T. Maiorescu
Maiorescu şi-a alcătuit proiectul proiectul
de
de lege
lege pentru
pentru reforma învăţămîntului .
reforma învăţămîntului.
El constatase
constatase că, că, din
din cele
cele vreo
vreo doauă mii mii cinci
cinci sute
sute dede
şcoli carecare se se aflau
aflau trecute
trecute în în registrele
registrele ministeriului,
ministeriului ,
30
30 oo foarte
foarte însemnată parte, parte, sute
sute şi iar iar sute,
sute, nunu exista
exista înîn
adevăr. Local Local pentru
pentru şcoală ori ori nunu era
era deloc,
deloc, ori ori era
era
oo casă-nchiriată
casă-nchiriată de de tot tot scump,
scump, în în care
care nunu �e~e puteau
puteau
aduna
aduna copiii,
copiii, iar
iar leafa
leafa de-nvăţător oo lua lua vreo
vreo slugă,
vreun protejat ori
vreun protejat ori vreo
v.reo femeie
femeie carecare n-a
n-a făcut nicicdată
ni cicdată
3
355 şşii nici n nuu era îîn
n stare să facă lecţiuni. Ministrul a decla-
rat
rat deci deci a�emenea
a~emene a şcoli ca ca neneexistente
existente şi aa trecut
trecut în în
budget
budget numai numai învăţători care care în în adevăr funcţionează.
funcţione ază .
îîn
n urma
urma acestei
acestei măsuri foarte foarte fireşti, s-a s-a stîrnit
stîrnit oo
furtună îndreptată contra ministrului, care desfiinţează desfiinţe ază

304
304

www.dacoromanica.ro
 sute
sute şi iar iar sute
sute de de şcoli, în în care
care se răspîndesc luminile-n
se răspîndesc luminile-n
popor.
popor.
Mai
Mai grea furtună s-a
grea furtună s-a stîrnit
stîrnit cînd
cînd vorba
vorba era
era de
de şco­
lile
lile �ecundare.
~ecundare .
5
5 La 1 8 64 , cînd
La 1864, cînd aa fost
fost organizat
organizat învăţămîntul
învăţămîntul �ecundar,
~ecundar,
nu
nu erauerau destui
destui oameni
oameni care care aveau
aveau cuvenita
cuvenita pregătire
pentru
pentru sarcinasarcina de de profesor
profesor secundar.
secundar. Condiţiunile de de
admitere
admitere în în corpul
corpul didactic
didactic au au fost
fost deci
deci stabilite
stabilite potrivit
potrivit
cu
cu nevoile
nevoile timpului
timpului de de atunci,
atunci, şi unii unii dintre
dintre profesori
profesori
IIOn-aveau
O n-aveau destulă pregătire, pregătire, alţiialţii aveau
aveau şi alte
alte ocupaţiuni,
încît
încît considerau
considerau catedra catedra ca ca lucru
lucru secundar,
secundar, şi numainumai
puţini îşi făceau cursurile cursurile regulat.
regulat. Ministrul
Ministrul voia
voia să
pună capăt acestei acestei stări de de lucruri
lucruri .. Profesorii
Profesorii secundari
secundari
erau
erau însă mulţi, mulţi, aveau legături, îşi cîştigaseră trecere,
aveau legături, trecere,
1155 şi oo lume
lume întreagă striga striga că el el vrea
vrea se se împedece propa­
propa-
garea culturii în
garea culturii în ţară.
ţară.
Cu
Cu desăvîrşire grea grea era era apoi
apoi poziţiunea ministrului
ministrului
faţă cu cu profesorii universitari, care
profesorii universitari, care erau
erau unii
unii deputaţi,
alţii �enatori,
senatori, iar iar alţii foşti ori ori chiar
chiar actuali
actuali miniştri,
2
200 toti
toti oameni
oameni ccuu mare mare trecere.
trecere.
E
Erara o-ntreagă lume lume carecare avea
avea cuvinte
cuvinte de de aa stărui ca
ca
lucrurile
lucrurile să rămîie cum cum suntsunt şi lupta
lupta se se urma
urma cucu înteţire
din
din cece înîn cece mai
mai mare.
mare. IorguIorgu era era însă nevoit
nevoit să stea la
stea la
oo parte,
parte, căci lumea lumea �e ~e mai frămînta şi-n vederea
mai frămînta vederea dindin
25
25 ce
ce înîn ce mai apropiatului
ce mai apropiatului război. Orişicît de de mult
mult arar
fi
fi ţinut adecă la la fruntaşii ,,] unimii", el
,,]unimii", el nu
nu �e
~e putea
putea
împăca cu cu politica
politica lor lor neutralistă. Mai Mai ales
ales ajuns
ajuns
ofiţer de de căIăraşi, inima inima de Armaş adevărat îl
de Armaş îl trăgea
spre
spre generalul
generalul Florescu,
Florescu, iar iar în
în privinţa aceasta-l
aceasta-l îmbăr-
3
30 0 băta şi mamă-sa,
mamă-c:a, care, care, deşi llaa început
început supărată, ssee uitauita
cu
cu drag
drag la la el
el cînd
cînd îlîl vedea
vedea îmbrăcat în în uniformă şi călare
pe
pe armăsarul
armăsarullui lui sforăitor. Nici cu cu generalul
generalul nu nu putea
putea însă
Iorgu
Iorgu să meargă. Mai Mai războinici decît decît acesta
acesta erau
erau adecă
roşii, care
roşii, care iar începuseră să �e
iar începuseră ~e mişte. MereuMereu îşi aducea
aducea
3
35 5 Iorgu
Iorgu aminte
aminte de de vorba
vorba lui lui Verussi,
Verussi, ccăă vodă v vaa fi
fi nevoit
nevoit
să-i cheme
cheme la la putere
putere pe pe aceştia dacă albii albii se
se vor
vor dezbina.
dezbina.
La
La roşii însă Iorgu Iorgu numai
numai cuprins
cuprins de de spaimă se putea
se putea
gîndi. îIncă
gîndi. ncă din din timpul
timpul copilăriei sale sale ii se
se înfipsese-n
înfipsese-n
minte gîndul
minte gîndul că roşii lucrează din răsputeri să ruineze
din răsputeri ruineze
"1
-100 boierimea,
boierimea, s-o s-o desfiinţeze şi să scoată din din ciocoime
ciocoime oo
altă clasă
clasă stăpînitoare, alcătuită din oameni noi
din oameni noi şi fără
fără

305
305

www.dacoromanica.ro
 tradiţiuni familiale.
familiale. Se porniseră agitaţiunile prin
Se porniseră maha­
prin maha-
lale, �e
lale, formaseră "căprăriile",
~e formaseră "că prăriile" , Rosettache
Rosettache cel cel cucu ochii
ochii
bulbucaţi, fraţii Bratianu Bratianu şi alţii ca aceştia, întorşi din
ca aceştia, din
străinătate, se-ntîlneau
se-ntîlneau în în fiecare
fiecare zi zi lala "Frascatti",
"Frascatti", în în
55 faţa Teatrului
faţa Naţional, ca
Teatrului Naţional, lumea să-i
ca lumea să-i vadă, şi pe pe Iorgu-l
Iorgu-l
treceau
treceau răcorile cînd cînd �e ~e gîndea
gîndea că albii albii ~e se ceartă între între
dînşii.
dînşii .
Şi aceasta,
aceasta, ba ba poate
poate că mai mai ales aceasta l-a
ales aceasta l-a făcut pe pe
Iorgu
Iorgu să se arunce-n toiul
se arunce-n toiul vieţii bucureştene
bucureştene..
I1 0o LLa a început,
început, un timp oarecare,
un timp oarecare, se se simţise
simţise bine bine la tri-
la tri-
bunal,
bunal, unde unde era era foarte zelos. îîn
foarte zelos. n curînd
curînd s-a-ncredintat
s-a-ncredintat,,
însă că silinţele îi sunt în
îi sunt mare parte
în mare parte zadarnice.
zadarnice. U �ul
U'nul
dintre
dintre jjudecători
udecători nu nu ţinea
ţinea deloc
deloc să se se dumirească de de
ce
ce adecă ee vorbq vorba, în în procesul
proces ul în în care
care aveaavea să jjudeceudece..
15
15 Altul
Altul îşi îşi dedea
dedea părerea
păre rea după îndemnurile
îndemnurile primite primite de de
la advocat
la advocat ori ori chiar
chiar şi de de lala împricinat.
împricinat. Iar Iar altul
altul era
era
prea
prea slab
slab pentru
pentru ca ca să
~ă reziste
reziste în în faţa stăruinţelor
s tăruin ţe lor puse
puse
de
de ceicei îndrăzneti. Femei, Femei, advocati,
advocati, samsari
~amsari şi-mpricinati
şi-mpri cinati
intrau şi ieşe
intrau ieşe~u�u mereu
mereu din �mera de
din cc~mera chibzuire, şşii
de chibzuire,
20
20 hatîruri, muşamalizări, părtiniri
hatîruri, muşamalizări, părtiniri de de tot tot felul erau
felul erau
lucruri
lucruri oarecum
oarecum de de sine
sine întelese. Multumirea de
întelese. Multumirea de care
care
îi
îi vorbise
vorbise Teodor
Teodor Rose Rosettitti � ~-o
-o gă~ea i orgu-n mijlocul
găsea iorgu-n mijlocul
jjudecătorilor:
udecătorilor : tot tot mai bine trecea
mai bine trecea timpul
timpul la la teatru
teatru şi
la
la "Capşa", la la seratele
~eratele de tot felul
de tot felul şi-n plimbări
plimbări pe pe lala
2
25 5 Şosele, mai mai scump,
scump, dar dar şi maimai bine.
bine.
Pee la
P la sfîrşitul sesiunii,
sesiunii , Titu
Titu Maiorescu
Maiorescu şi-a prezentat prezentat
proiectul
proiectul de lege şi l-a
de lege l-a susţinut cu strălucitul
cu strălu ci tul lui
lui talent
talent
oratoric,
oratoric, dar dar în în faţa
faţa puternicei
puternicei opoziţiuni
opozi ţiuni aa fost fost nevoit
nevoit
să
să se ~e retragă
re tragă ..
3
30 0 Aceasta
Aceasta aa fost fost o grea lovitură
o grea lovitură pentru
pentru Iorgu. Lascar
Iorgu. Lascar
Catargiu
Catargiu şi-a remaniat remaniat însă ministeriul
minist eriul şi-n şi -n locul lui
locul lui
T. Maiorescu a
T . Maiorescu intrat P
a intrat Petre
etre Carp,
Carp, care
care aa declarat
declarat că el el
ee continuatorul
continuatorul prietenului
prietenului său ~ău T. Maiorescu.
Maiorescu. Acum Acum
lupta, care
lupta, care mai nainte fuse�e
mai nainte îndreptată numai
fuse~e îndreptată numai contracontra
.3 5
35 lui T. Maiorescu,
lui Maiorescu, s-a s-a pornit
pornit contra tuturor jjunimiştilor.
contra tuturor unimiştilor .
îîntorsă
ntorsăturatura aceasta
aceasta l-a l-a făcut pe pe Iorgu
Iorgu să-şi aducă
aminte
aminte de de favoritul
favoritul lui lui poet latin, care
poet latin, care zicezice:: "F"Fericit
er1:cit
cel ce departe de treburile pu,blice publice ară C�t C~t boii săi ţarinile
părinteşti". Se Se căia de de aa fifi intrat
intrat în ceata jjudecă
în ceata udecătorilor
torilor
4O
40 şi dede aa nunu se~e fifi stabilit
stabilit la la ţară, cum cum zise�e
zi~e~e P P.. Carp.
Carp.

306
306

www.dacoromanica.ro
 Mai adia
Mai adia apoiapoi şi vînt vînt de
de primăvară.
primăvară . Zăpada se se topise
topise
chiar
chiar şi pe pe la la locurile
locurile mai mai adăposti te. te. Mîţişorii de de
salcie şi cei
salcie cei de de răchită, de de arinarin ori
ori de plopi se
de plopi se clătinau
în bătaia vîntului
în bătaia vîntului .. Copacii
Copacii erau erau înmuguriţi. Unii Unii dintre
dintre
55 pomi începuseră să-nflorească.
pomi să-nflore ască. Iarba Iarba încolţea,
în colţ ea, şi pepe ici,
ici,
pe
pe colo
colo ieşea
i eşe a dindin ea ea cîte
cîte oo florifloricică,
ci că, mai
mai oo păpădie
galbenă,
galb enă, mai mai un un firfir de
de viorea,
viorea, mai mai cîtecîte oo micşunea.
micşun ea .
Albinile �e
Albinile ~e porniseră,
porni seră, şi pe pe ici,
ici, pe
pe colo
colo sese ivea
ivea cîte
cîte un un
fluturee neastîmpărat
flutur ne astîmpărat.. Chiar Chiar şi dacă n-ar n-ar maimai fi fost şi
fi fost
1100 celelalte,
celelalte, trebuia
trebuia să iasă-n iasă -n Iorgu
Iorgu iarăşi la la iveală vechiul
vechiul
om
om cucu slăbiciuni Fentru natura ce
Fentru natura vecinic se
ce vecinic se premeneşte.
premeneş te .
Deodată,
D eo dată, pe pe nepregătite,
nepregătit e, ca ca lala oo poruncă
poruncă de de la care
la care
nici oo abatere
nici abatere nu nu se se iartă, el el aa pus
pus caii
caii lala do
do carul
carul cel cel
frumos
frumos şi aa plecat plecat Fe Fe drumuri
drumuri pline pline de de hopuri
hopuri şi de de
15
15 băltoace la
băltoace la Valea-Boului
Valea-Boului..
Erau acolo
Erau acolo atît atît de multe de
de multe de făcut ori ori dede pus
pus lala cale.
cale.
Trebuia
Trebuia să-şi vadă �emănăturile ~emăn ă turile de d e toamnă şi planta­ planta-
ţiunile, să-i
să -i dea dea administratorului
administratorului îndrumări pentru pentru
arăturile
ară turile de de primăvară, să zorească lucrările de de măsură-
2200 toare, să se
toare, ~e dumirească
dumirea scă îîn n ceea
ceea ccee priveşte reparaturile
reparaturile
si
si zidirile
zidirile dindin nounou la curtea boierească,
la curtea boi ere ască, să se se încredin­
încredin-
ţţeze
eze dacă s-au s-au făcut ori ori nu nu cele poruncite de
cele poruncite dînsul
de dînsul
pentru curtea
pentru curtea de de păsări.
păsări . EraEra plinplin Iorgu
Iorgu de de gînduri
gînduri şi de de
îndemnuri care-l
îndemnuri care-l zoreau,
zoreau, încîtîncît nu mai ţinea
nu mai seamă că
ţinea seamă că
2
255 ii se-nspumează
se-nspumează caii nedeprinşi ccuu drumuri
caii nedeprinşi drumuri lungi lungi şişi grele
grele
şi ii se
se umple
umple de de noroi
noroi docarul
docarul făcut pentru pentru plimbări
la
la Şo�ele.
Şo~ele.
Nici
Nici că i-a i-a fost
fost în 1n de1ert
de~e rt graba.
graba.
Nicăiri
N ică iri în 1n tottot drumul
drumul cel cel lung
lung n-an-a trecut
trecut pe pe lîngă
3300 lanuri atît
lanuri atît de frumoa�e ca
de frumoa~e ca cele
cele de de ppee Valea-Boului.
Valea-Boului.
Grîul,
Grîul, care
car e toamna
toamna răsărise perie, perie, înfrăţise-n
înfră ţise-n arătura
ară tura
adîncă de de se făcw:e lan
se făcuse încheiat, tot
lan încheiat, tot fire
fire cucu frunza
frunza latălată
şi de
de unun verde-închis.
verd e-închis. Putea Putea să-i să- i zică administratorul
administratorul::
"Unde ai
"Unde pus, coconaşule, mîna,
ai pus, mîna, a a puspus şi Dumnezeu
Dumnezeu
3355 mila"
mila".. Nu Nu mai mai puţin frumoa�efrumoase erau erau livezile
livezile curăţite
curăţit e
toamna trecută şi mai
toamna mai alesales plantaţiunile făcute făcute sub sub
ochii
ochii luilui:: tottot coajă
coajă îmbibată
îmbibată de suc, muguri
de suc, muguri graşi,graşi ,
boboc
boboc FesteFest e boboc,
boboc, semnesemne de-mbelşugată
de -mb e lşugată rcdire.rcdire. Şi
abia
abia aici
aici se-ntindea-n
se-ntindea-n faţa fata' ochilor
ochilor lui
lui iarba
iarba verde
verde si şi
'
4
40o deasă,
deasă , dindin carecare ieşeau
i eşeau la la iveală flori flori peste
pest e flori,
flori, abi
abiaa
aici ii se
aici se arăarătau
t au toate
toate în lumina plină a
în lumina a soarelui,
soarelui, abia
abia

307
307

www.dacoromanica.ro
 aici bîzîiau
aici bîzîiau albinele, zburau fluturi
albinele, zburau fluturi şi mai mai cîntau
cîntau ŞlŞi
păsărelele
păsărelele din
din crîng.
cring.
"Da
"Da!! îşi zisezise.. Cu Cu adevărat fericit fericit cel cel cece ară cu cu boii
boii
săi ţarinile părinteşti. Fericit Fericit!1t ! " Zlcea
Zicea Iar, Iar, cuprins
cuprins dede
5 întristare.
întristare.
Se bucura de
Se bucura de toate,
toate, dardar �e bucura singur.
~e bucura singur. N N easemă­
nat
nat maimai viuă şi mai mai deplină i-ar i-ar fi fi fost bucuria dacă
fost bucuria
împreună cu cu dînsul
dînsul le-ar
le-ar fi văzut şi mama
fi văzut mama lui, lui, care
care
avea
avea atîtaatîta slăbiciune
slăbiciune pentru pentru amănuntele
amănuntele vieţii vieţii de
de la
la
10
10 ţară, mama
mama lui lui cea
cea dulce
dulce şi neasemănat de de bună.
Dar
Dar mai mai eraera cineva
cineva carecare s-ars-ar fi fi bucurat
bucurat văzîndu-le.
Gîndindu-se
Gîndindu-se la la aceasta,
aceasta, el el oo vedea,
vedea, parcă, pe Alina-n
pe Alina-n
faţa sa,
sa, oo vedea
vedea ca-n ca-n aievea
aievea şi abia abia acum
acum îşi îşi dedea
dedea seamă
că eaea are
are ochi
ochi care plîng în
care plîng în vreme
vreme ce ce gura
gura ei ei rîde.
rîde.
1
155 "Ar
"Ar rîderide şi ochii
ochii aceia
aceia - - îşi zisezise elel - - dacă s-ar s-ar desfă-
şura toate aceste-n faţa
toate aceste-n faţa lor."
lor. "
I -o făgădui�e
I-o făgădui~e aceasta într-o clipă
aceasta într-o clipă de de slăbiciune, de de
impulsiune,
impulsiune, ar ar fifi zis
zis Zoe,
Zoe, iar iar acum
acum îi părea rău nu
îi părea nu c-a
c-a
făgăduit-o, ci ci că nu nu e-n
e-n stare
stare să-şi ţie cuvîntul.
cuvîntul.
2
200 Da
Da!! Zoe Zoe vedea
vedea bine lucrurile : societatea
bine lucrurile: societatea ee bălaur
cu
cu multe
multe capete
capete şi cu cu încă mai mai mulţi ochi. ochi. îînţelegea
nţelegea
acum
acum toatătoată nevinovăţia cuprinsă-n vorbele
nevinovăţia cuprinsă-n vorbele:: "Cu el da,
dar cu d-ta mt nu!1t! " Atunci
Atunci Ee �e simţea
simţea jjignit,
ignit, iar
iar acum,
acum, cucu
totul
totul alt em, era
alt cm, mmit de
era uimit de înţeleFciunea copilei. copilei. Lumea
Lumea
25
25 care
care l-al-a văzut mai mai prin lojele de
prin lojele de lala teatru,
teatru, mai prin
mai prin
dosul culh:elor, mai
dosul culi~elor, mai re re la "Broft" ori
la "Broft lt
ori pepe lala "Capşa"
"Capşa",,
mai F
mai Fe la
la �erate
Eerate şi baluri,
baluri, mai mai plimbîndu-se
plimbîndu-se pe pe la
la Şosele
şi pe
pe la la grădina de de lala Herăstrău, ce-ar ce-ar zicezice lumea
lumea aceea
aceea
dac-ar
dac-ar afla afla că ~e �e plimbă cu cu dinsa
dînsa pe pe la la Valea-Boului?
Valea-Boului ?
3
300 N
Nuu eraera ccuu putinţă!
putinţă ! 1 1 �e
se va va fifi părut atunciatunci că eeaa şi el el
sunt
sunt oo lume lume rentru
rentru �ine sine;; acumacum erau erau învederat
învederat din din
doauă lumi
doauă lumi învrăjbite.
Şi totuşi .... ..
îi era
îi era nesuferit
nesuferit afară din din cale
cale gîndul
gîndul ccăă dînsadînsa aş-
3
355 tteaptă
eaptă ccaa eell ssăă �e se ţie dede vorbă şşii are-n are-n celecele din urmă
din urmă
�ă-i
să-i aducă aminteaminte cum cum c-ac-a zis atunci că nu
zis atunci nu se�e poate.
poate.
întors iar
întors iar la la Bucureşti, el el s-a
s-a frămîntat zile-ntregi
zile-ntregi
de-a
de-a rîndul
rîndul ca ca să afleafle oo ieşire
iesire dindin strîmtorarea
strîmtorarea în în care
care
intra�e.
intrase. N-arN-ar fi fi fost nimic mai
fost nimic ~ai uşor decît decît �ă să se
�e facă c-a
c-a
4
400 uitat,
uitat, dardar aceasta
aceasta era era împotriva
împotriva firii firii lui.
lui. Trebuia
Trebuia nea­
nea-
părat �ă-isă-i spună că n-a uitat, ba
n-a uitat, ba chiar
chiar s-o s-o şi poftească,

308
308
www.dacoromanica.ro
 dar aşa ca
dar ca ea
ea �ăsă nu
nu primească. Şi aceasta aceasta era-mprotiva
era-mprotiva
firii
firii lui.
lui . Dar
Dar dacă pleca pleca rree unun timp oarecare de
timp oarecare de la
la
Bucureşti, abunăoară la la Tîrgovişte, să facă exerciţii
de
de călărie
călărie?! ? ! Ar
Ar fi fi fost
fost oo adevărată laşitatelaşitate!!
55 în zadar
în zadar îi îi erau
erau toate
toate zvîrcolirile
zvîrcolirile:: tot tot numai
numai mamamama
lui
lui ceacea bună putea putea să-I scape.
scape.
-
- Mamă dragă - - îi zise el in în cele din urmă -- am
făcut oo prostie
prostie şi te te rog
rog să-mi vii vii într-ajutor
într-ajutor ca ca să ies
ies
din încurcătură.
1100 Ea
Ea se se uită clătinînd din din cap
cap la la el.
el.
-
- Iar Iar vreuna
vreuna din din impulsiunile
impulsiuni1e tale tale momentane,
momentane, ii îi
zise.
zise. Iorgule,
Iorgule, Iorgule
Iorgule!! Tu Tu eşti de dealtminteri
altminteri atît atît dede
cuminte.
cuminte. De De ce ce nu-ţi păstrezi bunul bunul .cumpăt
cumpăt?? De De cece
ee vorba
vorba??
1155 -
- E un lucru de nimic - răspume el-
- răspume el - care mi-e
Îmă foarte foarte supărător. Am Am făgăduit domnişoarei Io­ Io-
nescu,
nescu, fiica fiica propietăresei,
propietăresei , încăîncă astă-toamnă,
astă-toamnă, că că amam s�o
s~o
poftesc
poftesc la la oo plimbare
plimbare pe pe Valea-Boului.
Valea-Boului.
Cocoana
Cocoana Elena Elena tresări.
tresări . Superstiţioasă,
Superstiţioasă , ca ca toţi oamenii
oamenii
20
20 bolnăvicioşi,
bolnăvicioşi, ea-şi ea-şi înfăţişa
înfăţişa făgăduinţa
făgăduinţa aceastaaceasta aa piază­
piază­
rea
rea!! VedeaVedea parcă-n
parcă -n faţa ei ei zugrăvită Valea-Boului,
Valea-Boului,
cu
cu gîştele, cu cu ginsacul
gînsacul şi cu păstoriţa frumoasă.
cu păstoriţa
-..:. Rău ai
� ai făcut, foarte
foarte rău, îl îl mustră dînsadinsa pepe şoptite
şoptite..
Şi ce ce vrei
vrei acum
acum ??
2255 -
- Te Te rog,
rog, mamă
mamă!! Tu Tu eşti atît de bună, stărui dînsul; dînsul ;
invit-o
invit-o tu re doamna
tu re doamna Ionescu.
Ionescu .
-
- Se Se poate
poate?? !! îiîi răspum:e
răspume ea ea ridicîndu-se
ridicîndu-se cu cu anevoia
anevoia
din
din jjeţuleţul eiei şi începind
începînd să se se plimbe
plimbe prin prin casă. Eu Eu o o
singură dată
singură dată am am vorbit
vorbit cu cu doamna
doamna aceea. aceea.
3300 -
- Dar Dar eeaa nu nu vvaa primi
primi!! întîmpină Iorgu. Iorgu.
Cocoana
Cocoana Elena Elena se se opri
opri şi se-ntoarse
se-ntoarse spre spre el.
el.
-
- ..EuEu să învit
învit pe pe cineva
cineva care
care nu nu primeşte ori ori poate
poate
chiar s-o invit aşa ca să nu primească primească?! ? ! îl
îl înfruntă
dînsa. Iorgule, nu
dînsa. Iorgule, nu te te mai
mai cunosc
cunosc!!
3355 -
- Invit-o
Invit-o aşa ca ca să primească şi eu eu n-am să mă duc
cu
cu voi, replică dînsul. dînsul. Am Am să fiu nevoitnevoit aa pleca
pleca în ziua
ziua
aceea
aceea undeva.
undeva.
-
- Şi asta asta?!? ! exclamă dînsa.dînsa. Nu-nţelegi .. că nu nu sese
poate
poate?! ? ! adăugă şi trecu-ntrecu-n altă camerăcameră..
-4
-400 Era
Era foarte
foarte supărată, dar dar era
era mamă, şi ziua ziua următoare
s-a
s-a dus dus la la d-na
d-na Ionescu
Ionescu nu nu ca ca s-o
s-o poftească la la Valea-
Valea-

301}
30!)

www.dacoromanica.ro
 Boului,
Boului, ci ci ca
ca s-o-ntrebe
s-o-ntrebe ce ce mai
mai faceface şi sa-şI
sa-şI exprime
exprime
dorinta
dorinta de de aa oo vedea
vedea mai mai des
des .. Doamna
Doamna Ionescu,Ionescu, încîntată
încîntată
de hiriaşa ei,
de cchiriaşa ei, i-a
i-a întors
întors apoiapoi vizita
vizita şi aa fost fost poftită
dimpreună cu cu fiică-sa la la unun ceai,
ceai, fie cu, fie
fie cu, fie fără lapte.
lapte.
5 Nu u bucuros
bucuros le le făcea aceste,
aceste, dar dar trebuia
trebuia neapărat să
le
le facă şi, în în cele
cele din
din urmă, îi îi părea bine bine că le le face.
face.
Tocmai
Tocmai fiind fiind superstiţioasă,
superstiţioa!::ă, ea ea eraera cuprinsă
cuprinsă dl!
d\!
simţămîntul
simţămîntul că toate vin
că toate vin după
după rînduiala
rînduiala firească.
firească.
1I se-ntîmplă orişicăruia dintre dintre noi noi că patepate cîteodată
10
10 ceva,
ceva, şi cînd pate, ii se
cînd pate, se pare
pare c-a c-a maimai păţit oarecumoarecum
acelaşi lucru.
lucru. A visat, se
A visat, vede, şi abia-n
se vede, abia-n clipa
clipa cînd
cînd
cele visate se-mplinesc,
cele visate se-mplinesc, îşi îşi aduce
aduce aminteaminte de de visul
visul său
său..
Aşa ii �see părea
Aşa părea şi ei, ei, că trebuia
trebuia să meargă Alina Alina la Valea­
la Valea-
Boului, unde-o
Boului, unde-o văzuse zugrăvităzugrăvită păscînd gîştele. Aceasta Aceasta
15
-15 era
era ceeaceea cece se-mplinea.
se-mplinea.
Cu
Cu totul
totul altfel
altfel ii s-ar
s-ar fi părut ei
fi părut ei lucrurile
lucrurile mai mai nainte
nainte..
Acum însă, după
Acum după ce-lce-l ştia pe lorgu intrat
pe Iorgu intrat înîn toiul
toiul vieţii
bucureştene,
bucureştene, ea ea numai
numai aşa aşa putea
putea să să vadă lucrurile.
vadă lucrurile.
Aceasta
Aceasta cu atît mai
cu atît mai vîrtos
vîrtos după ce ce aa văzut-o pe pe Alina
Alina
20 mai
mai de de aproape.
aproape.
Viind
Viind la la ceai, Alina şi-a făcut
ceai, Alina făcut complimentul
complimentul croit croit
de
de domnişoara Elisa Elisa Săvescu, care, care, deşi mititică,
mititică, se se
bucura
bucura de de mare autoritate, dar
mare autoritate, dar mai mai departe
departe era era de
de oo
stîngăcie care care pentru
pentru Zoe Zoe eraera "adorabilă"
"adorabilă",, dar dar pentru
pentru
2
255 cocoana
cocoana Elena Elena nu nu putea
putea să fie fie decît
decît jjignitoare.
ignitoare . Temîn­
Temîn-
du-se
du-se ca ca nunu cumva
cumva să pară sfiicioasă,sfiicioasă, cum cum în în adevăr
era,
era, ea-şi dedea
dedea silinţa să fie îndrăzneaţă şi nu
fie îndrăzneaţă nu reuşea
decît
decît să fie fie ţanţoşă în în vorbe
vorbe şi-n mişcări,mişcări, parc-ar
parc-ar fi fi
voit să zică
voit zică:: "Ce-mi
"Ce-mi pasă pasă de de voi
voi?! ? ! Sunt
Sunt şi eu eu eu
eu dacă
3
JO0 voi
voi suntţ!ţi
suntţţi voi voi!"! " D-na
D-na Ionescu
Ionescu iar iar nu-şi mai cunoştea
nu-şi mai cunoştea
fata, iar cocoana
fata, iar cocoana ElenaElena se se uita
uita dindin cînd
cînd înîn cînd
cînd cucu un
un fel
fel
de
de mirare
mirare la la Iorgu,
lorgu, care
care se se simţea-n
simţea-n mare mare strîmtorare
strîmtorare..
Lipsa de
Lipsa tact a
de tact a copilei
copilei nu putea însă s-o
nu putea s-o scoată pe pe
cocoana
cocoana ElenaElena dindin ale
ale ei,
ei, ci
ci oo făcea
făcea cu atît mai
cu atît mai stăruitoare
3
J55 îîn
n formele
formele de de amabilitate
amabilitate convenţională.
conventională.
-
- D-sa
D-sa - - grăi dînsa dînsa în în cele
cele dindi~ urmă arătînd spre spre
lorgu
Iorgu - - aa poftit-o
poftit-o pe pe domnişoara, mai mai demult,
demult, la la
Valea-Boului, moşia noastră. Vă rog
Valea-Boului, rog acum
acum şi eu,eu, doamna
doamna
mea
mea - - unnă
urmă adresîndu-se
adresîndu-se la la d-na
d-na Ionescu
Ionescu - - şi te te rog
rog
1 0
-10 şi ppee d-ta,
d-ta, drăguţă, îi îi zise Alinei, să ne
zise Alinei, faceţi plăcerea
ne faceţi
de
de aa petrece acolo oo ziuă împreună cu
petrece .acolo cu noi.
noi.

310
310

www.dacoromanica.ro
 Alina tresări şi ~e
Alina �e uită sFl sr e liiată
ată la la Iorgu.
Iorgu . EraE ra pusă
acum
acum pe pe plîns
plins şi guragura cea cea mereu
mereu nzătoare.
riză to are . Se-mpăcase
S e-mpăcase
fata
fat a cu gîndul că el a uitat ceea ce făgăduise, făgădui!:e, b ba chiar
a ch iar
că nu nu mai
mai vrea
v rea să!:ă ştie
ş tie c-a
c-a făgăduit,
făgăduit , şi st stetea acum în
etea acum în
5
5 ffaţa
aţa luilui ruşinată
ru şin at ă şi gatagat a de a-i cere
de a-i cere iert
iertare.
are. EEaa îşi
îşi iieşi
eşi
deci
deci ca ca prin farmec din
prin farmec din rol,
rol, şi firea ei
şi firea ei cea
cea sfiicioa�ă
sfii cio a~ă şi şi
plină de duioşiee iar
de duioşi iar �e ~e dete
dete pe pe faţăfaţă..
Doamna
Doamna Ionescu
Ionescu nu nu �e ~e aştepta�e
aşt ept a~e deloc deloc la la aşa ceva..
aşa ceva
-
- Sunteţi
Sunt eţi foarte
foart e amabilă, doamnă -- grăi dînsa- dînsa -
1100 şi-ar
şi -ar fifi fără îndoială
îndoi ală fentru
rentru noi noi amîndoauă mare mare plăce­
rea,
rea , dar
dar nunu ştiu
ş tiu dacă
dacă va va fifi cu
cu putinţă.
putin ţă .
-
- Trebuie
Trebuie să fie fie!! stărui cocoana Elena.
s tă rui cocoana Elena. Alegeţi
Alegeţi
d-voastre
d-voastre ziua ziua care
care vă convine.
convine. -avem -avem să fim numai
s ă fim numai
noi
noi singuri.
singuri . O O să vie vie şi verişoara
veri şoara mea mea,, d-na
d-na Anica
Anica
115
5 Talpă, dacă se se poate,
poate, şi d-l senator Talpă
d-l senator Talpă,, precum
precum şi
nepoataa mea
nepoat mea Zoe,Zoe, poate
poat e şi alţii.
alţii . VomVom fi fi o-ntreagă
o-ntre agă so- so­
ciet at e. uu aveţi decît
cietate. decît să ne ne spuneţi cu cu doauă-trei zile zile
mai
m ai nnainte,
ainte, caca �ă~ă vestim
vestim şi şi pe ceilalţi şi
pe ceilalţi şi să
să ne facem pre-
ne facem pre­
gătirile
gă tirile.. Ne Ne faceiţi,
face iţi , doamnă,
doamnă , plăcerea pl ă cere a ? Să S ă stărui,
stărui ,
2200 drăguţă
drăgu ţă - - adăugă
adău gă întorcîndu-�e
întorcîndu-~e spre spre 'Alina
'Alina -- că pe pe
d-ta
d-t a te fac vinovată
te fac vinovat ă dacă dacă ar ar fi, ceea ce
fi , ceea ce nu cred, să
nu cred, să
nu
nu reuşesc.
reu şesc.

''Alina
Alina se!:e ridică
ridi că şi-şi
şi- şi făcu iar bineştiutul complimen
iar bineştiutul complimentt::
-
- D Da,
a, cocoană-mare
co co ană-mare!! răspunse ea. ea.

25
25 II
IIII

Trecu�eră
Trecu~eră cinci cinci zile
zile de
de cînd
cînd ~e �e afla-n
afla-n Bucureşti
Bu cureş ti şi şi
tot
tot n-a
n-a ajuns
ajuns să treacă
să tre acă pepe la
la dînsa,
dînsa, deşi-n fiecare seară-şi
deşi-n fiecare s eară-şi
zicea
zicea :: "Mîne
"Mîne mă duc duc !"!" şi-n fiecare
fi ecare dimineaţă se se spăla
, cu
cu săpun
săpun pe pe mîni
mîni şişi pe
pe obraz,
obraz, îşi
î şi pieptena
pieptena părul
părul lunglung
.1
.1 00 şi barba
barba şi-şi
şi -şi peria
peria hainele,
hainele, pentru
pentru ccaa n nuu cumva
cumva s-o s-o
jjignească
ignească prinprin înfăţişarea
înfăţi ş area sa.
sa .
Venise
Venise adecă-n treburi.treburi .
Cînd
Cînd cucu praznicul,
praznicul, la la care d-l Anghel
care d-l Şoricc aa turnat
Angh el Şori turnat
în
în păhare pînă chiar chiar şi din
din buteliile nr. unu,
butelii le nr. unu, preasfinţia-sa
pre asfin ţi a-s a
3
355 părintele episcop
episcop al al Buzăului a-nchinat
a-nchinat păharul binecu­
păharulbinecu­
mntînd frumoasa şi vrednica
vîntînd frumoasa vrednica familie
famili e aa ctitorului, apoi
ctitorului, apoi
în
în urmă,
urmă, maimai pe fe la
la sfîrşitul mesei, încîntat
sfîrşitul mesei, de vin
încîntat de vin şi de
şi de

3 11
311

www.dacoromanica.ro
 icoane,
icoane, i-a i-a urat viaţăă lungă şi toate
urat viaţ toate cele bune şi iconarului
cele bune iconarului
care
care aa dat dat bisericii
bisericii atîta
atîta pcdoabă.
podoabă.
Atît
Atît eraera dede plin
plin arhiereul
arhiereul de Arhanghel, de
de Arhanghel, de Sf.Sf. Ni­
Ni-
colae
colae şi de de Maica Domnului, încît,
Maica Domnului, încît, întîlnindu-I
întî1nindu-Ila la Senat
Senat
55 pe ministru,
pe ministru, i-a vorbit despre
i-a vorbit despre tînărul
tînărul iconar,
iconar, ba ba l-a
l-a
invitat
invitat să se se oprească oo dată la la Buzău, ca ca să vadă bi­ bi-
�~erica
erica Sf.Sf. Nicolae,
Nicolae, căci oo să aibă mare mare multumire.
multumire.
-
- Acela
Acela trebuie
trebuie să fie fie tînărul despre despre cc~re�re mi s-a
mi s-a
mai vorbit,
mai vorbit, îi îi zise ministrul. îî ti
zise ministrul. ti
' multumesc,
multumesc, preasfinte,
preasfinte,
10
10 de
de invitaţiune. Am Am să profit
profit' de de cc~a� a mai
mai apropiată
ocaziune. Deocamdată,
ocaziune. Deocamdată, te te rog
rog să mi-l mi-l trimiţi.
A
A însărcinat apoi apoi preasfinţia-sa pe pe diaconul llarie
diaconul llarie
să-I
să -I caute
caute pe iconar.
pe icon ar. Acesta
Acesta era era însă
Însă întors
Întors lala Ploieşti.
Ploieşti.
D-I Şoric a
D-I a trimis
trimis decideci vorbă fiului fiului său, cherestegiul,
cherestegiul,
15
15 să-I caute
caute şi să-i spună că -ministrul -ministrul vrea vrea să-I vadă,
vorba
vorba preasfinţiei-sale.
Era
Era tocmai
tocmai după Bobotează cînd cînd vorba
vorba aa ajuns
ajuns lala
Emil.
îînvederat
nvederat că ministrul
ministrul voiavoia să-i dea dea vreo
vreo lucrare
lucrare..
2200 Alt
Alt om,om, ba ba chjar
chţar şi el, în alte
el, În timpuri ar
alte timpuri ar fi
fi sărit de de
bucurie
bucurie şi ar ar fi
fi grăbit la la Bucureşti. Acum Acum nu nu!!
Nu ştia, dar
Nu nici nu-şi bătea capul
dar nici capul să afleafle de
de ce anume
ce anume
ee vorba.
vorba. Orişice ar ar fi
fi fost,
fost, elel trebuia
trebuia să dea dea a�cultare
a~cu1tare
episcopului
episcopului cînd cînd acesta-i
acesta-i trimite
trimite vorbă în numele unui
în numele unui
2255 ministru. îîii era
ministru. era îmă greugreu ssăă meargă llaa Bucureşti, şi
săptămîni
săptămîni de de zile
zile de-a
de-a rîndul
rîndul a a trebuit
trebuit să să stăruie mereu
stăruie mereu
soră-sa pentru
pentru ca ca să-I poată vedea vedea în în cele
cele dindin urmă
plecat.
plecat.
Sosit
Sosit lala Bucureşti, a a tras
tras lala Sikora,
Sikora, vechea
vechea sa sa gazdă.
3300 Nu
Nu maimai eraera acum
acum ccaa uun n an
an în
în urmă, cînd cînd nu
nu era
era înîn stare
stare
să-şi plătească chiria,chiria, şi arar fi
fi putut
putut să tragă la "Dacia" ;;
la "Dacia"
nu-l ierta
nu-l ierta însă firea să plătească
Însă firea plătească la hotel cînd
la hotel cînd ştia că
madama
madama are are să se se bucure dacă-I va
bucure dacă-I va găzdui. S-aS-a şi bucurat
bucurat
şi i-a
i-a făcut culcuş ' împărătesc pe pe divanul
divanul din din salonaş.
salonaş .
3355 Ziua-ntîi a
Ziua-ntîi petrecut-o apoi
a petrecut-o apoi umblînd
umblînd de de ici
ici pînă colo,
colo,
ca să-şi cumpere
ca cumpere haine,haine, căci aşa.cum
aşa . cum venise,
venise, nunu sese putea
putea
prezenta
prezenta nici nici lala ministru,
ministru, nicinici maimai ales
ales lala ea. Pentru
ea. Pentru
altul
altul ar fi fost
ar fi fost oo treabă de de cîteva ceasuri. El
cîteva ceasuri. El era
era însă
anevoios
anevoios la la alegere.
alegere. Ici nu-i plăcea
Ici nu-i plăcea pănura.
pănura. Colo Colo nunu
4
4oO îi plăcea croiala.
îi Dincolo nu
croiala. Dincolo nu ii se potriveau hainele
se potriveau hainele
pe
pe trup
trup:: unele
unele îi îi erau
erau prea strîmte, altele
prea strîmte, altele prea
prea largi,
largi,

312

www.dacoromanica.ro
 iar altele prea
iar altele prea scurte
scurte ori prea lungi.
ori prea lungi. Pe-nserate
Pe-nserate aa luat luat
apoi
apoi pepe nimerite,
nimerite, s-a-mbrăcat
s-a-mprăcat în ele, aa lăsat
în ele, lăs at pachetul
pachetul cu cu
cele
cele vechi
vechi la la magazie
magazie şi s-a s-a dus
dus lala ,Jordache"
,,lordache" să mănînce
oo fleică şi-un trandafir,
trandafir, căci căci alergînd
alergînd mereumereu de ici pînă
de ici
5
5 colo,
colo, n-ajunsese
n-ajunsese să mănînce şi era era rău de de tot flămînd..
tot flămînd
După ce
După ce şi-a potolit
potolit apoi foamea, aa trecut
apoi foamea, trecut la la "Labes",
"Labes",
ca
ca să-şi ia ia cafeaua
cafeaua obicinuită, adecă în în adevăr cafelele.
cafelele.
Slăbiciunea lui lui era
era să examineze
examineze mutrele
mutrele celor celor ce ce intră,
ies
ies ori
ori stau
stau pe pe lala mese,
mese, şi cu cu oo singură cafea cafea n-o poţi
n-o poţi
110
0 duce
duce tîrziu
tîrziu după miezul miezul nopţii, cîn� cînd nunu maimai aveaavea pe pe
cine
cine să examineze,
examineze, şi s-a-ntorss-a-ntors la la gazda
gazda lui lui bucuroasă
de
de oas:{:eţi,
oasfeţi, tocmai
tocmai departe-n
departe-n Podul-de-Pămînt,
Podu l-de-Pămînt, mai mai jos jos
de
de biserica
biserica Sf. Sf. Constantin.
Constantin .
Trecînd
Trecînd din din Podul
Podul Mogoşoaiei în în Bulevard,
Bulevard, aa luat-o luat-o
115
j pe
pe lîngă biserica
biserica Sărindar la la vale.
vale. La dreapta şi la
La dreapta la
stînga, prin maidanele
stînga, prin maidanele pline pline de gunoi, era
de gunoi, era şi în în timpul
timpul
zilei
zilei oo cînărie-nspăimîntătoare,
cînărie-nspăimîntătoare , încît încît viteaz
viteaz în în putere
putere
tr�buia
tr~buia să fii fii ca
ca să treci
treci spre
spre Cişmegiu. Acum, Acum, în toiul
în toiul
nopţii, cînii
cînii sese hîrjoneau
hîrjoneau şi se-ncăierau
se-ncăierau Iătrîndu-se între între
2
200 ei,
ei, încît
încît el,el, care
care uitase
uitase să-şi cumpere
cumpere şşii ciomag
ciomag llaa hainele
hainele
cele
cele noauă, aa fost fost nevoit
nevoit să se-ntoarcă şi să ocolească ocolească
pe
pe lala librăria "Socec"
"Socec" spre Podul-de-Pămînt. Aici
spre Podul-de-Pămînt. Aici se se
revărsase cu cu cîteva
cîteva zile-n
zile-n urmă Dîmboviţa şi acum acum ici ici
rămăseseră
rămăs eseră băltoace, colo colo era podmol de
era podmol de nu nu maimai ştiai
2
255 unde
unde să calci,calci, şişi cînd
cînd credeai
credeai că scapi scapi de de una,
una, cădeai
în alta. Acum
în alta. Acum îşi de te el
dete el seamă că trebuietrebuie să-şi cumpere
cumpere
şi ghete,
ghete, şi-i părea bine bine că nu nu şi le-a cumpărat, căci
le-a cumpărat, căci
curată batjocură şi-ar fi făcut de
fi făcut de ele.
ele .
Sosit
Sosit la la gazdă, el el s-as-a furişat tiptiltiptil lala culcuşul lui, lui,
330
0 şi-a mai
mai făcut oo ţigară, aa stat stat ppee gînduri
gînduri şi-a-ncercat
apoi
apoi săsă se
se desculţe.
desculţe . GreuGreu de tot, căci
de tot, erau uzi
căci erau uzi şişi ciorapii.
ciorapii.
"Da
"Da - - îşi zisezise - - mîne
mîne mă duc! duc ! îmi îmi cumpăr ghetele, ghetele,
sfîrşesc cu cu ministrul,
ministrul, apoi apoi mă duc. duc.""
Deocamdată
Deocamdată l-a l-a furat
furat somnul,
somnul, aa căzut căzut aşa-mbrăcat
aşa-mbrăcat
3
355 p
pee pat
pat şşii n
nuu s-a
s-a deşteptat decît decît ziua
ziua aa doua
doua p pee la
la ameazăzi
ameazăzi..
S-a
S-a dezbrăcat acum, acum, ca ca să-şi cureţe hainele
hainele cele cele noauă
şi ajunse
ajunse în în oo stare
stare de de tete cuprindea
cuprindea jjalea alea cînd
cînd te te uitai
uitai
la
la ele.
ele.
Era
Era după-prînz, după-prînz FFentru entru alţii, cînd cînd le-ale-a
1
100 îmbrăcat din din nou
nou şi, şi , flămînd iar, iar, aa plecat
plecat pe pe celcel mai
mai
scurt
scurt drum
drum la la "Iordache"
"Iordache",, în Covaci, ca
în Covaci, ca să ia ia oo pereche
pereche

3 13
313

www.dacoromanica.ro
 de
de mititei. Aşteptîndu-şi mititeii,
mititei. Aşteptîndu-şi mititeii, aa luat luat o o ţuică de de
Văleni..
Văleni Ce
Ce prostie
prostie!! Doi Doi mititei.
mititei . Prea Prea puţin
puţin!! "Voicule,
"Voicule,
pune şi şi o vrăbioară,
vrăbioară, iar pînă pînă ce se face vrăbioara,
vrăbioara, adă-mi
adă-mi
oo varză cu cu carne
carne!" ! " Varza
Varza cere cere vin vin.. "Voicule,
"Voicule, dă-mi
5
5 şi:.. o-nfundată. De-ncheiere
şi:..o-nfundată. De-ncheiere apoi, apoi, oo cafeluţă cu cu caimac,
caimac,
tot aiciaici!" !"
Era pe-merate
Era pe-merate cînd cînd aa plecat
plecat să-şi cumperecumpere ghetele
ghetele ..
.. Le-a
Le-a cumpărat în în grabă
grabă.. ErauErau camcam strîmte,
strîmte, dar dar umblînd
umblind
pe Podul-de-Pămînt, li
pe li �e ~e mai
mai întindea pelea. pelea.
IIo o LLa a magazia
magazia de-ncălţăminte
de -ncălţămint e a a dat
dat peste
peste afişul Tea­ Tea-
trului Naţional. Juca
trului Juca trupa
trupa lui lui Pascali
Pascali Cele doauă orjeli­ orjeli-
ne, cu cu frumoasa
frumoasa Anicuţă.
Anicuţă . S-ar S-ar fi fi putut
putut �ă să nu
nu profite
profite de de
ocaziune
ocaziune?? A A alergat
alergat deci,deci, pe pe cît
cît îl îl iertau
iertau ghetele
gh etele cele
cele
noauă,, la
noauă la teatru,
t eatru, să-şi
să -şi iaia bilet, Fentru ca
bilet, Fentru ca nu
nu cumva
cumva să
15
15 rămîie pe
rămîie pe dinafară
dinafară..
Pînă la la începerea
începerea reprezentaţiunii,
r e preze ntaţiunii , a stat apoi
a stat apoi la la
"Fialkovski
"Fialkovski", " , unde
unde aa luat luat doauă
doauă prăjituri,
prăj ituri, iar iar mai
mai
tîrziu un
tîrziu ceai cu
un ceai cu rom,
rom , cu lămîiee şi cu
cu lămîi "limbi de
cu "limbi pisică"
de pisi că"..
A
A urmat
urmat reprezentaţiunea, în în timpul căreia s-a s-a
2
200 întîlnit ccu
întîlnit u bunul
bunul său prieten Valentineanu,, liberal
prieten Valentineanu liberal
înfocat, care,
înfocat, care, după leprezentaţiune
l eprezentaţiune,, l- a dus la "Fra�catti"
l-adusla "Fra~catti " .
Iar
Iar eraera tîrziu
tîrziu după miezul nopţii cînd
miezul nopţii cînd s-a-ntors
s-a-ntors prinprin
Cişmegiu şi de de acolo
acolo de-ade-a lungul
lungul străzii Sf. Constantin
s trăzii Sf. Constantin - -
mai puţine
mai puţin e băltoace,
băltoac e, dar dar destul
destul noroi.noroi.
2255 De
De astă dată s-a s-a desculţat, căci îl îl ar deau ghetele
ardeau ghetele
rău de de tot,
tot, şi s-as-a şi dezbrăcat, tot tot zicîndu-şi
zicîndu-şi:: "Mîne"Mîne
neapărat am
neapărat am �ă să mă duc duc!! ""
.Ziua
.Ziua aa treia treia s-a
s-a sculat
sculat mai mai devreme.
devreme. L Laa unsprezece
unsprezece
era
era spălat, peptenat, peptenat, cu cu hainele periate, încălţat în
hainele periate, în
3
30 0 ghete
ghete şterse ccuu cîrpa, cîrpa, gatagata să plece Raid '' la
plece .. Raid la ministeriu
ministeriu,,
ca să nu
ca nu fie prea tîrziu.
fie prea tîrziu.
Ministeriul
Ministeriul de de Culte
Culte şi Instrucţiune
Instrucţiune Publică se �e afla
afla
în
în strada
strada Colţii,
Coltii, colţ
colt cu cu strada
strada Batişte,
Batiste, în care se
în care se aflau
aflau
casele
casele d-nei ionesc~ . Şcoala Centrală
d-nei Ione�cu. Centra'Iă se �e afla
afla şi ea ea tot
tot
3
355 cam
cam ppee acolo, acolo, în în strada
strada P Pensionatului,
ensionatului, încît încît Alina,
Alina,
întocîndu-se
întocîndu-se de de lala şcoală,
şcoală, trecea
trecea prin faţa ininisteriului.
prin faţa ininisteriului.
Era din
Era din întîmplare
întîmplare aşa, aşa, dardar luilui ii se părea că aşa trebuie
se părea trebuie
să
să fie,fie, pentru
pentru ca ca el
el s-o
s~o poată
poată vedeavedea pe pe dînsa ÎntorCÎndu-se
dînsa întorcîndu-se
acasă. Nu Nu ştiu dacă nu nu cumva
cumva s-a s-a întors
întors lala unsprezece,
unsprezece,
10
10 dar
dar era era cu cu putinţă ca ca eaea să nu nu se se fi
fi Întors,
întors, şi el el s-a
s-a
plimbat
plimbat pînă pe pe lala doauăsprezece, ba ba şi oo bună bucată

3H

www.dacoromanica.ro
 de
de timp
timp şi după
după doauăsprezece, spre Palatul Universităţii
spre Palatul Universităţii
şi înapoi.
înapoi. Deşi flămînd acum acum iariar rău de de tot, s-a s-a dus
dus la
la
portarul ministeriului
portarul ministeriului ca ca să-i
să-i spună
spună că că vrea
vrea să-I
să-I vadă
vadă
pe
pe ministru.
ministru. Acesta
Acesta s-a s-a uitat
uitat lung
lung la el, l-a--măsurat
la el,
5
5 de
de sus sus pînă jjos os şi i-a
i-a spus
spus să vie vie după trei, trei, :re
pe la patru,
la patru,
fie
fie chiar
chiar si si :re
pe la
la cinci
cinci si si să-ntrebe de de d-l
d-l Blehan.
Blehan.
-
- CineCine~i�i Blehan
Blehan?? în trebă dînsul.
întrebă dînsul.
-
- CineCine �ă ~ă fie ? ! i-a
fie?! i-a răspuns portaruL î ntreabă pe
portaruL întreabă pe
orişicare uşier, că te te duce
duce la la el
el şi-o să vezi vezi cine-i.
cine-i. ElEl aa
10
10 mai
mai rămas în în ministeriu.
ministeriu.
IIacă
acă o o vorbă pe pe care
care Emil
Emil nu nu era-n
era-n stare
stare s-o
s-o înţeleagă.
Cum a
Cum rămas numai
a rămas numai Blehan acela în
Blehan acela în întregul
întregul ministeriu
ministeriu??
"Ei,
"Ei, oo s-os-o văd şi rFee aceasta
aceasta re :re la
la trei, :r=e la
trei, re la patru,
patru,
îşi zi�ezi~e;; deocamdată să-mbuc ceva. ceva.""
15
15 L "Iordache"" era
Laa "Iordache era prea
prea departe.
departe. El El oo luă la la dreapta,
dreapta,
coti
coti spre spre Palat,
Palat, apoiapoi se-ntoarse-n
se-ntoarse-n strada strada Academiei
Academiei
la
la stînga
stînga şi intră la la "Ianache",
"Ianache", care-şi avea avea grătarul
în
în dosul
dosul Ministeriului
Ministeriului de Lucrări Publice,
de Lucrări Publice, tot tot mititei
mititei
şi trandafiri,
trandafiri, fleici,
fleici, vrăbioare şi muşchi la la frigare
frigare şi aici
aici..
2
200 Timp
Timp avea avea destul
destul pînă pe pe llaa trei-patru.
trei-patru.
Era
Era după patru patru cîndcînd s-a-ntors
s-a-ntors la la ministeriu
ministeriu şi din din
uşier
usier în în uşier
usier aa ajuns
ajuns în în biuroul
biuroul lui lui Blehan.
Blehan.
Blehan acesta
'Blehan ~cesta era un om înalt, slab, cam bătrîn acum
şi foarte blajin şi potolit,
foarte blajin potolit, cum sunt cei
cum sunt cei mai mulţi dintre
mai mulţi dintre
25
25 şefii
şefii de de contabilitate.
contabilitate.
-
- Pe Pe care
care ministru
ministru vrei vrei să-I
să-I vezi
vezi?? întrebă
întrebă el el cînd
cînd
Emil îi
Emil îi spu�e
spu~e că vrea vrea să-I vadă pe pe ministru
ministru..
-
- Pe Pe ministru
ministru de de Culte,
Culte, răspunse acesta acesta mirat
mirat de de
a�emenea
a~emenea întrebare
întrebare..
3
300 - - Pe Pe care dintre miniştrii dţ Culte
care dintre Culte?? întrebă
întrebă iar iar
Blehan.
Blehan.
Mirarea
Mirarea lui lui Emil
Emil crescu.
crescu. El El un
un singur ministru ştia
singur ministru ştia aici.
aici.
-
- Să ne-nţelegem, urmă urmă Blehan;
Blehan ; a a fost
fost T. Maiorescu,
Maiorescu,
aa urmat
urmat PetrePetre Carp,
Carp, iariar acum,
acum, de de cînd
cînd cu cu guvernul
guvernul
3
355 Florescu,
Florescu, ee Orăscu ministru. ministru.
-
- Mie îmi este
Mie îmi este totuna,
totuna, grăi Emil.Emil. Pe Pe mine
mine m-a m-a trimis
trimis
preasfinţia-sa părintele episcop
preasfinţia-sa episcop'· al al Buzăului la la minis­
minis-
teriu.
teriu.
Blehan
Blehan era era unul
unul dintre
dintre oamenii
oamenii de de'· încredere
încredere pe pe care
care
40
10 ministrul
ministrul Maiorescu-l însărdna �e să caute
Maibrescu-l însărcina~e caute pe pe pictorul
pictorul

3 15
315

www.dacoromanica.ro
 recomandat
recomandat de de Iorgu
Iorgu şi-n urmă urmă pe pe iconarul
iconarul recomandat
recomandat
de
de preasfinţitul de de la
la Buzău.
-
- AhaAha!! zise-nviorat.
zise-nviorat. D-ta D-ta eşti iconar?
iconar ?
-
- Şi Şi iconar,
iconar, dacă vreţi, îi îi răspunse Emil. Emil.
55 -
- Să vii vii cu cu mine,
mine, urmă Blehan şi-l dm:e
unnă Blehan dm:e lala Ghidio-
Ghidio-
nescu, directorul
directorul ministeriului,
ministeriului, căruia i-l prezentă drept
iconar
iconar recomandat
recomandat pentru pentru copiarea
copiarea icoanelor
icoanelor de de lala
Curtea-de':Argeş.
Curtea-de-Argeş.
Emil răma~e
Emil răma�e zăpăcit
zăpăcit..
10
10 "Care va
"Care va să zică de aceasta .ee vorb
de aceasta a ? ! îşi zise
vorba?! el.
zise el.
Ghidione�cu
Ghidione~cu,, şi de de altminteri
altminteri om posomorît,
powmorît, subscrisese
toate
toate decretele
decretele prin prin care
care ministrul
ministrul său curăţise
curăţise minis­
minis-
teriul
teriul de de creaturile
creaturile junimiste
junimiste şi ştia că nici nici una
una dintre
dintre
lucrările începute
începute de de jjunimişti
unimişti ''n-are
n-are �ă~ă mai fie con-
mai fie con-
1155 tinuată.
tinuată. ..
- îîmi
- mi pare
pare rău - - grăi deci deci -- dar dar lucrările de de lala
Curtea-de-Argeş nu nu se se mai urmează.
unnează.
"Ei,
"Ei, comedia
comedia dracului
dracului!! îşi zi~e zi�e Emil.
Emil. Pentru
Pentru astaasta
am
am venit
venit de de la la Ploieşti .şi mi-am
mi-am cumpărat haine noauă,
haine noauă,
2
2 OO ca să le
ca port prin
le port prin băltoacele şi prin noroaiele Bucureş­
prin noroaiele
tiloţ?
tilor'? !!""
''E~a
Era atîtatît de
de scîrbit,
scîrbit, încît
încît aarr ffii plecat
plecat ccuu cel
cel mai
mai apropiat
apropiat
tren
tren la la Ploieşti dac-ar
dac-ar fi fi fost
fost adevărat că numai pentru
numai pentru
asta
asta şi-a cumpărat hainele hainele cele noauă şi ghetele
cele noauă care-l
ghetele care-l
2
255 strîngeau
strîngeau. şi acum, acum, deşi le le purtase
purtase prin prin noroi.
noroi.
Nu
Nu doară că era era mîhnit
mîhnit de de aa nunu fi fost însărcinat să
fi fost
copieze
copieze icoane.
icoane. Era republican 'd
Era republican dee la
la Ploieşti, crescuse-n
crescuse-n
apele
apele roşii la la Scrînciobul şi la la Reforma şi nu-i nu-i şedea
deloc
deloc bine bine să se se căciulească pe pe lala ministrii
ministrii albilor,
albi lor, care
care
3300 ssee mănîncă Între între dînşii
dînşii.. Ceea ce-l ce-l cătrănea era că, luîn- luîn­
du-se
du-se după vorba vorba popii,
popii, s-as-a căciulit şi aa păţitpăţit oo ruşine.
îînţelegea
nţelegea acum acum de de ce
ce aa zis
zis portarul
portarul că numainumai Blehan
Blehan
aa rămas
rămas în în ministeriu.
ministeriu.
"Eu nu
"Eu nu sunt
sunt Blehan
Blehan -- Îşi îşi zise
zise -- şi dacă unul unul mă mă
3
355 cheamă, cellalt cellalt m măă iiaa la
la goană
goană.. TotTot mai
mai bine-n slujba
bine-n slujba
lui
lui Anghel
Anghel Şoric Şoric!" !"
Nu-i
Nu-i mai mai era era nici
nici foame,
foame, nici sete, nici
nici sete, frig, nici
nici frig, cald
nici cald
şi umbla
umbla în neştire fără ca
în neştire ca să:..şi
să�şi dea seamă pe
dea seamă pe unde
unde şi
fumînd
fumînd ţigară ţigară după după ţigară.
ţigară.
1100 îîn
n curînd după noauă s-a pomenit, spre marea mirare
aa madamei,
madamei, la la culcuşul
cukuşul lui, s-a dezbrăcat ca
lui, s-a ca orişice

3 16
316

www.dacoromanica.ro
 om
om cuminte
cuminte şi s-a culcat,
şi s-a culcat, cu cu gîndul
gîndul că mîne se
că mîne se duce,
duce,
apoi
apoi pleacă cu cu trenul
trenul de de seară
seară..
Deşi peste
Deşi peste puţin l-a luat somnul
l-a luat somnul şi aa durmit durmit toată
noaptea
noaptea bine, bine, ziua
ziua aa patra
patra s-a sculat tot
s-a sculat tot tîrziu
tîrziu.. Nu
Nu maimai
5
5 avea
avea nicinici oo treabă, iar iar pe
pe dînsa
dînsa tot tot numai
numai după-prînz
putea s-o
putea s-o găsească acasă, fie fie pînă la la doauă, fie fie pe la
pe la
cinci,
cinci, după ce ce se-ntoarce
se-ntoarce de de la la şcoală.
"Adecă de de cece să mă şi duc duc?! ? ! se-ntrebă el el deodată
deodată,,
oarecum
oarecum spre marea lui
spre marea lui surpindere.
surpindere. A A trecut
trecut atîtaatîta
1100 timp
timp de de atunci
atunci.. Mă vor vor fi
fi şi uitat.
uitat . LeLe făcusem oo mare mare
supărare
supărare:: au au uitat-o
uitat-o pe pe aceasta
aceasta?? O O să mă întrebeîntrebe ce ce
caut
caut la la Bucureşti. Ce-o Ce-o să le răspund ? îîn
le răspund? n starea
starea su- su­
fletească în în care
care mă aflu, aflu, n-am
n-am ce ce să caut
caut la la ele.
ele. AmAm
păţit oo ruşine, vreau vreau să pat pat şi alta,
alta, mai
mai maremare?" ?"
15
15 Tot
Tot eell era era însă şi omul omul carecare ardea
ardea de de dorul
dorul de de aa oo
vedea,
vedea, de de aa �e ~e uita
uita în în ochii
ochii aceia
aceia care plîng, de aa
care plîng,
vorbi
vorbi cu cu ea,ea, dede aa ~e�e mai
mai arde
arde oo datădată .. .. Nici
Nici nunu cerea,
cerea,
nici
nici nunu se~e aştepta la la nimic
nimic de de lala dîns
dîns a.a. dar
dar eaea nunu perdea
perdea
nimic
nimic şi el el îşi îndulcea
îndu1cea viaţa dacă se-n se-n tîlneau,
tîlneau, cel cel mai
mai
2
200 cuminte
cuminte lucru, lucru, ca ca din
din întîmplare,
întîmplare, cum cum voisevoise el,el, cînd
cînd
ea
ea se ~e duce
duce la la şcoală ori ori se-ntoarce
~e-ntoarce acasă.
Stăpînit de de gîndul
gîndul acesta,
acesta, el el începu
începu să se-mbrace-n
se-mbrace-n
grabă mare,mare, dar dar deodată se opri.
se opri.
Cămaşa lui lui?? îîii era
era ruşine că s-a s-a prezentat
prezentat în în ase-
ase-
2
255 menea
menea cămaşă cămaşă la la ministeriu.
ministeriu .
Raid'
Raid' !! IuteIute pînă-n Lipscănie �~ă-şi ă-şi mai cumpere şi o
mai cumpere o că­
maşă noauă, şi iute iute înapoi,
înapoi, ca ca s-o-mbrace.
s-o-mbrace. Era Era pepe lala unu
unu
cînd
cînd aa ajuns
ajuns în în strada
strada Colţii şi a-nceput a-nceput să se se plimbe
plimbe
iar
iar înîn sus
sus şi în în jos
jos ca
ca s-o
s-o vadă cînd cînd vine
vine pe pe lala doauă de de
330
0 la
la şcoală.
şcoală. Fumat-a
Fumat-a ţigări
ţigări ţeste
ţeste ţigări
ţigări şşii acum,
acum, dar dar fumul
fumul
lor
lor s-as-a pierdut
pierdut în în vînt, căci ea
vînt, căci ea apucase
apuca�e prin prin Scaune
Scaune şi
intra�e
intrase de de acolo-n
acolo-n strada
strada Pensionatului
Pensionatului.. Deşi Deşi mai flămînd
mai flămînd
decît
decît orişicînd, deşi-l supărau gpetele, gp.etele, el el aa mai
mai stat,
stat,
gata de
gata de aa rămînea
rămînea pînă la la patru, cînd ea
patru, cînd ea se-ntoarce
se-ntoarce acasă,
3
355 fie chiar
fie chiar pînă la la cinci,
cinci, ccaa ssăă ssee sfîrşească ccdată. dată.
îîn
n curînd,
curînd, după trei, trei, însă, el el îşi pierdu
pierdu deodată răb­
darea.
darea.
"Ce dracu
"Ce dracu!! îşi zise.zise. Umblu
Umblu ca ca un prost, şi te
un prost, po­
te po-
meneşti că ea ea nici
nici nu
nu mai
mai umblă la la şcoală
şcoală.. OriOri te duci
te duci
44 o
O ca orişice om
ca om cu rost acasă
cu rost acasă la ele, ori
la ele, ori îţi cauţi de de
drum
drum!" !"

317

www.dacoromanica.ro
 Fie supărarea, fie
Fie fie foamea,
foamea, fie fie ghetele,
ghetele, dacă nu nu toate
toate
trei
trei împreună-I făcură �ă ~ă ~e�e ducă la la cel
cel mai apropiat
mai apropiat
birt,
birt, iariar acesta
acesta sese afla
afla tottot în strada Academiei,
în strada Academiei, colţ colţ
cu
cu strada Doamnei, lîngă vestitul
strada Doamnei, vestitul franzelar
franzelar Gagel,Gagel, unde
unde
.5
5 Duro avea,
Duro avea, pe pe lîngă celelalte,
celelalte, şi mastică de de Chio
Chio şi un un
vin
vin de de Cipru,
Cipru, pe pe care. chiar şi Anghel
care. chiar Anghel Şoric Şoric l-ar
l-ar fi
fi băut
cucu plăcere.
plăcere.
Făcîndu-şi datoriadatoria de de consumator
consumator cu cu poftă bună,
care
care ştie să aleagă, el se-ntreba mereu:
el se-ntreba mereu : "Plec "Plec ori nu
ori nu
10
10 plec
plec cu cu trenul
trenul de de seară
seară?? Mă Mă ducduc oriori nu nu mă duc?"duc ? "
După
După cum cum ssee desfăşurau lucrurile llaa cîrciuma
desfăşurau lucrurile cîrciuma lui lui
Dura,
Duro, nu nu mai putea să fie
mai putea fie vorba
vorba să plece plece chiar
chiar azi.
azi .
După ce
După ce va va fi
fi mîncat
mîncat în în toată tigna,tigna, aveaavea să-şi
să-şi ia
ia pa­
pa-
chetul
chetul cu cu hainele
hainele vechi
vechi şi să se se ducă la la gazdă, să-şi
15
15 adune
adune lucrurile
lucrurile şi să[ -şi] ia ziua ziua [bună] de de la madama
madama ... ...
Trenul
Trenul era era plecat
plecat cînd
cînd w�ea
f:O~ea el el la
la gară.
Iară mînemîne??
El
El sosi�e
sosi~e la la Bucureşti du duminecă
mine că �eara,~eara, ~e �e afla
afla deci
deci
de
de patru
patru zilezile aici. Ziua a
aici. Ziua cincea era
a cincea era vineri,
vineri, zi zi fără
2
200 noroc,
noroc, în în care
care nici
nici unun omom cuminte
cuminte nu nu pleacă
pleacă la la drum.
drum .
îîncă
ncă mai
mai puţin ~e �e putea
putea el gîndi ca-n
el gîndi ca-n ziua
ziua aceasta
aceasta
să caute fie-ntr-un fel,
caute fie-ntr-un fel, fie-ntr-altul
fie-ntr-altul o-ntîlnire
o-ntî1nire cu cu dînsa.
dînsa.
"Păcatele mele mele!! izbucni
izbucni în cele din
în cele din urmă, îmbărbătat
îmbărbătat
şi
şi de cipriotul lui
de cipriotul lui Duro.
Duro. uu cumva cumva am am venit
venit eu eu la la
2
255 Bucureşti numai numai ccaa să mănînc, ici ici lala (<Iordache»,
(<Iordache» , colocolo
la «lanache»
la <<Ianache» si-n cele din
si-n cele din urmăurmă la la ««Duro»?!
DurQ» ? ! AltăAltă
treabă n-am n-am ffăcut
ăcut pîn-acum
pîn-acum!! Am Am să mă duc! strigă..
duc ! strigă
O
O să se-ntrebe
se-ntrebe doamna
doamna Ionescu,Ionescu, văduvavăduva de de profesor
profesor
şi
şi proprietara
proprietara de de casă
casă:: «De «De cece vine
vine omul omul acesta
acesta să să ne
ne
3
300 vadă
vadă?? Ce vrea vrea?? ce caută caută?? care îîii sunt gîndurile ?»
Puţin îmi îmi pasă chiar chiar şi dacă-mi va va fi fi arătînd uşa! uşa !
Eu
Eu vreau,
vreau, iariar Alinei
Alinei oo să-i
să-i pară
pară binebjne." ."
E
Ell stete
stete puţin ppee gînduri,
gînduri, mai mai umplu
umplu o o dată păharul
şi-l deşertă pe
şi-l pe gustate.
gustate.
35
35 ,,0 să-i
să-i ori n-o să-i să-i pară
pară bine ??(~ t� se-ntrebă
se-ntrebă apoi mai
muiat.
muiat.
Prin
Prin amurgul
amurgul �erii, cînd a
serii, cînd plecat să-şi
a plecat să-şi ia ia pachetul
pachetul
cu
cu haine,
haine, era era mereu
mereu ispitit
ispitit să se se ducă fără de întîrziere
de întîrziere
în
în strada
strada Batiştei şi se oprea din
se oprea din cînd
cînd în cînd ca
în cînd ca omul
omul
4 O
-10 care
care nu ştie dacă la
nu ştie la dreapta
dreapta ori ori lala stînga
stînga are are s-o
s-o apuce.
apuce.

3 18
318
www.dacoromanica.ro
 S-a dus
S-a dus sa sa-şI
-şi la
la pachetul
pachetul şi, şi, întorcîndu-se
Întorcîndu-se cu cu el la
el la
.. gazdă, a fost cuprins
a fost cuprins de de adîncă întristare.
întristare .
La
La urmaurma urmelor,
urmelor, tot tot cel
cel mai
mai cuminte
cuminte lucrulucru era era să
se-ntoarcă
se -nto arcă acasă şi s-o s-o ducă înainte
înainte cum cum aa dus-o
dus-o timptimp
.5
.5 de
de unun an.an . Viaţa
Viaţa luilui şişi aşa
aşa nunu mai
mai avea
avea nici
nici un un rost,
rost, şişi
singura
singura parte bună a
parte bună a eiei era aceea pe
era aceea pe care
care putea
putea s-os-o
petreacă dormind.
dormind.
Î ntîmplarea neaşteptată
întîmplarea ne aşteptată însă nu numai III
nu numai III romane
romane
.. şi-n drame,
drame, ci ci şi-n viaţa
viaţa petrecută în în aievea
aievea hotăreşte
o
JJ o faptele
faptele omeneşti - ce-i drept
- ce-i drept,, nu nu totdeauna,
totdeauna, dar dar cîte­
cîte-
odată.
Vineri
Vineri era era zizi care
care nu nu numără [ceasuri[ceasuri bune]
bune] şi-n care care
n-ai
n-ai să începi,
începi, nici
nici să sfîrşeşti nimic nimic dacă ee vorba vorba să-ţi
să - ţi
iasă toate-n
toate-n bine.bine. Emil,
Emil, deşi desi deşteptat
dest eptat din din somnsomn mai mai
15
15 curînd
curînd decîtdecît alte dăţi,
alte dă ţi, aa mai
mai stat
stat înîn culcuşul lui lui împă­
rătesc, dîndu-şi silinţa să adoarmă adoarm ă iar, iar, ca
ca să nu n.u se
se mai
mai
gîndească nici nici la
la cei trei miniştri,
cei trei miniştri, nicinici la
la celelalte
celelalte supă­
rări ale ale sale.
sale. Tot foamea l-a
Tot foamea l-a silit
silit înîn cele
cele din
din urmă să se se
scoale,
scoale, să se se spele,
spele, să-şi
să -şi perie
perie hainele,
hainele, să-şi
să -şi şteargă-n�
şte argă-n~
2200 călţămintea şşii să ssee îmbrace îmbrace şşii să plece,plece, nnuu însă la la
"" Iordache"
Iordache",, nici nici la
la "Ianache",
"Ianache", nici nici mai
mai ales
ales la la "Duro",
"Duro",
ci
ci aci
aci mai
mai aproape,
aproape, la la ""Grădina-cu-Cai",
Grădina-cu-Cai", lîngă Dîmbovi Dîmboviţa ţa
care
care era era acum
acum intrată-n
intrată-n matcamatca ei. ei.
Era frumos
Era frumos acolo-n
acolo-n grădina aceea. aceea. Dea::upra
Dea~upra porţii
2
255 de
de intrare
intrare se se afla
afla firma,
firma, pe pe care
care eraera zugrăvit
zugrăvit un un cal
cal
legat
legat la la iesle,
iesle, iar
iar sub
sub el el stetea
stetea scris
scris cucu litere
litere mari
mari::
iei este antiea
"A ici antica şi remlmita ««Grădina-eu-Cai»,
Grădina-eu-Cai» , unde paşte
eahtl banuhti M
cahtl banului M ărăeină,
ărăcină, Duimity�t
Du'mitm T Teodor"
eodor"..
Îînlăuntru
nlăuntru ~e �e aflau
aflau meseme::e la la umbra
umbra ::ălciilor
~ălc iilor acumacum
3300 umbroa�e,
umbroa ~e, grătar grătar n nuu mai
mai prejos
prejos de de cel
cel de
de llaa ""Iordache"
Iordache"
şi dede lala "Ianache"
"Ianache",, ţui ţuică
că de Dîmboviţa şi un
de Dîmboviţa un pelin sor''
pelin sor
cu
cu cipriotul
cipriotul lui lui Duro.
Duro.
Tot să stai
Tot stai -
- să nu nu maimai pleci.
pleci.
A stat
A Emil pînă pe
st at Emil pe lala trei. Deşi hotărît ca
trei. Deşi ca ziua
ziua aceasta
aceasta
3
355 să
~ă nu facă nimic,
nu facă nimic, cuprins
cuprins de-nduioşare,
de-nduioşare, a a plecat
plecat să-şi
să - şi
omoare
omoare timpul timpul plimbîndu-se
plimbîndu-se prin prin Cişmegiu, unde unde eraera
umbra
umbra chiar chiar maimai deasă decît decît la la calul
calul banului
banului Mără­
cină - - Dumitru Teodor.
Dumitru Teodor.
Mai era
Mai era însă mult pînă
însă mult pînă �eara,
~eara, şi şi aţa-l trăgea spre
aţa-l trăgea spre
4 0
'10 partea
partea de de lala deal
deal aa oraşului, unde Alina
oraşului , unde Alina umbla
umbla cu mama
cu mama

3 19
319

www.dacoromanica.ro
 ei
ei din prăvălie în
din prăvălie în prăvălie, ca sa-şI cumpere
ca sa-şI cumpere mai mai una,
una,
mai alta,
mai alta, oo pălărie de de paie,
paie, oo panglicuţă, un un văI de de
obraz,
obraz, oo pereche pereche de de mănuşi, oo umbreluţă,
umbreluţă , lucruri
lucruri dede
care
care are are nevoie
nevoie oo domnişoară care care pleacă pe pe o
o zi
zi doauă
5
5 la
la tară.
D
Dupăupă ce ce şi-au ales ales şi cumpărat cele cele mai
mai dede seamă,
d-na
d-na Ionescu,
Ionescu, femeie
femeie practică,
practică, a intrat la
a intrat la "Martinovici"
"Martinovici",,
în
în hanul
hanul "Şerban-vodă"
"Şerban-vodă",, colţ cu cu strada
strada Germană, cea cea
mai
mai de de frunte
frunte din din băcăniile din din Bucureşti.
Bucureşti . Tot
Tot trebuia
trebuia
JJ ()
() să ia ia birjă
birjă:: dede cece să nu-şi facă facă şi proviziuni
proviziuni de de băcănie,
ca
ca să şi le le ducă şi acelea acelea acasă
acasă??
-
- Tu, Tu, fată - - îi îi zi�e Alinei -
zise Alinei - du-te colea în
du-te colea în hanul
hanul
"ZIătari"
"ZIătari",, la "Degetarul" , şi-ţi
la "Degetarul", şi-ţi cumpără mărunţişurile,
în
în vreme
vreme ce ce eu îmi fac
eu îmi fac treaba
treaba aici,
aici, unde
unde amam săsă te
te aştept.
aştept.
115
5 Aşa vin vin întîmplările.
întîmplările .
,Emil
.Emil ieşise din din Cişmegiu cu gîndul de
cu gîndul de aa sese duce
duce lala
cofetăria "Marinescu"
"Marinescu" din din strada Franceză, unde
strada Franceză, unde se se
serveau
serveau cozonacii cozonacii cei cei vestiţi, urcase
urcase printre
printre cînii
cînii dede
pe Bulevard
pe Bulevard şi oo lua�e luase pe pe Pcdul
Pcdul Mogoşoaiei spre spre circul
circul
2
200 din piaţa Sf.
din piaţa Sf. Constantin.
Constantin.
Cînd
Cînd Alina Alina era era să intre
intre lala "Degetar"
"Degetar",, el el trecea
trecea despre
despre
palatul societăţii de
palatul de asigurare
asigurare "Dacia"
"Dacia" spre spre ZIătari.
"Vai
"Vai de de mine
mine!" !" strigă dînsa,
dînsa, oprindu-�e
oprindu-se speriată la la
uşa
uşa prăvăliei.
prăvăliei.
2
255 Deşi ccu u barbă, ccu u părul îîn n plete
plete ajume
ajunse la la umeri,
umeri,
cu
cu oo pălărie lată şi mult mult purtată-n cap cap şişi îmbracat
îmbracat în în
haine
haine prea prea lungi
lungi şi prea prea largi pentru dînsul,
largi pentru dînsul, el el păşea
şi-şi ţinea trupul trupul tot tot caca mai
mai nainte.
nainte.
"".,E
E Il ee!! EE chiar
chiar el ! " îşi zise
el!" zise şi eaea oo luă fuga-n
fuga-n urma
urma lui,
lui,
3
300 ca
ca nnuu cumva cumva să-I piardă în în mijlocul trecătorilor acolo
mijlocul trecătorilor acolo
număroşi.
Aj ungîndu-l la
Ajungîndu-l la maidanul
maidanul de de lîngă circ,'
circ; ea-l
ea-l prinse
prinse
de
de mînă şi-l ţinu, ca ca nunu cumva
cumva să-I să-I scape.
scape.
- Proasta de
- Proasta de mine
mine!! grăi răsuflînd din din greu.
greu. Mă te- te-
35
35 meam
meam că că tete pierd.
pierd.
El
El rămase zăpăcit în în faţa ei. ei.
-
- Vezi d-ta d-ta comedie
comedie!! exclamă Feste peste puţin
puţin.. Se
Se poate
poate
una
una ca ca asta
asta?! ? ! Cum
Cum ne ne pomenim
pomenim aşa deodată aici ?!
aici?!
Ea
Ea nu nu mai mai era-n
era-n stare
stare să dea dea vreun
vreun răspuns
răspuns..

320

www.dacoromanica.ro
 Se
Se uita
uita pierdută la la el. Era tot el, dar dar nu tottot ca mai mai
nainte . îîşi
nainte. şi cumpăra�e
cumpăra~e haine haine noauă şi ghete ghete noauă şi
cămaşă noauă, dar dar nu
nu se se gîndise
gîndi~e să treacă şi pe pe la
la bărbier,
şi pletele
pletele lui lui cele
cele lungi, orişicît de de mult
mult le-ar
le-ar fi
fi peptenat
5 în
în timpul celor din urmă cîteva
din urmă cîteva zile,
zile, erau
erau tot cîlţoase
şi-i dedeau
dedeau înfăţişarea de de omom prăpădit.
prăpădit .
-
- D-ta
D-ta ce ce mai
mai faci
faci?? grăi dînsa,dînsa, cuprinsă de de jjale,
ale,
şi tot
tot ţiindu-l de de mînă.
-
- CeCe să fac fac?? răspunse el. el. Mă mirmir şi nunu mă pot pot dez-dez-
10
10 metici.
metici. De De patru
patru zile umblu mereu
zile umblu mereu şi nu nu ştiu cum cum să
te
te găsesc, şi iată~ne iată-ne acum,
acum, cînd cînd nici
nici cu
cu gîndul
gîndul nu nu gîn­
gîn-
deam
deam .... ..
Cum
Cum vor vor fi fi vorbit
vorbit eeii şi cumcum ssee vorvor fifi uitat
uitat unul
unul la la
altul,
altul, destul
destul că mai mai unul,
unul, mai mai altul
altul dintre
dintre trecători se se
15
15 oprise-n
oprise-n apropierea
apropierea lor, lor, ca ca să vadă ce ce urmează mai mai
departe.
departe. :E ·E apoi
apoi destul
destul să se se oprească trei, trei, pentru
pentru ca ca
din
din cece înîn ce ce mai
mai multi
multi să se-ntrebe
se-ntrebe: : "Ce-i
"Ce-i aici
aici?? Ce
Ce s-a-n-
s-a-n-
''
tîmplat ??'!.'!.
E a nici
'Ea nici nu vedea,vedea, nici n-auzea
n-auzea cele dinpregiurul
dinpregiurul ei ei;;
2
200 el
el însă se-ntoarse
se-ntoarse înapoi
înapoi şi coti coti ccuu eeaa spre
spre biserica
biserica
Stavropoleos
Stavropoleos ..
-- Şi eu tot aşa,
eu tot aşa, grăi dînsa. Mama a-a rămas
dînsa. Mama rămas la "Marti­
la "Marti-
novici"
novici",, unde unde mă mă aşteaptă. Mă duceam duceam la la "Degetar",
"Degetar",
ca
ca să cumpăr unele unele mărunţişuri. O O clipă dac-aş fi fi venit
venit
2
255 mai
mai tîrziu
tîrziu ori ori mai
mai curînd,
curînd, nu nu ttee mai
mai zăream, şşii dac-ai dac-ai
fi
fi venit
venit pe pe laIa noi,
noi, nu
nu ne ne mai
mai găseai, căci căci mîne
mîne plecăm
la
Ia Valea-BoulUi.
Valea-Boului.
Emil
Emil scoase
scoase pe pe nesimţite mîna mîna sa sa din
din aa ei,
ei, cum cum
luntraşul îşi aruncă vîsla-n vîsla-n voia
voia valurilor.
valurilo.r.
3
300 -
- L Laa Valea-Boului
Valea-Boului?? şopti el. el.
-- Şi mie mie mi-e
mi-e greu
greu să mă duc duc!! urmă ea. ea.
-
- Atunci
A tunci nu nu tete duce
duce!! oo sfătui dînsul. dînsul.
-- Nu
Nu se se poate,
poate, întîmpină dîma. dîma. Cocoana-mare
Cocoana-mare ne-a ne-a
.
. poftit
poftit pe pe mamamama şi pe pe mine,
mine, şi trebuie
trebuie neapărat să ne ne
3
355 ducem.
Emil tresări, parcă-n mijlocul mijlocul unei nopţi întunecate
întunecate
un
un fulger
fulger ii le-arle-ar fi
fi luminat
luminat toate.
toate.
-
- DaDa!! zise.zise. Dacă
Dacă eaea v-av-a poftit,
poftit, trebuie
trebuie să să vă
vă duceţi.
duceţi.
.
-
- Dar ea e atît de-nţepată. .

321
321

www.dacoromanica.ro
 -
- Nu
TU mai
mai ee dacă v-a v-a poftit
poftit!! stărui
stărui dînsuL
dînsul. E mama
mama
lui
lui şi el el ee om,
om, scumpa
scumpa mea, mea, om om adevărat
adevărat!!
Le-a
Le-a zis aceste,
aceste, şi mai mult nu putea putea să zică. îîşi şi
aducea
aducea aminte
aminte cum cum atunci
atunci fusese
fusese luat
luat caca oo păpuşă
5 umplută cu paie şi coborît
cu paie coborît de de pe schelă şi se
pe schelă se simţea
om
om de tot slab
de tot slab în faţa unui
în faţa unui om om în în toate
toate privinţele
tare.
tare.
Ea
Ea stetea
stetea nedumirită.
-
- Acum
Acum du-te,
du-te, urmă el el;; n-o
n-o face
face pepe mama
mama ta ta să
10
10 te
te aştepte.
aştepte.
Ea-l prinse
Ea-l prinse iar iar de mînă.
de mînă.
-
- Cînd
Cînd ne ne maimai vedem
vedem?? întrebă.
întrebă.
-
- Cînd
Cînd vrei,
vrei, răspunse eL el. N-ai
N-ai decît
decît să-mi trimiţi
trei
trei vorbe
vorbe la la sora
sora mea,mea, Aurora
Aurora Leapcă,Leapcă, la la Ploieşti,
15
15 biserica Maica Precesta.
biserica Maica Precesta. Ea Ea ştie totdeauna
totdeauna unde unde mă
aflu.
aflu. Orişunde aş fi, fi, las
las orişice treabă şi vin. vin.
-
- MaiMai vino
vino cu cu mine
mine pînă la la colţul Lipscanilor,
Lipscanilor, îl
rugă
rugă dînsa ducîndu-l de
dînsa ducîndu-l de mînă.
mînă.
S-au
S-au şi dus dus pîn-acolo,
pÎn-acolo, dar dar n-aun-au maimai grăit nicinici ea,
ea,
2
200 nici
nici eell oo singură vorbă, căci ceea ceea ccee arar fi avut
avut să-şi
spună nu nu sese poate
poate spune
spune răzbind prin prin mulţimea tre­ tre-
că
că torilor
torilor carecare văd
văd şi şi aud.
aud.
După ce
După ce s-au
s-au despărţit
despărţit ca ca doidoi oameni
oameni care care peste
peste
vreun
vreun ceasceas iariar au
au să se-ntîlnească, el el aa rămas
rămas în chib-
chib-
2
255 zuri. Nu-şi mai
zuri. Nu-şi mai aducea
aducea aminte
aminte că plecaseplecase lala cozonacii
cozonacii
cei
cei buni
buni ai ai doamnei
doamnei Dimitrie
Dimitrie Marinescu
Marinescu şi nu nu ştia
unde
unde să se se ducă şi ce ce să mai
mai facă.
Deodată au au datdat năvală asupra
asupra lui lui trei
trei prieteni,
prieteni, toţi
trei
trei fraţi de de dincolo,
dincolo, unul unul erone Pop , pe
erone Pop, pe care-l
care-l ştia
3
300 de
de llaa Trompeta Carpaţilor, organul organul lui lui Cezar
Cezar Bolliac,
altul
altul Scipione Bădescu, de
Scipione Bădescu, de lala Buciumul, iar iar al
al treilea
treilea
totdeauna galantul
totdeauna Bogdan, advocat
galantul Bogdan, advocat la la Căile Ferate
Ferate
şi administrator
administrator al al lui
lui Anghel
Anghel Şoric de de la
la Buzău.
Mare
Mare bucurie.
bucurie. Plecaseră oamenii oamenii la ",Zdrafcu",
la ",Z drafcu", tocmai
tocmai
3
355 dincolo
dincolo de Grădina�cu-Cai " , îîn
de ""Grădina~cu-Cai", n dreptul
dreptul biser�cii
biser~cii Sf.
Sf.
Elefterie.
Elefterie.
-
- Nu Nu!! le le zise
zise Emil. Raid Raid'' în în Dealul-Spirii,
Dealul-Spirii, lîngă
cazarma
cazarma "Cuza","Cuza", la la Niţă Stere,
Stere, carecare ee Anghel
Anghel Şoric
de Bucureşti.. Veniţi,
de la Bucureşti Veniţi, băieţi,
băieţi, voivoi alegeţi şi beţi,
beţi, iară
-4
'10O eu
eu far. chpf si
far: Chpf plătesc !
si plătesc!

322

www.dacoromanica.ro
 IV

Zicea cocoana-mare
Zicea cocoana-mare că de de cîţiva
cîtiva ani
ani moare-n
moare-n fiecare
fiecare
iarnă, dar dar primăvara iar iar învie
învie' şi prinde
prinde puteri.
puteri. Acum
Acum
însă primăvara era-n era-n toiul ei, ei, rîndunelele-şi făceau
5 iar cuiburile,
iar cuiburile, pomii
pomii erauerau acoperiţi de de flori
flori şi pădurea
pădurea
înverzise
înverzise fără ca ca dînsa
dînsa să se se mai înfiripeze.
mai înfiripeze.
Bolnavă n-ar n-ar fifi putut
putut zicezice că era,
era, dar
dar tîngea
tîngea sleită
de puteri. Nopţile o
de puteri. o treceau
treceau di n cînd
din cînd înîn cînd
cînd năduşelile,
nu putea să
nu putea să doarmă
doarmă şi, şi, întorcîndu-�e
întorcîndu-~e mereu mereu de de pepe oo
1 0
10 parte
parte:re r e alta,
alta, sese dezvălea, răcea şi oo apuca apuca tusea
tusea..
Ziua
Ziua şi-oşi-o petrecea
petrecea mai mai multmult culcată, ca ca ::ă
să cdihnească
cdihnească..
Poftă de
Poftă de mîncare
mîncare nu avea, deşi
nu avea, deşi îi
îi veneau
veneau mereumereu sfîrşeli.
sfîrşeli.
Era pentru
Era pentru dînsa
dînsa grea
grea de tot jjertfa
de tot ertfa pepe care
care oo aducea
aducea
ca
ca băiatul
băiatul ei ei să
să iasă
iasă cu cu faţa
faţa curată
curată dindin încurcătura
încurcă tura în în
15
15 care
care se se băgase în în clipă de de năvălnicie, dar dar tot
tot sese bucura
bucura
că poate
poate s-os-o aducă. PentruPentru ca ca d-na
d-na Ionescu
Ionescu şi fiicafiica ei
ei
nu
nu cumva
cumva să să se
se simtă
simtă străine,
străine, a a poftit
poftit şi şi oameni
oameni mai mai
de
de seama
seama lor,lor, pe
pe subprefectul
subprefectul Călin şi soţia sa, sa, femeie
femeie
măritată
măritată de de abia
abia vreo
vreo doidoi ani,
ani, pe
pe revizorul Popescu-
revizorul Popescu-
2
200 Baltă ccu u soţia şşii fiica sa, fată d dee vîrsta Alinei, ba chiar
şi pepe soţia administratorului,
administratorului, fostul fostul primar.
primar. ŞtiaŞtia prea
prea
bine că va
bine va trebui
trebui să stea stea ziua-ntreagă
ziua-ntreagă cu încordată
cu încordată
luare-aminte
luare-aminte pentru pentru ca ca nimeni să nu nu se poată plînge
se poată plînge
c-a fost neglij at, dar tocmai aceasta o făcea
neglijat, făcea Să-şi
Să-şi adune
2
255 toate
toate puterile
puterile şşii ssăă ssee simtă, după ce ce aa sosit
sosit llaa Valea­
Valea-
Boului, mai mai înviorată şi mulţumită de
si mai multumită de sine
sine însaşi.
O
O vor fi simţit
simtit ori nu ~u alţii
altii aceasta,
ace'asta, a simţit-o
simtit-o Alina,
care plecase de 'acasă acasă cu inimaini{ua grea şi cu ochiochi' fiunu numai
plîngători, ci ci şi plînşi, căci întîia
întîia oară se se simţea vinovată
330
0 de
de oo faptă ppee care care n-o n-o putea
putea mărturisi mamei mamei sale sale..
îîll vedea
vedea mereu
mereu în în faţa sa sa pe omul cu
pe omul cu părul cîlţos,
cu
cu pălăria soioasă, nedormit nemîncat, mai
nedormit şi nemîncat, mai jerpelit
jerpelit
de
de cum cum în în adevăr era era şi-i venea
venea să alerge
alerge după el, el, ea
ea
singură nu ştia de de ce. ce.
35 î ndată ce
îndată ce aa ieşit însă
Însă dindin oraş în largile
largile zări bătute
de soarele primăverii, ea le-a uitat toate cele ce ar fi
putut să-i întunece viaţa. Nu mai era
întunece viaţa. era aici
aici nici
nici cald,
cald, nici
nici
rece, ci numai adiere, aer şi lumină, pretutindeni
lumină, în care toate ies în deplina lor frumuseţă la
4
400 iveală.
iveală .

323
www.dacoromanica.ro
 Ici
Ici un
un cocostîrc
cocostîrc stetea-ntr-un
stetea-ntr-un picior la cuibul
picior la cuibul de de pepe
un
un coşar de de lala marginea
marginea �atului
~atului şi toca
toca din
din ciocul
ciocul luilui
puternic.
puternic. Colo Colo oo cioară cîrîia cîrîia F re furca
furca unui
unui puţ puţ cu cu
cumpănă. DincoloDincolo oo gî�că-şi
gî~că-şi purta
purta boboceii
boboceii la la iarbă
5
5 verde.
verde. MaiMai departe
departe oo ciocîrlie
ciocîrlie ~e �e ridica-n văzduh cîntînd
ridica-n văzduh cîntînd
în
în zborul
zborul ei,ei, o o pupăză
pupăză ~e �e oprea-n
oprea-n mijlocul
mijlocul drumului,
drumului,
îşi desfăşura creasta
creasta şi iar iar zbura
zbura maimai departe.
departe. La La fie­
fi e-
care
care paspas ceva
ceva nou,nou, lala fiecare
fiecare cotitură
cotitură altă
altă privelişte
privelişte
şi pretutindeni
pretutindeni cer �enin deasupra
cer ~enin deasupra pămîntului acoperit acoperit
10
10 de
de verdeaţă
verdeaţă fragedă.
fragedă. Mai Mai eraera cucu putinţă
putinţă ca ca inima
inima ei ei
�ă
5ă nunu se-nve�elea�că
se-nve~elea scă??
Intrată îmă-n valea plină
însă-n valea plină dede ţarini şi de livezi şi
de livezi
mărginită de dealuri acoperite aco:r:erite de păduri, ea a căzut
iar
iar pe gînduri.
gînduri. Soarele
Soarele n-ajun�ese
n-ajumese încă să risipească
15
15 ceaţa
ceaţa ce ce acoperea munţii din
aco:r:erea munţii din fundul
fundul văii
văii şi şi era
era ceva
ceva
posomorît
posomorît în în larga
larga şi bogata
bogata privelişte ce ce �e~e desfăşura
în faţa
în faţa ochilor
ochilor ei.ei. Toate
Toate erau
erau acum oarecum potrivite
acum oarecum potrivite cu cu
cocoana-mare,
cocoana-mare, care care era
era şi eaea posomorîtă şi neiertătoare, _.
de-ţi era
era greu
greu �ă te bucuri
5ă te bucuri şi-nşi-n apropierea
apropierea ei ei de
de viaţă,
2
200 şşii inima
inima copilei
copilei ssee strîngea
strîngea de de gîndul
gîndul ccăă oo zzii întreagă
avea
avea să �ă stea
stea sub sub ochii
ochii bătrînei.
Erau
Erau înîn trăsură numai
numai ea ea şi mama
mama ei, ei, care
care �e ~e gîndea
gîndea
la partidele de maus ce jjertvea ertvea de dragul fiicei sale
şi la prietenul care venea s-o însoţească pîn' la d-na
2
255 Cleopatra.
Cleopatra. Mamă era era şi ea ea şi aducea
aducea bucuros
bucuros jjertvaertva
aceasta,
aceasta, dar dar nici
nici ochi privelişti,, n
ochi pentru privelişti ici chef
nici chef dede
vorbă nu prea avea,
nu prea avea, şi ele-şi
e le-şi urmau
urmau mai mai mult
mult pe pe tăcute
drumul.
drumul.
-
- Mi-e
Mi-e parcă mă trec răcorile cînd
trec răcorile cînd mă gînde�c
gîndesc că
3
300 peste puţin
puţin o să să ne aflăm
aflăm în faţa faţa cocoanei, grăigrăi c cuu toate
aceste
aceste Alina.
Alina. E mai şi mai
E mai mai decît
decît domnişoara Săvescu,
care
care te te examinează pînă-n pînă-n celecele mai
mai mici
mici amănunte ­ -
cum
cum stai, cum păşeşti, cum
stai, cum cum te te aşezi, cumcum deschizi
deschizi şi
închizi
închizi uşa, cum cum rosteşti vorbele,
vorbele, cum ţi-ai peptenat
cum ţi-ai peptenat
3
355 părul, cum cum eşti îmbrăcată, cum cum ţi-ai făcut funda funda de de
panglicuţă ..... . Nu
Nu mai
mai ştii ce ce să faci
faci ca să-i fii
ca să-i pe plac.
fii pe plac.
-
- Asta-i,
Asta-i, răspume
răspum e mama.
mama. N-ai decît decît să fii
fii cum
cum eşti,
eşt i ,
că eşti foarte
foarte bine.
bine . Ştiu şi eu eu cum
cum areare să fie
fie oo fată la la
vîrsta
vîrsta ta ta şişi la
la starea
starea noastră.
noastră.
"
"OO Cu atît
Cu atît numai
numai nu nu putea Alina să scape.
putea Alina scape.

324
www.dacoromanica.ro
 A
A scăpat însa însa m clipa clipa cînd s-a dat
cînd s-a dat jjosos din
din trăsură
şi a sărutat mîna cocoanei-mari,
a sărutat cocoanei-mari, care care aa sărutat
sărutat-o7 0 şi ea
ea
pe frunte.
Era
Era cu cu totul
totul alt alta:a : Îmbătrînită,
îmbătrînită, dar dar nu nu bătrînă,
5 cocoană, adevărată
adevărată coc.oană,cocoană, dar dar nu nu cocoană-mare.
Cînd
Cînd Ee-ntîlnesc
Ee-ntîlnesc oamenioameni care care nunu sese cunosc, Ee pro­
CUI;lOSC,. Ee pro-
duce
duce de de obicei
obicei oarecare
oarecare zăpăceală.
Se
Se aflau
aflau acolo,
acolo, afară de de lorgu,
Iorgu, d-ld-l şi d-nad-na Talpă,
revizorul
revizorul şcolar
şcolar cu cu fiica
fiica şişi cu
cu soţia
soţia sa,sa, soţia fostului
soţia fostului
10
10 primar
primar şi Zoe. Zoe. Alina,
Alina, şi dealminteri
dealminteri de de oo firească stîn­
stîn-
găcie, nu
găcie, nu ştia care care cine este, la
cine este, la cine
cine să se uite mai
se uite mai
nainte, de
nainte, de cine
cine să~ă se~e apropie,
apropie, cumcum să se se poarte
poarte şi ce ce
să zică.
S-ar
S-ar fifi aşteptat ca ca lorgu
Iorgu să vină la, la. ea
ea şi s-o
s-o primească,
15
15 cum
cum Ee Ee zice,
zice, cucu bratele
braţele deschise.
' deschise. El
El însă, înalt,
înalt, voinic
voinic
şi îmbrăcat într-unîntr-un frumosfrumos costum
costum de de catifea,
catifea, stetea
stetea
cu
cu păIăria-n mînă şi aştepta să-i vie rîndul după ce
vie rîndul ce
mama
mama lui lui îşi va va fifi făcut prezentarea
prezentarea oaspeţilor.
îîn
n vreme
vreme ce ce cocoana
cocoana ;Elena Elena prezenta
prezenta d-nei d-nei, ro nescu
Xonescu
2
200 p
pee ceilalţi,
ceilalţi, ochii
ochii Alinei
Alinei se se opriră
opriră cu uimire a�upra
cu uimire a~upra Zoei.
Zoei.
Frumuseţea, găteala, ţinuta, întreaga întreaga ei ei fiinţă
fiinţă· ii se
se
păreau
păreau ca ca din
din poveşti
poveştişi Ee uita
şi E� uita la
la ea,
ea, încît
încît Zoe
Zoe mişca
mişca
din
din capcap cu cu un un Încîntător
încîntător zîmb�t zîmbet de de mulţumire, iar iar
cocoana
cocoana ElenaElena se-ntoarse
se-ntoarse şi ea ea spre
spre Zoe
Zoe şi i-o i-o prezentă
2
2 55 - mai
- mai nainte
nainte de de cum
cum s-ar s-ar fi
fi cuvenit.
cuvenit .
-
- Sunt
Sunt încîntată
încîntată!! grăi Zoe Zoe şi de
de astă dată ea ea spunea
spunea
adevărul.
adevărul.
N-a şi rămas însă încîntată, căci Alina
N-a Alina îşi făcu în în
faţa ei
faţa ei bineştiutul compliment,
compliment, pe pe care,
care, în zăpăc;eala ei,
în zăpă<;eala ei,
3
3 00 uitase
uitase a-la-l face
face cocoanei-mari
cocoanei-mari,, şi şi îîll făcu
făcu atît
atît de
de cere-
cere-
'monios,
'monios, Încîtîncît domnişoara Săvescu ar ar fi
fi fost
fost încîntată
de
de el,
el, Zoe
Zoe însă steteastetea ppee gînduri
gînduri dacă nu nu cumva
cumva în în
zeflemea
zeflemea i�l iol face,
face, iariar cocoana
cocoana Anicuta
Anicuta ' zÎmbi.
zîmbi.
Simţind efectul
efectul acesta,
acesta, Alina
Alina era-n
era-n' stare
stare să-şi repete
repete
3
355 complimentul
complimentul îînn faţa tuturora. tuturora.
-
- Eu sunt atît de proastă! proastă ! grăi dînsa după învăţul invăţul
luat la
luat la şcoală. Dar Dar ee aici atîta lume
aici atîta lume şi atît atît de frumos
de frumos
şi de
de bine, încît nu
bine, încît nu maimai ştiu
ştiu cum
cum să mă mă bucur
bU'c ur de
de toate.
toate .
Acum era încîntată cocoana-mare. Era în această
-4 0O • mărturisire a
4 a copilei
copilei atîtatît adevăr şi şi. atîta
atîta inimă deschisă,
Încît
încît femeia-nbătrînit�
femeia-nbătrînită înainte de vreme în .mijlocul _mijlocul

325
325

www.dacoromanica.ro
 unei
unei societăti care care le-mbracă toate-n forme conventio-
toate-n forme conventio-'
nale era ..po
nale era �ită s-o-mbrăţişeze şi s-o
po~ită s-o sărute. '
- Nee bucurăm şi noi văzîndu-vă bucuria
noi văzîndu-vă bucuria tinereţelor,
zise.
zise. întorcîndu-se
întorcîndu-se apoi spre d-na
apoi spre d-na Ionescu,
Ionescu, carecare făcea
5
5 feţe, mai
mai adăugă
adăugă:: Şi era era p-aci-p-aci
p-aci-p-aci să mă lipseşti de de
mulţumire
mulţumire a a aceasta.
aceasta.
Iar de
Iar de aici
aici înainte
înainte toate s:..a u desfăşurat după cum
toate s-au cum
le
le rînduise
rînduise stăpîna
stăpîna casei.
casei.
Masă în în adevăratul înţeles n-avea n-avea să fie. fie. Lasă
Lasă că
n-aveau acolo
1IOn-aveau
0 acolo la la moşie ceeaceea ce ce ar
ar fi fi trebuit
trebuit să aibă
pentru
pentru ca ca să poată-ntinde oo masă, dar dar nici
nici nu
nu veniseră
oamenii
oamenii ca ca să sese ospăteze, ci ci ca
ca să sese plimbe
plimbe.. Cumpărase
Iorgu
Iorgu de de lala băcănia lui lui Ovesa, concurentul lui
Ovesa, concurentul lui Marti-
Marti­
novici, şi de
novici, de la
la "Capşa"
"Capşa",, cumcum ştia el, fel de
el, fel fel de
de fel bună-
de bună-
115
5 tăţi, tartine
tartine peste
peste tartine,
tartine, salam,
salam, şuncă, pulpă de de viţel,
pateuri,
pateuri, sardele,
sardele, "omar"
"omar" pentru
pentru coconul Iancu, torte
coconul Iancu, torte
de
de mai
mai multe
multe feluri,
feluri, băuturi după plac plac şi ceai
ceai dede cea
cea
mai
mai superioară calitate.
calitate. La La faţa locului
locului n-aveau
n-aveau să se se
mai
mai gătească decît decît ceaiul,
ceaiul, cafeluţele şi puii la frigare,
puii la frigare,
2
2 00 ce-i
ce-i drept,
drept, camcam mici,
mici, dar trufanda, şi doi
dar trufanda, doi miei,
miei, tot tot
trufanda.
trufanda.
Deocamdată, era
Deocamdată, era pe
pe la
la noauă, oo mică gustare,
gustare, înîn timpul
timpul
căreia
căreia oamenii
oamenii aveauaveau să se cunoască
să se cunoască mai mai de aproape
de aproape
şi să ia
ia înţelegere unde unde au au să se se ducă înainte
înainte de de toate.
toate.
2
255 Coconul Iancu ţinea să meargă la pădurea acum
Coconul Iancu ţinea să meargă la pădurea acum
înverzită, ce-i drept, nu
ce-i drept, nu dede dragul frumuseţei, ci
dragul frumuseţei, ci caca
să vadă dacă sunt sunt ori
ori nu
nu adevărate cele cele scrise
scrise de
de Iorgu
Iorgu..
Cocoana Anica şi Zoe
Cocoana :Anica Zoe s-ar fi coborît
s-ar fi coborît maimai bucuros
bucuros la la
livezile
livezile din
din vale,
vale, care
care erau
erau în plină floare.
în plină floare. D-na Ionescu,
D-na Ionescu,
3
30 0 soţia subprefectului
subprefectului şşii soţia revizorului
revizorului se se dedeau
dedeau în în
partea
partea coconului
coconului Iancu,
Iancu, ba ba parcă
parcă ar ar fifi dorit
dorit ca
ca tot
tot lala
marginea
marginea unui unui luminiş
luminiş din din pădure,
pădure, pe pe iarbă
iarbă verde,
verde, să să
se ia
se ia şi prînzul.
prînzul. Foc mare cu
Foc mare cu mult
mult jeratec
jeratec viu,
viu, lala care
care
să se
se frigă puii
puii şi mieii
mieii..
3
355 Alinei
Alinei îiîi era
era totuna,
totuna, căcicăci pepe ea ea toate
toate oo adimeneau.
adimeneau .
Nu
Nu se se mai
mai săturau ochii ochii ei,ei, care
care rîdeau acum şi ei.
rîdeau acum ei.
Ceaţa din fundul văii se
din fundul se risipise,
risipise, şi munţii cei cei înalţi
se
se vedeau
vedeau în în zarea
zarea albăstrie aa depărtării.
-
- Cocoană-mare, cocoană-mare
cocoană-mare!! exclamă dînsa. dînsa. Ce Ce
4400 măreţi sunt
sunt munţii şi ce frumuseţă ee poieniţa luminată
ce frumuseţă

326
326

www.dacoromanica.ro
 de
de soare.
soare. Ce Ce vedere
vedere se se .va
va fi
fi deschizînd
deschizînd de de acolo
acolo la la vale
vale
şi la dea.1
dea.l !! .
Cui ii le
Cui le spunea
spunea aceste
aceste?? Femeii
Femeii care aici şi-a
care aici şi-a petrecut
petrecut
copilăria şi anii anii tinereţelor
tin ereţelor şi atîtatît de
de adeseori
adeseori aa alergat
alergat
5
5 prin
prin poieni
poieni ţa aceea aceea??
-
- Se Se poate
poate mergemerge cu cu trăsură pînă pînă acolo
acolo?? ilîl întrebă
pe
pe Iorgu.
Iorgu.
-- Nu Nu încă, răspunse acesta. acesta.
-- DarDar putem,
putem, dacă doriţi, cocoană, să vă ducem ducem
10
10 în
în jeţ, grăi administatorul,
administatorul, care-i care-i înţelese gîndul. gîndul.
E
E lucru
lucru uşor pentru pentru doi doi oameni,
oameni, şi am făcut-o-n mai
am făcut-o-n mai
multe
multe rînduri.
rînduri.
-- Sunt
Sunt şi acolo acolo vreo
vreo cinzeci
cinzeci de peri pădureţi, din
de peri din
rodul
rodul cărora tata tata făcea pentru
pentru casă oţet,oţet, care
care îi îi plăcea
115
5 foarte
foarte mult,mult, grăi dînsa. dînsa. Ei Ei trebuie
trebuie să fiefie acum
acum în în floare,
floare,
dar
dar ee greu pentru ceilalţi, şi cum
greu pentru cum să ducem
ducem merinde
merindea? a?
-- E E drum
drum de car, cocoană, stărui administratorul.
de car, administratorul.
-- Se Se fac
fac toate
toate!! adăugă Iorgu. Iorgu.
-
- DacăDacă nu nu merge
merge altfel, ne urcăm
altfel, ne urcăm în în car,
car, zise
zise cocoana
cocoana
2
200 Anica.
Anica.
-
- Iată-ne şi la pădure, şi la
la pădure, la livede,
livede, şi la la luminiş
luminiş!!
exclamă
ex clamă coconul
coconul Iancu Iancu..
Zoe iar era-ncÎntată
era-ncîntată:: putea să vorbească, după
întoarcerea
întoarcerea ei ei la
la Bucureşti, despre despre plimbare
plimbare făcută-n
2
255 car cu boi.
Haid' la
Haid' la poieniţă
poieniţă!!
îînn vreme
vreme ce ce se
se făceau pregătirile de plecare, Alina,
de plecare, Alina,
fată harnică, se-nvîrtea pe ici, pe colo, făcîndu-şi
treabă, ca ca să-i dea dea ajutor
ajutor cocoanei-mari,
cocoanei-mari, care care şedea
30
30 în
în jjeţ eţ şi dedea
dedea porunci
porunci cum cum au au să fiefie luate
luate toate-n
toate-n
bună rînduială şi aşezate-n coşuri.
Cînd
Cînd veni veni rîndul
rîndul la la pui,
put copila
copila se-nduioşă.
se-nduioşă .
. -
- Sărăcuţii de de eiei!! zise.
zise. Erau
Erau atît
atît dede mici
mici!! Cum
Cum au au
putut
putut să să le taie gîtul
le taie gîtul?? !! Bobocei
Bobocei nu sunt aici
nu sunt aici?? Am
Am văzut
35
35 pe
pe drum
drum atîţia
atîţia!!
Cocoana
Cocoana Elena Elena se-nduioşă şi ea. Avuse[seJ-n tinere­
ea. Avuse[seJ-n tinere-
ţele ei, ei, ba
ba avea
avea chiar
chiar şi acumacum multă şlăbiciune
slăbiciune pentrupentru
puişori, pentrupentru bobocei,
bobocei, pentru
pentru purceluşi,
purceluşi , pentru
p~ntru tot tot
ce-i
ce-i micmic şi drăguţdrăguţ..

www.dacoromanica.ro
 -
- CumCum nu nu?? răspunse
răspunse ea. ea. Avem
Avem de de toate.
toate . AA înfiinţat
înfiinţat
fiul
fiul meumeu curte
curte de de păsări sistematică, tot
păsări sistematică, tot soiuri
soiuri alese
alese
de
de el.el.
Alina începu
Alina începu să să �capere
~capere din din picioare.
picioare.
5
5 -
- Am Am voie
voie săsă mămă ducduc să să văd
văd?? ! întrebă
întrebă dînsa
dînsa nerăb:;
nerăb:.;
dătoare.
dătoare.
Cocoana
Cocoana Elena stete puţin
Elena stete puţin pe pe gînduri,
gînduri, apoi se ridică
apoi se ridică ..
..Era
Era peste
peste putinţă
putinţă s-o s-o la�e
la~e singură
singură.. Grabă
Grabă maremare nu nu era,
era,
căci
căci maimai aveau
aveau să să treacă
treacă doauă,
doauă, fie fie chiar
chiar si si trei
trei ceasuri
ceasuri
10
10 pînă la la prînz.
prînz. Se Se bucurase-n
bucurase-n tinereţele ei ei atît
atît dede ade­
ade-
seori
seori umblind
umblind de de lala cloşcă
cloşcă la cloşcă şi
la cloşcă şi de la coteţ
de la coteţ la la
coteţ
coteţ şi şi voia
voia săsă se bucure şi
se bucure şi acum
acum de de bucuria
bucuria copilei.
copilei.
A
A şi şi avut
avut parte
parte de de bucurie
bucurie chiar chiar maimai multă
multă decît decît
se
se aşteptase.
aşteptase.
15
15 Ceilalţi
Ceilalţi au au plecat
plecat voioşi
voioşi pe pe jjos,
os, înîn urma
urma lor lor carul
carul
cu
cu boi,
boi, înîn care Iorgu şi
care Iorgu şi administratorul
administratorul făcuseră făcuseră loc loc
de
de şăzut
şăzut pentru
pentru cei cei obosiţi
obosiţi dacă dacă ar ar fi fost să
fi fost să fie
fie nevoie
nevoie
de aceasta. Din
de aceasta. Din deal
deal se se auzeau
auzeau glasurile
glasurile şi şi rîsetele
rîsetele lor lor
de
de lala depărtări
depărtări din din ce ce în
în cece mai mari, dar
mai mari, dar cocoana
cocoana ElenaElena
2
200 - - grabă
grabă mare mare n nuu era
era!! - îşi purta
- îşi purta vecinica
vecinica d dee la la
bobocei
bobocei la la puişori
puişori şi şi apoi
apoi la la porumbei.
porumbei. Alina Alina alerga
alerga pe pe
săltate
săltate de de ici
ici pînă
pînă colo
colo şi şi iar
iar nunu ii se mai săturau
se mai săturau ochii,
ochii,
iar
iar nu
nu mai
mai găsea
găsea vorbe
vorbe ca ca să-şi
să-şi dea
dea dragostea
dragostea pe faţă.
pe faţă.
-
- Să-i
Să-i vezi
vezi ciugulindu-şi
ciugulindu-şi hrana, hrana, grăi grăi cocoana
cocoana Elena,
Elena,
2
255 care
care cunostea
cunostea atît atît de
de bine
bine multumirile
multumirile vietii vietii ddee llaa tară.
tară .
Ilie
Ilie!! urmă apoi apoi întorcîndu-se
întorcîndu-se spre spre argatul
argatul �urţii.
~urţii . Adă-le
păsat
păsat!! DacăDacă nu nu maimai ai, toacă în
ai, toacă în pripă
pripă ştirştir şi
şi urzici,
urzici,
amestecă
amestecă ş� şi. opăreşte
opăreşte ..
Ilie
Ilie alergă
alergă la bucătărie. Pînă
la bucătărie. Pînă una-alta,
una-alta, cocoana
cocoana
330
0 Elena
Elena oo duse duse pe pe fată
fată la la purceluşi
purceluşi şi la viţeluşii
şi la viţeluşii pe pe care
care
nu
nu era era chip
chip să nu-i săruţi
să nu-i săruţi în botişorul curat.
în botişorul curat.
Cînd
Cînd ceilalţi
ceilalţi au au sosit
sosit în în poieniţă,
poieniţă, AlinaAlina şedea
şedea pe pe unun
buştean
buştean şi şi le
le presăra
presăra ici puişorilor sprinteni,
ici puişorilor sprinteni, colocolo bobo­
bobo-
ceilor
ceilor cu cu talpă
talpă lată
lată păsatul
păsatul şi şi ţipa
ţipa de de bucurie
bucurie cîndcînd ei, ei,
335
5 din
din ce ce înîn ce
ce mai
mai îndrăzneţi,
îndrăzneţi, luau luau hrana
hrana şi şi din
din palma
palma ei ei
cea
cea mică.
mică.
I",r
I(!.r bătrîna-ntinerită
bătrîna-ntinerită ar ar fi fi stat
stat pînă
pînă seara
seara dac-ar
dac-ar mai mai
fi putut ziee
fi putut zice căcă nunu ee mare
mare grabagraba ..
.. '' ,Era
,E ra sussus de tot soarele
de tot soarele cînd le-au aruncat
cînd le-au aruncat în în pripă
pripă
4
400 una
una peste
peste alta-n
alta-n car car;; cocoana
cocoana Elena Elena s-a s-a .aşezat
.aşezat înîn jj eeţul
ţul
înţepenit
înţepenit pe pe oo targă,
targă, şi şi auau plecat
plecat la la dea:l.
dea:l. Alina
Alina mergea
mergea

328

www.dacoromanica.ro
 ici înaintea
înaintea carului
carului cu cu merinde, colo-n urma lui, cînd cînd
la dreapta tărgii cu jeţul, cînd la stînga ei, oprindu-se
mereu,
mereu, ca ca să examineze
examineze mai mai oo floare,
floare, mai un un fluture,
mai un gîndăcel, şi luînd-o iar la fugă, fugă, ca să nu rămîie-n
rămîie -n
.5
.5 urmă, şi întrebînd
urmă, întrebînd la la tot pasul Fe
tot pasul ţe oamenii
oamenii de de la
la targă;
-
- Ce-i asta asta?? Cum
Cum îi îi ziceţi
ziceţi??
Cocoana
Cocoana Elena,Elena, înţepenită-n jjeţ, eţ, se
se simţea nemîn-
nemîn­
găiată că nu nu poate să-i fie fie mereu
mereu aproape,
aproape, îşi îşi purta
purta
capul
capul uitîndu-se
uitîndu-se mereumereu după
după dînsa.
dînsa.
.. 10
10 Carul
Carul cu cu merinde
merinde apucase
apucase departe
departe înainte,
înainte, iariar nu
nu
mai
mai era era însă maremare grabă, căci Alina Alina eraera perdută-n
admirarea naturii. Dacă gă�ea-n
admirarea naturii. gă~ea-n calea
calea eiei oo floricică,
floricică,
nu se mulţumea s-o miroase, nici să-i vadă colorile,
ci-i examina
ci-i examina calicele
calicele şi corola,
corola, îiîi număra petalele,
petalele, îiîi
15
15 scruta
~cruta staminele,
staminele, îi îi căuta ovarul.
ovarul. DacăDacă prindea un
fluture,
fluture, îşi dedea
dedea seamă despredespre desemnul
de semnul de de pe
pe aripile
aripile
lui. Dacă dedea
lui. dedea peste
peste un
un gîndăcel, îi îi �xamina
t1xamina mandi­
mandi-
bulele,
bulele, tentaculele,
tentaculele, toracele,
toracele, aripile
aripile şi picioarele.
picioarele. Mereu
Mereu
era
era cuprinsă de de uimire
uimire şi încîntată. Puteau Puteau să mai mai
20
20 aştepte cei cei din
din poieniţă.
-
- Cocoană-mare
Cocoană-mare!! Cocoană-mare
Cocoană-mare!! strigă ea ea deodată,
alergînd
alergînd spre spre targă cu cu pumnul
pumnul încleştat. Să vezi vezi oo
minune,
minune, oo adevărată minune minune!! De De trei oriori cîte
cîte trei şişi
cu
cu toate
toate aceste
aceste numai
numai şapte
şapte!! Ce Ce ee aceasta
aceasta?? adăugă
22.55 deschizînd
deschizînd pumnulpumnul şşii arătînd în în palma
palma eeii unun gîndăcel
rotund.
rotund.
-- Gîrgăriţă e, e, răspunse cocoana
cocoana Elena, pusă pe pe
gînduri.
-- Da, gîrgăriţă, zise unul dintre purtătorii tărgii.
3
300 -
- Gîrgăriţă ca ca toate
toate gîrgăriţele, gînganie
gînganie afurisită
afurisită!!
zise
zise şi cellalt
cellalt..
-
- VaVa să zicăzică aşa ee gîrgăriţa care care mănîncă rodul rodul??
grăi atunci
grăi atunci Alina. Să vezi, cocoană-mare
cocoană-mare:: uite, uite, aripile
aripile
roşii. Sus
sunt roşii.
sunt Sus lala încheietura
încheietura celor
celor doauă aripi
aripi ee un
un punct
punct
3 5
3.5 negru,
negru, jjumătate
umătate ppee una una şşii altă jjumătate
umătate ee pe pe cealaltă.
La mijlocul
La mijlocul aripii
aripii de la dreapta
de la dreapta ee alt alt punct
punct dede aceeaşi
mărime.
mărime . IarIar alt punct negru
alt punct tot atît
negru tot atît de
de mare
mare ee lala mijlo­
mijlo-
cul
cul aripii
aripii de la stînga.
de la stînga. Fac
Fac trei
trei puncte
puncte de de aceeaşi mă­
rime
rime la la egale depărtări. Aşa-i ori
egale depărtări. nu-i aşa
on nU-l aşa??

329

www.dacoromanica.ro
 -
- Aşa-i, răspum ee cccoana cccoana E lena, cal
Elena, cal ee văzme-n
văzme-n
viata
viaţa ei ei mii
mii de
de gîrgăriţe
gîrgăriie fără ca ca �ă
Eă fi
fi m.: m ăl at
mrr.ăI at vrecdată
punctele de
punctele de ţere aripile
aripile lorlor..
-
- Mai
Mai sunt
sunt acum
acum cît cîtee uunn punct
Funct m maiai m i c la
mic la fiecare
fiecare
5
5 dintre
dintre cafetele
caţetele celor doauă aripi,
celor doauă aripi , UUlmă
l m ă Alina.
Alina. UiteUite::
punctul mare
punctul mare de de la la mijlcc
mijlcc şi cele dcauă rr: ai mici
rr.ai mici iariar
fac
fac trei
trei:: trei pe aripa
trei pe aripa dede la la dreapta
dreapta �i ~i iar
iar h ei rFee cea
hei cea
de
de lala stînga.
stînga. De trei ori
De trei ori trei
trei şi cu toate aceEte
cu toate aee~te numai
numai
şapte. Mai
şapte. Mai mult
mult:: fiindcă negrunegru FFee rqu rqu nu nu ie�
ie~ee bine
bine lala
10
10 iveală, mai mai are
are reFe botişor şi oo ppată ată albă.
(ocoana
Cocoana Elena
Elena se uită cîtnd
se uită la gînganie,
cîh:J.d la ginganie, cînd cînd la la fată.
-
- E E înîn adevăr aşa şi mă mir mir c-ai
c-ai băgat-o de de �eamă
~eamă­ -
grăi dînsa
grăi dînsa - - dar
dar eu eu cred
cred că ee o întîmplare.
o întîmplare.
Alina
Alina c1ătină din din cap:
cap:
115
5 -- NuNu �e Ee poate,
poate,. o-ncredintă.
o-ncredinţă. Aşa e e gîrgărita,
gîrgăriţa, orişicare
gîrgărită.
gîrgăriţă. SuntSunt fel fel dede fel
fel de fluturi, dar
de fluturi, dar fluturii
fluturii dede
acelaşi
acelaşi fel sunt toţi
fel sunt toţi unul
unul caca altul,
altul, cum florile de
cum florile de acelaşi
acelaşi
fel
fel sunt
sunt unauna caca alta.
alta.
-
- AşAş!! strigă cocoana
cocoana Elena.Elena. Dar Dar găinile, ratele, raţele,
2~(1
2 porumbeii ? dar
'porumbeii? dar trandafirii
trandafirii ş~ii garo afele ?
garoafele?
Alina
Alina răma�e-ncurcat
rămaEe-ncurcată. ă.
-
- Apoi
Apoi da da!! ziEe
zi~e ea.
ea. Sub
Sub Furtarea
Furtarea de de grijă aa eemului
mului
multe ~e
multe �e prefac,
prefac, ori Ee dreg,
ori ~e dreg, ori ori Ee
~e r c ceEc . Gîrgăriţa
ţcce~c.
îmă
îmă ......
2
255 (ocoana
Cocoana ElenaElena E~ee ridică
ridică dindin jjeţe ţ rarc-ar
ţarc-ar fi fi fost fată
fost fată
mare.
mare.
-
- Să mai mai prindem
prindem oo gîrgărită,
gîrgăriţă, grăi grăi dîma.
dîma. Niculae,
Niculae,
Voicule,
Voicule, haid'baid'!! OO gîrgăriţă
gîrgăriţă!!
Gîrgăriţele mnt mnt îmă îmă gîngănii afurisite,
afuri~ite, cum cum zi�eEe
ziEe~ e
3
300 Voicu
Voicu:: ţara-i plină de de ele,
ele, şi cînd
cînd cauţi, nu nu gă� eşti nici
gă~eşti nici
una.
una.
Sus
Sus în în poieniţă merindea
merindea era deEcărcată, fecul
era deEcărcată, fccul ardea
ardea
re pîlpăite,
ţe pîlrăite, jăratecul era era grămadă mal male, e, FFuii
uii şi mieii
mieii
steteau
steteau înţeFeniţi în în frigări
frigări,, mişcarea şi aerul aerul cel
cel bun
bun
3
355 îşi cereau
cereau drepturile,
drepturile, iar iar stăpîna ca�ei ca~ei căut
căuta a fFee aci
aci,,
prin
prin apropiere,
apropiere, oo gîrgăriţă,
gîrgăriţă, cel cel puţin
puţin una.
una.
(ocoana
Cocoana Anica Anica şi Zee, Zce, care
care oo ştiau ţe re aceasta
aceasta cu cu
deoEebire
deo~ebire stăruitoare ampra awpra formelor
formelor de de bună-cuviinţă,
erau
erau pUEe-n
pu~e-n cele
cele dindin urmă pe Fe gînduri.
gînduri. Una Una �e ~e temea
temea
-1
-100 ca
ca nunu cumva
cumva să-i fi venit
!;ă-i fi venit rău verişoarei !;ale sale prea
prea obosite,
obosite,
iar
iar cealaltă dedeadedea cu cu socoteală
wcoteală că d-şoara din din rension
ţension

330

www.dacoromanica.ro
 a făcut vreo
a făcut vreo prostie,
prostie, în urma căreia mătuşa ei
în urma ei era
era
nevoită să-ntîrzie
nevoită să -ntîrzie..
Iorgu,
Iorgu, neliniştit atît atît ddee una,
una, cîtcît şi ddee alta,
alta, şi-a cerut cerut
voie să plece
voie plece în în cele
cele din
din urmă la la vale
vale şi-a găsit pe pe mamamama
5
j lui
lui sprintenă cum cum de mult n-o
de mult n-o mai mai văzuse.
Necăjită că nici nici pînă la la vîrsta
vîrsta ei ei n-a
n-a ajuns
ajuns să ştie
cum
cum sunt sunt petele
petele de de pepe aripile
aripile gîrgăriţei,
gîrgăriţei, necăjită
necăjită că că
nici
nici ceicei doi
doi săteni nu nu ştiau, necăjită că nu nu mai
mai găsea
nici
nici oo gîrgăriţă, ea ea umbla
umbla de de ici ici pînă colo colo plecată
10
10 spre pajiştea de
spre pajiştea de lala marginea pădurii.
marginea pădurii.
-
- CeCe este
este?? ..... . ce
ce aţi perdut?
perdut ? ... . . . ce
ce căutaţi
căutaţi?? .... . . întrebă
Iorgu.
Iorgu.
-
- Lasă-mă-n pace pace!! răspunse ea. Ia, căutăm şi nu
ea. Ia, nu
găsim
găsim.. Să spui spui tu tu :: cîte
cîte pete
pete sunt
sunt pe pe aripile
aripile gîrgăriţei
gîrgăriţei??
15
15 Iorgu
Iorgu abia-şi
abia-şi mai mai putuputu stăpîni
stăpîni rîsul.rîsul.
- Ştiu eu
- Ştiu eu?! ? ! răspunse el. el. Cine-şi mai mai batebate capul
capul cu cu
a�emenea
a~emenea amănunte
amănunte??
- Uite, fata
- Uite, fata asta,asta, grăi mama mama lui. lui.
Alina
Alina se se simtea
simtea în mare strîmtorare.
în mare strîmtorare.
2
200 -- EuEu amam gă �it u
gă~it unn gîndăcel care care avea
avea ppee anpI anpI dede
trei ori
trei ori cîte
cîte treitrei pete, zise ea. Cocoana-mare
zise ea. Cocoana-mare zice zice că
ee gîrgăriţă,
gîrgăriţă, dar dar crede
crede că că nunu toate
toate sunt sunt aşa.
aşa.
-
- N-aveti
N-aveti ' să mai
mai căutati -
- grăi dînsul
dînsul- - căci vă
încredintez 'că
încredintez că toate sunt ll~� fel.
toate sunt Dealtminteri, mă mir
fel. Dealtminteri, mir
2
255 ccăă ai găsit aici
ai găsit aici una,
una, căci gîrgăriţele n-au n-au ccee ssăă cautecaute
aici.
aici. Locul
Locul lor
lor e-n vale, unde
e-n vale, unde sunt florile, în
sunt florile, în care-şi pun pun
ouăle.
ouăle. Căutaţi
Căutaţi zadarnic
zadarnic şi şi -- adăugă
adăugă - - sussus ne
ne aşteaptă
aşteaptă
ceilalţi. Ia-ţi,
Ia-ţi, mamă, locul locul în în jeţ.
-
- NuNu!! răspunse cocoana cocoana Elena
Elena plecîndplecînd la la deal.
deal. PotPot
3
300 eeu
u să
să merg
merg şi şi aşa.
aşa .
Degeaba-i
Degeaba-i spusese
spusese el el că nu nu suntsunt pe acolo acolo gîrgăriţe,
căci eaea ardea
ardea de de dorintă de de aa se-ncredinta
se-ncredinta cît cît mai
mai
curînd
curînd dacă are are ori ori min~ are Alina drept
are Alina �te.
drept~te.
Sosită deci
deci în în poieniţă, ea ea întrebă mai mai pe pe unul,
unul, ma� ma~
3
35.5 pe
pe altul
altul dacă ştie ori ori nnuu cîte
cîte pete pete areare gîrgăriţa pe pe
aripi
aripi şi cum
cum mnt mnt ele ele aşezate. Era Era un un amănunt fără
de-nsemnătate, chiar lucru de
chiar lucru de rîs, rîs, dar .nici coconul
dar .nici coconul
Iancu,
Iancu, nici
niCi administratorul,
administratorul, nici revizorul şcolar, nici
nici revIzorul nici
subprefectul
sub prefectul nu nu erau
erau în în stare
stare să-i dea dea răspuns.
4
400 -
- O, Doamne ! Ce
0, Doamne! Ce te miri, cocoană-mare
te miri, cocoană-mare?! ? ! îi îi şopti
Alina. Sunt
Alina. Sunt atîţi oameni oameni care care văd în în fiecare
fiecare zi zi găini

331

www.dacoromanica.ro
 şi mînîncă pui pui de găină şi tot tot nunu wnt~ unt inîn stare
stare să spună
cîte
cîte degete
degete are
are găina. Ca Ca să ştii,ştii, trebuie
trebuie să ~ă tete uiţi bine
bine
şi să-ţi dai
dai seamă
~eamă despre ceea ceea ce ce vezi.
vezi.
"Aşa e e!! zise
zi~e cocoana
cocoana Elena Elena în în gîndul
gîndul ei. ei. Nu
Nu vedevede
5
5 nimeni
nimeni atît de bine
atît de bine ca ca fata
fata aceasta".
aceasta" .
Aşa zicea
zicea şi lorgu
lorgu aducîndu-şi
aducîndu-şi aminte aminte de de oarele
oarele
plăcute pe care care l-a
l-a petrecut vorbindu-i despre sămă­
nături, despre plantaţiuni
nături, plantaţiuni şi şi despre tunderea pomilor.
E
E lucru
lucru ştiut cum cum calul,
calul, scos
scos din din serviciul
serviciul oştirii
oştirii,,
10
10 auzind
auzind goarna,
goarna, îşi ia ia zăbalele-n dinţi şi aleargă să
intre-n
intre-n front.
front. Cam
Cam aşa aşa eraera şi lorgu
lorgu cîndcînd îl îl covîrşeau
slăbiciunile de de gospodar.
gospodar. El El nu nu se se mai
mai putea despărţi
putea despărţi
de copila
de copila care
care nu
nu numai
numai vedeavedea atîtatît de bine, dar
de bine, dar şi asculta
asculta
cu
cu încordată luare-aminte,
luare-aminte, înţelegea bine bine şi aveaavea inimă
15
15 pentru
pentru toate.
toate.
Părul pădureţ, crescut
crescut în lărgimelărgime,, are are trunchi
trunchi drept
drept
şi coroană bine bine rotunjită şi deasă deasă,, frunziş luciu şi
frunzi ş luciu şi
floare
floare multă
multă caca numai
numai puţini
puţini dintre
dintre pomi.pomi. Alina,
Alina, ieşită-n
ieşită-n
poieniţă, (')o părăsi pe cocoana-mare,
cocoana~mare, de care care sese ţinuse
22 0
0 pîn-acum,
pîn-acum, şi alergă la la perii
perii acoperiţi de de flori.
flori.
lorgu, fără ca
lorgu, fără ca săsă sese gîndea�că,
gîndea~că, �e ~e luă
luă cu paşi larg
cu paşi larg
călcaţi după ea. ea. Sosind-o
Sosind-o apoi apoi,, elel începu
începu să spună cum cum
e
e lemnul
lemnul de păr, la
de păr, la cece poate
poate să să fie
fi e întrebuin
întrebuinţat, ţat, cum
cum
.. perele pădureţe sunt bune nu numai pentru oţet,
pădureţe oţet,
2
255 ci
ci şi
şi poame
poame uscate,
uscate, ba,ba, păstrate-n
păstrate-n fîn, [sunt] şi
fîn, [sunt] şi un
un fruct
fruct
cu
cu gust plăcut, cum
gust plăcut, cum periiperii altoiţi
altoiţi în în puieţi
pui e ţi dede ţădureţi
ţădureţi
sunt mai
sunt mai trainici decît alţii.
trainici decît alţii .
-
- Ce Ce frumos
frumos zisezise dînsa
dînsa şi acum acum supărată că o slugă
îi
îi pofti la mîncare.
pofti la mîncare.
330
0 în timpul
în timpul prînzului
prînzului Zoe [nuj era-n
Zoe [nuj foart� bună dis-
era-n foart~ dis-
poziţiune, căci era era supărată. Nu Nu era lncă dumirită
era încă
în
în ceea
ceea cece priveşte complimentuJ
complimentuJ ce-i făcuse Alina,
ce-i făcuse Alina ,
cînd
cînd aa început
început să ~e �e simtă jignită de
simtjl. jignită de lipsa
lipsa de de sfială
cu
cu care
care aceastţJ.
aceasta se ~e ţinea după stăpîna s tăpîna ca.sei
casei.. încă mai mai
3
355 jignită s-a simţit
jignită simţit cînd cocoana Elena parcă parcă numai de
dragul Alinei
dragul Alinei a a pus
pus la cale servirea
la cale prînzului în
servirea prînzului în poie­
poie-
niţă şi au au rămas timp timp atît atît de îndelungat lmpreună.
de îndelungat împreună.
A
A rîsrîs apoi
apoi cînd
cînd aa venit
venit. vorba
vorba despre despre petele
petele de de pepe
aripile
aripile gîrgăriţei. Ce Ce prostie
prostie!! S-a S-a pus pus însă pe pe gînduri
gînduri
-1-4 0O cînd
cînd l-a văzut pe
l-a văzut pe lorgu
lorgu l�ndu-se
IlPndu-se cu cu paşi lţi.rg
htrg călcaţi

3322
33

www.dacoromanica.ro
 după VeCInICa lui lui şi vorbindu-i
vorbindu-i cu multă vioiciune
cu multă vioiciune
despre
despre ceva, ceva, numai
numai ei ei ştiau despre despre ce. ce.
îîntorşi
ntorşi deci
deci lala mîncare,
mîncare, el el şi ea ea nu
nu mai
mai erau
erau pentru
pentru
Zoe
Zoe tot tot cea
cea dede mai
mai nainte,
nainte, şi dama dam a de societate, care
de societate, care
5
5 vedea şi ea
vedea bine cînd
ea bine cînd era era vorba
vorba de de cele ce-o interesau,
cele ce-o interesau,
a-nceput să examineze
a-nceput examineze pe Alina ca
pe Alina ca aceasta
aceasta petele
petele dede pepe
aripile
aripile gîrgăriţei. ..
"Are ceva
"Are ceva fleacul
fleacul acesta acesta de zicea. îînaltă,
fată ! îşi zicea.
de fată! naltă,
subţirică, mlădioasă, încă încă nu nu pe deplin dezvoltată,
pe deplin
110
0 plină de de duioşie ... . . . şi cece ochi,
ochi, ce ce guriţă
guriţă!" !"
Femeie
Femeie trăită îînn lume lume şşii plină d dee vlagă,
vlagă, examină­
toarea
toarea îşi ascundea
ascundea supărarea într-un într-un fel fel dede răsfă:..
răsfă'­
ţare, încît ochii ochii tuturora
tuturora erau erau îndreptaţi asupra ei, ei,
toţi erau
erau înveseliţi de de glumele
glumele ei ei bine
bine potrivite.
potrivite.
15
15 Sănătoasă poftă de de mîncare,
mîncare, mîncări multe, felurite
multe, felurite
şi una
una mai mai gustoasă decît decît cealaltă, băuturi băuturi bine bine alese
alese
şi pepe deasupra
deasupra şi şi veselia
veselia aproape
aproape zburdalnică
zburdalnică:: prînzul
prînzul
se
se prelungea
prelungea şi iar iar se se prelungea.
prelungea.
"Ce păcat
"Ce păcat!! îşi zisezise Alina
Alina în în cele
cele din urmă. Am
din urmă. Am venit
venit
2
200 noi
noi aici
aici numai
numai ccaa ssăă mîncăm mîncăm?!" ? !"
Perzîndu-şi
Perzîndu-şi în în celecele dindin urmă
urmă răbdarea,
răbdarea, ea ea se apro­
se apro-
pie de
pie Iorgu şi
de Iorgu şi arătă
arătă asupraasupra unui unui arbore
arbore de de la
la marginea
marginea
pădurii.
pădurii .
-
- Ce Ce pom
pom ee acela acela?? întrebă dînsa. dînsa.
2
255 - Nu u ee pom,
pom, domnişoară, ci ci copac,
copac, răspunse el el tot
tot
pe
pe glumite.
glumite.
-
- Aşa ee!! întîmpină dînsa. dînsa. Eu Eu sunt
sunt atît
atît dede proastă
proastă!!
Pomi sunt
Pomi sunt numai
numai aceia aceia care
care rodesc
rodesc poame.
poame. Se Se zice
zice::
,JNici
,JNici salcia PCfm,pqm, nici' nici mojicul om om"" .. Ce fel de
Ce fel de copac
copac ee??
3
300 -
- E E stejar,
stejar, domnişoară
domnişoară - - răspunse
răspunse el- el - copacul
copacul
care
care dă cel cel mai
mai preţios lemn, lemn, şi tare, tare, şi trainic.
trainic.
-
- Dar,Dar, uite,
uite, nu nu are are frunzele
frunzele ca ca alţii stej ari, grăi
stejari,
dînsa.
dînsa.
Iorgu rămase cuprins
Iorgu cuprins de de uimire
uimire oarecum
oarecum respectuoasă.
3
355 El ştia foarte
El bine că stej
foarte bine arii sunt
stejarii sunt de de mai
mai multe feluri
multe feluri
şi că fiecare
fiecare fel
fel are frunza lui
are frunza particulară, dar
lui particulară, dar deosebi­
deosebi-
rile
rile sunt
sunt atît
atît dede nensemnate,
nensemnate, încît încît ee foarte
foarte greu
greu să-ţi
dai
dai seamă despre despre ele. ele.
-
- A, A, domnişoară
domnişoara - zise -
- zise - stej arii sunt
stejarii sunt de de malmai
-4
400 multe feluri : ee tufan,
multe feluri: tufan, ee cer, cer, ee gîmiţă
gîrniţă ......
Zoe
Zoe zîmbi
zîmbi cu cu răutate
răutate:: aceasta
aceasta era era culmea
culmea!!

333
333
www.dacoromanica.ro
 -
- Domnilor,
Domnilor, doamnelor,
doamnelor, domnişoarelor,
domni şoarelor, sunt sunt aICI
aICI
şi doauă domnişoare foarte foarte gentile,
gentile, strigă dînsa.dinsa. După
ce
ce nene vom
vom fi făcut datoria
fi făcut datoria către stomacurile
stomacurile noastrenoastre
înfometate,
înfometate, să ne ne facem
facem datoria
datoria şi către crelem crelem
5
5 noştri însetaţi
noştri însetaţi de de ştiinţă şi să rugăm pe pe stăpînul acestei
acestei
încîntătoare poieniţe
poieniţe - - nunu potpot să zic zic al al casei
casei - - să
ne ţie oo conferenţă asupra
ne ţie asupra arborilor, copacilor şi pomi-
arborilor, copacilor pomi­
lor
lor cece ne-ncungiură
ne -ncungiură!!
Strigăte, hohote,
hohote, veselie.
veselie. Rîdea
Rîdea pînă chiar chiar şi Alina,
Alina,
10
10 care
care nu nu simţea înţepătura,
înţepătura, ba ba rîdea
rîdea şi Iorgu,
Iorgu, carecare oo
simţea.
s imţea.
Iu
U s-a
s-a mai
mai vorbit
vorbit apoi apoi nici
nici despre
despre gîrgăriţe,
gîrgăriţe, nicinici
despre
despre periperi pădureţi, nici nici despre
despre soiurile
soiurile de de stej ar.
stejar.
Abia
Abia pe-merate,
pe-nserate, după ce ce s-au
s-au coborît
coborît cu cu toţii
toţii din
din
15
15 poieniţă şi se se făceau pregătiri pentru pentru cină, aa venit venit
iar
iar vorba
vorba la la slăbiciunile gospodăreşti.
Coconul
Coconul Iancu Iancu dăduse oo raită prin prin pădure şi se se
încredinţase
încredintase că ea ea ee foarte
foarte frumoasă. Pădure fără fără de de
uscături' nu
uscături nu se poate. Era
se poate. deci hotărît să plece,
Era deci plece, căci
2
200 avea
avea treabă llaa Bucureşti
Bucureşti şşii era era lună plină,
plină, deci
deci cel
cel mai
mai
plăcut drum.
drum. Cocoana
Cocoana Anica Anica nu nu voia însă cu
voia însă cu nici
nici un
un
preţ să plece.
plece. Doauă drumuridrumuri în în aceeaşi zi zi erau
erau pentru
pentru
dînsa
dînsa oo prea mare oboseală. Voia
prea mare Voia femeia
femeia să-şisă -şi faca
faca
somnul în
somnul în toată
toată regula,
regula, şi ziuaziua de luni era
de luni era destul
destul de de
23
25 lungă pentru
pentru ca ca ssăă ssee poată întoarce.
întoarce. Subprefectul
Subprefectul şi
revizorul
revizorul şcolar, care care n-aveau
n-aveau pînă acasă decît decît cale
cale
de
de vreun
vreun ceas
ceas şi jjumătate,
umătate, mai mai puteau
puteau să stea. stea. Zoe,
Zoe,
venită cu
venită cu Iorgu,
Iorgu, tot tot cu
cu el era vorba
el era vorba să se se şi-ntoarcă,
şi-nto arcă,
dar
dar nu-inu-i trecuse
trecuse încă supărarea şi era era încîntată
Încîntată de de
3
300 ideea
ideea uneiunei călătorii
călătorii p pee lună.
lună.
-
- T�T~ iau
iau eueu!! strigă coconul
coconul Iancu
Iancu Încîntat
încîntat şi el el­ -
mai mult,
mai mult, se-nţelege, de de tovărăşie decît decît de lună.
de lună.
D-na Ionescu, în
D-na Ionescu, în sfîrşit, venise
venise cu cu gîndul
gîndul de de aa pleca
pleca
luni
luni dimineaţa, dar dar ~e�e bucura
bucura că toată lumea lumea ee pornită
pornită
3
355 să facă p pee lună
lună drumul
drumul pîn:.acasă
pîn~acasă şşii n nuu ţinea să ppetreacă
etreacă
oo noapte-n
noapte-n casa fostului primar,
casa fostului primar, unde unde erau pregătitee
erau pregătit
toate
toate pentru
pentru ea ea şi pentru
pentru fiica
fiica ei.
ei.
Se dedea
Se dedea decideci zor
zor cucu cina,
cina, ca ca oamenii
oamenii nici nici să nu nu
întîrzie, nici
întîrzie, nici să nu plece nemîncaţi.
nu plece

334
334
www.dacoromanica.ro
 -
- Iar
Iar mincare
mîncare!! îi îi zise
zise Alina
Alina lui
lui Iorgu.
Iorgu. Oamenii
Oamenii n-au
n-au
aici
aici altă treabă
treabă decît
decît să mănînce. Se Se pierde tot timpul
pierde tot timpul
cu
cu mîncarea,
mîncarea, cînd cînd sunt
sunt atîtea
atîtea dede văzut
văzut..
-
- Aşa e, e, domnişoară, răspunse el. Pleci fără
el. Pleci fără caca să
5
5 fi văzut plantaţiunile. Sunt foarte frumoase.
fi văzut frumoase.
-
- Dacă dumneata
dumneata n-ai n-ai timp
timp!! întîmpină dînsa. dînsa.
-
- EuEu?? timptimp?? grăi dînsul dînsul atins.
atins. D-ta ai ai dorit
dorit să
mergem
mergem în în poieniţă.
-
- NuNu!! zise
zise ea
ea cuprinsă de de mîhnire.
mîhnire. Am Am ziszis numai
numai
10
10 că ee frumos
frumos acolo,
acolo, şi ee -frumos.
frumos. Cocoana-mare
Cocoana-mare aa dorit.dorit.
-
- CeCe ee?? ce ce s-a întîmplat ? întrebă cocoana
s-a întîmplat? cocoana Elena,
Elena,
care
care îiîi văzuse
văzuse uitîndu-se
uitîndu-se parcă parcă supăraţi
supăraţi la ea.
la ea.
-
- Nimic,
Nimic, mamă, îi îi răspunse el. el. îîii vorbisem
vorbisem domni­
domni-
şoarei despre
despre plantaţiunile noastre noastre şi sunt sunt mîhnit
mîhnit că
15
15 pleacă fără ca ca să ii le le fifi arătat.
Cocoana
Cocoana Elena Elena îi îi aruncă
aruncă o o căută
căută turătură mustrătoare.
mustrătoare.
- Iar, Iorgule
- Iar, Iorgule?! ? ! îiîi zise.
zise . Pare-mi-se
Pare-mi-se că domnişoara
ee mîhnită,
mîhnită, şi are toată dreptatea.
are toată dreptatea. Dac-ai
Dac-ai zis,
zis, băiete,
trebuia
trebuia să şi faci.faci. N-ai
N-ai să pleci,
pleci, drăguţă
drăguţă!! adăugă Întor- întor-
20 cîndu-se
cîndu-se spre spre Alina.
Alina.
Ea
Ea sese duse
duse apoi
apoi la
la d-na
d-na Ionescu,
Ionescu, carecare stetea
stetea de
de vorbă
cu
cu cocoana
cocoana Anica,
Anica, şi-oşi-o rugă
rugă să mai rămîie,
să mai rămîie, caca să
să plece
plece
împreună
împreună cu cu aceasta.
aceasta.
-
- N N -o
-o să ne ne laşi singure,
singure, nu-inu-i aşaaşa?? încheie
încheie dînsa.
dînsa.
25
25 -
- Mamă dragă - - stărui şi Alina Alina - - era
era vorba
vorba să
plecăm
plecăm încă încă sîmbătă,
sîmbătă, şi şi am
am pierdut
pierdut jjumătate
umătate de de zi.
zi.
Să cîştigăm mîne, mîne, luni,
luni, jjumătatea
umătatea aceasta.
aceasta.
îîn
n gîndul
gîndul d-nei Ionescu jjumătatea
d-nei Ionescu umătatea de de sîmbătă era era
cîştigată şi cea cea de luni avea
de luni avea să fie fie perdută. Ce Ce nu face
nu face
330
0 însă mama
mama pentru
pentru fatafata ei ei?? Nu-i
u-i rămînea decît decît să mai
mai
aducă şi jertva
jertva aceasta.
aceasta.

Grea cumpana.
Grea cumpana.
Seara,
Seara, după ce ce aa rămas singur,
singur, Iorgu
Iorgu se plimba
se plimba
3
355 neliniştit
neliniştit prin
prin casă.
casă.
Zoe,
Zae, stăpînă pe pe vorbele
vorbele şi pe
pe purtările
purtările ei,
ei, plecase
plecase
veselă,
veselă, amabilă,
amabilă, chiar
chiar afectuoasă,
afectuoasă, spuind
spuind mereu
mereu cît
cît de
de
mult
mult îiîi este
este 'coconului
'coconului Iancu
Iancu recunoscătoare pentru
pentru

335
335

www.dacoromanica.ro
 plăcerea de de aa faceface pepe lună drumuldrumul pînă la la Bucureşti
Bucureş ti..
Mai nainte
Mai nainte de de aa se se fi
fi urcat
urcat în în trăsură,
trăsură, a-mbrăţişat
a-mbrăţişat cu cu
multă căldură pe pe d-na
d-na Ionescu
Ionescu şi pe pe Alina,
Alina, zicîndu-le
zicîndu-le
cu toată stăruinţa
cu toată stăruinta:: "La revedere-n Buc~tresti Bucureşti 1" 1"
5
5 Faţă cu cu Iorgu
Iorgu' ea ea aa rămas rece, rece, dinadins înţepată înţepată..
Aceasta
Aceasta era era ceea
ceea ce-lce-l neliniştea.
Ea
Ea era era femeie
femeie în în faţa căreia numai numai de de tot tot puţini
dintre
dintre bărbaţi ar ar fifi putut
putut să rămîie reci. reci. MaiMai era era apoi
apoi
şi călăuza lui lui în societatea bucureşteană şi se
în societatea se deprin-
deprin-
10
10 sese
sese cu cu ea,
ea, încît
încît adeseori
adeseori se se simţea jjignitignit că dînsa-l
dînsa-l
ţine la
ţine la oarecare
oarecare depărtare. Ştiind-o acum acum supărată,
era
era chiar
chiar mîhnit
mîhnit şi-şi făcea sie însuşi
sie în mărturisirea că
su şi mărturisirea
are
are slăbiciune pentru pentru ea. ea.
Slăbiciune avea avea el el şi pentru
pentru cealaltă, dar dar cu cu totul
totul
15
15 alt
alt felfel de
de slăbiciune. Erau Erau doauă slăbiciuni care care puteau
puteau
foarte
foarte bine bine să s ă stea
stea unauna lîngă
lîngă alta în acelaşi
alta în acelaşi suflet.
suflet.
De una se
D e una se şi temea,
t emea, iar iar de
de cealaltă nu nu ..
Zoe nu
Zoe nu era numai deşteaptă,
era numai deş te aptă, vicleană şi îndemînatică,
ci
ci şi pătimaşă
pătimaşă:: supărarea ei ei era
era mînie,
mînie, iar iar mînia
mînia ei nu
ei nu
2
200 rămînea
rămînea stearpă.stearpă.
OO vedea-n
vedea-n faţa faţa lui
lui vorbind
vorbind acoloacolo sus
sus înîn poieniţă
poi eniţă despre
despre
"stomacul înfometat"
"stomacul înfometat" şi despre "creierul însetat"
despre "creierul însetat" şi-i
era învederat că
era învederat că nunu pepe el,
el, cici pe
pe cealaltă
cealaltă e e înîn adevăr
adevăr
supărată.
supărată.
2255 "Eu
"Eu sunt sunt vinovat
vinovat - - îşi
îşi zise
zise -- dar,
dar, jjignită-n
ignită-n amorulamorul
ei
ei propriu,
propriu, pe pe copila
copila aceea
aceea nevinovată n-are n-are s-o s-o ierte.
ierte .
Rău
Rău,, foartefoart e rău aa făcut mama mama că nu nu le-ale-a lăsat
lăs at
să
să plece
plece !"!"
îîii mai
mai vorbise
vorbise Zoe Zoe despre
despre vecinica,
vecinica, şi acum acum ii se făcea
se făc ea
3
300 negru
negru în în faţa ochilor
ochilor cîndcînd îşiîşi aducea
aducea aminte
aminte de de ceea
ceea
ce
ce dînsa-i
dînsa-i spusese
spusese fiind fiind vorba
vorba de femeia p
de femeia pee care
care oo
compromiţi.
compromiţi .
Temîndu-se
Temîndu-se de de aceasta,
aceasta, îşi dedea dedea el el silinţa să se se
ducă din din cece înîn cece mai
mai rar
rar lala Alina.
Alina . Zisese
Zisese el, el, ce-i
ce-i drept,
drept ,
3
355 în
în oo clipă de năvălnicie : "Noi
de năvălnicie: "Noi suntem
suntem oo lume lume pentru
pentru
sine",
sine", dar dar maimai ales
ales acum
acum,, după ce se perduse
ce se perduse oarecum
oarecum în în
viaţa bucureşteană
bucureşteană,, nu nu mai
mai eraera înîn stare
stare �ăsă zică tot tot aşa
aşa..
Îi �îngera
Îi ~îngera cîteodată inima inima gîndindu-se
gîndindu-se că el el şi eaea sunt
sunt
din
din doauă lumi lumi care
care se se duşmănesc,
duşmănes c, dar dar aşa era era:: unii
unii l-ar
l-ar
-4
-400 fi
fi urgisit,
urgisit, iar iar alţii
alţii ar
ar fi rîs de
fi rîs de el
el dacă
dacă n-ar
n-ar fi fi ţinut
ţinut seamă
seamă

336
336

www.dacoromanica.ro
 de
de aceasta.
aceasta. Urîtă Urîtă lume,
lume, dar dar înîn ea
ea avea
avea să-şi
să-şi petreacă
petreacă
viata
viata!!
era frică de
îi era
îi de Zoe,
Zoe, se temea de
se temea de gura
gura eiei cea
cea rea, încît
rea, încît
îl treceau din din cînd
cînd înîn cînd
cînd năduşelile, şi toată noaptea noaptea
5
5 s-a
s-a zbătut în culcuşul lui lui gîndindu-�
gîndindu-~e e cum are are sco
s~o
îmbuneze.
Ce
Ce nunu e-n
e-n stare să născocească o femeie ca ca dînsa cînd
cînd
ee stăpînită de mînie? mînie? !!
Dimineaţa s-a s-a sculat
sculat cu toate aceste
cu toate aceste cu cu noaptea-n
noaptea-n
10
10 cap,
cap, căci cocoana' Anica ţinea să
cocoana' Anica ia o
~ă ia mică gustare
o mică gustare şi să
plece înainte de
plece înainte de amiazăzi. Vorba Vorba era deci să-şi facă
era deci
plimbarea
plimbarea prin prin livezi
livezi mai
mai nainte
nainte de aa se fi fi sculat dînsa.
Cocoana
Cocoana Elena Elena nu nu putea
putea ~ă-isă-i lase
lase singuri,
singuri, şi eraera de sine
sine
înţeles că d-na Ionescu Ionescu trebuia
trebuia să-i însoţească şi ea. ea.
15
15 Caii
Caii erau
erau ddeci eci înhămaţi, şi trăsura trăsura aştepta la la scară.
Alina,
Alina, încăîncă de multmult în în picioare,
picioare, se plimba
plimba posomorîtă
posomorîtă
prin curte. Orişicît
prin curte. Orişicît dede frumos
frumos ar ar fi fost revărsatul
fi fost revărsatul zorilor
zorilor
de zi,
de zi, eaea era
era supărată
supărată că că nu poate ~ă
nu poate să facă
facă plimbarea
plimbarea
pe
pe jjos.os,
20
20 Iorgu,
Iorgu, bugetbuget la la faţă, cu cu ochii umflaţi şi cu
ochii umflaţi cu gîndul
gîndul
mereu
mereu la la ,Zoe,
,Zoe, ar ar fi dorit fă
fi dorit n-o facă nici
~ă n-o nici pe
pe jos, nici în
jos, nici în
trăsură şi nu nu eraera nici
nici el el în bună.
în voie bună.
Cocoana
Cocoana Elena, Elena, carecare durmise
durmise neobicinuit
neobicinuit de de bine
si nu avuse de d e mult multumirile zorilor de zi, era
2
255 înviorată, dar
înviorată, dar peste puţin:: văzînd feţele posomorîte
peste puţin posomorîte
ale
ale tinerilor,
tinerilor, îşi îşi mai
mai încreţi
încreţi şi şi ea
ea sprîncenele.
sprîncenele.
Singura voioasă era
Singura voioasă era d-na
d-na Ionescu, care, care, pepe lîngă
lîngă toate
celelalte,
celelalte, se se gîndea
gîndea şi la la partidele
partidele de de maus
maus care-o
care-o aş­
teptau după-amiazăzi. S-a
teptau S-a supărat însă şi ea ea cînd Alina,
cînd Alina,
3
300 care
care nu nu ştia încă să-şi ascundăa~cundă gîndurile,
gîndurile, aa spus
spus oarecum
oarecum
pe miorlăite
miorlăite că că ea ar face plimbarea mai bucuros pe jjos. os.
-
- Grabă mare mare nucinu~i - - zise
zise iar
iar cocoana
cocoana ElenaElena - - ca ca
să
să nunu rămîie
rămîie capra
capra şi şi �ă
~ă rămîie
rămîie varza,
varza, mergeţi
mergeţi voi voi tinerii
tinerii
pe
pe jjos,
os, iar noi,
noi , babele, venim
venim încetul
încetul cucu încetul dupădupă voi.
voi.
3
355 Aşa a a şşii rămas, dar dar tocmai
tocmai aceasta
aceasta i-a băgat în
i-a băgat în rea
rea
Încurcătură.
încurcătură.
Ieşită abia
Ieşită Între ţarini, Alina' l-a rugat
abia între rugat pe pe Iorgu
Iorgu să-i
arate
arate cum cum înfrăţeşte
înfrăţ eşte grîul. El, tot
grîul. El, tot posomorît,
posomorît, aa început
început
c:ă
că caute
caute la dreapta şi şi la stînga un un fir de mai multe ori
iO
10 înfrăţit,
înfră' ţit, iar
iar dUF
dUFă ă ce
ce l-a
l-a găsit, l-a l-a smuls
smuls cu rădăcină
cu rădăcină
cu tot, i-a
cu tot, arătat rădăcinile,
i-a arătat rădăcinile, a a numărat
numărat fraţii.
fraţii.

337
337

www.dacoromanica.ro
 -
- Ştii că ee bine! bine ! îl îl întrerupse
întrerupse ea. Eu credeam,
ea . Eu credeam, că că
fiecare bob
fiecare semănat dă cîte
bob semănat cîte unun spic
spic..
-
- Dă, domnişoară, şi cîte cîte zece,
zece, ba ba chiar
chiar şi cîtecîte
doauăzeci,
doauăzec i, o-ncredinţă
o-ncre dinţă el. el.
5 - - SeSe poate
poate?! ? ! exclamă
ex clamă dînsa.dînsa. Dar,
Dar, uite,
uite, nu nu ee tot
tot
grîul
grîul înfrăţit
înfră ţi t..
Obrajii
Obrajii lui Iorgu iar
lui Iorgu iar se rumeniră şi ochii
se rumeniră ochii lui
lui îşi
îşi luară
obicinuita strălucire.
obicinuita
-
- A A!! grăi ddinsul. Aceasta atîrnă de
insul. Aceasta d e oo mulţime
mulţime de- de-
10
10 mpregiurări. Mai Mai întîiîntîi bobul
bobul de de sămînţă trebuie trebuie să fie fie
sănătos şi bine bine dezvoltat
dezvoltat.. Apoi Apoi pămîntul are are să fiefie
adînc
adînc arat
arat şi fărămiţat
fărămiţat..
-
- Ştiu, îl îl întrerupse
întrerupse ea. ea . Pentru
P entru ca apa de
ca apa de ploaie
ploaie să
rămîie sub
ră~îie sub rădăcini şi rădăcinile să se poată întinde
se poată întinde
15
15 mai
mal uşor.
uşor.

El
El sese uită mirat
mirat la la ea.
ea . îşi aducea
aducea aminte
aminte că i-a mai
i-a mai
spus-o
spus-o aceasta
aceasta şi era era uimit
uimit că dînsadînsa n-an-a uitat-o
uitat-o..
- Da ! urmă. Mai
- Da! Mai rămîne ca ca pămîntul ssăă conţină con ţină
sărurile de de care
care grîul
grîul areare nevoie,
nevoie, căci gunoiul
gunoiul nu nu numai
numai
2
200 hrăneşte,
hrăneşt e, ci ci îîii şşii dă pămîntului căldură. căldură . GrîulGrîul numai
numai
acolo înfrăţeşte unde
acolo înfrăţeşte unde suntsunt date date aceste
aceste condiţiuni.
Altfel lanul - sunt
Altfel lanul- sunt firicele
firicele rare,
rare, subţirele, cu cu spicul
spicul mic,
mic,
ba
ba atins
atins adeseori
adeseori de de felfel ddee fel
fel de
d e boli.
boli.
-
- E E atît
atît de
de frumoasă plugăria! plugăria ! exclamă iar iar Alina.
Alina.
2
255 D Dee ccee n nuu llee fac
fac oamenii
oamenii toate toate aceste
aceste??
-
- Pentru
P entru că că sunt sunt unii
unii proşti,
proşti, alţii
alţii nepăsători,
nepă să tori , iar
iar
alţii
alţii leneşi
leneşi ori
ori deprinşi
deprinşi a a se
se Iăsa-n voia lui
lăsa-n voia Dumnezeu ,
lui Dumnezeu,
îîii răspunse el. el.
Trăsura apucase
apucase departe departe înainte
înainte.. Cocoana
Cocoana ElenaElena a a
330
0 oprit-o-n
oprit-o-n celecele dindin urmă şşii se se uita
uita înapoi
înapoi .. îiîi vedea
vedea vor­
vor-
bind
bind cu cu viociune
viociune şi-ar fi fi dorit
dorit să ştieştie ce-şi spun.
spun.
-
- Iorgule
Iorgule !! strigă dtnsa. d insa. Ce Ce faceţi acoloacolo??
- Venim ! Iată venim
- Venim! venim!! răspunse Alina Alina şi porniporni în în
!:ăltate
~ă ltate după trăsură.
trăsură .
3
355 După
După cîţiva
cîţiva paşi,
paşi, însă,
însă, e eaa intră
intră iariar înîn lan
lan şişi smulse
smulse
oo buruiană spinoa~ă
spinoasă care ieşea deasupra
care ieşea deasupra grîului.
grîului .
-
- CeCe ee aceasta
aceasta?? îl îl întrebă pe pe Iorgu.
Iorgu.
-
- E pălămidă, domnişoară -
E pălămidă, - răspunse
răspuns e el el- una
- una
din
din cele mai rele
cele mai rele buruieni.
buruieni. D-ta D-ta vez
vezii că giur
giur împregiur
împregiur
440
0 de
de ţaţa grîul
grîul ee rar rar şi şi slab.
slab. Vrea
Vrea mizerabila
mizerabila să să crească
crească

338

www.dacoromanica.ro
 repede, să se
repede, facă mare
se facă mare şi ia ia toată hranahrana din din pămînt.
Un
Un adevărat hoţ în în mijlocul
mijlocul lanului.
lanului.
-
- Dar Dar ee multă
multă!! strigă dînsa. dînsa. Uite Uite colo,
colo, şi colo,colo, şi
colo
colo!! De D e ce ce n-o n-o stîrpesc
stîrpesc oamenii
oamenii?! ?!
5 -
- Nu se poate poate!! grăi dînsul. O pliveşte cine-o pli-
veşte, nu-i vorba, vorba, dar dar stîrpirea
stîrpirea ei ei ee lucru
lucru de de tot greu.
Are,
Are, pe pe lîngă toate toate celelalte,
celelalte, şi seminţe
seminţe înaripate,
înaripate, pe pe
care
care vîntul
vîntul le ia şi le
le ia le duce
duce de ici pînă colo
de ici colo.. înîn zadar
zadar
plivesc
plivesc eu, eu, căci îmi îmi vine
vine sămînţa de de la
la cei
cei ce ce nu plivesc.
nu plivesc.
10
10 -
- E foartee rău
E foart rău!! zise
zise ea,ea, cuprimă de de indignaţiune
indignaţiune..
Trebuie
Trebuie ~ă �ă plivească
plive a~că toţi.
-
- De De trebuit
trebuit ar ar trebui
trebui -- răspunse
răspunse el rîzînd din
el rîzînd din toată
toată
inima
inima - - dardar numai
numai puţini oo şi şi fac.
fac.
-
- lorgule,
lorgule, veniţi voi voi?? strigă iar iar cocoana
cocoana Elena. Elena .
115
5 -
- Venim
Venim!! strigă s trigă şi Alina, pornind iar fuga spre
trăsură
trăsură..
Şi astă
Şi astă dată dată se opri îmă
se opri însă şi se plecă să
se plecă �ă ridice.
ridice.
-
- Bravo
Bravo!.!. .... bravo!
bravo ! strigă alergînd
alergînd din din nou
nou.. llat-o.
at-o. Am
Am
găsit-o
găsit-o!! Cocoană-mare
Cocoană-mare!! Gîrgăriţa Gîrgăriţa!! Tot Tot trei trei cîte
cîte trei
trei!!
2200 Sosită la la trăsură, ea-i ea-i arătă
arătă cocoanei
cocoanei EleneiElenei gîngania
gîngania
cea minunată.
cea minunată.
-
- Da,Da, zise zise aceasta.
aceasta. Aşa este est e!! Trei-trei-trei
Trei-trei-trei .... depăr­
tările parcă
tările parcă măsura
măsurate t e pe
pe fir.
fir.
-
- DarDar aceasta
aceasta nici nici nu nu ee gîrgăriţă, grăi largu, lorgu, sosit
sosit
2
2 55 şşii eell llaa trăsură.
-
- Gîrgăriţă ori ori nunu - - întîmpină cocoana cocoana Elena Elena ­ -
fata are
fata are dreptate,
dreptate, aa văzut bine, bine, a a număr,
număr.att bine, bine, uite
uite!!
Trei mari, patru mici şi cu toate aceste acest e de trei ori cîte
trei,
trei.
3
300 -
- Orişicum i-am i-am zice
zice - - adăugă Alina Alina - - ee oo dovadă
că
că el el areare dreptate
dreptate cînd cînd zicezice căcă natura
natura nu nu stropeşte,
stropeşte,
nu
nu mî�găleşte,
mî~găleş t e , ci ci le
le aşează toate cu
aşe ază toate cu măsură
măsură potrivită,
potrivită ,
simetric
simetric şi armonios, armonios, ca ca să-ncînte vederea, vederea. Uite Uite!!
Se
Se poate
poate artă artă mai mai desăvîrşită decît decît în în aceste
aceste şapte
şapt e
3
355 pete
pet e şşii patapata albăalbă deasupra
deasupra lor lor ?? Puţin
Puţin îmi îmi pasă pasă dacă
dacă e e
ori
ori nu nu gîrgări ţă !!
lorgu se
lorgu se uită lung lung în ochii copilei
în ochii copilei .. Vorbele
Vorbele "el "el are
are
dreptate"
dreptate" îi îi zbîmîiau
zbîrnîiau în în ureche.
ureche. înţ înţelegea
elege a atîtatît de
de multe
multe
din
din ele ele şi şştiatia acum
acum de de cece aa zis
zis eaea că cu cu el el ar
ar fi
fi făcut
4
400 bucuros
bucuros oo plimbare plimbare la la Valea-Boului
Valea-Boului.. Era Era încă acolo acolo
şi muma
muma ~sa, a , care n-a-ntrebat "cine
care n-a-ntrebat "cine «el»«eL>?? ""

339
339
www.dacoromanica.ro
 - Adecă ee un
- Adecă fel de
un fel de gîrgăriţă, grăi grăi dînsul
dînsul turburat.
turburat .
Gîrgăriţele sunt sunt dede multe
multe feluri.
feluri. E E gîrgăriţă care care mănîncă
mazărea, gîrgăriţă care
mazărea, care mănîncă linte linte a,a, chiar grîul ee
chiar grîul
mîncat
mîncat de de unun fel
fel dede gîrgăriţe.
gîrgăriţe .
5
5 -- Atunci
Atunci sunt sunt marimari stricăciunile făcute făcut e de de eleele !!
exclamă Alina.Alina.
-
- Foarte
Foarte mari,mari, o-ncredinţa el. el. Se-ntîmplă adeseori adeseori
[că] dintr-o
dintr-o sutăsută de de kilograme
kilograme de mazăre mîncate
de mazăre mîncate de de
gîrgăriţe nu nu mai rămîn decît
mai rămîn decît doauăzeci. 'Optzeci 'Optzeci la la sută
10
10 sunt
sunt pierdute.
pierdute.
-
- Să Să lele stîrpească
stîrpe ască!! strigă
strigă dînsa
dînsa mîniată.
mîniată.
-
- Nu-nţeleg nici nici eu eu dede cece nu
nu se se iau
iau măsuri, adăugă
cocoana
cocoana Elena.Elena.
-
- E E foarte
foarte greu, mamă, ca
greu, mamă, ca să nu nu zic peste putinţă;
zic peste
115
5 răspunse el. el. îi
îi vorbeam
vorbeam tocmai, tocmai, cînd cînd steteam
steteam colo, colo,
domnişoarei despre despre stricăciunile făcute de de pălămidă.
-
- Da Da!! îlîl întrerupse
întrerupse Alina.Alina. E E foarte frumos, adecă
foarte frumos, adecă
foarte urît.
foarte urît. Sunt atît de
Sunt atît de proastă
proastă eu eu!! Foarte
Foarte urîturît e.e. Are
Are
seminţe înaripate,
înaripate, pe pe care vîntul le
care vîntul le iaia şi le le duce
duce undeunde
2
2 00 n
nuu trebuie
trebuie!!
-
- EiEi bine, domnişoară -
bine, domnişoară urmă el
- urmă el - - mizerabila
mizerabila
aceasta
aceasta zboară primăvara din din floare-n
floare-n floare floare şi-şi
ş i-şi
asează
,
aşează oauăle
oauăle în în ovarul florii..
ovarul florii
-
- AiAi spus-o
spus-o aceasta
aceasta ieri, ieri, colo
colo sus,sus, în în apropierea
apropierea
2
255 poieniţei,
poieniţei , îîll întrerupse
întrerupse iar Alina..
iar Alina
- Da, domnişoară, urmă el
- Da, iar. De
el iar. De acolo,
acolo, dindin ovarul
ovarul
plantei putere omenească
plantei ry putere omenea�că nu nu e-n
e-n stare
stare ~�ă-I ă-I scoată.
-
- Ia:ră gîrgăriţa de de la
la voi
voi vine
vine la la noinoi ca ca păIămida,
pălămida,
adăugă
adăugă Alina.Alina.
30
30 -
- Care
Care va va să zică cu cu aceste
aceste vă petreceţi
petreceţi voi voi timpul
timpul
şi ne ne ţineţi pe pe noi
noi în în loc
loc!! grăi cocoana
cocoana Elena. Elena.
- Da, cocoană-mare
- Da, cocoană-mare!! o-ncredinţă
o-ncredinţă Alina. Alina. u poţi
poţi
�ă-ţi
~ă-ţi lnchipuieşti
închipuieşti ce ce frumoa�ă
frumoa~ă e e plugăria. E E ceva
ceva şi
pentru
pentru femei.
femei. Eu,Eu, dac-aş avea avea pămînt
pămînt... ...
3
355 Cocoana
Cocoana Elena Elena se se coborî
coborî din din trăsură .
-
- Să mergem,
mergem, copii copii -- zisezise -- aşa, încet încet,, că merg merg
şi
şi eueu cu
cu voi.
voi. Soarele
Soarele se ridică, şi
se ridică, Anica o
şi Anica o să
să se supere
se supere
dacă nu nu mă găseşte-n
găseşte-n-toar�ă
-toarsă cîndcînd se se scoală.
Iorgu era
Iorgu era însă intrat
intrat în în rîvna
rîvna lui lui şi peste
pest e puţin intră
4
400 în lan
în lan şi
şi smulse
smulse iar iar oo buruiană,
buruiană , apoi apoi se-ntoarse
se-ntoarse cu cu eaea
la
la Alina.
Alina.

340
340
www.dacoromanica.ro
 -
- U ite -
Uite - îi zise -
îi zise - ce floare frumoasă.
ce floare frumoasă . Aceasta
Aceasta ee
una din
una din cele
cele maimai spurcate buruieni, vestita
spurcate buruieni, vestita neghină.
La�ă
Laoă că �ăcătuieşte
Eăcătuieşte şi ea ea pămîntul ca ca păIămida, dar dar
sămînţa ei ei n-o mănîncă nici
n-o mănîncă nici păsările, nici nici porcii, fiindcă
porcii, fiindcă
5 ee într-în�a
într-îma oo otravă de tot rea.
de tot Mîncînd pîne
rea . Mîncînd pîne de grîu cu
de grîu cu
neghină, oamenii
neghină, oamenii se-mbolnăvesc,
se -mbolnăveEc, au au spasmuri,
spasmuri, ba ba pot
pot
chiar
chiar săsă moară
moară.. ,.
-
- Iar
Iar unun lucru
lucru pe pe care nu-l ştiam
care nu-l ştiam!! grăi
grăi cocoana
cocoana
Elena.
Elena. DeDe aceea
aceea se se zice
zice că omul
omul rău ee ca ca neghina-n
neghina-n grîu grîu..
10
10 -
- Are
Are şi ea ea seminţe înaripate
înaripate?? întrebă
întrebă Alina.
Alina.
- Nu, răspunse
- Nu, răspume el. el. Vîntul scoate îmă buruiana
Vîntul scoate buruiana din din
rădăcini şi-o poartă de ici pînă colo
de ici colo scuturîndu-i
scuturîndu-i se- se­
mintele.
mintele.
�~ Să mergem,
mergem, copii, copii, că d-na d-na Ionescu
Ionescu se se plictiseşte
115
5 aşa singură-n trăsură, stărui din din nou cocoana Elena.
nou cocoana Elena.
îşi mai
mai iuţiră dar paşii..
dar paşii
-
- Care
Care va va �ăEă zică
zică vîntul
vîntul ee şi el duşman
şi el duşman al al omului,
omului,
zise
zise Alina
Alina peste puţin. Noi,
pest e puţin. Noi, oamenii,
oamenii, avem atît de
avem atît de mulţi
mulţi
duşmani. Ici Ici pălămidă, colo colo fel fel dede fel de gîrgăriţe,
fel de
20
20 dincolo
dincolo neghină,
neghină, cîte cîte şişi mai
mai cîtecîte altele,
altele, tot
tot duşmani
duşmani răi. răi.
- Asta n-am
-Asta n-am putea putea s-o s-o zicem,
zicem, îi îi răspunse Iorgu Iorgu
oprindu-se
oprindu-se iar. iar. Ar
Ar trebui
trebui să să zicem
zicem că că duşman
duşman a a toate este
toate este
omul,
omul, care care mănîncă tot tot ceea
ceea ce-ice-i priieşte şi stîrpeşte
tot
tot ceea
ceea cece nunu poate
poate să-Bie
să-i fi e de
de nici
nici un folos. Trăiesc
un folos.
2
255 toate
toate fiecare
fiecare potrivit
potrivit ccu u firea
firea sasa şi-n felul
felul său. Duşman
cînd
cînd zici,
zici, la
la om
om te t e gîndeşti, căci duşman omului omului numai
numai
alt
alt om om poate
poate să-i fie, fie, baba se-ntîmplă că cel cel mai
mai aprig
aprig
duşman să-şi fie fie omul
omul el el însuşi sie. sie.
Alina
Alina se se uită nedumirită la la el.
el. EraEra pentru
pentru dînsadînsa
3
300 prea
prea adîncă filosofia
filosofia aceasta.
aceasta. Nu-nţelegea cum cum poate
poate
omul
omul să-şi fie fie sie
sie însuşi duşman.
-
- Aşa e, e, drăguţo, o-ncredinţă
o:..ncredinţă bătrîna, care care oo ştia
chiar
chiar mai
mai bine
bine decît
decît fiul
fiul său, aceasta.
aceasta. Slăbiciunile te fac
te fac
pe
pe tine însuţi duşman al
tine însuţi al tău. Dar Dar să mergem,
mergem, căci
3
J5 începe
începe ssăă fie fie cald.
cald.
EHşi
Edşi iuţiră iar iar pasul.
pasul. Alina
Alina tot tot nu era însă dumirită.
nu era
Ea
Ea avea
avea oo mulţime de de slăbiciuni
slăbiciuI?-i şi toate aceste dedeau
toat,e aceste dedeau
farmec
farmec vieţii sale. sale.
Deodată se se opri
opri şi iar iar îiîi venea
venea să zică zică:: '"Eu
'"Eu suntsunt
-4
-4 OO ·a tit de proastă
,atît proastă". U•

341
341

www.dacoromanica.ro
 -
- Domnule
Domnule Armaş Armaş!! strigă acum. acum. Ştiu Ştiu!! Duşmani
Duşmani
îşi sunt
sunt sieşi
si eşi oamenii proşti, leneşi, nepăsători.
oamenii proşti, nepăsători . Ei Ei bine
bine !!
Dacă eu
Dacă eu aşaş fifi stat,
stat, aş lua tot
aş lua tot pămîntul
pămîntul în în stăpînirea
stăpînire a meamea
şi nu le-aş
şi nu le - aş dada dindin el el decît
decît acelora
acelora care care arăară adînc
adînc şi şi
5
5 gunoiesc
gunoiesc unde unde ee nevoie,
nevoie, aleg aleg numainumai sămînţă
sămînţă bună,bună,
stîrpesc şi buruieni,
stîrpesc buruieni, şi gîrgăriţe,
gîrgăriţe , şi să vezi vezi c-ar
c-ar fifi bine
bine
şi foarte
foarte frumos.
frumos. E E păcat
păc at să li li se
se lase pămînt celor celor
ce
ce nu
nu poartă grijă de el.
de el.
lorgu se
lorgu uită ca
se uită ca omul
omul care-şi
c are -şi vedevede gîndurile,
gîndurile, iar iar
10
10 cocoana
cocoana Elena Elena era era pornită s-o-mbrăţişeze
s -o -mbră ţişeze şi să-i să -i sărute
sărut e
ochii
ochii amîndoi
amîndoi ..
Acesta
Acesta era era gîndul
gîndul d dee care
care aa fostfost stăpînită eeaa toată to ată
viaţa ei,ei, dar
dar n-an-a ştiut să şi-l dea dea atîtatît dede desluşit pe pe faţă
fa ţă !
Da
Da!! E E atît
atît de de mare
m are mulţumirea
multumirea de de aa osteni
ost eni caca să le le
15
15 vezi
vezi toate
toate crescînd
crescînd şi dînd dînd ~cdrcd îmbelşugat. Nu Nu ee vrednic
vrednic
să
să stăpînească
s tăpîne as că cel cel ce ce nu nu ţine
ţine să s ă aibă
aibă mulţurnirea
mulţumirea
aceasta.
aceasta.
-
- Să grăbim,
grăbim , copii,copii , că iată livedea livedea ee aci aci -
- stărui
dînsa
dînsa iar iar - - şi si mult
mult să să nunu stăm,
st ăm, căci Anica se
căci Anica se va va fifi
2
200 sculat. '
Grăbea
Grăb e a lorgu,lorgu, căci
că c i o o vedea-n
vedea-n gîndul gîndul lui lui pe
pe cocoana
cocoana
Anica
Anica plimbîndu-se
plimbîndu-se busumflată,
bu sumflată, şi ceea ceea ce încă m
ce încă mai
ai
mult îl îl zorea,
zorea, oo VedeaVedea spuindu-i
spuindu-i Zoei Zoei cum cum aa trebuit
trebuit
să aştepte, în în vreme
vreme ce ce elel se
se plimba
plimba cu cu Alina
Alina pe pe cine
cine
2
255 ştie unde.
unde. Orişicît d dee mult
mult aarr fi fi grăbit însă,însă , erau
erau acolo
acolo
multe de
multe de văzut,
văzut , ea ardea de
ea ardea dorinţa de
de dorinţa de aa fi
fi dumirită
despre toate, iară el
despre toate, el era
era covîrşit de de slăbiciunea
slăbi ciune a de de aa ii le le
arăta şi a a ii le
le lămuri pînă-n pînă -n cele
cele mai mici amănunte .
mai mici
Aici
Aici eraera un un mărmăr şi colocolo un un păr. Ea Ea se se uita
uita la frunze
la frun ze
3
300 şi constata
constata deosebirile
deosebirile dintredintre ele.ele. El El îiîi arăta
arăt a coaj
coaj aa dede
pe trunchi
pe trunchi şi de pe crăci, felul
d e pe felul de de aa se se desfăşura al al
coroanei,
coroanei, al al rămurelelor, al al mugurilor,
mugurilor, ba ba sese cobora�n
cobora~n
pămînt şi-o-ncredinţa că nici nici rădăcinile
rădăcinile nu nu se-ntind
se-ntind
la
la fel,
fel, nici
nici nu nu aceleaşi
acele aşi săruri le le priiesc
priiesc şi de de aceea
aceea se se
3
355 deosebesc
deoseb esc şi-n ceea ceea ce ce priveşte
priveşt e .lemnul
lemnul şşii rcdul.
redul.
Ea
Ea constata
constata că nici nici la la peri
peri nu nu sunt frunzele la
sunt frunzele la fel.
fel.
El
El se-nteţea
se-nt e ţe a şi-i vorbea
vorbea despredespre soiurile
soiurile de de peri,
peri, despre
despre
nobilitatea
nobilitatea prin prin transplantare,
transplantare, despre despre felurile
felurile dede altoire,
altoire,
despre prepararea solului
despre prepararea solului..
40
40 Au
Au urmat
urmat apoi apoi prunii,
prunii, cireşii, nucii, nucii, persecii,
persecii, caişii
de tot felul
de tot felul:: putea
putea soarele
soarele să să sese ridice,
ridice, putea
putea cocoana
cocoana

342
342

www.dacoromanica.ro
 Anica Eă
Anica Eă Ee �e plimbe,
plimbe, căci ei erau perduţi amîndoi,
ei erau amlndoi, ca ca
beţivul
b eţ ivul care care zice zice merE
mereu: U : "PlEC,
"PlE C, iată plec!"plec ! " dar
dar bea
bea
înainte.
înainte.
Ceea
Ceea ce ce era
era maimai rău, cccoanacccoana Elena Elena nu-i
nu-i zorea
zorea nici ea,
nici ea,
.55 căci mar maree îi îi ereraa plăcerE
plăcerEa a cu care-i vE
cu care-i dea umblînd
vEdea umblind de de
la
la pom pom la pom şi bucurîndu-Ee
la rom bucurîndu-�e de de toate
toate..
-
- Mult Mult ee drăguţă drăguiă fata fata dumitale,
dumitale, îi îi zi�e-n
ziEe-n cele
cele din
din
urmă d-nei d-nei Icne�cu
I CTIeECU.. A~a A�a erameram şi eu în ţinereţele mele
eu în mele::
toate-mi
t oate-mi furau furau cchii cchii şi rn ă-ncîntau.
mă-ncîntau.
10
10 - - E E bunăbună fată, fată , răEFume
răEfume d-na d-na IIone�cu.
oneEcu. Seamănă
Seamănă
cu
cu răFo�atul
răf oEatul ei ei tată.
tat ă . AşaAşa mă mă plicti�ea
plictiEea şi el el cu toate
cu toate
nimicurile,
nimicurile, dar dar altfel
altfel era era Euflet
Euflet de de om.
om.
-
- Eu Eu n-am n-am avut avut Farte,
rart e, grăi cccoanacccoana Elena.
Elena. Nu Nu nene
Fotriveam
rotriveam delcc delc c la la EIăbiciuni.
E l ăbiciuni. El El cucu totul
totul alte
alte mul-
mul-
1.5
15 ţumiri căuta. Copii Copii!! !;trigă
E trigă aFoi,
aroi, călcîndu-şi pe pe inimă.
O
O �ă Eă fiefi e de!;tul
deEtul Fmtru Fntru astăzi.
Alina
Alina �e-ntc Ee-ntcarEe ar�e la la ea ea ca ca copilul
copilul mustrat.
mustrat.
-
- Ştiu că: - ţi Ffar
că:-ţi aree răurău.. îmiîmi parepare şi mie, dar, uite,
mie, dar, uite,
�oarele
Eoarele aa trecut trecut de de meazăzi şi-ncepe să scapete, Ecapete, îi îi zise
zise
22 00 şi-o Eărută :re F amîndoi
amîndoi obrajii obrajii curaţi şi rumeni. rumeni.
Iorgu, înalt,
Iorgu, înalt, voinic
voinic şi-mbrăcat într-un într-un frumos
frumos costum
costum
de
de catifea,
catifea, �teteaEtetea ca ca cioplit
cioplit din din piatră
piatră la la oo parte.
parte.
-
- Să ne n e ierţi, mamă -
i erţi, mamă zi!;e peste
- ziEe peste puţin - - dar
dar amam
uitat
uitat că că mătuşa
mătuşa Anica Anica aşteaptă.
aşteaptă .
225.5 -
- Ş Şii ee atît
atît d dee frumos
frumos şi de de bine
bine aici,
aici, adău'gă
adău'gă Alina.
Alina.
-
- Frumoase
Frumoase le le vezi
vezi tu tu în în ochii
ochii tăităi!! zise
zise cocoana
cocoana
Elena.
Elena.
'F rumoase, frumoase
,,,;Frumoase, frumoaEe!! Dar Dar ce ce zice
zice cocoana
cocoana Anica
Anica şi
ce
ce va va fi fi zicînd
zicînd Zoe Zoe?? !" !" îşi zise
zise şi Iorgu,
Iorgu, şi iariar îi
îi zbîrnîiau
zbîrnîiau
3300 îînn ureche
ureche vorbelevorbele "stomac"stomac înfometat"
înfometat" şi "creieri
"creieri înse­
înse-
taţi".
taţi".
Auzind
Auzind vorba vorba "ochi" ,, Alina Alina tre!;ări.
treEări .
-
- Ah! Ah ! exclamă, cuprinsă de
de un un fel
fel dede �xtaz.
extaz. Ştiu
acum
acum!! înţeleg înţeleg!! Nu Nu ee gîrgăriţă
gîrgăriţă:: ee ochiul-Iui-Dumnezeu
ochiul-Iui-Dumnezeu!!
335.5 CCee minunat
minunat!! Cele Cele treitrei cîte
cîte trei
trei pete
pete sunt
sunt triunghiul
triunghiul ccee
ssee află află deasupra
deasupra Sfintei Treimi, îîn
Sfintei Treimi, n mijlocul
mijlocul căruia
căruia stă
stă
ochiul
ochiul care care le le vede
vede toate.
toate.
Iorgu,
Iorgu, cocoana cocoana Elena, Elena, pînă chiar chiar şi d-na
d-na Ionescu
Ionescu se se
uitară cu cu un un felfel dede spaimă la ea.. Nu
la ea Nu se puteau dezmetici
se puteau dezmetici
40
10 cum
cum aa ajuns ajuns aşa aşa cca a din
din senin
senin să să se-ntoarcă
se-ntoarcă la la gîrgăriţă
gîrgăriţă..

343

www.dacoromanica.ro
 - Aşa e, fată,
- Aşa fată , graI-n
gral-n cele din urmă d-na Ionescu
din urmă Ionescu ;
poporul
poporul ochiul-lui-Dumnezeu
ochiul-Iui-Dumnezeu îi îi zice.
zice.
- Da ! grăi şi cocoana
- Da! cocoana Elena.
Elena. Acum
Acum îmi îmi aduc
aduc aminte
aminte
că aşa-i zic ţăranii, dar nu mi-ar fi trecut niciodată
5 prin minte de
prin ce anume
de ce anume îi zic aşa.
îi zic aşa .
Nu-i
Nu-i mai
mai zbîrnîiau
zbîrnîiau acum
acum nicinici luilui Iorgu-n
Iorgu-n ureche
urech e
vorbele
vorbele rostite
rostite de
de Zoe.
Zoe.
- ' în adevăr admirabilă numire !! zise el pe şoptite.
-
-
- Draga
Draga mamii
mamii!! şopti şi d-na Ionescu şi-şi sărută şi
d-na Ionescu
10
10 ea
ea fata.
fata.

VI
VI

Zbuciumări
Zbu ciumări şi si iar
iar zbuciumări.
Se
Se zbuciuma
zbuciuma' Zoe, Zoe, sese zbuciuma
zbuciuma Iorgu,
Iorgu, chiar
chiar şi Alina
Alina
se
se zbuciuma.
zbuciuma.
15
15 Plecînd
Plecînd la Bucureşti, cocoana
la Bucureşti, cocoana Anica
Anica n-an-a voit
voit cu nici
cu nici
un
un preţ
pre ţ să ia ia locul
locul de
de lala dreapta-n
dreapta-n fundul
fundul trăsurii, căci
căci
era
era mai de de casă,
casă , şi locul
locul de de la dreapta
dreapta i se se cuvenea
cuvenea
d-nei
d-nei Ionescu,
Ionescu, oaspele
oaspele familiei
familiei ..
.. Alina ţinea şi ea ea cu orice
orice preţ să se
pre ţ să se urce pepe capră
capră,,
2
2 00 d
dee unde
unde vedea
vedea maimai bine
bine - - altă supărare pentrupentru mama
mama
ei.
ei.
-
- Urcă-te,
Urcă-te , drăguţă, urcă-tee ! Aşa
drăguţ ă, urcă-t făceam şi eu
Aş a făceam eu lala
vîrsta
vîrsta ta ta chiar
chiar şi cînd
cînd eraera şi pentru
pentru minemine loc în fundul
loc în fundul
trăsurii.
trăsurii.
2
255 Bine nu era însă Însă s-o facă.
facă.
Ştie adecă orişicine care care aa călătorit în în trăsură că
nimic
nimic nu-l nu-l face
face pepe om om atîtatît de
de gînditor
gînditor ca mişcarea
ca mişcare a
mereu legănată. Cu
mereu legănată. Cu cît
cît mai
mai repede
repede înaintează trăsura
trăsura,,
cu
cu atîtatît mai
mai viuă ee desfăşurarea
desfăşurare a gîndurilor. Dac-ar fi
gîndurilor. Dac-ar fi
30 rămas p pee scăuneş,
scăune ş , ar
ar ffii fost
fost nevoită să bage bage d dee seamă
se amă
la
la tot ceea
ceea ce ce face,
face, să asculte
asculte ceea
ceea cece vorbesc
vorbesc cele
cele doauă
cocoane,
cocoane, să dea dea cîteodată răspuns ori
cît eodată răspuns ori să facă vreo­vreo-
ntrebare.
ntrebare. Acolo Acolo sus,sus, pe pe capră, lîngă muscalul
muscalul acela
acela
spîn,
spîn, era numai ea
era numai ea singură şi-o luau luau gîndurile
gîndurile de
de nu
nu mai
mai
35
35 putea
putea să ştie unde unde au au s-os-o ducă:
ducă :
Era obosită. Luînd ziua bună de la cocoana-mare şi
de
de la Iorgu, s"a
la Iorgu, s:.a mai
mai şi-nduioşat
şi-nduioşat.. După plecare,
plecare, s-a
s-a uitat
uitat
înapoi
înapoi spre'spre' munţii din din fundul
fundul văii, sprespre poieniţă, spre
spre

344
344

www.dacoromanica.ro
 lanuri şi spre
lanuri livezi şi s-a-ntristat
spre livezi gîndindu-se că n-are,
s-a-ntristat gîndindu-se n-are,
poate, să le
poate, le mai
mai vadă niciodată,
niciodată, niciodată.
niciodată. Acum, abia
Acum, abia
acum
acum înţelegea că sunt sunt în în adevăr slăbiciuni
slăbiciuni care-l
care-l
fac
fac pe pe om
om duşman sieşi şi nu nu mai
mai vedea
vedea nici ciocîrliile
nici ciocîrliile
5
5 ce
ce se-nalţă cîntîndcîntînd în în văzduh, nici nici cocostîrcii
cocostîrcii ce ce se
se
plimbau cu paşi paşi chibzuiţi
chibzuiţi prin lanuri vînînd hrană hrană pentru
puişorii lor,
lor, nici
nici mieluşeii drăgălaşi ce ce alergau
alergau zburdînd
zburdînd
după mumele
mumele lor. lor. 'Ochii
'Ochii ei, care alte
ei, care alte dădăţiţi le
le vedeau
vedeau
toate
toate atîtatît de frumoase, acum
de frumoase, acum erau,
erau, parcă, lipsiţi de de
110
0 lumină. 'L umea era
'Lumea era pentru
pentru ea numai ceea
ea numai ceea cece ii se
se petre­
petre-
cea-n
cea-n suflet.
suflet. Ştiuse mai mai nainte,
nainte, iar acum şi simţea, că
iar acum
sunt doauă lumi
sunt lumi carecare se se duşmănesc şi se se căi a de
căia de aa fi
fi
făcut plimbarea
plimbarea la la Valea-Boului,
Valea-Boului, îşi îşi făcea
făcea mustrări
din
din ce ce în
în ce
ce mai
mai aspre
aspre pentru
pentru purtările ei ei uşuratece,
uşuratece , înîn
115
5 adevăr copilăreşti.
Era
Era sfîrşită copilăria ei ei!!
O
O dezvinovă
dezvinovăţire ţire tot
tot găsea
găsea:: îi îi zisese
zisese şi el el că nunu poate
poate
să nunu sese ducă dacă cocoana-mare,
cocoana-mare, chiar chiar ea,ea, le-a poftit
le-a poftit
pe
pe dînsa
dînsa şi pe pe mama
mama ei. ei.
2
200 Săracul de de elel!! Pus
Pus alăturea cu cellalt, îl îl vedea atît
de
de urăpădit,
urăpădit, încît
încît îiîi venea
venea să să fugă
fugă cînd
cînd de el, cînd
de el, cînd după el.
după eL
ttn
n zadar
zadar!! Femeie
Femeie era era şi dînsa,
dînsa, şi poruncile
poruncile firii
firii sunt
sunt
neînduplecate.
neînduplecate.
-
- Ce Ce mai
mai faci
faci tu,
tu, fată
fată?? o-ntrebă d-na d-na Ionescu
Ionescu Într-un
într-un
2
255 tîrziu.
tîrziu.
-
- E aici bine
E aici bine şi frumos,
frumos, mamă mamă dragădragă!! răspunse ea ea
cu glas
cu glas tînguios.
tînguios.
Tot
Tot aşa ar fi răspuns şi Iorgu
ar fi Iorgu dacă mumă-sa i-ar i-ar fi
fi
pus
pus aceeaşi intrebare.
intrebare.
3
300 Cocoana
Cocoana ElenaElena însă
Însă nu-l
nu-l întreba
întreba pe el, ci
pe el, ci pe sine însaşi
pe sine
se
se scruta
scruta ce mai face.
ce mai face.
Trăise doauă zile zile de-nviorare
de-nviorare pe care nu
pe care le-ar fi
nu le-ar fi
crezut
crezut mai mai nainte
nainte cu cu putinţă şi se se simţea acum,acum, după
după
toate
toate ostănelile, atît atît dede bine,
bine, încît
încît arar fi
fi vrut
vrut să-mbrăţi-
3
355 şeze
şeze p pee toată
toată lumea.
lumea.
-
- A fost bine şi frumos frumos!! zise ea după ce ei rămas rămaserăeră
amîndoi.
amîndoi.
-
- Bunătatea
Bunătatea ta ta neasemănată
neasemănată le-a le-a făcut
făcut aşa,
aşa, răspunse
răspunse
Iorgu sărutîndu-i
Iorgu sărutîndu-i mîna. mîna.
-4
-400 -
- Ai fost cuminte tu, întîmpină dînsa sărutîndu-1
pe frunte. Tot
pe frunte. Tot aşa să fii fii!!

345

www.dacoromanica.ro
 -
- Mă tem tem însă ca ca nunu cumva
cumva să te te fi fi obosit
obosit preaprea
mult, grăi dînsul.
mult, dînsul.
-
- Deloc
Delocll îl îl încredinţă ea. Asta ee ceea
ea. Asta ceea ce ce mă miră şi
mă bucură
bucură.. De D e mult,
mult, foarte
foarte de de mult
mult nu nu m-am m -am simtit
simtit
5
5 atît
atît de bine ca
de bine ca acum.
acum. Mi Mi s-au
s-au dezmorţit toate, toate, şi par~ă par�ă
lumea întreagă îmi
lumea întreagă îmi rîde-nveselită.
rîde-nveselită . Ei Ei !.1 . ... . urmă
urmă pestepeste
puţin.
puţin . AiAi văzut-o
văzut-o pe pe Zoe
Zoe??
-
- DaDa - - răspunse Iorgu Iorgu - parcă era
- parcă era cam cam supărată
la plecare.
la plecare.
10
10 -
- ŞiŞi?? !! grăi bătrîna. Ea Ea se se supără şi tot tot ea ea se
se şi-m-
pacă
pacă!! E alta. După felul
E alta. felul înîn care
care i-a
i-a zis
zis d-nei d-nei Ionescu
Ionescu
Bucureşti /"
"La revedere-n Buc�treşti /" mimi se se pare
pare că se se aşteaptă
ca
ca aceasta
aceasta să-i facă vizita vizita de rigoare. Nu
de rigoare. Nu se se poate,
poate,
Iorgule
Iorgule!! D-na
D-na Ionescu
Ionescu ee mai mai înîn vîrstă
vîrstă şi şi femeie
femeie cu cu rost
rost..
15
15 Vizita are
Vizita are s'"o
s'"o facă Zoe.Zoe. O O să i-o i-o spun
spun aceasta aceasta d-nei
d-nei
Ionescu îndată ce
Ionescu ce mă întorc. Dacă-i face
întorc. Dacă-i face Zoe Zoe vizita,
vizita,
are
are s-o
s-o întoarcă, dar dar fata
fata n-are
n-are să şi-o ia ia cucu dînsa.
dînsa.
N
N -are
-are cece să caute
caute aceasta
aceasta acolo.
acolo. IarIar dacă Zoe Zoe aşteaptă
-
- basta
basta !! -- cu cu atît
atît mai
mai bine
bine!!
2
200 Pe Iorgu îl
P e Iorgu îl trec ură răcorile.
trecură
Aceasta nu
Aceasta putea decît
nu putea decît s-os-o înteţească pe pe Zoe.
Zoe.
Trebuia
Trebuia neapărat să grăbească la la Bucureşti
Bucure şti ca ca s-o
s-o
vadă maimai nainte
nainte de de aa se
se fi
fi întîlnit
întîlnit ea ea cu
cu cocoana
cocoana Anica. Anica.
A
A şi plecat
plecat apoi
apoi după vreun vreun ceas, tot singur
ceas, tot singur ca ca Alina,
Alina,
2
255 pe
pe capră, mînîndu-şi
mînîndu- şi caii,caii, care
care mergeau
mergeau de de capul
capul lor,
lor,
căci capul
capul lui,lui, plin
plin dede altele,
altele, eraera pierdut
pierdut pentru pentru ei. ei.
Un
Un simţămînt de de răspundere grea grea îlîl apăsa. îi îi era
era
parcă săvîrşise o o faptă nelegiuită, pentru pentru care care altul
altul
fusese osîndit,
fusese osîndit, şi alerga
alerga la la jjudecători
udecători ca ca să-şisă -şi mărturi­
3
300 sească vinovăţia şi să se se dea
dea legat mai ·' nainte
legat mai nainte de de aa fi
fi
prea
prea tîrziu.
tîrziu .
Nu
Nu făcuse Zoe Zoe nimic,
nimic, dardar elel ştia cece poate
poate ea ea şi cece e-n
e-n
stare
stare aa face
face cînd
cînd se se îndîrjeşte, şi dacă-n locul locul eiei ar
ar fi
fi
fost
fost unun bărbat,
bărbat , i-ari-ar fi căutat pricină ca
fi căutat ca să-I provoace provoace
3
355 şi să-i zboare
zboare creierii.
creierii. EaEa era
era însă femeie,
femeie, şi nu nu rămînea
decît să facă tot
decît tot ceea
ceea cece omeneşte ee cu cu putinţă ca ca să-i
potolească
potolească mînia.mînia.
Se
Se umilea,
umilea, dar dar îşi făcea datoria
datoria de de apărător al al nevino­
nevino-
văţiei.
văţiei.

346
346

www.dacoromanica.ro
 Dacă de
Dacă de oo rudă
rudă apropiată, de sora, de
de sora, de logodnica,
logodnica, dacă
chiar
chiar de de sotia
sotia sa sa ar fi fost
ar fi fost vorba,
vorba, el el nu s-ar fi
nu s-ar fi simtit
simtit
'
� demnat a-şi face
mai mult îî~demnat face datoria
datoria aceasta.
aceasta. '
Sosit acasă, primul
Sosit acasă, primul drum
drum i-a i-a fost
fost la d-na Ionescu,
la d-na Ionescu,
5
5 să afle cum au
afle cum au făcut călătoria şi şi să-i
să-i spună
spună că mama mama
sa
sa sese va
va întoarce
întoarce pestepeste doauă-trei zile zile şisi doreşte
doreste să-i
vorbească.
vorbească. ' ,
A
A găsit pe Alina, ca
pe Alina, ca de
de obicei,
obicei, singură, dar dar cu cu totul
totul
schimbată.
110
0 -
- Mama
Mama aa plecat plecat dede acasă
acasă.. SuntSunt singură,
singură, îi îi zise
zise eaea
într-un
într-un ton ton rece,
rece, parcă ar ar fifi voit
voit să mai mai adauge
adauge:: "Şi
te rog să pleci !!(~'�
Nu era
Nu nevoie de
era nevoie adausul acesta,
de adausul acesta, căci el el ştia chiar
chiar
mai
mai bine
bine decît
decît dînsa
dînsa că aşa trebuie trebuie să facă.
15
15 -
- Vă rog rog să spuneţi d-nei d-nei Ionescu
Ionescu sărutări de de mîni
mîni
din
din partea
partea mea mea şi multe
multe complimente
complimente din din partea
partea mamei,
mamei,
care
care oo roagă s-o s-o aştepte mercuri,
mercuri, cel cel mai
mai tîrziu
tîrziu jjoi,oi,
căci
căci doreşte
doreşte să-i vorbească, grăi
să-i vorbească, grăi dînsul
dînsul într-un
într-un ton ton
ceremonios.
ceremonios.
2
200 -
- Da,
Da, domnule
domnule Armaş, răspunse ea. ea.
El
El stete
stete puţin pe pe gînduri.
gînduri.
- Eu,
- domnişoară -
Eu, domnişoară zise apoi
- zise apoi - - amam să vă mulţu­
mesc
me~c pentru
pentru zilelezilele bune
bune pe pe care
care ii le-aţi făcut mamei. mamei.
De
De mult,
mult, foarte
foarte de de mult
mult acum
acum n-am n-am mai mai văzut-o
văzut-o atît atît
2
255 ddee înviorată
înviorată c caa acuma.
acuma.
- Doamne ! răspunse ea.
- 0, Doamne! ea. Dar Dar ce-am
ce-am făcut eu eu?!?!
-
- Nimic
Nimic dinadins
dinadins!! - - întîmpină
întîmpină el el-- nimic,
nimic, şi şi toc-
toc-
mai de
mai de aceea
aceea i-ai i-ai deschis
deschis inima
inima şi-ai înveselit-o.
înveselit-o. încă
o
o dată mulţumirile mele mele!! repetă,
repetă, apoi apoi se-nchină de de
3
300 plecare,
plecare, îîii întinse
întinse mîna,
mîna, luă, ccaa alte alte dăţi, mîna mîna eeii în în
amîndoauă
amîndoauă ale ale sale,
sale, dar
dar acum
acum oo şi şi ridică
ridică spre
spre sine,sine,
ca
ca săsă pună
pună pe pe eaea oo sărutare.
sărutare.
Alina
Alina tresări şi-şi retrase mîna ca
retrase mîna ca din
din apă ferbinte.
ferbinte.
"Ce-am
"Ce-am ajuns ajuns eu,eu, Doamne
Doamne!" !" sese tîngui
tîngui apoiapoi după ce ce
35
35 rămase
rămase iar iar singură.
singură.
Iar
Iar el ieşi în
el ieşi în stradă, îşiîşi răsuci
răsuci de de cîteva
cîteva ori ori mustaţa
şi o o luă spre
spre Zoe.Zoe.
Sunînd, a
Sunînd, a ieşit feciorul
feciorul să-i
să-i spună
spună că coconiţa nu-i nu-i
acasă.
acasă.
4
400 Iorgu
Iorgu iariar îşi răsuci mustaţa, îşi dete dete biletul
biletul de de vizită
şi se uită
şi ·se uită în în faţa
faţa feciorului.
feciorului. Nu Nu se se mai
mai îndoia
îndoia că că elel nu
nu

347

www.dacoromanica.ro
 spune adevărul,
spune adevărul, că dînsa dînsa nu nu vrea
vrea să-I să-I primească
prime as că şi-i
venea
venea să intre intre dînddînd năvală. Se Se stăpîni
s tăpîni însă. Mai Mai era era
şi unun altalt fel
fel dede năvală.
năvală .
-
- Să spui spui - - zise
zise -- coconiţei că am am să viu viu mînemîne
5
5 înainte
înainte de de amiazăzi.
amiazăzi .
""Să
Să mai
mai aibă acum acum îndrăzneala
îndrăzne ala de de a-mi a-mi trimite
trimite
vorba
vorba că nu nu se se află acasă
acasă!" !" îşi zise
zise plecînd
plecînd el el singur
singur nu nu
ştia
ştia unde,
unde, aşa,aşa, ca ca săsă nunu stea
stea într-un
într-un loc. loc.
Unde
Unde aa fost fost ea ea după ce ce s-as-a întors
întors acasăacasă?? cu cu cine
cine s-as-a
11 OO întîlnit
întîlnit?? ce ce aa spusspus despre
despre vizitavizita petrecută
pe trecută la Valea­
la Valea-
Boului
Boului ?? Aceste
Aceste erau erau întrebările care-l care-l frămîntau,
frămîntau , încît încît
se
se ferea
ferea caca nunu cumva
cumva să-i ~ă-i iasă în în cale
cale vreunul
yreunul dintre dintre
prietenii
prietenii săi, săi , care
care l-ar
l-ar fifi întrebat
întrebat ce ce mai
mai face,
face, iar iar acasă
îi
îi era
era silă să se se ducă
du că şi astf.
astf.elel umbla
umbla prin prin străzile
s trăzile mai
11 55 dosnice fără
dosnice fără de nici un
de nici un tel.
tel.
'
Dar
Dar dacă ea ea nici
nici nu nu ;see gîndea
gîndea să facă de de cece el el sese
temea
temea atît atît de de mult
mult??
De cîte
De cîte ori era ispitit
ori era ispitit să-şi pună pună şi întrebarea
întrebarea aceasta, aceasta,
îi
îi zbîrnîiau
zbîrnîiau vorbele
vorbele ei ei înîn ureche
ureche şi-o vedea vedea înţepată la la
2
200 plecarea
plecarea eeii de de la la Valea-Boului.
Valea-Boului. N Nuu maimai rămînea decît decît
să-i mai spună şi cocoana
să -i mai cocoana Anica Anica cum cum aa aşteptat şi-a
tot aşt
tot aşteptat
eptat în în vreme
vreme ce ce ei
ei sese plimbau
plimbau - - aşaaşa singuri
singuri ­ -
pe cine
pe ştie unde.
cine ştie unde.
Trebuia
Trebuia neapărat s-o s-o vadă pe pe ZoeZoe mai mai naintenainte de de aa
2
255 ssee fi-ntîlnit
fi-ntî1nit eeaa ccuu cocoana'
cocoana' Anica,
Anica, şi greagrea i-a i-a fost
fost noaptea,
noaptea,
nu
nu mai puţin grea
mai puţin grea dimineaţa zilei zilei de de marţi.
Pe
P e la
la zece
zece el el aa sunat
sunat la la uşa 2o~i.
20.�i.
Acum
Acum n-a n -a mai
mai ieşit feciorul,
feciorul, <;:i<;:i fata
fata din din casă şi l-a l-a
spus
spus că coconiţa nu nu s-a
s-a sculat
sculat încă.
încă .
3 00
3 Pee Iorgu
P Iorgu îl îl trecură
tre cură iariar răcorile.
-
- Am Am să aştept, zise
să aştept, zise răsucindu-şi
răsucindu-şi mus mustaţata ţa şi şi intră,
intră,
îşi scoac:e
scoase pardesiul, trecu în salon şi se aşeză ca înfipt
pe'
pe' cel
cel mai apropiat dintre
mai apropiat dinţre �~ caune.
caune . ..
Acolo
Acolo aa rămas
rămas apoi apoi din
din Gec;e în
în ce mai îndîrj
ce mai îndîrjit it şi utîndu-se
utîndu-se
3
355 din
din ccee în în ccee mai
mai des des la la ceasornic
ceasornic .. S-auS-au făcut fă cut zece
zece şi
jjumătate
umătate,, unsprezece
unsprezece fără un sfert, unsprezece
un .sfert, unsprezece în în cap.
cap .
El răsufla cîtecdată din
El răsufla din greu,
greu, îşi îşi răsucea
răsuce a mustaţa,
rostea printre
:rostea printre dinţi vorbele vorbele:: "Du 'mt;.in 'm.fr.i n lieber
lieber Gott r r
dar şedea înfipt
dar şedea înfipt pe pe scaun.
scaun. .
40
40 Pe
Pe la la unsprezece
unsprezece şi jjumătateumătate,, în în sfîrşit, LinicaLinica aa venit venit
să-i spună că co coconiţa
coniţa s-a s-a scula.t,
sculat, dar dar se se găteşte.
găteşte .

348
348

www.dacoromanica.ro
 "Aoleu
"Aoleu!" !I< zise Iorgu în
zise Iorgu în gîndul
gîndul lui.
lui. MaiMai aşteptase el el
ca
ca ea ea să
să se
se gătească
gătească şi şi ştia cît o
ştia cît o să
să aştepte.
aştepte.
-
- Dar Dar - - adăugă Linica Linica - - dacă sunteţi cumva cumva gră­
bit, coconiţa
bit, coconiţa m-a m-a însărcinat
însărcinat să să vă
vă spun
spun că că vă
vă aşteaptă
aşteaptă
5
5 în camera de
în camera de toaletă.
toaletă.
Ior
Iorţ;U� se se săltă
săltă în în picioare
picioare parc-ar
parc-ar fi fi fost
fost aşezat
aşezat pe pe
arCUrI.
arcun.
Zoe
Zoe era era îmbrăcată,
îmbrăcată, foarte foarte binebine îmbrăcată,
îmbrăcată, s-ar s-ar
putea
putea zice zice chiar
chiar gătită,
gătită, nu nu însă
însă pentru
pentru salon,
salon, cici pentru
pentru
10
10 acolo
acolo unde unde se se afla,
afla, şi-i
şi-i şedea
şede a bine
bine găgă teala,
t eala, poate
poate chiar
chiar
mai
mai binebine decît
decît cea cea de de salon.
salon.
îndeosebi Iorgu
îndeosebi Iorgu aşa n-o n-o mai
mai văzuse şi, ajuns ajuns înîn faţa
ei,
ei, nunu mai
mai stia
stia
' de
de ce
ce aa venit.
venit.
însă' ea
Ştia însă ea nunu numai
numai ce gîndeşte , ci
ce gîndeşte, ci şi ce
ce are
are să-i
15
15 spună.
spună.
-
- Mă iartă - - zise
zise întinzîndu-i
întinzîndu-i mîna mîna ei ei bine
bine îngriji­
îngriji-
tă
tă - - că te-am făcut
că te-am făcut să să aştepţi
aştepţi atît
atît de de mult.
mult.
- Nu u însă
însă în în zadar
zadar;; eşti
eşti prea
prea bună,
bună, răspunse
răspunse el el şi-i
şi-i
sărută
sărută mîna. mîna.
2
200 Ea
Ea nicinici nunu tresări, nici nici nu nu şi-o retrase.
retrase. Era Era încă de de
mult
mult obicinuită
obicinuită cu cu aşa
aşa ceva.
ceva.
- M-am culcat
- M-am culcat aseară
as e ară tîrziu
tîrziu -- urmă dinsa dinsa - - iar
iar
proasta
proasta asta asta de de Linica
Linica n-a îndrăznit să-mi spună că
n-a îndrăznit
aştepţi. Şezi, Iorgule, Iorgule, adăugă aşezîndu-se pe pe canapea
canapea
2
255 şşii poftindu-l
poftindu-l ppee scaunul ~caunul din din apropierea
apropierea ei. Vei fi
ei. Vei fi aflat,
aflat,
poate,
poate, de de prin
prin gazete
gazete că bunul bunul nostru prieten Philip­
nostru prieten Philip-
part
part pleacă peste peste cîteva
cîteva săptămîni
să ptămîni ca ca să angaj
angajezeeze şi
capitaluri
capitaluri franceze
franceze pentru pentru mareamarea întreprindere
întreprindere de de lala
Baia-
Baia· de-Aramă. Prinţul a a dat
dat oo masă de de adio în onoarea
adio în onoarea
3
300 lui
lui şşii aam
m fost
fost poftită şşii eu, eu, ccaa acţionară . Era Era lume
lume multă
multă,,
animaţiune mare mare şi am am stat
stat pină după miezul
pînă după miezul nopţii !!
Dar tu
Dar tu vei
vei fi fi avînd
avînd cevaceva grabnic
grabnic ..... .
- Nu u!! răspunse el. el. Doream
Doream numai numai ssăă văd văd cum
cum tte-ai
e-ai
întors
întors şi cum cum te t e simţi după ziua ziua de
de alaltăieri.
3
355 -
- îţi mulţumesc, întîmpină dînsa. dînsa. Foarte
Foarte bine.
bine. A A
fost oo zi
fost zi de
de tot tot plăcută. Păcat Păcat că n-a n-a fost
fost mai
mai lungă .
Tant'' Elen
Tant Elen oo fi cam cam obosită. Teamă mi-e
obosită . Teamă mi-e să nu nu fie prea
multă osteneala
multă osteneala ce ce şi-a dat
dat cucu noi.
noi.
- Deloc ! grăi Iorgu
- Deloc! Iorgu înveselit
înveselit că poate poate să spună
4
100 ceea
ceea ce ce dorea.
dorea. Ieri Ieri dimineaţă aa mai făcut ccuu noi
mai făcut noi şi cu cu

349
349
www.dacoromanica.ro
 d-na Ionescu
d-na Ionescu oo plimbare
plimbare pe pe la ţarini şi
la ţarini şi prin livezi şi-am
prin livezi şi-am
llăsat-o
ăsat-o la
la plecarea
plecarea mea mea în foarte bună dispoziţiune.
în foarte
-
- Ah
Ah!! exclamă Zoe. Zoe. E E plimbarea
plimbarea pe pe care
care doream
doream
s-o
s-o fac eu. Noi,
fac eu. femeile, cele
Noi, femeile, cele mai multe, ba
mai multe, ba aş putea
putea
5
5 zic toate,
să zic toate, avemavem oo slăbiciune firească pentru pentru toate
toate
cele
cele ce
ce sese petrec
petrec în în natură. îndeosebi
îndeosebi la la mine
mine slăbici­
unea aceasta ee un
unea aceasta un fel
fel de manie. Sunt
de manie. Sunt în în stare
stare să alergalerg
ziua întreagă pe
ziua pe cîmp
cîmp şi prin păduri şi nu-mi
prin păduri închipuiesc
nu-mi închipuiesc
viaţă mai
mai fericită decîtdecît ceacea petrecută la la ţară. îndeosebi
îndeosebi
10
10 semănă turile şi plan
semănăturile taţi unile tale
plantaţiunile tale trebuie
trebuie să fie fie foarte
foarte
frumoase.
frumoase.
- N-ai decît
- N-ai decît să vrei,
vrei, şi ne ne veivei face
face mamei
mamei şi mie mie oo
mare bucurie
mare bucurie venindvenind să le le vezi,
vezi, oo încredinţă Iorgu Iorgu..
- Am
- Am să profit profit!! răspunse ea. Chiar în
ea. Chiar in curînd.
curînd. Să Să
15
15 nu
nu uiţi
uiţi cec ai zis
ce-ai zis acum.
acum.
- Pentru mine
- Pentru mine - - grăi
grăi dÎnsul
dînsul- - nunu poatepoate să fie
să fie
mulţumire mai mai mare decît să arăt ceea
mare decît ceea re ce am făcut şi
am făcut
să spun
spun ceea
ceea ce ce mai
mai am am de de gînd
gînd să fac. fac.
- Aceasta am
- Aceasta am văzut-o şi-o înţeleg, inţeleg, zise
zise ea.
ea. Stăruinţa
2200 ccu
u care
care îîii dedeai
dedeai domnişoarei
domnişoarei Ionescu Ionescu e'e'x plicaţiuni ee
xplicaţiuni
dovadă că-ţi face face plăcere orişicine care-ţi care- ţi cere
cere lămuriri.
lămuriri .
Lui Iorgu îi
Lui Iorgu trecu un
îi trecu un felfel de
de jjunghi
unghi prin
prin inimă cînd cînd
ea aduse vorba
ea aduse vorba de de Alina,
Alina, şi şi el
el se
se uită
uită înîn faţa
faţa eiei cu
cu oare­
oare-
care
care frică dacă nu nu cumva
cumva se se oglindeşte în în eaea vreo trăsă-
vreo trăsă-
2255 tură dede ironie.
ironie.
-- Aşa ee!! zise zise apoi
apoi.. Păcatul
Păcatul tuturor
tuturor celorcelor cece fac
fac ori
ori
ştiu cîte
cîte ceva.
ceva.
-
- E E gentilă domnişoara Ionescu, Ionescu, adăugă Zoe. Zoe. Plină
de viaţă şi de
de viaţă interes pentru
de interes pentru toate,
toate, încă copil copil la vîrsta
la vîrsta
3
300 ei.
ei. Mi-o
Mi-o închipuisem
închipuisem ccuu totul totul altfel.
altfel.
-
- NuNu uitauita că ee elevă, încă elevă, stărui Iorgu. Iorgu.
-
- Aş !! întîmpină Zoe. Zoe. Nu Nu toate
toate elevele
elevele suntsunt ca ca ea.
ea .
Cele
Cele maimai multe
multe sunt sunt drăcoaice. Dînsa Dînsa ee fiica fiica d-nei
d-nei
Ionescu,
Ionescu, oo damă foarte foarte bine,bine, aşezată, totdeaunatotdeauna la la
3
355 locul
locul ei ei -- societate
societate ccuu deosebire
deosebire plăcută.
Iorgu,
Iorgu, zăpăcit, nu nu se se putea
putea dezmetici.
dezmetici.
Erau numai
Erau numai ei ei amîndoi
amîndoi şi şi arar fi
fi voit
voit să-i
să-i sărute
sărute iar iar
mîna
mîna şi �ă-i ~ă -i ceară iertare
iertare pentru
pentru gîndurile
gîndurile rele rele ce-şi
făcuse
făcuse despre
despre dînsa.
dînsa. Ar Ar fifi făcutco
făcut~o dacădacă nu nu şi-ar
şi-ar fifi adus
adus
4-100 aminte
aminte de de cele
cele spuse
spuse de de mamă-sa în in ceea
ceea ce priveşte
ce priveşte
vizitele.
vizitele.

350
350
www.dacoromanica.ro
 Nu avea
Nu avea mamamama lui lui dreptate,
dreptate, dar dar ea era mama
ea era mama lui,lui,
şi nici
nici cu
cu gîndul
gîndul nu nu putea
putea el el să se
se abată de de la
la cele
cele voite
voite
de
de ea.
ea.
Atît
Atît era
era dede pătruns de de înţelepciunea Zoei Zoei şi de de multa
multa
5
5 ei
ei bunătate
bunătat e de de inimă, încîtîncît eraera nemîngîiat
nemîngîiat că nu nu poate
poate
să-i
să -i zică
zică:: "Şi mamamama ee de de părerea ta ta în
în ceea
ceea ce priveşte
ce priveşte
pe
pe d-na Ionescu şi de
d-na Ionescu d e aceea
aceea nu nu aşteapta
aşteapta să vie vie dînsa
dînsa
la
la tine,
tine, ci du-te tu
ci du-te tu la
la ea"
ea" ..
"Da
"Da!! - - îşi zise zise -- înîn acest
acest truptrup cu cu forme
forme atît
atît de
de
11 OO desăvîrşite numai asemenea
desăvîrşit e numai asemenea sufletsuflet poate
poate să săIăşluiască !!'~'�
înţelegea
înţelege a acumacum şi admiraţiunea pe pe care
care oo aveau
aveau atît
atît
de
de mulţi pentru
pentru dînsa.
dinsa.
Deşi
D eşi toate
toate acestea
acestea s-aus-au desfăşurat
desfăşurat în în puţine
puţine clipe
clipe în
în
sufletul
sufletul lui,
lui, dintr-o
dintr-o singură căută tură şi, mulţumită mulţumi tă
15
15 de
de sine
sine însaşi, ea ea schimbă vorba. vorba.
- Tant ' Elen
- Tant' Elen cîndcînd se-ntoarce
se-ntoarce?? întrebă
întrebă..
- Mîne mă duc
- Mîne duc s-o iau -
s-o iau - răspunse el el -
- şi dacă nu nu
vine
vine chiar
chiar mîne,
mîne, oo să ne ne Întoarcem
întoarcem poimînepoimîne..
-
- CeCe păcat
păcat!! oftă
oftă dînsa.
dînsa. Ar Ar fi fost atît
fi fost atît de
de frumos
frumos
2
200 să
să mămă duci
duci iar iar cucu tine.
tine.
-
- Vino
Vino!! exclamă
ex clamă el el înveselit
înveselit..
-
- NuNu ssee poate
poate !! răspunse ea. ea. OO zi,zi, doauă, poate
poate chiar
chiar
trei
trei trebuie
trebuie neapărat să mai mai rămîn la la Bucureşti.
Bucureş ti.
-
- DeDe ce,ce, mă mă rogrog ??
2
255 E
Eaa dete
dete din din umeri
umeri şi stete stete puţin ppee gînduri.
gînduri.
- Tot pentru
- Tot pentru cuvîntul
cuvîntul pentru
pentru care care am am fost
fost nevoită
nevoită
să plec
plec dede la la Valea-Boului
Valea-Boului mai mai nainte
nainte de de aa fi
fi dorit
dorit
şi
şi cam supărată, grăi
cam supărată, grăi dînsa.
dînsa .
Iorgu iar
Iorgu iar sese turbură
turbură..
3
300 -
- NuNu pot pot să-mi dau dau seama,
seama, zise.Zise.
Ea rămase
Ea rămase iar iar gînditoare.
gînditoare.
- Pot să mă razem
- Pot razem pe pe discreţiunea
di screţ iunea ta, ta, graI
grai apoi.
apoi.
- Eşti femeie
- 'Eşti femeie şi eu eu sunt
sunt bărbat
b ărbat:: mă superi stînd la
superi stînd la
îndoială.
3
355 -
- Şezi ici ici lîngă mine,mine, îi zise ea
îi zise vorbind mai
ea vorbind mai încet
încet
şi arătîndu-i loc loc pepe canapea.
canapea. îţi spus spus ei
ei -- urmă apoi apoi-­
că Philippart
Philippart pleacă. Trebuie neapărat să am
ple acă. Trebuie am mai
m ai
nainte
nainte de de aa fi fi plecat
plecat o-ntîlnire
o-ntîlnire cu cu el.el.
Iorgu, foartee neplăcut atins,
Iorgu, foart atins, ar ar fifi voit
voit să se se scoale
scoale
4
400 şi
ŞI să
să se
se aşeze
aşeze iariar pepe scaun.
scaun. Auzise
Auzise prea prea adeseori
adeseori vor-
vor-

351

www.dacoromanica.ro
 bindu-se despre legăturile
bindu-se despre legăturile ei ei cucu Philippart
Philippart ŞI 11 11 era
era
oarecum
oarecum silă să mai mai asculte
asculte şi explicaţiunile
explicaţi unile ei, ei, fără
îndoială mărturisiri indiscrete.indiscrete. Era Era însă osîndit
osîndit să ~ă le
le
asculte.
asculte.
5
5 - Philippart, străin, nu
- Philippart, nu are
are legături în în ţară, urmă
ea rostind vorbele
ea rostind răspicat . Prinţul a
vorbele răspicat. trăit mai
a trăit mai multmult
în străinătate şi are
în străinătate puţine legături.
are puţine legături. Avînd
Avînd eu eu multe
multe
legături în în societatea
societatea bucureşteană, am am luat
luat înţelegere
cu dînşii, şi cele
cu dînşii, cele mai
mai multe
multe dindin acţiunile întreprinderii
întreprinderii
10
10 au
au fost
fost plasate
pla~ate de de mine.
mine . Ţi-o spun spun aceasta
aceasta ţie, vărul
şi bunul
bunul meu prieten -
meu prieten urmă ea
- urmă ea -- pe pe deplin
deplin încredin­
încredin-
ţată că de
ţată de la tine n-o
la tine n -o să afle
afle nimeni,
nimeni, chiar tani'' Elen.
nici tani
chiar nici Elen.
El se
El uită iar
se uită iar cuprins
cuprins de de admiraţiune la la ea şi-i întinse
ea şi-i întinse
mîna,
mîna, gatagata dede aa ii se se lega
lega cu cu jjurămînt.
urămînt.
1j
15 Ea-i
Ea-i luă mîna
mîna şi i-o i-o strînSE
strînSe cu cu toată căldura şi rămase
ţiind-o.
tiind-o.
, --Dacăm-aşfiîndoitcîtuşidepuţin,
Dacă m-aş fi îndoit cîtuşi de puţin, nu nu ţi-aş fi spus-o,
fi spus-o,
cum
cum n-am n-am mai
mai spus-o
spus-o nimănui, deşi aş fi fi avut
avut multe
multe şi
puternice cuvinte de
puternice cuvinte de aa oo spune,
spune, urmă ea. ea. Ţineam însă Însă
2
200 ccaa ttu,
u , mai
mai ales
ales tutu ssăă ştii de de ccee trebuie
trebuie neapărat să-i
vorbesc
vorbesc mai mai nainte
nainte de de aa fi
fi plecat
plecat..
- îî ţi mulţumesc
- mulţume~c pentru pentru încredere,
Încredere, grăi dînsul dînsul şi
iar îi
iar îi sărută mîna o
~ărută mîna o dată şi încă
încă o o dată. Eşti un un adevărat
bărbat
bărbat!!
2
255 -
-Ba B a sunt
sunt femeie,
femeie, femeie
femeie slabă - răspunse eeaa cuprinsă
slabă-răspunse
de
de înduioşare - - oo biată femeiefemeie care
care nu ştie ce
nu ştie ce săsă facă
cu sine
cu sine însaşi.
însaşi.
Iorgu era
Iorgu era om
om în în carne
carne şi în în oase,
oase, iariar carnea
carnea străbă­
tută-n lung
tută-n lung şi-n latlat dede sînge
sînge cald
cald ee izvor
izvor de ispite şi de
de ispite de
3
300 rele
rele îndemnuri.
îndemnuri.
Nu
Nu!! mama
mama lui lui nu
nu avea
avea dreptate,
dreptate, dar dar el el era
era fiul ei
fiul ei
şi trebuia
trebuia să ţină ţină seamă de de slăbiciunile ei ei şi era
era timpul
timpul
să
~ă plece.
plece .
-
- Cînd
Cînd mai vii, Iorgule
mai vii, Iorgule?? întrebă dînsa dînsa oftînd.
oftînd.
3355 -- îîndată
ndată după întoarcerea
întoarcerea mea, mea, răspunse el. el.
Peste
P este puţin apoi, apoi, cînd feciorul ieşit iar
cînd feciorul iar lala iveală îi îi
ţinea pardesiul,
pardesiul, dînsa
dînsa îşi deschise
deschise iar iar uşa, scoase
scoase capul
capul
ei
ei cel
cel frumos
frumos prinprin crăpătura uşii u şii şi strigă
strigă::
-
- Iorgule,
Iorgule, spune
spune d-neid-nei Ionescu
Ionescu multemulte complimente
complimente
-4
-4 OO din
din partea
partea mea.
mea. Şi domnişoarei, Iorgule Iorgule!! adăugă peste peste
puţin.
puţin.

352

www.dacoromanica.ro
 VII
VII

Omul
Omul nu nu cu cu ochii,
ochii, cici cu
cu mintea
mintea vede,
vede, şi orişicît de de
bine
bine ar ar fi
fi deschişi ochii,
ochii, dacă mintea
mintea nunu ee limpede,
limpede, toate
toate
pătrund alandala
alandala şi pocite-n
pocite-n suflet.
suflet. Tot
Tot astfel
astfel nunu numai
numai
5
5 ea
ea însaşi prin sine aude
prin sine urechea .. II s-a
aude urechea s-a părut lui lui Iorgu
Iorgu
că era oarecare ironie în vorbele rostite de Zoe cu căpe căp;;;
şorul scos scos prin
prin crăpătura uşii, dar dar ii s-a
s-a părut numai,
numai,
chiar şi aceasta
chiar aceasta pe pe oo clipă. în în clipa
clipa următoare el el eraera
pătruns de de datoria
datoria de de aa face
face serviciul
serviciul de de postalion,
postalion,
10
10 ducîndu-i
ducîndu-i d-nei d-nei Ionescu
Ionescu multele
multele complimente.
complimente.
Deocamdată trebuia trebuia să treacă pe pe la
la tribunal,
tribunal, ca ca să
vadă ce ce mai
mai ee pe pe acolo
acolo şi să-şi facă rosturile
rosturile pentru
pentru
ziua
ziua de de mîne,
mîne, cîndcînd urmă să plece plece la
la moşie, ca ca s-o
s-o aducă
pe
pe mumă-sa, ba, ba., poate,
poate, şi pentru cea cea de
de poimîne.
poimîne.
15
15 Scăpînd
Scăpînd de de la
la tribunal,
tribunal, s-as-a dus
dus la
la antreprenorul
antreprenorul cu cu care
care
luase
luase înţelegere pentru pentru reparaturile
reparaturile de de la casele boie­
la casele boie-
reşti şi pentru
pentru zidirile
zidirile din
din nou,
nou, pentru
pentru care planurile
care planurile
erau
erau gata gata şi rămînea să se se aleagă locul
locul bine
bine potrivit.
potrivit.
Iorgu
Iorgu ar ar fifi dorit
dorit ca ca alegerea
alegerea aceasta
aceasta să se se facă fiefie ziua
ziua
2
200 următoare, fie fie joi,
joi, iar
iar antreprenorul
antreprenorul n nuu putea
putea ssăă iasă
la
la 'Valea-Boului
'Valea-Boului decît decît duminecă.
Vorba
Vorba era era dede grajduri
grajduri pentru
pentru cai,
cai, pentru
pentru boiboi dede jjug,
ug,
pentru
pentru vaci, vaci, pentru
pentru viţei şi de de coteţe pentru
pentru porcii
porcii de de
îngrăşat şi pentru pentru cei cei de
de prăsilă, de de şoproane şi de de un un
2
255 grînar,
grînar, toate toate cum cum uun n adevărat agronom
agronom ştie ssăă şşii le le
chibzuiască.
chibzuiască.
Gospodar
Gospodar cu cu rost, Iorgu luase
rost, Iorgu luase hotărîrea de de a-şi ardearde
cărămida chiar
cărămida. chiar în în apropierea
apropierea curţii, şi-n timpul timpul iernii
iernii
lucraseră oamenii oamenii la la curăţirea pădurii, tăind copacii copacii
300
3 însemnaţi de de el.
el. Lemne
Lemne pentru
pentru arderea
arderea cărămizii erau erau
deci
deci destule şi rămînea numai numai să se se hotărască locul locul
unde
unde are are să se se facă cuptoarele
cuptoarele de de cărămidă, pentrupentru ca ca
să fiefie cărate lemnelelemnele acolo. Luase înţelegere cu
acolo. Luase cu nişte
bulgari
bulgari ca ca să-i facă ei ei cărămida.
cărămida . S~aS�a dus
dus şi pe pe lala ei,ei,
3
355 ca
ca.. ssăă vie
vie deodată ccuu antrepreno!ul.
antreprenorul.
Mai
Mai avea avea apoiapoi cea mai grea
cea mai parte a
grea parte a treburilor,
treburilor, să
treacă
treacă şi şi pepe lala Zerlendi.
Zerlendi.
.. Inginerul
Inginerul hotarnic
hotarnic lucrase
lucrase cu cu multe
multe întreruperi,
întreruperi,
dar
dar ziceazicea că ee - - chip
chip - - gata
gata cucu măsurătorile, mai mai
"1"'10
0 rămînea nu" nu"mmaiai !;ă se facă adunarea
se iacă adunarea la faţa locului a
la faţa a

353
353

www.dacoromanica.ro
 vecinilor
vecinilor pentru
pentru ca ca să se poată face
se poată face autentificarea
autentificarea
planului.
planului. Lucru
Lucru foarte
foart e greu.
greu. O O dată lipseau lipseau unii, unii, altă
dată
dată - alţii.. Se
- alţii Se arrlina
amîna deci deci realizarea
realizarea împrumutului
împrumutului
la
la Creditul
Creditul Fonciar,
Fonciar, iar iar pînă la la seceriş
seceris mai mai era era mult
mult şi si
5
5 contul
contul curent
curent la la ZZerlendi
erlendi era era pe sfîrşite .
pe sfîrşite. '
Unde
Unde îi îi mai
mai rărrlinea
rămînea lui lui Iorgu
Iorgu cap cap şi pentru
pentru servicii
servicii
de
d e poştalion
poştalion?! ?!
Mai erau
Mai erau apoi
apoi şi altele.
altele.
Sîrbii
Sîrbii şi muntenegrenii
muntenegrenii porniseră, precum zisese
pornis eră, precum zisese maio-
maio-
10
10 rul
rul Catargiu,
Catargiu, războiul, şi prin prin ţară treceau'treceau zi zi şi noapte
noapte
ofiţeri şi voluntari
voluntari din din Rusia
Rusia în în haine
haine civile,
civile, ca ca să le le
vie
vie într-aj utor şi să le
într-ajutor le ducă arme arme şi muniţiuni:
muniţiuni : În În ţară
agitaţiunile erauerau din din ce ce în în cece mai
mai înteţi te, t e, Petre
Petre Gră­
dişteanu
dişt eanu cutriera
cutriera mahalalele,
mahalalele, şi ciomăgaşii lui lui popa
popa
15
15 Tache
Tache steteau
steteau în toate colţurile la
în toate la pîndă, ca ca să se­se-
ncaiere
ncaiere cucu cetele
cetele ro roşiiloL
şiilor. Acesta
Acesta ee timpultimpul cînd cînd bineştiutul
Orăsanu,
Orăs anu, la la "Iordache
" Iordache în în centrul
centrul actiunii,
actiunii, aa făcut din din
ţuiciă "idee", din
ţuic din vin "pricină", di
vin "pricină", di~ � mititei
mititei "Plebei",
din
din trandafiri "patricieni",, din
trandafiri "patricieni" din fleică
flei că "inocentă" şi tot tot
2
200 aşa
a şa înainte,
înainte, ccaa albii
albii ssăă n nuu mai
mai ştie cum cum să-şisă -şi comandeze
comandeze
"porţia", nici nici cumcum să-şi încheie "protocolul"..
încheie "protocolul"
Coconul
Coconul Mitiţă
Mitită de de la la Credibil
Creditul Fonciar,
Fonciar, fiind fiind şi si om
om
politic, nu
politic, nu mai ~vea dar
mai avea dar timp pentru mijlociri
timp pentru bi~evoi­
mijlociri binevoi­
toare.
toare. L-a
L-a căutat Iorgu Iorgu în în trei
trei rînduri
rînduri şi n-a n-a putut
putut să-I
2
255 prindă, iariar Zerlendi
Zerlendi stetea stet ea pe pe gînduri.
gînduri. ..
Lucrările începute
începute trebuiau
trebuiau cu cu toate
toate acestea
acestea să fie fie
scoase la
scoase la capăt, căci amînarea amînarea lor lor era împreunată cu
era împreunată cu
perderi mari.
perderi mari. .
Iorgu
Iorgu s-a-ntors
s-a-ntors dar dar cam cam plouatplouat la la Valea-Boului,
Valea-Boului,
330
0 unde' duminecă n
unde' nuu putea
putea ssăă se-ntoarcă ccuu mîna mîna goală.
Îi era
Îi era parcă toate toate ii se se pun .înpotrivă, dar
pun jnpotrivă, dar îşi făcea
din
din cînd
cînd înîn cînd
cînd şi cîtecîte oo ;mustrare,
JIlustrare, căci "sezonul","sezonul", care care
acum
acum era era pe pe sfîrşite, îi îi încurcase
încurcase socotelile,socotelile, încît încît
mereu
mer:eu îşi aducea
aducea aminte
aminte de de deosebirea
deosebirea pe pe care
care coconul
coconul
35
35 Iancu
Iancu Talpă oo făcuse între între socoteala
socoteala negoţătorească
negoţă torească
şi cea
cea boierească.
boiere a scă .
Întors
Întors la la Valea-Boului,
Valea-Boului, el el iariar era-n
era-n voie voie bună.bună . A A
găsit-o pepe cocoana
cocoana Elena Elena tot tot veselă
veselă;; ba, după ce
ba, după ce i-a
i-a
spus
spus căcă el
el duminecă
duminecă iar trebuie să
iar trebuie să vie,
vie, dînsa
dînsa s-a răzgînditt
s-a răzgîndi
<1 0
10 şi-a zis
zis că areare să maimai steiesteie pîu-atunci
pîn-atunci la la moşie,
moşi e, unde unde se se
simţea atîtatît dede bine.
bine. AveaA vea IorguIorgu cuvinte
cuvinte de de a a nu
nu se se

354

www.dacoromanica.ro
 bucura
bucura de de aceasta,
aceasta, dar dar eaea îi îi era
era mamă şi nu nu putea
putea s-o
mîhnească.
Cu
Cu atîtatît mai mai grăbit era era să se-ntoarcă la la Bucureşti
pentru
pentru ca ca să-şi facă rost rost dede bani
bani pentru
pentru duminecă.
duminecă .
5
5 - Iorgule,
- Iorgule, îi zise cocoana
îi zise cocoana Elena Elena la la plecare.
plecare. Eu mai
Eu mai
stau pînă duminecă. Luni
stau pînă Luni mă-ntorc
mă -ntorc şi abia marţi
si abia marti oos-os-o
pot
pot vedea
vedea pe pe d-na Ionescu. Te
d-na Ionescu. pomen~şti că pînă
Te pomeneşti pînă' atunci
atunci
ea
ea sese duce
duce la la Zoe.
Zoe. Du-teDu-te chiar
chiar azi azi şi-i spune
spune c-o rog
c~o rog
să nu se ducă mai nainte
se ducă nainte de de aa ne n e fi văzut.
IO
10 Pe
Pe Iorgu-l
Iorgu-l cuprinse
cuprinse un un fel
fel de de ameţeală.
ameţeală .
-
- Da Da!! mamă, zise zise şi lele dete bici cailor.
de te bici cailor.
Nu
Nu era era elel acum
acum numai plouat, ci
numai plouat, ci şi uluit
uluit înîn puterea
puterea
. cuvîntului.
cuvîntului.
Să se se ducă să spună multe multe complimente
complimente din din partea
partea
115
5 Zoei
Zoei şi tot tot atunci
atunci să mai mai spună şi că n-are n-are să-i
să -i facă vi­
vi-
zită aceleiaşi
aceleiaşi Zoe. Zoe.
Nu-i
Nu-i era era luilui destule
destule celelalte
celelalte:: trebuia
trebuia Eă să mai
mai cadă şi
asta
asta pe capul capul lui lui?? !!
Era
Era peste
peste putinţă ca ca el !:ă le
el să le facă amîndouă
amîndouă:: ori ori una,
una,
2
200 ori
ori alta
alta!!
Nu
Nu!! Alegere
Alegere nu-i rămînea.
nu-i rămîne a.
Mama
Mama lui lui iar
iar n-avea
n-avea dreptate.
dreptate. Vorba Vorba nu nu era
era numai
numai
de
de vîrstă, ci ci şi de de stare,
stare, de de rang,
rang, de poziţiune socială.
de poziţiune
Cine
Cine era -Zoe şi cine
era Zoe cine doamna
doamna Ionescu.Ionescu . Trebuia
Trebuia cu cu toate
toate
2
255 aceste
aceste ssăă facăfacă ceea ceea ce ce i-a
i-a ziszis muma
muma sa. sa.
Cum
Cum se se uita
uita atunci
atunci în în ochii
ochii Zoei Zoei}! }!
Era un lucru de nimic, încît îti îţi venea să rîzi, iar lui
îi
îi venea
venea să plece plece de de lala Bucureşti'
Bucureşti pentru pentru ca ca să scape
scape din
din
strîmtorarea
strîmtorarea în în care
care era era pus.
pus .
3
300 întîia
întîia oară în în via'ţa
via'ţa lui
lui era
era ispitit
ispitit să fie fie de
de rea-credinţă,
să umble
umble cu cu minciuna,
minciuna, să se se făţărească,
făţărească , să se se înjosească
pe
pe sine
sine însuşi în în gîndul
gîndul său.
"Ce
"Ce prostie
prostie!! îşi zise zise înîn cele
cele dindin urmă
urmă.. Eu Eu mă mă zbucium
zbucium
ca
ca vai
vai de mine, şi te
de mine, te pomeneşti că-n timpul timpul acesta
acesta fie
fie
3
355 una,
una, fiefie alta
alta dintre
dintre ele ele aa sişi
' făcut
făcut vizita
vizita ori
ori e
e hotărîtă
hotărîtă
s-o
s-o facă.
facă." "
Aceasta
Aceasta ar ar fi fi fost
fost scăparea lui lui..
Sosit
Sosit deci
deci acasă, eell n nuu s-a
s-a dusdus llaa d-na
d-na Ionescu.
Ionescu. Zicea
Zicea
că
că e e prea
prea tîrziu
tîrziu..
4
400 J oi
oi dimineaţa iar iar nunu s-a
s-a dus.
dus . Era prea de
Era prea de dimineaţă
şi avea
avea !:ă să alerge-n
alerge-n alte treburi, mai
alte treburi, mai urgente.
urgente .

355
355

www.dacoromanica.ro
 Cu atît
Cu atît mai
mai puţin putea putea �ă ~ă se ducă pe
se ducă pe lala Zoe,
Zoe, care-l
care-l
credea
credea încă încă la Valea-Boului.
la Valea-Boului.
După-amiazăzi aa umblat umblat pe pe la Zerlendi, pe
la .,Zerlendi, pe la
la Credit,
Credit,
iar
iar pe pe la
la CrEdit
CrEdit aa statstat cucu inginerul
inginerul hotarnic,
hotarnic, şi iar iar era
era
5
5 prea tîrziu
prea tîrziu ca ca să sese ducă la la d-na
d-na Ionescu.
Ionescu.
în
în adîncimile
adîncimile sufletului
sufletului �ău ~ău răzvrătit se pornea din
se pornea din
ce
ce în în ce mai stăruitor un
ce mai un glas
glas care-i
care-i zicea
zicea::: "Omule,
"Omule,
tu
tu minţi, vrei vrei �ă să te-nşeli pe tine insuţi,-
pe tine însuţi, - eşti de de rea­
rea-
credinţă faţă faţă cucu mama
mama ta ta.. Nu
Nu ţi-e ruşine
ruşine?? !! Cum
Cum ai ai să
10
10 te uiţi în
te în ochii
ochii eiei şi ceicei aiai să-i răspunzi cînd cînd ea ea tete vava
intreba
întreba de de ce ce nu
nu te-ai
te-ai dusdus nici
nici ieri,
ieri, nici
nici azi
azi unde
unde te-at e-a
trimis
trimis ea ea?"?"
în
în zadar
zadar!! Nu u s-a
s-a dus
dus jjoioi seara
seara şi nu nu era
era nici
nici vineri
vineri
dimineaţa
dimine aţa în în stare
stare să se se ducă . S-a S-a dus
dus insă
însă pepe la la un-
un-
15
15 sprezece
sprezece la la Zoe,
Zoe, caca să afle,
afle, oarecum
oarecum pe pe nesimţite, dacă
nu cumva
nu cumva vizitavizita s-as-a făcut, şi-n cazul cazul că nu nu s-a
s-a făcut,
să stăruie ca ca s-o
s-o facă dînsa
dînsa mai mai nainte
nainte de de aa sese fi-ntors
fi-ntors
mama
mama lui lui lala Bucureşti.
îşi potrivise lucrurile foarte
potrivise lucrurile foarte bine-n
bine-n capul
capul lui.lui .
2
200 "Am
"Am s-o-ntreb
s-o-ntreb - - îşiîşi zicea
zicea - - dacă
dacă n nuu cumva
cumva aa văzut văzut
pe
pe d-na
d-na Ionescu.
Ionescu. Dacă-mi răspunde «« da » , am
da», am �ă-i
să-i spun
spun
mamei că era
mamei era prea
prea tîrziu
tîrziu cînd
cînd am am ajuns
ajuns să văd pe pe d-na
d-na
Ionescu, pe
Ionescu, pe care
care amam căutat-o in în mai multe rînduri.
mai multe rînduri. Iar Iar
răspunde «« nu
dacă-mi răspunde nu »»,, găsesc cuvinte
cuvinte de de aa oo îndupleca
îndupleca
2
255 fără ca ca eeaa ssăă simtă ccăă ee uunn capriciu
capriciu aall mamii
mamii llaa mijloc.'�
mijloc.'~
"Tot minciuni
minciuni!! striga
striga acel acel glas
glas dindin adîncimi.
adîncimi. Tot

un
"Tot
rea-credinţă faţă cu
un lucru
lucru de de nimic
nimic pe
mama ta
cu mama
pe un
° porneşti, omule,
ta!! ° porneşti,
un povîrniş primej
omule, pentru
dios şi cazi,
primejdios
Tot
pentru
cazi,
cazi,
cazi, nu poţi să ştii pînă unde."
nu poţi unde. ((
3
300 S-a dus, cu toate aceste, şi, şi, abia ajuns în faţa faţa Zoei, a
fost covîrşit de
fost de simţămîntul că nu nu poate,
poate, că ee prea prea
slab,
slab, că nu-l nu-l iartă fireafirea �ă să facă acest
acest prim pas, orişicît
prim pas, orişicît
de
de micmic ar ar fifi el.
el.
'A dus-o
'A dus-o cum cum aa dus-o
dus-o pîn-aci,
pîn-aci, dar dar mai
mai departe
departe nu, nu,
3
355 şşii atît
atît era
era d dee muiat,
muiat, Încît
încît Zoe
Zoe aa rămas
rămas cuprinsă de de viuă
îngrijorare-n
îngrijorare-n faţa faţa lui.
lui.
-
- Ce Ce este,
este, Iorgule
Iorgule?! ? ! îl
îl Întrebă.
întrebă. S-a-ntîmplat
S-a-ntîmplat ceva ceva??
Nu cumva
Nu cumva tant tant'' ,Elen,
,Elen, în urma ostănelilor
în urma ostăneliloL. .. ..
-
- Nu Nu!! oo intrerupse
întrerupse el. el. E E bine
bine!! AreAre ssăă se-ntoarcă
4
"OO luni.
luni.

356
356

www.dacoromanica.ro
 - De ce
- De ce nunu s-a-ntors
s-a-ntors ieri,
ieri, cumcum era era vorba
vorba?? stăruistărui
dînsa.
dînsa. Tot Tot ee ceva ceva la la mijloc.
mijloc.
-
- Nu
Nu!! o întrerupse iar dînsul. Tocmai simţindu-se
bine
bine acolo
acolo aa ţinut tinut să ~ă mai
mai rămîie
rămîie cîteva cîteva zile.zile.
5
5 -
- Tu
Tu ai cev~, Iorgule,
ai ceva, Iorgule, grăi dînsa. dînsa. Mie,Mie, mai
mai ales mie,
ales mie,
n-ai
n-ai să-mi
~ă-mi a�cunzia~cunzi adevărul.
Tocmai
Tocmai aceasta aceasta era era ceea
ceea ce ce elel era
era nevoit
nevoit aa face,fac e, şi
ca
ca săsă '' scape,
scap e, trebuia
trebuia să-i să-i spună
spună ce, ce,v
va.
a.
-
- SuntSunt cu cu totul.
totul. altele
altele - zise el
- zise el -- lucruri
lucruri pentrupentru
10
10 care
care voi,
voi, femeile,
femeile, nu nu prea
prea aveţiaveţi interes
interes... . .. Mizeriile
Mizeriile
zilnice
zilnice ale ale daraverilor.
daraverilor.
Zoe
Zoe rîserîse cu cu hohote.
h ohote.
-
- Aida-dee
Aida-dee !! exclamă.exclamă . Se Se vede
vede că eşti începător şi
neamţ, care care ]lee măsoară toate toate cu cu milimetrul
milimetrul şi le le cin-
cin-
15
15 tăreşte cu cu dramul,
dramul, încîtÎncît se~e sperie
sperie şi de de cea
cea mai
mai neînsem­
neînsem-
nat
nată ă încurcătură în în sccoteli.
sccoteli. Şezi ici ki lîngă mine. mine. Ia Ia
spune
spune de de ce ce ee vOlba.
vOlba. Tu Tu cunoşti acum acum secretele
secretele mele mele::
destăinuieşte-mi-Ie pe pe aleale tale.
tale.
Iorgu
Iorgu se ~e sîmţea
sîmţ ea fericit
fericit că poatepoate să scape ~cape spuind
spuind ade;. ade;.
2
200 vărul, numainumai adevărul, dar dar tottot îîll rodea
rodea cugetul
cugetul ccăă mint�mint~
şi
şi spuind
spuind adevărul,
adevărul, căci căci nunu pentru
pentru aceasta
aceasta venise
venise la la ea.
ea .
îi
îi vorbi
vorbi despredespre planurile
planurile sale,sale, despre
despre cărămidari şi
antreprenori,
antreprenori, despre despre inginerul
inginerul hotarnic
hotarnic şi despre despre Cre­ Cre-
ditul
ditul Fonciar,
Fonciar, despre d espre Zerlendi
Zerlendi şi şi despre nepotrivire a
despre nepotrivirea
2
255 socotelilor
socotelilor sale, sale, dardar gîndul
gîndul lui lui se-ntorcea
se-ntorcea mereu mereu la la
întrebarea
întrebarea dacă dacă poate
poate oriori nu
nu să-i
să-i spună
spună şi şi de
de ce ce aa venit.
venit .
Zoe asculta
Zoe asculta şşii le-nţelegea toate, toate, dar dar ssee uita-n
uita-n faţa
lui
lui şi era
era cuprinsă de de simţimîntul că mai mai ee cevaceva ce ce el
el
nu
nu spune.
spune .
30 -
- Şi pentrupentru atîtaatîta lucru
lucru eşti tu tu atît
atît de de îngrij at ? !
îngrijat?!
îi zise ea. O mică mică strîmtorare momentană. momentană.
�~ NuNu ee mică, o�ntrerupse
o~ntrerupse el. el.
-- Ţi se se va
va fifi părînd ţie mare fiindcă nu
mare fiindcă nu eşti obicinuit
obicinuit
cu
cu asemenea
asemenea greutăţi, urmă dînsa. dînsa. Ori Ori mai
mai ee şi ceva ceva
35
35 ce nu-ţi dă mîna
ce nu-ţi mîna să-mi
să -mi spui
spui?? !Vorbeşte deschis deschis.. N Nu u
cumva
cumva aaii avut avut vreovreo perdere-n
perdere-n cărţi cărţi?'?'
-
- Nu,Nu, grăi grăi dîndul
dîndul neplăcut
neplăcut atins.atins. Cărţi n-am ajuns
Cărţi n-am ajuns
Sncă să joc.
Sncă joc.
Zoe
Zoe iar
iar rîse
rîse cu
cu hohote.
hohote. AcelAcel "încă" îi îi părea de tot
păre a ''de hazul.
tot hazul.
<4
<400 ~ Cărţi ssee jjoacă
� oacă pretutindeni,
pretutindeni, şşii ee chestiune
chestiune de de tact
tact
social
social să nu nu zici
zici că tu tu nunu joci
joci cînd
cînd toată lumea lumea jjoacă,oacă,

357
357

www.dacoromanica.ro
 iar accidentele
iar accidentele neplăcute sunt sunt lucrulucru de de sinesine Înţeles
înţeles
la jjocul
la ocul dede cărţi, grăi dînsa. dînsa.
Vorbea din
Vorbea din elxperienţă. Nu Nu doară c-a c-a suferit
suferit şi ea ea
vrecdată pe pe urma
urma unor unor accidente,
accidente, dar dar ştia pe pe alţii
5
5 care
care au au suferi
suferit.t.
-
- DarDar dacă zici zici ccăă nunu - - urmă - - atunci
atunci n nuu mă­
ndoiesc
ndoiesc că aşa şi este. este. Nu
Nu tete superi
superi însăÎnsă dacă-ţi voi voi spune
spune
că eşti un un copil.
copil. Gre�tăţile
Gre1!tăţile de de care-mi
care-mi vorbeşti pentru pentru
un.
un om om.. cu
cu averea
averea ta sunt înlăturat
ta sunt înlăturatee în în timp
timp de de cîteva
cîteva
10
10 ceaSUrI.
ceaSUrI.
El
El clătină
c1ătină din din cap.cap.
-- Ştiu ce vrei să zici,
ce vrei zici, urmă iar iar dînsa. Crezi c-ar
dînsa. Crezi c-ar fi un
fi un
act de
act de rea-credinţă
re a-credinţă şi ţi-ai perde perde creditul
creditul dacă dacă te-ai
te-ai
împrumuta
împrumuta si şi dede la la altcineva
altcineva si ' Zerlendi
şi Zerlendi ar ar afla
afla c-ai
c-ai
15
15 făcut-o
făcut-o acea �ta.
aceasta.
-
- Fără-ndoiaIă,
Fără-ndoiaIă, zise zise el.
el.
E
E aa ridică degetul.
degetul.
-
- ,EuEu sunt numai femeie
sunt numai femeie - - grăi dînsfldînsfL - - dar
dar lala de
de
aceste
aceste mă mă pricep
pricep mai mai bine
bine decît
decît mulţi oameni oameni de de afaceri,
afaceri,
2
200 în
în tot tot cazul
cazul maimai bine,
bine, precum
precum se se vede,
v ede, decît
decît tine.
tine.
Era foarte
Era adevărat ceea
foarte adevărat ceea ce ce spunea.
spunea.
Deşi cheltuitoare,
cheltuitoare, ea ea nunu era era uşuratecă.
uşurate că . Cheltuia
Cheltuia
numai
numai cînd cînd putea
putea s-o s-o facă
facă aceasta
aceasta fără fără de de scădere
s căde re pentru
pentru
avutul
avutul ei. ei. Juca
Juca şi cărţi, dar dar numai
numai cu cu oameni
oameni care care sese
2
255 bucurau
bucurau cînd cînd eeaa cîştiga. O O adimenea
adimenea risipa risipa şi-mbuibarea,
şi-mbuibare a ,
dar
dar pentru
pentru ale ale eiei era
era foarte cruţătoare. Trecuse
foarte cruţătoare. Trecuse prin prin
doauă divorţuri, dar dar aa ştiut
ştiut să-şi aleagă advocaţi is­ is-
cusiţi, care
cusiţi, care auau reuşit
reuşit să-i
să-i scape
scape zestrea
zestrea chiar
chiar cu cu oarecare
oarecare
spor.
spor.
3
300 Se
Se pricepea
pricepea la-nvîrteli,
la-nvîrteli, Încîtîncît aveaavea cuvinte
cuvinte de de a a sese
bucura că-l găseşte pe
bucura pe Iorgu
Iorgu în în oo mică "strîmtorare
"strîmtorare
momentană"
momentană",, din din carecare nu-i
nu-i era era greu
greu să-I scape scape ..
'-
r_ Care
Care ee sUma
sUma de de care
care aiai' avea nevoie pînă ·la
avea nevoie ·la seceriş
se ceriş
ca
ca să răsufli mai mai uşor
uşor?? îlîl întrebă
Întrebă dînsa dînsa în
.
în tonul .omului
tonul .omului
35 de afaceri. -. - .
- Vreo doauăzeci, treizeci
- Vreo treizeci de de miimii dede lei,
lei, răspunse el el
cc am
am în în silă.
silă.
'
-
- Să zicem
zicem doauăzeci şi cinci cinci de mii, ' urmă ea.
de mii, Suma
ea. Suma
aceasta
aceasta oo ai ai încă azi, azi, ca
ca împrumut
împrumut amical, amical, discret,
discret,
-4
40O despre care
. despre
, care nimeni
nimeni afară de de tine
tine şi de mine nu
de mine nu areare să
ştie nimic.
. ştie nImic.

358
358

www.dacoromanica.ro
 El
El se uită mirat
se uită mirat la la ea.
ea.
- îl
- îl cunoşti
cuno şti pe pe bătrînul Cohen Cohen ?? întrebă d dînsa.
însa.
-
- Nu Nu i-am
i-am auzit auzit niciodată
nicio dată numele,numele, răspunse el. el.
- E
- E unun evreu evreu spaniol
spaniol - - grăi dînsa dînsa - - un un om om ori- ori-
5
5 ginal, care
ginal, care umblăumblă şi azi azi îmbrăcat
îmbr ăcat în în caftan,
caftan, încinsîncins cu cu
brîu
brîu vverde,
erde, tradi'ţionala
traditi onala "burtă "burt ă verde",
verde" , şi şi poartă
poartă vechea
vech ea
s apcă cu
şapcă cu cozoroc
cozoroc.. Are Are bani
bani si-i şi-i dă cu cu multă
mult ă di�creţiune.
di~cre tiun e .
- Nu mă-ncurc 1! strigă ' Iorgu.
, - '
-
- N-ai
N-ai fă ~ă te-ncurci,
t e-ncurci, îl îl încredinţă
încre dinţ ă Zoe. Zoe. Am Am eu eu credit
credit
IIOla
O la bătrînul
b ă trînul acela acela �i ş i mă-mprumut tot tot cu cu procentele
procentele pe pe
care
care ii le le plăteşti
plă t e şti luilui Zerlendi.
Zerlendi. O O facem
facem şi-o ştim numai numai
noi
noi amîndoi.
amîndoi.
Iorgu
I orgu răma�e
răm a~e cuprinscuprins de de zăpăceală.
zăpăce ală . Nu. Nu. Aşa ceva
Aş a ceva. nu
nu
i-ar fi trecut nicicdată ni cic dată prin gînd. .
1f55 -
- Nu Nu,, Zoe Zoe dragă, gr grăiăi dînsul.
dînsul. Nu Nu ~e se poate
poate !1 Ar Ar fi fi
prea
prea mult mult..
Cum
Cum ?? !1 El El vine
vine la la eaea cu
cu rea-credintă
r e a- cn: dintă si si nu-ndrăzneşte
' {
!:ă-i spună de
Eă-i de ce ce aa venit,
venit, iară ea ea îi sa e-n felul
îi 'sa{e-n felul acesta
acesta
intr-ajutor.
intr-ajutor. . .
.

22 00 Şi ce-ar
ce-ar zice zice mama
mama lui lui dac-ar
dac-ar afla afla că el el aa şi primit
primit
aj utorul acesta
ajutorul acesta ?? !1
-
- Să S ă le Iă�ăm aceste,
le Iă~ăm acest e, Zoe
Zoe,, urmăurmă el.el. Am să mă d
!:ă mă deEcurc
e!:curc
eu
eu într-un
intr-un fel fel oarecare.
oarecare.
Adevărul era era că Zoe Zoe îşi avea avea micile economii depuse
micile economii depuse
22 55 la
la bătrînul
bă trinul Cohen Coh en şi ţinea să-I ajute pe
!:ă-I ajute pe vărul ei ca să-I
ei ca să-I·
aibă
aibă mai mai bine bine legatlegat..
- I orgule !1 zise
- Iorgule zise ea ea ridicîndu-se.
ridicîndu-se . îţi dai dai seamăse am ă că
mă jjignigneşti
eşti adînc
adînc prin prin purtarea
purtarea ta ta?? TeTe văd vă d în strîm­
în strîm-
torare,
torare, vreauvreau să- să-ţi
ţi dau
dau un un mic ajutor, şi nu
mic ajutor, nu primeşti.
primeşti .
33 00 D
Dee ccee nunu ?? 1! Eu
Eu am am încredere
încredere oarbă-n tine tine şi şi nnuu cer
cer nimic
nimic
de
de lala mina
mina ta, ta, nu-ţi dau, dau, ci ci mijlocesc,
mijlocesc, iar iar tu tu zici "nu" !1
zici "nu"
De
D e ce ce nu ' ? 1 Bagă de
nu'?! de seamă
se amă că duminecă a:i a:i să
să pleci,
pleci,
iar
iar mîne
mîne ee sîmbătă şi evreul evreul acela acela nunu maimai stă de de vorbă
cu
cu nimeni..
nimeni. Dacă n-o n-o facem
facem azi azi înainte
înainte de de şase,
ş ase, el el aprinde
aprinde-
3
3 55 lumînările
lumînările şi şi s-a mîntuit.
mîntuit . .
.. Iorgu
Iorgu tot tot numai
numai . "nu! "nu 1"" puteaputea să zică, zi că, nu nu îmă imă cu cu
aceeaşi
acee aşi hotărîre' ca ca maimai nainte.
nainte.
, La
La urmaurma urmelorurmelor ce ce era Un împrumut
era ?? !1 Uri împrumut pe pe treitrei
luni
luni ··de
de zile,
zile, pină.
pînă. lala sec, eriş. Nu
se c,eriş. Nu era.
era oare totuna dacă-I
oare totuna
-1"l0
0 face la 'Coh'Cohen en ori la Zerlendi ?? . Greutatea era numai ce
zice
zice mama
mama lui lui .. .Ea
Ea nU-lnU-l cerea,
cerea, ce:.ice-i dr�pt,
dr~pt, niciodată
niciod ată

www.dacoromanica.ro
 socoteală,
socoteală, dar dar mCI nici n-avea
n-avea nevoie,
nevoie, căcicăci îi îi spunea
spunea tot­ tot-
deauna,
deauna, din din propriul
propriul luilui îndemn,
îndemn, ce-a făcut şi ce
ce-a făcut ce are
are
de
de gînd
gînd să mai mai facă. Aceasta
Aceasta nu putea să i-o
nu putea i-o spună şi,
prin
prin urmare,
urmare, nici nici s-o
s-o facă.
5
5 El
El scoase
scoase ceasornicul
ceasornicul şi se uită la
se uită la el.el.
- Nu u sunt
sunt încă doauăsprezece - - zise
zise - - maimai multmult ca ca
să scape.
scape. Mai
Mai avem avem şase ceasuri.
ceasuri. Să vedem.
vedem. Am Am să mai mai
alerg,
alerg, şi pepe la la patru
patru,, cel
cel mai tîrziu pe
mai tîrziu pe lala cinc.
cinc.ii iar sunt
iar sunt
aici,
aici, ca �ă-ţi spun
ca ~ă-ţi spun dac-am
dac-am reuşit ori ori nu.nu.
10
10 Gîndul
Gîndul lui lui era
era să-i vină prea tirziu -
prea tîrziu - tottot o o minciună
minciună..
-
- Foarte
Foarte bine bine!! răspunse ea. ea. Ca Ca ~ă �ă vezi
vezi că sunt sunt
sinceră, îndată ce ce mă voi fi-mbrăcat, am
voi fi-mbrăcat, am să mă duc duc
la
la Cohen
Cohen ca ca să ~ă iau
iau banii.
banii. îiîi ai
ai la
la dispoziţiunea ta ta pînă
duminecă
duminecă dimineaţa. Dacă reuşeşti reuşeşti fie azi, fie
fie azi, fie mîne
mîne ~ă să
15
15 scapi
~capi altfel
altfel din încurcătură , îi
din încurcătură, îi dau
dau evreului
evreului banii banii înapoi'.
înapoi'.
Iorgu
Iorgu îi îi mulţumi iară şi şi iarăşi plecă uitîndu-se
uitîndu-se iar iar
la ceasornic
ceasornic..
Era cel
Era cel mai
mai potrivit
potrivit timp
timp ca ca ~ăsă se ducă la
se ducă la d-na
d-na
Ionescu şi să facă
Ionescu facă ceea
ceea cece ar
ar fifi trebuit
trebuit să-ndeplinească
2
200 îndată după-ntoarcerea ssa, a ddee llaa moşie.
moşie.
întîia
întîia oară în în viaţa luilui se vedea intrat
se vedea intrat în în conflict
conflict
cu
cu mama
mama sa. sa. Ea Ea oo năpăstuia pe pe Zoe,
Zoe, dardar numai
numai pentrupentru
că după spusele
spusele altoraaltora îşi făcuse oo idee idee cu cu desăvîrşire
de~ăvîrşire
greşită despre
despre dînsa. dînsa. Datoria
Datoria lui lui era
era să aibă, cum cum aa
2
255 avut
avut maimai nainte,
nainte, inimainima deschisă
deschisă faţă faţă ccu u dînsa
dînsa şi şi s-o
s-o
dumirească, s-o-ncredinţeze despre despre înţelepciunea Zoei Zoei
şi despre
despre bunătatea ei ei sufletească.
sufletească, îl îl strivea
strivea cugetul
cugetul
vinovăţiei de de '' aa nu
nu oo fi
fi făcut aceasta
aceasta cînd cînd mama
mama lui lui
l-a
l-a însărcinat să se se ducă la la d-na
d-na Ionescu
Ionescu şi de de a a fi
fi lăsat
Iă~at
3
300 ssăă treacă atîta
atîta timp fără ccaa să ssee ducă.
timp fără
Şi totuşi ..... .
S-a
S-a dus,
dus, ce-i
ce-i drept,
drept, la
la d-na
d-na Ionescu,
Ionescu" . i-a i-a spus
spus multemulte
complimente
complimente din din partea
partea mamei
mamei sale, sale, i-a
i-a spus
spus că aceasta
aceasta
abia
abia luni
luni se se va întoarce, dar
va întoarce, dar cînd
cînd era era să-isă -i spună şi
35
35 celelalte,
celelalte, aa lunecat
lunecat pe pe căi
căi piezişe.
piezişe.
- Aţi mai
- Aţi mai văzut pe pe verişoara mea mea. Zoe
Zoe de de cînd
cînd v-aţi
întors
întors lala Bucureşti
Bucureşti?? a-ntrebat
a-ntrebat dînsul.dînsul.
Era
Era un un felfel de minciună în
de minciună în dosul
dosul acestei
acestei ., întrebări,
întrebări,
căci el venea de
el venea de la
la verişoara Zoe Zoe şi şi aceasta
aceasta n-ar n-ar fi fi
4
400 lipsit să-i spună dacă ''ar
lipsit ar mai
mai fi fi văzut pe pe d-na
d-na Ionescu"
Ionescu,·
care
care nu
nu putea
putea nici nici ea
ea să deie
deie alt
alt răspuns decît decît că "nu" "nu " ..

360
360

www.dacoromanica.ro
 - Pare�mi-se
- Pare~mi-se că mama mama doreştdoreştee să mergeţi
merge ţi împreună
ca
ca s-o s-o vedeţi,
vede ţi , grăi dînsul.
dînsul. Nu Nu mi-ami-a spus-o aceasta, dar
spus-o aceasta, dar
aşa mi mi s-a
s-a părut .
Zicînd-o
Zicînd-o aceasta,
aceasta, el el aa împlinit
împlini t dorinţa mamei mamei sale,
sale,
5
5 dar
dar tot numai minţind a-mplinit-o
tot numai a-mplinit-o!!
Astfel,
Astfel, începînd
începînd cu cu lucruri
lucruri de de puţină însemnătate,
însemnă t at e,
ia
ia omul omul deprinderea
deprinderea de de aa umbla
umbla pe pe căi piezişe,
piezi şe , de
de a a
spune una
spune una cînd
cînd gîndeşte alta, alta, de de aa se
se amăgi pe pe sine
sine
amăgind
amăgind pe pe alţii
altii şisi de
de aa nu-şi
nu-si mai face mustrări
m ai face mustrări cînd cînd
10
10 ee de de rea-cn:di~tă:
rea-credinţă. '
Plecînd
Plecînd de de lala ' d-na Ionescu, el
d-na Ionescu, el răsuflă mai mai uşor
usor ca
ca
orişice om om care
care aa scăpat de neplăcută: şi se
de oo sarcină neplăcută, se
bucura
bucura că Alina Alina nu nu se-ntorsese
se-ntorsese încă de de la
la şcoală, căcică ci
ea, îndrăzneaţă cum
ea, cum ştie cîteodată să fi fie,
e, ar fi putut
ar fi putut
115
5 să zică, cum cum i-ai-a zis
zis şi lui
lui odată
odată:: "Dar"Dar nu nu ţinem să ne ne
vedem
vedem cu cu coconi
coconi ta ta aceea
aceea!!'�'~
Scăpat de grija� aceasta,
de grij aceasta, îi îi rămînea să mai mai scape
scape şi
de
de celelalte.
celelalte.
Ca să
Ca să răzbeşti
răzb eşti în în asemenea
asemenea împregiurări,
împregiurări, se se cere
cere
2
200 oarecare
oarecare hotărîre, hotărîre , oarecare
oarecare stăruinţă, chiar chiar oarecare,
oarecare,''
îndrăzneală,
îndrăzne ală, iar iar aceste
acest e ţi le le daudau strîmtorările care care te­
t e-
mpintenează.
mpintenează . E E greu
greu �ă baţi la
~ ă baţi la uşa altora
altora ca ca să ceri
ceri
si
si n-o faci aceasta
n-o faci aceasta decîtdecît fiind nevoit a
fiind nevoit a oo face.
face. MaiMai avea
avea
ssă ă ieieieie dede la
la Zerlendi
Zerlendi pestepeste doauăzeci şi trei trei dede mii
mii dede
2
255 lei.
lei. Bancherul
Banch erul era Însă d
era Însă dee părere ccăă ee cestiune
cestiune d dee pru-
pru- ''
denţă să-şi
denţă să-şi rezerve
rezerve suma suma aceasta
aceasta pentru
pentru seceriş, cînd
seceriş, cînd
va
va avea nevoie neapărată de
avea nevoie bani. El
de bani. şi-ar fi
El şi-ar fi schimbat,
schimbat,
poate, părere2;
poate, părere ~ aceasta
aceasta dacă coconul coconul Mitiţă ar fi pus
ar fi pus iar
iar
oo vorbă bună. bună. Se putea îp.să
Se putea îp.să ca ca coconul
coconul Mitiţă să fie fie
3
3 00 şi
şi e ell de
de aceeaşi
acee aşi părere.
părere.
..
Era greu
Era greu să se se mai
mai ducă pe pe la la Zerlendi,
Zerlendi, dar dar uşor nu nu
era nici
era nici să-I
să -I caute
caute pe pe cocon�l
coconul Mitiţă.
Şi
Şi dede ce
ce cînd
cînd ZoeZoe eraera şişi ea ea ' gata
gata să-i
să-i pună
pună b<\.nii
banii pepe
masă ?
masă?
3
355 Vineri seara
Vineri seara era gata să pună caii
era gata caii şi să plece plece iar
iar
la
la Valea-Boului,
Valea-Boului, c;,l c~ să ii lele spună mamei mamei salesale toate
toate din
din
fir în
fir în păr şi s-o-nduplece.
s-o-nduplece.
S-a
S-a răzgîndit însă. însă .
'... Făcuse-n '· timpul
timpul ierniiiernii"' şL
şi. cheltuieli
cheltuieli pe pe care
care ar ar fifi '·
10
10 putut
putut să nu nu le .facă.. Acum
le.facă Acum era era vorba
vorba de de lucruri
lucruri ·dede mare
mare

361

www.dacoromanica.ro
 folos, pe
folos, pe care
care nunu mai
mai putea.
putea, să le le arrllne.
aIrune. Aceasta
Aceasta oo ştia
şi mama
mama lui lui.. Era
Era dorinţa ei ei fierbinte
fierbinte ca ca să fiefie restaurate
restaurate
casele
casele boiereşti, în în care-şi petrecuse
petrecuse copilăria şi tinere­ tinere-
ţele, şi faţa ei ei se
se lumina
lumina cîndcînd îi îi vorbea
vorbea despre
despre graj duri,
grajduri,
5
5 şoproane şi grînar
şoproane grînar sistematic.
sistematic.
"Ce
"Ce mi-emi-e dacă-i spun spun maimai nainte
nainte ori ori in în urmă
urmă?! ? ! Îşi
zise
zise el.el. Tot
Tot una una e. e. Vorba
Vorba ee că am am să-i spun spun şi am am să-i
să -i
dau
dau toate
toate lămuririle
lămuririle îndată
îndată ce ce voi
voi fi fi sosit
sosit iariar la
la Valea­
Valea-
Boului."
10
10 Simbătă
Sîmbătă dimineaţa,
dimineata, cînd cînd se-mbrăca să se se ducă la la
Zoe,
Zoe, ii s-a s-a maimai pus pus 'şi
şi întrebarea
intrebarea dacă are are oriori nu să~i
nu să�i
spună acesteia
acesteia că are are să-i facă mumei mumei sale sale împărtăşire
despre
despre împrumutul
împrumutul de de doauăzeci
doauăzeci şi şi cinci
cinci de de mii
mii dede lei.
lei.
,,0 facem şi-o ştim numai
,,0 facem numai noi noi amîndoi"
amîndoi",, zisesezisese Zoe.
Zoe .
15
15 Ar
Ar fi fi fost
fost de de rea-credinţă
re a-credinţă dacă nu nu i-ar
i-ar fi
fi spus
spus că mai mai
are
are să fie fie şisi aa treia
treia care
care ştie.
stie.
Iar
Iar oo întîmplare
întîmplare neaşteptată însă. însă .
Cînd
Cînd ieşea i eşe a caca să sese ducă la la Zoe,
Zoe, s-a s-a pomenit
pomenit faţă-n faţă-n
faţă cu cu Alina,
Alina, carecare se-ntoarcea
se-ntoarcea de de la şcoală.,
la şcoală
20 I-a zis
I-a zis frumos
frumos "bună dimineaţă"dimin eaţă" şi-a întrebat-o întrebat-o în în
franţuzeşte
franţuzeşt e :
-
- Comment ya va-t-il va-t-il??
Dînsa i-a
Dînsa zis un
i-a zis un "Grand meryi l" /"
-- Şi mă bucur bucur că, că, dindin întîmplare, te-ntî1nesc, ca
întîmplare, te-ntîlnesc, ca
25
25 să: te t e rog
rog să-i spui spui cocoanei-mari
cocoanei-mari sărutări de de mînă din din
partea
partea mea. mea, Mama Mama şi eu, eli: îi
îi mulţumim, dar dar n-amn-am avutavut
şi nu
nu avemavem de de gînd
gînd săsă profităm
prqfităm de bunăvoinţa ei
de bunăvoinţa ei..
-
- De De ce, ce, domnişoară
domnişoară?? întrebă întrebă dînsul.
dînsul.
-
- Pentru
Pentru că că noauă
noauă nu nu nene place
place doamna
doamna aceea, aceea, răs-răs-
3
300 punse
punse Alina Alina ccuu inima inima deschi�ă
des chi~ă..
Iorgu
Iorg-u rămase parcă i-ar i-ar ffii tras
tras cineva
cineva în în piaţa Tea­Tea-
trului
trului oo palmă palmă,.
Locul
Locul unde unde se se aflau
aflau nu nu era potrivit ca
era potrivit ca .!:ă-i
~ă-i deie
deie
cuvenitele
cuvenitele lămuriri; lămuriri ;'' s-a
s-a mărginit deci �ă-i zică
deci !:ă-i zică::
3
355 -
- Vă-nşelaţi, domnişoară domnişoară!!
-
- Poate
Poate!! i-a i-a zis
zis Alina
Alina şi şi-a căutat de de drum.
drum.
El
El iar iar nu nu maimai ştia ce ce �ăEă facă.
facă,
Mari
Mari picături de de sudoare
sudoare rece rece ii se se iveau
iveau pe pe frunte
frunte
cînd
cînd se se gîndea
gîndea ce-şi vor vor fi fi zicînd
zicînd mama mama lui, lui, doamna
doamna
10
10 Ionescu şi c0pila
.. Ionescu C0pila cea-ndrăzneaţă cînd cînd s� se vorvor întîlni.
întîlni.
Dar
Dar el el nu ~ mai putea putea �ă ~ă se-ntoarcă.

362
362 .,.

www.dacoromanica.ro
 "Ei
"Ei bine
bine !! n-am
n-am să-i să-i spun
spun !!'~'� îşi
îşi zise
zise plecînd
plecînd maim ai
departe.
departe.
N -ar
N -ar fi putut în
fi putut în clipa
clipa aceea
aceea să-şi deie deie seamă
se amă dacă
Zoei, mamei
Zoei, mamei sale,
sale, oriori nici
nici uneia
uneia din din arnîndoauă
amîndoauă n-aren-are
5
5 -i spună : ştia
să-i
să numai că bărbatul
ş tia numai bărbatul trebuie
trebuie să fie fie discret
discret
şi n-are
n-are să se se amestece
amest ece în în gîlcevile
gîlcevile femeieşti.
A găsit-o pe pe Zoe mai mai veselă şi mai mai plină de de farmec
farmec
decît orişicînd,
decît orişicînd , înîn adevăr fericită că
adevăr fericită poate să
că poate să-i
-i facă
facă
neînsemnatul serviciu amical.
neînsemnatul serviciu amical. Dacă el el ar
ar fi
fi dat
dat şi ea
si ea
10
10 ar
ar fi primit, mulţumirea
fi primit, mulţumire a ei ei n-ar
n-ar fi fi atît
atît dede mare
mare şi dede
sinceră.
sinceră.
Nuu mai
m ai ştia - biata femeie
- biata femeie - - ce ce să-i facă, undeunde să-I
să -I
aşeze
aseze şi si cum
cum să-I
să -I încînte.
încînte.
El î~să,
'El însă, bărbat în în putere,
putere, aa rămas statornic statornic şi nu nu
'115
5 i-a
i-a spus
spus nici
nici dacă-i face face ori
ori nu
nu mamei
mamei sale împărtăşire
sale împărtăşire
despre
despre celecele ce
ce aa făcut,
făcut, nici
nici mai
mai alesales dacă i-a i-a spus
spus ori
ori
nu
nu d-nei Ionescu şi Alinei
d-nei Ionescu Alinei multele
multele complimente
complimente şi
celelalte.
celelalte.
Nu
N u doară că ... ... dar
dar unun omom ca ca dînsul
dînsul trebuia
trebuia să fiefie
2
2 00 discret.
discret .
După plecarea
plecarea lui, lui, Zoe, răsfăţată
Zoe, mai răsfăţ ată decît
decît de
de obicei,
obicei,
iar
iar aa scos
scos căpşorul prin prin crepătura u uşii.
ş ii.
-
- AmAm uitat,
uitat, Iorgule,
I orgule, să să te-ntreb:
te-ntreb : ce ce mai
mai face
face Gîrgă:..
riţa
ri ţa?? strigă dînsa.
dînsa .
2
255 Ell se-ntoarse
E se-ntoarse şi se se uită cu cu ochi
ochi marimari şi cam cam blej it
blejit
înapoi. u
înapoi. u putea
putea să se se dumirească
dumire ască cum cum aa aj uns ea
ajuns ea aşa
deodată
deo dată să-i vorb vorbească
ească despre
despre gîrgăriţă.
-
- NuNu ee gîrgăriţă,
gîrgări ţă, ZoeZoe - - răspunse cu cu cea
cea mai
mai deplină
seninătate
senină t ate -- ee ochiul-lui-Dumnezeu
ochiul-lui-Dumnezeu!!
3
300 Zoe îşi muşcă
Zoe mu şcă buzele,
buzele, îşi retrase
retrase căpşorul şi închise închise
uşa.
u şa.

VIII
VIII

,~ Doi . pepeni
,�Doi pepeni într-o
într-o mînă nu nu poţi să ţii"ţii",, aşa zice
zice
românul.
rom ânul.
35
35 Putea Iorgu'
Putea Iorgu' să fie
fie gospodar
gospodar la la Valea-Boului
Valea-Boului şi pro-pro-
curor
curor la la Bucureşti. Cîtă vreme vreme coconul
c0conul Iancu
Iancu Talpă
îşi avea
îşi avea scaunul în Senat,
scaunul în Senat, nu-i
nu-i prea:
prea: cerea
cerea nimeni
nimeni soco-'
socb--
tteala
eala dacă lipsea cîte o
lipsea cîte o :zi,
:zi, chiar
chiar şi cîte
cîte doauă
doauă de la tri-
de la tri-

363 ·.

www.dacoromanica.ro
 bunal.
bunal. Era Era Însăînsă el el om deprins a
om deprins a lele face
face toate
toate cu cu toată
inima,
inima, şi cînd cînd se se afla
afla la la Bucureşti, gindul gîndul îi îi era dus la
era dus la
Valea-Boului,
Valea-Boului, iar iar cînd
cînd se <:e afla
afla la la Valea-Boului,
Valea-Boului, lşi îşi făcea
mustrări pentru pentru că lipseşte de de la la tribunal.
tribunal.
5
5 Duminecă a a umblat
umblat cu cu cărămidarii şi cu antrepre-
cu antrepre-
norul,
norul, n-a n-a găsit
găsit dardar timp timp să să spună
spună mameimamei sale sale ceea
ceea ce ce
ar
ar fifi avut
avut de de spus.
spus. Luni Luni aa grăbit aca�ă aca~ă pentru
pentru ca ca să nu nu
lipsească de de la
la tribunal.
tribunal. Pe Pe drum drum nu nu putea
putea �2.-i ~2.-i vorbea!:că
vorbea!: că
în
în toată tigna,
tigna, cum cum se se cuvine.
cuvine. Rămînea să-i vorbească vorbea scă
110
0 seara.
seara. El El s-a-ntors
s-a-ntors însă cam cam supărat acaf;ă. aca~ă.
Mai
Mai eraera adecă şi un un al al treilea
treilea pepenepepene pe care care avea
avea
să-I
să -I ia
ia în
în mînă.
mînă.
Generalul
Generalul Florescu,
Florescu, ajuns ajuns în în fnmtea
fnmtea guvernului,
guvernului,
ţinea să arate arate că românulromânul ee în în adevăr născut oştean
11jj şi-a-nceput să-i adune adune pe pe ici,ici, pe c610 c610 pe pe voinici,
voinici, să le le
pună
pună puşcâ-n
puşcâ-n mînă,mînă, căciula căciul.a cu cu pană
pană de curcan în
de curcan în cap
cap
şi
şi să-i
să-i deprindă
deprindă cu ;,d1'eapta-stînga !" ...
cu "dreapta-stînga!" . . . "una
"una,, doauă,
doau ă,
trei !" şi aşa mai mai departe,
departe, după după cum cum cere "reglementul" .
cere "reglementul".
lorgu,
lorgu, ofiţer de de căIăraşi, trebuia trebuia să să meargă şi el el pe
pe
2
200 cîteva
cîteva săptămîni tocmai tocmai acum acum, , llaa celcel mai
mai nepotrivit
nepotrivit
..
timp ..
-
- Ei Ei vezi, lorgule ? ! li
vezi, lorgule?! îi zise zise cocoana
cocoana Elena, Elena, chiarchiar
mai
mai mîhnită decît decît el. el. TuTu însutiînsuţi ti-ai ţi-ai făcut-o.
făcut-o .
- Datoria fată
- Datoria faţă cu cu ţaratara ~a sa 'tr~buie
trebuie <:ă să si-o şi-o facă ori- ori-
2
255 şicine!! răspunse
şicine răspunse' el. ' . '
'
Ea n-a
Ea n-a ziszis "nu
"nu !",! " , dar lmpăcată cu
dar :împăcată cu gîndul
gîndul acesta acesta nu nu
era
era şi iar a
şi iar a petrecut
petrecut noapteanoaptea în în nedorrnire,
nedormire, ziua ziua .urmă­
,urmă­
toare
toare iar iar s-a
s-a sculat
sculat tîrziu tîrziu şi iar iar se se ridica
ridica cu cu anevoia
anevoia
din
din jeţul ei, iar îi
ei, iar îi venea
venea din din cînd cînd în în cînd
cînd un un fel fel de sfîr-
de sfîr-
30
30 şeală.
şeală.
-
- Dacă
Dacă tu tu pleci,
pleci, şi şi trebuie
trebui e să pleci -- îi
să pleci îi zise
zise .. ea
ea pepe
Înserate
înserate - - mă duci duci iar iar la la moşie. Ce Ce facfac eu aici aşa
eu aici aş a
singură
singură în în timpul
timpul cît cît lipseşti
lipseşti tu tu??
-
- Singură ai ai fifi şi acolo,
acolo, răspunse răspunse el. el. Aici
Aici tot tot ai ai pe
pe
3
355 tant'' Anica,
tant Anica, ai ai ppee Zoe,
Zoe, aaii chiar chiar aci aci aproape
aproape p pee d-na
d-na
lonescu şi pe
lonescu pe fiica
fiica .. ei,
ei, care
care îţi îţi este,
este, dacă judec judec bine,bine,
foarte
foarte simpatică.
-
- N-am
N-am pe pe nimeni,
nimeni, Întîmpină întîmpină dînsa. dînsa. CocoaneleCocoanele
acelea
acelea nu nu sunt
sunt dede seama'mea.
seama·mea. Nu Nu doar
doar că m, m.- aş fi fi uitînd
uitînd la la
440
0 stare
stare oriori la
la neam.
neam. Văd Văd numainumai omul. omul. N Nuu ne
ne potrivim
potrivim Însă însă
.. eu
eu şi ele.
ele. ruci
rîiei lala fire,
fire, nici
nici la la gînd.gînd. Iar Iar fata
fata ac;:eea
aceea - - adă:..

364
364

www.dacoromanica.ro
 ugă
ugă peste
peste puţin
puţin - - ee foarte
foarte drăguţă,
drăguţă, dar
dar şi ea, pare-mi-se
şi ea, pare-mi-se
tot
tot numai
numai acolo
acolo la la ţară mai mai ales
ales umblînd
umblînd cu cu tine
tine de de
la una
una la alta. alta. Aici,
Aici, cu cu o bătrînă neputincioasă ca ca
mine,
mine, înîn curînd
curînd ii s-ar
s-ar urî
urî de
de mi-ar milă de ea. La tară
mi-ar fi milă '
5
5 ee cu
cu totul altfel, urmă iar.
totul altfel, Acolo sunt
iar. Acolo sunt inimi
inimi închise
închise' cu
zăvorul, pe pe care
care lele deschizi
deschizi dacă ştii să găseşti cheia cheia
zăvorului.
Iorgu
Iorgu asculta
asculta cu cu gîndul
gîndul dus,
dus, încît
ÎnCÎt abia
abia îşi maimai da da
seamă despre
despre înţelesul vorbelor vorbelor cece auzea.
auzea.
1i 0
O Acum era era cea
cea mai
mai potrivită ocaziune
ocaziune ca s-o dumirească
ca s-o
în ceea ce
în ceea ce priveşte pe pe Zoe.
Zoe.
-
- EuEu credcred - - zise
zise - - că puipui prea
prea multmult temei
temei pe pe
cele
cele cece ţi s-au
s-au spus
spus despre
despre Zoe, cunoscînd-o mai
Zoe, cunosCÎnd-o mai de de
aproape
aproape ..... .
15
15 Cocoana
Cocoana Elena Elena îi îi aruncă oo căutătură aspră.
-
- O O cunosc
cunosc îl îl întrerupse
întrerupse;; e făţamică,
făţarnică, vicleană şi şi
plină dede răutate.
- Eu
- Eu cred
cred că ..... .
-
- N Nuu crede
crede nimic
nimic!! îl îl întrerupse iar dînsa
întrerupse iar dînsa ccuu nervo-
nervo-
2
200 zitatea
zitatea omului
omului bolnăvicios, care care nu
nu mai
mai e:.ne-n stare să
sufără nici oo contrazicere.
contrazicere.
El
El tăcu cuprins
cuprins de de simţămîntul că ' nu nu ee potrivită
nici
nici ocaziunea
ocaziunea aceasta.
aceasta .
-
- Acum, în timpul celor cîteva zile pe care le-am le:.am
2
2 55 petrecut
petrecut la la moşie
moşi e -- urmă dînsa dînsa -- m-am înoredinţat
m-am înoredinţat
că tottot mai
mai trăiesc
trăi esc oameni
oameni care
care mă ştiu din din timpul
timpul
copilăriei mele,
mele, şi ee maremare mîngîierea
mîngîierea de de a-ia-i vedea
vedea cumcum
se
se bucură cînd cînd văd că-mi că-mi aduc aminte de
aduc aminte de dînşii, vie vie
ee mulţumirea
mulţumirea de de aa sta de de vorbă cu dînşii despre cele
3300 de
de mult
mult trecute.
trecute . Aici
Aici ccee găsesc
găsesc?? încă o o dată
dată:: n-am
n-am
pe
pe nimeni.
nimeni. Sarcină sunt sunt pentru toţi, adăugă întristată
pentru toţi, întristată..
Lui îi
Lui îi era
era cu cu toate
toate aceste greu să şi:..
aceste greu şi:.oo gîndească acolo
acolo
departe,
departe, în în vreme
vreme ce ce elel îşi face rîndul în oştire.
- Dar vorbim
- Dar vorbim şi noi, noi, grăi dînsul.
dînsul. Eu Eu n-am
n-am ' primit
primit
3
355 ' încă ordinul
ordinul de de chemare,
chemare, şi-o ssăă mai mai treacă timp timp pînă
ce-mi
ce:.mi va
va veni
veni rîndul.
rîndul. Pîn-atunci
Pîn-atunci sese pot
pot întîmpla
întîmpla multe
multe
şi ni
ni se
se vor
vor fi schimbat,
schimbat, poate, şi părerile
părerile..
N-au
I-au mai stăruit nici el, nici ea, dar gîndul lui era
dus
dus lala cele
cele grăite
grăit e de de dînsa,
dînsa, şi Alina
Alina îi îi era
era încă maimai
O
-4'i0 dragă.

365
365

www.dacoromanica.ro
 îşi deduse,
deduse, ce-i ce-i drept,
drept, de de gol răutatea
gol răutat ea femeiască
prin
prin îndrăzneala cu cu care
care i-a spus că nu-i
i~a spus nu-i place cocoana
place cocoana
aceea, dar
aceea, dar mama
mama lui lui era
era şi ea ea de
de aceeaşi părere părere..
"Da
"Da!! îşi zise.zise. E E în în adevăr oarecareoarecare făţărnicie în în
5
5 întregul
întregul fel fel de
de aa fifi al
al Zoei.
Zoei. , Nici
Nici că ee cu cu putinţă să nu nu
fie. Prin mijlocul
fie. Prin mijlocul "lumiilumii plinepline de de oameni
oameni făţarnici,
făţarnici,
nesă ţioşi, pizmătareţi,
nesăţioşi, pizmătareţi, plini plini de de rele îndemnuri nu
rele îndemnuri nu
poţi
poţi răzbi
răzbi dîndu-ţi
dîndu-ţi pe pe faţă gîndurile şi
faţă gîndurile şi simţămintele.
simţămint ele .
Mai
Mai ales
ales pentru
pentru oo femeie femeie cu cu strălucitele
s trălucitel e ei ei însuşiri,
însuşiri,
110
0 făţărnicia ee neapărată
ne apărată arn1ă armă de de apărare,
apărare , iar iar făţărnicia
făţărnicia
şi vicleşugul sunt sunt cam cam acelaşi lucru. lucru. Societatea
Societatea în în
mijlocul
mijlocul căreia trăieştetrăieşt e a a făcut-o cum cum ii se se pare
pare mamii,
mamii,
dar
dar fondul
fondul ei ei sufletesc
sufletesc ee bun, bun, în în adevăr bun." bun."
El, cu
cu toate
toate acestea,
acestea, iar se temea
iar se temea de de Zoe.
Zoe. Iar Iar îiîi zbîr-
zbîr-
115
j năiau în
năiau în ureche vorbele rostite
ureche vorbele rostite de de dînsa
dînsa acolo
acolo sus sus în
în
poieniţa
poi eniţa cea cea frumoa�ă,
frumoa~ ă, iar iar oo vedea
vedea înţepată la la ple­
ple-
carea
carea ei ei de
de lala .valea-Boului,
,Valea-Boului, iar iar era
era pornit
pornit să sară ~ ară în
în
apărarea
apărare a nevinovăţiei.
nevinovăţiei . îi îi era
era parcă ochiul ochiul ei ei ager
ager pă­
trunde
trunde în în adîncimea
adîncimea sufletelor
sufletelor şi şi eaea simte
simte ce ce gîndesc
gîndesc
2
200 '' alţii despre
despre dînsa,
dînsa, ştie ce-a ce-a zis Alina.
zis Alina.
El avea
El avea dreptate
dreptate..
Zoe era
Zoe era cu cu mult
mult mai mai deşteaptă
de şte aptă decîtdecît ca ca să ~ ă nunu fi
fiee
izbită de de apropierea
apropierea sufletească
sufletea~că dintre dintre el el şi Alina.
Alina.
Chiar
Chiar şi dacă n-ar n-ar mai mai fi fost şi celelalte,
fi fost celelalte, ea ea aa fost
fost
2
255 cuprinsă d dee oo mînie
mînie nenfrînată cînd cînd eell aa rostit
rostit vorbele
vorb ele
"nu ee gîrgări ţă,
"nu ţă, cici ochiul-Iui-Dumnezeu"
ochiul-Iui-Dumnezeu " ..
El
El aa zis-o
zis-o aceasta
aceasta în în toată nevinovăţia,
nevinovăţia, crezînd crezînd că
ee vorba
vorba de de gîngania
gîngania despredespre care care eaea vorbise-n
vorbise-n zeflem zeflemea.ea.
Nu
Nu putea
putea să-i treacă
tre acă prin
prin gîndgînd că ea ea îiîi zice
zice Alinei
Alinei ""Gîr-Gir-
3
300 găriţă"
găriţă".. E Eaa însă nu nu putea
putea ssăă ia ia vorb
vorbele lui decît
ele lui decît drept
drept
răspuns
răspuns îndrăzneţ
îndrăzne ţ la-ntrebarea
la-ntrebarea ei. ei.
Mergind
Mergînd deci deci iariar pepe la dînsa, el
la dînsa, el aa găsit-o
găsit - o cu cu ttotul
otul
sschimbată.
c himbată.
Nuu doară că l-a l-a primit
primit rece rece şi înţepată
înţ epată ca ca la la plecarea
plecarea
335
5 ei
ei dede la
la Valea-Boului.
Valea-Boului. Nu u!! Tot
Tot gătită, n nuu ccaa pentru
pentru
salon,
salon, tot tot zicîndu-i
zicîndu-i:: "Şezi ici ici lîngă mine mine!", ! " , tot
tot desfă­
desfă ­
şurîndu-şi farmecele,
farmecele, mai mai afectuoasă
afe ctuoasă decît decît orişicînd,
tot plină de
tot de cel
cel mai
mai viu interes pentru
viu interes pentru toate toate cele cele cece el
el
a
a făcut ori ori are
are să facă.
-40
40 "E făţarnică -
"E - zise
zise el el in
în gindul
gîndul lui lui -- dardar făţărnicia
făţărni cia
ei
ei ee plăcută şi plină de de bunătate.
bunătat e ." "

366

www.dacoromanica.ro
 -- Se Se poate
poate?! ? ! e,
e.x clamă dînsa
xclamă dînsa cînd
cînd el el îi
îi vorbi despre
vorbi despre
greutăţile
greutăţile ivite ivite în urma nevoii
în urma n evoii dede aa lua lua parte
parte la la concen­
concen-
trare,
trare. Atît Atît ar ar mai
mai trebuitrebui!! De De dragul
dragul unui unui fleacfleac de de
concentrare
concentrare n-ai n-ai tu tu s-os-o laşi
laşi pepe tant Elena singură
tant'' Elena singură..
5
5 La
La urma urma urmelor,
urmelor, tu, tu, singurul
singurul fiu fiu al unei văduve,
al unei văduve,
chivernisitorul
chivernisitorul unei unei averi mari, ba
averi mari, ba chiarchiar şi şi magistrat,
magistrat,
nici
nici nu nu trebuia
trebuia să să intri
intri în în ostire
ostire ..
.. El
El se picioare., ''
se ridică-n picioare
- Asemenea lucruri
- Asemenea lucruri nu nu se se discută
discută!! îi îi zise, Sunt o
zise. Sunt o
1100 dată
dată soldat
soldat şi si am
am să-misă-mi fac fac datoria
datoria ca ca orişicare
orisicare altul. altul.
-
- Mofturi
Mofturi'!! răspunse ea. ea, înţeleg să fii· fii~ chemat
chemat la la
război,
război. Da! Da ! atunci
atunci ai ai să
să tete duci. Dar la
duci. Dar la oo concentrare
concentrare?? 1!
E
E destul
des tul oo vorbă
vorbă pusă pusă de de cocanul
coconul IIancu ancu pentru
pentru ca ca săsă
nu-ti
nu-ti vie vie ordinul
ordinul de de chemare,
chemare, si si toată lumea o
toată lumea să găsească,
o să găsească,
15
15 să fii fii încredinţat
încredinţat,, că lucruÎ lucruÎ ee foarte
foarte firescfiresc..
-
- Şi Şi tutu crezi, 'lae, că
crezi, 'loe, că eu sunt în
eu sunt în stare
stare să să fac
fac aşaaşa
ceva
ceva?? 1! o-nfruntă
o-nfruntă el. el.
-
- Ei Ei bine
bine!! şopti
şopti dîns dînsa. a. OO săsă fac
fac eu eu chiar
chiar şi şi fără
fără de de
voia
voia ta. ta.
2
200 -
- Mă Mă insulţi,
insulţi, Zoe Zoe!! strigă
strigă el, el, cucu obrajii
obrajii aprinşi
aprinşi..
Simţind c-a
Simţind c-a ajuns
ajuns la la limita
limita peste
peste care care nu poate să
nu poate să
treacă,
treacă, ea ea se
se ridică,
ridică, îl îl cuprinse
cuprinse cu cu braţul
braţul şi-l trase iar
şi-l trase iar
lîngă
lîngă sine sine pepe canapea.
canapea.
-
- Potoleşte-te,
Potoleşte-te , îi îi zise
zise cucu multă dulceaţă. Ai Ai drep-
drep-
2
255 tate.
tate. 'Aşa 'Aşa trebuie
trebuie ~ă �ă vorbească
vorbească u unn bărbat,
bărbat, şi şi maimai
ales
ales un Armas. Dacă
un Armas. Dacă zici zici tu tu "nu
"nu l" ! I< nu
nu!! Slăbiciunile
Slăbiciunile
femeieşti n-au n-au ''să
să tete scoată din din sărite. Eu Eu mă gîndeam gîndeam
la
la neliniştea
n eliniştea de de care
care atît atît tu, cît şi
tu, cît şi tant
tant'' Elen
Elen aveţiaveţi să să
fiţi
fiţi chinuiţi
chinuiţi în în timpul
timpul petrecut
petrecut de de tinetine la cancentrări.
la concentrări.
�o
~ E
E oo jj ertvă,
ertvă, Iorgule
Iorgule..
Carnea străbătută-n
Carnea străbătută-n lung lung şi-nşi-n lat
lat de de sînge
sînge cald cald fiind
fiind
în
în adevăr
adevăr izvor
izvor de de ispitiri, Iorgu se
ispitiri, Iorgu se sim'ţea
sim'ţea sub sub braţul
braţul
ei
ei înîn mare
mare strîmtorare
strîmtorare şi şi făcu
făcu o o mişcare
mişcare parcă parcă ar ar fifi vrut
vrut
să
să iasăiasă de de sub
sub el.el.
3
355 Zoe
Zoe iar iar rîse
rÎse cucu hohote,
hohote, apoi apoi ii sese uită-n
uită-n faţă.faţă.
--'-
-'- EE de de tot
tot hazul,
hazul, şopti şopti printre
printre dinţi.
dinţi. Ce:.. ar zice
Ce:.ar zice ea ea
dacă
dacă ne-ar ne-ar vedea
vedea şezînd
şezînd aşa aşa unul
unul lîngălîngă altul,
altul, aici,
aici, pe pe
canapea
canapea aceasta aceasta?! ?!
El rămase-nţepenit,
El rămase-nţepenit, ca ca şişi cînd
cînd un un jjunghi
unghi ascuţit
ascuţit i-ari-ar
4
4OO fi
fi atins
atins pieptul
pieptul deasupra
deasupra inimii. Prima pornire
inimii. Prima pornire îi îi era
era

www.dacoromanica.ro
 !Oă pună
pună mînamîna pe ' j unghi şi să-I înfingă
pe 'junghi înfingă-n -n pieptul
pieptul ei. el.
Se ştia însă legat la amîndoauă mînile.
-- NuNu potpot !Oă-mi dau dau nici nici eu
eu seamă, îi îi răspunse
stăpînindu-şi firea firea şi si dîndu-şi
dîndu-si silinţa
silinta de de aa rîde
rîde şi el.
si el.
5
5 Cred îmă că n-ar ~ice
Cred nimi~. Ar
zice nimic. Ar găsi că ee un un lucru
iucru
foarte firesc ca
foarte firesc ca unun văr şi oo verişoară să se se lepede
lepede de de
făţărniciile convenţionale, să-şi spună unul unul altuia
altuia toate
toate
gîndurile
gîndurile şi să şadă cum cum şedem noi noi aici.
aici.
-
- ArAr fi
fi prea
prea cuminte
cuminte dac-ar dac-ar zice
zice aşa, întîmpină Zoe. Zoe.
10
10 -
- Dacă nu nu e,e, cu
cu atît
atît maimai rău pentru
pentru dînsa,dînsa, grăi dînsul.
dînsul.
Mie -
Mie - adăugă după oo clipă de de răzgîndire - - la la urma
urma
urmelor,
urmelor, puţin îmi îmi pasă !
Zoe nu
Zoe mai stărui. Era
nu mai Era multumită cu cu atît.
atît . Treaba
Treaba
''
ei era să vie şi celelalte.
15
15 Iorgu
Iorgu era
era mîhnit
mîhnit de de aa fifi zis
zis ceea
ceea ce ce aa zis,
zis, dar
dar mustrări
nu putea să-şi facă. IIar
nu putea ar sîmţea
sîmţea că ee şi răutate răutate în în inima
inima
Zoei
Zoei şi că mînia
mînia ei ei s-ar
s-ar fi revărsat
fi revărs at asupra
asupra nevinovatei
nevinovatei
dacă el el şi-ar fi fi dat
dat adevăratul gînd gînd pe pe faţă. în în faţa
vicleni
vicleni ei
ei numai
numai prin făţărnicie
prin făţărni cie te te poţi
poţi apăra.
apăra .
2
200 După ce ce el
el aa plecat,
plecat, dînsa dînsa iariar şi-a scos scos căpşorul prin prin
crăpătura uşii,uşii, dar
dar de de astă dată ca ca să strige
strige ::
- La revedere, în
- în curînd,
curînd, Iorgule.
Iorgule. Ai auzit auzit?? în
curînd
curînd!!
-
- DaDa!! aa răspuns el. el. în tot cazul,
în tot cazul, înainte
înainte de de plecare.
plecare.
2
255 Era timpul ca
Era timpul ca să se se ducă la la tribunal.
tribunal. întîrziase
întîrziase
puţin şi altă dată ar
puţin ar fi fi oprit
oprit oo bîrjă
bîrj ă şi s-ar
s-ar fi fi aruncat
aruncat
în,
în, ea
ea!! învăţul are are şi dezvăţ şi, posomorît posomorît cum cum era,era,
el
el şi-a urmat
urmat drumul
drumul a-ndeletea-ndelete ..
"Adecă de de ce
ce să-mi fac fac eu inimă rea
eu inimă rea?? !! îşi
îşi zise
zise urmînd
urmînd
3
300 şirul gîndurilor
gîndurilor ccuu care care plecase
plecase de de llaa Zoe. E E ccuu desă­
vîrşire adevărat că n-o n-o priveşte
priveş te ceea ceea ce ce facfac ori
ori nu
nu fac
fac
fie la
fie Zoe, fie
la Zoe, fie orişiunde aiurea aiurea fără ca ca s-os-o ating
ating pe ea,
pe ea,
ba
ba chiar
chiar caca s-o
s-o feresc
feresc de răutăţi le
de răutăţi le aşa-zicînd fireşti ale ale
altora.
altora. DaDa!! Nu-mi
Nu-mi pa!Oă pa!Oă şi n-are
n-are ~ă �ă-mi pese !"
-mi pese!"
3
355 împăcat astfel
astfel cu cu sine
sine însuşi,
însu şi, el el îşi iuţi pasul,
pasul, peste
peste
puţin opri
puţin opri oo. b irjă şi se
birjă se a.runcă-n
aruncă -n ea. ea .
Doauă zile-n
zile-n urmă aa primit primit ordinul
ordinul de de chemare,
chemare, şi şi
iar
iar s-au
s-au schimbat
schimbat toate. toate.
Avea �ă
Avea ~ă meargă
me argă cu cu escadronul
escadronul său său la la Tîrgovişte,
4-4 0
O unde se
unde se făceau exerciţiile regimentului, regimentului, şi cocoana cocoana
Elena stăruia şi acum
Elena acum s-o· s-o- ducă
du că la la moşie.
moşie .

;'368
a68

www.dacoromanica.ro
 Nu-i
Nu-i rammea decît decît s-os-o facă aceasta
aceasta..
. Seara,
Seara, în în ajunul
ajunul plecării, cocoanacocoana ElenaElena ţinea, oo
formă deşartă, să treacă pe pe la d-na Ionescu
la d-na Ionescu �ă-i
să-i spună
că pleacă şi să ia ziua ziua bună de de la dînsa.
dînsa.
5
5 lorgu
Iorgu a�nsoţit-o
a~nsoţit-o nu numai bucuros,
nu numai bucuros, ci chiar cu
ci chiar cu un
un
gînd
gînd a�cuns.
ascuns .
Au găsit-o, se-nţelege, şi pe Alina aca�ă. acasă .
Aflînd că lorguIorgu pleacă, iar cocoana-mare nu rămîne
aca�ă,
acasă, ci ci se-ntoarce
se-ntoarce la la Valea-Boului,
Valea-Boului, ea a rămas năucită.
110
0 -
- De ce, cocoană-mare
cocoană-mare?? a-ntrebat
a-ntrebat..
- CCee ssăă fac
- fac aici
aici aşa singură
singură?? răspunse
răspunse aceasta.
aceasta.
-
- Cum
Cum singură
singură?? Nu Nu suntem
suntem aiciaici şi noi, mama
şi noi, mama şi şi
eu
eu?? stărui Alina.Alina.
-
- Da,
Da, doamnă, stărui şi d-na d-na Ionescu.
Ionescu. Suntem
Suntem sub sub
15
15 acelaşi acoperiş. O O singură uşă închisă închisă ne desparte,
ne desparte,
şi n-avem
n-avem decîtdecît s-o
s-o descuiem
descuiem şi pe pe aceasta.
aceasta.
lorgu
Iorgu se se bucura.
bucura.
-
- Aşa am am ziszis şi eu,
eu, grăi dînsul.
dînsul. Aş fi fi mai liniştit
mai liniştit
ştiind-o
ştiind-o aici. Ajutaţi-mă
Ajutaţi-mă şi şi d-voastre adăugă
adăugă uitîndu-se
2
200 llaa Alina.
-
- Sunteţi foartefoarte drăguţe - - răspunse bătrîna - dar
- dar
gîndul
gîndul meu meu ee rupt.
rupt. Eu sunt o sarcină grea
Eu sunt grea şi cîtecdată
urîtă, cer cer multe
multe şi mă supăr uşor. Aici, Aici, între pereţii
între pereţii
strîmţi, mi mi se-ntunecă viaţa. Acolo Acolo am am deasupra
deasupra mea mea
2
255 cerul
cerul şi-mpregiurul meu meu lumea
lumea ceacea largă şi plină de de
toate, iar
toate, iar oamenii
oamenii de de acolo
acolo sunt
sunt deprinşi cu cu greutăţile
şi
şi cucu supărarea,
supărarea, încît încît li
li se
se pare puţin ceea
pare puţin ceea cece eu
eu cer
cer
de
de la la dînşii
dînşii..
-
- EuEu nu-ndrăzne�c
nu-ndrăznesc să zic zic ccăă n nuu aveţi dreptate,
dreptate,
3
300 zise
zise d-nad-na Ionescu.
Ionescu . Aici
Aici ee în în adevăr plicticoasă viaţa.
Nu
Nu Îndrăznea
îndrăznea nici nici Alina,
Alina, dardar sese uita
uita cînd
cînd lala lorgu,
Iorgu,
cînd
cînd la la mama
mama lui lui şi-n cele
cele din
din urmă buza buza eiei de
de dinjos
dinjos
se
se puse
puse şi ea ea pe
pe plîns,
plîns, ca
ca cei doi ochi.
cei doi ochi.
-
- Cocoană-mare, ia-mă şi .pe _pe mine!
mine ! grăi dînsadînsa cu cu
3
355 voce
voce tînguioasă.
tînguioasă.
D-na
D-na lone�cu
Ionescu se se uită mirată la la dînsa.
dima. IarIar nu-şi maimai
cunoştea fata, fata, dar
dar nu
nu oo ierta
ierta buna-cuviinţă �ă să o
o şi spună
aceasta.
aceasta.
Iar
Iar lorgu
Iorgu se se cutremură. O O vedea
Vedea parcă pe pe Zoe
Zoe într-un
într-un
i
10O colţ şi-i auzeaauzea hohotele.
hohotele. El El trebuia
trebuia cu cu orice
orice preţ
preţ să­
să­
mpedece
mpedece lucrul lucrul acesta.
acesta.

369
369

www.dacoromanica.ro
 -
- La La ce ce vă gîndiţi,
gînditi, domnişoară
domnisoară?? 1 ! exclamă dînsul. dînsul.
Nu
Nu se ~e poate
poate 1! Cum Cum ai ~i putea
putea 'să să lipseşti de de la la şcoală
acum,
acum, la la sfîrşitul anuluianului??
-
- Am Am trecut materia la
trecut materia la toate
toate obiectele
obiectele - - îl încre-
încre-
5
5 dinţă ea
dinţă ea -- sunt bine preparată,
sunt bine preparată, mă mă prezent
prezent la la examen
examen
şi ies,
ies, ca totdeauna, între
ca totdeauna, între cele
cele dintîi.
dintîi.
-
- Da Da 1 !-- grăi d-na d-na Ionescu
Ione~cu cu mîndrie părintească
cu mîndrie
- totdeauna între
- totdeauna între cele
cele dintîi,
dintîi, nicicdată mai mult decît
mai mult decît
a
a treia.
treia.
10
10 -
- DarDar absenţa
absenta cum cum îi îi vei
vei scuza-o
scuza-o?? stărui
stărui dînsul.
dînsul.
-
- Lucru
Lucru de de puţină însemnătate 1! răspunse ea. ea. Dacă
mama
mama îmi îmi dă voie, voie, va va găsi şi oo motivare
motivare oarecare
oarecare..
-
- E E prea
prea mult,mult, domnişoară
domnisoară 1 ! Dă-ti
Dă-ţi seamă
seamă ... ...
- Lasă, omule,
- fata-n pace
omule, fata-n' pace 1! strigă cocoana
cocoana Elena.Elena.
15
15 Cine
Cine ce ce pierde
pierde cînd cînd ii sese face plăcerea
face plăcere a aceasta
aceasta?? 1! Te Te iau
iau,,
drăguţă, dacă-ţi dă mama mama ta ta voie
voie..
D-na Ionescu
D-na Ionescu nu nu putea zice că nu-i
putea zice nu-i dă voie, voie, iariar
Iorgu,
Iorgu, deşi uluit uluit nunu maimai îndrăznea
îndrăzne a să stăruie.
-
- Aici e una, iar acolo alta, urmă bătrîna întor-
2
200 cÎndu-se
cîndu-se spre spre Iorgu.
Iorgu. Să-ţi pară pară bine
bine că-i fac fac fetei
fetei oo
plăcere, care care şi pentru
pentru mine mine tot plăcere e.
tot plăcere e.
-
- DarDar binebine îmi îmi pare, răspunse el
pare, răspunse el;; zic
zic că ee chiarchiar
prea
prea multmult 1!
Au plecat
Au plecat apoi apoi dimineaţa toţi trei la Valea-Boului,
trei la Valea-Boului,
2
255 el
el pe pe capră, mînîndu--şi caii tăcut şi-ncruntat
caii tăcut şi-ncruntat,, iar iar
ele
ele în fundul trăsurii, voioase
în fundul voioase şi vorbind
vorbind despredespre cîtecîte
toate.
toate.
întors
întors iar iar la la Bucureşti,
Bucureş ti, el el trebuia
trebuia să se se ducă
ducă,, precum
precum
a
a făgăduit, la la Zoe,
Zoe, căci ziua următoare pleca
ziua următoare pleca la la Tîrgo-
Tîrgo-
3
300 vişte.
vişte.
Cum
Cum aveaavea să-i spună că mama mama lui lui aa plecat
plecat la la Valea­
Valea-
Boului
Boului Însotită
însotită de de Alina
Alina??
'ă-i spună?
Trebuia s!:'ă-i spună ?
Ce zicea
'Ce zicea dinsa
dima dacă-i spunea spunea ??
3
355 Ce
Ce zicea
zicea dacă nu-i nu-i spunea
spunea şi afla afla mai
mai tîrziu
tîrziu??
"Ei,
"Ei, nu nu mă mă duc duc 1"!" zise
zise el îndîrj it.
el îndîrjit.
Dar
Dar ce ce zicea
zicea dînsa
dînsa dacă
dacă el el nu
nu se se ducea
ducea ??
"Puţin îmi
"Puţin îmi pasă
pa~ă 1 ! îşi zise
zise şi mai
mai îndîrjit.
îndîrj it. Nu mă duc
u mă duc !'�
1(~
Nici
Nici nu nu s-a s-a dus.
dus.
4 O
"IOLa La Tîrgovişte,
Tîrgovişte, tinereţe, sănătate, veselie, veselie, toate cele
toate cele
bune
bune;; gîndul
gîndul lui lui era însă mereu
era îmă mereu dus mai mult
dus mai mult la la Bucu-
Bucu-

370

www.dacoromanica.ro
 reşti decît
decît la la Valea-Boului.
Valea-Boului. Multe Multe putea
putea �ă ~ă zică
zi că şi maimai
ales
ales �ă ~ă facă Zoe Zoe şi presimţiri urîte urîte îl făceau
îl făce au posomorît
posomorît
şi răzleţ
răzle ţ..
După cîteva
După cîteva zile,
zile, zarvă
za.rvă mare
mare :: aa venit
venit d dee llaa Bucureşti
Bucureşti
5 ştirea că generalul
generalul Florescu
Florescu s-a s-a retras
retras şi vodă a-nsărci­
nat pe
nat pe Ion
Ion C. C. Brătianu
Brătianu să formeze guvernul. Unii
formeze guvernul. Unii
chiuiau,
chiuiau, alţii
alţii erau
erau ploua
plouaţi,ţi, iar
iar alţii,
alţii, porniţi
porniţi sprespre răzvră'"
răzvră'"
tire,
tire, înjurau
înjurau în în gura
gura mare
mare..
Iorgu
Iorgu era era deznădăj
deznădăjduitduit..
10
10 în
în starea
starea sufletească în în care
care se
se afla,
afla, elel le
le vedea
vedea toate
toate
.. în
în nnegru.
egru . După vederile
ve derile cu cu care
care se-ntorsese
se-ntorsese din din străi­
nătate
nătate şi şi după
după cele cele cece afla�e
aflase înîn cercurile
cercurile politice
politice cu cu
care
care venise-n
venise-n atingere
atingere de de cînd
cînd se se afla
afla în în ţară, el el îi
îi
. socotea
socotea pe pe roşii ajunşi la la putere
putere drept
drept oameni
oameni care care s-au
s-au
15
15 lepădat şi şi de legea strămoşească şi de
de legea de moravurile,
moravurile,
părinţilor, şi de
părinţilor, de tradiţiunile naţionale
naţionale,, şi se se folosesc
folosesc
de
de toatetoate mijloacele,
mijloacele, de minciună, de
de minciună, de adimeniri,
adimeniri, de de
sîluiri,
sîluiri, ca ca �ă~ă dărîme
dărîm e tot ceea ce
tot ceea ce aa mai rămas din
mai rămas din trecut
trecut
si
si să<:ă înfiinteze
înfiinteze oo lumelume nouă, în în care
care nu nu cei
cei mai
mai vrednici,
vrednici,
2
200 �~ii cei mai �
cei mai ~icleni
icleni,, mai
mai stăruitori şi mai mai lipsiţi de ~crupule
de �crupule
au
au �ă ~ă stăpînea�că,
stăpînea~că, prigonind
prigonind fără de de milă pe pe continua­
continua-
tori
tori lucrării
lu crării pornite
pornite de de părinţii lor. lor. Vinovaţi îi îi făcea
făce a
îmă
însă nu nu pe pe aceştia,
aceştia, ci ci pe
pe boierii
boierii care
care se se ceartă
ceartă întreîntre
dînşii
dînşii şi şi dintre
dintre care care cei
cei maimai mulţi
mulţi îşi îşi petrec
petrec viaţaviaţa
2
255 alergînd
alergînd după plăceri u uşuratice
şurati ce ori
ori dîndu-se
dîndu-se chiar chiar la la
îmbuibări
îmbuibări şi şi la
la desfrîu.
desfrîu.
"Nu
"Nu mai mai ee mîntuire.
mîntuire . Zadarnice
Zadarnice sunt sunt toate
toate �ilinţele
silinţele 1 !
îşi zicea.
îşi zicea. Se Se destramă
des tramă societatea
societatea noastră.
noastră . Drojdia
Drojdia se se
face spumă, şi cei
face cei de
de jjos
os se
se ridică deasupra
deasupra:: mergem mergem
3
300 încetul
încetul ccuu încetul
încetul spre
spre Comuna
Comuna d dee llaa Paris
Paris 1" !"
'Aceasta îi îi era
era starea
starea sufletească-n
suflet ească-n ziua ziua cînd
cînd aa primit
primit
o
o telegramă �curtă ~curt ă::

,,'Vino ffără
ă,-ă cle-ntîrziere. Ta11t' Elen moartă.
de-ntîrzie1'e. Tant' moartă , Plec
acoio.
acolo.
3
355 Zoe"
Z oe"

în
în urechile
urechile altuia vorbele acestea
altuia vorbele acestea ar
ar fi
fi sunat
sunat parcă
ar
ar fi
fi zis
zis:: "Ura!
" Ura ! S-a mîntuit
mîntuit!" El le-a
!" El cetit în
le-a cetit în mai
mai multe
multe
rinduri.
rînduri. înţelegea, ştia,
ştia , era
era încredinţat că mama
mama lui
lui

371
371

www.dacoromanica.ro
 a murit,
a murit, dar dar nunu oo simţea moartă, nu era încă
nu era încă pătruns
de
de gindul
gindul că de de aici
aici înainte
înainte aa rămas singur singur în lume.
în lume.
Mai
Mai aveau
aveau să treacă vreo vreo şapte ceasuri
ceasuri pînă la la plecarea
plecarea
de
de la
la Tifu
Titu aa trenului
trenului ce ce venea
venea dede lala Craiova
Craiova spre spre B'.1cu-
B'.lcu-
5
5 reşti.
reşti. Fără
Fără ca ca să
să mai spună cuiva
mai spună cuiva ceva,
ceva" elel se
se duse
duse înîn
graj
grajd,d, îşi pusepuse şaua pe pe amlăsar, strînse chinga
armăsar, strînse chinga şi-ncă­
lecă. Peste
lecă. Peste puţin însă îşi opri opri calul.
calul. Prea
Prea arar fi
fi fost
fost nevoit
nevoit
să aştepte la Titu.
la Titu.
"Nu
"Nu!! zise.
zise. La La Valea-Boului
Valea-Boului !t� !(~
110
0 Vedea-n
Vedea-n gîndul gîndul lui lui lungul
lungul drum
drum pe care trebuia
pe care trebuia să-I
facă pîn-acolo,
pîn-acolo, dar dar tot tot sosea
sosea mai curînd decît
mai curînd decît ducîndu-se
ducîndu-se
la
la ,Bucureşti, ca ca să plece
plece dede acolo.
acolo. El El şi armăsarul lui lui
ştiau să scurteze
scurteze drumurile.
drumurile.
Plecat
Plecat oo dată, el el gonea
gonea năucit de-un de-un singur gînd : că
singur gînd:
115
5 mama
mama lui lui nunu mai
mai trăieşte. Chiar şi acum
trăi eşte. Chiar acum îi îi fulgera
fulgera însă
din
din cînd
cînd în în cînd
cînd prin minte întrebarea
prin minte întrebarea:: "Ce "Ce va zice
va zice
Zoe
Zoe cînd
cînd oo va va găsi pe pe eaea plîngînd
plîngînd la picioarele moartei
la picioarele moartei?? !" I"
Tot
Tot n-o n-o cunoştea încă pe pe Zoe, care în
Zoe, care asemenea
în asemenea
împrejurări nu nu putea
putea decîtdecît să-mbrăţişeze, să sărute sărute,,
2
200 să acopără de de laude.
laude.
La
La Valea-Boului
Valea-Boului se se adunase
adunase lume lume multă, care-şi
făcuse socoteala
socoteala cînd cînd poate
poate să ajungă la la Bucureşti,
să plece
plece de de acolo
acolo şi să sosească, şi nu-l nu-l aştepta încă.
Au
Au alergat
alergat decideci toţi cînd cînd elel aa intrat
intrat în în curte
curte călare pe pe
25
25 calul
calul înspumat,
înspurnat, plin plin de de praf
praf şi de noroi şi obosit
de noroi frînt.
obosit frînt.
Alina
Alina îi îi alergă cea cea dîntîi
dîntîi în
în cale
cale şi se se opri
opri la la capul
capul
scării cu cu ochii
ochii secătuiţi
secă tuiţi d dee multul
multul plînsplîns şi cu cu capul
capul
plecat
plecat în faţa lui.
în faţa lui.
-
- A A fost
fost bine,
bine, tottot bine,
bine, grăi dînsa
dînsa cu vocea limpede.
cu vocea limpede.
3
300 Seara
Seara şedea în în j eeţ.
ţ . Eu
Eu îîii spuneam
spuneam nimicuri
nimicuri şi eeaa rîdea
rîdea
cu
cu toată inima. Deodată i-a
inima. Deodată i-a venit
venit sfîrşeala, aa leşinatleşinat
şi aa murit.
murit . Eu Eu ce ce mai
mai puteam
puteam să fac cînd nu nu ştiam că
aşa
aşa se
se moare
moare?? !!
Abia acum
Abia acum era era Iorgu
Iorgu răpus de de sîmţămîntul
sîmţămîntu l că e e
3
355 moartă
moartă mama mama lui, lui, şşii lacrămile-l
lacrămile-1 năpădiră.
năpădiră.
-
- Făcut-ai prea prea mult mult!! I-ai
I-ai îndulcit
îndulcit cele
cele dindin urmă
zile
zile ale
ale vieţii
vieţii!! zise,
zise, şi, fără ca ca să maimai ţie seamă de de cei
cei
de
de dimpregiurul
dimpregiurullui, lui, o-mbrăţişă şi-i sărută ochii amîndoi.
ochii amîndoi.

372

www.dacoromanica.ro
 IIX
X

După-nmomllntare,
După- nmormîntare, Zoe, Zoe, nemîngîiată, cu cu ochii
ochii plinşi,
plillŞi,
albă
albă la faţă, in
la faţă, în doliu
doliu mare,
mare, care-i
care-i şedea
şedea foarte
foarte bine,bine,
a
a ţinut s-o s-o ducă
du că ea ea pe
pe Alina
Alina aca�ă
aca~ă şi �ă-i
~ă-i mulţumea�că,
mulţume a~că,
5
5 în
în numele familiei,
familiei, atît ei, ei, cît şişi d-nei Ione!:: c u.
I on e~cu.
A fost,
A fost, aşa-i zisesezisese şi luilui Iorgu,
Iorgu, oo inspiraţiune în în
adevăr fericită ca ca răposata
răpo~ ata să se se ducă
du că lala moşie îmoţită
mosie îm:otit ă
de copila atît de-nţeleaptă şi dulce la fire. fire. ' ,
Iară Iorgu
Iorgu iar iar a-ncălecat şi-a grăbit la la Tîrgovişte
Tîrgovi şte
IIope
o pe acelaşi drum drum lung. lung.
La Tîrgovişte aa găsit inimi sîmţitoare.. Oamenii
inimi sîmţitoare Oamenii
suntem
suntem cu cu toţii, şi durerea
durerea orişicăruia ee durerea
durerea tuturora.
tuturora.
La
La I1reglement"
"reglement" nu nu se~e prevede
prevede însă îmă că oşteanul
oşte anul poate poate
!::să
ă plece
plece la-nmormlntarea
la-nmormîntarea mumei mumei sale sale fără ca ca să fi fi
1155 cerut
cerut mai mai nainte
nainte voievoie de de la
la mai-marii
mai-marii săi, şi el el căzuse
in
în vina
vina grea
grea de de aa oo fifi făcut aceasta,
aceasta, iariar noul
noul guvern
guvern era era
alcătui
alcătuitt din din oameni
oameni care care ţin caca de la legi
de la legi şi dede la
la reglemen­
reglemen-
te nici oo abatere să nu nu ~ese facă.
Erau trecute
trecute timpurile
timpurile cînd cînd oo vorbă pusă-n ase- ase-
22 00 menea
menea împregiur8.ri
împregiurări de de cocomil
cocomil Iancu
Iancu le le netezea
netezea toate.toate.
Noul
Noul guvernguvern luase,luase, precum
precum se se zicea,
zicea, mătura cea cea maremare
şi curăţa mai mai şi mai mai decît
decît Orăscu la la Ministerul
Ministerul de de
Culte
Culte şi In Instrucţiune Publică după căderea "Junimii".
st rucţiune Publică "Junimii".
Se
Se mai mai porniseră şi pregătirilepregătiril e electorale,
electorale, şi fiecare fiecare
2
255 oom m eraera cîntărit şi trecut trecut după valoarea
valoarea lui lui electorală
la catastif,
catastif, iară Iorgu Iorgu era dintre nu
era dintre nu tocmai
tocmai num'€~�
roşii care,-şi spun fără de-ncungtur
care,.şi spun de-ncung\ur părerile. Chiar Chiar şi şi dacă
cei de
cei de la
la Tîrgovişte ar ar fi
fi voit
voit să tragă
tragă cucu buretele,
buretele, erau erau
cei
cei de de la
la Bucureşti care care ţineau să profite
profite de de ocaziune
ocaziune
3300 spre
spre aa frîngefrînge cerbicia
cerbicia unui
unui boier
boier înfumurat.
înfumurat.
îîn
n Iorgu
Iorgu se se răzvrătea sîmţămîntul de de om,om, dar dar se se
zbătea zadarnic, căci nu-i rămluea rămînea . decît să se supună
pedepsei
pedepsei în în gindul
gîndul lui lui umilitoare.
umilitoare. .;
La
La unun lucru
lucru nu nu sese pufea
pufea gîndi
gîndi:: dacă vorbavorba coconului
coconului
3
3-'-' Iancu
Iancu n nuu mai
mai preţuia nimic, nimic, mai mai eraera llaa Bucureşti
Bucureşti
cineva
cineva care care ştiaştia să-şi deschidă
des chidă şi acum acum toate toate uşileuşile�.
Era
Era Zoe, Zoe, care
care lele afla
afla toate
toate şi era
era încr.edinţată
înciedinţatăJ că oameniioamenii
politici,
politici, fie fie ei
ei albi, roşii, chiar
albi, roşii, chiar negri,
negri, toţi sunt sunt cavaleri
cavaleri
galanţi şi deschiddeschid cînd cînd oo femeie
femeie prezentabilă le bate la
le bate la
-4
-400 uşă,
uşă, ascultă
ascultă cu cu plăcere
plăcere şşii fac
fac bucuros
bucuros ceea ceea ccee lili ssee cere,
cere,

www.dacoromanica.ro
 mai ales
mai ales cînd
cînd ee verba, ca-n cazul
vorba, ca-n cazul acesta,
acesta, de
de un
un lucru
lucru
echitabil.
echitabil.
Cînd
Cînd inima
inima îiîi era
era deci
deci mai
mai grea, lergu a
grea, Iorgu a primit iar
primit iar
o.
o telegramă
telegramă scurtă
scurtă::

5
5 "Fii liniştit. Toate
liniştit . To ate sunt în reg'/lt lă.
reg~tlă.

Zoet�
Zoe t~

Nu
Nu!! El El nunu trebuia
trebuia să se se sîmtă rămas singur singur în în lume.
lume.
Mai
Mai eraera cineva
cineva care care se se gîndea
gîndea în în teată
toată clipa
clipa la la el.
el.
,,0 fifi ea
ea făţarnică, vicleană şi plină de de răutate, dar dar
10
10 nu
nu şi si fată' cu
cu mine
mine !!"" îsi
îsi zise,
zise, cuprins
cuprins de-nduiesare.
de-nduiosare. ,
Ei se-nşela.''
El nu ' se-nşela. ,
Ea în
Ea în adevăr se se gîndea
gîndea în în teată
toată clipa
clipa la dînsul şi
la dînsul
multe,
multe, fearte
foarte multe
multe era-n
era-n stare
stare să facă
facă de de dragul
dragul lui. lui.
Tecmai
Tocmai pentru
pentru că el el nu
nu era
era caca cei
cei mai
mai mulţi, ea ea îlîl iubea
iubea
15
15 şi
şi se
se simţea
simţea umilită
umilită că că el
el n-o.
n-o simte
simte eriori nu nu vrea vrea s-e s-o
ştie
stie aceasta.
aceasta. Mai Mai alesales după
după ce ce l-a
l-a văzut
văzut îmbrăţişînd
îmbrătisînd
pe Alina, ea
pe Alina, ea era
era strivită de de simţămîntul că-i că-i' sunt
~unt
zadarnice
zadarnice toate teate silinţele şi aştepta chinuită de-ndoieli de-ndoieli
un scurt răspuns de
un scurt de mulţumire de de la
la dînsul.
dînsul.
20
20 Au
Au trecut
trecut însă cîtevacîteva zile
zile fără ca ca să-I fi fi primit.
primit.
Venise
Venise adecă la la Tîrgevişte
Tîrgovişt e vestea
vest ea că neul noul guvernguvern
a
a luat dispeziţiuni
dispoziţiuni pentrupentru trimiterea
trimiterea la vatră a
la vatră a celer
celor
cencentraţi,
concentra ba, drept
ţi, ba, drept luare-n bătaie de
luare-n bătaie de jec,
joc, scesese-n
scosese-n
vînzare
vînzare căciulile ce ce găsise prin
prin magazii. pentru derebanţi
magazii.pentru dorobanţi..
2
255 lergu
lorgu ssee aştepta deci deci îîn n teată
toată clipa
clipa ssăă sese întearcă
întoarcă la la
Bucuresti, ca
Bucuresti, ca să-i multumească prin prin grai
grai viu.
viu.
La B
La Bucureşti
ucureşti a găsitt o.o lume
a găsi lume nea �ă, pretutindeni,
noati:ă, pretutindeni, pe pe
stradă, prinprin biureuri,
biurouri, la la Şesele,
Şosele, prinprin lecaluri
localuri publice,publice,
la tribunal,
tribunal, mutremutre lui lui necunescute.
n ecunoscute. Neul Noul ministru de de
3
300 Justiţie,
Justiţie, EugenEugen Stătescu,
Stătescu, un un eom m şubred
şubre d şi şi '' peate
poate că că
de
de aceea
aceea zăcaş, destituise
destituise eri ori mutase
mutase pe pe cei cei maimai mulţi
dintre
dintre jjudecători,
udecăteri, ca ca să facă lot lot pentru
pentru eamenii
oamenii săi
eri
ori pentru
pentru cei cei recemanda
recomanda ţi ţi de
de alegă terii cu
alegătorii cu trecere
trecere..
Pînă chiar nici uşierii ' nu
chiar nici . mai erau
nu .mai erau ceicei ..de
de mai.
maL nainte;
nainte;
3
355 încît
încît lergu,
lorgu, uun n feL
fel. d
dee Blehan,
Blehan, era era.. scîrbit
scîrbit şşii aa .luat
luat hetă-
hotă-
rîrea de a-şi , da demisiunea. ·· .
Chiar mai
Chiar mai schimbat
schimbat decît:decît: lumea
lumea era însă . el
era însă el însuşi.
însuşi .
Deprins
Deprins aa se se răzema pe pe ,, înţeleapta lui lui mam�
mam~ şi a a
ţinea în
ţinea în to.ate
to.ate împl.7egiurările
împr:egiurările seamă de de .. vederile·
vederile ' şi d.e de

374
374

www.dacoromanica.ro
 sîmţămîntele
sîm ţămîntele ei, ei, ca
ca nici
nici măcmăcar ar inîn gînd
gînd �ă n-o jjignea!':că,
!': ă n-o ignească,
el,
el, rămas
r ămas de de capul
capul lui,lui, se uita cuprins
se uita cuprins de de temeri
t emeri împre- împre­
giurul
giurul său !':ău şi nu mai ştia
nu mai ştia ce ce tă facă şi de
~ ă facă de ce
ce �ă !':ă se se ferească
fere a!':că .
n acelaşi timp,
îîn tcîrbit de
timp, !':cîrbit cele ce
de cele ce sese petreceau
petreceau impre- împre-
.5
5 giurul
giurul lui, lui, el el nu nu m;;ti
m ai stăruia
st ăruia în in vederile
ve derile �ale !': ale de mai
de mai
nainte,
nainte, nu nu se se maimai încălzea
înc ălze a pentru
pentru nimic,
nimic, nu nu mai mai ţinea
ţine a
seamă de de părerile alfora alfora şi era era mereu
mereu pornit pornit să zică zi că::
,,,
."C e-mi pasă?pasă ? !" Nu se
/" Nu se mai
mai socotea
socotea parte parte din din societatea
societatea
în mijlocul
mijlocul căreia cărei a tr trăia,
ăi a , şi dacă n-ar n-ar fi fi fost
fo st la la mijloc
mijloc
11 o
O lucrările începutee pe
lu cr ările inceput pe moşie,
moşi e , ar ar fi plecat departe,
fi plecat departe, cît cît
mai
mai departe.
departe. .
Primul
Primul drum drum pe pe care trebuia �ă-I
care trebuia !':ă-I facă după sosirea sosirea
lui
lui la la Bucureşti
Bucureş ti era efa celcel maima i tcurt,
~curt, la la d-nad-na Ionescu Ionescu..
Acesta îmă
Acesta îilo ă era
era şi celcel maimai greu.
greu .
1 .5
15 NNuu doară
do ară că' că ' se
se căia .de de a a fifi făcut
făcut . ceea
ceea ce ce aa făcut
făcut
îmbrăţişînd-o,
îmbr ă ţi şînd-o , ca ca pepe oo soră,
soră , pe pe Alina
Alina în în faţa tuturora. tuturora.
Aşa
A ş a trebuia
trebuia să !':ă facă. Mama
Mama lui lui ar fi învia
ar fi înviat.t ca ca !':tă-I
ă-I mustre
mustre
cu
cu toată asprimea,
asprimea , căci un un laş nnevrednic
evrednic de de aa fi fi pus
pus în în
rîndul
rîndul oamenilor
oamenilor ar ar fifi fost
fost dacă n-ar n-ar fi fi făcut-o
făcut~o..
2
2 00 Dragă i-a fost copila
i-a.. fost copila chiarchiar din din clipa
clipa cînd cînd a văzut -o.,
a văzut-o
zugrăvită pe pe perete,
peret e, dardar nu nu îi îi era
era iertat
iertat s-o s-o mărturi­
seaf:că aceasta.
sea!':că aceasta. Orişicît Ori şicît de de dureros
dureros ar ar fi fi fost fost atins
atins
cînd
cînd ea ea aa făcut mărturisirea
m ărturi sire a că cu cu cellalt
cellalt ar face bucuros
ar face bucuros
plimbarea
plimbarea la la VaJea-Boului,
Va,lea-Boului, el el aa înţeles-Q şi s-a s-a stăpînit
stăpînit.. A A
2
25.5 scăpat,
s căp at, ce-ice-i drept,
drept, vorbavorba ccăă eell şşii eeaa sunt
sunt oo lume lume pentru pentru
sine,
sine, dar, dar, intratintrat în în toiul
toiul vi vieţii bucureştene,
e ţii bucure ştene, în în curînd
curînd
aa fost
fo st cuprins
cuprins de de sîmţămîntul că-n mijlocul mijlocul societăţii so cietă ţii
din
din care care el el face
face şi trebuie
trebuie neapărat
ne apărat să facă parte parte viaţa
li-ar
li-ar fi fi nesuferită.
nesuferită . Un . Armaş nu nu putea
putea să se se ins însoţească
oţe ască
3
300 decît
decît ccu u oo femeie
femeie de de seama
seama lui. lui. EEll trebuia
trebuia ssăă se se j ertfea�că,
ertfe a!':că,
şi grij
grijaa luilui cea cea mai mai mare
mare era era să se depărteze încetul
s ă se incetul cu cu
încetul
incetul de de dînsa,
dinsa, ca ca să n-o n-o compromită.
Cu totul altfel
Cu totul altfel vedea
vedea acum lucrurile.
acum lucrurile.
Oarele
Oarele petrecute
petrecute cu cu dîn�a-n
dinsa-n poieniţă,
poi eniţă, printre
printre ţarini
3
35.5 şşii printre
printre livezi,livezi, îîii erauerau neuitate.
neuitate. Neuitată
N euitată îîii era era slă­
slă ­
biciunea pe
biciunea pe carecare oo prinsese
prinsese mama mama lui lui pentru
pentru copilă copilă..
Neuitate
Neuitate îi, îi, erau
erau vorbele
vorbele "nu "nu mă mă mai mai uituit la la stare,
stare, nici nici
la
la neam neam!" ! " Pătrunsu-s-a cu cu desăvîrşire de de gîndulgîndul că
nu
nu e-n e-n viata
viata omeneatcă
omene as că nimic nimic mai mai frumos
frumos decît decît ca ca
4
406 soţ şi soţie '' ssăă se p'otrivească la
se potrivească fire, ssăă aibă aceleaşi
la fire, acele aşi
slăb iciuni, !:ă
slăbiciuni, ~ă caute
caute aceleaşi mulţumiri .
acele aşi mulţumiri

375
375

www.dacoromanica.ro
 Tocmai
Tocmai de aceea însă
de aceea însă Zoe, care-i pătrundea-n inimă
Zoe, care-i inimă
şi-n gînd,
gînd, l-a-ncn:dinţat
l-a-ncredinţat că orişicare femeie femeie care care iubeşte
se
se potriveşte întru toate cu
întru toate cu iubitul
iubitul ei. ei. N -avea decît
N -avea decît
să se se uite
uite bine
bine împregiurul
împregiurul său pentru pentru ca ca să găsească
5
5 şi între
între cele
cele de de seama
seama lui lui una
una care-i
care-i dă chiar
chiar mai mai mult
mult
decît
decît ceea ceea ce ce găsise la la Alina.
Alina.
Nu
Nu voia,
voia, dar dar sese socotea dator să caute.
socotea dator caute.
Acum
Acum era era slăbită-n sufletulsufletul lui constiinta acestei
lui constiinta ,
acestei
datorii. '' ,
110
0 Covîrşit de de sîmţămîntul că boierime boierime nu nu mai este,
mai este,
că numai
numai pe pe ici,
ici, pe
pe colo
colo aa mai
mai rămas cîte cîte unun boier
boier
adevărat, care care însă nu nu mai
mai însemnează nimic nimic în în viaţa
tării,
ţării, elel mai
mai era era şi adimenit
adimenit de credinta
credinţa că mama mama lui lui
�a rînduit
rînduit oarecmn
oarecum cu limbă de moar moarte t e să aibă sub
115
j ocrotirea
ocrotirea ssaa pe pe copila care i-a-ndulcit
copila care i-a-ndulcit cele cele dindin urmă
zile ale vieţii
vietii şi ochii . .
si i-a închis ochii.
Da 1 Era
Da! Era deziegat
dezlegat de de datoria cea grea,
datoria cea grea, putea
putea să asculte
asculte
numai
numai de de pornirea
pornirea inimii sale.
inimii sale.
îîii era
era însă iertatiertat s-o
s-o mărturisească aceasta?aceasta ? Ştia el el
20
20 ce
ce gîndeşte
gîndeşte şi şi ce
ce simte dînsa ? Se
simte dînsa? Se aflau
aflau in in primele
primele zilezile
ale
ale anului
anului de de doliu
doliu:: cîte
cîte şi mai
mai cîte
cîte sese maimai puteau
puteau
întîmpla
întîmpla în în timpul
timpul acestui an ? 1 Se
acestui an?! Se cutremura
cutremura gindin- gindin­
du-se că
du-se că arar putea
putea să să se-ntoarcă cellalt. Ar
se-ntoarcă cellalt. Ar fi fi vrut s-o
vrut s-o
poată lualua ca ca s-o
s-o ducă undeva
undeva şi s-o s-o ascundă, dar dar nimănui
2
255 îîn
n lumea
lumea aceasta
aceasta şşii mai ales eeii nu-i
mai ales nu-i era
era iertat
iertat să i-o
să i-o
spună
spună aceasta.
aceasta.
"Să nu nu dai fata pe
dai fata pe gura
gura lumii
lumii!" îi striga
1" îi striga mama mama lui lui
din
din mormînt.
mormînt.
Iar
Iar el el era
era singur
singur şi nu nu ştia cece să facă.
3
300 O
O singură ieşire găsea găsea:: să-şi deie demisiunea şi să
se
se stabilească
stabilească la la moşie
moşie..
Era
Era cel cel maimai apropiat
apropiat gînd
gînd şi şi totodată
totodată şi cel mai
şi cel mai
potrivit
potrivit cu cu firea
firea lui.
lui. Deprins
Deprins cu toate acestea
cu toate acestea aa nu face
nu face
nimic
nimic de de capul
capul său, el el nu era-n stare
nu era-n stare să ieie ieie oo hotărîre
3355 fără ccaa ssăă fi fi cerut
cerut şşii sfatul altora.
sfatul altora.
Al
Al cuicui??
Mai nainte
nainte de de toate
toate alal Zoei,
Zoei, care era chiar mai mai bine
bine
decît
decît el el însuşi dumirită asupra asupra celor
celor cece se se petrec
petrec înîn
sufletul
sufletul lui.lui.
440
0 La
La eaea s-a
s-a dus dus malmai nainte
nainte dede a fi făcut drumul
a fi drumul cel ce.!
scurt.
scurt.

376-
376·

www.dacoromanica.ro
 Zoe nu
Zoe numai îl
nu numai îl aştepta, ci . era
ci era totodată şi pregătită
să-I primească.
să-I primească. .
Chiar în
Chiar în ziua
ziua cînd s-a făcut schimbarea
cînd s-a schimbarea de de guvern
guvern,,
ea
ea aa fost
fost neliniştită de de temerea
temerea că mai mai ales acum, după
ales acum,
5
5 moartea
moartea mamei mamei sale, sale, el,
el, fiind
fiind înlocuit
înlocuit ori ori nevoit
n.evoit a-si a-si
da
da demisiunea,
demisiunea, se se vava stabili
stabili. la la moşie, ceea ceea ce l-ar fÎii
ce l-ar
depărtat pe n tru totdeauna
pentru totdeauna de de dînsa.
dînsa. A A umblat deci pe
umblat·· deci pe
căile ştiute de de ea,
ea, şi cînd
cînd i-a
i-a telegrafiat
telegrafiat că toatetoate sunt sunt
în
în regulă,
regulă, regulată
regulată era era şişi aceasta.
aceasta.
10
10 Greu
Greu nu nu i-a
i-a fost
fost.. Cunoscînd
Cunoscînd slăbiciunea lui lui vcdă pentru
pentru
oamenii
oamenii,, cu cu tradiţiuni familiale,
familiale, liberalii
liberalii îşi dedeau
dedeau
silin ta
silin ţa. să tragă-n partea partea lorlor asemenea
asemenea oamenioameni ca ca prin
prin
ei
ei să deiedeie partidului
partidului lor lor unun fel
fel de lustru. Ea
de lustru. Ea nu nu avea avea
deci,
deci, pe pe lingă
lingă toate
toate celelalte,
celelalte, decît
decît să să mai
mai pună-n
pună-n pe pe''rrspec-
spec-
15
15 tivă şi trecerea
trecerea la la guvern
guvern aa lui lui lorgu,
Iorgu, pentru
pentru ca ca toţi
cei
cei mari
mari �ă-i ~ă-i între-n
între-n voie.
voie.
Cînd
Cînd el el i-a
i-a vorbit
vorbit dar
dar despre intenţiunea sa
despre intenţiunea sa dede a-şi
da
da d�misiunea,
d~misiunea, dinsa dînsa şi-a ridica.t
ridica,t cu mîndrie capul.
cu mîndrie capul.
-
- Ce-ţi trece trece prin
prin minte
minte?! ? ! exclamă. E E cestiune
cestiune de de
2
200 demnitate
demnitate �ă ~ă stai
stai neclintit
neclintit llaa locul
locul tău
tău..
-
- Nu Nu m mă ă expun
expun ssăă fiufiu înlocuit,
înlocuit, răspunse el. el.
-
- Nu Nu vor vor îndrăzni s-o facă aceasta,
s-o facă aceasta, îl îl încredintă
dînsa.
dînsa. Numele
Numele tău ee chezăşie îndestulătoare că num num~i �i
înainte
înainte poţi poţi să mergi.
să mergi.
2
255 lorgu
Iorgu se se .sîmţe
. sîmţea a măgulit. .
_

-
-Şi Şi dacă ee vorba-
vorba-urmă urmă ea ea tărăgănînd vorbele
vorbele-ei - ei
şi ştiu ~ă să preţuiască pe pe oamenii
oamenii ca ca tine
tine mai bine decît
mai bine decît
conservatorii,
conservatorii, cărora numai numai de de slugi
slugi supuse·
supuse· le le place
place
să·
să · fie
fie încungiuraţi. .
3
30O - E
- E şi aceasta
aceasta una una din
din greşelile partidului
partidului nostru.
nostru.
g răi lorgu,
grăi Iorgu, care care nu-şi dEdea
dEdea seamă unde unde bat bat vorbele
vorbele ei, ei,
îndată ce ce sese iveşte-n mijlocul
mijlocul lui lui vreun
vreun om om cucu vederi
vederi
mai
mai largi,
largi, daudau toţitoţi din toate părţile năvală asupra
din toate asupra lui, lui,
Rînduri
Rînduri strînsestrînse n�au n~au boierii
boierii noştri.
3
355 - Boierii ! ' exclamă dînsa
- Boierii! dînsa zîmbind.
zîmbind. Parcă Parcă prinţul
Nicolae Bibescu nu
Nicolae BibescJi nu ee şi el
el boier
boier?? Fratele.său,
Fratele . său, Gheorghe,
Gheorghe,
nu
nu ee boier
boier?? Boier
Boier de viţă ee C.A.
de viţă C.A. Rosetti.
Rosetti. Boieri
Boieri de
de frunte
frunte
sunt fr:-aţii
sunt Golescu .. .. Boieri
fr�ţii Golescu Boieri ')sunt
')sunt Mihalache
Mihalache Kogălni­
ceanu, Ioan)
ceanu, Ioan) Ghica,
Ghica" Dimitrie Sturdza. Toţi
Dimitrie Sturdza. Toţi aceştia şi
4
400 mul
mulţi ţ i alţii sunt
sunt liberali,
liberali, b · sunt. încredinţată ccăă mîne­
baa ·sunt. mîne-
poimîne
poimîne oo . să�i să~i vezi
vezi şi pe·pe· jjunimişti
unimişti trecuţi la la liberali.
liberali.

377
377

www.dacoromanica.ro
 N
Nu! u ! Partidul
Partidul vostruvostru nu nu ,. ee al
al boierilor:
boierilor : boieri
boieri de de frunt
fruntee
sunt
sunt şi dincoace,
dincoace, şi dincolo.
dincolo. Dar - urmă -- eu
- urmă eu nu mă
nu mă
pricep
pricep la la politică şi nici nici nu vreau �ă
nu ,vreau !:ă mă amestec
amestec în în
cele
cele politice,
politice, ci ci numai
numai �ă-ţi
~ă:..ţi arăt că dîndu-ţi d demisiunea,
emisiunea,
5
5 ai
ai face face impresiunea
impresiunea unui unui om om carecare fuge
fuge d dee frică,
frică, cucu toate
toate
că nu are de cine �~ ă ă se teamă
te amă .
.. - - Să VE dem , zloe
VEdem, zi�e el.
el. Poate
Poate că ai dreptate. O să s ă mă
mai gîndescgînde!:c..
Zoe
Zoe iariar ssee mulţumi
mulţumi deocamdată
deocamdată c cuu atît
atît şşii trecu
trecu la la
110
0 altele,
altele, la la timpul
timpul petrecut
petrecut de dînsul dînsul în concentrare,
în con centrare, la
amănuntele lnmmmîntării, înmOImîntării, la la dureH
durerEaa ddee care era.u erau
cuprinşi amîndoi, amîndoi, la la tot ceE ceE aa ce-l
ce-l priVEa
priVEa de de aproape.
aproape.
-
- Aşa-i ! exclamă
ex clamă iar iar în
în cele
cele din
din urmă
ur m ă,. 'Eram
'Er am E�ăă uit.
uit.
Cum
Cum rămîne cu cu locuinţa ? Desigur Desigur că c ă nunu mai
mai rrămîiămîi
11 55 în
în locuinţ
locuinţa a dede acum.
acum.
El
El sese uită mir at lla
mirat a E.a.
ea .
-
- Nu-mi
Nu-mi dau dau seamă
se amă de de ce ce adE
adEcăcă aşa ş fi aVlnd s-o
fi avînd s-o
ţţărăseE
ărăseEcc , gr ăi dînsul.
grăi dînsul.
-
- Aşa, numai numai tu tu singur
singur Eă E ă stai
stai în
în caEele
caEele d-nei
d-nei Ionescu
I onescu ??
2
200 îi
îi răspunse ea. ea.
Iorgu
Iorgu se se cutremura
cutremura de cîte OIi
de cîte ori dima
dim a începEa
încep E a �ă vor­
oă vor-
bească
b e ască fi fiee chiar
chiar şi numai
numai Fe Fe d der arte despre
er arte despre Alina.
Alina.
-
- NuNu te t e superi
superi dacă-ţi vorbesc vorbeEc cu cu inima
inima deschisă,
des chisă,
cum
cum mi mi sese cuvine,
cuvine, urmă dîma dîma cu cu dulceaţa
dulce aţa uneiunei surori
surori
2
2 55 mai
mai mari. mari, Eu Eu ştiu mai mai bine
bine decît tine tine ccee sunt fetele
dintFu:rl pension şi sunt
diritr:.. tlll ,pension sunt încredinţată că fa.c fac glume
glume
proast e în socoteala Alinei. îîţi
. proaste ţi închipuieşte ce-ar face
ele
ele dac-ar dac-ar şti că stai stai aşa singur singur subsub acelaşi acoperiş
acop eriş
cu dînsa,
cu dînsa, cîndcînd maimai ştiu şi- că mama mama ei ei ee mereu
mereu dmă dm ă de de
' .
30
3 acasă.
aca s ă . • '.
, Iorgu
Iorgu era-nduplecat.
era-nduplecat. La strîmtm:are, însă,
La strîmtorare, însă , cţljar
cţti ar şi
cel
cel mai mai de de bună-crE
bună- cr E dinţă dintredintre oameni e-mpins spre
oameni e-mpins spre
viclenie
viclenie.. . -.. . . ',. .

- îîţi
- ţi mulţumesc
mulţumes c ! zise zise el. Atit Atît ddee puţin mă iÎ1tere- intere-
3
355 sează
s e ază copilacopila aceea,
aceea, încît, 'preocupat de altele, n
încît, 'preocupat nuu m-am
m-am
gîndit
gîndit la la aceasta.
aceasta. Ai Ai dreptate.
drep tate. V Vădăd acum
acum şi eu eu că tot
cel
cel"mai -mai potrivit
potrivit lucru
lucru ar ar fi �ă !:ă mă stabilesc la ' moşi moşiee .
.,-- Aş Aş!! întîmpină dîm dîma. a. Corect
Cor e ct e !:ă�ă stai în oraş şi
să n-o n-o mai
mai .eXpui
,expui ducîndu-te
ducîndu-te pe pe lala d-na Ionescu .
d-na IoneEcu.
4
400 -- O O E~ăă m mă ă mai gîndeEc" . zise
mai gîndeEc, el.
zise el.
Zoe
Zoe iarăşi era era mulţumiiă
mulţumită deocamdată şi cu cu atît.
atît.

378 ,'

www.dacoromanica.ro
 EEaa şi puteaputea ssăă fie mulţumită, căci, fiind llaa mijloc mijloc
Alina, vorba ei era pentru Iorgu cea mai aspră poruncă.
Toate
Toate era era gata
gata �~ăă lele facă pentru
pentru ca ca ea ~â creadă că el
ea �'ă el a
a
spus
spus adevărul cînd cînd aa zis zis că puţin îl îl interesează copila copila
5
5 aceea.
aceea.
Acum
Acum îi îi era
era însă încă mai mai greu greu ~ă !:ă facă drumul
drumul cel cel
!:curt.
scurt .
Da ! Trebuia
Da! Trebuia neapărat să să sese mute
mute din din locuinţa unde unde a a
stat
stat cu cu mumă-sa. Chiar Chiar şi dacădacă n-ar n-ar fi fost adevărat ceea
fi fost ceea
10
10 ce
ce aa zis zis Zoe, era era destul
destul că ea ea aa zis,zis, căci de de gura
gura ei ei se
temea.
temea. Cum Cum s-os-o facă insălnsă?? CumCum s-o s-o spună d-nei Ionescu
d-nei Ionescu
fără ca ca s-o
s-o jignească
jigne ască?? Cum Cum s-o s-o facă pe pe Alina
Alina să simtă sîmtă
că numai numai de de d ragul ei
dragul ei se
se siluieşte el el insuşi
însuşi pepe sine
sine??
Se plimba-n neştire pe
Se plimba-n pe Pedul
Pcdul Mogoşoaiei, cînd cînd decdată
15
15 s-a
s-a oprit oprit ca ca lovit
lovit de d e trăsnet
trăsnet în in loc.
loc.
Hotărise
Hotărîse ministrul
ministrul Orăscu că lucrările incepute începute de de
jjunimişti
unimişti �!ăă nu se mai urmeze, dar mai era în ţară şi
Carol-ve
Carol-ve dă, care care ţinea ca ca biserica
biserica de de lala Curtea-de-Argeş
să fie
să fi e neapărat
ne apărat restaurată. Noul Noul guvern guvern aa luat luat decideci
2
200 măsuri pentru pentru continuarea
continuarea lucrărilor. Aflînd-o Aflînd-o aceasta,
aceasta,
Emil a alergat deci la Bucureşti, unde acum "ai naştri'~ naştri(�
erau
erau la la putere. Venise prea
putere. Venise prea tîrzlU,
tîrzIu, ori ori poate
poate chiarchiar înîn
zadar,
zadar, căci se se găsise altul altul maimai apropiat,
apropiat, şi pleca pleca po­ po-
somorit
somorît de d e lala minister
minister cînd cînd Iorgu Iorgu treceatrecea dindin strada
strada
2
255 Colţii in in strada
strada Batiştei.
Batişt ei. ._ '. ",
Acesta
Acesta se se uită lung
lung în urma lui,
în urma apoi îşi urmă drumul
lui, apoi drumul
iuţindu-şi
iuţindu-şi paşii. paşii.
Ştia
Ştia acum
acum ce ce are
are să~ă facă,
facă, adecă
ade că tocmai
tocmai acum acum nu im mai
mai
ştia.
ştia .
3300 '' Prea
Prea mîndru,
mindru, .el el se
se simţea -jignit jignit de de gîndul
gîndul că omul omul
acela
acela ar ar putea
putea să-i fie fi e rival.
rival. Nu Nu!! Pozitiunea
P9ziţ~unea lui, lui, averea
averea
lui, ..întreaga
..lui, întreaga lui personalitate.. oo fKce
lui personalitate făceau�u aceasta
aceasta peste peste
putinţă, şi el el arar fi
fi dispreţuit-o pe pe Alina
Alina da<;:ă
dacă dînsa
dînsa ar ar
!. ' fi
fi statsfat fiefie măcar numai numai oo clipă pe gînduri. gînduri.
3
355 Dar'
Dai". dacă slăbiciune
slăbiciuneaa ar ar fi fi fost mai mai mare
mare decît dis- dis­
.•.. preţul ?n~ L; Nenorocire
Nenorocire!! N N -âr
:Ci.r fi iertat-o nicicdată
fi iertat-o nicicdată!! Viaţa
lui
lui intreagă
întreagă i-ar i-ar fifi stat
stat ca ca un un ghimpe
ghimpe otrăvit în în- inimă
îndoiala.
îndoiala.
,.
J, • ;) �) Sosit
Sosit acasă, el eL. tot
tot n-a făcut .. drumul
n-a .făcut drumul cel cel scurt.
scurt .
4.0 j
4,0 j .. Mai nainte de a-l • .face, ar fi dorit să se-ncredinţeze
a-l.Jace, se-ncredinteze
dacă omul omul acela,
acela, venit
venit iariar lala Bucureşti, aa trecut trecut ori ori nu
nu

379
379

www.dacoromanica.ro
 p� la
p<:: d-na Ionescu,
la'' d-na Ionescu, dacă are are ori
ori nu
nu Eă treacă, dacă nu nu
cumva
cumva şi rămine rămîne la la Bucureşti.
Cum
Cum înEă îmă?? Cum Cum să se�ncredint-eze
se~ncredinţeze despre
despre toatetoate aces..,
aces..:
te,a.?
te.a} El El sări deodată-n
decdată-n picioare.
picioare .
5
5 Deprins
Deprins acum acum încetul
încetul cu încetul şi el
cu încetul el aa face
face una
una cîndcînd
alta
alta gîndeşte, s-a-nstrunat
s-a-nstrunat şi s-a s-a dus,
dus, în
în sfîrşit, la la d-na
d-na
Ionescu,
Ionescu, ca ca să-i
Eă-i mulţumcaEcă
mul ţumcaEcă pentru că i-a dat dat Alinei
Alinei
v <?ie de
v<;>ie de aa îmoţiînwţi pe pe răpoEata
răposata la la Valea-Boului
Valea-Boului şi s-o s-o
încrEdinţeze
încrE dinţeze pe pe aceast",
aceast(!. că nu nu vava uita
uita nicicdată
niciodată min- mîn-
10
10 gîierea
gîierea de de care
care i-ai-a făcut mumei mumei sale
sale parte
parte în în cele
cele din
din
urmă zile ale
urmă ale vietii
vietii ei.
ei.
Ele 'ce-ar fi pu
Ele 'ce-ar tut să-i
putut Eă-i răspundă
răspundă?? Plingeau,
Plîngeau, în în cre­
cre-
dinţîndu-l că iau iau cu toată inima
cu toată parte la
inima parte la durerea
durerea lui. lui .
-- E E greu,
greu, zisezise el
el profitînd
profitînd de de aceasta.
aceasta. Mie Mie nu nu mi-a
mi-a
15
15 fost numai numai mamă, mamă, ci ci .şişi povăţuitoare neadorrnită,
ne adormită,
sufleteşte cea cea mai
mai apropiată fiinţă, încît încît nu
nu mă mai mai potpot
. găsi pe pe minemine însumi
însumi lipsit
lipsit dede dîm
dîma.a. Toate
Toate mi-o mi-o rea­ rea-
mintesc
mintesc - urmă după o
- .,urmă mică pauză -
o mică - şi mă veţi
_ înţel�ge,
înţel~ge, doamnă şi domnişoară, dacă vă mărturisesc
2
200 că
că m�m~ cutremur
cutremur cînd cînd trectrec pragul
pragul casei
casei înîn care
care amam trăit
pînă acum acum împreună.
împreună .
-
- Da,Da, grăi d-na . Ionescu. A~a
d-na .Ionescu. Aşa el am şi eu
elam eu după
moarte a răpoEa.tului,
moartea ŢăpoEa.tului, care care eraera mare
mare bunătate ddee om. om.
imi
imi venea
venea să părăses părăsescc casa.casa.
25
25 -
- Şi mie mie mi-e
mi-e foarte
foarte greugreu cînd
cînd trec
trec prin
prin faţa intrării,
intrării ,
unde
unde oo w dE am adeseori
VEdEam adeseori cînd cînd plecam
plecam la la şcoală ori ori
IIÎă-ntorceam acasă, adăugă 'Alina I Alina ştergindu-şi
ştergîndu-şi iar iar
lacrămile.
lacrămile.
-
- VeţVeţff găsi deci că e firească hotărîrea hotărîre a mea de a nu
3
300 mai sta sta în în locuinţa în în care
care n nee simţeam atît atît dede bine,
bine,
urmă
urmă el. el.
-
- E E făI ă-nq.oiaIă bine
făIă-nq.oiaIă bine să staţi un un timp
timp ooarecare
arecare la la
moşie,
moşie,. întîmpină d-na d-na Ionescu.
Ionescu. ..
-
- Nu Nu s� s~ poate,
poate, grăi dînsul.dînsul. Datoriile
Datoriile mă ţin aici aici
3
355 llaa Bucureşti. A Arr trebui Eă~mi iia
trebui Eă�mi au un concediu, ceea
n concediu, ceea ce ce
nu-mi vine să cer de la noul guvern. gu'vem. M-am gîndit deci
M:.aIIi gîndit deci
Eă vă cer învoirea ca
să ca să dau în
să, dau socoteala mea
în socoteala mea cu cu chirie
chirie
locuinţa.
locuinta. -'
'J
D-n~ IoneEcu
D-na IoneEcu n-o n-o făCEa
făCE a bucuros
bucuros a.ceasta,
aceasta, dar dar în în
10
10 împregiurările în care afla n
care.. ssee afla decît să-şi
putea decît
nuu putea . dea
dea
învoirea. .

380
380

www.dacoromanica.ro
 Alina. ţinea
Alina ţinea îmă
îmă să-şi deiedeie şi de astă dată
de astă dată părerea.
G ăsea şi dîma
Găsea dîma că locuinţa
locuinţa în în care stătuse cu
care stătuse cu mama
mama
lui
lui era
era acum
acum prea mare şi prea
prea mare prea scumpă numainumai pentru
pentru
el
el singur.
singur. Erau
Erau maimai multe
multe încăperi de de prisos,
prisos, nu
nu mai
mai
5
5 gătea în
gătea în casă, puteaputea ~ă�ă se se lipsească de de slugi.
slugi. Toate
Toate
acestea-l
acestea-l priveau
priveau însăinsă numai
numai pe pe el.
el.
- Rămîind, se�nţelege
- se~nţelege - - grăi dînsa
dînsa - - caca chiriaşul
să nene convie
convie şi nouă.
- Fără-ndoiaIă,
- Fără-ndoială, gr ăbi el
grăbi el s-o-nrcrEdinţeze. Nu Nu puteţi
10
10 Eă primiţi pe pe orişicine subsub acelaşi acoperiş cu cu d-voastre.
d-voastre.
D-na Ionescu,
D-na IoneEcu, obicinuită acum acum cu cu accesele
accesele dede în­
în-
drăzneală ale ale fiicei
fiicei sale,
sale, nu
nu maimai era
era mirată, ar ar fi
fi vrut
vrut
însă
însă să�i
să~i facă unun semn
semn ca ca Eă
să tacă, dar
dar Alina
Alina nu
nu se uita
se uita
la
la ea,
ea, ci-n
ci-n faţa lui Iorgu, în
lui Iorgu, în care
care vEdea,
vedea, parcă, oglindită
15
15 un
un fel
fel de
de falşitate.
falşitate.
- Dar cu
- Dar mobila ce
cu mobila ce faceţi
faceţi?? urmă ea. ea. Aveţi mobilă
atît de
atît frumc asă şi fără îndoială scumpă.
de frumcasă
Iar
Iar un lucru la
un lucru la care
care el,
el, în
în zăpăceala lui,lui, nu se gîndise.
nu se gîndise.
-
- Dau,
Dau, se-nţelege
se-nţelege - - răspunse
răspunse el el cam
cam tulburat
tulburat- -
2
200 locuinta
lccuinţa mobilată.
-
- NuNu sese poate, poate, grăi grăi dîma.dîma. J eţul eţul în
în ccare
are şEdea
şedea de de
obicei
obicei cocoana-mare,
cocoana-mare, patul patul în în care
care dormea
dormea dînsa,
dinsa, cele
cele
mai apropiate
mai apropiate lucruri lucruri ale ale ei ei nu puteţi să le
nu puteţi le puneţi
orişicui lala dispoziţie.
dispoziţie .
2
255 Iorgu
Iorgu eraera acum acum nnuu numai numai turburat,
turburat, ccii şşii ruşinat
ruşinat..
-
- Acestea,
Acestea, da da!.! . ... . fără-ndoială,
fără-ndoială, am am să
să le
le duc
duc la moşie
la moşie
şi �~ ă le
le FFăs trez acolo,
ăstrez acolo, zise zise el. el.
- Alino,
- Alino, dragă dragă!! - - grăi d-na d-na Ionescu pierzîndu-şi
răbdarea
răbdarE a - - aceastea
aceastea sunt lucruri care
sunt lucruri care nunu nene privesc.
privesc.
3
300 -
- Mă iartă, mamă, îi îi răspunse Alina. Ne priveşte tot
Alina. Ne tot
ceea
ceea ce-l
ce-l priveşte
prive'şte pe pe -d-sa,
d-sa, carecare aa fost
fost totdeauna
totdeauna atîtatît
de-ndatoritor
de-ndatoritor faţă cu cu noi.noi. Răposata ni-a ni-a fost
fost apoi
apoi
nu
nu numai
numai chiriaşă, ci ci ni-a
ni-a maimai şi-mbrăţişat cu cu atîta
atîta
bunătate, încît încît mă gîndesc gîndesc în în toată clipaclipa la
la ea
ea şi aş fi fi
3
355 foarte
foarte mlhnită
mîhnită dacă ... ...
Iorgu
Iorgu n nuu mai mai eraera ruşinat, ci ci cuprins
cuprins de-nduioşare.
-
- DaDa !!... . ., domnişoară.
domnişoară... . . o-ntrerupse.
o-ntrerupse. Aveţi Aveţi multă
dreptate
dreptate şi vă sunt sunt re cunoscător.
recunoscătoL
-
- D-ta ai apoi o bibliotecă atît de frumoasă - - urmă
4
4 OO ea
ea din
din ce
ce în în cece mai
mai zeloasă zeloasă - ---:- cărţi
cărţi multe, bine alese,
multe, bine alese,
legate-n piele,
legate-n piele, biurou biurou sculptat, sculptat, scrin, scrin, statuete,
statuete, tablouri
tablouri

381

www.dacoromanica.ro
 şi oo mulţime de de nimicuri
nimicuri preţioase. Aşa-i Aşa-i că nu te superi
nu te superi
dacă-ţi spun spun că mi mi sese pare
pare peste
peste putinţă să le le laşi înîn
seama
seama orişicuiorişicui??
Iorgu
Iorgu nu nu se se supăra deloc. deloc. II se se părea şi lui lui peste
peste
5
5 putinţă
putinţă să plece aşa deodată
să plece deodată din casa în
din casa în care se afla
şi-ar
şi-ar fi fi rămas
rămas în ea dacă n-ar
în ea n-ar fi fi fost
fost lala mijloc
mijloc Zoe,
Zoe, ba
chiar
chiar şi omul omul acela,
acela, pe pe care
care l-a l-a văzut ieşind de la mi­ mi-
nisteriu.
nisteriu.
Răpus de de simţămîntul acesta, acesta, el el nu-şi mai dedea
110
0 seamă despre despre în'ţelesul celor celor din din urmă dintre dintre vorbele
vorbele
grăitete dede dînsa,
dînsa, şi în în loc
loc dede a-i
a-i da da răspuns, el el se-ntoarse
se-ntoarse
la
la gîndul
gîndul cu cu care
care aa plecat
plecat de de acasă.
-
- Da, Da, domni' şoară -
donmi'şoară - zise
zise - - adecă nu nu!! Da,Da, nunu mă
supăr
supăr!! ·Mă · Mă iertaţi
iertaţi!! CaCa �ăs ă nu
nu uit uit:: mi s-a părut că l-am
mi s-a l-am
15
15 văzut
văzut azi azi pe pe pictorul
pictorul care care ..... .
-
-Pe Pe Emil?!
Emil ? ! îîll întrerupse
întrerupse Alina Alina înviorată. Unde Unde??
Cînd
Cînd??
Iorgu era
Iorgu era acum
acum încredinţat
încre dinţat că ea ea nu
nu l-al-a văzut şi c-ar c-ar
vrea să-I �ă-I vadă,
vadă , şi iar nu răspunse răspunse la întrebările ei.
2
200 Un
Un neadevăr
ne adevăr grăi�egrăise spuind
spuind că ii s�a s~a părut numai numai că
l-a văzu
l-a văzut. t . Urma
Urma acum acum alt alt neadevăr.
n eadevăr.
- îîini
- mi adu a,cu~ aminte
aducc a,cum aminte - zi�e iar
- zise iar - - că m-a-nsăr­
cinat ministrul Maiore�cu
cinat ministrul Maiorescu să i-l i-l trimit.
trimit. L-amL-am şi căutat,
dar
dar nunu l�am l~am găsit. El El vine fără-ndoială pe
vine fără-ndoială pe lala d-voastre.
d-voastre.
25
25 Vă rogrog ... ...
Alina
Alina iar iar îlîl întrerupse.
întrerupse.
-
- Eu Eu credcred că nu nu vine,
vine, răspunse ea. ea . Săracul. Nu, Nu,
n-are
n-are �ă să vie vie!!
El nu
El nu se se mai
mai stăpîni
stăpîni..
3
300 -
- M Mă ă mirmir de de aceasta
aceasta - - grăi dînsul dînsul întorcîndu-se
întorcîndu-se
spre a�na
spre a~na Ionescu
Ionescu - - căci domnişoara ţin ţinee mult
mult la la el.
el.
- 0, da
- da!! îl încn dinţă Alina.
îl încndinţă Alina. Ş Şii nu
nu mă-ndoiesc c-ai c-ai
ţinea şi d-ta d-ta dacă l-ai l-ai cunoaşte destul destul de de bine.
bine.
D-na Ionescu
D-na Ionescu era era fcarte
fcarte supărată.
supărată.
3
3 55 --' Aşa sunt
---' sunt fetele
fet ele dede pension,
pension, zise. zise. A Auu uun n fel
fel de
de cult
cult
pentru
pentru profesoarele
profesoarele şi şi pentru
pentru profesorii
profesorii lor. I-a dat
lor. I-a dat cîteva
cîteva
lecţiuni de d e desemn,
desemn, şi nu nu mai
mai ee acum acum om om ca ca dînsul.
dînsul.
-- Nu,Nu, mamă mamă!! protestă fata. fata. Nu Nu ca ca profesor,
profesor, nicinici ca
ca
pictor,
pictor, ci ci caom
caom trebuie
trebuie neapărat �ă să le
le fie
fie simpatic
simpatic tuturor
tuturor
4
400 celor
celor ce ce văd şi judecă bine, bine, ccaa d-l d-l Armaş.
Annaş.

382
382

www.dacoromanica.ro
 Iorgu iar
Iorgu iar nunu mai mai ştia ce �ă facă
ce ~ă facă şi ce ce �~ăă-i
-i spună.
"" Să văd .... . . să mă mai mai gîndesc"
gîndesc" ... . . . îşi zise
zise iar,
iar, ca în
ca în
atîtea rînduri, apoi
atîtea rînduri, apoi se ridică de
se.. ridică de plecare.
plecare.
0, dac-ar
dac-ar fi trăit mama
fi trăit mama lui, lui, ar
ar fi întrebat-o pe
fi întrebat~o pe dînsa.
dînsa.
5
5 Singur îmă, de
Singur de capul
capul lui, nu îndrăzI).ea
lui, nu îndrăznea să-şi ieie asupra
f:ă-şi ieie asupra
sa răspunderea unei
sa unei hotărîri.
După cece mulţumi din din nounou pentru
pentru toate toate cîte,
cîte, elel plecă,
dar peste
dar peste puţin, mai mai nainte
nainte de de aa trece
trece pragul,
pragul, iar iar se
se opri.
opri.

10
10
-°
- ° �~ă
cele
cele ce
ă ţin
tin seamă, domnişoară --
ce mi-aţi
mi-aţi spus,spus, şişi dac-ar
dac-ar fifi să
-- zise
să plec,
zise el
plec, noi,
el- - de
noi, aşa
de toate
toate
aşa cred,
cred,
vom
vom rămînea tot tot atît
atît de
de aproape
aproape cumcum am am fost
fost pînă acum,
acum,
poate
poate chiar
chiar mai
mai aproape.
aproape.
"Să treacă anul anul de de doliu
doliu!" !" îi
îi mai
mai venea
venea să zică, dar dar nu
nu
îndrăznea, căci nu nu ştia cîtecîte şi mai
mai cîte
cîte se se vor
vor fi fi putînd
putînd
15
15 întîmpla
întîmpla în în curgerea
curgerea acelui
acelui an.an.
"Ce
"Ce vrea omul acesta
vrea omul acesta cu cu mine
mine?? !" !" se-ntrebă dînsa dînsa după
ce
ce elel ieşi îmoţit
ieşi îm: oţit de
de mumamuma ei. ei.

xx
Emil a
Emil zărit şi el
a zărit el pe Iorgu şi
pe Iorgu şi era p-aci-p-aci să
era p-aci-p-aci se
să se
2
200 oprească din din drum
drum ccaa să-i zică "bună ziua! ziua!"" S-aS-a răz­
gîndit îmă .
gîndit Îmă.
încă de mult şi-n multe
de mult multe rînduri
rînduri îşi pusese
pusese tare
tare d dee gînd
gînd
că are
are �ă
~ă le
le dea
dea uitării cele
cele trecute
trecute şi în în adevăr din din cece
în
în cece mai
mai rarrar îşi aducea aminte de
aducea aminte de ele. R ăpus de
ele. Răpus de sîm-
sîm-
2
255 ţţămîntul
ămîntul ccăă n nuu este
este îîn
n stare
stare săf:ă ţină piept
piept cCliuu un n oom
m caca
Iorgu
Iorgu Armaş, el el se
se socotea
socotea umilit
umilit şi s-ar
s-ar fi
fi, făcut înîn gîndul
gîndul
lui de
lui de rîsul
rîsul lumii
lumii dacă
dacă s-ar fi-ncumătat să
s-ar fi-ncumătat între-n luptă
să între-n luptă cu
cu
el. De
el. De aceea
aceea şi-a şi pus
pus dede gînd
gînd să n-o mai vadă pe
n-o mai pe Alina
Alina
decît
decît dacă ea ea îl
îl va
va fi
fi chemat,
chemat, ceeaceea ce dima n-a
ce dîma n-a făcut,
făcut, unun
3
300 semn
semn învederat
învederat ccăă ţine şşii ea ea să fie
fie date uitării cele
date uitării cele
trecute:
trecute : Acum
Acum în�ă,
în~ă, posomorît
posomorît cum cum era,
era, cu viaţa oarecum
cu viaţa oarecum
înăcrită, el el simţi că-I jjunghie
unghie prin
prin inimă, încît
încît tremură-n
tot timpul,
tot timpul, şi iar fu cuprins
iar fu cuprins de de pornirea
pornirea de de aa se
se arunca
arunca
asupra
asupra lui lui - iasă cum
- iasă cum oo ieşi. "Să mă ferească DumnezeuDumnezeu
355
3 ccaa nu
nu cumva
cumva să-şi
~ă-şi bată jjoc
oc de
de ea !" îşi zicea
ea!" zicea şşii ii se
se făcea
negru-n
negru-n faţa faţa ochilor.
ochilor.

383

www.dacoromanica.ro
 în zadar.
în zadar. SuntSunt în în viaţa omenască clipe clip e în care slă
în care slă­­
biciunile
biciunile sunt sunt maimai tari tari decît
d ecît pornirile
pornirile cele cele maimai bine
bine
chibzuite. El se făcu, ce-i drept, că nu-l cunoaşte pe Ior­ I or-
-. gu,
gu, că nu-şi aduce aduce aminteaminte că l-a l-a mai
mai văzut în viaţa lui lui,,
5
5 dar
dar nu nu mai
mai era-n
era-n starestare o ă plece
plece de de la la Bucureşti fără
ca ssăă se
ca se fifi dumirit
dumirit asupra celor ce
asupra celor ce se se petrec
petrec la la casa
casa
d-nei Ionescu.
ruşin e să stea, dar ''st
îi era ruşine stetea
et ea la la pîndă, şi a văzut
cu
cu ochii
ochii lui lui cum
cum IorguIorgu Armaş s-a s-a mutat
mutat din din casele
casele
10
10 d-nei
d-nei Ionescu.
Ionescu . N Nu u ştia de de ce,
ce, dar
dar nici
nici nu nu ţinea
ţine a să afle
afle;;
lucrul
lucrul de de căpetenie
căp eteni e era era pentru
pentru dînsul
dînsul să să se
se încredinţeze
încre dinţeze
dacă el el mai
mai vine
vine ori ori nunu pepe la fosta lui
la fosta lui locuinţă.
locuin ţ ă .
,' Mult
Mult mai mai trebuia
trebuia să aştepte dacă era era votba
vOl'ba să se se
duIDirească
duIDire as că şi despre d espre aceasta.
15
15 Prin
Prin Vlaşca şi Teleorman Teleorman adecă, prin prin Romanaţi şi şi
Dolj
Dolj,, pretutindeni
pretutindeni prin prin apropierea
apropierea DunăriiDunării se-ncepuse
se-ncepuse
secerişul.
seceri şul. Grîul Grîul era puţin şi nu
era puţin nu dede bună calitate,calitate, dardar
preţurile
pre ţurile se se urcau,
urcau, căci că ci Sîrbia,
Sîrbia, Muntenegrul
Muntenegrul şi Turcia Turcia
erau
erau sleite
sleite de de rrăzb
ăzboi, o i, în
în Bulgaria
Bulgaria fierberea
fi erb erea era era din
din cece înîn
2
200 ccee maimai mare,
mare, temere
t emere aa ccaa nnuu cumva
cumva Rusia Rusia şşii II Austro­
Austro-
Ungaria
Ungaria să fie fi e nevoite
n evoite şi ele ele aa intra-n
intra-n război era era din
din
ce
ce în ce ce mai
mai generală,
generală , iar iar în
în România
România se se sporeau
sporeau cei cei cece
stăruiau ca ca ţara să s ă nu
nu rămîie
rămîi e neutrală.
neutral ă . IorguIorgu avea
avea cuvinte
cuvinte
de
de aa se se bucura
bucura de de ttoate
oate aceste, căci
acest e, că ci mai spre poala
mai spre mun-
poala mun-
2
2 55 ţilor şşii mai ales llaa ValeaJBoului,
ValeajBoului, unde semănăturile ssee
făcuseră bine, bine, lanurile
lanurile erau erau frumoase.
frumoase .
îîmb~rbătat
mb�rbătat de de aceasta,
aceasta, el s~~ntindea şi iar se-ntindea,
el s��ntindea se-ntindea,
păcatul celor
păcatul celor mai mulţi dintre
mai mulţi dintre oamenii
oamenii ce-au ce-au început
început
să\ zidească : Adaugi aid aiduna,una, mai ca să-ntregeşti,
s ă-ntregeşti , mai ca
3
300 să-mbunătăţe'şti,
să-mbunătăţe'şti, mai mai de de dragul
dragul frumuseţei,
frumuse ţei, şşii tte e miri
miri
unde
unde ieşi. i eşi.
El nu
El nu uita
uita însă nici împrumu''tul
nici împrumu "mij locit" de
t ul "mijlocit" de Zoe
Zoe
şi nici nu trebuia să-I uite, căci nu-l uita nici dînsa.
Dar
Dar pe pe cînd
cînd elel era
era neliniştit,
nelini ştit, că ii sese sporesc
sporesc cheltuielile,
ch eltuielile,
3
355 ea-l îmbărbăta
îmbărbăta mereu, spuindu-i că ceea ce face fac e durează
dure ază
pentru
pentru vecie vecie şi astfel n-are să
a stfel n-are să ţie
ţie se seamă
amă dacă:..
dacă:..lI costă
ceva
ceva ma, ma.ii mult
mult ..
-
- împrumutul
împrumutul de de lala Cohen
Cohen să s ă mi ttee supere,
supere, aa adăugat
apoi. Acesta
apoi. Acesta mă priveşte.priveşt e . Poţi,
Poţi , lala nevoie,
nevoie, chiarchiar şi să- s ă-II

384

www.dacoromanica.ro
 sporc,?ti
sporco;;ti.. Pă Păcatcat ar ar fi
fi �~ă~ţi
ă-ţi vinzi
vinzi recolta
recolta acum, acum, cînd cînd ştii
că preţUl ile ile vor
vor fi fi la
la toamnă mai mai urcate.
urcate.
Ior
Iorgugu oe �e simţe
simţeaa uşurat
uşurat şi-işi-i era
era din
din nounou recunoscătoL
re cunoscătoL
Profitîr.d de
Prcfit)r.d d e acea�ta,
acea~ta, EEa a îi
îi adm:e
adu~e aminte
aminte făgăduinţa
5
5 de
de a facee împre
a fac împreună ună o o plimbare
plimbare la Valea-Boului.
la Valea-Boului.
-
- Ce frumoss ar
Ce frumo ar fi
fi acum,
acum, în în timpul
timpul �ecerişului
Eecerişului!! ex­ ex-
clamă dînsa.dînsa.
- Minunat ! răsFunse
- Minunat! răsF unse el. Plecăm duminecă în
el. Plecăm în zori
zori
de
d e zi.
zi.
110
0 -
- Aş Aş!! întîmpină
întîmpină d'ma. d 'n~a. Plecăm
PlEcăm luni, luni, ca ca �~ăă-i
-i gă�e�
gă~eo~ �
pe
pe secerătOl
secerătOlii risipiţi
r isipiţi prin
prin lanuri. Aceasta ee cea
lanuri. Aceasta cea malmal
frumc a�ă a~ă dintr
dintr ee privelistile
privelistile de de lala iiată.
' al ă .
Iorgu er
Iorgu eraa de aceeaşi
d e acee F ărere, dar
aşi Fărere, nu-i dedea
dar 'nu_i d ed ea mîna
mîna să ~ă
lipsească
lip se aEcă de d e lala tribunal.
tribunal.
15
15 -
- Tu-lTu-l ştii Fe Fe Eugen Stăte�cu, ministr1..
Eugen Stăteocu, ministrl...ll m meu, îi
eu , îi
zise.
zise. u
u mămă expun.
expun.
Ea rîse-n
Ea rî�e-n felulfelul ei ei..
-
- E E cel
cel mai
mai blajin
blajin em em cînd ştii �ă-i
cînd ştii ~ă -i suni
suni în în strună, îl îl
lnc l c dinţă. Te
înClcdinţă. Te iiau au FFe e răspuLderea
răspur.dere a mea. mea.
2
200 -
- S Săă m mă ă mai
mai gindesc,
gindesc, zise zise el.
el.
-
- Să nu nu te t e mai
mai gîndeşti deloc, d eloc, ră spunse
pun�e ea. ea. Astă­
Ast ă­
sear
seară ă vorbE~c
vor be� c cu cu prinţul,
prinţul, iariar mîne
mîne dimineaţă
dimineaţ ă te t e aştept
aşt e pt
gata
gata de d e ple care..
plEcare
Au
Au şi plecat
plecat luni luni - - aşa,
a~a, numai
numai ci ci arlli ndoi -
amîndoi - drum
drum
2
255 plăcut pînă pînă llaa Valea
Valea Boului,
Boului, iariar acolo
acolo oo zi zi �~curtă,
curtă, prea
prea
de tot �curtă
d e tot Ecurtă FntruFmtr u ea, ea, dar
dar nunu şi pentru
pentru el. el.
Orişicît
Ori şicît de vie ar
d e vie ar fifi mulţumire
mulţumire a a dede a a călători
călători timptimp
d e rf atru
de atru cea�Uli
cea~Uli aprcape
aprcape cu cu oo femeie
femeie înzestrată
Înzestrată cu cu atît
atît
de
d e multe
multe mijlcace
mijloace de-ncîntare
de-ncîntare ca Zoe şi,
ca Zoe şi, rere ici,
ici, pepe culo
culo
3
300 şi îndr
îndră· ă'zneaţă, sosit sosit llaa Valea-Boului,
Valea-Boului, IIorgu orgu se se gîndea
gîndea
cu
cu unun felfel de mîhnire la
d e mîhnire plăcerile ce
la plăcerile ce gusta�e
gusta~e r ree drum.
drum.
Din
Din celecele trei
trei încăperi reparate
r eparate dintru
dintru început
început el el păs­
pă s­
tra�e
traoe adecă
adecă doauădc auă pEntru
pEntru sine sine:: într-una
într-una din aceste se
din aceste se
aflau Fatul răFosatei
aflau [atul răFo s at ei �~aleale mame,
mame, j eţul ei, ei, canapeaua
canapeaua din din
35
35 iatacul
iatacul ei, ei, dulapul
dulapul ei ei ddee haine
haine şi încă încă cîteva lucruri
cîteva lucruri
neîosEmnate
n eîm:Emnate de de care
care ea ea �Eee folosi�e,
folo si ~e, iar
iar înîn cealaltă el îşi
el îşi
instala�e biuroul şi
instalaoe biuroul si biblioteca.
biblioteca . Tot Tot aiciaici şi si dOl mea cînd
dormea cînd
Ee-ntîmpla �~ăă rămlie
_e-ntîmpla rămî'i e peste
peE t e noapte
noapte la mcşi~ .
la mcşie.
Intrînd
Intrînd acum acum aici aici dimp
dimp Eună ună cu Zce,
cu Zc e, el
eIaa F�te
re~te F Futinţă
utinţ ă
"1
4 0O să nu-şi c;.ducăo.ducă aminteamint e cum cum au au VEnit lucrurile de
vE nit lucrurile de elel
şi-a adus
şi-a adus biblioteca
biblioteca şi biure biurcul la Vale
ul la a".Boului şi-i era
Valea~BGului era

385

www.dacoromanica.ro
 parcă Alina
Alina stetea-n
stetea-n pragul
pragul uşii şi zicea: zicea: "Frumos
"Frumos!!
Vă şed
Vă şed bine glumele
glumele fără perdea ce faceţi în în răsfăţarea
voastră pe pe drum
drum!! Dar Dar aici
aici ce veţi fi
ce veţi fi făcînd
făcînd?? !! (�
t~
Au plecat
Au plecat apoi apoi ~ă�ă vadă secerătorii risipiţi prin lanurile
prin lanurile
5
j ddese
ese şişi cu
cu spicul
spicul plecat
plecat spre spre pămînt.
pămînt. Cerul Cerul eraera senin,
senin,
dar
dar oo răcoroasă
răcoroasă adiere adiere despre
despre munte munte astîmpăra
astîmpăra arşiţa arşiţa
soarelui.
soarelui. Pe P e ici,
ici, pe
pe colo
colo se se ivea cîte cîte unun nor
nor rrăzleăzleţţ şi
umbra
umbra lui lui trecea
trecea peste
peste brazdele
brazdele culcateculcate de de coase
coase la la
pămînt.
pămînt . Cintau
Clntau fetelefetele ce ce adunau
adunau m ănunchi şi flăcăii
mănunchi
10
10 ce legau snopii,
ce legau snopii, cîntau
cîntau şi ciocîrliile
ciocîrliile ridicate-n
rid icate-n văzduh,
pe ici, pe
pe ici, pe colo
colo răsuna bătaia prepeliţei,
răsuna bătaia prepeliţei, iarăiară Zoe
Zoe avea
avea şi ea
şi ea
ochi pentru toate
ochi pentru toate şi vorbea,
vorbea, mereu mereu vorbea,
vorbea, neistovită.
Ei
Ei nunu erau
erau în�ăîn~ă numai
numai amîndoi.
amîndoi. Una Una zicea
zicea Zoe,Zoe, şi la la
alta
alta îiîi era
era luilui gîndul.
gîndul. CîndCînd ea ea zicea'
zicea':: "Uite!",
"Uite !U, el el se
se uita,
uita,
15
15 ce-i
ce-i drept,
drept, dar v(dea. îîşi
dar nu vedea. şi aducea
aducea aminteaminte ce�a ce~a zis
zis
şi ce�a
c e~a făcut mai ici, mai colo cealaltă şi-şi închipuia
ce-ar
ce-ar zice
zice si si ce-ar
ce-ar face
face dac-ar
dac-ar fi fi acum
acum aici.aici.
Omul
Omul n- 'are însă numai suflet,
n-'are suflet, ci şi trup, trup, care-n
care-n
viaţa petrecută
viaţa p etre cută în în aievea
aievea nu nu arareori
arareori se se ridică deasupra.
deasupra.
2
200 Prin romane eroii trăiesc cîtecdată, ce-i drept, numai
cu
cu sufletul,
sufletul, se-nalţă
se-nalţă şi şi rămîn
rămîn mereu mereu înălţaţi.
înălţaţi . Iorgu
Iorgu era era
Însă - - Întocmai
Întocmai <;a <;a Zoe
Zoe - - om om în în toată firea firea şi astfel
astfel
zbătea
se zbăt e a mereu
mereu gonit de d e sine
sine însuşi.
Greu canon
Greu canon de d e pocăintă ' . I�ar
I~ar fi
fi fost
fost milă si ,
lui Emil
si lui Emil
255
2 de
d e el.
el. ' ,
Zoe
Zoe ceacea trăită-n lume, lume, simţind că el el ee dus
dus cu cu gîndul,
gîndul,
�e-nteţea
~e-nte te a ca ca şisi cînd
cînd ar ar fi
fi avut
avut să să ţină
tină treaz
treaz pe pe unul
unul ce-i
ce-i
gata-n fiecar~ clip�
gata-n.' fiecare clip~ să adoarmă şi era era dindin cece înîn ce
ce mai
mai
vie, cîtecdată chiar
vie, cîtecdată chiar năvalnică. Tocmai Tocmai prin prin aceasta
aceasta ii se se
3
300 făcea
făc e a însă şşii mai mai supărătoare.
După ce ce soarele
soarele aa trecut
trecut de de meazăzi,
me azăzi, el el aa început
început să
se uite la
se uite la ceawrnic.
ceawrnic.
-
- Pare-mi�se
Pare-mi~se că eu eu te t e plictisesc,
plictisesc, îi îi zise
zise ea.
ea.
-
- VaiVai de de mine
mine !! exclamă dînsul. dînsul. Cum Cum îţi vine vine ase-
ase-
3
355 menea
menea gînd gînd?! ?! MMă ă gîndeam
gîndeam îmă, îmă, ccăă ar ar fifi timpul
timpul să
ne-ntoarcem
ne-ntoarcem la la curte,
curte, caca să luăm şi noi noi oo mică gustare.
gustare.
-
- Asta
Asta da da!! grăi dîma,dîma, care care înîn adevăr se se simţea mai mai
bine
bine la la umbră şi la la răcoare, tolănită pe pe oo canapea,
canapea, decît decît
umblînd
umblind printreprintre lanurile
lanurile bătute de de soare.
soare.
-4
-4 OO Mica
Mica gustare
gustare s-a s-a lungit
lungit apoi, apoi, căci era era maremare coşul
pe care-l
pe care-l 'umpluse
'umpluse Iorgu, Iorgu, după bunul bunul lui obicei, cu
lui obicei, cu fel
fel

386
386

www.dacoromanica.ro
 de
de felfel dede bunătăţi, mal mal lcre
Icre moi,
moi, mai mai ficat
ficat de de gîscă
gIsca
impănat
împănat cu trufe, ici
cu trufe, ici ceva
ceva dulce,
dulce, colo
colo ceva
ceva mai iute şi,
mai iute
pe
pe deasupra, beuturi bine
deasupra, beuturi bine a.lese,
alese, cumcum se se cuvine
cuvine cindcînd ai ai
drept
drept oaspe
oaspe pe pe cineva
cineva care
care ştie să preţuiască. Chiar Chiar şi-n
5
5 fînta Scriptură ni se
Sfînta
S spune apoi
se spune apoi că vinul
vinul înveseleşte
inima omului,
inima omului, şi pestepeste puţin ei ei iar
iar erau
erau numai
numai amîndoi.
amîndoi.
-
- Ce Ce zăduf
zăduf!! grăi dînsa dînsa ridicindu-se.
ridicîndu-se. Nu u te
te superi,
superi,
adăugă '';; îi întoarse spatele,
îi întoarse spatele, îşi îşi desfăcu bluzabluza dede mătase
verde
verde şi-şi scoase
scoase corsetul
corsetul şi dUF dură ă ceea
ceea şi turnelul.
turnelul.
10
10 La�ă c-o
La~ă c-o supărau, dar nici sus,
dar nici sus, nici
nici mai
mai jjosos n-avea
n-avea
nevoie
nevoie de de aşa ceva.
ceva. La La forme
forme atît atît dede bine rotunjite ca
bine rotunjite ca
ale
ale ei,ei, asemenea
asemenea adaosuri
adaos uri sunt sunt cel cel puţin de de prisos,
prisos, şi
Iorgu
Iorgu nu nu s-ar
s-ar fifi supărat nici nici dacă ea ea şi-ar maimai fi fi scos
scos
şi
şi bluza.
bluza.
15
15 Dac-ar
Dac-ar fi fost fost şi acum lună plină, ei
acum lună ei n-ar fi plecat
plecat decit
decît
pe-nseratele.
pe-nseratele. Luna Luna era era îmă abia abia în în primul
primul pătrar, şi
Iorgu
Iorgu iar iar începu
începu Eă ~ă sese uite
uite la la ceasornic
ceasornic..
- Aida-dee ! grăi dînsa.
- Aida-dee! dînsa. Nu Nu cumva
cumva ttee gîndeşti d dee ppee
acum
acum llaa plecare'?
plecare'? !! NuNu te te adimenesc
adimenesc farmecele
farmecele drumului
drumului
2
200 făcut în în timp
timp de de noapte
noapte?! ?!
Adimenit,
Adimenit, 'Iorgu 'I orgu maimai scoase
scoase ceva ceva din
•
din coş şi mai mai
desfundă o sticlă.sticlă . •
Cînd
Cînd ziua se-nvelea
se-nvelea în noapte, Zoe se se uită lung
lung la la el.
el.
-
- O O idee
idee minunată, Iorgule Iorgule !! exclamă dînsa. dînsa. Eu Eu
2
255 vreau
vreau E~ăă petrec
petrec noaptea
noaptea aici aici..
Iorgu
Iorgu rămase-ncremeni
rămase-ncre~enit. t.
î i era,
îi era. parcă i-a i-a turnat
turnat cineva
cineva în în cap
cap oo găleată de de apă
rece, de
rece, tot rece,
de tot rece, şi-i
şi-i curg
curg şiroaiele
şiroaiele sloi de-a lungul
sloi de-a lungul
spinării.
spinării .
30
30 N
Nu u doară că mai mai lipsea
lipsea încă oo zi zi de la tribunal
de la tribunal:: cu cu
aceasta
aceasta se se deprinsese
deprinsese;; oo fi fi una,
una, or or fi
fi doauă, oo privea
privea pe pe
dînsa.
dînsa. Iar Iar sese ivi
ivi îmă cealaltă în în pragul
pragul uşii.
-
- E E peste
peste putinţă, Zoe Zoe!! îi zise,
zise, cuprins
cuprins de de un fel
un fel
de frică.
335
5 -
-AuziAuzi vorbă
vorbă!! răspunse
răspunse ea. ea. IIaa şezi
şezi ici
ici Ungă
Ungă mine,
mine, ccaa săsă
ne-nţelegem ca ca doidoi oameni
oameni cuminte.
cuminte. D Dee cece ee peste
peste
putinţă
putinţă?? urmă după ce ce el
el se
se supuse.
supuse. Ce-oCe-o ~ăEă zică zidarii
zidarii
şi dulgherii
dulgherii care care lucrează la la binale
binale?? Ce-o să zică oamenii
!:ă zică oamenii
din
din curte
curte?? Ce-o
Ce-o �ă ~ ă zică lumea-ntreagă care care ne ne ştie
10
10 veniţi aiciaici şi ce-o
ce-o �~ăă creadă cind cînd vorvor vedea
vedea că rămînem
şi peste
peste noapte
noapte împreună
împreună?? Asta. Asta te te nelinişteşte
nelinişteş t e?? Bine,
Bine,

387
387

www.dacoromanica.ro
 dragul
dragul meu, meu, la lucrul acesta
la lucrul acesta trebuia
trebuia să s ă tet e gînde
gîndeşti şti cînd
cînd
ai
ai plecat
plecat de de lala Bucureşti.
Bucureşti . Eu Eu amam fo fost
st pîn-acum
pîn-acum în în doauă
rînduri măritată, şi fată mare
rînduri mare nu nu eşti nici nici tu tu.. Oricît
Oricît
ai
ai tăgădui tu, tu, nunu tet e crede
crede nimeni
nimeni că n-ai n-ai .pe. pe undeva,
undeva, prin
prin
55 mahalale,
mahalale, oo femeie femeie care care te t e primeşte
prime şt e cu cu braţele decchise.d e!': chise.
Iorgu
Iorgu se uit� cuprins
se uit~ cuprins de de groază sp spre re pragul
pragul uşii uşii..
-
- Aflînd Aflînd deci deci c-ai
c-ai plecat
plecat cu cu mine
mine la la' Valea-Boului
Valea-Boului ­ -
urmă dînsa dînsa - - ceicei dede la Bucureşti îşi 'vor
la Bucureşti vor face face fel fel de fel
de fel
de închipuiri, întocmai
de închipuiri, întocmai ca ca cei
~ei dede aici,
aici, ba ba se se vor
vor dedadeda şi
IJ OO la glume proaste în în socoteala
socoteala noastră.
noastră . Mie Mie nu-mi
nu-mi pasă pasă
însă şi n-are n-are să-ţi pese pese nici
nici ţi ţie.
e . De
De aceasta
aceasta oo femeie femeie ca ca
mine
mine şi un un bărbat ca ca tine
tine nu nu poate să �cape. ~c ape . oi
oi ştim
care
care este est e adevărul
ad evărul şi suntemsuntem amîndoi,
amîndoi , aşa cred, cred , destul
destul
de
d e cuminte
cuminte pentru pentru ca ca să s ă nunu facem
facem ceea ceea ce ce ei ei cred
cred că
15
1 5 vom
vom fi fi făcînd.
făcînd .
El ascultă şi-nţelegea
El şi-nţelege a tot tot ceea
ceea ce ce dînsa
dînsa îi îi spunea,
spunea, dar dar
sstă�a neclintit în
tăl"':lia neclintit în hotărîrea
hotărîre a lui lui.. După cele cele din din urmă
vorbe ale
vorbe ale ei, însă,
ei, în faţa lui
să , faţa lui se
se lumină
lumină ..
...:.... Ei
-'- Ei bine
bine!! zise.
zise. :Rămîi tu tu aici, iar eu
aici, iar eu trectrec pestepest e
2200 noapte
noapte llaa fostul fostul primar,
primar, unde unde aam m mai
mai stat. stat.
Zoe
Zoe rîse rîse iar iar cucu obişnuitele
obi şnuitele ei ei hohote.
hohote.
-
- Şi-o să publici publici în în toate
toate gazetele
gazet ele dindin Bucureşti
Bucureş ti notiţe
în
în carecare vesteşti lumea că n-am
vest e şti lumea n-am stat stat peste
peste noapte
noapte îm­ îm-
preună,
preun ă, îi îi zise ea. T
zise ea. Tee faci
faci de de rîs,
rîs, Iorgule.
Iorgule. E Eşti
ş ti în stare
în stare
2255 ssăă m ă laşi singură sing1,lră îîn n casa
casa aceasta
aceasta pustie
pustie ??!! Eu n nuu mă
tem
t em c-o c-o să mă seduci seduci tu tu;; tet e temi
t emi ttu u c-oc-o să s ă te seduc
t e seduc
eu
eu?! ? ! Bine, Iorgule, eu
Bine, Iorgule, eu sunt veselă, îmi
sunt veselă, îmi place place să fac fac
glume, poate
glume, poate şi cam cam proaste,
proast e, dar dar femeie
fem eie uşuratică
u şuratică nu nu
sunt
sunt şi-aş vrea vrea să văd cine-ndrăzneşte să se se apropie
apropie
3
300 prea
prea mult mult de de mine.
mine. A Arr păţi mare ruşine.
pă ţi mare ruşin e .
-
- Nu Nu ee vorba
vorba de de aceasta
aceasta - - se se scuză
s cuză el el -- dar dar suntsunt
anumite
anumite forme forme convenţionale care care au au să s ă fie
fie păstrate
în toate împregiurările
în toate împregiurările..
-
- A Aşş ! Mofturi
Mofturi !! sstrigă
trigă dînsa.
dînsa. P Peste formele acestea
este formele acestea
3
3 55 aam m trecut demult, demult, încă din clipa îîn
din clipa care ai
n <;are intrat în
ai intrat în
camera
camera mea mea de toaletă.
de toale tă . N Nuumaimai pierdem
pierdem vorba vorba;; tu tu
dormi
dormi aici, aici, iar
iar eueu trec
trec înîn camera
camera de de alături, şi - - adău­
gă - - pentrupentru mai mai maremare siguranţă,
siguranţă , încui încui uuşa ş a şi- şi-ţi
ţi puipui
cheia
ch eia sub sub căpătîi.
4
400 Iorgu
Iorgu ssee cutremură, şi faţa ii se se făcut albă ca ca varul.
varul.
Să se culce ea
se culce ea în patul mamei
în patul mamei lui?! lui ? !

388

www.dacoromanica.ro
 Cealaltă stetea-nstetea-n pragulpragul uşii cu amîndc ac;ă braţele
cu amîndcad
ridicate
ridicate şi striga striga parcăparcă:: "Departe, pîngăritorilor ! P
"Departe, pîngăritorilor. Pee
aici
aici nu nu �e ~e trece
trece!" !"
-
- Nu Nu!! grăi dînsuldînsul ccu u tc ată hotărîrea.
hotărîre a. S ăn
Să nuu tt ee superi,
superi,
5
5 Zoe, dar
Zoe, dar tu tu EEsti
Şti femeie
femeie şi si eueu �unt bărbat, iar
~ unt bărbat, iar bărbatul
dator �~ ă aţere
ee dator aţ ere Fe fe~eia ce
pe femeia ce şi-a pus pus încrederea
încrederea în în
el
el chiar
chiar şi de de aţ armţEle lip~ei
aprmţde lip�ei de de corectitate.
corectitate.
Zoe
Zoe ·~e �e simţea
simţ e a adinc
adinc jignită. Ea Ea �e ~e ridică,
ridică, îşi luă cor­ cor-
�etul,
~etul, îşi îsi desfăcu bluza bluza făl făIă ă ca
ca �~ă-iă-i mai înto arcă lui
mai întoarcă lui
110
0 Iorgu s]:atele, Ffu~e
Iorgu sFatele, u�e con:etul
con:etul la la locul
locul ce ~e cuvine,
ce ii �e cuvine, îşi
luă sînii
sînii cu cu amîndcauă mînile m înile şi-i vîrî vîrî în el şi strînse
în el strînse
şireturile, apoi apoi ridică fusta fusta şi-şi fuse Fuse �i şi tumelul
tumelul tot tot lala
locul
locul ce ce ii se se cuvenE
cuvenEa. a.
El
El stetea
stetea neînduplEcat
neînduplEcat şi rece rece şi se uita
~ i se la ea.
uita la ea.
115
5 -
- Ai Ai multă dreptate dreptate .. gr ăi dAma.
glăi d·n~ a. SpuneSpune �ă ~ă pună
caii.
caii . Pe
P e la la miEzul
miezul noptiinopţii ' �untEm
~ unt E m la
la Bucuresti.
Bucureşti.
Mai
Mai aveaavea în� în~ă ă EaEa si-o
si-o alrr.
am: ă carecare nimerE fără de
nimerEaa fără gres.
de gres.
�inica dac-ar
vE~inica '
-
- Ce-ar
Ce-ar zice zice vE dac- ar afla afla că-n asemene'a
asemene a
împff giUlări nu
împngiU1ări nu ţi-ai făcut datoria datoria de de arărător al al
2
200 bunelor
bunelor mcr avuri ??!! adăugă lO~tir.d
moravuri l o� tir:d vOl bele pr
vOlbele intre
printre
dinţi.
IOl
IOlgugu el ela a �~trivit,
trivit, nimicit,
nimicit, FEl FEldutdut..
Cea
Cea m mai ai apropiată fomire ţomire îi îi (1C I as-o
a �-o ia-n
ia-n falme.
F alme.
u-i
u-i el ela a Jn�ă
J n~ă iertat
iertat �-o ~ -o facă ace a�ta a~ ta:: s-ar
s-ar fi dat de
fi dat de
2
255 gol
gol;; ar ar ffii fo�tfo~t t: n adevăr at tI
t:n ădătoL
tIădător.
Nu u înîn ţralme,
alme, ci-n ci-n braţe trebuia trebuia s-o ia, şi a
s-o ia, a şi luat-o
luat-o
acum
acum el el ţf ee (caa �i- a ţfcftit-o
~ i-a cftit-o lîngă lîngă sine ~ine pe canapea şi
pe canapea i-a
şi i-a
spus
spus şi ~ i i-
i-aa făcut
făcut ttct c t ceE
ceEa a ce
ce mintE
mintEaa lui lui pute
puteaa ~ă�ă născo­
năs co ­
ccEa~că
E a�că ţfCntru
e ntr u ca ca �-c-n-cr(
~-c -n- cr( dinţeze
din ţe z e că că lui
lui nu-i pasă, în
nu-i pa~ă, în
3
3 00 adevăr
adevăr nu-i nu-i ţra~ a� ă ccee c[{
crede, de, ccee gîndeşte, ccee zice zice ori ori nunu
zice fata aceE
zice fata aceEaa..
Acum
Acum Jn� J n~ ă Zoe
Zce era era neînduplecată
neînduplec ată şi rece. rece. Nu dedea,
Nu dedea,
ce-i drept,
ce-i drept, cu cotul şi se
cu cotul se lăsa �~ ă fi fiee mîngîiată,
mîngîiată, dar dar eraera
neclintită-n hotărîre hotărîreaa ei ei de-ade-a pleca.
pleca.
3
355 Fiinţă şubredă
şubrEdă şi neajutor ne ajutorată ată ee omulomul!!
Iorgu �~ee căia
Iorgu căia acumacum de de aa nu nu fifi intrat
intrat în voile ei
în voile ei şi nu
nu
mai
mai înţelegea
înţ elege a de de ce ce adecă
ade că s-a s-a puspus în pizmă cu
în pizmă cu ea; ea ; o o
singură vorbă din r artE a ei
din fartEa ei ar fi fo
ar fi fost acum destul
st acum destul pentmpentru
ca
ca el el să ~ă se se dea
dea învins,
învins, dar dar ea ea îşiîşi schimbase
schimbase deodată
deodată
4
400 gîndul,
gîndul, în ~n adevăr
adevăr şi-l şi-l schimbase,
schimbase, şi şi nu
nu mai
mai voia
voia cu cu nici
nici
un
un preţpre ţ să ~ă rămîie.
rămîi e .

389

www.dacoromanica.ro
 - Voiam să
- Voiam să rămîn - - îi zise ea
îi zise ea -
- pentru
pentru că că nu-mi
nu-mi
închipuiam
închipuiam că tu tu poţi ~ă�ă ai gînd rău. Văd acum că-l
ai
ai şi-ţi dau
dau dreptate
dreptate:: cel
cel mai cuminte lucru
mai cuminte lucru ee să plecăm.
""Să
Să mă mai mai gîndesc",
gîndesc", ar fi voitvoit Iorgu
Iorgu ~ă�ă zică, dar ea ea
.5
5 nu
nu i-ai-a dat
dat răgaz.
Drumul
Drumul nu nu era
era scurt, dar plăcut:
scurt, dar plăcut : răcoarea nopţii
de
de vară, adierea
adierea din
din cînd
cînd în
în cînd cam aspră, la
cînd cam la început
început
un
un crîmpei
crîmpei de de lună, apoi
apoi cer înstelat,
înstelat, undeva,
undeva, departe,
departe,
înaintea
înaintea lor,lor, fulgerări din ce în în ce maimai ddese,
ese, pe pe ici, pe
110
0 colo
colo cîte
cîte un
un liliac
liliac flutura
flutura ţîţîind prin prin văzduh, ori ori cîte
cîte
un
un gîndac
gîndac de de noapte
noapte zbura
zbura bondărind mai dreapta,
mai la drEapta,
mai la stînga. El mîna caii, ea şedea la stînga lui, iar
vizitiul
vizitiul se se clătina mereu,
mereu, cucăind în dosul lor.
în dosul lor.
îîmpăc
mpăcaţiaţi nu
nu erau
erau cînd
cînd au plecat, şi se
au plecat, se zice
zice că supărat
115
5 la
la drum
drum n-ai
ncai �~ăă pleci.
pleci. Ei
Ei îmă au plecat plecat împreună şi
puteau
puteau să se se împace
împace pe pe drum, iar la împăcare oamenii
numai certîndu-se pot să ajungă. S-au certat deci tot
~ă ajungă.
drumul,
drumul, se-nţelege, nu nu caca mitocanii,
mitocanii, nu nu caca la la Obor,
Obor,
ci
ci boiereşte, ca ca prin
prin saloane,
saloane, spuindu-şi cîte un adevăr
2
200 mai crud. Ea îîii spunea că bărbaţii bărbaţii sunt năvalnici şi
slabi
slabi şi nu nu sunt
sunt înîn stare
stare să-şi stăpînească firea, firea, mereu
mereu
la
la rele
rele se
se gîndesc,
gîndesc, şi, cînd
cînd pot,
pot, lele şi fac.
fac. El
El îiîi spunea
spunea ei ei
că femeile sunt proc1ete proclete şi-ncăpăţînate, tonatice şi
schimbăcioase, încît incît niciodată nu nu ştiu ce ce vreau
vreau şi ce ce
2
255 n
nuu vreau. Ea, scoasă din răbdare, răbdare, zicea ccăă bărbatul
trăieşte mai mai mult
mult cu cu trupul, iar femeia mai mai multmult cu
sufletul.
sufletul. 'EI 'El zicea
zicea:: "Mofturi
"Mofturi!! Filosofie de şorţ !'� !(~ Nu-i
dedea
dedea mînamina să spună că "nu", "nu", iar iar dacă ar ar fifi zis "da" ,
zis "da",
i-ar
i-ar fi fi dat dreptate.
dreptate.
3
300 Era
Era pe la miezul
pe la miezul nopţii cînd cînd au au sosit
sosit lala Bucureşti.
la
la ""Grand
Grand HOtel
HOtel de d e Boulevard",
Boulevard", unde unde se se mutase
mutase el, el,
ferestrele
ferestrele erauerau luminate,
luminate, iariar lala "Raşca" muzicamuzica cînta cînta
un
un potpuri
potpuri dindin Zampa.
Zampa. Grădina era încă plină, dar
lumea începuse
începuse să plece,
plece, şişi Hrştşca stetea la intrare,
3
355 făcea,plecăciuni
făcea ,plecăciuni şi-şi ziceazicea obişnuitul
obişnuitul:: "S-avem norocire!'.!..
norocire!'.!.
-- O O idee
idee!! zise
zise Iorgu
Iorgu după ce ce vizitiul
vizitiul descărcă coşul
acum
acum aproape
aproape deşert şi-l duse la la portar. Să Să ne oprim oprim
la
la "Raşca" şi să luăm un ceai.
un ceai.
-
- Aş Aş!! răspunse ea. ea. Trimite trăsura la grajd, şi noi
440
0 mergem
mergem pe pe jjos
os pînă la mine,mine, ca să-ţi dau revanşă.

390
390

www.dacoromanica.ro
 N-o să fie
N-o ca la
fie ca Valea-Boului, dar
la Valea-Boului, dar tot mai ee cîte
tot mai cîte oo rămă­
şiţă în
în bufetul
bufetul meu.
meu. Să nu te temi
t emi că te compromit
compromit- ­
adăugă-n glumă
glumă - - am cheia de
am cheia de la
la intrare, ca totdeauna,
intrare, ca totdeauna,
la
la mine
mine şi nunu te
te vede
vede nimeni
nimeni nici cînd
cînd intri,
intri, nici
nici cînd
cînd
5
5 ieşi.
Ar
Ar fifi fost
fost oo bădărănie neiertată
neiertată dacă el el ar
ar mai
mai fifi
stăruit pentru
pentru "Raşca",
" Raşca", iar iar bădăran nu nu era
era IIorgu.
orgu.
Tot
Tot îiîi mai
mai sunau
sunau în în ureche
ureche vorbele
vorbele -:-: "Ce-ar
"Ce-ar zice
zice ea
ea
dac-ar
dac-ar afla
afla că nunu ţi�ai
ţi~ai făcut datoria
datoria de de apărător alal
10
10 bunelor moravuri !!". ",
El trebuia
trebuia neapărat
ne apărat să primească
primeas că "revanşa", ca să
fie, în
în sfîrşit, deplină-mpăcarea.
deplină-mpăcare a.
î n revărsatul zorilor
în zorilor ded e zi,
zi, cînd
cînd se-ntorcea
se-ntorcea la la hotel,
hotel,
era cam rece, şi el îşi îşi ridică
lidică gulerul hainei şi-l strînse
15
15 împregiurul
împregiurul gîtului.
gîtului.
"Comedia dracului ! zise.
"Comedia .dracului! zise. M i-am uitat
Mi-am uitat cravata.
cravata. Te
Te
pomeneşti c-o găseşte Linica !!(~(�
pomeneşti

XI
XI

Dac-ai
Dac-ai petrecut
petrecut oo zi, ba pînă
zi, ba pînă chiar
chiar şi o o noapte
noapte umblind
umblind
2
200 pe
pe drumuri,
drumuri, plimbîndu-te
plimbîndu-te printre
printre lanuri,
lanuri, luînd
luînd mici
mici
gustări cucu oo damă din din cea
cea mai
mai bună societate
societate şi primind
primind
"revanşe" de de la
la ea,
ea, ee chestiune
chestiune de de bună-cuviinţă să
ttee duci
duci cît
cît mai
mai curînd
curînd s-os-o vezi
vezi şi să
să te interesezi
interesezi cum
a
a suportat
suportat ostenelile
ostenelile dede tot
tot felul
felul şi cum
cum se se simte
simte după
2
255 ce
ce şi-a luat
luat răgaz de de cdihnă, iar Iorgu ţinea mult
iar Iorgu mult lala
buna-cuviinţă.
Bucurîndu-se
Bucurîndu-se că n-a n-a perdut
perdut decît
d ecît oo singură zizi de
de la
la
tribunal,
tribunal, el, el, deşi se
se culcase
culcase de de tot
tot tîrziu,
tîrziu, aa fost între
fost Între
cei
cei dîntîi
dîntîi lala postul
postul lui
lui şi aa plecat
plecat celcel din
din urmă, nu nu
3
3OO îmă aca�ă,
îmă aca~ă, la la hotel,
hotel, cici drept lala Zoe.
Zoe.
Aici le�a
le~a găsit toate
toate claie peste grămadă. îîn
claie peste n salon
salon
mobila
mobila era era adunată toatătoată lala mijloc
mijloc şi acoperită cu cu un
un
mare
mare polog,
polog, ca ca !:ă n-o pravul. îîn
n-o umplă pravul. n sufragerie
sufragerie fel
fel
de fel de
de fel vase şi tacîmuri
de vase tacîmuri erau puse-n lăzi. îîn
erau puse-n n antreu
antreu
3
355 lăzi, cufere, gente, în care Linica şşii feciorul aşezau
lucrurile
lucrurile după cum cum le le poruncea
poruncea Zoe,Zoe, care,
care, palidă,
prăpădită şi îmbrăcată într-un într-un capot plin de
capot plin de dantele,
dantele,
şedea
şe dea la
la oo parte
parte pe un scaun.
pe un scaun.

391

www.dacoromanica.ro
 Iorgu se
Iorgu se uită zăpăcit împregiurul împregiurul său.
-
- Ce-i
Ce-i?!? ! Ce
Ce s-a-ntîmplat
s-a-ntîmplat?? întrebăîntrebă el. el.
imic
imic !! îi
îi răspunse
răspuns e ea. Precum vezi,
ea. Precum vezi, împachetăm.
împachetăm .
Plec
Plec!! adăugă, făcîndu-le servitoiilor semn să iasă.
5
5 - - Pleci
Pleci ?? întîmpină Iorgu. Iorgu. UndeUnde?? D D ee cece aşa deodată
deo dată??
Zoe
Zoe se se uită-n
uit ă -n urmaurma servitorilor
servitorilor şi şi,, după
după ce ce !:e-ncre-
!:e-ncre­
dinţă
dinţ ă că �-nchisă
e-n chisă uşa pe pe care
care au
au ieşit,
i eşit, sese ridică obosită
şi cuprinsă
c uprinsă de de adîncă mîhnire.mîhnire.
-
- Trebuie
Trebuie să plec plec!! N u-miu-mi ramme
rămîne decît decît să plec plec!!
110
0 dînsa. îînchipui
grăi dînsa. nchipuieşte-ţi
eşte-ţi:: Linica
Linica aa găsit cravatacravata pe pe
care
care ai ai uitat-o
uitat-o în în iatacul
iatacul meu. meu.
u
u!! zise
zise el el zăpăcit. :Eu :Eu în
în sufragerie
sufragerie mi-am mi-am scos scos
gulerul cravata. îîşi
gulerul şi cravata. şi aduci
aduci aminte
aminte că-mi era era cald
cald şi ...
...
-
- Se Se vede
vede c-am c-am luat-oluat-o eu eu cucu zdrenţele
zdrentele mele, mele, îl 11
15
15 întrerupse
întrerupse ea. ea. îîţi ţi aduci aminte că iar
aduci aminte iar imi
îmi scosesem
scosesem
corsetul
corsetul şi turnelul.
tumelul. D Destul
estul că-n iatac iatac aa găsit-o şi,
prinzînd bănuială, a
prinzînd a zîmbit
zîmbit cu cu răutate, ba ba a avut şi
a avut şi
neruşinarea de de aa face
face gluma
gluma că-n că-n iatac
iatac miroase
miroase aa bărbat.
-- Şi nu nu i-ai
i-ai tras
tras oo pereche
perech e de palme ? ! -ai
de palme?! -ai dat-o
dat-o
2.
2.00 ppee scară ??!! strigă
s trigă e ell răzvrătit îîn n întreaga
întreaga lui lui fiinţă.
fiinţă.
-- DarDar îmiîmi mirosea
mirosea şi mie, Iorgule!! 11 ăspunse ea.
mie, Iorgule ea.
Atît
Atît mi-armi-ar fi trebuit !! îîntr-un
fi trebuit ntr-un ceasceas arar fi
fi aflat
aflat toată ca!:a,
iar
iar în în trei
trei zile
zile ar ar fifi mers
mers vestea
vestea înîn întregul
întregul oraş. Slugile Slugile
sunt
sunt viclene
viclene :: cînd
cînd sîmtsîmt aşa ceva,ceva, ţi
ţi se fac tirani
se fac nemiloşi
tirani nemilo şi
2
2 55 şi lili te
te supui
supui orbeşte ca ca �~ăă le gura. u-i
astupi gura.
le astupi u-i las
las răgaz
răgaz
�ă vorbea!:că cu
~ă vorbească cu ceilalti,
ceilalti,' îi dau din
îi dau din cînd
cînd în cînd cîte
în cînd cîte oo
bomboană, apoi plec 'şi-o şi-o iau cu mine, ca. să uite şi
mirosul,
mirosul, şi şi cravata.
cravata.
Iorgu
Iorgu era era încă mai mai răzvrătit.
3
300 -- S See poate
poate?! ? ! exclamă dînsul. dînsul. SăSă pleci
pleci de de frica
frica unei
unei
slugi
slugi!!
-
- A A!! nu
nu de frica ei,
de frica ei, ci de fri
ci de frica
ca tata!! grăi Zoe.Zoe. Dacă
plec,
plec, suntsunt oo femeie
femeie fără noroc, noroc, dardar dacă rămîn, sunt sunt
oo femeie
femeie pierdută. Să vorbim vorbim · ddeschis, Iorgule, urmă
eschis, Iorgule,
335
5 ea
ea cu-nduioşare. Dacă rămîn, ttuu vii vii şi mîne,
mîne, şi poimîne,
poimîne,
iar
iar eu eu nu nu mă mai mai simtsimt în stare �ă
în stare ~ă zic "nu" cînd
zic "nu" cînd tu tu zici
zici
"da" .. Plec
"da" Plec fără de-ntîrziere,
de-ntîrziere, chiar chiar cucu trenul
trenul de de seară
se ară!!
II~;gu
�:gu nu nu mai
mai era era nici
nici el el în
în stare
stare să zică fie fie "da",
"da" , fifiee
"nu
"nu..

392
392

www.dacoromanica.ro
 E în
E în adevăr prea prea şubredă fiin fiinţa
ţa omenească
omenească:: era era prea
prea
slab
slab ca ca să zică ;,pleacă",
;,pleacă" , şi se se speria
speria de de răspunderea pe pe
care
care ar ar lua-o
lua-o asupraasupra sa sa dac-ar
dac-ar zice
zice "rămîi".
-
- De De!! ...
. . . cum
cum crezi
crezi tu,tu, îi
îi zise
zise dînd
dînd din din umeri.
umeri. Eu Eu
5
.'i silă
silă nu nu potpot ~ă-ţi �ă- ţi facfac..
-
- Eu Eu îţi spusei spusei cum cum credcred - - replică dînsa dînsa -- şi
orice-ai face, am să să plec.
plec .
- Unde ? Întrebă
- Unde? întrebă el el cu
cu oarecare
oarecare sfială.
-- Nu Nu ştiu, răsplmse răspunse ea. ea. Deocamdată la la Braşov.
1) 0
O Acolo
Acolo voi voi vedea
vedea unde unde am am să mă duc, duc, la El6patac, la
la El6patac, la
Zizin,
Zizin, la la Tuşnad,
T u şnad, undeva,
undeva, nu nu ştiu nicinici eu
eu unde.
unde.
Iorgu stetea umilit,
Iorgu stetea umilit, ruşinat,
rusinat, strivit
strivit de de sirnţîmîntul
simtîmîntul
că-n urma urma proprieipropriei sale fapte rămîne cu
sale 'fapte de~ăvîrşire
cu desăvîrşire
singur, în
singur, în adevăr singur. singur. Chiar
Chiar şi dac-ar
dac-ar fi vrut s-o
fi vrut s-o
JJ 3
5 oprea�că,
oprea~ că, acum, acum, după după ce ce ea
ea făcuse pregătirile de de plecare,
plecare,
era
era prea tîrziu.
prea tîrziu.
-
- Dacă vrei vrei şi vrei,vrei, eu nu te
eu nu te pot
pot opri,
opri, grăi dînsul.
dînsul.
Nu
Nu pot pot Însă
însă să-ţi dau dau vreun
vreun ajutor,
ajutor, să-ţi facfac cu cu ocaziunea
ocaziunea
aceasta
aceasta vreun vreun serviciuserviciu??
20
20 Ea se
Ea uită lung
se uită lung la la el.
el.
- Unul singur
- Unul singur - - grăi dînsadînsa -- să pleci
pleci cîtcît mai
mai curînd
curînd
de
de aiciaici şi să te te apropii
apropii cît mai rar
cît mai rar de mine. Servitorii
de mine. Servitorii
au
au ochi
ochi ageri,
ageri, şi şi Linica
Linica ar putea să
ar putea ~ă dea
dea cu cu socoteală
socoteală că că
tu
tu eştiesti acela
acela care care şi-asi-a uitat
uitat cravata
cravata În iatacul meu,
în iatacul meu,
2
253 şsii aaii fi
fi compromis
compromis şi tu.
si 'tu.
, El El strînse
strînse pumniipumnii şi-şi muşcă fălcile pe pe scrîşni te, te, dar
dar
se
se închină de de plecare.
plecare.
-
- Sunt vinovat, Zoe, dar tot eşti prea aspră faţă
de mine, zise
de mine, zise ÎntinzÎndu-i
întinzîndu-i mîna. mîna.
3O
3 O Ea
Ea suspină
suspină..
- Nu ! Iorgule,
- .,Nu! Iorgule, nu nu aspră, ci ci cuminte,
cuminte, răspunse
strîngîndu-i
strîngîndu-i mîna. mîna. Aspră, nemiloasă sunt sunt faţă cu cu mine
mine
Însami
însami!!
El
El plecă cu cu capul
capul dinadins
dinadins ridicat,
ridicat, parc-ar
parc-ar fi voit să
fi voit
3
353 zică:: "Eu
zică "Eu tot tot eeuu rămîn
rămîn!" !" Adevărul era însă ccă
era Însă voia să
ă voia
se
se mintă pe pe sine însuşi.
'Nu
'Nu ee în în viataviata aceasta
aceasta stare
stare sufletească
sufletească mai mai urîtă
urîtă
decît
decît aceea aceea în îIi �~are
are tu,tu, om,
om, tete afli
afli cînd
cînd îţi dai dai seamă
despre
despre propriapropria ta ta nemernicie,
nemernicie, despre
despre marile
marile şi multele
multele
440O neajunsuri ale
neajunsuri ale firii tale. îîn
firii tale. n starea
starea aceasta
aceasta cadecade orişicare
dintre
dintre noi noi cînd
cînd se simte pornit
se simte pornit a face şi cu
a face cu atît
atît mai
mai vîrtos
vîrtos

393
393

www.dacoromanica.ro
 după ce
după ce a a şi făcut ceea
ceea ce foartee bine
ce foart bine ştie că nu nu trebuie
trebuie
să facă.
facă .
îîşi
şi ridica
ridica Iorgu Iorgu capul,
capul, nu nu însă pentrupentru că era era tot tot elel
însuşi, ci ci pentru
pentru că voiavoia să fiefie iar
iar cum
cum aa fost
fost mai
mai nainte.
nainte.
5
5 Scîrbă îi
Scîrbă îi era,
era, scîrbă de sine însuşi
de sine însuşi gîndindu-se
gîndindu-se c-a c-a făcut
ceea ce
ceea ce nu nu trebuia
trebuia săsă facă
facă şi şi o o admira
admira pe pe Zoe,
Zoe, carecare
avea
avea şi-nţelepciunea
şi-nţelepciune a şi hotărîrea
hotărîre a de de aa pleca
pleca pentru
pentru ca ca
să scape,
scape, scăpîndu-1 şi pe pe dînsul.
dînsul.
Cu toate
Cu toate acestea,
acestea, iară şi i�răşi
i~răşi se se iveaen
iveaen sufletul
sufletul lui lui
10
10 năvalnica
năvalnic a pornire pornire ded e aa alerga
alerga după ea, ea, fie
fie ca
ca seo
seo cheme,
cheme,
s-o-nsoţe a~că. îîncă
fie ca s-o-nsoţea�că. ncă de mult acum apucase pe
povîrniş, se se dezbrăcase ooarecumarecum pe nesimţite de
pe nesimţite de firea
firea
lui şi se potrivise din ce în ce mai mult cu lumea în
mijlocul
mijlocul căreia căreia trăia,
trăia, încît
încît nu nu maimai avea
avea în în elel însuşi
însuşi
115
5 destul
d estul razăm ca ca să sese oprească,
opre ască, dar dar decum
decum să s ă se
se urce
urce
iar de unde alunecase.
De
De acolo,
acolo, din din mormîntul
mormîntul de de lala Valea-Boului,
Valea-Boului, răsuna
din
din cînd
cînd în în cînd
cînd unun glas,
glas, care
care îi îi zicea:
zicea::: "E
"E făţarnică şi
vicleană
vicleană!'~ !' � şi-l făcea
făce a să se-ntrebe dacă nu cumva ea
2
200 a
a plecat
plecat anume anume pentru
pentru ccaa s ă pleceplece şi el el după ea. ea. îînn
loc de a-l înspăimînta însă, aceasta-l făcea făce a să creadă
că ea ea îl doreşte cu
îl doreşte cu nesaţiu şi-l adimenea.
nes aţiu şi-l adimenea.
"Nu
"Nu!! nu nu!! nu nu!!�~ zicea
zicea dînsul
dînsul ridicîndu
ridicîndu eşi cu-ndărăt.,
nicie capul.
capul. Hotărîrea
Hotărîre a pe pe care
care aa avut-o
avut-o dînsa
dînsa trebuia
t rebuia
2
255 seo
seo aibă şşii el, el, bărbat.
bărbat .
Vin
Vin însă
Însă în în desfăşurarea
desfăsurarea lucrurilor
lucrurilor din din lumea
lumea aceasta
aceasta
şi-mpregiurări care care' schimbă hotărîrile omeneşti.
La
La Valea-Boului
Valea-Boului se se urmau
urmau lucrările de d e zidărie,
zidări e , se se
urma
urma şi secerişul se c erişul şi în în curînd
curînd avea avea să s ă se-nceapă
s e-nceapă şi
33 00 treieratul. El încă de mult îşi lşi pusese de gînd să profite
de
de vacanţele de de vară ca ca să
s ă petreacă
p etre acă cîteva
cîteva săptămîni
acolo.
acolo. Intrat
Intrat însă de de curînd
curînd în în magistratură,
magistratură, el el nunu eraera
dintre aceia
dintre aceia cărora li li se
se cuveneau
cuveneau vacanţele. "Se "Se faceface !!
-
- i-ai-a ziszis ZoeZoe - dar, se-nţelege,
- dar, se -nţelege , dacă eşti om om cuminte
cuminte
3
355 şşii nu faci paradă de vederile tale conservatoare. conservatoare . �� ~~
El sea ţinut de sfatul ei, ceea ce nu-i era deloc greu, căci
bune
bune nu nu mai
mai erau erau deloc
deloc părerile lui lui despre
despre conservatori
conservatori
şi despre
despre boieri.
boieri. A Am mers
ers aşa de de departe·
d eparte·,, încît
încît la
la alegeri
alegeri
şi-a dat votul pentru
dat votul pentru prinţul Nicolae
Nicolae Bibescu.
Bibescu. Cu Cu ce ce sese
4
400 alegea
alegea însă el el dacă ZoeZoe era
era dmă
dusă?? TreiTrei vorbe
vorbe d dee llaa eeaa le
le
puneau
puneau toate la la cale. Cum
Cum să le le aib ă?
ai:bă?

394

www.dacoromanica.ro
 Dacă:..
Dacă:..ar ar fifi ştiut undeunde se se află dînsa,
dînsa, i-ari-ar fi
fi scris
scris ori
ori
i-ar fi
i-ar fi dat
dat oo telegramă. Nu Nu ştia Însă.însă. Ce-i mai rămînea?
Ce-i mai rămînea ?
Nu doară că [ar fi] fi] cine ştie ce, dar în adevăr nu-i nu-i
rămînea decît decît �ă~ă sese ducă s-o s-o caute,
caute, maimai întîi
întîi la Braşov,
la Braşov,
j
5 iar acolo
acolo îi găsea urma.
îi găsea urma.
Aşa pleacă la la drum
drum omulomul pe pe care-l
care-l trage
trage aţa. Fiindcă
una gîndeşte şi alta
una spune, una
alta spune, una caută
caută şi peste
peste alta
alta dă.
La Braşov nu
La i-a fost
nu i-a fost greu
greu să-i dea dea dede urmă, căci ea ea
Îşi
îşi lăsase, pentru
pentru toate
toate eventualităţile, la la hotelul
hotelul Nr. 1,
Nr. 1,
10
10 adresa:
adresa: Zizin, vila "Gherman".
Acolo
Acolo aa şi găsit-o.
Zoe
Zoe se se bucura.
bucura. Cum Cum să nu nu se
se bucure
bucure?? !! Se Se bucura
bucura nu nu
numai
numai că-I vede vede atît
atît dede pepe neaşteptate, dar dar şi că poate
poate
să-i facă un un mic
mic serviciu,
serviciu, era era Însă
însă foarte
foarte supărată, căci
1j
15 Linica
Linica ar ar fi
fi putut
putut să prindă bănuială şi să bată toba, toba,
urîtul
urîtul obicei
obicei al al slugilor.
slugilor. I-a I-a dat
dat deci
deci luilui Iorgu
Iorgu pentru
pentru
prinţul BibescuBibescu oo scrisoare
scrisoare în în care
care îi îi recomanda
recomanda pe pe
;,bunul nostru
;,bunul nostru amic,
amic, unulunul dintre
dintre alegătorii măriei-tale",
dar
dar aa făcut-o aceasta fiind de
aceasta fiind de faţă şi Linica, pentru ca
Linica, pentru ca
2
200 ea
ea să vadăvad.ă că nu nu ee la
la mijloc
mijloc decît
decît unun lucru
lucru cu cu desăvîrşire
nevinovat.
nevinovat.
Iorgu mulţumi, luă scrisoarea
Iorgu scrisoarea şi-o şi-o trecu
trecu în în cel
cel mai
mai
ascuns
ascuns dintredintre buzunările sale, sale, apoi
apoi rămase cu cu ochii
ochii ţintă
la
la pămînt, ca ca omul
omul carecare ar ar mai
mai avea
avea să zică ceva, ceva, dar
dar
2
255 nu-i
nu-i dă mîna mîna să vorbească.
îîll mai
mai supărase pe pe el Linica. Se
el Linica. Se vede
vede că Zoe Zoe avea
avea
obiceiul
obiceiul de de aa se
se pune
pune sub epitropiaa slugii
sub epitropi slugii sale, un lucru
sale, un lucru
în toate împregiurările jjignitor.
în toate ignitor. AcumAcum însă nu nu era ca
era ca
atunci, şi Iorgu
atunci, Iorgu ar fi fost
ar fi fost înîn stare
stare s-o ia pe
s-o ia Linica şi s:..
pe Linica s:..oo
3
300 izbească de perete, ca
de perete, ca terci
terci să se se facă.
-
- CîndCînd pleci
pleci?? Desigur
Desigur că ai ai grabă mare mare?? îi îi zise
zise Zoe.
Zoe.
-
- Da Da!! Adecă
Adecă nu nu!! răspunse el. el. Trebuie
Trebuie să să aştept
pînă ce ce nu-şi odihneşte birj arul caii.
birjarul caii.
- îîmi
- mi dai dai voie
voie să te-nsoţesc pîn-acolo, pîn-acolo, mergînd
mergînd
3
355 aşa, încetul
încetul ccu u încetul?
încetul ? zisezise iar
iar Zoe.
Zoe.
Asta
Asta le-ntrecea
le-ntrecea toatetoate:: era era parcă i-ar i-ar fifi zis
zis din
din nou
nou ''::
;,Pleacă cît cît mai
mai curînd"
curînd"..
După ce-a ce-a făcut atîta atîta drum,
drum, nu nu putea
putea ~ă �ă schimbe
schimbe
nici trei
nici trei vorbe-n
vorbe-n toată tigna tigna cu cu ea.
ea.
40
-40 Nu:..
Nu:..ii rămînea însă decît s:.. o:..ncredinţeze că e-ncîntat
s:..o:..ncredinţeze
de
de gentileţa ei ei şi ~ă �ă-şi ia beţicaşul şi pălăria.
-şi ia

395
395

www.dacoromanica.ro
 -
- Linico,
Linico, dă' -mi umbreluţa.
dă'-mi umbreluţa . Mă-ntorc în în curînd
curînd !!
îi zise ea
îi zise ea servitoarei.
servitoarei.
Ei
Ei răsuflă mai înviorat. Scăpa în
mai înviorat. în sfîrşit.
-
- Bine,
Bine, ZoeZoe - - grăi dUF dUFă ă ce ieşiră
ce ie şiră din
din curtea
curtea vilei
vilei -
-
Linica
Linica aceasta
aceasta ee oo adevărată pacoste. pacoste.
5
5

nu-mi
-
- Ce Ce �~ă-mi
nu-mi dă mîna
ă-mi facfac?? îiîi rrăspume
mîna �~ ă-mi ţin -
ăspume Zoe. °
Zoe. ° damă de
- ee prEprEaa �cump
de comFanie
~cump şi are
comFanie
prea
are prea
mari
mari pretenţiuni
pret enţiuni - - iariar singur
singură ă nunu poate
poate �ă ~ă trăiască
oo femeie
femeie ca ca mine.
mine. E E curăţică, oo îmbrac îmbrac bine,bine, lumea
lumea mă
11 0
0 vede
ved e pretutindeni
pretutindeni cu cu ea, ea , şi-mi face aceeaşi
şi-mi face acee aşi treabă
tre abă ca.
ca.
orişicare damă de de compcompanie.anie .
Aceste
Acest e le le ştia IorguIorgu fcarte
fcart e bine.
bine.
-
- Da Da - zise -
- zise - dar.
dar. ....
- E
- E foarte
foarte binebine a�a, a~a, urmă ea. Drept vorbind,
ea . Drept vorbind, ea ea
115
5 îmi
îmi face
face reputaţiunea. Dacă Dacă n-ain-ai grabă prea prea mare,
mare, să
mergem
m ergem puţin la la deal.
deal.
Vila
Vila"" Gherman"
Gherman" erau erau ca�ele
ca~ ele de
de zestre
zes tre ale fiicei ţFărinte­
ale fiicei ărinte­
lui Gherman, acelaşi ieromonah Gherman pe care
metropolitul
metropolitul Andrei Andrei îl îl rînduise
rînduise �o ă-i facă prohcdul. prohcdul.
20 - 0, din
- din contra,
contra, îmi îmi facefac e mare plăcere 1! o-:ncredinţă
mare plăcere o-:ncfe dinţă
dînsul. E
dînsul. E foarte
foart e frumos
frumos aici. aici.
-
- Frumos,
Frumos, liniştit
linistit şi si plăcut, urmă dîn�a. dîn~a. Izvoarele
Izvoarele
minerale, instalaţiunil~,
minerale, instalaţiunile, cele cele cîteva
cîteva vile vile sunt
sunt ajciajci pe
pe
ţărmul stîng stîng al al rîuleţului.
rîule ţului . U Uite
ite ce limpede ee apa
ce limpede apa!1
2
255 Satul
Satul ccuu găIăgia, ccuu uliţile pline pline de prav şşii ccu
de prav u droaia
droaia
de
de copiicopii ee dincolo,
dincolo, pe pe ţţărmul
ărmul cellalt.
cellalt. Muzica
Muzica cîntă cînt ă de
de
doauă ori ori pe pe zi mai la
zi mai la vale,
vale, unde
unde mnt mnt plantaţiunile
de
de brad.brad. Pe P e rîu
rîu la la deal
deal sunt sunt plimbări minunate.
minunate. Vezi Vezi
dealul
dealul de de lala dreapta
dreapta:: într-un
într-un ceas,
ceas, un un ceas
ceas şi jjumă
umătate,
tat e,
330
0 urci
urci îînn culmile
culmile lui lui,, la
la oo poiană încungiurată de
poiană încungiurată brădet,
de brădet,
de
de undeunde se se deschid
deschid vederivederi încîntătoare spre spre Ţara Bîrsei,
Bîrsei,
spre
spre Munţii CumFătului şi mai mai ales
ales spre
spre rîpele
rîpele prăpăs­
tioase
tioase ale ale Bucegilor.
Bucegilor. Cum Cum aş putea putea să fac fac eu eu plimbă­
rile acestea dacă n-aş avea-o
rile acestea avea-o pe Linica cu
pe Linica cu mine
mine ??
3
3 55 ",,Iar
Iar afurisita
afurisita aceea aceea de de Linica
Linica!" 1 " îşi zise Iorgu.
zise Iorgu.
-
- Tu Tu ştii că eu eu n-am
n-am venit VEnit aici
aici �~ ă mă folosesc
folosesc de de
apele minerale, nici
apele minerale, nici ~ă �ă caut
caut distracţiuni, urmă urmă Zoe, Zoe,
care
care avea avea multă poftă de vorbă. Dac-am
de vorbă. Dac-am venit venit însă,
profit
profit şi de de ape,
ape, şi de de plimbări.
plimbări . CîndCînd am am tras
tras înîn Braşov,
44 0
0 la
la NI.Nr. 1,1 , peste
pest e unun ceas toată lumea
ceas toată lumea ştia cine cine ee doamna
doamna
cea
cea tin tin eră
eră şi şi multintere�antă,
multint ere~ antă , de de undeunde vine,
vine, undeunde se se

396
396

www.dacoromanica.ro
 duce, ce
duce, face la
ce face la ea aca�㠺i
ea aca~ă şi cQ
cu cine
cine are are legături.
legături. Tot Tot aşa
aşa
cînd
cînd am am sositsosit aici. Toată lumea
aici. Toată lumea mă mă ştie
ştie precum
precum mă mă
prezentă ea. ea. Iată, acum acum ai ai venit
venit tu, tu, adăugă dînsa dînsa;;
mîne
mîne toată toată lumea lumea ştie ştie că că a a venit
venit vărul vărul meumeu la la mine,
mine,
5
5 i-am dat
i-am dat oo scrisoare,
scrisoare, am am făcut împreună oo mică plimbare, plimbare,
şi el
el aa plecat.
plecat.
Iorgu
Iorgu îşi pierdu pierdu �ărita.
~ărita.
- Tocmai aceasta ee!! izbucni el. îîii dai
- dai prea
prea multmult nas,
nas,
şi s-a
s-a făcut prea prea îndrăzneaţă.
îndrăzneaţă . Se Se uită la la mine
mine parcăparcă ...
...
10
10 -- Asa Asa trebuie
trebuie să fie
fie! ! îi
îi zise
zise ea.
ea. îîmi
mi este
este si
si apărătoare.
' i e de
Dac-ar' fi
Dac-ar fi vreunul
vreunul care care ar ar voivoi să ~ă sese aprop
apropie de mine,
mine, ee
destul
destul s-o s-o vadă pe pe ea ea pentru
pentru ca ca să nu nu 'mai
'mai îndrăznească.
Ah
Ah!...1 . . . susp�nă
susp~nă dînsa.
dînsa. Ce Ce binebine ar ar fifi fost
fost dac-aş fi fi luat-o
luat-o
cu
cu mine
mine la Valea-Boului 1
la Valea-Boului Nu s-ar
1 Nu s-ar fi întîmplat ceea
fi întîmplat ceea ce ce
15
15 nu trebuia să
nu trebuia să se-ntîmple,
se-ntîmple, n-aş n-aş fi fi fost
fost nevoită
nevoită să să vin
vin aici
aici
şi azi
azi mi-aş căuta căuta de de treburile
treburile mele. mele.
Era
Era nemîngîiată ca ca orişicare femeie femeie care care se se ştie fără
noroc, iar
noroc, Iorgu iar
iar Iorgu iar admira
admira înţelepciunea şi hotărîrea
ei
ei şi se se despreţuia pe pe sine însuşi. Trebuia
sine însuşi. Trebuia să plece plece cît
cît
2
200 mai
mai curînd. curînd.
-
- Cred Cred că birj arul îşi va
birjarul va fi fi odihnit
odihnit şi hrănit pîn-acum pîn-acum
caii,
caii, zise zise şi se-ntoarse
se-ntoarse la vale.
la vale.
- îîmi
- mi parepare foarte
foarte rău rău!! Aş mai mai fi fi stat
stat atît
atît de de bucuros
bucuros
de
de vorbă cu cu tine,
tine, grăi dînsa dînsa şi-şi urmară cîtva cîtva timp
timp
2
255 tăcuţi drumul drumul llaa vale, vale, spre spre podul
podul ppee care care el el um1a
urma să
treacă dincolo,dincolo, unde-şi lăsase birj birja. a. EuEu văd cu cu mîhnire
mîhnire
că
că pepe tine tine te te supără
supără Linica,
Linica, urmă urmă ea, ea, caca să rupă tăcerea.
să rupă tăcerea.
Uite, de
Uite, de dragul
dragul tău sunt sunt în în stare
stare să mă lipsesc lipsesc de de ea.
ea.
Ce
Ce nu nu fac fac eu eu de
de dragul
dragul tău tău?? 1 !
3
30O u,
u, astaasta nunu!! stărui dînsul. dînsul.
- Lasă-mă, că ştiu
- Lasă-mă, stiu eueu ce ce să fac, stărui si
fac, stărui şi dînsa.
dînsa. Ştiind
că te te supără pe pe ttine,
ine, îmi îmi esteeste şi mie mie d in ce
din ce în
în ce mai
ce mai
nesuferită. Am
nesuferită. Am s-o s-o daudau încolo,
încolo, dar dar trebuie
trebuie să-mi mai mai
las timp, ca ca să~ă găsesc ocaziune ocaziune bine bine potrivită, şi şi--
3
355 adăugă - - să-i mai mai iasă iasă din din nas nas mirosul
mirosul acela.
acela.
Iorgu
Iorgu îşi mai mai iuţi pasul, pasul, scoase scoase batista
batista şi-şi
şi -şi şterse
năduşelile reci reci dede pe pe frunte.
frunte.
La
La pod pod s-au s-au despărţit foarte-nduioşaţi.
-
- Succes Succes bun bun 1! La La revedere-n
revedere-n Bucureşti 1! aa strigat strigat
'.14 O
O apoi
apoi dînsa dînsa întorcîndu-se
întorcîndu-se iar iar la la deal.
deal.

397

www.dacoromanica.ro
 Succesul
Succesul deplindeplin a fost uşor, dar
a fost dar înîn ceea
ceea cece priveşte
revedere
revederea, a, vorba
vorba nu nu se se potrivea
potrivea cu cu gîndul
gîndul ei.ei. El
El era
era
tare
tare hotărît să se:.nfunde
se:..nfunde la la Valea-Boului
Valea-Boului şi să nu nu mai
mai
ia�ă de
iasă de acolo.
acolo.
5
5 S-a-ntîmplat,
S-a:.. ntîmplat, însă,însă, că după după opt zile zile s-a pomenit
pomenit la
hotel
hotel cu Linica.
Linica. li îi aducea
aducea oo scrisoare de la Zoe. Zoe. Multe
Multe
salutări călduroase şi nimic nimic mai mai ddeparte.
eparte. Răspuns tot tot
se
se cuvenea
cuvenea să-i dea. dea.
-
- Şi cîndcînd te-ntorci,
te-ntorci, Linico
Linico?? întrebă dînsul. dînsul.
110
0 - - N Nu u mă mai mai întorc,
întorc, coconaşule, răspunse fata.
Rămîn aici aici .. să scutur,
scutur, să şterg praful praful şi să aerisesc.
aerisesc.
- Bine,
- Bine, Linico
Linico!1 îi îi zise
zise el şi-i dete dete un un bacşiş bun.bun.
Aceasta
Aceasta aşa, aşa, camcam pe pe lala ameazăzi.
ame azăzi.
;,Să mă mai gîndesc"gîndesc",, îşi îşi zise el.
115
5 De
De 11 Dacă LinicaLinica nu nu sese mai întorcea, nu
mai întorcea, nu putea
putea nici
nici
el
el să-şi dea dea răspunsul printr-însa.
printr-însa. Nu Nu era era oare cel mai
oare cel mai
potrivit
potrivit lucrulucru ca, ca, mai-nainte
mai-nainte de de aa se duce duce la Valea­
Valea-
Boului, să se se repeadă la la Predeal
Predeal şi de acolo la Zizin, Zizin,
ca
ca să-i
să-i mulţumească-n
mulţumească-n grai grai viu viu pentru
pentru succesul
succesul uşor
uşor
2
200 şşii deplin,
deplin, precum
precum şşii pentru celelalte ?
pentru celelalte?
Timp de
Timp de aa se se gîndi
gîndi mai mai avea,
avea, căci trenul trenul pleca
pleca spre
spre
Ploieşti tocmai
tocmai pe la cinci,
pe la cinci, iariar de de la
la Ploieşti îşi lua lua oo
trăsură cu cu patru
patru cai.cai.
Fiinţă şubredă, neajutorată şi plină de de neajunsuri
neajunsuri
2
255 fiind,
fiind, omulomul nnuu oo dată:.şi dată:..şi zice
zice:: "Nemernic,
"Nemernic, ticălos,ticălos,
vrednic
vrednic de de cel
cel mai
mai adînc
adînc dispreţ eşti 1", 1 " , şi tot
tot trece
trece toate
toate
punţile ca ca să facă ceea ceea ce ce nu:..
nu:..ii este
este iertat
iertat a a face.
face.
S-a dus, şi dus a fost. Secerişul, treieratul, reparaturile
şi zidirile,
zidirile, baba pînă chiar chiar şi daraverile
daraverile cu cu Zerlendi,
Zerlendi, cu cu
330
0 bătrînul Cohen Cohen şşii ccuu Creditul 'Fonciar, toate
Creditul 'Fonciar, toate îîii erau
erau
nimicuri
nimicuri care care se se fac
fac fie şi fără ddee el, fie şi mai mai tîrziu.
tîrziu.
Adecă de d e cece nu
nu?!? ! Sunt
Sunt atîţia şi atîţia care care fac
fac aşa
şi tot
tot oameni
oameni cumsecade
cumsecade rămîn! rămîn 1 Omul trăieşte ca �ă-şi să-şi
facă parte
parte de d e plăcerile vieţii.
3
355 Iar Emil
Emil?! ?!
El a aşteptat
aşteptat cît a aşteptat
aşteptat fărăfără ca să să se poată
poată dumiri.
lşi
îşi strîngea
strîngea cîteodată pumnii pumnii şi-i venea venea să scrîşnească
din
din dinţi, dar peste puţin era
dar peste cuprins de
era cuprins de simţămîntul
că ee un un caraghios
caraghios care care caută ceea ceea ce ce nu poate găsi, şi-n
nu poate
440
0 cele
cele dindin urmă s-a-ntors
s-a-ntors la la ale lui.lui.

398
398

www.dacoromanica.ro
 XII
XII

Era-n
Era-n ziuaziua Sfinţilor Voivozi
Voivozi Mihail
Mihail şi Gavril.
Gavril. Depu­
Depu-
tatii
' şi senatorii,
senatorii, sositi de
de curînd
curînd la
la Bucuresti, îsi
îsi căutau
în bucureşteană
în' lumea bucureşte ână "orientarea",
"orientarea" , fie �are ' potrivit
fie~are'
5
5 cu
cu înclinările sale. sale. Stîlpii
Stîlpii cafenelelor,
cafenelelor, ai cluburilor şi
ai cluburilor
ai saloanelor
saloanelor nu nu erau încă în
erau încă în număr. Unii Unii erau
erau aştep:..
aştep:.
taţi,
tati, iar alţii
altii nici
nici nu
nu era
era vorba
vorba să să se-ntoarcă deocam­
deocam-
Viaţ~ bucureşteană se
dată. Viaţa se pornea
pornea maimai cu cu anevoia
anevoia
decît în în timpul, celorcelor dindin urmă cîţiva ani, căci, căci, de
de!!
10
10 cu
cu schimbarea
schimbarea guvernului,
guvernului, toate toate sese schimbă.
Iorgu
lorgu realizase la CrEditul Creditul Fonciar împrumutul,
p atru sute
patru sute de mii de
d e mii de lei,
lei, şi-şi regulase
regulase daraverile
daraverile cucu
Zerlendi.
Zerlendi. Recolta
Recolta îi îi ieşise destul
destul de de bine. Ar Ar fi ieşit;
ieşit ;
poate,
poate, chiar
chiar bine
bine dac-ar
dac-ar fi fi stat,
stat, cum
cum avuse
avuse dede gînd,
gînd,
15
15 în
în timpul
timpul treieratului
treieratului la la moşie. Dar, Dar, înîn sfîrşit, preţurile
erau
erau frumoase
frumoase şi el el aa vîndut:..
vîndut:.oo şi-a luat luat bani
bani buni.
buni.
Cu toate acestea,
Cu toate acestea, pe pe bătrînul Cohen Cohen l-a l-a mai
mai amînat,
amînat,
căci dindin Rusia
Rusia bătea
băte a vîntul
vîntul aa război
ră'zboi şi Zoe
Zoe era
era de
de părerea
că-n asemenea
asemenea timpuri
timpuri ee cestiune
cestiune de de prevedere
prevedere să-şi
2
200 tie
tie omul
omul banii
banii bine
bine închisi.
închisi. Zidirile
Zidirile de
d e la
la Valea':Boului
Valea':Boului
�
~uu erau
erau apoi
apoi tterminate
erminate d d eecît din roşu, maşini agricole,
cît din agricole,
unelte
unelte de de tot felul,
felul, vite si si cai abia
abia de
de aici înainte aveaavea
să-şi cumpere,
cumpere, şi pentr pentr~ � toate
toate acestea
acestea trebuia
trebuia să-şi
păstreze bani bani şi iar
iar bani.
bani.
2
255 Era bine. Putea să vină şi
să vină şi iarna şi şi sezonul, că-Ică-I
găseau pregătit.
găseau
Zoe
Zoe însă iar
iar şedea palidă,
palidă , prăpădită şi-mbrăcată
într-un capot plin
într-un capot plin de
de dantele,
dantele, dar
dar astă dată nu pe un
nu pe un
scaun,
scaun, cici pe
pe canapea,
canapea, şi nu-i
nu-i mai
mai zicea
zicea lui
lui Iorgu,
lorgu, care
care
3
300 şedea ppee uunn scaun:
scaun: "Şezi ici, lîngă mine
ici, lîngă mine!~ !�
Nu
Nu maimai era
era acum
acum femeie
femeie fără noroc,
noroc, ci
ci femeie per­per-
dută, perdută, perdută.
-
- Mult
Mult m-am
m-am temut,
temut, mult
mult m:.. am păzit,
m:.am păzit, mult
mult m-am
m-am
ferit ! -
ferit! - se tîngui dînsa - - dar de soarta mea n-am
3
355 scăpat.
scăpat. Ursita
Ursita ee ursită
ursită!! Chiar
Chiar din
din clipa
clipa îînn care
care te-am
te-am
revăzut am am fost
fost cuprimă de de simţămîntul că mă aflu aflu
în
în faţa unei mari primejdii
unei mari primejdii şi mi:.. am pus
mi:.am pus de de gînd
gînd să
rămîn niciodată singură
nu rămîn singură cu tine.
tine. Cînd
Cînd am am văzut;
însă, că eşti
însă, eşti mîhnit,
mîhnit, am fost prea
am fost prea slabă şi te:.. a m primit
te:.am primit
-4
~O O în odaia de
in odaia de toaletă
toaletă!!

399
399
www.dacoromanica.ro
 Iorgu voia
Iorgu voia să zică ceva, ceva, dar dar nu-ndrăzni şi ascultă asc ultă
mai departe
mai departe cum cum omul tras la
omul tras la rrăspundere
ăspundere pentru pentru vină
grea
grea ascultă înşirarea păcatelor
ascultă înşirarea păcatelor �ale. ~ale .
-
- O O!! - urmă
- urmă dînsadînsa - dacă n-ar
- dacă n-ar fi fi murit
murit ea, ea, femeia
fem eia
5
5 cea
cea înţeleaptă, n-aş fi fi ajuns
ajuns unde unde m mă ă aflu.
aflu.
Iorgu
Iorgu iar iar voi
voi ~ă �ă zică ceva
ceva şi se se mişcă nerăbdător pe pe
scaun,
scaun, dar dar nicinici astă dată nu-ndrăzni.
- M-am gîndit
- M-am gîndit şi m-amm-am răzgîndit
răzgîndit mai mai nainte
nainte de de a a
pleca
pleca cu cu tine
tine la la Valea-Boului,
'Valea-Boului, urmă iar iar Zoe. M-am dus
Zoe. M-am dus
10
10 pentru
pentru că te t e ştiam om om care
care nu
nu e-n e-n stare
stare să ~ă compromită
cu
cu gînd
gînd rău oo femeie,femeie, om om care
care se se sîmte
sîmte dator
dator aa feriferi pe
pe
femeia
femeia ce ce areare încredere
încredere în în elel chiar
chiar şi de de aparenţele
incorecti
incorecti tă tă ţii.
ţii.
Iorgu se
Iorgu se mişcă încă mai mai nerăbdător, dar dar tot
tot nunu zise
zise
15
15 nimic.
nimic.
Atîta încredere
- Atîta
- încredere aveam
aveam în în tine, încît eram
tine, încît eram să rămîn
peste noapte
peste noapte acolo acolo - - exclamă - - dardar mi-am
mi-am schimbat
schimbat
gîndul
gîndul cînd cînd am am văzut, că te te temi
t emi şi tu tu însuţi de de tine
tine şi
stărui �ă ~ ă plec.
plec . Celelalte
Celelalte le ştii, Iorgule,
le ştii, Iorgule, urmă ea ea vorbind
vorbind
2
200 repede.
repede. Am Am plecat
plecat de de llaa Bucureşti
Bucureşti ; ai ai venit
venit după mine. mine.
Ai cerut
cerut s-os-o dau
dau încolo
încolo pe p e Linica
Linica;; am am făcut-o
făcut-o de d e dragul
dragul
tău şi aceasta.
tău aceasta. Eu, Eu, numai
numai eu eu sunt
sunt vinovată. Cînd Cînd iar iar
ai venit la mine, nu trebuia oă ~ă tet e mai primesc. 11 u eşti eş ti
tu
tu dede vină
vină;; al al m meueu ee păcatul,
păcatul , şi nu-mi rămîne decît
nu-mi rămîne decît să-I
~ă-I
25
25 spăşesc.
spăşesc .
Iorgu
Iorgu nu nu se se mai
mai mişcă-n scaun, scaun, ci ci ii se uita drept
se uita drept în în
ochi.
ochi.
-
- Te-am
T e-am ascultat,
ascultat, Zoe,Zoe, cu cu toată
toată răbdarea,
răbdare a, îi îi zise.
zise.
Dă-mi voie voie să-ţisă-ti răspund în în toată
to ată liniştea. Vorbişi
linistea. Vorbisi
3
300 d răpo~ata mea
d ee răpo�ata mea mamă, deşi ppee morţi avem ~ă-i Iăsă~
ave'm să-i lăsăm
în
în pace.
pace. E E adevărat că că cele întîmplate ar
cele întîmplate ar fi fost peste
fi fost pest e
putinţă dacă ea
putinţă ea ar mai trăi. Ziseşi
ar mai Zise şi că numainumai tu eşti
tu eşti
vinovată.
vinovată . Eu Eu zic că vinovat
vinovat sunt sunt numai
numai eu, căci ea ea mi-a
mi-a
zis
zis:: "Zoe ee făţarnică şi vicleană" vicleană " , şi n-am n-am ţinut seamă se amă
3
355 de
de vorbele
vorbele ei ei.. Abia
Abia dindin cele
cele ce-mi
ce-mi spuseşi am am ajuns
ajuns �~ ăă
mă:.ncredinţez
mă:.ncre dinţez ccă ă îîn
n adevăr le-ai pus tcate astfel la
cale
cale ca ca să~ă mă seduci,
seduci, putînd
putînd zice zice că eu eu te-am
t e-am ssedus
edus pe pe
tine.
tine.
Zoe sări
s ări ca făcătorul-de-rele
făcătorul-de -rele prins asupra faptei,
40
10 dar
dar bunul
bunul cumpăt
cump ăt n nuu şi-l perdu
perdu..

400
400
www.dacoromanica.ro
 ~ Te
=--- T e rog
rog �~ ă-miă-mi spui spui ce ce interes
interes aveamaveam ~ă Eă fac fac aşa,
aşa ,
îi
îi zise
zise ea.ea. Tu-ţi iei pălăria şi pleci,
iei pălăria pleci, îţi schimbi
schimbi pantalonii
pantalonii
şi rămîi
rămîi ţarcă[arcă nimic nimic nu nu s-ar
s-ar fi întîmplat, ba
fi întîmplat, ba mai mai eşti eşti
şi lustruit c-o
şi lustruit c-o aventură
aventură galantă galantă de de care
care ttee poţi poţi fălifăli;;
5
5 eu rămîn oo femeie
eu rămîn femeie perdută,
p erdută, pe pe care unii n-o
care unii n-o mai
mai primesc
primesc
în
în ca�a
ca~a lor,
lor, iar
iar alţii oo priveEc
prive~ c cu cu dispreţ
di sp reţ ori
ori cucu unun zîmbet
zîmbet
ironic.
ironic. Tu Tu umbli
umbli mai mai departe-n
d eparte-n treburiletreburile tale, tale, iar iar eueu
sunt
sunt osîndită
osîndită a-mi a-mi lua lua lumea-n
lumea-n cap, cap, ca ca �~ ă-mi
ă-mi trăieEC
trăie~c
zilele
zilele vietii
vietii undEva
undEva unde unde nimeni
nimeni nu nu mă cunoaste cunoaste si si
10
10 nu-mi
nu-mi şti şti~� ţăcatul.
răcatul. Grozav Grozav de de vicleană trebuie trebuie �~ăă fi~ fi�
pentru
pentru ca ca Eă-mi
~ ă-mi fi fi făurit
făurit aEemenea
asemenea soartă soartă.!
Grăindu-Ie aceste, acest e, ea ea plecă, dar dar dUţă
dură ce ce făcu trei trei
paşi se
paşi opri..
se opri
-- Şi Şi -- adăugă
adăugă aţăsînd aţăsînd asupraasupra vorbelor
vorbelor - - dacă
dacă mînemîne
15
15 ori
ori pornîne
pomîne s-ar s-ar adeveri
adeveri că Eunt ~unt adevărate ttemerile em erile
de
de carecare suntsunt chinuită
chinuită în în timpul
timpul din din urmă
urmă în în ceea
ceea ce ce
priveşte
prive şt e urmările firEŞti firEş ti aleale faptei
fapt ei �~ăvîrşite
ăvîrşite de de noinoi
amîndoi
amîndoi împreună, am am �~ ă mă bucur, bucur, nu-i nu-i aşa, de de rcdul
rcdul
vicleniei
vicleniei mele" mele?? "'Vă ă �alut,
~alut, domnule
domnule Armas, Armas, ' vrednică
vre dnică.
2
200 odraslă din din nobila
nobila viţ viţăă a Armaşilor!!
a Armaşilor '
lorgu,
lorgu, rămasrămas singur,singur, a a stat
stat puţin.
puţin.
Să meargă
me argă dură ea ea?? Nu! u ! Asta
Asta nu nu putea
putea s-a s-o facă
facă..
A plecat,
plecat, de d e astă dată însă nu nu cucu capul
capul ridicat,
ridicat, ci ci
umilit
umilit de de gîndul
gîndul că ee mare mare nEdreptatea
mdreptatea pe pe care
care aa făcut-o
făcut-o..
2
255 "Da.! -
"Da - îşi zise zise - - celcel mai
mai neîndoics
neîndoics adevăr l-a l-a grăit
ea
ea cînd
cînd aa ziszis că la toate acest
la toate acestea ea elel trebuia
trebuia ~ă �ă se se gîn­
gîn-
deaEcă
de ască în în clipa
clij:a cîndcînd aa întrat
întrat în în iatacul
iatacul ei." ei."
Temelia întregei lui
T em elia întregei lui vieţi
vieti sufleteşti
suflet esti era era crEdinţa
credinta că
omul
omul are are ~�ăă răspundă pentru pentru toate faptele sale
toate' faptele sale şi are are
3
300 �~ă
ă primEască
primeaEcă fără făr ă dede şovăire urmările lor. lor. CuCu credinţa.
aceasta s-a
aceasta s-a pomenit
pomenit om om in lume, în
în lume, în crEdinţa
credinţa aceasta.aceasta
l-a creEcut
l-a crescut mama mama ~a, �a, înîn credinta
credinta aceastaaceasta l-a l-a întărit
lumea
lumea în in care
care şi-a şi -a petrecut
petrecut cea cea � ~aiai frumo
frumoa�ă a~ ă parte
parte aa..
tinere'ţelor.
tinereţelor. Multe Multe s-au s-au Echimbat
schimbat în în sufletul
sufletul lui lui dede cînd.
cînd.
3
355 s-a
s-a întors
întors în în tară, dar
dar credinta
credinta , aceasta
aceasta a
a rămas neclîn-
neclîn-
tiili.
tiili. '· ,
Pee ea
P a sese răzema acum acum slăbiciunea lui. lui.
Se
Se deprinsese
deprinsese cu cu Zoe,
Zoe, se se alipiEe
alipise de d e ea,
ea, încît
încît se-nspăi-··
mînta
mînta de gîndul că ea
de gîndul s-a Es Uţărat
ea s-a urărat şi-şi făcea făc ea amarnice
amarnice
4
400 mustrări pentru pentru că într;o într;o cliFă de de năvălnicie
năvălni ci e i-a i-a grăit
vorbe
vorbe prea prea aspre
aspre şi-a nEdreptăţit-o.
nf dreptăţit-o . La La urmaurma urmelor".
urmelor,..

40L
40L
www.dacoromanica.ro
 ea
ea nu nu eraera decît
decît oo femeie
femeie orbită de de patima
patima iubirii, şi
vinovat
vinovat de de cele
cele petrecute
petrecute tot tot el
el însuşi era. era.
Nu,
Nu, el el nu
nu maimai putea
putea !;ă ~ă se
se lepede
lepede de de ea,
ea, şi dacă ea ea pleca,
pleca,
precum
precum aa zis, zis, nu mai mai putea nici nici el el să rămîie.
rămîie .
5
.5 îîn
n loc
loc de
de aa şi-o mărturisi aceasta, aceasta, el el stăruia asupra
asupra
credinţei că orişicineorişi cine are are să răspundă de de faptele
fapt ele !;ale
sale
şi !;ă
s ă primească urmările lor. lor.
Mai erau erau si si ttemerile
emerile de d e care
care dînsa
dînsa era era chinuită în în
ceea
ceea ce priveşte
ce prive şte urmările fireşti ale ale faptei săvîrşite de
faptei !;ăvîrşite ei
d e ei
11 00 amîndoi împreună..
amindoi împreună
Nu doarădo ară din slăbiciune
slăbi ciune omenească,
omene ască, ci stăruind în
credinţă,
cre dinţă , din simţămînt de datorie, ca odraslă din viţa vi ţ a
Armaşilor, s-a s-a dus
dus iar iar lala Zoe
Zoe caca !;ă-i
~ ă-i ceară iertare şi s-o
ce ară iertare s-o
încredinţeze despre despre toate toate celecele bune.
bune.
15
15 N-a găsit-o, fireşte, fireşt e , aca!;ă.
aca~ ă . Poate
Poate nu nu voia
voia !;ă-I
s ă-I pri-
pri-
mească. Avea Avea cuvinte
cuvinte destule.
d estule. Căinţa lui lui era
era cu
cu atît
atît
mai deplină.
mai d eplină.
Ziua
Ziua următoare s-a s-a dus
dus dar dar dindin nou.nou.
Cele
Cele mai mai multe
multe femei,
femei, voindvoind !;ăs ă bage-n
bage-n draci d raci pe băr-
b ăr-
2
200 batul
batul carecare aa prins
prins slăbiciune de de ele,
ele, se-neacă-n
se-ne acă-n lacrămi,
sunt înăbuşite
sunt înăbuşit e de d e plîns,
plîns, la la nevoie
nevoie chiar chiar cad cad leşinate.
leşinate .
Zoe
Zoe nu nu se se folosea
folos ea de de asemenea
asemenea arme arme~� ea ea sese gătea
găte a dede
plecare
plecare şi era era nenduplecată.
Iorgu iar le:·a le~ a găsit dar toate claie peste grămadă.
2
255 De
De astă dată vorba vorba era era �ă ~ ă plece
plece ppee timp timp îndelungat
îndelungat
şi
şi cu totul departe, cum zisese, undeva unde nimeni
n-o cunoaşte şi nu-i
n-o cunoaşte nu-i ştieşti e păcatul.
pă c atul .
El
El ştia că zadarnice
zadarnice i-ar i-ar fifi silinţele de d e aa oo face
face să
rămÎie.
rămîi e .
3 00 - Eu nu pot să te opresc, îi zise deci.
- d eci. Cum rămîne,
rămîne ,
însă,
însă , dac-ar
dac-ar fi fi ca
ca !;ăs ă se
se adeverească
adevere ască temerilet emerile de de care îmi
care îmi
spuneai
spuneai că eşti eşti chinuită
chinuită??
Ea ii se
Ea uită cu
se uită îndrăzneală-n
cu îndrăzn faţă.
e ală-n faţă.
-
- Aceasta
Aceasta nu nu te t e priveşte, îi îi răspunse. Eu Eu mă ttem, em,
33 55 şi ttemerile
emerile mele pot pot s ăă fie Întemeiate ori
fie întemeiate ori nu.
nu. E Euu cred
cred
şi pot să mă înşel. Aceasta nu nu sese ştie decît, de de obicei,
obicei,
prea
prea tîrziu.
tîrziu. Ei şi?? !I urmă dînd
Ei şi dînd dindin umeri.
umeri . Copil
Copil dindin flori
flori
a fost şi P
a fost Petru
etru Rareş, ba ba pînă chiarchiar şi Mihai-vodă
Mihai-vodă Vi­ Vi-
teazul
t eazul;; de de cece să nu nu fiefie şi un un Armaş copil copil dindin flori ?!
flori?!
-4
-! OO Dac-ar
Dac-ar fi fi ssăă fie
fie !! OO să faci,faci, poate,
poate, şi ttuu ca ca Goethe
Goethe al al

402
402
www.dacoromanica.ro
 vostru
vostru ori ori caca Alecsandri
Alecsandri al al nostru.
nostru . Nevoie
Nevoie maremare nu-i,nu-i,
căci eueu amam dindin cece să-I cresc
cresc şi sunt sunt destulă femeie femeie ccaa
ssăă scot
scot din
din eell om,
om, dac-ar
dac-ar ffii ssăă fie băiat
băiat.. Grijă tu tu să n-ai,
n-ai,
căci amam destulă eu eu!!
.55 lorgu
lorgu se se simţea
simţ e a parc-ar
parc-ar fi fi oo otreapă
otre apă pe pe care
care toţi o o
iau în
iau în picioare.
picioare.
-
- Rău faci, faci, Zoe,
Zoe, că vorbeşti în în bătaie de de joc
joc despre
despre
lucruri
lucruri foarte
foarte serioase,
serioase, grăi dînsul. dînsul.
Zoe se
Zoe se simţea-n
simţe a-n largul
largul ei. ei.
10
10 -
- TuTu despre
despre bătaie
b ă taie dede jocjoc săs ă nunu vorbeşti
vorb eşti - - îl în-
îl în-
fruntă ea
fruntă ea -- căci eu eu vorbesc,
vorbesc, iar iar tu tu le-ai
le-ai luat
luat toak
toate:... n n
bătaie de de jjoc.
oc. Să nu-mi
nu-mi mai mai facifaci mie paradă de
mie paradă de principii
principii
morale.
morale. Dacă Dacă om om serios
serios erai,
erai, nu nu te t e expune
expuneai ai săsă fii fii
părintele unui unui copil
copil dindin flori.
flori. Eu,Eu, cîndcînd am am făcut ce-am ce-am
15
1.5 făcut, amam luat-o
luat-o înîn gît,
gît, mi-am
mi-am zis zis:: "Ce-o veni veni să vievie !t�
! (~ şi
înc-atunci
înc-atunci m-am m-am hotărît să fac fac ceea
ceea ce ce mă vezi făcînd
vezi făcînd
acum.
acum. Tu Tu nunu te-ai
te-ai gîndit
gîndit decît
decît să să profiţi de de slăbiciunea
slăbiciune a
Ştiai foarte
mea. Ştiai foarte bine
bine că mama mama ta ta murise
murise de de curînd,
curînd,
ştiai că eşti la
ştiai la începutul
începutul anului
anului de de doliu
doliu;; şştiai
tiai care
care pot pot
2
200 ssăă fie
fie um1ăriie fireşti ale
um1ările fireşti ale faptei
fapt ei tale
tale;; n nuu ţi-a
ţi-a păsut
păsut d dee
aceste
aceste şşii aaii mers
mers orbiş
orbi ş înainte.
înainte. C Cee vrei
vrei să faci
faci acum
acum?? !
De ce
De ce nunu mă laşi laşi înîn pace
pace?? !! Eu Eu plecplec!! urmă
urmă cu cu toată
hotărîrea.
hotărîre a . Nimic
Nimic în lumea
lumea aceasta
aceasta nu nu mă poate îndupleca
îndupleca
să rămîn aici, aici, unde
unde unii unii se
se uită cu cu dispreţ la la mine,
mine, iar iar
2
2.55 alţii rîd
rîd d dee prostia
prostia mea. mea. O O!! tet e cunosc
cunosc prea prea binebine şi
ştiu ce
ce fel
fel de
de gînduri
gînduri ttee ispitesc, adăugă . î ţi este
ispitesc, adăugă. este nesu­
nesu-
ferit gîndul
ferit gîndul că cel cel mai
mai apropiat
apropiat Ar;maş ar putea să fie
ar putea fie
nelegitim
nelegitim şi ai ai vrea, poate, să-I legitimezi
vrea, poate, legitimezi prin prin oo căsă­
torie
torie pepe care
care oo desfaci
desfaci dupădup ă ce ce te
t e vei
vei fifi săturat. Nu Nu se se
3300 poate,
poate, lorgule
lorgule!! strigă dînsa.dînsa. LasăLas ă că copilul
copilul nu nu ee sigur
sigur
aecît
decît în în clipa
clipa cînd
cînd moaşa-l ia ia în braţe, dar
în braţe, dar n-am
n-am să mai mai
primesc
primesc şi asemenea
asemenea batjo batjocură.
cură. IIată ată dede cece plec
plec!!
Zadarnice
Zadarnice au rămas toate
au rămas t oate stăruinţele
s tăruinţele lui lui lorgu,
lorgu,
toate
toate rugăminţile, toaţe to aţe asigurările lui. Ea aa rămas
lui. Ea
3
3.55 nenduplecată.
nenduplecată . Tot Tot femeia
femeia slabă însă Însă s-a s-a dat
dat în în cele
cele
din
din urmă învinsă şi s-a s-a învoit
învoit să plece plece şi el el cucu dînsa
dînsa
după ce-şi
ce-şi vor
vor fifi regulat,
regulat, se-nţelege - - fără de de zgomot
zgomot- ­
poziţiunea
poziţiune a de bărbat şi femeie
de bărbat femeie cărora li li se
se cuvine
cuvine să să
călătorească
călătore ască împreună.
împreună .
4
4 00 N-are
N -are hotar
hotar lepădarea
lepădare a de de sinesine aa femeii
femeii care
care iubeşte
iub eşt e t

403

www.dacoromanica.ro
 lorgu
lorgu era era însă şi el el vrednic
v rednic de de această
ace a stă dovadă de de
iubire.
lleromonahul
eromonahul Gherman, Gherman, cuviosul cuviosul călugăr, era era lala
îndemînă. Atît Atît Zoe,
Zoe, cîtcît şişi mai
mai ales lorgu stătuseră
ales lorgu stătus eră ade-
ade-
55 seori de
seori de vorbă cu cu dînsul.
dînsul. După După cum cum venis
veniseră acum lu­
eră acum lu-
crurile,
crurile, el el lili se
se părea
păre a oarecum
oarecum rînduit rînduit să binecuvinteze
binecuvinteze
căsnicia
căsnicia lor. lor.
Plecînd
Plecînd deci deci înîn lunga
lunga lor lor călătorie,
călători e, ei ei s-au
s-au oprit
oprit lala
Braşov, pentrupentru ca ca dede acolo
acolo să s ă treacă la Zizin.
tre ac ă la Zizin. Mai Mai nainte
nainte
10
10 de
de aa se se duce
duce la la Zizin,
Zizin, au au mers
m ers împreună la la d-l
d-l advocat
advocat
Godelius,
Go delius, care-n care-n timpul
timpul sezonului
sezonului stătuse-n casele casele dindin
vecinătate. Femeie devotatăă şi corectă,
F emeie devotat Zoe ţinea
corec tă , Zoe ţine a adecă
să-şi
să - şi constituie
constituie zestrea
zestrea şi-şişi-şi făfăcuse inventarul scumpelor
cuse inventarul scumpelor
ei mobile,
ei mobile, al al giuvaericalelor,
giuvaeri calelor, al al preţioaselor de de tot
t ot
11 55 felul şi al
felul hîrtiilor de
al hîrtiilor valoare, între
de valoare, între care
care oo sută zece zece
mii
mii bonuri
bonuri rurale,
rurale, şaptezeci
ş apt eze ci de mii scrisuri
de mii scrisuri fonciare
fonciare
si
şi doauă sute sute de mii de
de mii de lei
lei actiuni
acţiuni ale ale marei
marei întreprinderi
întreprinderi
d
dee lala '· Baia-de�Aramă.
Baia-de~Aram ă . Zest Zestre ;e fără
fără îndoială frumoasă frumo asă
chiar
chiar şi fără de de moşia
mo şia care care eraera dată cu cu treizeci
treizeci de de mii
mii în
în
2
200 arîndă.
arindă .
D-I Godelius,
D-I Godelius, avînd avînd să tticluiascăicluiască foaifoaia a dede zestre,
zestre,
era
era de de părere
pă rere că n-are n- are să treacă-n
tre acă-n ea ea şi specificările
specifi cările
din inventar, ci
din inventar, numai moşi
ci numai moşia a şi suma
suma globală ce ce rezultă
din inventar.
din invent ar.
25
25 lorgu, magistrat,
lorgu, magistrat, ştia foarte
ş ti a fo art e bine
bine care
care sunt
sunt deosebirile
deosebirile
între
între unauna şi alta.alta. Ar Ar fi
fi jjignit-o
ignit-o însă Însă pe Zoe, în
pe Zoe, în care
care avea
avea
atîta încredere,
atîta încredere, dacă ar ar fifi stăruit
s t ă ruit asupra
asupra unei unei înşirări
înşir ări
amănunţite.
amănun ţi te. S-a S-a mărginit
m ărg ini t deci
deci aa cerecere nu
nu sumăsumă,, ci sume
ci sume
globale
globale:: mobilier
mobilier - atît, veselă
- atît, vesel ă - atît, giuvaericale
- atît, giuv aericale- -
3
300 atît,
atît, diferite
diferite alte preţioase
alte preţi o ase - - atît,
atît, deosebite
deosebite hhîrtii îrtii de
de
valoare
v aloare - - atît.
atît.
"Depozit
"D epozit la la bancherul
banch erul Cohen Coh en - - atît
atît!1((" era
era să Eă mai
m ai
adauge
adauge Zoe, Zoe, ca ca să~ ă mai
mai sporească
spo re as că sumasuma totală,
totală , dardar sese
răzgîndi
r ăzgîndi şi ş i tăcu .
3
355 A răma
A r ămass cum cum ·a 'a voit
voit llorgu
orgu şi, după ce ce foaia
foaia de de zestre
zestre
a
a fost făcută potrivit
fost făcută potrivit cu toate rînduielile
cu toate locului, au
rînduielile locului, au
plecat la
plecat la Zizin,
Zizin, unde
unde celelalte
celelalte s-au urmat fără
s-au urmat fără de de zgomot,
zgomot,
cum cereau
cum cereau împregiurările.
împregiurările .
Apoi călătorie
Apoi călători e fericită
fericită!1

-404
-404

www.dacoromanica.ro
 Putea lccuinta
Putea lccuinţa din Batişte ~ă
din Batişte �ă rămîie-n
rămîie-n seama
seama ori�icui,
ori~icui,
putea ValEa-B~ului ~căă rămîie cu
putea Valea-Boului toate cele
cu toate înc~pute
cele începute
r;Fee ea
ea în
în grij
grijaa orişicui,
orişicui, puteau
puteau şcarecii
şcarecii ~ă�ă roadă
ro adă cărţile
cărţile
bine ale�e din
bine ale~e din biblioteca
biblioteca cea frumc a�ă,
CEa frumca~ ă , puteau
puteau �ă ~ă mu-
mu-
5
5 cezea�că
cezească lucrurile
lucrurile Irăma~e
ăma�e de de lala �cumfa
~cumFa rrăpo~ată
ăpo� ată şişi �ă
să
crea�că
cre a~că buruiana
buruiana re re mormîntul
mormîntul ei, ei, Futeau
putEau cei
cei Irămaşi
ămaşi �ăsă
zică orişice
orişice:: sccotea1
sccotEa 1 ă n-avea
n-avea nimEni
nimEni cădere de de aa cere.
cere.
Cine
Cine aa romit
romit oo dată în în dr umul pe
drumul pe care
care apucase
apucase Iorgu
Iorgu
merge
merge şi şi mer
merEU E U mer
mergege dus fără ca
dus fără ca �ă �e mai
~ă se mai întrebe
întrebe
110
0 unde
unde are are �~ăă ajungă şi dacă se se va mai opri
va mai opri vrec dată.
vrecdată.
E drumul
E umblat de
drumul umblat de atîtia"
atîtia si
si atîtia
atîtia
,
care
care nu
nu s-au
s-au mai
mai
nicicdată din el
întors niciodată el!! ' , ,

www.dacoromanica.ro
 P A R T E A
PARTEA A
A PAT R A
PATRA

VALURILE
VALURILE TINEREŢELOR
1
1

La seratele de la Maiorescu luaseră parte numai unii

5
5 dintre dascălii ce
dintre ce nu erau angaj
nu erau aţi în
angajaţi vreuna din
în vreuna din par­
par-
tidele
tidele atunci
atunci în
în opoziţiune.
opoziţiune . înin toamna
toamna anului
anului următor
s-a
s-a pornit
pornit deci
deci oo mişcare pentru
pentru punerea
punerea la la cale
cale aa unor
unor
întruniri
întruniri pe terenteren neutral,
neutral, lala care
care să ieie
ieie parte
parte întreaga
întreaga
dăscălime din din Bucureşti.
Bucureşti . inîn fruntea acestei mişcări se
fruntea acestei se
10
10 afla
afla atunci binecunoscuta şi tuturora
atunci binecunoscuta tuturora simpatica
simpatica treime,
treime,
prietenii
prietenii nedespărţiţi
nedespărţiţi:: Tache
Tache Laurian,
Laurian, Ştefan Mihăilescu
şi 'Anghel
'Anghel Dimitrescu,
Dimitrescu, iar în în dosul
dosul lor
lor stăruiau bătrînul
fraţii Robescu, Străj
Nestor, fraţii anu şi Herescu,
Străjanu Herescu, Ieremie
Ieremie
Circa,
Circa, Ananescu,
Ananescu, Marescu,
Marescu, Borănescu, Barbu Barbu Con-Con-
15
15 stantinescu .. şi mai
stantinescu mai ales
ales Ioan
Ioan Manliu,
Manliu, acum revizor
acum revizor
şcolar al al capitalei.
capitalei.
iîntrunirile
ntrunirile sese ţineau la la Universitate, unde�n
unde~n timpul
lungilor
lungilor seriseri de
de iarnă nici
nici cea
cea mai
mai mare
mare dintre
dintre săli nu
nu
era
era destul
destul dede încăpătoare pentrupentru mulţimea adunată.
2
200 Unul
Unul dintre
dintre profesorii
profesorii ccuu oarecare
oarecare autoritate,
autoritate, urcat
urcat
la catedră, punea
la catedră, punea oo teză, oo lămurea şi-o dezvolta.
d ezvolta. Urma
Urma
apoi,
apoi, sub sub conducerea
conducerea lui, discuţiunea.
Se discutau
Se discutau chestiuni
chestiuni dede metod pentru toate
metod pentru toate ma­
ma~
teriile, însă
îmă mai ales în ceea ce priveşte studiul limbii
2
255 române .
.. Maiorescu introdusese adecă în programul şcolilor
secundare
secundare şi studiul studiul limbii
limbii române, pentru care
române, pentru care nunu
existase mai
existase mai nainte
nainte catedră.
catedră . Mulţi erauerau dede părerea că

406
406

www.dacoromanica.ro
 inovaţiunea aceasta aceasta era era cel
cel puţin dede prisos,
prisos, căci şcolarii
ştiau româneşte şi-şi
stiau si-si desăvîrşeau româneasca
româneasca învăţînd învătînd
~lte limbi
alte făcÎndu-şi celelalte
limbi şi făcîndu-şi celelalte studii
studii în român~şte.
în româneşte.
Astfel,
Astfel, EliadEliad Rădulescu şi Gheorghe Gheorghe A�achi,
As achi, Costache
Costache
5
5 Negruzzi
Negruzzi şi Nicolae Nicolae Bălcescu,
Bălces cu, V.V. Alecsandri
Alecsandri şi Dimitrie
Dimitrie
Bolintineanu,
Bolintineanu, Grigore Grigore Alexandrescu
Alexandrescu şi Al. Al. Odobescu
Odobescu
scriau
scriau foarte
foarte bine bine fără ca ca să fi-nvătat în în tinerete
tineretele le lor
lor
românea~că. Alţii erau
gramatică românea�că. erau iin~ă
n�ă dede păr �rea că
păr~rea
aceştia şi-au făcut ei înşişi gramatica,
ei înşişi gramatica, şi cestiunea
cestiunea era era
10
10 discutată cu cu multă aprindereaprindere nu nu numai
numai în în cercurile
cercurile
dăscăleşti,
dăscăleşti , ci ci şi prinprin cele
cele literare.
literare.
Un
Un cuibar
cuibar de de asemenea
asemenea discuţiuni se se afla
afla în în palatul
palatul
;,Dacia
;,Dacia", " , la
la redacţiunea ziarului Timp'Ul, unde
ziarului Timpul, unde colaborau
colaborau
M. Eminescu,
M. Eminescu, I. 1 . Caragiale
Caragiale şi Haralamb
Haralamb Grandea,
Grandea, şi
15
15 discutau
discutau zi zi şi
şi noapte
noapte atît atît între
între dînşii,
dînşii, cît
cît şi
şi cucu dascăli
dascăli
ca
ca M M.... Străjanu, lleremie eremie Circa
Circa şi I.1 . Manliu.
Manliu.
î n aceste
1n aceste discuţiuni s-a s-a stabilit,
stabilit, mai
mai nainte
nainte de de toate,
toate.
că scrietorii
scrietorii îşi fac fac ei ei înşişi gramatica,
gramatica, şi şi�o şi~o fac
fac bine
bine
dacă cunosccunosc atît atît limba
limba poporului,
poporului, cît cît şi scrierile
scrierile croni-
croni-
2
200 carilor,
carilor, ale ale autorilor
autorilor bisericeşti şi, îînn genere, genere, ale ale celor
celor
ce
ce auau scris
scris maimai nainte
nainte de de dînşii. Şcoala însă nu nu scrietori
scrietori
are
are să să nene dea,
dea, ci ci cititori,
cititori, care
care sunt
sunt în în stare
stare să să jjudece
udece
dacă scrietorul
scrietorul pe pe care-l
care-l citesc
citesc aa ales,
ales, aa întrebuinţat
şi-a aşezat ori ori nu nu bine
bine vorbele,
vorbele, iariar aceasta
aceasta nu nu ee cu cu
2
255 putinţă dacă n nuu auau fost
fost deprins
deprins îînn şcoală să analizeze
analizeze
tot ceea ce ce citesc.
citesc. Primind acest acest fel
fel de
de aa vedea
vedea al al lui
lui
Eminescu, 1. M
Eminescu, anliu, care
Manliu, care atunci
atunci îşi terminase
terminase primul primul
manual
manual de de gramatică după model model german,
german, aa pus pus în în
discutiune
discutiune la la întrunirea
întrunirea de de la Universitate tema
la Universitate tema
30
30 �'",Puţ
Puţinăină gr grilfrt'atică
diFn;atică şi şi multă
multă analiză",
analiză", carecare aa fost dis~
fost dis­
cutată
cutată mai multe seri de-a rîndul.
Luau
Luau parte parte la la întruniri
întruniri şi femei,
femei, fiefie profesoare
profesoare la la
atunci singura
atunci singura şcoalăşcoală secundară
secundară de fete, fie
de fete, fie institutoare
institutoare
la
la vreuna
vreuna dintre dintre însă puţinele şcoli primare. primare. N N elipsită
3
355 era
era zeloasa
zeloasa Elisa Elisa Săvescu, ppee care care firea
firea n-o
n-o ierta
ierta să vie vie
decît
decît însoţită de de foste
foste eleve
eleve ale ei, acum
ale ei, acum căpătuite pe pe
la
la şcoli de de prin
prin mahalale.
mahalale. Cea Cea mai
mai stăruitoare dintre dintre
aceste era
aceste Alina, care,
era Alina, care, acum femeie cu
acum femeie cu rost
rost şi cu cu po­
po-
ziţiune asigurată, şedea totdeauna moţ în frunte, chiar
4
400 în
în prima
prima bancă, bancă , precumprecum fusese
fusese obicinuită la la şcoală.

407
407

www.dacoromanica.ro
 Ochii tuturora
Ochii tuturora erauerau îndreptaţi asupra asupra ei, ei, nu
nu însă
pentru
pentru că se se afla
afla moţ înîn frunte,
frunte, ruci ruci pentru
pentru că era era boboc,
boboc,
tînără
tînără şi frumuşică,, ci
şi frumuşică ci pentru
pentru că că ochiiochii eiei sese îndreptau
îndreptau
asupra
asupra unuia unuia singur,
singur, cel
cel ce-şi spunea părerea,
ce-şi spunea părer e a, iariar acesta,
acest a,
55 orişicine ar ar fi fost el,
fi fost el, era parcă mai
era parcă mai ales
ales ei ei îi
îi vorbeşte.
vorb eşte .
Dascălul
Das călul adecă, ade că, adevăratul da�căI, da~ căl , spuind
spuind ceea ceea ce ce
are
are de de spus,
spus, se uită la
se uită la feţele
fe ţ ele celor
celor ce-l ce-l ascultă
a s cultă şi-n ochii ochii
lor
lor vede
vede dac-a dac-a fost
fost ori
ori nunu bine-nţeles
bine-nţ eles şi-şi potriveşte potriveşt e
gîndurile
gîndurile şi vorbele vorbele cucu ceicei cece vor
vor cu cu tot
tot dinadinsul
dinadinsul să-I
10
10 înţeleagă.
înţele agă. Iar Iar Alina,
Alina, venind
venind la la întruniri
întruniri tare tare Încredinţată
încredinţată
că areare !:'�ă-nveţe
ă-nve te lucruri
lucruri bunebune şi si frumoase,
frumoase, asculta asculta cu cu
încordată luare-aminte.
Încordată luar~-aminte . Cînd vr~unul spunea
Cînd vreunul spunea un un adevăr,
faţa ei posomorîtă
ei po somorîtă se se lumina
lumina şi zîmbetul
zîmbetul ei ei de
de mulţumire
îl vestea
îl vestea pe pe vorbitor
vorbitor că se se află pe pe calea
calea cea
cea bună.
bună . Cînd
Cînd
15
15 el
el se-ncurca
se-ncurca de de nu
nu mai puteai �ă-ţi
mai puteai !:' ă-ţi dai
dai seamă
se am ă ce ce vrea
v rea
să zică,
zi că , ea ea dedea
dedea din umeri, deschidea
din umeri, deschidea ochii ochii mari m ari şi-şi
şi- şi
ridica sprîncenele,
ridica sprîncenele, tot tot semne
semne că el el are
are să-şi
să -şi dea silinţaa
dea silinţ
de
de aa fi fi maimai desluşit.
desluşit . Cînd
Cînd se-ntîmpla
se-ntîmpla ca ca el el să scape
scape
cîte
cîte oo prostie
prosti e mai mai mică,
mică , ea ea se strîmb a
se strîmb într-un fel,
a Într-un fel, iar
iar
22 00 cînd prostia era
cînd prostia era mare,
mare, ea ea ssee strîmb
strîmb a a rău de de tottot şşii pleca
pleca
fruntea
frunt ea ruşinată,
ru şinată, pentru
pentru ca ca nu nu cumva cumva să-I jjiigneascăgn e ască
pe
pe celcel ce-a
ce-a spus-o. Era deci
spus-o. Era deci peste
pest e putinţă să spui spui acolo
acolo
cîteva vorbe
cîteva vorb e şi să nu nu ţi se se oprească
opre ască ochii ochii asupra
asupra ei, ei,
iar
iar ceilalţi şi celelalte
celelalte se-ntrebau
se-ntreb au mereu mereu ce ce vei
vei fifi avînd
avînd
22 55 ccuu eeaa şşii ssee uitau
uitau unde
unde ttee uiţiui ţi tu.
tu.
Atît
Atît şi numai numai atît
atît:: după ce ce toţi au spus ceea
au spus ceea ce ce aveau
aveau
de spus, lumea
de spus, lumea se se risipea,
risipea , şi dînsa,dînsa, po posomorîtă
somorîtă iar iar şi
de
de cele
cele maimai multe
multe ori
ori cuprinsă de de simţămîntul
simţ ămîntul că puţin
s-a folosit ,, nu
s-a folosit nu sese mai
mai uita nici la
uita nici dreapta, ruci
la dreapta, ni ci lala stînga
stînga,,
33 00 ccii se�ntorcea
se:.ntorcea acasă.
Vor fi
Vor fi fost
fost fără îndoială între între atît atît dede mulţi şi cîţiva cîţiv a
care foarte bucuros ar fi însoţit-o, ba pe ici, pe colo
care foarte bucuros ar fi însoţit-o, ba pe ici, pe colo
şi cîte
cîte unul
unul carecare era
era ispitit
ispitit să ii se se plimbe
plimbe pe sub fere
pe sub fereastră,
astră ,
dar
dar dînsa
dînsa era era nunu numai
numai posomorîtă,
posomorît ă, ci ci şi neapropiată.
neapropiată .
33 55 Era
Era timpultimpul cînd cînd Eminescu
Eminescu scrisese scrisese versurile
versurile::
Pe
P e Ungă
lîn gă plopii fără soţ
plopii fără
Adesea
Ad esea am trecut.
M ă cunoşteau
Mă vecinii
cuno şteau v ecini i toţ
toţii ,
T
Tuu n
nuu m - a i cunoscut.
m-ai

408
408

www.dacoromanica.ro
 Cu alte
Cu alte cuvinte
cuvinte ::
Degeaba vii,
Degeaba degeaba te
v ii, degeaba te duci,
duc i,
Degeaba rupi
Degeaba rupi nişte papuci..
n i şte papuci

Ea nu
Ea nu vedea
vEdea nicinici pepe ceicei cece trec
trec pe lingă dînsa,
pe lîngă dînsa, mClmCI
55 pe
pe cei
cei cece sese opresc
opresc în faţa ei.
în faţa Doi oameni
ei. Doi oameni erau erau asupra
asupra
cărora
cărora ii se se opriseră
opriseră ochii,
ochii, despre
despre care-şi
care- şi făcuse
făcuse cele mai
cele mai
frumoase-nchipuiri,, pe
frumoase-nchipuiri pe care-i
care-i pusese
pusese de de tot
tot sus
sus înîn gîndul
gîndul
ei
ei şi dede care prinsese slăbiciune,
care prinsese slăbi ciune, şi amîndoi
amîndoi s-au s-au pocit
pocit,,
cum
cum şşii cele
cele maimai frumoase
frum oase figuri figuri de de ceal
ce alăă se pocesc în
se pocesc în
10
10 bătaia
bătaia soarelui.
soarelui .
Avuse-ntr-unul
Avuse-ntr-unul oo în încredere
credere n nemărginită,
emărginită, de-ar de-ar fi fi
fost
fo st în
în stare
stare să să plece
plece cu cu el fără de
el fără nici o
de nici o grijă-n lume, şi
grijă-n lume, şi
în
în curînd
curînd l-a l-a văzut prăpădit, de-i de-i venea
venea ~ă-isă-i pUngă
plîngă de de
milă. îl îl socotise
soco ti~e pe pe cellalt
cellalt împoîmpodobit
dobit cu cu cele
cele maimai frumoase
frumoase
]5
15 daruri trupeşti şi sufleteşti,
daruri încît numai
sufleteş ti, încît numai cu sfială se
cu sfială se
apropia
apropia de de dinsul, iar acum
d insul, iar acum era era cuprinsă
cuprinsă de de jjale
ale cînd
cînd
şi-l reamintea.
şi-l reamintea .
1
Nu u stia
ştia dînsa
dînsa şi si nici
nici nu-şi
nu-si dădea silinţasilinta �~ăă afle unde s-a
afle unde s-a
dus Emil şi ce
dus Emil ce' s-a
s-a ales
ales de el. 11 se
de el. ;evărsa un
se revărsa fel de
un fel de
20
20 dulceaţă
dulce aţă în în suflet
suflet cînd
cînd îşi îşi aducea
aducea aminte
aminte de de puţinele
puţinele
ceasuri
ceasuri petrecute
petrecut e cu cu ddînsul,
în ul, dardar lucrurile
lucrurile s-au s-au desfă­
şurat
şurat aşa,aşa, că că înîn adevăr
adevăr era era mai bine ca
mai bine ca ei ei să
să rămîie
rămîie
departe
departe unul unul de de altul.
altul. Ce�ar
Ce~ar mai mai fi putut să fie
fi putut fie dînsa
dînsa
pentru el
pentru el şi dtnsul
d insul pentru
pentru eeaa ?? !!
2
255 u
u tot
tot aşa se se gîndea
gîndea la Ior gu.
la Iorgu.
"Ce va
"Ce va fifi vrînd
vrînd omul
omul acestaacesta cu cu mine
mine?? !te! " se-ntrebase
se-ntrebase
odată.
Ea se se cutremura
cutremura în în întreaga
întreaga ei fiinţă cînd
ei fiinţă cînd îşi dedeadedea
seamă
se amă că orişice
orişice arar fifi voind poate să facă
voind poate facă cu cu dînsa.
dînsa . DeDe
'3
·300 aceea era
aceea era cuprinsă
cuprinsă de d e jjale:
ale : era
era pe deplin încredinţată
pe deplin încredinţată că că
el
el oo iubeşte,
iub eşte, şi şi nu
nu înţelegea
înţelege a de de cece nunu mai
mai trece
trece el pe
el pe
la
la dînsa
dînsa şi si nu se-ndoia că azi-mîne
nu se-ndoia azi-mîne o să vie.
o ~ă Era deci
vie. Era deci
posomorîtă, dar dar nunu mîhnită, şi nu nu plingea,
plîngea, nici nici nunu sese
plîngea,
plîngea, ci ci aştepta. S-a S-a cutremurat
cutremurat deci, deci, cuprinsă de de
3
355 spaimă,
spaimă , cîndcînd aa aflat,
aflat, înîn cele
cele din
din urmă, ccăă eell n nuu mai
mai ee
la Valea-Boului,
la Valea-Boului, ci ci aa plecat
plEcat din din ţară
ţară fără
fără ca ca să
să fifi luat
luat
ziua
ziua bună
bună de de lala dînsa.
dînsa. S-a S-a ascuns
ascuns apoi,apoi, ca ca ssăă plîngă
plîngă
nevăzută
n evăzută de nimeni,, cînd
de nimeni cînd ii s-as-a mai
mai spus
spus şi că verişoara
lui, Zoe,
lui, Zoe, aa plecat
plecat şişi ea.
Ea. Acum
Acum era era chiar
chiar maimai multmult decît
decît
-1 0
10 mîhnită,
mîhnită , dar dar tot
tot nu
nu se
se plîngea,
plîngea, ci ci era,
era, din
din contra,
contra, cuprinsă

409
409

www.dacoromanica.ro
 de
de simţămîntul c-a c-a �căpat
scăp at de de oo mare
mare primejdie
primejdie şi-i Şl-I
era
era ruşine de de gîndurile
gîndurile ce-şi făcuse.
"Săracul
" Săracul!! îşi zise.
zise. CeCe bine
bine ee că nu nu maimai trăieşte
trăieşt e co"co:..
coana-mare !!'~'�
5
5 ""Săracii!"
Săracii !" zise
zise iar.
iar.
Dacă pînă chiar chiar nici
nici aceia
aceia doidoi n-au
n-au rămas cum cum îi îi
ştia dînsa,
dînsa, ce ce trebuia
trebuia �ă ~ă fie
fie de
de capul
capul celorlalţi
celorlalţi?! ? ! Băr­
batul, prin
prin chiar
chiar prisosul
prisosul lui lui de
de puteri şi prin prin firea
firea lui
năvalnică, ee sortitsortit �ă~ă cadă din Făcat în
din răcat păcat şi �ă
în păcat se
~ă se
10
10 schimbe
schimbe de de azi
azi pe
pe mîne,
mîne, încît
încît n-ai
n-ai să ~ă te razemi pe
te razemi pe elel
şi numai
numai cu cu mare
mare grij
grijă ă ai
ai să-I laşi să ~ ă se
se apropie
apropie de tine.
de tine.
Ea
Ea nu nu se uita nici
se uita nici la
la dreapta,
dreapta, nicinici lala stînga
stînga şi se ferea
se ferea
de
de toţi.
Ispita
Ispita ii sese iveşte
iveşte însă
însă muritorului
muritorului la la tot
tot pasul
pasul în în cale.
cale.
15
15 Mai
Mai era era lala Bucureşti
Bu cureşti o o şcoală de de fete,
fete, ale
ale căreia
absolvente
absolvente ieşeau institutoare,
institutoare, ba ba unele
unele chiar
chiar profesoare,
profesoare,
azilul "Elena-doamna" .. îînfiintată
azilul "Elena-doamna" nfiintată de Elena-doamna
de Elena-doamna
în
în urma
urma stăruinţelor lui Vasili� Alecsandri
lui Vasili~ Alecsandri şi ale ale doc­
doc-
torului
torului Carol
Carol Davila,
Davila, şcoala aceastaaceasta s-a s-a bucurat
bucurat şi de de
2
200 purtarea
purtarea de de grijă aa Elisabetei-doamnei
Elisabet ei-doamnei şi aa ajuns ajuns sub sub
direcţiunea
dire cţiune a cu cu adevărat nobilei
nobilei Elena
Elena Davila
Davila în în curînd
curînd
la
la înflorire.
înflorire. Neobositul
Neobositul dr. dr. Davila
Davila angaj ase profesori
angajase profesori
ca Ieremie
ca Ieremie Circa,
Circa, N N ae
ae Popescu,
Popescu, BarbuBarbu Constantinescu,
Constantinescu,
dr.
dr. Grecescu,
Grecescu , C. C. Istrati,
Istrati, M M.. Minovici, Licherdopolu,,
Minovici, Licherdopolu
2
255 pictorul Henţia,, caligraful
pictorul Henţia caligraful V V.. Ştefănescu
Ştefănes cu şşii alţii,
alţii , care
care sese
puteau
puteau făli cu cu absolventele
absolventele pregătite
prEgătite de de dînşii. Pentru
P entru
ca
ca să ~ ă asigure
asigure în în deplin
deplin viitorul
viitorul acestora,
acestora, dr. dr. Davila
Davila
obţinuse,, mulţumită
obţinuse mulţumită stăruinţelor
stă ruin ţelor Elisabetei- doamnei,
Eli~abetei-doamnei,
pentru ofiţeri
pentru ofiţ eri dreptul
dreptul de de aa lua
lua înîn căsătorie institutoare
institutoare ori ori
3.30
0 profesoare
profesoare şşii dacă aceste aceste n-aveau
n-aveau zestrea
zestrea reglementaTă.
reglementară.
Era
Era apoi
apoi dede sine-nţeles că ofiţerii astfelastfel căsătoriţi se se bucu­
bucu-
rau
rau şi de de favorul
favorul de de aa nu fi despărţiţi de
nu fi de soţiile lor lor prin
prin
obişnuitele mutări dintr-o dintr-o garnizoană Într-alta.într-alta. VeneaVenea
deci
deci pe pe lala întrunirile
întrunirile dăscălimii, ca ca un un fel
fel de
de oaspe
oaspe
3
.355 nepoftit,
n epoftit, şi cîte
cîte uunn ofiţeraş
ofiţ eraş fercheş, care care ţinea �~ăă nnuu fie fie
mutat
mutat din Bucureşti,
din Bucureş ti, şi Alina,
Alina, orişicît de de posomorîtă
ar
ar fi
fi fost,
fost, era
era şi ea ea candidată de d e ofiţereasă.
Nu-i
Nu-i vedea,
vedea, ce-i
ce-i drept,
drept, nici
nici pepe aceştia, dar dar oo vedeau
vedeau
ei pe ea.

410
41,)

www.dacoromanica.ro
 Era mai mai ales
ales unul,
unul, d-l d-l locotenent
locotenent de de roşiori
roşi ori Voicu
Voicu
Strună, carecare făcea tot tot ceea
ceea cece în
în asemenea
asemenea împregiurări
se
se iartă ca ca şi eaea să-I vadă pe pe el.
el.
Om
Om de de vreo
vreo treizeci
treizeci de de ani,
ani, scurt
scurt şi bine bine legat,
legat, cu
5
5 sprîncenele
sprîncenele dese şi îmbinate,îmbinate, cu căutarea sperioa�ă, sperioa!:ă, cam cam
buzat
buzat şi cu cu mustaţa scurtă şi groasă, el el mai
mai şi vorbeavorbea
răstit şi cu cu oo voce
voce cam cam răguşită, avea avea mişcările iuţi,
călca ţeapăn de�i deci zîngăneau pinteniipintenii şi umbla umbla de de ici
ici
pînă colo
colo parcă el el arar fi
fi fost
fost stăpînul palatului
palatului univer-
univer-
10
10 sitar, iar la Alina se uita din ce în ce mai stăruitor. stăruitor.
Dînsa
Dînsa la la început !:ă oă făcea că nu-l nu-l w de, dar
wde, dar îi îi era
era
frică de
de el,el, în
în urmă-şi zicea zicea că el el ee obraznic
obraznic şi, în în sfîrşit,
." îl
îl lua
lua drept
drept un un caraghios,
caraghios, ceea ceea cece elel în
in adevăr nu era.
nu era.
Cînd
Cînd cu discuţiuneaa urmată asupra
cu discuţiune asupra tezeitezei pusepuse de de
15
15 Manliu, unii erau de părerea că nu numai gramtica, ci şi
analiza
analiza ee de de prisos.
prisos. E E destul
d estul -- ziceau
ziceau ei ei --'-
---'- ca şcolarii
să citească�n
să timpul liber
citeascăcn timpul liber caca să-şi formeze gustul. leremie
formeze gustul. leremie
Circa,
Circa, un un om om mărunt, iute la la fire,
fire, foarte
foarte pedant şi
autor
autor al al uneia
uneia dindin celecele mai
mai bune
bune gramatici,
gramatici, sări �ări înîn
2
200 picioare
picioare ccaa şi cînd cînd ar ar ffii fost
fost atins
atins d d e pleasna
pleasna biciului.
biciului.
-
- O O crimă
crimă!! strigă. Cea Cea mai
mai monsfruoasă
monstruoasă crimă crimă!!
N
N -are să citească şcolarul decît
citeas că şcolarul după ce iisca
decît după s�a dat cuvenita
cuvenita
îndrumare cum
îndrumare cum are are �ă-şi
!:ă-şi dea
dea seamă despre d espre celecele citite.
citite.
El
El începu
începu oă !:ă vorbească
vorb ească despredespre analiza
analiza etimologică
2
255 şi despre cea sintactică, despre cea logică şşii cea literară; lit erară;
despre cea stilistică şi cea lexicală, tot lucruri asupra
cărora Alina
Alina nu nu era
era dumirită. Ea Ea se se strîmba
strîmba ded deci înîn fel
fel
de fel de
d e fel de chipuri,
chipuri, deschidea
deschidea din din cînd
cînd în în cînd
cînd ochii
ochii mari,
mari,
ridica sprîncenele şi, ameţită de cele ce auzea, nu mai
3
3 00 ţinea
ţine a seamă
s e amă ccă ă e de faţă şşii cineva "' care ssee uită mereu
la
la ea;
ea; şi s-as-a ridicat
ridicat în în pici09-re
pici0!lre spre
spre vorbitorul
vorbitorul care care dindin
întîmplare
întîmplare nu nu se se afla
afla pepe catedră, ci într�o întrco bancă din din
fund.
fund.
Unul dintre ceilalţi se ridică şi-ncepu să-I ia de sus
3
355 pe
pe pedantul
pedantul susţiitor al al nesfîrşitului şir de de analize.
analize.
-
- Ai pornit�o,
pornitco, domnule, razna razna!! îi zise. Şcolarii
n-au
n-au să citească decît decît scrieri
scrieri alese
alese de de profesorul
profesorul lor" lor'::
acesta
acesta face analizele de de tot felul
felul asupra cărora d-ta
asupra cărora d-ta
stărui
stărui cu atîta străşnicie.
străşnicie.
-40
40 Alina
Alina se se strîmbă rău de de tot
tot..

4 11
411

www.dacoromanica.ro
 -- Auzi Auzi vorbă
vorbă!! grăi dîm din!Oaa a~a
a�a pentru
pentru sine,
sine, pparcă
arcă n-ar
n-ar
mai
mai fi fi fost
fost şi alţii in în f:ală.
~ală. Dar cum, păcatele
Dar cum, păcatele m mele,
ele, s-os-o
fac
fac dacă nu nu ştiu s-o fac, căci n-am
s-o fac, n-am fostfost deprim
deprin~ă ă a a oo face
fac e
cînd
dnd mă aflam aflam r:e Fe băncile �colii ~colii?! ?!
.5
.5 Un
Un hohot hohot zgomotos
zgomotos îmoţi imoţi aceste
aces t e ·· VOI be.. u
VOI be în�ă
u în~ ă dede
ceea ce
·ceea ce aa zis
zis ea ea rîdE
rîdEaa lumea,
lumea, ci ci de
de prostia
prostia celuilalt,
celuilalt, şi
nu i-a
nu i-a maimai datdat nimănuia .mina mIna �~ă ă spună
!Op ună că gr amatică
gramatică
şi analiză sunt sunt de pri�os în
de pri~os în şcoală.
~co ală .
Alina se
Alina se căia cu cu toate
toat e aceste
ac e~te a de de aa �ese fi
ii expus
expus f:căpînd
~căpînd
10
10 acele
acele vorbevorbe şi si aştepta
astepta cu cu n nel ăbdare sfîrşitul
elăbdare dîrsitul întrunirii,
întrunirii,
ca ·· �~ăă pcată'
ca pc ată plecaple'ca nebăgată-n �~Earr e arr: ă şi cîtcît mai
mai iuteiute..
Iute da,
Iute da, dardar nebăgată-n
mbăgată-n searr. ă nu. nu .
Cînd
Cînd era era �ă ~ ă sese stI ăcoare prin prin mulţimea
mulţim e a Fornită spre spre
iieşire,
eşire , ~e �e pomeni dee dată fată-n faţă cu d-I
deedată d-Ilclccotenent,
co t enent,
115
5 care-şi
care- şi luă p poziţiune
o ziţiune bătînd din din pintmi
pinteni şi ii se ~e prezentă
preze ntă
dur
dură ă toate regulele.
toate regulele.
-
- 5ă-mi ~ă-mi daţi,dati, domnişoal
domnisc ară, ă, voie
voie ~ă �ă vă felicit,
felicit, îi îi zi�e.
zi~e.
E ln
E în adevăr pe�te p~~te puti~tă
putinţă �ă ~ă fac
fac exerciţiile cu cu răcanii
l ăcanii
dacă nu nu cuno�c
cuno~c regulame
regulamentul ntul şi nu-lnu-l ştiu aplica.
aplica.
20
20 Ea-l m ăsm ă din creştet pînă-n călcîie.
măsmă c ălcîie. N Nuu i se mai
păre a acum acum nici nici caraghios,
caraghio~, nici nici cbraznic,
c braznic, ci prea-n­
ci prea-n-
chipuit
chipuit..
-
- Vă felicit felicit şi eu eu pentr
penh u u comparaţiune, dar dar adresa
adresa
aţi greşit-o, îi îi zise,
zise, aFoi
aFoi îi Întc aEe sr
îi întcar~e atele şi-şi căută
sratele
2
255 de
de drum.drum.
Cu
Cu aceasta
aceasta incidmtul
incidmtul s-ar ~ -ar fi
fi ssfîrşit
fîrşit dacă n-ar n-ar fi fi fc~t
fest
la
la mij mijlcc lcc şi altele.
alt ele.
D-na Ionescu
D-na I onescu deşi de şi avea
avea fată cu cu rost
rost şi cu cu poziţiune
asigurată, se se măritase
măritas e chiar
chiar mai mai tînără de de cum
cum îi îi era
era
300
3 fata
fata şi ssee socoteasocotea destul destul de de tînără Fentru pentru ccaa ssăă nu nu
fie-mpăcată cu cu gîndul
gîndul de de a-şi Fetrece
Fetrece restul
restul vieţii tot tot în
în
văduvie. A A adus
adus jjertvaertva văduviei
văduvie i cîtă cîtă vreme
vreme fata fata îi îi era
era
încă tînără tînără,, acum acum în~ă înf:ă de dea zor
dedea zor s-os-o mărite, pentru
mărite , pentru
ca
ca să ~ă se se mărite
mărite şi şi eaea înf:aşi
în~ a şi .
3
355 Abia acum
Abia acum s-a s-a dumirit
dumirit AlinaAlina că, că, deşi zidite
zidite de de răpo-
răpo -
satul
satul ei ei tată, casele cele frumoa
ca~ ele cele frumoase se sese aflau
aflau pe pe locul
locul
caselor
caselor de de zestre
zestre ale ale mamei
mamei sale, ~ale, care,
care, măritîndu-se,
îi
îi aducea în
aducea în ele ele unun tată maşter.
maşt e r.
E
E urîturît gîndul
gîndul ce-n ce-il mintea
mintea orişicui �e ~e leagă
le agă de de vorba
vorba
4
-100 "maşter"
"maşt er".. Alinei Alinei îi îi era în�ă
era îil~ ă mult
mult maimai urît
urît gîndul
gîndul de mări­
de mări­
tiş. La~ă
tiş. La�ă că nu nu vrea
vrea şi n-avea nevoie să
n-avea nevoie ~ă se
se U1ărite,
mărite, dar dar nu nu

4 12
412

www.dacoromanica.ro
 se speria
se speria de de gîndul
gîndul c-o c-o să
să aibă tată maşter
aibă tată maşter şi şi nu-nţe­
nu-nţe­
legea
l egea de de cece adecă mama mama ei ei n-ar
n-ar fi fi putut
putut să se se mărit
măritee
şi fără ca ca s-o
s-o fifi măritat mai mai nainte
nainte pe ea. Nu-i
pe ea. u-i spusese,
spusese,
ce-i
ce-i drept,
drept, nimeni
nimeni că că mama
mama ei ei vrea
vrea să se mărite,
să se acesta
mărit e , acesta
5.5 ee însă
Însă un un lucru
lucru care care se se sîmte.
sîmte.
îîncă
ncă de de vreun
vreun an an şi mai
mai binebine venea
venea dindin cece în ce mai
în ce mai
des
des în în casa
casa lor
lor advocatul
advocatul Cezar Cezar LicăLică,, însoţitor
însoţitor la la maus
maus
al
al d-nei
d-nei Ionescu,
Ionescu , un un om om "foarte
"foarte bine"
bine" şi cu deosebire
şi cu deosebire
binevoitor,
binevoitor, care care dedea-n
dedea-n toate toate împregiurările cele mai
cele mai
110
0 bune
bune sfaturi,
sfaturi, alerga-n
alerga-n treburile familiei şi se
treburile familiei se amesteca-n
amesteca-n
toate
toate parc-ar
parc-ar fi fi la
la el
el acasă,
ac asă , încît
încît Alina
Alina încetul
încetul cu cu încetul
încetul
se
se deprinsese
deprinsese a-l a-l socoti
socoti maimai multmult decît
decît oo simplă
simplă cunoş­
cunoş­
tinţă
t in ţă făcută
făc ută la la partidele
partidele de de maus,
maus, ceeaceea ce,ce, în
în cele
cele din
din
urmă,
urm'ă, n-o n-o supăra.
s upăra.
11 55 Nu
N u s-a s-a supărat
s upărat nici nici cînd
cînd mama
mama ei, ei, ba
ba chiar
chiar nici
nici cînd
cînd
d-l
d-l Lică
Li că au au început
începu t să-i să -i vorbească
vorb e ască despre
despre "partide"
"partide"
bune
bune acoperind
acoperind de de multe
multe laudelaude mai mai pe pe unul,
unul, maimai pepe
altul.
altul. AcumAcum în, în, starea
starea sufletea!:că
s ufle t e a ~că în care se
în care se afla,
afla, nu
nu
s-ar
s-ar fi fi putut
putut apropia
apropia de de dîma
dîma nici nici Emil,
Emil, ba ba chiar
chiar nici
nici
2
2 00 Iorgu
Iorgu;; eeaa ştiaştia însă
însă că că soarta
soarta fet fetelor
elor mari
mari ee ssăă fifiee neli­
neli-
niştite
ni ştit e dede peţitori, ceea ce
peţitori , ceea ce n-are
n-are s-os-o sscoată
coată dindin răbdări.
Sîngele
Sîngele ii s-a s-a ridicat
ridicat însă-n obraj i cînd
în să-n obraji cînd s-as-a pomenit
pomenit
că d-ld-l Cezar
Cezar LicăLi că vine
vine însoînsotit
tit
' de de d-l
d-l locotent
locotent Voicu Voicu
S trună.
Strună. '
2
255 Asta
Asta le-ntrecea
le-ntrecea toate.
toat e.
Prezentat
Prezentat d-nei d-nei Ionescu,
Ionescu , d-l d-l locotent
locotent luă poziţiune
lu ă poziţiune
cu
cu obişnuita
obi şnui t a bătaie
bă tai e din
din pinteni,
pinteni, apoi apoi sărută
sărut ă mîna.
mîna.
-
- Vă mulţumesc,
mul ţumesc, doamnă do amnă -- grăi dînsul dînsul -- de oo mie mie
de
de oriori vă mulţumesc
mulţ umesc pentru pentru bunăvoinţa
bunăvoin ţ a de de a-i fi dat
a-i fi dat
3
300 d-lui
d-Iui LicăLi că voie
voie ssăă mă prezente.
prezente.
D-na
D-na Ionescu
Ionescu îşi prezentăprezent ă fii fiica.
ca.
-
- Domnişoara
Domni şoara mă cunoaşte -- zise el rostind
zise el rostind vorbele
vorbele
respicat,
respicat, ca-ntr-o
ca-ntr-o cuvîntare
cuvîntare de de mai
mai nainte
nainte pregătită ­
dar
dar teamă mi-e că nu
t e am ă mi-e prea ee bună
nu prea bună ppărerea
ărere a cece şi-a
şi-a făcut
făcut
3
3 55 despre
d espre mine.mine.
Alina
Alina tresări. Dîndu-şi seamă se amă că vorba
vorba ee de de oo urzeală
pusă
pu să la la cale
cale de de d-l
d-l Lică,
Li că, viitorul
viitorul ei ei "maşter",
" maşter ", ea- ea-şi
şi
adună
adun ă toatetoate puterile,
puterile, ca ca �i
~ i cînd
cînd ministrul
ministrul el el însuşi ar ar fi
fi
venit
venit să-i asiste asiste la la lecţiune.
lectiune.
-1
10 0 - Tici
ici bună, d-Ie locotenent, nici
d-Ie lo'cotenent, rea, răspunse ea
nici rea, ea;;
despre oameni
despre oameni cari cari nunu nene privesc n-avem nici
privesc n-avem nici oo părere.
părere .

4 13
413

www.dacoromanica.ro
 -
- Sunteţi foarte foarte gentilă, d-şoară, întîmpină dînsul. dînsul.
Eu
Eu însă aş dori dori să aveţi oo bună bună părere şi de de aceea
aceea am am
rugat
rugat pe pe d-l
d-l Lică, iar iar d-sa
d-sa aa avut
avut bunăvoinţa să mă
prezente, pentru
prezente, pentru ca ca -- cucu voia
voia doamnei
doamnei - - să vă-ncre-
5
5 dinţez că n-aveţi să mă puneţi în în rînd
rînd cu cu papugiii
papugiii de de
Bucureşti,
Bucureş ti, cum sunt vestitul Izvoranu ori camaradul
meu Florescu,
meu Florescu, care stau în
care stau faţa Teatrului
în faţa Teatrului şi se leagă
se leagă
de
d e trecătoare.
tr ecă toar e.
D-I
D-I Lică, cunoscîndu-şi
cuno scîndu-şi omul, omul, îşi stăpînea rîsul, rîsul, iar
iar
10
10 d-na
d-na Ionescu,
Ionescu, cunoscîndu-şi fata, fata, stetea
stetea ca ca pepe spini
spini
şi jjăratec.
ăratec. Ea Ea se se aşeză şi-l pofti pofti şi pe pe elel să şadă.
-
- Da, Da, d-şoară, stărui dînsul dînsul şi se se aşeză.
-
- Eu nu nu mă plimbplimb prinprin faţa Teatrului
Teatrului şi nu nu m-am
gîndit niciodată la
gîndit niciodată la aşa ceva,
ceva, îl încredinţă dînsa,
îl încredinţă dînsa, aşe-
15
15 zîndu-se
zîndu-se şi ea. ea.
-
- Sunteţi
Sunteţi foartefoarte gentilă,
gentilă, domnişoară,
domnişoară, zise zise elel iar.
iar.
Eu
Eu doresc
doresc însă �ă să vă gîndiţi, şi de de aceea
aceea ţiu să vă spun spun
că sunt,
sunt, ce-ice-i drept,
drept, bucureştean, dar dar nunu pui
pui dede boier,
boier,
nici
nici ciocoi
ciocoi săltat, ci ci fecior
fecior de
de măcelar şi militar
militar adevărat,
2
200 adecă oom m care n nuu umblă ccuu mofturi, ci spune verde
româneşte
româneşte ceea ce ce vrea.
vrea.
-
- Aceasta
Aceasta ee oo frumoasă însuşire însuşire!! grăi d-na d-na Ionescu,
Ionescu,
pentru
pentru ca ca să-i taie taie vorba
vorba fiicei
fiicei sale,
sale, care: -ncepuse a
care:.ncepuse a
zîmbi.
2
255 - Da,
- Da, doamnă
doamnă!! stărui dînsul. dînsul. Nu Nucă că mă laud,
laud, dar
dar
aşa este.este. Camarazii
Camarazii mei mei îmiîmi ziczic "Zurbagiul"
"Zurbagiul".. Să nu nu
credeţi că cine cine ştie de de ce.
ce. Sunt
Sunt cel cel mai
mai bun
bun om om:: nu
nu supăr
pe
pe nimeni,
nimeni, dau dau fiecăruia ce ce ii se
se cuvine,
cuvine, dar dar nici
nici mie
mie să
nu-mi
nu-mi calce calce nimeni
nimeni pe pe bătături, c�o c~o pate,
pate, chiar
chiar şi
300
3 dacă
dacă general
general ar ar fi,
fi, oo pate.
pate. TotTot respectul,
respectul, dar dar pîn-aci
pîn-aci
şi mai
mai departe
d eparte nu nu !! Sunt
Sunt lala noi mulţi oameni
noi mulţi oameni cCireCClre au
au
obice!ul
obice!ul de de aa minţi, de de aa sese făţări, de d e aa linguşi. Eu
Eu le le
zic
zic':' : "Nu ţi-e ţi-e ruşine
ruşine?? !!'~
" Am, domnişoară,
domnişoară, ori nu am
dreptate
dreptate??
3
355 -
- Ai - - răspunse
răspunse ea zîmbind - dă-mi voie să-ţi
- dar dă-mi să-ţi
spun
spun că au au şi ei ei dreptate
dreptate cîndcînd îţi zic zic "Zurbagiul".
"Zurbagiul".
-
- Da, Da, domnişoară,
domnişoară , de de aceea
aceea!! urmă
urmă dînsul.
dînsul. D acă
Dacă
vreunul
vreunul se leagă de
se leagă de vreuna,
vreuna, eu eu îiîi zic
zic:: "Nu
"Nu ţi-e ruşine
să fii obraznic
obraznic?? !!'~(�
-4
400 Alina rîse
Alina rîse cu cu hohote.
hohote.

414
414

www.dacoromanica.ro
 -
- Ştiu dede ce
ce rîzi,
rîzi, domnişoară, urmă urmă elel iar.
iar. Vrei
Vrei să
zici că ţi�am
ţi~am făcut-o şi eu. Asta e altceva
altceva!! O face omul
şi are
are s-o
s-o facă fără de de sfială cînd intenţiunile
cînd int enţiunile îi sunt
îi sunt
serioase,
serioase, bune,
bune, curate.
curate. NI-ai
iYl-ai înteles,
înteles,
, domnisoară
domniso, ară?? Se-
Se-
5 rioase, bune, curate !! ·.
rioase, , ,
Alinei îi venea să se se ridice
ridice şi să-i
să-i întoarcă spatele,
dar aceasta ar fi fost cochetărie.
-
- Mi-ai zis atunci c�am c~am greşit
greşit adresa, stărui
stărui dînsul.
Foarte desluşit, dar.
Foarte dar. ....
110
0 -
- OO zic
zic aceasta
aceasta şi acum,
acum, îl întrerupse ea,
îl intrerupse ea, serios
serios
şi hotărît
hotărît..
-
- Nu,Nu, domnişoară, n-am n-am greş .it-o ! o-ncredinţă el.
greş.it-o! eL
Te
Te rog
rog să ai ai răbdare să mă asculţi şi vei vei vedea
vedea că n-am
n-am
greşit-o.
greşit-o.
115
5 - Eu
- Eu. răbdare am am -- întîmpină ea ea -- dar
dar oo să-ţi fie
să- ţi fie
zadarnică osteneala.
osteneala.
-
- O O zici
zici pentru
pentru că nu nu ştii încă ce ce voiesc
voiesc să-ţi spun,
spun,
stărui dînsul.
dînsul. El El se se întoarse
întoarse spre d-na Ionescu: îîmi
d-na IonescU': mi
dati
daţi voie,
voie, doamnă - - zise
zise -- să vorbesc
vorbesc aci în în fata
faţa
2
200 d- �oastre ccu
d-voastre u inima
inima deschisă,
deschi să, cum
cum ssee cuvine unui
unui milita
militar?;?
-
- Vă face face onoare
onoare şi ne ne onoraţi şi şi pe
pe noi,
noi, răspunse
muma.
muma.
-
- Eu Eu - - începu
începu el - am
el- am lala Bucureşti trei trei perechi
perechi
de
d e case,
case, una-n
una-n mahalaua
mahalaua Oborului,
Oborului, unde
unde au stat părinţii
2
255 m
meiţ i şşii unde
unde stau
stau acumacum numai
numai eeuu singur,
singur, şşii 'doauă-n
"doauă-n
piaţă, cu prăvălii şi cu apartamente de închiriat. inchiriat. Mai am
şi doauă măcelării, una la la Obor şi alta-n Piaţa Mare.
Am
Am şi şi uscătoare
uscătoare de de pastramă. I arna, vara
pastrarnă. Iarna, vara lucrează-n
lucrează-n
socoteala
socoteala mea mea cincisprezece
cincisprezece pînă la la doauăzeci de de oameni
oameni
3
300 de-ncredere,
de-ncredere, ccuu care care amam multă bătaie de de cap,
cap, căci mai mai
sunt şi
sunt şi ofiţer,
ofiţer, doamnă
doamnă şi şi domnişoară,
domnişoară, şi şi ţiu
ţiu la
la rangul
rangul
meu,
meu, să vă spuie spuie d-l d-l Lică dacă ţiuţiu şi cît
cît ţiu. Ce
Ce fac
fac eu
eu
dacă mîne mîne ori ori poimine
poimîne mă înaintează căpitan şi - mă
mută fie chiar ·'şii numai
fie chiar numai la la Ploieşti oriori la
la Tîrgovişte
Tîrgovişte' ??!!
35
35 Cum
Cum rămîne gospodăria mea mea?? !! Afurisita
Afurisita de de deprindere,
doamnă
doa.mnă şi domnişoară. M-am pomenit de
M-am pomenit de copil
copil înîn
mijlocul
mijlocul ei ei şi nu
nu mă mai mai potpot lipsi de ea. Mă-mbată
mirosul de sînge-nchegat şi-mi şi~mi rîde inima cînd văd un
muşchi frumosfrumos ori ori oo pastramă bine bine uscată.
uscată . NuNu mi-ar
mi-ar
-4
-4 OO rămînea decît să ies din oştire, lucru foarte greu, căci

4 15
415

www.dacoromanica.ro
 îmi plac caii,
îmi plac caii, mă mă simt bine-n uniformă
simt bine-n uniformă şi am am slăbiciune
de
de răcanii mei. mei.
Alina începuîncepu să se se mişte,
mişte , cuprinsă de d e nerăbdare.
-
- Ai Ai răbdare, domnişoară, că nu nu ee cumcum vei vei fi fi crezînd
crezînd
5
5 d-ta,
d-ta, urmăurmă el. el. AmAm săltat de de bucurie
bucurie cînd cînd amam aflataflat de de
treaba
treaba pe pe carecare aa făcut-o doctorul doctorul Davila.
Davila. Ai, Ai, băiete,
!:ă
!Oă te-mori
t e-mori cu cu oo profesoară din Bucureşti
din Bucureş ti -
- mi-am
mi-am zis zis -
-
şi nu
nu te te mai
mai mută nimeni nimeni de de la
la gospodăria ta. ta.
Alina
Alina se se miscă cu cu si' mai
si învederată nerăbdare,
mai învederată n erăbdare, ba ba se
se
10
10 si
, strîmbă p
si U:tin.
pu'tin. '
, -- N Nu �păra, domnişoară -
u ttee ss~păra, - stărui dînsul dînsul - - că
am
am zis-o aceasta cînd
zis-o aceasta cînd nu nu tete ştiam încă pe pe d-ta.
d-ta. DupăDupă ce ce
te-am
te-am văzut, s-au s-au răsturnat toate-n toate-n sufletul
sufletul meu meu:: nu nu
mai
mai ţi ţiuu nici
ni ci la la miIi
miIi tărie, nici nici la măcelărie.
la mă celări e . "Nu" u faci tu
faci tu
15
15 pentru
pentru ea ea !"! " mi-am
mi-am zis, zis, cuprins
cuprins de de întristare.
întristare. Aveam Aveam
ori
ori nu nu dreptate
dreptate?? !! Iară Iară parcă-mi
parcă-mi zici zici :: " La!:ă-mă,
La!Oă-mă, omule, omule,
în pace
în pace şi caută-ţi de de drum"
drum" .. Aşa ee ori ori nunu ??!!
Alina,
Alina, viu viu miscată, ii se se uită cu cu seriozitate
seriozitate !:i !O i stăruitor
stărui tor
în
în ochi, apoi, d
ochi, .apoi, ind din
dind din umeri,
umeri, aruncă oo cău tătură spre
căutătură spre
2
200 mama
mama ei. el.
-
- Eu ce ~ă �ă zic zic?!? ! răspunse
răspuns e ea plecîndu-şi
plecîndu- şi capul.
Inimă
Inimă de�chi�
de~chi~ă ă pentru
pentru inimă inim ă de:c:chi�ă
de~chi ~ă :: aş aş fi fi dede rea­
rea-
credinţă dac-aş dac- aş zice zice că nu m-ai înţeles
nu m-ai înţ ele s bine.
bine. Aşa este. est e.
D-I
D-I Cezar
Cezar Lică Li că î!:i îsi muscă buzele,
buzele, iar iar d-na
d-na Ionescu,
I one~cu ,
255
2 adînc
adînc mîhnită, se- �toars � spre
se-~toar~~ spre locotenent.
locotenent.
-
- Să nu nu te te jigneaocă răspunsul acesta, acesta, îi îi zise.
zise. Fiica
Fiica
mea
mea ee încă prea prea tinăl tinălă ă pentru
pentru ca ca !:ă !Oă poată da da altul.
altul.
-
- Nu, Nu, mamă mamă!! întîmpinăint1mpină Alina. Alina. Chiar
Chiar fată bătrînă bătrină
dac-aş fi, fi, tottot aşa ar ar trebui
trebui �ă-i răspund. Propunerea
~ă-i răspund. Propunerea
3
300 ccee d-!:a
d-sa îmi îmi faceface mă măguleşte şşii ne ne onorează,
onore ază, dar dar d-sa
d-sa
a
a venit
venit să să se !:e încn:dinteze
încredinţeze despre despre adevăr şi si nu-mi
nu-mi este este
iertat !:ă-I
iertat să-I port port cu minciuna. Mai
cu rn'inciuna. Mai sunt sunt in în Bucureşti
şi
şi altele,
altele, care care .... ..
-
- Vor Vor fi fi fost,
fost, domnişoară,
domni şoară, dar dar nunu mai mai sunt,
sunt, oo între-
intre-
3
355 rUf:c:e
rUf ~e el. . Azi n
el. .Azi nuu maimai ee în lumea aceasta
in lumea aceasta decît decît una una şi
singură. îţi î ţi spun
spun încă oo dată dată:: s-au
s-au răsturnat în în mine
mine
toate,
toate, şi nu nu mai mai ţin la la nimic
nimi c decît
decît lala aceasta.
aceasta. Mi-e Mi-e silă
de
de tot ceea ce
tot ceea ce mai nainte mă
mai nainte mă ademenea
ademenea:: gospodăria
mă plictiseşte,
pli c tiseş t e, miIi miIi tăria mi-e mi-e �arcină
sarcină grea grea;; îmiîmi plăcea
pl ăcea
10
10 mai-nainte
mai-nainte �~ăă beau beau cîte cît e uunn răhărel,
răhăre l, iar iar acum
acum n nuu mai
mai
pot gusta
pot gusta băuturabăutura;; îmi îmi p: p: treceam
trEce am din din cînd
cînd în în cînd
cînd

416
416

www.dacoromanica.ro
 timpul
t impul jjucînd
ucînd cărţi, iariar azi nu mai
azi nu mai înţeleg pe pe cei
cei ce
ce
jjoacă
oacă înainte.
înainte. AmAm venit,
venit, domnişoară - - adăugă el el­ -
ca să ţi ţi le spun acestea nu şoptindu-ţi-Ie la ureche, ci
aici,
aici, în faţa mamei d-tale,
d-tale, şi te rogrog să nu lele dai uitării
5
5 �ă mă ierţi dacă mai
şi ~ă mai viu
viu din
din cînd
cînd în
în cînd.
cînd.
-
- 0,0, Doamne
Doamne!! răspunse ea, ea, cuprimă de de mîhnire.
mîhnire.
Eu sunt
Eu sunt nevinovată. Societatea
Societatea d-tale
d-tale are
are �ă-mi
~ ă-mi fie
fie
plăcută, dar
totdeauna plăcută, dar aiai �ă
~ă mă ierţiierţi şi d-ta dacă o o
să mă găseşti tot ca acum acum!!
10
10 El detee cu un fel
El det fel de-ndărătnicie din din cap.
cap .
-
- EuEu nu-mi
nu-mi pierd
pierd nădejdea
nădejde a cît�
cît~ vreme
vreme nu nu voi
voi vedea
vedea
că altul
altul ee mai
mai norocos
norocos decît
decît mine.
mine.
Cu
Cu aceste
aceste erau
erau împăcaţi amîndoi.
amîndoi.
Nu
Nu erau
erau însă împăcaţi şi ceilalţi doi, doi, şi după plecarea
plecarea
15
15 locotenentului, mama mama şi fata fata rămaseră faţă-n faţă. faţă .
-
- Alino
Alino!! grăi mama. Nu eşti în toată firea. Asemenea
partidă nu nu mai găseşti.. Ori
mai găseşti nu cumva-ţi închipuieşti.
Ori nu închipuieşti .....
-
- Nu-mi
Nu-mi închipuiesc
închipuiesc nimic
nimic!! oo întrerupse
întrerupse Alina.
Alina.
Văd, însă, că vreţi vre ţi să mă scoateţi cu cu orice preţţ din
orice pre din
2
200 casa
casa aceasta.
aceasta. Sunt
Sunt gata
gata să iesies :: dacă ee vorba,
vorba, găsesc
la
la Ploieşti
Ploi eşti orişicînd una
una care-şi
care- şi schimbă bucuros catedra
bucuros catedra
cu a
cu a mea.
mea.

II
II

;,Frumoasă
;, Frumoasă pereche
pereche ! '�'~ zicea
zicea la
la Braşov lumea
lumea cînd
cînd îlîl
25
25 vedea
vedea pe pe Iorgu
Iorgu braţ la la braţ cu cu Zoe.
Zoe. Tot
Tot aşa ziceau
ziceau şi
cei
cei ce ce călătoreau
călătore au cu cu dînşii spre
spre Viena.
Viena. Cu
Cu atît
atît mai
mai vîrtos
vîrtos
ziceau
ziceau aşa cei cei din
din Viena,
Viena, unde
unde însurăţeii s-aus-au oprit
oprit pepe
cîteva
cîteva zilezile şi auau rămas cîtevacîteva săptămîni.
săptămîni .
Era-n
Era-n adevăr greu greu să spuispui dacă ee mai
mai frumos
frumo s el ca
el ca
300
3 bărbat ori ori mai
mai frumoasă
frumoa~ă e eaa ca
ca femeie
femeie tînără,
tînără , Cu mult
Cu mult
mai
mai tînără de de cum
cum înîn adevăr era. era. Ochii
Ochii tuturora,
tuturora, chiar
chiar
şi ai
şi ai femeilor,
femeilor, se opreau mai
se opreau mult asupra
mai mult asupra ei
ei decît
decît asupra
lui, pe
lui, pe care
care multi
mulţi' îl
îl fericeau,
fericeau, şi care
care se simtea si
se simţea şi el
el nu
nu
numai
numai măgulit,
măgulit, ci ci şi-n adevăr fericit. Da Dacă�ă e ' vorba,
3355 el
el abia
abia acum
acum cunoştea farmecele
farmecele maimai ascunse
ascunse ale
ale tine­
tine-
reţelor.
re ţelor. Trăind mereumereu sub sub privegherea
privegherea mamei
mamei sale,
sale, el
el
nu
nu şi le-ar
le-ar fi
fi închipuit
închipuit niciodată atît atît de-mbătătoare
de-mbătă toare cum cum
ii le
le desfăşura Zoe, Zoe, marea
marea măiestră .. în în aleale vieţuirii
vie ţuirii

4 17
417

www.dacoromanica.ro
 plăcute,' care
plăcute, care ca ca numai
numai puţinepuţine dintre
dintre ""femei
femei ştiaştia să-ndul­
să-ndul­
cească
ceas că viaţaviaţa bărbatului
bărbatului iubit iubit de de dînsa
dînsa cu cu - patimă
patimă
nesă
nesă ţioasă.
ţioasă.
Adevăr nendoios
Adevăr nendoios ee însă însă că fericirea ss'·eenină
că fericirea nină nu nu e-ne-n
j
j lumea aceasta
lumea aceasta cu cu putinţă.
putinţă .
Ea se
Ea se simţea
simţea chiarchiar mai fericită dedt
mai fericită decît el, el, dardar cîndcînd
fata îi
fata îi era luminată de
era luminată cea mai
de cea mai zburdalnică
zburdalnică veselie, veselie,
un'
un' gînd urît întuneca
gînd urît întuneca sufletul
sufletul ei. ei. "Pînă cînd cînd?" ? " se-ntreba,
se-ntreba,
şi inima îi
şi inima îi era
era cuprinsă
cuprinsă de de temerea
temerea ca ca nunu cumva
cumva el el să
să
10
10 se
se dezmeticească
dezmeticească şi şi eaea să-I
să-I peardă.
peardă . Ştiind
Ştiind cum cum l-a l-a
amăgit
amăgit şi şi prin
prin cîte
cîte apucături
apucături vicleneviclene aa aj uns să-l
ajuns îndu­
să-lîndu­
plece, ea
plece, ea îi îi ghicea
ghicea gîndurile,
gîndurile, umbla-n
umbla-n voile voile lui lui şi şi era
era
nesecată-n născocirea
nesecată-n născocirea mijloacelor
mijloacelor de de aa şi-l ţinea legat.
şi-l ţinea legat.
în fiecare
în fiecare zi zi îl
îl ameţea prin prin cîte
cîte oo noauă şi neaşteptată
15
15 plăcere, pentru
plăcere, pentru ca ca să să nu-i
nu-i rămîie
rămîie timp timp de de a a se se gîndi
gîndi
la cele
la cele trecute,
trecute, de de a a sese căi,
căi, dede a-şi face mustrări
a-şi face mustrări şi de
şi de
a
a sese răzvrăti.
răzvrăti.
Silinţele
Silinţele ei ei erau
erau deocamdată
deocamdată de de prisos,
prisos, căci căci din din
drumul
drumul în în care
care pornise
pornise el, el, omul
omul numai numai cu cu anevoia
anevoia
20 · . se-ntoarce.
se-ntoarce.
Mustrări
Mustrări el el nu-şi
nu-şi făcea.
făcea. Nu Nu!! De fapte pe
D e fapte pe urma
urma căroracărora
are
are parte
parte de de plăceri
plăceri azi azi mai
mai vii vii decît
decît ieri,
ieri, omul însetat
omul însetat
de
de viaţă
viată nu nu se se căieşte.
căieste. Chiar
Chiar şi si fiind
fiind ispitit
ispitit a a se
se mustra,
mustra,
el totdeau~a cuvinte
el găseşte totdeauna cuvinte' de de aa se-ncredinţa pe pe sine
sine
2
255 însuşi
însuşi că că sse e află
află p pee calea
calea ceacea bună,
bună, că că e e chiar
chiar datordator să să
facă
facă ceea
ceea ce face..
ce face
Era
Era fără-ndoială
fără-ndoială neobicinuit
neobicinuit felul felul înîn care
care s-a
s-a căsătorit,
căsătorit,
dar în
dar în împregiurările
împregiurările date date un un omom cumsecade
cumsecade nu nu putea
putea să să
facă
facă decît
decît ceeaceea ce ce aa făcut
făcut el.el.
3
300 Zoe,
Zoe, tottot din
din neamul
neamul Armaşilor
Armaşilor şi şi ea,
ea, nu-i
nu-i eraera în în adevăr
adevăr
verişoară, ci
verişoară, ci nepoată
nepoată de de văr,
văr, căci răposatul lui
căci răposatul tată şi
lui tată şi
bunicul
bunicul ei ei erau
erau veri
veri din din doi fraţi. D
doi fraţi. Dee aceea
aceea îi îi şi
şi era
era
oarecum
oarecum nesuferită
nesuferită răposatei
răposatei sale sale mame.
mame. Chiar Chiar şi şi dacă
dacă
n-ar
n-ar fi fost la
fi fost la mijloc
mijloc datoria
datoria de de a-şi
a-şi legitima
legitima copilul,
copilul,
3
355 n
nuu ssee putea
putea pentrupentru dînsuldînsul oo mai mai potrivită
potrivită însoţire,
însoţire,
şi
şi el
el s-a
s-a căsătorit
căsătorit în în grabă
grabă maremare şi şi prin
prin ascuns
ascuns numai numai ca ca
să
să scape
scape de de gura
gura lumii,
lumii, căreia
căreia nu nu putea
putea să-i să-i spună
spună de de
ce
ce nunu îiîi era
era iertat
iertat să să aştepte
aştepte sfîrşitul
sfîrşitul anului
anului de de doliu.
doliu.
Mai era
Mai era apoiapoi şi şi nenorocita
nenorocita lui lui slăbiciune
slăbiciune pentru pentru
4
100 Alina.
Alina. îi îi era
era şi acum
acum scumpă fata fata aceea,
aceea, şi s-ars-ar fi fi ascuns
ascuns
cuprins
cuprins de ruşine dacă
de ruşine dacă ii s-ar
s-ar fi fi întîmplat
întîmplat s-o s-o vadă
vadă din din

418
418

www.dacoromanica.ro
 depărtare,
depărtare, dar dar nu nu putea
putea să să depărteze
depărteze de de la sine gîndul
la sine gîndul
că
că avea
avea faţăfaţă cu cu familia
familia sa sa datoria
datoria de de a-şi
a-şi călca
călca pepe
inimă,
inimă, îi îi era
era Zoei
Zoei recunoscător
recunoscător că că l-a
l-a ajutat
ajutat să-şi să-şi facă
facă
datoria aceasta
datoria aceasta şi şi nu
nu numai
numai că că nu
nu se se căia,
căia, cici era
era mulţu-
mulţu-
5
5 mit de
mit de sine
sine însuşi,
însuşi, mîndru
mîndru de de fapta
fapta ce ce săvîrşise.
săvîrşise.
Umbla
Umbla deci deci şi şi elel în
în voile
voile Zoei,
Zoei, şi gîndul urît
şi gîndul care
urît care
întuneca
Întuneca sufletul
sufletul ei ei îiÎi amăra
amăra şi şi lui din cînd
lui din cînd în în cînd
cînd
viaţa. Femeie
viaţa. Femeie de de oo firefire năvalnică,
năvalnică, dînsa dînsa era pornită
era pornită
spre
spre desfrîu
desfrîu şi-l ispitea şi
şi-l ispitea şi pe
pe el.el. Nefiind
Nefiind niciodată
niciodată pe pe
110
0 deplin
deplin mulţumită
mulţumită cu cu cele
cele de azi, rivnea
de azi, rîvnea la la mai
mai multmult pepe
ziua
ziua de de mîne
mîne şi-l ducea mai
şi-l ducea departe şi
mai departe tot mai
şi tot mai departe,
departe,
şi
şi cu cît mai
cu cît mai mult
mult se se depărtau,
depărtau, cu atît mai
cu atît mai vie era în
vie era în
el
el temerea
temerea că că dînsa
dînsa se se va
va sătura
sătura în în cele
cele dindin urmă.
urmă.
Aceasta
Aceasta cu cu atît
atît maimai vîrtos
vîrtos cu cu cîtcît mai
mai era era la la mijloc
mijloc
115
5 şi-o
şi-o altă
altă supărare
supărare..
Nu erau
Nu erau adecă
adecă dînşii singurii români
dînşii singurii care-n drumul
români care-n drumul lor lor
spre
spre Paris
Paris se se opreau
opreau la la Viena.
Viena. Ori şiunde s-ar
Orişiunde s-ar fi fi dus,
dus, eiei
dedeau
dedeau 'peste
'peste oameni
oameni care-i cunoşteau şi
care-i cunoşteau şi se se uitau
uitau cu cu
un
un fel
fel de
de mirare
mirare la la dînşii, ceea ce-i
dînşii, ceea ce-i făcea
făcea luilui Iorgu
Iorgu acră
acră
2
200 plăcere.
plăcere.
-
- Ce-ţi
Ce-ţi pa�ă
pasă?! ? ! îi
îi zicea Zoe. Nu
zicea Zoe. Nu ţi-eţi-e destul
destul că că ştii tu
ştii tu
însuţi
însuţi cum cum stau
stau lucrurile,
lucrurile, şi şi peste
peste cîteva luni, după
cîteva luni, după ce ce se
se
va
va fi fi împlinit
împlinit anul anul de de doliu,
doliu, oo să afle şi
să afle şi eiei adevărul
adevărul??
Nici
Nici că că sese gîndea
gîndea IorguIorgu la la sine
sine însuşi
însuşi;; ceea
ceea ce-lce-l supăra
supăra
2
255 era
era nedreptatea
n edreptatea ccee ii se se făcea Zoei, şsii d
făcea Zoei, dee aceea
aceea eell Îsi
îşi
dedea
dedea mereum ereu silinţa s-o s-o mîngîie.
mîngîie.' ,
Subsctiind
Subsctiind la la Braşov
Braşov foaia foaia de de zestre,
zestre, el el spusese
spusese un un
neadevăr.
ne adevăr. N-a N-a primit
primit nimic.
nimic. Pînă Pînă chiarchiar şi sculele cele
şi sculele cele
scumpe
scumpe ale ale Zoei
Zoei se se aflau
aflau la Casa de
la Casa de depuneri.
depuneri. Un Un ade-
ade-
3
300 vărat
vărat Armaş
Armaş nici nici n nuu putea
putea stărui
stărui să să ii ssee predea
predea celecele
cuprinse
cuprinse în în foaia
foaia de de zestre,
zestre, iar iar oo femeie
femeie ca ca dînsa
dînsa nu nu sese
putea
putea gătigăti fără
fără dede inele,
inele, broşe, brăţare, lanţuri
broşe, brăţare, lanţuri .. Văzînd
Văzînd
deci că
deci că ea
ea se se căieşte
căieşte de de aa nu nu fifi adus
adus cu cu dînsa
dînsa măcarmăcar o o
parte din
parte din giuvaericalelEi
giuvaericalele ei, ei, elel se�e bucura
bucura că că poate
poate s-o s-o
3
355 mîngîie
mîngîie cumpărîndu-i
cumpărîndu-i azi azi una,
una, mînemîne alta,alta, se-nţelege,
se-nţelege,
tot
tot lucruri
lucruri potrivite
potrivite cu cu rangul
rangul lui lui şi cu gustul
şi cu gustul Zoei,Zoei,
care-i
care-i dedea
dedea dovezi
dovezi că că ştie
ştie săsă aleagă.
aleagă. Puţin
Puţin adăugat
adăugat la la
puţin
puţin fac facee apoi
apoi mult.
mult. Cu Cu atît mai mult
atît mai mult se se adună
adună adă­adă­
ugînd mult
ugînd mult la la mult,
mult, şi şi Iorgu
Iorgu a, ajunsajuns în curînd să
în curînd să sese
1
100 mire
mire cîtcît poate
poate să să cheltuia�că
cheltuiască omul omul în în timp �curt dacă-i
timp scurt dacă-i
dă
dă mîna,
mîna, iară iară luilui îi îi dedea
dedea mîna, mîna, căci abia ele
căci abia curînd
ele curînd

419
419

www.dacoromanica.ro
 realizase
realizase împrumutul
împrumutul la la Creditul
Creditul Fonciar
Fonciar şi, şi, pe
pe deasupra,
deasupra,
mai
mai vînduse
vînduse şi recolta. Mai
şi recolta. Mai avea,
avea, ce-i
ce-i drept
drept oarecare
oarecare
cheltuieli
cheltuieli şi şi la
la Valea.!Boului,
Valea.!Boului, dar dar Valea,:Boului
Valea,:Boului rămăsese
rămăsese
departe,
departe, la la poalele
poalele Carpaţilor
Carpaţilor:: cine cine săsă sese mai
mai gîndească
gîndească
5
5 şi
şi lala eaea călătorind
călătorind prin prin văile
văile răcoroase
răcoroase ale ale AlAlpilor
pilor??
Operă,
Operă, teatre,
teatre, concerte,
concerte, galerii,
galerii, plimbări,
plimbări, mese mese nu nu
mai
mai aveau
aveau în în cele
cele din
din urmă destul farmec
urmă destul farmec pentru
pentru Zoe,Zoe,
dar
dar nicinici pentru
pentru Iorgu.Iorgu . Rîvneau
Rîvneau la la ceva
ceva maimai picant
picant şi şi
s-au
s-au pomenit
pomenit pe pe la la "Orfeu"
"Orfeu",, pe pe la "Diana Sale",
la "Diana Sale", pepe la
la
11 O
O "Coloseul"
"Coloseul" din din Funfhaus
F unfhaus şi prin alte
şi prin alte locuri,
locuri, unde femei
unde femei
uşuratice
uşuratice îşi îşi petrec
petrec nopţile
nopţile în în felul lor. Era
felul lor. Era o o lume
lume pe pe
care
care n-on-o cunoşteau
cunosteau nici el, nici
nici el, nici ea ea şi�n care te
si~n care te cobori
cobori pepe
nesimţite
nesimtite şi si mereu
~ereu te te cobori,
cobori, de de tete pierzi
pierzi în în cele
cele din
din
urmă 'pe pe tine
tine însuţi.
15
15 Se-ntorceau
Se-ntorceau în în zori
zori dede zizi lala hotel,
hotel, petreceau
petreceau cîteva
cîteva
ceasuri
ceasuri zbătîndu-se
zbătîndu-se în în culcuş,
culcuş , sese sculau
sculau asupra
asupra prînzului
prînzului
mahmuri, de
mahmuri, de nunu le mai priia
le mai nimic, şi
priia nimic, şi curînd
curînd au au ajuns
ajuns
să
să fiefie cu
cu totul
totul altialti oameni,
oameni, sătui sătui amîndoi
amîndoi de de cele
cele de
de
pîn�acum
pîn~acum şi doritori doritori de altele.
de altele.
20 Zoe
Zoe eraera dusă
dus>ă cucu gîndul
gîndul la la tainele
tainele nesecate
nesecate ale ale vieţii
vieţii
pariziene,
pariziene, iară iară Iorgu
Iorgu fugea
fugea tocmai
tocmai de de Parisul
Parisul unde
unde erau
erau
chiar
chiar mai mai multi
multi decît
decît la la Viena
Viena oamenii
oamenii care care se se uitau
uitau
cu
cu un fel de
un fel de �irare
~irare la la el
el şi
si la
la Zo�.
Zo~ . Această deosebire
deosebire
de
de vederi
vederi nu putea să-i
nu putea să~i înstrăineze
în~trăineze însă unul unul de altul.
de altul.
2
255 -- CumCum vrei tu, zicea
vrei tu, zicea Zoe. Lîngă tine
Zoe. Lîngă tine orişiunde
orişiunde mă mă
simt
simt fericită,
fericită, şi-n
şi-n familie
familie dorinţa soţului ee hotărîtoare.
dorinţa soţului hotărîtoare.
Frumoa~ă vorbă,
Frumoa�ă vorbă, dar dar nu nu pentru
pentru toate-mpregiurările
toate-mpregiurările
potrivită
potrivită..
Mai ţinea
Mai ţinea adecă
adecă IorguIorgu ccaa drumul
drumul spre spre IItalia
talia ssăă şi-l
şi-l
3
300 facă
facă ccu u oarecare
oarecare încungiur,
încungiur, pe pe lla a MUnchen,
Miinchen, unde unde iariar
s-a
s-a oprit
oprit pe pe cîteva
cîteva zile.zile.
Nici
Nici că că s-ar
s-ar fifi putut
putut ceva ceva maimai firesc
firesc decît
decît dorinţa
dorinţa
de
de a-i arăta Zoei
a-i arăta Zoei unde
unde şi-a şi-a petrecut
petrecut cei cei mai
mai frumoşi
frumoşi
ani
ani ai tinereţelor, ba
ai tinereţelor, ba şişi cîţiva
cîţiva din din aniianii copilăriei.
copilăriei.
3
355 îîn
n curînd
curînd s-a incredintat îmă
s-a incredintat îmă ccăă erauerau si si acolo
acolo multe
multe
colţişoare pe pe care
care abi�
abi~ acum ajunge ssăă le
acum ajunge le cunoască.
Şi
Şi aici
aici era
era adecă
adecă nevoit
n evoit �ă ~ă umble tiptil, ca
umble tiptil, ca să
să nu
nu
întîlnească
întîlnească oameni oameni care-l care-l cunosc.
cunosc.
El avea
El avea la la Munchen
Munchen prieteniprieteni şi şi cunoştinţe
cunoştinţe pe pe care
care
440
0 trebuia
trebuia să-i să-i vadă,
vadă, si si Zoe
Zoe eraera din
din cece înîn cece mai
mai mîhnită
mîhnită
pentru
pentru că el el amîn�
amîn~ mereu mereu de de aziazi pepe mîne
mîne împlinirea
împlinirea

420
420

www.dacoromanica.ro
 acestei
acestei datorii
datorii de de bună-cuviinţă. îi îi era foarte greu
era foarte greu s-o s-o
facă
facă aceast
aceasta. a. Cum
Cum adecă adecă să să sese ducăducă?? Singur,
Singur, ori ori
împreună
împreună cu cu loe,
loe, cum cum ar ar fifi voit
voit dînsa
dînsa?? SingurSingur nu nu se se
cuvenea
cuvenea şi şi arar fi
fi jjignit-o
ignit-o şi şi pepe dînsa,
dînsa, iar iar împreună
împreună cu cu
5
5 dîns
dînsaa nu-i
nu-i dedea
dedea mina.
mîna. VorbaVorba era era de unii dintre
de unii dintre fostii
fostii
lui colegi
lui colegi şi dintre
dintre foştii lui lui profesori,
profesori, precumprecum şi des­ des-
pre prieteni
pre prieteni ai ai răposat
răposat ei ei sale
sale mame,
mame, tot tot oameni
oameni din din
cea
cea mai
mai bună
bună societate,
societate, pe pe care
care iiîi vestise
vestise despre
despre moar­
moar-
tea mamei
tea mamei sale sale şişi care
care s-ar
s-ar fi simţit jjigniţi
fi simţit igniţi aflînd
aflînd că că elel
10
10 s-a
s-a căsătorit
căsătorit fără fără caca să-j
să-i fifi vestit
vestit şi şi despre
despre aceasta
aceasta şi şi
s-ar
s-ar fifi scandalizat
scandalizat că că el el n-a
n-a aşteptat
aşteptat sfîrşitul
sfîrşitul anului
anului
de
de doliu
doliu..
Mai
Mai era era apoi
apoi vorba
vorba şşii d dee oameni
oameni care-l care-l întrebau
întrebau
cum
cum îi îi merg
merg treburile
treburile gospcdăriei,
gospcdăriei, şi şi erau
erau foarte
foarte deza-
deza-
115
5 măgiti
măgiti văzînd
văzînd că că elel si-a
si-a părăsit
părăsit mosiamosia tocmaitocmai într-un
într-un
timp ' cind
timp' cînd trebuia
trebuia n�apărat
n~apărat să fie fie �colo.
~colo.
Nu mai
Nu mai era Iorgu mulţumit
era Iorgu mulţumit cu cu sine
sine însuşi,
însuşi, şi şi nemul­
nemul-
ţumirea lui
ţumirea lui era
era cu atît mai
cu atît mai adîncă
adîncă cu cu cit loe, jjignită-n
cît loe, ignită-n
amorul
amorul ei propriu, nu
ei propriu, zicea, ce-i
nu zicea, ce-i drept, nimic, dar
drept, nimic, dar nici
nici
2
200 nu era
nu era înîn voia
voia ei ei cea
cea bună.
bună. E Ell îşi
îşi dedea
dedea deci deci mereu
mereu
silinţa
silinţa de de aa oo împăca.
împăca.
Miinchenul
Miinchenul ee oraşul oraşul artelor,
artelor, în în care
care omulomul cu cu dare
dare de de
mînă
mînă nu nu poate
poate să stea oo zi
să stea zi,, doauă
doauă fără fără ca ca să-şi
să-şi cumpere
cumpere
cel
cel puţin un un tablou.
tablou. încă mai mai puţin poate poate să Eă stea
stea
2
255 acolo
acolo oo femeie
femeie frumoa�ă
frumoasă fără fără ca ca săsă fie
fie ispitită
ispitită a-şi
a-şi lualua
portretul.
portretul. Şi-a Şi-a ales
ales deci
deci şi Iorgu un
şi Iorgu un tablou,
tablou, nu nu lucru
lucru
mare, oo vale
mare, împădurită la
vale îmrădurită la poalele
poalele munţilor,
munţilor, iar iar în în
r ădure un
rădure un luminiş,
luminiş, în care o
în 'care o căprio
căprioară ară se se cobonE
coborîsee cu cu
iedul
iedul ei ei la
la părîu, ca ca să beiebeie apă limpede.
limpede. în în vreme
vreme ce ce
30
30 iedul
iedul bea,
bea, căprioara
căplioara steteastetea de de pază
pază cu cu capul
capul ridicat
ridicat
şi
şi ciulind
ciulind din urechi, iar
din urechi, iar dintr-un
dintr-un tufiş ieşea la
tufiş ieşea la iveală
iveală
capul
capul vînătorului
vînătorului,, gata gata de de aa descărca
descărca arma. arma. Ceea Ceea ce ce
lui Iorgu îi
lui Iorgu plăcea nu
îi plăcea nu era era nici
nici iedul,
iedul, nici nici căprioara,
căprioara,
nici
nici vînătorul,
vînătorul, ci ci lumina
lumina zorilor
zorilor de de zi zi,, un
un amurg
amurg senin.
senin.
3
355 loei
loei nu-inu-i plăcea
plăcea nici nici amurgul,
amurgul, şi şi ea-şi
ea-şi detedete ppee faţăfaţă
mirarea
mirarea că că elel poate
poate să-şi
să-şi deie
deie banii
banii pentru
pentru un un asemenea
asemenea
fleac.
fleac.
Se
Se zice
zice căcă cei
cei cece se
se iubesc
iubesc se se ceartă
ceartă pentrupentru te te miri
miri ce ce
lucru
lucru de de nimic.
nimic. D acă ee adevărat
Dacă adevărat aceasta,
aceasta, Iorgu Iorgu şi şi loe
loe
4
400 abia
abia acum
acum începeau
începeau să să se iubească, deoarece
se iubească, deoarece nici nici la la
Braşov,
Braşov, nici nici pe pe drum,
drum, nici nici la la Viena
Viena nu nu se se certaseră.
certaseră.

421

www.dacoromanica.ro
 Abia
Abia acumacum el s-a simţit
el s-a simţit jjignit
ignit de vorba "fleac",
d"e vorba "fleac" , şi şi aa
scăpat
s căpat vorba
vorba că că dînsa
dînsa ee lipsită
lipsită de de gust,
gust, ceeaceea ce ce pepe dînsa
dînsa
a jjignit-o
a ignit-o şi şi mai
mai adînc,
adînc, căcicăci ea ea deduse
deduse în în viaţa
viaţa ei ei des­
des-
tule
tule dovezi
dovezi că că areare gust.
gust. A A scăpat
scăpat dar dar şi şi ea
ea vorba
vorba că el
că el
5
5 ee brutal,
brutal, şi-a urmat o
şi-a urmat o supărare
supărare care care aa mers mers pînă pînă la la
lacrămi
lacrămi de de amărîciune
amărîciune la la dînsa
dînsa şi şi l-al-a făcut
făcut pe pe el el să-şi
să-şi
mărturisească
mărturise as că în în tăinicia
tăinicia inimiiinimii lui lui că că n-ar
n-ar fi fi mîhnit
mîhnit
dacă
dacă ar ar fifi nentemeiate
n entemeiate ttemerile emerile în urma cărora
în urma cărora ea ea sese
socotise
socot ise femeie
femeie perdută.
perdută.
10
10 După
După asemenea
asemenea supărărisupărări urmează
urme ază apoi apoi dulceaţa
dulc e aţa împă-împă-
cării, care-i
cării, care-i moaie
moaie pe pe oameni
oameni şi-i şi-i împinge
împinge �pre spre jjertfe
ertfe
de
de spăşire
spăşire drept
drept dovezidovezi de-mprospătată
de-mprospătată iubire. iubire. El El a a
stăruit deci ca
s tăruit deci ca ea să-şi comande
ea să-şi comande portretul.
portretul. Drept Drept dovadă
do vadă
că
că nu mai ee supărată
nu mai supărată ea ea aa intrat
intrat în în voile
voile luilui ..
15
15 Altă
Altă supărare.
supărare.
Adevăratul
Adevăratul artist artist ştie
ş tie cece este
este şi şi cece nu nu este
este frumos,
frumos,
şi
şi dacă face un
dacă face portret, ţine
un portret, ţine să scoată la
să scoată la iveală
ive ală şi şi sufle­
sufle-
tul persoanei ce-i
tul persoanei ce-i stăstă model,
model, precumprecum şi tot ceea
şi tot ceea ce ce eaea
are frumos. Iar
are frumos. sufletul Zoei
Iar sufletul Zoei nu putea să
nu putea fie oglindit
să fie oglindit
2
2 00 fără ccaa să
fără să fifiee înfăţişate
înfăţişate braţelebraţ ele e eii frumoase,
frumoas e, gîtul gîtul ei ei
frumos, umerii
frumos, umerii şi şi bustul,
bustul, care-lcare-l scoteau
scoteau din din minţi
minţi şi şi
pe
pe cel cel mai
mai potolit
potolit om. om" EraEra atît atît dede încîntător
încînt ă tor portretul
portretul
acela,
acela, încîtîncît luilui Iorgu
Iorgu îi îi era
era greu
greu să să se uite la
se uite la el şi-i
el şi-i
venea
venea să-I să-I ascundă,
ascundă, ca ca săsă nu-l
nu-l mai
mai vadă vadă şi şi alţii,
alţii, foarte
foarte
2
2 55 frumos portret,
frumos portret , dar dar numai
numai pentru
pentru cel cel maimai secret
secret cabinet.
cabinet .
Era
Era în în faţa
faţ a aceea
aceea atîta atîta patiWă
pathnă nesăţioasă,
nesăţioasă , încît încît mereu
mereu
îşi
îşi aducea
aducea aminte
aminte de de vorbele
vorbele :: "Făţamică"
"Făţamică " vicleană viclean ă
şi
şi plină
plină de de răutate".
răutate ".
El
El nunu putea
putea să-i să-i zică
zică nimic,
nimic, căci căci iară iară s-ar
s-ar fi fi certat
certat
3
300 amîndoi.
amîndoi.
Intraţi
Intraţi însăînsă în în legătură
legătură cu cu �rtiştii, trebuia neapărat
artiştii, trebuia neapărat
să-şi
să-şi aducă
aducă aminte
aminte de de cele
cele citite
c;itite prin
prin romane
romane senza­ senza-
ţionale despre
ţionale nopţile albe
despre nopţile albe pe pe care
care artişti
artişti şi artiste le
şi artiste le
petrec cu
petrec cu modelele
modelele lor lor din
din cîndcînd în în cînd împreună,, iar
cînd împreună iar
3
355 -" din
din gînd purcede dorinţa,
gînd purcede dorinţa, şi şi dorinţa
dorinţa e e ispită.
ispită . S-auS-au dus dus
deci la
deci la oo serată
serată costumată
costumată şi-au şi-au petrecut
petrecut de de minune,
minune,
dar
dar el el n-o
n -o mai
mai vedeavedea pe pe ZoeZoe cum cum oo ştiuse, ştiuse, ci ci caca înîn
portretul
portretul ei ei cel
cel frumos,
frumos, şi-n şi-n cele
cele dindin urmăurmă nu nu s-as-a mai
mai
putut
putut stăpîni.
s tăpîni .
,. 4
400 -
-Nu Nu ţi ţi se pare ţie
se pare ţie că
că ,eşti
, eşti prea
prea decoltată
decoltată?? îi îi zise.
zise.

'422
422

www.dacoromanica.ro
 E
Eaa se se uităuită cu-ndrăzneală
cu-ndrăzneală la la elel..
- Vrei să
- Vrei să zici . . . ca-n
zici ... ca-n portret
portret?? răspunse.
răspunse.
-
- NuNu!! - - întîmpină
întîmpină dînsul dînsul- - în în costum
costum şi şi în
în purtă-
purtă-
.'. ' riIe
riIe tale
tale fatăfată '' cucu niste
niste oameni
oameni cu cu totul
totul străini,
străini , carecare nu nu
., 5 5 sunt;
sunt;' lala u;ma
u~ma urm:elor,
urn~elor, de seama noastră
de seama noastră..
Aceasta
Aceasta ·n-o supăra..
,n-o supăra
Ţin€a
Ţin€a să-I să-I facă facă gelos,
gelos, căci
căci gelozia
gelozia ee lanţ. lan ţ .
-
- Ei Ei şi şi?!? ! răspunse
răspunse dar. dar. Tocmai
Tocmai pentru pentru că că nene sunt
sunt
străini,
străini, cu cu care
care azi azi petrecem
petrecem un un ceas
ceas şi şi pe
pe c.are
c,a re de
de mîne
mîne
.1) OO înainte
înainte nu-i nu-i mai mai vedem.
vedem. Puţin Puţin are are să-.ţi pese de
să -.ţi pese de eiei!!
-
- Nu Nu ee tocmaitocmai aşa, aşa, grăi dînsul. Sunt
grăi dînsul. unele lucruri
Sunt unele lucruri
care
care pe pe soţ soţ îl îl jjignesc,
ignesc, ba b a cîtecdată
cîtecdată chiar chiar îl îl umilesc
umilesc..
-
- As As!! exclamă
exclamă dînsa. dînsa. NTUu cumva cumva ttee simti simti umilit
umilit
cînd
cînd ţi ţi'' se
se pare
pare că le le plac
plac şi altora
altora?? !! Parcă tu�mi tu~mi placi
placi
11.5
5 numai
numai mie mie?! ? ! Eu
Eli măma sîmt măgulită cînd
sîmt măgulită cînd. vădvăd că că altele
altele
mă
mă Rizmuiesc
pizmuiesc pentru pentru că că te te amam soţ.
soţ .
-
- N Nu ude de aceasta
aceasta ee vorba, vorba, Zoe Zoe replică
replică el. el. Ceea
Ceea ce ce
mă
mă jjigneşte
igneşte nu nu ee că că placi,
placi, ci ci că prea îţi
că prea îţi dai
dai silinţa
silinţa de de
a
a plăcea,
plăcea, încît încît îi îi faci
faci pe pe alţii
alţii să creadă că-ţi
să creadă că- ţi plac
plac ei ei..
20 - - Aida-dee
Aida-dee !! strigă strigă dînsa.
dînsa. La La aceasta
aceasta trebuiatrebuia să să te
te
aştepţi.
aşt epţi. Tu Tu nu nu eştieşti singurul
singurul om om carecare poate
poate să-i să-i placă
placă
unei
unei femei,
femei, nici nici singurul
singurul care care poate
poate să-misă-mi placă placă mie,mie,
şi
şi ar
ar trebui
trebui să să fiufiu făţarnică
făţarnică şi ~i vicleană
vicleană pentrupentru ca ca să-mi
să -mi
ascund
ascund adevărata
adevărata stare stare sufletească
sufletească dacă dacă se-ntîmplă
se-ntîmplă
225 5 să-mi
să-mi iasăia să in în cale
cale u unn om
om care:.. m i place.
care:..mi place.
Iorgu
Iorgu clătină
clătină cu cu hotărîre
hotărîre din din cap cap..
-
- Nu,Nu, Zoe Zoe !! - - stărui
s tărui dînsul
dînsul - - n nuu făţarnică,
făţarnică, nici nici
vicleană,
vicleană, ci ci cruţătoare.
cruţătoare. E E chiar
chiar oo datorie
datorie conjugală
conjugală .. . . ..
-
- Să Să mă mă prefac,
prefac, ssăă ttee mint,mint, să să te:-·nşel
te:..nşel!! strigă
strigă dînsa.
dînsa.
3300 Nu,
Nu, dragul
dragul meu. meu. Datorie
Datorie conjugală
conjugală e e să
să fiufiu ccuu iuima
iuima
deschisă,
deschisă, să să mă mă arătarăt cum cum în în adevăr
adevăr sunt, sunt, ca ca săsă ştii
ştii ce
ce
ai
ai să
să faci.
faci. Eu, Eu, dacă dacă sîmtsîmt că-ţi
că:..ţi place
place vreo vreo altă femeie,
altă femeie,
îmi
îmi dau
dau toatătoată silinţasilinţa să să tete încînt,
încînt, ca ca săsă te te depărtezi
depărtezi
de
de eaea şi
şi săsă te simţi mai
te simţi vîrtos legat
mai vîrtos legat de mine. La
de mine. La acelaşi
acelaşi
335 5 lucru
lucru m mă ă aştept
aştept din din partea
partea ta ta:: dacă
dacă în în adevăr
adevăr crezi crezi
că
că amam prins prins oarecare
oarecare slăbiciune
slăbiciune pentru pentru vreun vreun altul,altul,
n-ai
n-ai să-mi
să-mi faci faci mustrări
mustrări,, ci ci să-ţi
să-ti daidai mai mai vîrtos
vîrtos silinţa
silinta
de
de aa mi mi ttee face face plăcut.
plăcut . Căsătoria
Căsăt~ria - - unnă ea ea cucu glas
gl~s
stăruitor
stăruitor - - nu nu ee robie,
robie, ci ci însoţire
însoţir~ făcută
făcută 'de de bunăvoie.
bunăvoie.
10
10 N
Nuu ee,, dragul
dragul meu, m eu, destul
destul ssăă ştiiştii căcă mă mă ai, ai, ccii trebuie
trebuie
să-ţi
să- ţi dai
dai în în fiecare
fi ecare clipăclipă silinţa
silinţa de de aa mă păstra.
mă păstra.

42:?
42:?

www.dacoromanica.ro
 -
- Straniu
Straniu fel fel de
de aa vedea
vedea!! exclamă
exclamă IIorgu, cuprins
orgu, cuprins
de
de amărîciune.
amărîciune.
-
- Straniu,
Straniu, nestraniu,
nestraniu, dar dar potrivit
potrivit cu cu adevărul,
adevărul,
întîmpină dînsa.
Întîmpină dînsa. Cel Cel mai tăios brici
mai tăios brici se toceşte dacă
se toceşte dacă
5
5 nu-l ascuţim
nu-l ascuţim mereu,
mereu, şi cea mai
şi cea fierbinte dragoste
mai fierbinte dragoste se se
trezeşte
trezeşte şi şi ea dacă nu
ea dacă nu purtăm
purtăm grij grijăă de ea. Oamenii
de ea. Oamenii se se
satură
satură unul unul de de altul
altul dacă
dacă rămînrămîn mereu mereu la la fel.
fel.
-- MaiMai curînd
curînd se se satură
s atură dacă-şi
dacă-şi fac fac nesuferită
nesuferită unul unul
altuia
altuia viaţa, viaţa, îi răspunse el
îi răspunse el cucu oarecare
oarecare asprime.
asprime. Eu, Eu,
10
10 în
în tot tot cazul,
cazul, te te rog
rog şişi am
am şi şi dreptul
dreptul de de aa cere
cere dede lala tine
tine
să tii
să ţii seamă
seamă că că eşti
eşti sotia
soţia unuiunui om om cu cu smtămînt
smţămînt de de
de�nitate
demnitate şi şi să îţi stăpîneşti
să îţi stăpîneşti pornirile
pornirile uş�ratice.
uşuratice .
Zoe sări
Zoe sări înîn picioare.
picioare. Prea Prea îi îi era
era mult.
mult. Nu Nu putea
putea
suferi dînsa
suferi dînsa ca ca el
el �ă-i
~ă-i vorbească
vorbe ască de de sussus în
în jjos,
os, ca
ca domn
domn
15
15 şi
şi stăpîn,
stăpîn, şi şi avea
avea oo de de mai
mai multe
multe ori ori încercată
încercată armă armă ca ca
să-I
să-I facă umilit.
facă umilit.
-
- Aşa Aşa - - îiîi zise-nţepată
zise-nţepată - - puteai
puteai să-i să-i vorbeşti
vorbeşti scum­scum-
pei
pei d-taled-tale vecine,
vecine, nu nu însă
însă şi soţiei d-tale
şi soţiei d-tale !!
De astă
De astă dată
dată însă
însă eaea aa dat
dat greş
greş:: arma
arma aceasta
aceasta prindea
prindea
2
200 lla
a Bucureşti,
Bucureşti, atunci atunci cîndcînd el el ssee temea
t emea d dee gura
gura eeii cea cea
rea
rea;; aici aici şi
şi acum
acum el el era
era cu cu totul
totul altfel
altfel atins
atins de de ea.
ea.
-
- Comparaţiunea
Comparaţiunea e e cu cu desăvîrşire
desăvîrşire nepotrivită,
nepotrivită, îi îi
răspunse el el stăpînindu-şi firea. firea. îîn n faţa ei ei mă-nchinam,
iar
iar de de tine
tine mă mă speriu
speriu;; ea mă-nălţa, iar
ea mă-nălţa, iar tutu mămă cobori.
cobori.
2
255 Schopenhauer
Schopenhauer zice zice undeva
undeva ccăă omul omul ee fiinţă
fiinţă bătăioasă,
bătăioasă,
care
care dă dă cucu palma
palma ca ca măgarul
măgarul cu cu copita. Această parte
copita. Această parte
a firii
a firii omeneşti
omeneşti ieşi-nieşi-n ZoeZoe la la iveală
ive ală în în auzul
auzul vorbelor
vorbelor
grăite
grăite de de dînsul
dînsul:: era gata să
era gata să sară
s ară lala el
el şişi să-I pălmuiască ..
să-I pălmuiască
..-- Mie-mi
Mie-mi vorbeşti
vorbeşti aşa aşa?! ? ! strigă
strigă ca ca scoasă
scoasă din din fire.
fire.
300
3 P
Pee mine mine vreivrei ssăă mă
mă prosteşti
prosteşti?? !! N Nuu te-am
t e-am văzut
văzut oareoare eu eu
cum,
cum, într-o Într-o clipă
clipă de de zăpăceală,
zăpăce ală, ţi-ai ţi-ai datdat în petec şi
în petec şi
te-ai
te-ai dat dat dede gol
gol sărutînd-o
sărutînd-o în în faţa
faţa tuturora,
tuturora, cum cum erai erai
obişnuit
obişnuit să să faci
faci cînd
cînd văvă aflaţi
aflaţi numai
numai singuri
singuri'?? !! EuEu sunt
sunt
femeie
femeie şi şi înţeleg
înţeleg asemenea
asemenea lucruri lucruri..
3
3 55 Acum se
Acum se dete-n
det e-n Iorgu
Iorgu fireafirea bătăioasă
bătăioasă pe pe faţă.
faţă. Ceea
Ceea
ce-l
ce-l scoteascotea din din sărite
sărite nu nu eraera că că dînsa
dînsa oo zice,zice, cici că
că o o şi
şi
crede
crede aceasta.aceasta.
-
- Nu Nu!! grăi
grăi dînsul.
dînsul. DacăDacă femeiefemeie eşti eşti tu,tu, eaea ee înger,
înger,
dar
dar tu tu nunu femeie eşti, ci
femeie eşti, ci monstru
monstru..

424

www.dacoromanica.ro
 Zoe rămase într-un
Zoe rămase într-un fel fel dede aiurire.
aiurire. N-ar
N-ar fi fi crezut
crezut
niciodată
niciodată că că poate
poate să să fie
fie cineva
cineva în în lumea
lumea aceasta
aceasta atîtatît
de
de aspru
aspru faţă faţă cucu dînsa.
dînsa. O-năbuşi
O-năbuşi deci deci plînsul
plînsul şi,şi, nefi:.:
nefi"
indu-i
indu-i îndestulător
îndestulător plînsul,
plînsul, ca ca orişicare
orişicare femeie
femeie slabă,
slabă,
5
5 căzu leşinată-n scaun.
căzu leşinată-n scaun.
Urmarea
Urmarea firească,
firească, foarte
foarte fireascafireasca urmare
urmare aa fost fost
sticluţa
sticluţa cu cu apă
apă de de Colpnia,
Colonia, paharul
paharul cu cu apă
apă rece,
rece, oo noauă
noauă
dulceaţă
dulceaţă de-mpăcare
de-mpăcare şi şi încă
încă maimai învederate
învederate dovezidovezi de de
neistovită
neistovită iubire.iubire. ..
10
10 S-a-nvoit Iorgu
S-a-nvoit Iorgu ca ca să-şi
să-şi facă drumul în
facă drumul în IItalia
talia pepe la la
Nizza
Nizza şi şi să
să se
se oprească
oprească o o zi,
zi, doauă
doauă aici. aici.
îi era,
îi era, ce-i
ce-i drept,
drept, dindin cece în
în ce ce mai
mai rearea părerea despredespre
Zoe,
Zoe, dardar oo bună
bună părere
părere nu-şi
nu-şi mai mai făcea
făcea nici
nici despre
despre sine sine
însuşi.
însuşi. Mereu
Mereu era era supărat
supărat de de gîndul
gîndul că că nu pot oamenii
nu pot oamenii
15
15 să
să fie
fie cum
cum el el şi-i
şi-i închipuise
închipuise mai mai nainte,
nainte, căci
căci prin
prin chiar
chiar
firea
firea lorlor sunt
sunt cumcum oo ştiaştia pepe Zoe Zoe şi şi cum
cum se se simţea
simţea şi şi el
el
însuşi,
însuşi, lipsiţi
lipsiţi dede statornicie-n
statornicie-n cele bune şi
cele bune şi slabi
slabi înîn faţa
faţa
relelor îndemnuri.
relelor îndemnuri. Tocmai Tocmai de de aceea
aceea însăînsă mustrări
mustrări tot tot
nu-şi
nu-şi făcea
făcea încă,încă, dardar îi îi era
era nesuferit
nesuferit gîndul
gîndul că că şi şi
2
200 alţii-l
alţii-l jjudecă
udecă tot tot cum
cum ssee jjudecă
udecă eell însuşi,
însuşi, iar
iar nnuu ccaa mai
mai
nainte,
nainte, cînd cînd îl îl credeau
credeau mai mai vrednic
vrednic decît decît ceicei mulţi.
multi.
în
în zadar
zadar!! Orişicît ar ar fugi
fugi şi orişicum s-ar s-ar ascunde,
ascunde,
omul
omul de de propriile
propriile salesale gînduri
gînduri nu nu poate
poate să să scape.
scape.
Mereu
Mereu şi şi din
din cece în
în ce
ce mai
mai des,
des, chiar
chiar şi-n
şi-n mijlocul
mijlocul celorcelor
25
25 mai zgomotoase
mai zgomotoase petreceri,
petreceri, vedea-n vedea-n faţa faţa sa sa Valea­
Valea-
Boului,
Boului, ogoarele
ogoarele tot tot atît
atît de de rău rău ca-n trecut arate,
ca-n trecut arate,
livezile,
livezile, pometul
pometul şi şi viile Iăsate-n părăginire,
viile Iăsate-n părăginire, pădurea
pădurea
rămasă-n voia
rămasă-n voia întîmplării,
întîmplării, zidirile
zidirile pe pe care
care le-a-nceput
le-a-nceput
după
după plan plan atît
atît dede bine
bine chibzuit
chibzuit şi şi care
care acum
acum nu nu maimai
3
300 ştia
ştia îînn ccee stare
stare ssee află.
află. Pretutindeni
Pretutindeni lipsă lipsă ddee pricepere,
pricepere,
risipă
risipă şi şi jjaf,
af, iară
iară el,el, care
care atît
atît de de frumos
frumos le le rînduise
rînduise
ţoate-n capul
~oate-n lui, se
capul lui, se plimba
plimba pe pe unde
unde mai nainte nici
mai nainte nici
cu
cu gîndul
gîndul nu nu zburase.
zburase.
Nu-i
Nu-i eraera dede paguba
paguba pe pe care
care oo suferea,
suferea, căci
căci în în gîndul
gîndul
355
3 lui tot îi
lui tot mai rămînea
îi mai rămînea destuldestul;; îi era însă
îi era ruşine cînd
însă ruşine cînd se se
gîndea
gîndea ce ce vor
vor fifi zicînd
zicînd despre
despre dînsul dînsul alţii,
alţii, care-l
care-l soco;:,
soco::
tiseră
tiseră om om cu rost, unii
cu rost, unii bucurîndu-se
bucurindu-se că-I că-I văd
văd întrat
întrat
în
în rînd
rînd cu cu cei mulţi, alţii
cei mulţi, alţii bătîndu-şi
bătîndu-şi jjoc oc de
de el,
el, iar
iar alţii
alţii
cuprinşi
cuprinşi de de adîncă
adîncă mîhnire.
mîhnire.
4
400 Cu
Cu atît
atît mai
mai VÎrtos
VÎrtos îiîi era
era ruşine
ruşine cînd cînd se se gîndea
gîndea ce ce va
va fi fi
zicînd
zicînd despre
despre el el Alina,
Alina, cea cea atît
atît de de cuminte
cuminte..

426
425

www.dacoromanica.ro
 III
III

Sîrbii
Sîrbii şi muntenegrenii
muntenegrenii nu nu în în ceas
ceas- bun s-au, avîntat
bun s-au ~vîntat
în
în război
război.. Desi
Deşi s-au luptat cu
s-au luptat cu multă
multă bărbă bărbăţie şi-au mai
tie si-au mai
şi primit
primit fel fel de
de fel
fel de
de aj utoare din
ajutoare din Rusia,
Rusia, ' eiei il-au
n-au fostfost
5
5 în
în stare
stare să ţină piept piept cu cu oştirile .turceşti.
,turceşti. în în vreme
vreme ce ce
Abdul
Abdul Kerim-paşa
K erim. paşa îl gonea pe
îl gonea pe principele
principele Milan Milan spre spre
Belgrad,
Belgrad, Suleiman-paşa
Suleiman-paşa a a răzbit
răzbi t prinprin strîmtorile
strîmtorile Munte­
Munte-
negrului,
negrului, şi şi numai
numai mulţumită
mulţumită ocrotiriiocrotirii marilor
marilor puteri
puteri
europene
europene au au scăpat
scăpat ~ei cei doi
doi vasali
vasali de de urgiaurgia musulmană
musulmană ..
1i 0
O Se credea că
Se credea că prin
prin aceasta
aceasta s-a s-a pus
pus capătcapă t vărsărilor
vărsărilor
de sînge din
de sînge din Peninsula Balcanică.. Ignatieft
P eninsula Balcanică ţinea însă
Ignatieft ţinea însă
să-şi
să-şi urmeze
urmeze cu cu orice
orice preţ
preţ lucrarea
lucrarea .şi, .şi , după cîtva timp,
după cîtva timp,
s-au
s-au pornit
pornit înîn Bulgaria,
Bulgaria, mai ici, mai
mai ici, colo, răscoale
mai colo, răscoale menite
menite
a
a dovedi
dovedi că că Poarta
Poarta otomană
otomană nu nu mai
mai e:.n stare să
e~n stare asigure
~ă asigure
115
5 liniştea
linişte a şişi buna-rînduială
buna-rînduială în în ţările
ţ ările creştineşti
creştineşti de de subsub
stăpînirea
stăpînire a sultanului.
sultanului. Simţămîntul
Simţămîntul de de conservare
conservare i-a i-a
împins
împins deci deci pepe turci
turci să-şi
să-şi încQrdeze
încQrdeze toate toate puterile
puterile sprespre
a-năbuşi
a-năbuşi mişcările
mişcările din din Bulgaria,
Bulgaria, şi ş i auau. rămas
rămas prover­
prover-
biale grozăviile
biale grozăviile săvîrşite
s ăvîrşit e de de aşa-zişii
aşa-zişii başibuzuci
başibuzuci în în
2
2 00 Bulgaria.
Bulgaria. Europa-ntreagă
Europa-ntre agă era era cuprinsă
cuprinsă d dee fiori
fiori îînn faţ
faţaa
acestor
acestor grozăvii,
grozăvii , iariar marele
marele poporpopor rusesc rusesc aa sărit
sări t în în
picioare,
picioare, gata gata de de aa scăpa
scăpa de de jjugul
ugul turcesc
turcesc pe pe fraţii
fraţii
creştini.
creştini .
Toate
Toate aceste-i
aceste-i ţineau
ţine au în:în frămîntare
frămîntare necurmată necurmată pe pe
2
2 55 români.
români.
Erau
Erau dindin cece în
în ce
ce mai număroşi
mai număro cei ce
şi cei ce socoteau
socoteau sositsosit
timpul
timpul ca ca România
România să s ă se
se declare
declare neatîrnată
ne atîrnată şi şi să intre
să intre
în
în război
război alături
alături cucu fratii
fratii crestini
crestini ..
Cu atît mai
Cu atît mai hotărîti e�au d�ci aceia
e~"au d~ci aceia care, care, temîndu:.se
temîndu~se
3
300 d
dee covîrşirea puterii
puterii ruseşti, stăruiau ca ca România
România să
rămîie
rămîie neutrală,
neutrală, ba ba la la nevoie
nevoie ss ăă intre
intre în în luptă
luptă chiar
chiar
alături
alături cu cu Turcia,
Turcia, care
care nu nu mai putea să
mai putea fie primej
să fie dioasă
primejdioasă
pen
pentrutru români.
români.
Din
Din ce ce în
în ce
ce mai
mai puţini
pu ţini erau deci oamenii
erau deci oamenii de de o o fire
fire
3
355 mai
mai potolită,
potolită, care
care nnu u ssee depărtau
depărtau de de gîndul
gîndul ccăă orişice
orişice
războire e
războire e darea
darea pe pe faţă
faţă a a însălbăticirii
însălbăticirii omului, omului, un un
lucru
lucru carecare nunu sese iartă
iartă decît fiind vorba
decît fiind vorba de de apărarea
apărarea
existentei.
existentei.
Aceştia le le aşteptau toatetoate de de lala desfăşur:area
desfă:şu:r:ar.ea firească
440
0 a
a evenimentelor.
evenimentelor. Chiar Chiar şşii eeii stăruiau
stăruiau însă Însă c caa pregătiri
pregătiri- -

426
426

www.dacoromanica.ro
 pentru toate
pentru toate eventualităţile
eventualităţile - - să să se facă cu
se facă cu grăbirea
grăbirea
cuvenită.
cuvenită. Guvernul
Guvernul liberal liberal deci, deci, deşi
deşi la la început
început luase luase
în
în zeflemea
zeflemea pregătirile
pregătirile puse puse la la cale
cale de
de generalul
generalul Florescu
Florescu
şi
şi nu
nu era
era nici
nici acumacum hotărît
hotărît pentru pentru război,
război, a-nceput
a-nceput să să
5
5 lucreze cu
lucreze toată rîvna
cu toată rîvna pentrupentru sporirea
sporirea oştirii
oştirii româneşti
româneşti
şi
şi pentru
pentru înarmare
înarmare aa ei ei ..
Emil a
Emil fost chemat
a fost chemat dar dar şi şi el
el să-şi
să-şi facă
facă rîndul
rîndul la la oaste
oaste şi,şi,
om
om cu cu gusturi
gusturi subţiri,
subţiri, a a făcut
făcut ce�a
ce~a făcut
făcut să să fiefie trecut
trecut
la
la roşiori,
roşiori, nu nu numai
numai pentrupentru că îi mai
că îi mai plăcea
plăcea uniforma,
uniforma,
l OO cci
l i şi
şi pentru
pentru că-ţică-ţi vine
vine mai mai bine
bine să ieşi la
să ieşi la război
război călare
călare
decît
decît pe pe jjos.
os. ,Băiat
Băiat subţirel
subţirel şi şi mlădios,
mlădios, îi îi şedea
şedea bine-n
bine-n
uniformă
uniformă şi încă mai
şi încă mai bine
bine călare. Pentru ca
călare. Pentru ca săsă căIăreşti,
căIăreşti,
însă,
însă, trebuie,
trebuie, mai nainte de
mai nainte toate, să
de toate, să te ţii pe
te ţii pe cal,
cal, un
un
lucru
lucru pentru
pentru dînsuldînsul anevoios.
anevoios. Lasă Lasă că că el toată viaţa
el toată viaţa lui
lui
15
15 umblase pe
umblase pe jjos,os, dar
dar 11 îl maimai şi şi puneau
puneau să să călărească
călărească pe pe
nenşelate,
nenşelate, şi şi cînd
cînd nici
nici cucu gîndul
gîndul nu nu se
se gîndea,
gîndea, se se pomenea
pomenea
căzut
căzut de de pe
pe cal.
cal.
Mai
Mai bine
bine n-o n-o ducea
ducea nici nici cu sabia, care
cu sabia, care era era prea
prea de de
tot grea
tot pentru el
grea pentru el şi
şi afară
afară din din cale
cale lungă,
lungă, încît mereu
încît mereu
2
200 se-mpedeca
se-mpedeca în în ea.
ea.
-
- Din
Din ăstaăsta n-o n-o să să iasăiasă niciodată
niciodată rosiotrosiot!! ziceazicea d-ld-l
sublocotenent
sublocotenent Blîndu, Blîndu, care asupra'' sa
luase asupra
care luase sa -sarcina
sarcina de de
a-l
a-l muştrului
muştrului pe pe tînărul
tînărul aspirantaspirant la la arma
arma cavaleriei.
cavaleriei.
Nici c-ar fi
Nici c-ar fi ieşit roşior dacă
ieşit roşior n-ar fi
dacă n-ar fi avut
avut parteparte de de
2
255 cel
cel mai
mai straşnic
straşnic dintre dintre toţi toţi instructorii.
instructorii.
S-a
S-a întîmplat
întîmplat adecă adecă şi şi că
că d-l
d-l locotenent
locotenent Voi Voicu cu Strună
Strună
n-a scăpat de
n-a scăpat de ceea
ceea ce ce sese temuse
temuse:: aa fost
fost fnaintat
fnaintat căpitan.
căpitan.
Nu u mai
mai ţinea,
ţinea, ce-ice-i drept,
drept, tot tot atît
atît de
de mult
rimlt ca-nca-n trecut
trecut
la
la rangul
rangul lui,lui, dardar niCi
niCi nu-i nu-i era tot atît
era tot atît de de greu
greu ca ca mai
mai
3
30 0 nainte ssăă ssee despartă
nainte despar,tă de de măcelăriile
măcelăriile şşii de de pastramage­
pastramage-
riile sale
riile şi-ar fi
sale şi-ar fost în
fi fost în stare
stare să să s�
s~ lipsească
lipsească de de toate
toate
dacă
dacă Alina
Alina ar ar fi fi Gerut-o
Gerut-o aceasta.
aceasta. Alina
Alina era era însă foarte
însă foarte
drăguţă
drăguţă şi şi nu
nu cerea
cerea nicinici acum acum decîtdecît ca ca el să-şi 'caute
el . să-şi caute
de
de drum.
drum.
3
355 Cînd
Cînd se uita şi
se uita şi se
se vedea
vedea pe pe sine îri. oglindă
sine în oglindă şi şi cînd îşi
cînd îşi
dedea
dedea seama
seama despre despre starea starea sa sa şişi despre
despre multelemultele sale sale
vrednicii,
vre dni cii, el el era
era cu cu desăvîrşire
desăvîrşire încredinţat
încredinţat că că eaea sese va
va
da
da mai
mai curînd
curînd ori ori mai
mai tîrziutîrziu Învinsă
învinsă.. O fată. deşteaptă
O fată. deşteaptă
ca
ca dinsa
dînsa n-avea
n-avea decît decît să-I să-I compare
compare �u sute şi
c;u.. sute şi mii
mii de de
40O
<4 alţii
alţii pentru
pentru ca să-şi deie
ca să-şi deie seamă
s~mă <* C!t de de man,
mar~ noroc noroc ee
pentru dînsa
pentru dînsa să să aibă
aibă un un sdţ sdţ caca dînsul.
dînsul... Vorba
Vorba era numai
era numai

427
427

www.dacoromanica.ro
 ca nu
ca nu cumva
cumva vreun vreun altul altul să să sese apropie
apropie de de dînsa
dînsa şi s-o
şi s-o
scoată
scoată din din minţi.
minti. Văzînd
Văzînd deci deci că silinţele-i sunt
că silintele-i sunt deo-deo­
camdată zadarnitezadarn:ke şi că la la Bucureşti nu n'u mai
mai poatepoate să
rămîie,
rămîie , el el li-a
li-a lăsat
lăsat oamenilor
oamenilor ~�ăi de-ncredere măce-
ăi de-ncredere mă ce-
5
5 Iăriile şi
Iăriile şi pastramageriile
pastramageriile ca ca tovarăşi
tovarăşi la la parte
parte şi-a-nvîr::
şi-a-nvîr::
tit,
tit, cum
cum ştia ştia dînsul,
dînsul, toate toate şuruburile
şuruburile ca ca �~ ăă fie
fie mutat
mutat
la
la Ploieşti,
Ploieşti, de de unde
unde puteaputea să să vie des la
vie des la 'Bucureşti
'Bucureşti şi şi să
să
se
se ţieţie de
de capul
capul ei. ei.
Ar
Ar fifi brcdit-o
brcdit-o foarte
foarte bine bine aşaaşa dacă
dacă n�ar
n~ar maimai fi fost la
fi fost la
110
0 mijloc
mijloc şi şi vorba
vorba pe pe care
care oo f:căpase
~ căpa~e Alina despre gîndul
Alina despre gîndul ei ei
de
de aa face
face schimb
schimb cu cu vreuna
vreuna dintre colegele sale
dintre colegele sale de de lala
Ploieşti
Ploieşti.. D-I D-I Cezar
Cezar Lică, Lică , om deprins a
om deprins a lele facfacee toate
toate
după
după calcule
calcule bine bine chibzuite,
chibzuite, era era pe deplin încredinţat
pe deplin încre dinţat
că
că locotenentul
locotenentul aa aflat aflat ce-a ce-a aflat
aflat sişi umblă
umblă să-si să-şi pună
pună
115
5 la
la cale
cale mutarea
mutarea la la Ploieşti
Ploieşti pentrupentru ' ca ca ssăă fie
fie în în ' aprop-
aprop­
piere
piereaa Alinei,
Alinei, dar dar nu nu mai mai puţin
puţin era era încredinţat
încre dinţ at că că
n-are
n-are Alina
Alina să să facă
facă schimbul
schimbul dacă dacă aflăaflă că locotenentul
că locotenentul
se
se mută
mută şi şi el
el la
la Ploieşti,
Ploie şti, ceea ceea ce-n gîndul lui
ce-n gîndul lui de de viitor
viitor
tată
tată maşter
maşter ar ar fi
fi fost
fost oo mare calamitate, mare,
mare calamitate, mare, zicea zicea
2
2 00 şşii viitoarea
viitoarea lui. lui. îînn zadar
zadar!! aşteptaseră şşii răbdaseră eeii
amîndoi,
amîndoi, iar iar acum
acum erau erau ccuu gîndulgîndul mereumereu llaa plăcerile
plăcerile
apropiatei
apropiatei lor lor căsnicii,
căsnicii, şi atît pentru
şi atît pentru dînsul,
dînsul, cîtcît şi pentru
şi pentru
dînSa
dînSa era era nesuferită
nesuferită paza fiicei, care
paza fiicei, care eraera în în stare
stare să să
le-nţeleagă
le-nţeleagă toate toate şi şi să s ă se uite prin
se uite gura cheii,
prin gura cheii, ca ca să să
2255 le
le şişi vadă.
vadă.
-
- N-o
N-o nimereşti
nimereşti bine, bine, îi îi zise
zise dardar prietenului
prietenului său său
Strună.
Strună. E, E, ce'-i
ce~i drept,
drept, şi şi la
la Ploieşti
Ploieşti unul,
unul, dardar pe acela ­
pe acela-
după
după toate toate semnele
semnele- - I-aI-a datdat de de mult
mult uitării.
uitării. PrimejPrimej-­
dios ee cellalt.
dios cellalt.
3300 Strună
Strună rămaserămase c caa şşii căzut
căzut din din cer.
cer.
Cum
Cum adecăadecă,?! El se
? ! El se temea
t emea ca ca un
un cumva
cumva să-i apuce
~ă-i apuce
vreun
vreun altul altul înainte,
înainte, şi, şi, cînd
cînd colo,
colo, află
află că-i
că-i apucaseră
apucaseră
chiar
chiar doi doi..
"Auzi
"Auzi d-ta d-ta?! ? ! îşi
îşi zise.
zise. Doi Doi decdată
decdată!! D Darar lucru
lucru d d ee
3 55
3 mirat nu-i
mirat nu-i tt la boboc de
la boboc fată ca
de fată ca ea
ea derbedeii
derbedeii dau dau năvală
năvală
ca
ca. muştele
muştele la la miere
miere.': . ': Te
Te pomeneşti
pomeneş ti că că mai
mai sunt
sunt şi şi alţii,
alţii,
care el
pe care
pe ştie!!
nu-i ştie
el nu-i
îi venea
îi venea să�şi să~şi scoată din din tteacă sabia cea
e acă sabia cea lungă şi
grea
grea şi şi să să dea
dea cu cu ea ea năvală
năvală asupraasupra obraznicilor
obraznicilor ce ce ii
4
400 ssee pun
pun în în cale.
cale.

www.dacoromanica.ro
 Abia
Abia acum acum ţineaţinea cu cu tottot dinadinsul
dinadinsul să să sese mute
mute la la
Ploieşti,
Ploiesti, anume anume la la Ploieşti,
Ploiesti, iar iar nunu la la Giurgiu
Giurgiu ori ori lala
Piteşti,
Pitesti, cum cum stăruia d-l d-l Cezar
Cezar Lică.
IIa~
ar lala Ploieşti el el eraera comandantul
comandantul escadronului escadronului în în
5
5 care
care sublocotenentul
sublocotenentul Blîndu Blîndu îşi dedea silinţa
îşi dedea silinţa să să scoată
scoată
roşior
roşior din din Emil.
Emil.
-
- N N-o -o săsă iasă
iasă roşiorroşior?! ? ! exclamă
exclamă noul noul comandant.
comandant.
Nu-i
Nu-i pe pe lumea
lumea aceasta
aceasta idiot idiot dindin care
care nu nu scot scot eu eu cel
cel mai
mai
adevăr
adevăr a a tt roşior.
roşior .
10
10 Aşa
Aşa îi îi ia
ia soarta-n
soarta-n zeflemeazeflemea pe pe oameni.
oameni.
Dac-ar fi
Dac-ar fi ştiut
ştiut căpitanul
căpitanul Strună Strună că că idiotul
idiotul acestaacesta
ee unul
unul din din cei
cei doi,
doi, l-arl-ar fifi apucat
apucat de de piept
piept şi şi l-ar
l-ar fi fi scu­
scu-
turat
turat de de ii s-ar
s-ar fifi făcut
făcut terciterci creierii
creierii din din cap.
cap. Tînărul
Tînărul
aspirant
aspirant la la rangul
rangul de roşior ii se
de roşior părea însă
se părea însă atîtatît de de
15
15 tembel şi
tembel şi de
de neajutorat,
neajutorat, încît încît nu nu putea
putea să-i să-i treacă
treacă prin prin
minte
minte gîndulgîndul că că pînă
pînă chiarchiar şi-un
şi-un asemenea
asemenea netot netot poate
poate
să
să scoată
scoată din din minţi
minţi pe pe oo fată
fată ca ca Alina.
Alina. Cu Cu totul
totul altfel
altfel
şi:..
şi~ll închipuia
închipuia dînsuldînsul pe cel din
pe cel Ploieşti şi
din Ploieşti şi se
se uita cbiorîş
uita cbiorîş
la
la tinerii
tinerii mai mai spelcuiţi
spelcuiţi ce:.. ce~ii ieşeau
ieşeau din din ce ce în în ce mai
ce mai
2
200 des
des îînn cale.
cale. "Nu"Nu cumva cumva acesta acesta e? e ? !!'~'� îşi
îşi zicea
zicea puind,
puind,
mîna
mîna pe pe sabie.
sabie.
Emil, ştiindu:..
Emil, ştiindu~se s e însuşi
însuşi pe pe sine
sine motolog
motolog şi şi văzîndu-1
văzîndu-1
pe căpitan cum
pe căpitan calcă, cum
cum calcă, cum îşi poartă sabia
îşi poartă sabia şi şi cît
cît dede
răstit
răstit vorbeşte,
vorbeşte , era era sfiicios
sfiicios şi şi sese uita
uita la la elel caca lala IIorgu
orgu
2
2 55 cînd
cînd l-a l-a ridicat
ridicat d dee ppee �~chelă
chelă ca ca ppee oo păpuşă păpuşă umplutăumplută
cu paie. "Tinere
cu paie. "Tinere - - îi îi zicea
zicea căpitanul
căpitanul mustrîndu-lmustrindu-l cu cu
ochi
ochi de de cunoscător
cunoscător - - nu-mi
nu-mi calci calci deloc
deloc aa rosior. rosior. Mai Mai
nainte
nainte de-a de-a începe
începe să căIăreşti, ai ai să:..
să~ţi ţ i ştii p�rta
p~rta voi­ voi-
niceşte
niceşte picioarele.
picioarele. '!..'!.
3
300 Săptămîni
Săptămîni de de zile
zile de-ade-a rîndul
rîndul Emil Emil aa fost fost nevoit
nevoit să să
alerge
alerge cîte cîte doauă-trei
doauă- trei ceasuriceasuri pe pe zi,
zi, să
să sară sară peste
peste gropigropi
şi peste coardă,
şi peste coardă, să să urceurce scara,
scara, funia funia şi şi prăjprăjinaina şi şi să facă
să facă
fel
fel dede fel
fel dede alte
alte deprinderi
deprinderi gimnastice.
gimnastice. Aşa Aşa a a ajuns
ajuns de de
sabia
sabia nu-inu-i eraera nici
nici prea prea lungă,
lungă, nici nici grea,
grea, iar iar pe pe calcal sese
3
355 ţinea
ţinea parcă
parcă de de mic
mic copil copil ar ar fifi crescut
crescut îînn spinarea spinarea lui. lui.
Era
Era mîndru
mîndru căpitanul
căpitanul de de succesul
succesul pe pe care care l-a l-a
obţinut
obţinut;; nu nu mai
mai era era însăînsă nici
nici Emil
Emil tot tot omul omul sfiicios
sfiicios de de
mai
mai nainte,
nainte, ci ci călca
călca şi şi elel ţeapăn,
ţeapăn, îşi îşi purta purta capulcapul sus sus
şi
şi se uita drept
se uita drept în în ochii
ochii orişicui.
orişicui. S-a S-a făcut făcut chiarchiar om om
4
400 îndrăzneţ
îndrăzneţ mai mai alesales după după ce ce s-as-a deprins
deprins a-şi a- şi purta
purta
sabia
sabia scoasă
scoasă din din teacă
teacă pentrupentru ca ca să să se se apere
apere cu cu eaea şi şi

429
429

www.dacoromanica.ro
 să
să dea
dea năvală
năvală asupra asupra celui
celui ce ce se pune-n calea
se pune-n calea lui.lui. Abia
Abia
acum
acum s-a s-a datdat pepe faţă
faţă ochiul
ochiul ager,ager, căruia
căruia nu-i
nu-i scăpa
scăpa nici nici
cea
cea maimai mică mică rpişcare
mişcare şi şi r,are
r,are lele prinde toate cu
prinde toate cu oo fulge­
fulge-
rătoare iuţeală.
rătoare iuţeală. Sta Sta căpitanul,
căpitanul, se se uita
uita cuprins
cuprins de de mirare
mirare
5
5 şi
şi nunu era era în stare să
în stare înţeleagă cum
să înţeleagă cum motologul
motologul de mai­
de mai-
nainte a
nainte ajuns deodată
a ajuns deodată om om atîtatît de îndemînatic, încît
de îndemînatic, încît
nu
nu mai mai era-nera-n escadron
escadron nimeninimeni care care ar ar fi
fi fost
fost în stare
în stare
să
să se măsoare în
se măsoare în sabie
sabie cu cu el.el. IIar
ar dac-o
dac-o ştiau
ştiau aceasta
aceasta
altii,
altii, oo simtea
simtea cu cu atît
atît mai
mai vîrtos Emil el
vîrtos Emil el însuşi
însuşi si si cucu
10
10 totul
totul altfelaltfel 'ar
'ar fifi vorbit
vorbit el el cu Iorgu acum
cu Iorgu acum dacă a�esta a~esta
ar
ar mai
mai fi îndrăznit să-I
fi îndrăznit să-I ia în braţe
ia în braţe de de pepe schelă.
s chelă.
Altfel
Altfel ar ar fifi vorbit
vorbit el el şi
şi cu
cu căpitanul
căpitanul dac-ar
dac-ar fi fi bănuit
bănuit
că
că acesta,
acesta, cînd cînd poate
poate să să scape,
scape, se repede la
se repede la Bucureşti,
Bucureşti,
ca
ca să să se se ţieţie dede capul
capul Alinei,
Alinei, ce-ice-i drept,
drept, tot tot în în zadar,
zadar,
15
15 deşi
deşi nu nu atîtatît de-n
de-n zadar
zadar ca ca mai
mai nainte.
nainte.
�,Nu
~,. ufaci -faci tu tu pentm
pentru ea ea şişi nunu face
face ea ea pentru
pentru tine tine !! (�'~
îşi zisese
îşi zisese el odinioară şi-şi
el odinioară şi-şi zicea
zicea şi şi acum.
acum. O zisese însă
O zisese însă
aceasta
aceasta puindu-sepuindu-se alături alături cu cu Iorgu
Iorgu şi şi oo zicea
zicea acum acum
neştiind
ne ştiind că că acesta
acesta ee dus dus nu nu ştia
ştia unde.
unde. PreaPrea era era mare
mare
2
200 răspunderea
răspundere a p pee care
care ar ar fi luat-o asupra
fi luat-o asupra ssaa dacă dacă s-ar s-ar
fi
fi ţinut
ţinut de de capul
capul Alinei.
Alinei. Tot Tot aşa aş a trebuia
trebuia să-şi
să-şi zică
zică şi şi
căpitanul.
căpitanul. Prea Prea multă
multă femeie
fem eie era era dlnsa
dînsa pentru
pentru el, el, şişi
prea
prea puţin puţin om om eraera dînsul
dînsul pentru
pentru ea. ea.
Cam
Cam de de aceeaşi părere era
acee aşi părere era şişi Alina,
Alina, carecare se preţuia
se pre ţuia
2
255 ppee sine
sine dupădupă cum cum eraera oglindită
oglindită îîn n ochii
ochii celor
celor doi
doi oameni
oameni
de
d e care
care prinsese
prinsese slăbiciune
slăbiciune..
îl punea pe
îl punea Emil sus
pe Emil sus înîn gîndul
gîndul ei, ei, dar
dar îl
îl socotea
socotea om om
slab, cu
slab, cu care poate să
care poate să facă
facă tottot ceea
ceea cece vrea. Iorgu îi
vrea. Iorgu îi
era,
era, din din contra,
contra, omul tare, care
omul tare, care poa:te
pOâte să facă cu
să facă cu dînsa
dînsa
3
300 tot
tot ceea
ceea ccee vrea vrea el.el. Acum,
Acum, după după cel cel eell plecase
plecase fără fără ca ca
să-i
să-i spună
spună unde unde şi şi fără
fără ca ca săsă iaia ziua
ziua bună
bună de de la la ea,
ea, ea-l
ea-l
socotea om
socotea om mai mai slab,
slab, dardar încă
încă maimai slabă
slabă se se simţea
simţe a ea ea
însaşi şi mereu m ereu îşi ziceazicea:: ",,în
în zadar,
zadar, totuşi poate poate să facă
tot ceea
tot ceea ce ce vrea
vrea cu cu mine
mine!! Nu Nu ee nimic
nimic ce ce lui nu ii se
lui nu se cuvine,
cuvine,
33 5
5 nimic
nimic ccee lui lui ii ssee poate refuza !!'~" Orişice
poate refuza Orişice s-ar
s-ar fi întîmplat
fi întîmplat
şi orişice ar
şi orişice ar fifi făcut
făcut el,el, eaea nu se-ndoia de
nu se-ndoia iubirea lui,
de iubirea lui,
şi
şi aceasta
aceasta oo făcea făcea să să se
se socotească
socote ască mai mai presus
presus de de alte
alte
femei
femei de de seama
seama ei. ei.
Aşa
Aşa era era cîtă
cîtă vreme
vreme ea ea nu-nţelegea
nu-nţelege a de de cece adecă
adecă mama mama
4
400 eeii n-ar
n:.. ar putea
putea să să sse
e mărite
mărite şi şi mai
mai nainte
nainte de de a-şi
a-şi fifi mă-
mă-

430
430

www.dacoromanica.ro
 ritat
ritat fata. Lucrurile s-au
fata, Lucrurile s-au desfăşurat
desfăşurat însă însă aşa
aşa căcă ea
ea aa ajuns
ajuns
încetul
încetul cu încetul s-o
cu încetul . înţeleagă şi
s-o .înţeleagă şi aceasta.
aceasta,
Perzîndu-şi
Perzîndu-şi răbdarea,
răbdarea, d:l d:l Lică
Lică şi viitoarea sa au
şi viitoarea'sa au luat-o
luat-o
în
în cele
cele din
din urmă
urmă în în gît
gît şi şi s-au
s-au căsătorit
căsătorit şi şi fără
fără caca săsă fifi
5
5 plecat fiica lor
plecat fiica lor dindin ca�ă,
ca~ă, ceea ceea ce ce nunu era lucru plăcut
era lucru plăcut
pentru
pentru dînşii
dînşii şi şi oo supăra
supăra din din cece în
în ce mai mult
ce mai mult pe pe dînsa.
dînsa.
D-I Cezar
D-I Cezar Lică Lică era era om om foarte
foarte manierat,
manierat, care care ştia
ştia ce ce
se
se cuvine
cuvine şi şi cece nunu se se cuvine.
cuvine. El El se
se afla însă aca�ă
afla însă aca~ă la la el
el
şi
şi se
se purta
purta cum cum orişicare
orişicare om om cumsecade
cumsecade se se poartă
poartă la la
10
10 căminul
căminul lui, lui, iar
iar aceasta
aceasta oo jjignea ignea adeseori
adeseori pe pe Alina
Alina şi şi
încă
încă mai
mai adeseori
adeseori pe pe mama
mama ei. ei . Era, între altele,
Era, între altele, d-ld-l Cezar
Cezar
Lică
Lică obicinuit
obicinuit �ă-şi ~ă-şi facă
facă în în casă
ca~ă treburile-n
treburile-n papuci papuci şi şi
îmbrăcat
îmbrăcat în cămaşa de
în cămaşa de noapte.
noapte, Erau Erau papucii frumos
papucii frumos
brcdaţi
brcdaţi şi încă mai
şi încă mai frumoasă
frumoasă era era cămaşa
cămaşa lucrată-n
lucrată-n fir, fir,
15
15 dar
dar Alina
Alina nu nu eraera obicinuită
obicinuită cu cu aşa
aşa ceva
ceva şi şi găsea
găsea că că bunul
bunul
ei
ei tată
tată maşter
maşter e e lipsit
lipsit de tactul cuvenit,
de tactul cuvenit, iar iar mama
mama ei, ei,
soţia
soţia d-lui
d-Iui Cezar,
Cezar, nu nu eraera nicinici ea ea încîntată.
încîntată.
D-I
D-I Cezar
Cezar LicăLică mai mai era era apoiapoi şi soţ foarte
şi soţ foarte afectuos,
afectuos,
care
care ţinea
ţinea să-şi
să- şi dea
dea pe pe faţă
faţă iubirea
iubirea conjugală
conjugală nu nu numai
numai
2
200 prin
prin vorbe,
vorbe, ci ci şişi prin
prin mîngîieri
mîngîieri de de tot
tot felul.
felul. Aceasta
Aceasta n-o n-o
supăra
supăra pe pe soţia
soţia lui,
lui, care
care era era însetată
însetată de de aşa
aşa ceva
ceva;; eaea arar
fi
fi dorit însă ca
dorit însă ca lucrurile
lucrurile ~ă �ă sese petreacă
petreacă mai mai cu cu 'perdea,
'perdea,
între
între patru
patru ochi,
ochi, dacădacă nu nu chiar
chiar pe-ntunerec.
pe-ntunerec. IIar ar fiica
fiica
ei
ei se
se simţea
simţea jjignită
ignită şi şi zicea
zicea că că tatăl
tatăl ei ei maşter
maşter e e lipsit
lipsit
2
:255 d
dee sfiala
sfiala cuvenită.
cuvenită.
D-I
D-I Cezar
Cezar Lică Lică era era şi şi ' om
om deştept,
deştept, care care ştia
ştia multe,
multe, şi şi
astfel stetea
astfel stetea de de vorbă
vorbă mai mai bucuros
bucuros cu cu fiică-sa,
fiică-sa, carecare eraera
şi
şi ea
ea deşteaptă
deşteaptă şi şi multştiutoare,
multştiutoare, decît decît cu cu soţia
soţia sa,sa,
care
care chiar
chiar şi la maus
si la m'a us vorbea
vorbea puţin putin şi si se
se gîndea numai
gîndea numai
330
0 'la
'la cîştig.
cîştig, Chiar
Chiar şi numai numai atît atît ara; fi fost destul
fi 'fost destul pentru
pentru
ca
ca d-na
d-na Lică
Lică să să se simtă jjignită-n
se simtă ignită-n amorul
amorul ei ei propriu.
propriu.
D-I Lică,
D-I Lică, soţul
sotul ei, ei, mai
mai era era însă
însă şisi părinte
părinte afectuos
afectuos şi si
ţinea ca dragostea părintească s-o
ca şi dragostea s-o deadea pe pe faţă n~ nu
numai
numai prin prin vorbe,
vorbe, ci ci şi şi prin
prin mîngîieri,
mîngîieri, pe pe care
care Alina
Alina
35
3'5 le
le socotea
socotea îndrăzneţe,
îndrăzneţe, iar iar mama
mama ei ei chiar
chiar neruşinate
neruşinate..
N -aveau
N -aveau dreptate,
dreptate, căci căci mîngîierile
mîngîierile acesteaacestea erau erau cele
cele
mai nevinovate,
mai nevinovate, dar dar mama
mama Alinei Alinei îşiîşi luase bărbat ca
luase 'bărbat ca s-o
s-o
mîngîie
mîngîie pe pe ea ea şişi numai
numai pe pe ea.ea. E E lucru
lucru neplăcut
neplăcut să-ţi să-ţi
temi
temi bărbatul
bărbatul şi şi mai
mai urît urît cîndcînd aceea
aceea de de care-l
care~l temi
temi ee
�
~oo chiar
chiar fiioa
fiica ta.ta. Se-ntîmplă
Se-ntîmplă îmă îmă cîtecdată
cîtecdată ccă ă omul
oniul slab
slab
de
de înger,
înger, avînd
avînd să să aleagă
aleagă Între între mamă
mamă şi fată, nu
şi fată, pe mamă,
nu pe mamă,

431

www.dacoromanica.ro
 ci pe
ci pe fiica
fiica eiei o
o alege,
alege, şi şi temerea
temerea d-nei
d-nei Lică
Lică era
era cu
cu atît
atît
mai întemeiată
mai întemeiată cu cu cît cît eaea trebuia
trebuia să să scadă
scadă trei,
trei, iar
iar
d-l Lică
d-l Lică avea
avea să să mai
mai adauge
adauge doi doi ani
ani lala vîrsta
vîrsta sasa pentru
pentru
ca să
ca să poată
poată /zice
'zice că
că s:.au
s'-au născut
născut în în acelaşi
acelaşi an,an, şi
şi el,
el, dac-ar
dac-ar
55 fi avut
fi avut să s ă aleagă,
aleagă, în în adevăr
adevăr nu nu pe
pe mamă
mamă ar ar fi
fi ales-o,
ales-o,
încît d-l
încît d-l căpitan
căpitan ar ar fifi avut
avut oarecare
oarecare dreptate
dreptate dacă
dacă l-ar
l-ar
fi pus
fi pus în în rînd
rînd cu cu ceilalţi
ceilalţi doi.doi.
Toate acestea
Toate acestea erau
erau lucruri
lucruri despre
despre carecare nunu se
se vorbea
vorbea 0;'::
cel ce
cel ce are
are însă
însă pepe inimă
inimă ceva ceva ce ce nu-i
nu-i dădă mîna
mîna să să spuie
spuie
10
10 ee posomorît
posomorît şi şi cicăli
cicăli tor,
tor, încît
încît nunu sese putea
putea zice
zice căcă ee
liniştită şi
liniştită şi senină
senină viaţa
viaţa însurăţeilor.
însurăţeilor. S-ar S-ar fi-nseninat,
fi-nseninat,
poate, dacă
poate, dacă n-ar
n-ar fifi fost
fost la la mijloc
mijloc fata
fata nemăritată,
nemăritată, care care
rîdea pe
rîdea pe înfundate
înfundate şi zicea că
şi zicea că ee caraghioaEă
caraghioa�ă mama mama ei ei
cînd
cînd aceasta scotocea prin
aceasta scotocea prin blid
blid ca
ca săsă aleagă
aleagă celecele mai
mai
15
15 bune bucăţele
bune bucăţele pentru
pentru scumpul
SClimpul ei ei soţ
soţ şi-şi
şi-şi dedea
dedea în în fel
fel
de fel de
de fel de chipuri silinţa de
chipuri silinţa de a-şi
a-şi îndulci
îndulci viaţa
viaţa îndulcind-o
îndulcind-o
pe
pe aa lui.
lui.
Cît pentru
Cît aceste şi
pentru aceste şi pentru altele de
pentru altele de acelaşi
acelaşi felfel nu-i
nu-i
zicea
zicea mama
mama nimic,
nimic, dardar oo cicălea
cicălea mereu
mereu pentru
pentru iariar altele,
altele,
2
200 de-i
de-i venea
venea cîteodată
cîteodată să-şisă-şi iaia lumea-n
lumea-n cap. cap. Ţiind
Ţiind seamă
seamă
de
de gura
gura lumii,
lumii, eaea zîmbea
zîmbea şi şi zicea
zicea că-i
că-i merg toate bine,
merg toate bine,
dar
dar în fundul inimii
în fundul inimii ei ei era
era multă
multă amărîciune,
amărîciune, despre despre
care
care nimănuia-n
nimănuia:.n lumea lumea aceastaaceasta nu nu putea
putea să-i vor­
să-i vor-
bească.
bească.
25 Azi aşa,
'Azi aşa, mîne
mîne la la fel,
fel, zi cu zi
zi cu zi strivită
strivită dede simţămîntul
simţămîntul
că
că e
e nesuferită-n
nesuferită-n casa casa părinţilor săi, ea
părinţilor săi, ea aa ajuns
aj uns încetul
încetul cucu
încetul
încetul săsă se
se bucure
bucure cîndcînd căpitanul Voicu Strună
căpitanul Voicu venea
Strună venea
s-o vadă
s-o vadă şi s-o întrebe
şi s:.o întrebe cece mai face şi
mai face cum se
şi cum se simte.
simte. Era
Era omul
omul
pe
pe care
care nu-l
nu-l supăra,
supăra, care
care înîn adevăr ţinea la
adevăr ţinea la ea,
ea, în
în care
care
3
300 putea
putea ssăă aibă
aibă toată
toată încrederea,
încrederea, nu nu caca ceilalţi doi, pe
ceilalţi doi, pe
care
care nu'-i
nu:.i mai
mai ştia
ştia unde sunt. Se-nşela
unde sunt. Se-nşela d-ld-l avocat
avocat Cezar
Cezar
Lică dacă
Lică dacă credea
credea că că Alina
Alina fugefuge de de căpitanul
căpitanul 'Voicu
'Voicu
Strună
Strună şi şi nu
nu sese va
va muta
muta la Ploieşti dacă
la Ploieşti dacă vava afla
afla că şi
că şi
acesta s-a
acesta mutat acolo
s-a mutat acolo.. Din contra. Ea
Din contra. Ea s-a
s-a gîndit
gîndit lala
3
355 Ploieşti,
Ploieşti, anume
anume llaa Ploieşti,
Ploieşti, pentru
pentru ccăă avea
avea p pee cineva
cineva
acolo.
acolo. CuCu atît
atît mai
mai vîrtos
vîrtos eraera Îndemnată
îndemnată să se mute
să se mute
acolo
acolo după
după ce-lce-l mai
mai avea
avea şişi pe
pe căpitan,
căpitan, omul
omul pe pe care-n
care-n
toate
toate împregiurările
împregiurările se putea răzema.
se putea răzema.
Nu
Nu mai
mai erau
erau acum
acum doi,doi, ci trei, şi
ci trei, şi dac-ar
dac-ar fifi atîrnat
atîrnat
440
0 de
de bunul-plac
bunul-plac al al ei,
ei, eeaa şi
şi l-ar
l-ar fifi făcut
făcut pepe unul
unul soţ,
soţ, pepe
altul
altul prieten,
prieten, iariar pe
pe alal treilea
treilea epitrop,
epitrop, care
care priveghează
priveghează

432
432

www.dacoromanica.ro
 neadormit,
neadormit, ca ca nu
nu cumva dînsa să
cumva dînsa să dea-n
dea-n gropi.
gropi. Acesta
Acesta
şi
şi priveghea
priveghea cu cu mîna
mîna mereu
mereu pepe sabia
sabia lui
lui cea
cea lungă
lungă şi şi
grea,
grea, dar
dar stăruia
stăruia cu-ncăpăţinare
cu-ncăpăţinare în în gîndul
gîndul că.,
că·, dacă
dacă
ee vorba
vorba ca
ca ea
ea săsă nu
nu dea-n
dea-n gropi,
gropi, el
el are
are să
să fie
fie nu numai
nu numai
.5
5 epitrop,
epitrop, ci
ci totodată
totodată şişi prieten, precum şi
prieten, precum şi soţ,
soţ, mai
mai ales
ales
soţ, ceea ce
soţ, ceea în gîndul
ce în gîndul ei
ei era
era peste
peste putin'ţă.
putinţă.
Avea,
Avea, ce-i
ce-i drept,
drept, şi
şi clipe în care
clipe în care toate
toate cele
cele trecute
trecute ii se
se
păreau visuri deşerte
păreau visuri deşerte şi-i
şi-i venea
venea să-şi
să-şi zică
zică:: "Viaţa
"Viaţa pe­
pe-
trecută
trecută în
în aievea
aievea ee prozaică"
prozaică"..

10
10 IV

Doi
Doi oamem
oamem III m toată
toată firea,
firea, soţ
soţ şi soţie, începînd
şi soţie, începînd o
dată să
dată să se
se certe, mereu se
certe, mereu se ceartă, pînă ce
ceartă, pînă ce n-ajung,
n-ajung, în în
cele
cele din
din urmă,
urmă, ca ca ori
ori să
să se
se apropie
apropie ssufleteşte
ufleteşte atît
atît de
de mult
mult
încît
încît ~ă �ă nu
nu se se mai
mai poată
poată ·· certa,
certa, ori
ori să
să sese despartă
despartă p pee
115
.5 toată
toată viaţa.
viaţa.
Iorgu
Iorgu şi Zoe nu
şi Zoe nu mai mai erau
erau departe
departe de de alternativa
alternativa
aceasta.
aceasta.
El
El îşi
îşi dedea,
dEdea, ce-ice-i drept,
drept, seamăseamă c-a
c-a fost
fost prea
prea aspru
aspru
faţă
faţă cu Zoe, dar
cu Zoe, dar nunu pentru aceasta-şi făcea
pentru aceasta-şi făcea mustrări,
mustrări,
2
200 ci
ci pentru
pentru că că s-a
s-a dat
dat de de gol
gol şişi i-a
i-a făcut
făcut oo mare
mare nedreptate
nedreptate
Alinei,
Alinei, de de care
care nunu sese mai
mai socotea
socotea vrednic.
vrEdnic. Nu-i dedea
Nu-i dedea
deci
deci mîna
mîna să-isă-i facă
facă Zoei
Zoei vreo
vreo mărturisire,
mărturisire, ci ci se
se mărginea
mărginea
la
la silinţa
silinţa de de aa oo îmbuna.
îmbuna .
Zoe
Zoe era
era adînc
adînc mîhnită,
mîhnită, nu nu însă
îmă dede cele
cele zise
zise de
de către
către
25.5
2 Iorgu,
Iorgu, ccii dede propria
propria ei ei slăbiciune.
slăbiciune. N Nuu ssee putea
putea ierta
ierta pepe
sine
sine însaşi
însaşi pentru
pentru că că a a plîns
plîns caca orişicare
orişicare femeie
femeie jjignită-n
ignită-n
amorul
amorul ei ei propriu,
propriu, ba ba eraera p-aci-p-aci
p-aci-p-aci să să leşine.
leşine. CuCu atît
atît
mai
mai puţin
puţin putea
putea să-I ierte pe
să-I ierte pe el
el c-a
c-a scos-o
scos-o din
din sărite,
sărite,
dar
dar nici
nici ei nu-i mai
ei nu-i mai dedea
dedea mînamîna s�os~o mărturisească
mărturisească aceasta.
aceasta.
3
300 Ei
Ei vorbeau
vorbeau deci deci puţin,
puţin, pacea
pacea nu nu era
era pace
pace adevărată,
adevărată ,
şi
şi pe
pe cînd
cînd el el umbla
umbla mereumereu în în voia ei, ea
voia ei, ea se
se folosea
folosea de de
toate
toate împregiurările
împregiurările ca ca să-I
să-I umilească,
umile ască, ceea
ceea cece nu
nu era
era
greu,
greu, căci
căci elel şi
şi altminteri
altminteri era dispreţuit de
era dispreţuit de sine
sine însuşi,
însuşi ,
în
în vreme
vreme ce ce eaea era
era mîndră
mîndră ştiindu-şi-l
ştiindu-şi-l supus,
supus, cu cu toată
toată
3
35.5 slăbiciunea
slăbiciunea lui lui pentru
pentru ceealaltă.
ceeala1tă.
Gîndurile
Gîndurile se se cheamă
cheamă apoi unul pe
apoi unul pe altul,
altul, cele
cele bune
bune
pe
pe cele
cele plăcute,
plăcute, iar iar cele
cele negre
negre pe pe cele
cele lala fel
fel cu ele.
cu ele.

433:

www.dacoromanica.ro
 Ei aveau
"Ei aveau - - în în drum
drum spre spre Nizza izza, -- ~ă �ă se
se oprească
oprească la la
Zurich,
Zurich, unde unde era era Vorba
"vorba �~ăă găsească
găsea că scrisoriscrisori din din ţară.
ţară.
El de
El de lala cine
cine şi şi ce
ce fel
fel dede ştiri putea să
ştiri putea să primească
primească?? !!
Sîngele
Sîngele îi îi năvălea-n
năvălea-n obraj obrajii cîndcînd ~e Ee gîndea
gîndea cum cum le-ale-a
j5 lăsat toate
lăsat baltă şi
toate baltă şi era
era cuprins
cuprins de de un
un felfel de uimire cînd
de uimire cînd
îşi dedea seamă
îşi dedea seamă cît cît poate
poate să să cheltuiască
cheltuiască omul omul în în timp
timp
scurt
scurt şi şi fără
fără ca ca să poată spune
să poată spune pe pe ce.
ce. Vorb
Vorb aa coconului
coconului
Iancu
Iancu Talpă Talpă:: una una ee socoteala
socoteala n neguţătoreaEcă
eguţătorea~că şi şi alta
alta
cheltuiala
cheltuiala boierească.
boierească. Ce Ce s-as-a ales
ales de de planurile
planurile cele cele
10
10 frumoase pe
frumoase pe care
care si si le
le făcuse,
făcuse, ca ca să
să lase
lase el,el, om
om bogat,
bogat,
urme
urme frumoase
frumoase pretutindeni
pretutindeni pe pe unde
unde trece.trece. Răstur­
Răstur­
natu-s-au
natu-s-au toate-n toate-n sufletul
sufletul lui, lui, încît
încît se se mira
mira el el însusi
însu si
de
de sine.
sine. De De ce ce?! ? ! Temutu-s-a
Temutu-s-a ca ca nunu cumva
cumva cel cel m�i
m~i
apropiat
apropiat Armaş Armaş ~ă �ă fie
fie copil
copil din flori ? Aceasta
din flori? Aceasta nu-l nu-l
15
15 silea
silea să facă Q
să facă o călătorie
călătorie fără fără rost
rost şi şi cheltuielile
cheltuielile nebuneşti
nebuneşti
împreunate
împreunate cu cu ea.ea. Le-a făcut şi
Le-a făcut şi le
le face toate numai
face toate numai din din
slăbiciune
slăbiciune pentrupentru ea, ea, oo slăbiciune
slăbiciune care-lcare-l înjosea,
înjosea, puindu-l
puindu-l
în
în rînd
rînd cu cu animalele,
animalele, şi şi erau
erau clipe,
clipe, ba ba chiar
chiar şi ceasuri
şi ceasuri
întregi
întregi de-a de-a rîndul,
rîndul, în în care
care îi îi era
era urgisită
urgisită femeia
femeia cea cea
2
200 făţamică,
făţarnică, vicleană
vicleană şi şi plină
plină de de răutate.
răutate. Era Era îmă
îm ă destul
destul
ca
ca eaea să-I
să-I mîngîie,
mîngîie, să-i să-i puie
puie mîna
mîna pe pe umăr,
umăr, ba. ba fie
fie chiar
chiar
numai
numai să-i să-i arunce
arunce oo căutătcăutătură ură adimenitoare
adimenitoare pentru pentru ca ca elel
să pornească iar
să pornească iar cucu ochii-nchişi
ochii-nchişi pe pe drumul
drumul în în care-l
care-l purta
purta
dînsa.
dînsa.
2
255 Trecuseră cîteva
Trecuseră cîteva zile zile dede cînd
cînd eeaa nu mai făcuse
nu mai făcuse aşaaşa ceva,
ceva,
şi
şi el
el era
era posomorît
posomorît cînd cînd au sosit la
au sosit la Zurich,
Zurich, iar iar ştirile
ştirile
primite
primite aici aici nunu erauerau deloc
deloc aşa aşa ca ca el
el să
să sese mai
mai fi-nviorat
fi-nviorat..
Se-ntîmplase,
Se-ntîmplase, mai mai nainte
nainte de de toate,
toate, că-n urma ploilor
că-n urma ploilor
îndelungate
îndelungate arăturile arăturile de de toamnă
toamnă n-au n-au pututputut să să fiefie
3
300 făcute
făcute lla a timp
timp şi puţin s-a
şi puţin s-a semănat,
semănat, iară iară zidarii,
zidarii, dulgherii
dulgherii
şi
şi salahorii
salahorii au fost nevoiţi
au fost să-şi pe
nevoiţi să-şi peal
al dă timpul degeaba.
dă timpul d egeaba.
Pornindu-se
Pornindu-se apoi apoi pregătirile
pregătirile de război, mulţi"
de război, mulţi" dintre
dintre
lucrători
lucrători au au fost concentraţi şi
fost concentraţi şi astfel lucrările au
astfel lucrările au fost
fost
amînate
amînate pînă pînă la la primăvară,
primăvară, dacă dacă nu nu vava izbucni
izbucni războiul.
războiul.
35
35 Steteau
Steteau deci deci llaa Valea-Boului
Valea-Boului toate toate în în părăsire,
părăsire, parc-ar
parc-ar
fi
fi murit
murit stăpînul,
stăpînul, şi şi pentru
pentru gospcdăria
gospodăria plănuită plănuită de Iorgu
de Iorgu
era perdut un
era perdut un an,an, iar
iar cametele
carnetele banilor
banilor luaţiluaţi cu-mprumut
cu-mprumut
curgeau
curgeau înainte.
Înainte.
Curgeau
Curgeau şi şi cheltuJelile
cheltuielile de de tottot felul
felul şi şi mai
mai ales
ales cele
cele
4
40O de
de călătorie.
călătorie"

434

www.dacoromanica.ro
 -- IIar
ar îşi făcea Iorgu
îşi făcea Iorgu socoteli
socoteli de gospodar cu
de gospodar cu rosturi
rosturi
bine
bine cumpenite
cumpenite şi şi se
se sîmţea
sîmţea din din ce ce în
în cece mai
mai strîmtorat
strîmtorat..
Umblase cu
Umblase cu capul ridicat şi
capul ridicat şi călcînd
călcînd ţeapănţeapăn pentru pentru
că
că se ştia om
se ştia bogat, care
om bogat, care areare mai
mai mult mult decît
decît ceeaceea ce ce îi
îi
5
5 este
este de neapărată
de ne apărată trebuinţă.
trebuinţă. Acum Acum cheltuise-n
cheltuise-n timp timp de de
cîteva
cîteva săptămîni
săptămîni ceea ceea ce ce ii se
se cuvenea
cuvenea pe tot atite
pe tot atite luni
luni..
Ar
Ar fi fi trebuit
trebuit ~ă �ă stea timp îndelungat
stea timp îndelungat la la moşie
moşie pentru
pentru ca, ca,
cheltuind
cheltuind puţin, puţin, să să ajungă-ncetul
ajungă-ncetul cu-ncetul cu-ncetulla la cumpăna
cumpăna
dreaptă.
dreaptă. La La moşie
moşie?? !! Cu Cu cine
cine?? !! Cu
Cu Zoel oe?? Da!
Da ! dac-ar
dac-ar aveaavea
10
10 acolo
acolo castel
castel cu cu mare
mare lărgime,
lărgime, slugi
slugi multe,
multe, graj duri pline
grajduri pline
de
de caicai frumoşi,
frumoşi, cămări
cămări pline,
pline, ca ca să dea mese
să dea mese şi şi să
să pună
pună
la cale
la cale petreceri
petreceri pentru
pentru oaspeţi
oaspeţi aleşialeşi pe pe placul
placul ei. ei.
Era
Era peste
peste putinţă
putinţă ca ca elel să
să nu
nu sese gîndească
gîndească şi şi la
la zestrea
zestrea
Zoei,
loei, de de ale
ale căreia
căreia venituri
venituri ii se se cuvenea
cuvenea să să dispună
dispună ca ca soţ.
soţ .
15
15 Subscrisese
Subscrisese de de primire
primire fără fără caca săsă fi
fi primi
primit. t . Aşa
Aşa trebuia
trebuia
să
să facă
facă el el ca
ca omom galant,
galant, şi şi nici
nici nunu se se gîndea
gîndea atunciatunci că că
va
va aveaavea vreodată
vreodată nevoie nevoie de de veniturile
veniturile loei. Zoei. Acum
Acum ii
se
se părea
părea că că e e cestiune
cestiune de de bună-credinţă
bună-credinţă ca ca loeZoe să să ii le
le
dea.
dea. Lui Lui îiîi er
eraa greu,
greu, iarăiară ei nu-i trecea
ei nu-i trecea prinprin minte
minte să să
2
200 vorbească
vorbească despre despre aceasta,
aceasta, şşii astfel
astfel se-ngrămădeau
se-ngrămă de au su­ su-
părările
părările ce-i ce-i puneau
puneau în în vrajbă.
vrajbă.
S-a
S-a mai
mai nimerit
nimerit însă însă că că după
după sosirea
sosirea lor lor lala Ziirich
liirich
au
au primit
primit şi şi doauă
doauă ştiriştiri asupra
asupra cărora
cărora erauerau nevoiţi
nevoiţi să să ieie
ieie
înţelegere : una,
înţelegere: una, că că Iorgu
Iorgu a a fost
fost chemat
chemat la la concentrare;
concentrare;
2
255 iar alta,
iar alta, ccăă marele
marele financiar Philippart s-a
financiar Philippart s-a dat
dat llaa fund,
fund,
şi întreprinderea de
şi întreprinderea de lala Baia-
Baia-de de-'Aramă
-Aramă a a căzut
căzut în în baltă,
baltă,
Încît
încît eraera foarte
foarte apropiat
apropiat gîndulgîndul că că cele
cele doauă
doauă sute sute dede mii
mii
ale
ale Zoei
loei nu nu mai mai preţuiesc
preţuiesc nimic.nimic.
-
- Dedeam
D edeam eu eu cu cu socoteală
socoteală că că Philippart.
Philippart, multlău-multlău-
3
300 datul
datul financiar,
financiar, era era uun n mare
mare şarlatan,
şarlatan, grăi grăi Iorgu
Iorgu fără fără
ca
ca săsă ţie
ţie seamă
seamă că că şarlatanul
şarlatanul acela acela maimai eraera şişi bun
bun prieten
prieten
al
al Zoei.
loei.
Zoe
loe eraera gata
gata de d e luptă
luptă..
Nu doară
Nu doară că ţinea să-I
că ţinea să-I scoată
scoată pe Philippart om
pe Philippart om cu cu
3
355 mînile
mînile curate,
curate, dar dar avea
avea cuvinte
cuvinte d dee aa se
"e da-n
da-n partea
partea celor
celor
ce
ce ziceau
ziceau că că orişice
orişice războire
războire e e darea
darea pe pe faţă
faţă a Însălbă­
a însălbă­
ticirii
ticirii omeneşti,
omeneşti, şi şi profita
profita de ocaziune ca
de ocaziune ca să-şi
să-şi verse
verse focul.
focul.
-
- Aceasta
Aceasta ee părerea părerea d-tale,d-tale, economistul
economistul iscusit, iscusit ,
care
care se se avîntă-n
avîntă-n întreprinderi
întreprinderi mari mari cîndcînd alţii
alţii sese pre-
pre-
44.0
0 gătesc
gătesc de de război,
război, grăigrăi dînsa.
dînsa. Tocmai
Tocmai şarlatan
şarlatan fiind.
fiind , n-ar
n-ar
fi
fi pornit
pornit întreprinderea
întreprinderea de de lala Baia- de-Aramă dac-ar
Baia-de-Aramă dac-ar

435

www.dacoromanica.ro
 fi prevăzut că
fi prevăzut că mîne
mîne oamenii-şi
oamenii-şi vor vor perde
perde minţile
minţile şi şi vor
vor fi
fi
cuprinşi
cuprinşi de de pornirea
pornirea sălbatică
sălbatică de de a a se
se ucide
ucide Între
între dînşii.
dînşii.
-
- Vorbe
Vorbe de de femeie
femeie lipsită
lipsită de de vlagă
vlagă!! întîmpină
întîmpină lorgu. Iorgu.
Bărbatul
Bărbatul e e chiar
chiar prin prin firea
firea lui războinic..
lui războinic
5.5 Vorbele
Vorbele "femeie
"femeie lipsită
lipsită de de vlagă'�
vlagă'~ îi îi reaminteau
reaminteau Zoei Zoei
lacrămile
lacrămile ce ce vărsase
vărsase pornită
pornită spre spre leşin.
leşin.
-
- DaDa!! Aşa Aşa sunt sunt femeile,
femeile, lipsitelipsite de de vlagă,
vlagă, zise zise ea.ea.
D-ta,
D-ta, bărbat
bărbat plin plin de de vlagă,
vlagă, ai fi pornit
ai fi pornit lucrările
lucrările de de lala
Valea-Boului şi
Valea-Boului si dac-ai
dac-ai fi ştiut că
fi stiut că mîne
mîne se se vor face con-
vor face con-
lj O
O centrări, iar iar poimîne
poimîne va izbucni războiul
va 'izbucni războiul??
-
- Ceea
Ceea ce-amce-am pus pus eu acolo la
eu acolo la cale
cale sese face-n
face-n vederea
vederea
viitorului
viitorului,, întîmpină
întîmpină dînsul.dînsul.
Zoe rîse
Zoe rîse cu cu hohot
hohot..
- Oameni încîntaţi
- Oameni încîntaţi de de trecut, care-n însufleţire
trecut, care-n însufleţirea lor
a lor
1J 5
5 pentru
pentru viitor
viitor dau dau uitării
uitării prezentul,
prezentul, grăi dînsa. Cînd
grăi dînsa. Cînd să-i
să-i
plîng
plîng îmi
îmi vine,
vine, cîndcînd să-i iau în
să-i iau în bătaie
bătaie de de jjoc
oc pe cei ce-n
pe cei ce-n
vederea
vederea viitorului
viitorului se se lipsesc
lipsesc de de mulţumirile
mulţumirile pe pe care
care arar
putea să
putea să lele aibă
aibă azi azi ori
ori sese mistuie-n
mistuie-n griji grij i pentru
pentru cele cele
ce
ce n-au,
n-au, poate, niciodată să
poate, niciodată să vie,
vie, niciodată.
niciodată. Pleci Pleci azi-azi-
2
200 dimineaţa,
dimineaţa, c caa ssăă te-ntorci
t e-ntorci pînă seara, şşii ttee miri
pînă seara, adeseori
miri adeseori
cînd
cînd ajungi
ajungi să să fii
fii iar
iar acasă
acasă şi ce găseşti
şi ce găseşti la la întoarcerea
întoarcerea
ta. De
ta. De unde
unde ai ai mai
mai putea
putea să să prevezi
prev ezi ce ce are
are să fie peste
să fie peste
ani
ani şi
şi iar
iar aniani de de zile
zile şi ce ai
şi ce ai săsă vrei
vrei înîn împregiurările
împregiurările
de
de atunci
atunci?! ? ! Ia
Ia spune
spune dreptdrept -- urmă dînsa stăruitor
urmă dînsa stăruitor- -
2
255 cu
cu trei
trei luni
luni maimai nainte
nainte de aceasta îţi
de aceasta îţi închipuiai
închipui ai că acum
că acum
o
o să fii cu
să fii cu minmin ee aicaic ii la
la Z Ziirich
urich ??
lorgu,
Iorgu, strivit
strivit de de sîmţămîntul
sîmţămîntul propriei propriei salesale nimicnicii,
nimicnicii,
clătină
clătină dindin capcap..
- Ei
- bine!! -
Ei bine - adăugă
adăugă dînsa dînsa -- ttot o t aşa
aşa n nuu puteam
puteam eu, eu,
3
3 00 cînd
cînd aamm luat
luat acţiunile,
acţiunile, să să ştiu
ştiu c căă azi ele n
azi ele nuu mai preţuiesc
mai preţuiesc
atît
atît cît
cît le
le socoteam
socoteam eu eu.. Cu
Cu totul
totul altfel ar fi
altfel ar fi iesit
ieşit lucrurile
lucrurile
dacă oamenii
oamenii nu nu si-ar
şi-ar fi perdut mintile.
fi perdut minţile . Dar
"
Dar ce-ti
de-ţi pasă
pasă?? !!
Nu
Nu te priveşte!! '
te priveşte
lorgu
Iorgu îşi îşi perdu
perdu bunul-cumpăt.
bunul-cumpăt.
35
35 -
- Cum,
Cum, păcatele
păcatele mele mele!! să să nu-mi
nu-mi pese,pese, cumcum să să nu
nu mămă
privească
prive ască?! ? ! răspunse
răspunse el. el. N-am subscris declaraţiunea
N-am subscris declaraţiunea
de
de aa le
le fi
fi primit
primit ??
în Zoe
în Zoe izbucni
izbucni firea firea ei ei ceacea adevărată.
-
- AiAi vrea
vrea adecă
adecă să să spui
spui că dac-ai subscris
că dac-ai subscris de de primire,
primire,
�
-40o trebuia
trebuia să să şişi primeştp
primeşti?!! întîmpină
întîmpină dînsa. dînsa. Nu, stimabile
Nu, stimabile
domnule.
domnule. IIată ată că că eşti
eşti chemat
chemat la concentrare, şi,
la concentrare, bărbat
şi, bărbat

436
-436

www.dacoromanica.ro
 războinic
războinic cum cum eşti,eşti, ai ai să
să şişi te duci. Cum
te duci. Cum aş rămînea eu
aş rămînea eu
dacă
dacă ai ai fifi şi
şi primit
primit cînd cînd ai subscris ? !
ai subscris?!
- Ei
- Ei bine
bine !! îi Îi răspunse
răspunse el. el. ArAr fifi oare
oare cu cu putinţă
putinţă să să
nu
nu mă mă duc duc cînd
cînd suntsunt chemat
chemat??
5
5 - Toate sunt
- Toate sunt cu cu putinţă
putinţă dacă dacă le le vrei cu tot
vrei cu tot dinadinsul
dinadinsul
şi
şi ştii
ştii cum
cum să să lele pui
pui la la cale,
cale, grăi dînsa. -am
grăi dînsa. -am decît
decît săsă
stărui
stărui cum cum şi şi unde
unde se se cuvine
cuvine pentrupentru ca ca să
să nu fii nevoit
nu fii nevoit
a
a te duce. în
te duce. în cel
cel mai
mai rău caz caz au au să tete numească secretarsecretar
la
la vreuna
vreuna dintre dintre legaţiunile
legaţiunile României României şi să-ţi dea
şi să-ţi dea deo-deo-
110
0 camdată
camdată un un concediu.
concediu. Vorba Vorba ee însă Însă căcă ţii
ţii tu
tu să
să te duci �
te duci:
te:..
te~ai ai săturat
săturat şi profiţi de
şi profiţi de ocaziune
ocaziune ca ca să scapi. Pleacă�
să scapi. Pleacă~
domnule,
domnule, pleacă pleacă!! Te Te cheamă
cheamă patria, patria, pleacă
pleacă!! Puţin Puţin
îti
, pasă
îti pasă ce-tice-ti rămîne-n
rămÎne-n urmă urmă!!
Ea ştia f~arte
, Ea f�arte bine bine că el el nu S-a săturat şi că-i este
nu s-a este
115
5 afară
afară din din cale
cale greu
greu să să se-ntoarcă-n
se-ntoarcă-n ţară ţară maimai nainte
nainte de de 'aa
se
se fi fi sfîrşit
sfîrşit anulanul de de doliu
doliu;; tine
ţinea a Însă
însă să-I
să-I moaie
moaie si , să
şi să
şi-l
şi-l facăfacă supus.
supus. '
-
- Eu Eu am am să-mi
să-mi urmezurmez înainte drumul - urmă
Înainte drumul- urmă decideci --
şi
şi aşaaşa singură
singură .. N-amN-am n nevoie
evoie nici nici dede epitrop,
epitrop, nici nici de de
2
200 ajutor.
ajutor. O O săsă m mii llee fac
fac toate dintr-ale mele
toate dintr-ale mele şşii eeuu Însami
însami
prin
prin mine. mine. Sunt Sunt gata gata să-ţisă-ţi dau dau înscris
Înscris că că n-ai primit
n-ai primit
nimic
nimic din din celecele cuprinse-n
cuprinse-n foaia foaia de de zestre
zestre!!
Grăindu-Ie
Grăindu'-le aceste,aceste, ea ea sese depărtă
depărtă şi se coborî
şi se coborî lala salonul
salonul
de
de coafură,
coafură, ca ca săsă fifiee gătită
gătită pentru
pentru masa masa comună
comună.. Ar Ar fifi
2
255 putut,
putut, ce-i ce-i drept,
drept, să să cheme
cheme llaa dînsa
dînsa pe pe una dintre coafeze,
una dintre coafeze ,
dar
dar ţineaţinea să-Isă-I lase
lase pe pe eell singur,
singur, ca ca săsă fiarbă
fiarbă oarecum
oarecum în în
zama
zama lui lui..
A
A şi şi fiert,
fiert, de de ar ar fi fi putut
putut să-isă-i fifiee şi ei milă
şi ei milă de de dînsul.
dînsul.
Mai
Mai întîi
Întîi şi şi mai
mai întîiîntîi era
era pornit
pornit să să plece
plece după
după ea, ea, ca
ca
330
0 s:..
s'-oo oprească
oprească pentru pentru ccaa ssăă deie deie răspuns
răspuns lla a cele
cele zise
zise de
de
dînsa.
dînsa. Ţinea Ţin e a însăînsă să să nu
nu se se deie
deie de de gol,
gol, să arate că
să arate în
că în
adevăr
adevăr puţin puţin îi îi pasă,
pasă, că că nunu pune
pune nicinici unun temei
temei pe pe vor­
vor-
bele
bele ei. ei.
în adevăr însă
în Însă el el era
era uimit
uimit de de agerimea
agerime a ei. ei.
335
5 �,De
~,De!! îşi Îşi zicea.
zicea. O O fi fi făţarnică,
făţarnică , o o ffii vicleană,
vicle ană, plinăplină o
fi de
fi de răutate,
răutate, dar dar are are dreptate.
dreptate. De De unde-am
unde-am plecatplecat şi şi
unde-am
unde-am ajuns ajuns?? !'1 '::
Se
Se sîmţea
sîmţe a strîmtorat
strîmtorat ca ca vînatul
vînatul luat luat la la goană
goană din din
·toate părţile de
.toate părţile de vînători
vînători şi şi dede cînii acestora, încît
cînii acestora, încît nu nu
4
400 mai
mai ştie ştie cumcum şi şi încotro
Încotro ssăă scape.scape.

437

www.dacoromanica.ro
 ;,Făr�:.. ndoială ! îşi
;,Făr~~ndoială! îşi zise. Dacă mi-aş
zise. Dacă mi-aş fi fi dat
dat moşia
moşia in în
arendă
arendă şi şi pădurea-n tăiere, mi-aş
pădurea-n tăiere, mi-aş trăitrăi azi
azi zilele
zilele fără
fără de de
temeri,
temeri, fără fără dede grij i, fără
griji, fără bătaie
bătaie '' de cap. Cine
de cap. Cine ştieştie ce ce
are
are să să ne
ne aducă
aducă ziua
ziua de de mîne
mîne şi şi dacă
dacă n-o
n-o să:.. m i fie
să~mi fie silă
silă
55 de
de ceeaceea ce ce azi
azi mă-ncîntă
mă-ncîntă?! ? !�~
Un lucru era
Un lucru era mai
mai presus
presus de de orişice-ndoiaIă
orişice-ndoiaIă:: că că nu
nu eraera
supărat
supărat pentrupentru că că Zoe,
Zoe, fie dinadins, fie
fie dinadins, fie fără
fără de de voie,
voie, îl îl
inşelase spuindu~ii că se
înşelase spuindu:.. se crede-n
crede-n starestare binecuvîntată.
binecuvîntată.
Se sîmţea
Se sîmţea chiar
chiar uşurat
uşurat cîndcînd se se gîndea
gîndea că că nu-i
nu-i adevărat
adevărat
10
10 lucrul
lucrul acesta.
acesta.
,, 0 minţeam
,,0 minţeam pe pe dînsa
dînsa şi şi mă
mă amăgeam
amăgeam pe pe mine
mine însumi,
însumi,
îşi
îşi zise
zise iar
iar dînsul
dînsul;; oo făceam
făceam eu eu şişi fără
fără dede aceasta
aceasta !!". ".
Era la
Era la mijloc
mijloc slăbiciunea
slăbiciune a omenească
omenească ce:.. ţ i ia
ce~ţi ia mintea
mintea
şi-ţi întunecă
şi-ţi întunecă vederile,
vederile, şi şi orişicît
orişicît de-nvederată
de-nve derată ar ar fi fi
1
155 fost
fost lipsa
lipsa dede cruţare
cruţare a a Zoei,
Zoei, el el se
se sîmţea
sîmţea vinovat
vinovat de de aa oo
fi scos prin
fi scos prin purtările sale din
purtările sale din răbdare
răbdare şi era gata
şi era gata să-i
să-i
ceară
ceară iertare
iertare pentru
pentru ca ca să:..
să~ii zîmbească
zîmbească iar iar şişi să-I
să-I mîngîie
mîngîie
cum
cum stia ştia dînsa.
dînsa.
Tot mai tinea
Tot' mai ţinea însă şi acum să nu-şi
si acum nu-si deie
deie de de gol
gol slă-
20
20 biciunea şi stetea
biciunea ~tetea posomorît
pos~morît şi-nţepat cînd cînd ea ea s-a-ntors
s-a-ntors
să-şi
să-şi desăvîrşească
desăvîrşească găteala
găte ala pentru
pentru ca ca să-I
să -I ducă
ducă apoi
apoi
cu
cu dînsa
dînsa la la maoă
mao ă..

vv

Lume nu
Lume nu multă,
multă, dar aleasă se
dar aleasă se afla
afla in
în hotelul
hotelul de de Ungă
Ungă
25
25 lac, unde Iorgu
lac, unde Iorgu şişi Zoe erau traşi,
Zoe erau traşi, tot
tot oameni
oameni bănoşi,
bănoşi,
mai
mai ales
ales englezi
englezi şi
şi americani,
americani, care care ştiu
ştiu săsă trăiască
trăiască bine
bine
şi n-au
n-au nevoie
nevoie să sese scumpească.
scumpe ască . în în sala
sala cea
cea mare,
mare, unde
unde
era
era intinsă
întinsă masa,
masa, erauerau vreo
vreo şasezeci
şasezeci de inşi, bărbaţii-n
de inşi, bărbaţii-n
frac
frac şişi cu
cu cravată
cravată albă, iar femeile,
albă, iar femeile, fiefie ele
ele chiar
chiar şişi mai
mai
30 bătrnoare,
bătrîioare, in în găteală decoltată, lume
găteală decoltată, lume nu nu numai
numai in- in­
ter�santă,
ter~santă, ci ci -
- pe
pe ici, ici, pepe colo
colo -- şişi frumoasă.
frumoasă .
Frumoasă
Frumoasă era-ndeosebi
era-ndeosebi şi şi perechea
perechea de:.. nsurăţei tineri,
de~nsurăţei tineri,
Zoe
Zoe şi Iorgu, care,
şi Iorgu, nevoiţi să
care, nevoiţi să vie
vie aici
aici mai
mai nainte
nainte de de aa se
se
fi-mpăcat,
fi-mpăcat, călcau
călcau pe-nţepate
pe-nţepate şi şi iimbeau
iîmbeau a-n a-n silă,
silă, încît
încît
3
355 îţi reaminteau
îţi reaminteau soarele
soarele ce ce după
după o o furtună
furtună ieseiese la
la iveală
iveală
din
din dosul
dosul ,.unui nor negru
unui nor şi-şi revarsă
negru şi-şi revarsă razele
razele asupra
asupra
frunzişului
frunzişului .. stropit
stropit cu cu picături
picături .-limpezi.
limpezi . Şi Şi aici.
aici_ erau
erau
aţintite asupra
aţintite asupra lo.
lo.rr J) Ţ'ivirile tutqror�"
]?ţ"ivirile tut~ror~,. şi şi unul-
unul îiîi lua
lua mai
mai

'138
438

www.dacoromanica.ro
 mult drept
mult drept frate
frate şi soră cu cu cîţiva
cî ţiva ani ani mai
mai mică decît decît
drept
drept soţ soţ şişi soţie.
soţie. .
Peste
P este puţin
puţin privirile
privirile s-au îndreptat spre
s-au îndreptat spre intrarea
intrarea
din
din fund,
fund, undeunde s-a s-a ivit
ivit oo întreagă
între agă ceată ce ată ttot frumoasă,
ot frumo asă,
5
5 dar
dar înîn acelaşi
acelaşi timp
timp şi şi cu
cu deosebire
deosebire intere�antă
inţ ere~ ant ă :: d-l
d-l Aristid
Aristid
Zonas,
Zonas, armator
armator de de la la Alexandria,
Alexandria, cu cu secretarul
secretarul său său
William
William Glood, Glo'od, d-na
d-n,!- Margot,
Margot, soţi?l=
s oţi!± d-Iui
d-Iui Zonas,
Zonas, ·cu ·cu dama
dama
ei
ei dede companie,
companie, domnişoara
domnişoara Clio, Clio, nepoata
nepoata de de fiică
fiică a a
d-Iui şi
d-Iui şi a d-nei Zonas,
a d-nei Zonas, cu cu guvernanta
guvernanta ei, ei, şi negrul Ali
şi negrul Ali
110
0 Buduc,
Buduc, umbra umbra d-lui d-lui Zonas.
Zonas.
D-I
D-I Zonas,
Zonas, deşi desi foarte
foarte bine bine ras ras si şi tot
tot atît
atît dede binebine
cănit,
cănit , semăna aa' om om mai mai apropiat
apropiat de de optzeci
optzeci decîtdecît de de
şasezeci,
şaseze ci, cum cum ar ar fifi dorit
dorit el el �ă~ ă pară,
pară, dar dar sese ţinea
ţine a bine,
bine,
un
un bătrîn
bătrîn de de statură
s tatură mijlocie,
mijlocie, slab �lab,, dardar vînj
vînjosos şi cu
şi cu
115
5 ochii
ochii vioi.
vioi. ElE l îşi
îşi ţinea
ţine a trupul
t rupul ddrept, rept, călca
călc a apăsat,
apăsat, îşi îşi
purta
purta capul capul ridicat
ridicat şi, şi, înşirînd
înş irînd nelipsitele
nelipsitele mătănii
mătănii de de
chihlibar,
chihlibar, se se uita
uita împregiurul
împregiurul lui lui parcă
parcă cei cei dede faţăfaţă
numai
numai de de dragul
dragul lui lui şi şi pentru
pent ru plăcerea
pl ăcere a lui lui îndeosebi
îndeosebi
si-ar
si-ar fi fi dat
dat osteneala
ost eneala să să vie aici.
vie aici.
2
200 ''ŞiŞi ai
ai lui
lui ochi
ochi s-au
s-au îndreptat
îndreptat spre spre perechea
perechea de-nsurăţei
de-nsură ţei
şi
şi s-au
s-au oprit
oprit cucu deosebită
deosebită plăce plăcere, re, însă
însă mai mult asupra
mai mult asupra
ei
ei decît
decît asupra
asupra lui. lui.
D-na
D-na Margot,
Margot, oo creolă creolă înaltă,
înaltă , cu cu ochii
ochii mali
mari şi cam
şi cam
buzată,
buzată , a a fost
fost în în tineretele
tineretele ei ei vestită dansatoare, iar
vestită dansatoare, iar
2
255 acu,
acu, femeie
fem eie matură si şi ea:
ea: ssee tine
ţineaa chiar
chiar maimai bine decît
bine decît
scumpul
scumpul ei ei soţ,
s oţ, av�a
avea obrajobrajii ii' plini
plini şi-şi
şi-şi păstrase
păstrase talie, talie,
bust
bust şi şi mlădiere,
mlădiere , Încît Încît ochii
ochii ţi ţi sese opreau
opreau asupra
asupra ei. ei .
N -a-a trecut
trecut nicinici ea ea cucu vederea
vederea tînăra tînăra pereche,
pereche, îl îl vedea
vedea
îmă
îmă mai mai multmult pe pe el.el.
J
30O D-şoara
D-şoara Clio, Clio, fetişcană
fe tişcană d dee vreo cincisprezece ani,
vreo cincisprezece ani,
lungă,
lungă, subţirică,
sub ţirică , mlădioasă
mlădioasă ca ca unun pui pui dede şarpe
şarpe şi şi,, prin
prin
atavism
atavism,, se se vede,
vede, chiarchiar mai mai buzată
buzată decît decît bunica
bunica ei, ei,
se
se uita
uita cu cu ochii
ochii ei ei mari
mari tot tot unde
unde se se uita aceasta si-n-
uita aceasta şi-n­
treba
treba ce ce vava fi fi văzînd de de se se uită aHt atît dede stăruitor.
J3 5
5 Ştiindu-se
Ştiindu-se fiică fiică a a părinţilor
părinţilor săi săi şşii moşt
moştenitoare
enitoare a a unor
unor
mari
mari bogăţii,
bogăţii, ea ea era
era răsfăţată
răsfă ţată,, încîtîncît nu nu ştia
ştia cece ee sfiala
sfiala,,
se uita cu-ndrăzneală
se uita cu-ndrăzneală în în ochii tuturora şi-ar
ochii tuturora şi-ar fi fi fost
fost
în
în stare
stare să să ssară
ară pe pe masă
masă numainumai şi şi numai
numai pentru
pentru ca ca să
să
arate
arate că că e-n
e-n stare
stare s-os-o facă
fac ă şi aceasta .
si aceasta.
440
0 Dac-ar
Dac-ar fi fi făcut-o, bunicabunica' eeii aarr ffii rîs, iar bunicul
rîs, iar bunicul ei ei ar
ar
fi fost încîntat,
fi fost încîntat, căci căci în în gîndul
gîndul lui lui ceilalţi oamem erau
ceilalţi oameni erau

439

www.dacoromanica.ro
 mai
mai prejos
prejos de de dînsul
dînsul şi şi de de ai ai saI
săi şişi oarecum
oarecum anume anume
rînduiţi
rînduiţi ca ca el să-şi facă
el să-şi facă printr-înşii
printr-înşii voia voia totdeauna,
totdeauna,
pretutindeni
pretutindeni şi şi pînă-n
pînă-n cele cele maimai micimici amănunte.
amănunte.
Aceasta
Aceasta mai mai întîi
întîi şişi maimai întîi
întîi pentru
pentru că că elel era
era elin,
elin,
5
5 deci
deci om om pătruns
pătruns de convingerea că
de convingerea că toate
toate celelalte
celelalte
popoare
popoare s-ar s-ar zbate-n
zbate-n sălbăticie
sălbăticie dacă dacă nunu i-ar fi luminat
i-ar fi luminat
elinii. El mai
elinii. El mai eraera apoi
apoi şişi omom nu nu numai
numai bogat,
bogat, ci ci totodată
totodată
şi
şi binevoitor
binevoitor şi şi darnic
darnic ca ca - - dealtminteri
de altminteri - toţi elinii.
- toţi elinii.
Acum
Acum el el se
se duse
duse la la stăpînul
stăpînul casei, casei, ceru
ceru informaţiuni
informaţiuni
10
10 asupra
asupra tinerei
tinerei perechi
perechi şi-şi şi-şi dete
dete pe faţă dorinţa
pe faţă dorinţa de de aa le
le
fi
fi prezentat
prezentat şi şi de
de aa ii se se da da la la ma�ă
ma~ă loc loc lîngă
lîngă dînşii,
dînşii,
pe
pe carecare îiîi socotea
socotea progenitură
progenitură elină, elină, ce-i drept, mai
ce-i drept, mai
mult ori
mult mai puţin
ori mai puţin degenerată.
degenerată .
,,Au
Au şişi fost
fost apoi
apoi aşezaţi
aşezaţi Zoe Zoe la la dreapta
dreapta d-lui d-Iui Zonas,
Zonas,
15
15 llorgu
orgu la la stînga
stînga d-nei
d-nei Margot,
Margot, iar iar d-ra
d-ra Clio
Clio lîngă
lîngă lorgu,
lorgu,
avîndu-şi
avîndu- şi lîngă lîngă ea ea multîncercata
multîncercata guvernantă guvernantă .. IIară ară
ceilalţi
ceilalţi şişi celelalte
celelalte care care se se mai
mai aflau
aflau lala masă
masă erauerau parcă
p arcă
nici
nici n-ar
n-ar fifi fost.
fost.
-
- Noi,
Noi, elinii
elinii - - îiîi zise
zise el el Zoei
Zoei într-o
într-o franţuzească
franţuzească
2
2 00 destul
d estul d dee curgătoare
curgătoare - - avemavem oo deosebită
deosebită slăbiciune
slăbiciune
pentru
pentru frumuseţea
frumus e ţe a femeiască.
femeias că . Am Am moştenit-o
moştenit-o aceastaaceasta
de
d e la la străbunii
străbunii noştri,
noştri, ca ca Phidias,
Phidias, Praxiteles,
Praxiteles, chiarchiar ca ca
Socrates,
Socrates, care care tot
tot sculptor
sculpt or aa fost fost şişi el.
el. Pentru
P entru mine:..
mine-n- n­
deosebi
deosebi ee oo zi zi dede mare
mare �ărbătoare
~ ărbătoare aceea aceea în în care-ntîlnesc
care-ntîlnesc
2
2 55 îînn calea
calea m meaea o o femeie
femeie atît atît d dee frumoa!:ă
frumoa!: ă ca ca d-ta.
d-ta.
Nu
Nu era
era Zoe
Zoe ne nedeprinsă
deprinsă ca ca mai
mai ales
ales oameni
oameni mai mai bă-:
bă-:
trîiori
t rîiori să-i
să -i vorbească
vorb e ască în în felul
felul acesta
acesta şi şi n-ar
n-ar fi fi spus
spus
adevărul
adevărul dac-ar
dac-ar fi fi zis
zis că
că aceasta
aceasta oo supără.
supără. De De astă
astă dată
dată
însă
însă mărturisirile
mărturisirile îi îi veneau
veneau pe pe neaşteptate
ne aşteptate şi şi erau
erau
3
3 00 făcute
făcute preaprea ddee tot tot fără
fără de-ncungiur.
d e-ncungiur. E Eaa ssee uită
uită deci
deci
în
în faţafaţa lui
lui zîmbind
zîmbind aa nencredere.
nencred ere.
-
- E E fără-ndoială
fără-ndoială la la mij
mijlocloc o o neaşteptată
ne aşt eptată bunăvoinţă
bunăvoinţă
şi
şi multă
multă închipuire
închipuire din partea d-tale,
din partea d-tale, îi îi răspunse
răspunse ea. ea.
-
- Nu,
Nu, doamnă,
do amnă, stărui stărui dînsul.
dînsul. Bunăvoinţă,
Bunăvoinţă, da, da, dardar
3
355 închipuire
închipuire n u . Se
nu. Se zice,
zice, ce-i
ce-i drept,
drept, ccăă noi, elinii, suntem
noi, elinii, suntem
făţarnici
făţarnici şi şi linguşitori,
linguşitori, oamenioameni de de rea-credinţă.
re a-cre dinţă . Aceasta
Aceasta
ee o o născocire
născocire a a duşmanilor
duşmanilor noştri, noştri, mai mai întîi romanii,
întîi romanii,
şi
şi pe urma lor
pe urma lor şişi ceilalţi.
ceilalţi. Adevărul
Adevărul e e că suntem prea
că suntem prea
mîndri
mîndri pentrupentru ca ca săsă ne-nj
ne-njosim osim spuind
spuind ceeaceea ce nu gîn-
ce nu gîn-
4
400 dim.
dim. Da, Da, doamnă,
doamnă, adevărată
adevărată sărbătoaresărbătoare mare. mare. îmi imi
daţi
daţi voievoie apoi
apoi să să vă mai mărturisesc
vă mai mărturisesc că că nu nu ee destul
destul să să

440
440

www.dacoromanica.ro
 ai frumuseţea,
ai frumuseţea, ci ci se
se mai
mai cere cere şi s-o ştii
şi s-o ştii prezenta
prezenta - - prin
prin
ţinută
ţinută şi şi prin
prin găteală.
găteală. O O aiai şi
şi aceasta-:
aceasta': eştieşti o o adevărată
adevărată
artistă.
artistă. Un Un singur
singur lucru-ţi
lucru-ţi mai mai lipseşte
lipseşte - - adăugă
adăugă el el
mai
mai pe pe şoptite
şoptite şi şi apăsînd
apăsînd asupra asupra vorbelor
vorbelor - - oo salbă
salbă
5
5 de
de mărgăritare
mărgăritare cum cum ştiu ştiu eu eu săsă lele aleg.
aleg.
ăscută, crescută
Născută, crescută şi şi trăită-n
trăită-n ţara ţara mofturilor,
mofturilor, Zoe Zoe
îl
îl luă
luă pepe bătrîn
bătrîn tot tot cum
cum mai mai luase
luase şi şi pepe alţii
alţii de
de seama
seama
lui
lui;; vorba
vorba despre
despre salba salba de de mărgăritare
mărgăritare îi îi suna
suna Însă
însă
mereu
mereu în în urechi
urechi şi-n şi-n tot tot timpul
timpul mesei mesei ei ei petrecură
petrecură
10
10 încîntîndu-se
încîntîndu-se unul unul pe pe altul.
altul.
în
în vremea
vremea aceasta,
aceasta, Iorgu, lorgu, aşezat între între d-na
d-na Margot
Margot
şi
şi d-şoara
d-şoara Clio,Clio, îşi
îşi dedea
dedea silinţa
silinţa ~ă�ă se
se dumirească
dumirească asupra asupra
lumii
lumii în în mijlocul
mijlocul căreia
căreia se se afla
afla şişi ştiricea
ştiricea cu cu discreţiunea
discreţiunea
cuvenită,
cuvenită, ca ca săsă afle
afle cine,
cine, care,
care, cu cu ce ce rost,
rost, de de unde
unde şi şi
15
15 pînă
pînă unde.
unde. Cea Cea maimai apropiată-ntrebare
apropiată-ntrebare era era de de cînd
cînd se se
află
află d-na
d-na Margot
Margot cu cu ai ai săi
săi lala Ziirich
Ziirich şi şi cît
cît are
are să
să mai
mai
stea
stea acolo
acolo..
-
- Asta
Asta nu nu se poate şti,
se poate şti, grăi d-ra Clio,
grăi d-ra Clio, luînd-o
luînd-o înainte.
înainte.
NN oi
oi ştim
ştim numai
numai unde unde plecăm,
plecăm, dar dar nu nu şi unde avem
şi unde avem
2
200 ssă
ă ajungem
ajungem şşii ccuu atît atît maimai puţin
puţin undeunde şşii cînd
cînd avem
avem să să
ne oprim.
ne oprim. ToateToate atîrnă
atîrnă de de la
la Ali
Ali Buduc,
Buduc, şi şi nu
nu ştie
ştie nici
nici
el
el azi
azi ce
ce areare să să voiască
voiască mîne. mîne.
Lămurirea aceasta
Lămurirea aceasta ii se se părea
părea d-nei
d-nei Margot
Margot atît atît de
de
hăzoasă,
hăzoasă, încît incît ea ea rîse
rîse cu cu hohote
hohote zgomotoase,
zgomotoase, ceea ceea cece
2
255 pentru
pentru unii unii dintre
dintre mesenimeseni era era u unn adevărat
adevărat scandal.
scandal.
D-I Zonas
D-I Zonas rîse rîse şişi el,el, deşi
deşi nu nu auzise
auzise vorbele
vorbele scumpei
scumpei
sale
sale nepoate,
nepoate, dar dar eraera încredinţat
încredinţat că că aceasta
aceasta aa spus spus oo
vorbă
vorbă plină plină de de nemaipomenit
nemaipomenit haz. haz. lorgu
Iorgu se se simţea
simţea
deci foarte strîmtorat
deci foarte strîmtorat că că nunu putea
putea să să rîdă
rîdă şi şi el,
el, căci
căci
3
300 nu
nu izbutea
izbutea să-şisă-şi deadea seamă
seamă de de ccee are
are ssăă rîdă
rîdă..
-
- Să Să vezi - îi zise
vezi-îi zise d-na
d-na Margot
Margot-ca - ca să să-I
-I dumirească.
dumirească.
D-ta
D-ta nu nu ştii
ştii cine
cine ee Ali Ali Buduc,
Buduc, negrul
negrul care ne-nsoţeşte.
care ne-nsoţeşte.
Cînd
Cînd m-am m-am căsătorit,
căsătorit, soţul soţul meumeu era era cu cu optsprezece
optsprezece ani ani
mai
mai în în vîrstă
vîrstă decît
decît mine,
mine, iar iar azi
azi elel ee trecut
trecut de de şaptezeci
şaptezeci
3
355 şi
şi doi
doi dede aniani şişi vom
vom fi fi părînd
părînd amîndoi
amîndoi cam cam de de aceeaşi
aceeaşi
vîrstă.
vîrstă.
-
- Nu,
Nu, doamnă
doamnă!! stărui
stărui Iorgu.
lorgu. NuNu pare
pare el
el de
de vîrsta
vîrsta
pe
pe care
care i-o
i-o daţi, dar nu
daţi, dar nu pari
pari nici
nici d-ta
d-ta cu
cu numai
numai optspre­
optspre-
zece ani
zece ani mai
mai tînără
tînără..
4
400 -
- TeTe pomeneşti
pomeneşti că că sunt
sunt de
de oo vîrstă
vîrstă cu
cu d-ta, dacă nu
d-ta, dacă nu
chiar ceva mai
chiar ceva tînără, îi
mai tînără, răspunse ea.
îi răspunse Mă bucur
ea,. Mă bucur dede

441
441

www.dacoromanica.ro
 aceasta.
aceasta. Voiam Voiam însă însă să-ţi spun că
s ă-ţi spun că soţul
soţul meu meu nu nu maimai eraera
om
om tînărtînăr cîndcînd s-a s-a căsătorit
căsătorit;; cu cu toate
toate aceste,
aceste, în în timpul
timpul
îndelungatei
îndelungat ei -hoastre -hoastre căsnicii,
căsni cii , n-an-a fost fost bolnav
bolnav decît decît oo
singură
singură dată, dată, cînd cînd căIătoream
căIătore am pe coast ele ·'Mării
pe coastele Mării Roşii.
Ro şii .
5
5 Atunci
Atunci l-a l-a scăpat,
scăpat, aşa aş a crede
crede el, el, Ali
Ali Buduc,
Buduc, pe pe care
care l-al-a
şi
şi luat
luat apoi
apoi cu cu dînsul
dînsul la la Alexandria
Alexandria şi şi de
de care
care nu nu se se mai
mai
desparte.
desparte. îi îi face
face Ali Ali .. .în
.în fiecare
fi ecare zi zi ma!" agiu după cum
ma!"agiu cum
ştie �l. Şi
şti e t:;l. Şi aceasta
aceasta îi îi dă
dă bătrînului
bătrînului sănătatesănă tat e şi· şi· viaţă-n-
viaţ ă -n-··
delungată.
delungată. D Dee ac~eac�eaa Ali
Ali hotăreşte
hotăre şte ce ce avem
avem şi şi ce
ce n-avem
n -avem
11 00 să
să mîncăm
mîncăm ori ori săsă bem,
b em, dnd dnd avem avem să să nene culcăm
culcăm şi şi să
să
ne
ne sculăm,
s culăm, cum cum avem avem să să neD;e petrecem
petrecem viaţa, viaţ a, şi şi soţul
soţul
meu
m eu n-ar n-ar pleca
pleca cu nici un
cu nici un preţ
preţ la la drum
drum şi şi nu
nu s-ar
s-ar opri
opri
în
în călătoriile
călătoriile lui lui fără
fără ca ca să să fifi cerut
cerut mai mai nainte
nainte sfatulsfatul
lui
lui AliAli Buduc.
Buduc.
15
15 Ea spunea
Ea spunea adevărul,
adevărul, dar dar nu-lnu-l spunea
spunea întreg.
înt reg. Cînd Cînd
d(dea
d E: dea adecă
adec ă pestepeste o o femeie
femeie de de care
care prinde
prindeaa slăbiciune,
slăbiciune ,
d-l
d-l Zonas
Zonas alergaalerga dup după ă ea ea şi şi nu
nu mai m ai ţinea
ţine a seamă
se amă d dee
sfaturile
sfaturile lui lui Ali Buduc, care
Ali Buduc, care era era dealtminteri
dealtminteri şi şi el de
el de
părerea
părere a că-i că-i faceface bine
bine omului
omului mai mai bătrîn
bătrîn �~ă ă cadă
c adă iariar
2
2 00 îînn păcat
păcatele ele tinereţelor.
tinereţelor. 1 1 ssee mai
m ai pre1?1eneşte
preI?1eneşte sîngelesîngele şi! şi
ii se�nveseleşte
s e~nveseleşt e inima, inima, aşa aş a zicea
zicea el. el.
Şi
Şi data
data aceasta
aceasta d-l d-l Zonas
Zonas aa luat luat de de capul
capul �ău ~ău hotărî­
hotărî­
rea
rea de de aa sese duce
duce si şi el,
el, fie
fie chiar
chiar si şi fără
fără de de ai
ai �ăi,
~ ăi , la
la Nizza,
Nizza.
iară
iară Zoe Zoe l-al-a încr�
încrE: dinţat
din ţ at că că va:.. �dupleca
va~nduple ca pe
pe soţul
s o ţul eiei ca-n
ca-il
2
2 55 drum
drum spre spre NizzaNizza -- ss ăă ssee oprească
opre ască la la Geneva,
Geneva, unde unde d-l d-l
Zonas
Zonas avea avea de d e gînd
gînd să-isă-i laselase - - la la nevoie
nevoie - - pe pe ai ai săi
să i
şi unde se
şi unde se găseau
găse au şi şi perle frumo ase..
perle . frumoase
Nici
Nici n-an-a avut
avut Zce Zce decît
decît �~ăă mîngîie
mîngîie din din nou
nou pe pe Iorgu
I orgu
pentru
pentru ca ca toate
t oate ~�ăă urmeze
urmeze dur dUj:ă ă pl acul ei.
placul ei.
30
30 După-ma�ă,
După-ma ~ă , d-l d-l Zonas
Zon as aa poftit poftit pe pe tînăra
tînăr a pereche
perech e la la
o o cafea
cafea făcută
fă cută de de Ali Buduc el
Ali Buduc el însuşi,
îns u şi , Mocca
Mocca veritabilă,
verit abilă,
prăj
prăjită ită cucu priceperea
priceperea cuvenităcuve nită şi ş i fiartă
fiar tă cu cu caimac
caimac gros. gros.
încă-n timpul
timpul mesei,mesei, trăgînd
tr ăgînd cu cu ochii
ochii la la sculele
sculele pre preţi­
ţi­
oase
oase cu cu care
care erau erau gătite
gătite nu nu numai
numai d-na d-na Margot,
Margot, ci ci şi
şi
3
3 55 altele
altele dintre
dintre mesene,
mesen e, Iorgu Iorgu a-nceput
a-nceput să ~ ă simtă
simtă ccă ă eell se
se
amăgeşte
amăgeş t e pe pe sine
sine însuşi
însu şi socotindu-se
socotindu-se om om bogat.
b ogat. Luîn:..
Luîn:..
du-şi
du-şi acum acum cafeaua,
cafeaua, el el a fostt răpus
a fos răpu s de de sîmţămîntul
sîmţărnîntul că-n că-n
lumea
lumea în în care intrase era
care intrase era chiar
chiar sărac.
sărac. îîşi dedea seamă
şi dedea se amă
de
de ce ce zicea
zicea ZoeZoe că că ee lucru
lucru nu nu numai
numai plăcut, plăcut, ci ci totodată
totodată
4
400 şi
şi cuminte
cuminte ss ăă tt ee bucuri
bucuri de de clipa
clipa prinprin carecare treci,
treci, ccaa să-ţi
să-ţi
trăieşti
trăie şti dupădupă plac plac zilele,
zilele, în în lărgime
lărgim e cît cît se
se poate
poate de de mare
mare..

442

www.dacoromanica.ro
 De aceea
De aceea se se bucura,
bucura, acum chiar se
acum chiar se bucura
bucura că că Zoe
Zoe
s-a-nşelat
s-a-nşelat crezîndu-se-n
crezîndu-se-n stare stare binecuVÎntată
binecuVÎntată ori ori îlîl
înşela
înşela pepe elel spuind
spuind c-oc-o crede
crede aceasta.
aceasta. Nu u!! copilul
copilul ee oo
mare belea
mare belea!! Nu Numai mai mică
mică belea
belea ii sese părea pacostea
părea pacostea
5 de uniformă, şi
de uniformă, şi Zoe,
Zoe, încredinţîndu-l
încredinţîndu-l că că poate să-I scape
poate să-I scape
de
de nevoia
nevoia de de a a se
se duce
duce la la concentrare,
concentrare, ii se se părea
părea un un
adevărat
adevărat înger
înger al al mîntuirii.
mîntuirii.
Se
Se zice
zice că
că sunt
sunt femei
fem ei care-I leagă
care -Ile agă dede sine
sine prin
prin farmece
farmece
băbeşti
băb eşti pe
pe bărbat
bărbat aş aşa
a că
că nunu se
se mai poate depărta
mai poate depărta de de
la
10 ele.
ele. L-o
L-o fi legat ori
fi legat ori nu-n
nu-n felul
felul acesta
acesta ZoeZoe pepe Iorgu,
Iorgu,
destul
destul căcă el
el cu
cu ochii
ochii ei
ei le
le vedea
vedea toate
toate şi şi din voile ei
din voile ei nu
nu
mai
mai era-n
era-n stare
stare �ă iasă. Deprins
s ă iasă. Deprins aa nu nu face
face nimic
nimic fără
fără
de
de voia
voia mamei
mamei sale, sale, el
el aa ajuns
ajuns �E ăă nu
nu mai
mai popoată face
ată face
decît ceea
decît ceea ce ce voia Zoe, femeia
voia Zoe, făţarnică, vicleană
femeia făţarnică, vicleană şi şi
115
5 plină
plină de
de răutate
răutat e faţă
faţă cu toată lumea
cu toată lumea - - afară
afară de
de dînsul.
dînsul.

VI

Frumos
Frumos era era şişi bine
bine la la Ziirich,
Zurich, unde unde Zoe Zoe şi şi Iorgu
Iorgu se se
opriseră
opris eră dimineaţa·
dimine aţa·,, ca ca săsă plece
plece seara,
seara, şi şi au
au stat
stat noauă
noauă
zile. in
zile. în vreme
vrem e ce ce ea-l
ea-l purta
purta pe pe d-l
d-l Zonas
Zonas în toate părţile,
în toate părţile ,
2
2 00 ca
ca Es ă
ă nnuu rămîie
rămîi e nimic
nimic nevăzut
nevăzut d dee dînsa,
dînsa, eell îîii ţinea
ţine a dede
urît
urît d-nei
d-nei Margot,
Margot, femeie
femeie foarte deşteaptă, .,ccare,
foarte deşteaptă, are, pepe
lîngă
lîngă toate
toate celelalte,
celelalte, maimai aveaavea şi şi o foarte plăcută
o foarte plăcută voce,
voce,
oarecum
oarecum în în doauă
do auă coarde.
coarde.
Era
Era însă
însă la
la mijloc
mijloc şi-o
şi-o mică
mică supărare
supăr are :: orişicum
orişicum o o sucea
sucea
2
255 şi-o-nvîrtea
şi- o-nvîrte a d-na
d-na Margot,
Margot, n nuu putea
putea să să scape
scape de de iubita
iubita
ei
ei nepoată,
nepoată , care
care avea
avea QQ încă
încă maimai plăcută
plăcu tă voce,voce, sese ţinea
ţine a
scai
scai după
dup ă dînşii,
dînşii , ca
ca bunicul
bunicul ei ei după
după Zoe" Zoe., şi
şi se
se amesteca
amest eca
sfătoasă-n
sfăto asă-n toate.
t oate. Abia
Abia aa treia treia zi zi după
după sosirea
sosirea lorlor lala
Geneva au
'Geneva au scăpat
scăpat de ea, ca
de ea, ca să poată vorbi
să poată vorbi nesupăraţi.
nesupăraţi .
3300 - D
- Da,a, dada!! -
- grăi
grăi dînsa
dînsa - - soţul
soţul meu m eu devine
devine om om
incalculabil
incalculabil cînd cînd dădă peste
pest e oo femeie
femeie tînărătînără care
care ştie
ştie să-i
să-i
placă.
placă. Nici ici cel
cel mai
mai bine
bine potrivit
potrivit cronometru
cronometru nu nu are-n
are-n
mişcarea
mişcarea lui lui regularitatea
regularitatea cu cu care-şi petrece el
c are - şi petrece el de
de obicei
obicei
viaţ a : se
viaţa: se culcă
culcă şi şi se
se scoală,
s coală, se se îmbăiază
îmbăiază şi-şi şi-şi face
face masa.:
masa.:
3
355 giul, ee tuns,
'giul, tuns, rasras şi şi îmbrăcat
îmbrăcat la timpuri hotărîte
la timpuri hotărîte ;; la la
timpuri hotărîte îşi
timpuri hotărîte îşi face rugăciunea
face rugăciune a şi
şi mănîncă
mănîncă - - ppee
ales,
ales, numai
numai ceeaceea ce-i
ce-i priieşte,
prii eş te, niciodată
nicio dată nu nu prea
prea mult
mult - -
tot la
tot timpuri hotărîte
la timpuri hotă~îte stă s tă cu
cu noi,
noi, iese
iese la plimbare ori
la plimbare ori

443
443

www.dacoromanica.ro
 îşi caută
caută de de afaceri
afaceri.. în în acelaşi timp timp ee zgîrcit,
zgîrcit, se se uită
de trei ori
de trei ori la
la ban
ban mai mai nainte
nainte de de aa şi-l
şi-l fi
fi dat
dat dindin mînă
mînă
şi
şi nu
nu cheltuieşte
cheltuieşte nici nici aa patra
patra parteparte din din veniturile
veniturile sale. sale.
Deodată-1
Deo dată-1 vezi vezi cu cu desăvîrşire
desăvîrşire schimbat,schimbat, prefăcut prefăcut în în
5
5 cel mai
cel dezordonat om,
mai dezordonat om, carecare nu nu ştie-n clipa aceasta
ştie-n clipa aceasta ce ce
are
are să
să facă
facă în cea mai
în cea mai apropiată
apropiată clipă, uşuratec,
clipă, uşurat ec , risipitor;
risipitor;
cîtecdată
cîtecdată chiar chiar desfrlnat
d esfdnat..
-
- Iată
Iată un un lucru
lucru pe pe care
care l-aş l-aş înţ
înţelEge dac-ar fi
elEge dac-ar fi vorba
vorba
de
de unun om
om tînăr.
tînăr. El El în�
în~ă?ă ? ...
. . . om
om atît
atît de de bătrîn
bătrîn ca ca dînsul
dînsul!!
10
10 D-na
D-na Margot
Margot se se uită
uită stăruitor
stăruitor în în ochii
ochii lui.
lui.
- Ceea
- Ceea ce ce spuseşi
spuseşi - - îi îi zise
zise -- ee dovadă
dovadă că că n-ai
n-ai
trăit
trăit încă
încă şi şi nu
nu cunoşti
cunoşti viaţa.viaţa. E E la mijloc o
la mijloc o slăbiciune
slăbiciune
omenească
omene ască pe pe care
care anii
anii n-on-o scad,
scad, ci ci oo cresc
cresc..
-
- inteleg
înţeleg ccee voiti voiţi să să ziceti
ziceţi - - întîmpină
întîmpină el el- - eu eu
15
15 sunt
sunt în;ă
însă dede părere
părere �-o c-o sc::cad
cad a�ii şi-n cele
anii şi-n cele dindin urmă
urmă o
sting.
sting.
-
- Peste
Peste doauăzeci,
doauăze ci, treizeci
treizeci de de aniani veivei fi fi dede altăaltă
părere,, îl
părere încredinţă ea.
îl încredinţă ea. Se-ntîmplă
S e-ntîmplă cîtec dată că
cîtecdată că oo fată
fată
tînără
tînără prinde
prinde slăbiciune
slăbiciune pentru pentru un un moşneag
moşneag.. E E tot-
tot-
2
200 de auna înduioşătoare
deauna înduioşătoare nevinovăţia
nevinovăţia unei unei asemenea
asemenea slăbi­ slăbi­
ciuni
ciuni pornite
pornite din din cel
cel mai
mai curat curat gînd. Suflet năzuieşte
gînd. Suflet năzuieşte
spre suflet
spre suflet.. Tot
Tot aşaaşa arar putea
putea să ~ă fie,
fie, dar
dar numai rareori
numai rareori
şi este slăbiciunea
şi este slăbiciunea moşneagului
moşneagului pentru pentru o femeie tînără
o femeie tînără..
Adeseori, poate
Adeseori, chiar de
poate chiar de cele
cele mai mai multe
multe ori,ori, eaea ee unun felfel
2
255 d
dee bbeţie
eţie care-ndulceşte
care-ndulceşte cele cele din din urmăurmă zilezile aleale vieţii
vieţii!!
-
- D ar tot
Dar tot nevinovată,
n evinovată, stărui stărui dînsul.
dînsul.
D-na
D-na Margot
Margot se se uită
uită rîzînd
rîzînd la la el.
el.
-
- Nu Nu ştiu,
ştiu, zise.
zise . Poate
Poate da, da, po ate nu
poate nu!! Acestea
Acestea sunt sunt
lucruri
lucruri care
care se se petrec
petrec în în taină
taină.. MareMare nu nu ee lnin nici
nici unun cazcaz
3
300 primej
primejdia.dia. Cînd
Cînd îţi îţi spun,
spun, însă, însă, ccă ă anii
anii nunu scad~cad slăbici­
slăbici­
unea, ci
unea, ci oo cresc,
cresc, vorbesc
vorbesc şi şi din
din cele
cele trăite
trăit e de mine însami
de mine însami..
Mai ales
Mai pentru noi
ales pentru cei mai
noi cei mai bogaţi
b ogaţi vieţuirea-şi
vieţuirea-şi perde perde tot tot
farmecul cînd
farmecul cînd ne ne dăm
dăm seamă se amă că că cu cu cît
cît maimai multe-ţi
mulk·ţi
sunt
sunt trebuinţele,
trebuinţele , cu cu atît
atît mai
mai multemulte sunt sunt şi şi mulţumirile,
mulţumirile,
3
3 55 de
de care-ţi
care-ţi faci parte ssatisfădndu-Ie.
faci parte atisfăcÎndu-Ie . ooii avem
avem prea prea
puţine
puţine trebuinţe-n
trebuinţe-n asemănare
asemănare cu mijloacele noastre
cu mijloacele noastre de de
a
a le
le satisface.
satisface. VorbaVorba ştiutăştiută:: e e rău
rău să fii flămînd
~ă fii flămînd cînd cînd
n�ai
n~ai ce să mînînci,
ce ~ă mînînci, dar încă mai
dar încă mai rrăuău ee s~ ă
ă stai
stai la masă-n­
la ma~ ă-n­
cărcată de
cărcată de tottot felul
felul de bunătăţi şi
de bunătăţi şi E~ă
ă n-ai
n-ai poftăpoftă de de
4
400 mîncare. Sunt
mîncare. puţini cei
Sunt puţini cei ce:.. şi pot
ce~şi pot închipui
inchipui cîtă cîtă grij
grijă ă

444

www.dacoromanica.ro
 avem
avem noi noi ca ca să
să nu
nu ne perdem pofta
ne perdem pofta de de mîncare,
mîncare, somnul
somnul
şi, peste tot,
şi, peste tot, trebuinţele.
trebuinţele . Pe Pe cînd
cînd mulţi
mulţi dintre
dintre ceilalţi
ceilalţi
beau
b eau păharul
păharul de de vin
vin dîndu-l
dîndu-l dintr-o
dintr-o dată dată pe pe gît,
gît, noinoi
îl
îl gustăm
gustăm niţel niţel cîte
cîte niţel,
niţel, ca ca săsă prelungim
prelungim plăcereaplăcere a de de
5
5 a bea şi
a bea şi să
să fim cuprinşi de
fim cuprinşi de oo ameţeaIă-nviorătoare,
ameţe aIă-nviorătoare , dar dar
să
să nu
nu ne-mbătăm
ne-mbătăm.. Aşa Aşa ee şişi cu
cu slăbiciunea
slăbiciunea omenească,
omenească, pe pe
care
care anii, după părerea
anii, după părerea d-tale,
d-tale, oo slăbesc: tinerii deşer­
slăbesc: tinerii deşer­
tează paharul
tează paharul dintr-o
dintr-o dată,dată, iară noi, cei
iară noi, cei mai în vîrstă,
mai în vîrstă,
facem
facem tot tot ceea
ceea ce ce omeneşte
omeneşte se poate născoci
se poate născoci ca ca săsă nene
10
10 putem
putem bucura bucura mai mai îndelung
îndelung de de ea.ea. Unde
Unde mai mai pui
pui că că
la mijloc
la mijloc ee oo trebuinţă
trebuinţă în în faţa
faţa căreia
căreia bogăţiile
bogăţiile noastre
noastre
de
de cele
cele mai
mai multe
multe ori nu ne
ori nu ne sunt
sunt de de nici
nici unun folos
folos!!
-
- Eu Eu cred
cred că că nicicdată
nicicdată nu pot să
nu pot să fie
fie de folos, grăi
de folos, grăi
dînsul.
dînsul.
15
15 -
- Te-nşeli
Te:..nseli,, îlîl încr€dinţă
încredintă d dînsa.
însa. Bătrîneţa
Bătrîneta nu nu zicezice
niciodată
niciodată:': "btbeşte-mă
"btbeşte-mă f/"" ,,' ci ci numai
numai:: "Lasă-mă
"LasÎi-mă să să te
i�tbesc !" înc-o
iubesc!" înc-o dată
dată:: vorbesc
vorbesc din din cele
cele trăite de de mine
mine
Însami.
însami. împlini
împlinisem sem abiaabia doauăzeci
d o auăzeci de de aniani cînd
cînd Zonas
Zonas
mi-a
mi-a cerut mîna. El
cerut mîna. El eraera atunci
atunci de de aproape
aproape patruzeci
patruzeci
2
200 de
de aniani şişi mi
mi ssee părea
părea de de tot
tot bătrîn,
bătrîn, dar dar eraera bogat
bogat şi-mi
şi-mi
făgăduia
făgădui a cerulcerul cu cu stelele,
stelele, l-am
l-am lăsat
lăsat deci
deci să să mă
mă iubească.
iub e ască .
N-a
N-a trecut
trecut apoi apoi mult
mult timp timp şi şi am
am prins
prins slăbiciune
slăbiciune de de
el,
el, căci ştia să mă atingă unde unde erameram simţitoare. în în
zadar
zadar!! - - urmă
urmă ea ea cuprinsă
cuprinsă de:.. nduioşare -
de:..nduioşare - deprin-
deprin-
2
255 derile
derile din tinereţe se-ntipăresc
din tinereţe se-ntipăresc adînc adînc în firea omenească.
în firea omenească.
Eu
Eu fusesem
fusesem încă încă din
din vîrsta
vîrsta de de zece
zece aniani silită
silită să
să dansez
dansez
şi
şi dans
dans amam mai mai tîrziu
tîrziu cu plăcere, în
cu plăcere, în cele
cele din
din urmă
urmă cu cu
patimă din
patimă din ce ce în
în cece mai oarbă. Ştiind-o
mai oarbă. Ştiind-o aceasta,
aceasta, elel mămă
punea
punea din din cînd
cînd în în cînd
cînd serile
serile săsă dansez
dansez pentrupentru el el şi
şi
3
3 00 numai
numai pentru pentru el. el. Dimineaţa,
Dimineaţa, după după ce ce ne-mbăiam,
ne-mbăiam ,
făceam,
făceam, aşa, aşa, pe pe răcoare,
răcoare, o o plimbare
plimbare la la aer curat. Pe
aer curat. Pe
la
la zece
zece plecam
plecam apoi apoi în societate nu
în societate nu prea numeroasă,,
prea numeroasă
dar plăcută, fie
dar plăcută, fie pe
pe mare,
mare, fie-n trăsuri pe
fie-n trăsuri uscat, să
pe uscat, să facem
facem
o
o excursiune
excursiune mai mai lungă,
lungă, în în timpul
timpul căreia
căreia luam luam oo gustare
gustare
3
355 frugală,
frugală, încîtîncît seara
seara n n ee întorce
întorce amam flămînzi
flămînzi acasă. Sala
acasă. Sala
din
din belşug
b elşug era-mpodobită
era-mpodobită cu flori, în
cu flori, mijlocul ei
în mijlocul ei era
era
aşternută
aşternută masa masa numai
numai pentru.
pentru.noi noi amîndoi,
amîndoi, iar iar în
în odaia
odaia
de
de alături,
alături, în în dosul
dosul uneiunei perdele,
perdele, cîntacînta muzica�n
muzÎca:..n sur­
sur-
dină.
dină. DupăDupă ce ce gustam
gustam cîte puţin din
cîte puţin mîncările alese
din mîncările alese de de
4
400 Ali
Ali Buduc, treceam în
Buduc, treceam în iatacul
iatacul meu,meu, ca ca săsă mă
mă dezbrac
dezbrac
şi
şi săsă mămă gătesc
gătesc de de dans.
dans. Dansam
Dansam apoi apoi dupădupă cum
cum îmi îmi

445

www.dacoromanica.ro
 veneau toanele
veneau toanele şi şi după
după cum dorea el
cum dorea el să
să mă vadă. Lucrul
mă vadă. Lucrul
de
de căpetenie
căpetenie însă, însă, pe pe care d-ta nu
care d-ta nu eşti încă-n stare
eşti încă-n stare să-I
să-I
înţelegi, mai
înţelegi, mai nainte
nainte de de aa începe
începe eu eu să să dansez,
dansez, luamluam
amîndoi
amîndoi În în ceaşca
ceaşca de de cafea haşiş, doze
cafea haşiş, mici, măsurate
doze mici, măsurate
5
5 de
de Ali
Ali Buduc,
Buduc, ca ca săsă nunu ne perdem conştiinţa.
ne perdem conştiinţa.
Iorgu
Iorgu asculta
asculta ca ca trecut
trecut pe pe alt
alt tărîm,
tărîm, în în lumea
lumea celor
celor
O m~'e şi
O m�'e şi �tna
una de nopţi. nopţi.
-
- Cine
Cine n-a n-a luat niciodată haşiş
luat niciodată haşiş - - urmă
urmă dînsadînsa - - nu nu
poate
poate să-şi
să-şi închipui
închipui as as că
că deliciile
deliciile vieţii
vieţii omeneşti.
omeneşti . ToateToate
1IOse
0 se prezentă-n
prezentă-n dimensiuni
dimensiuni mari, mari, colosale,
colosale, sunetele muzi=
sunetele muzi=
cei
cei sunt
sunt nunu numai
numai auzite,
auzite, cici şi
şi văzute
văzute ca ca colori încîntă�
colori încîntă~
toare,
toare, iariar colorile
colorile curcubeului
curcubeului nu nu numainumai se se văd,
văd, ci ci
sunt şi
sunt şi auzite
auzite ca ca muzică
muzică a a sferelor.
sferelor. Era-n
Era-n toiul
toiul nopţii
nopţii
cînd
cînd treceam,
treceam, în în sfîrşit,
sfîrşit, în
în iatacul
iatacul de de dormit.
dormit. Vei Vei înţelege
înţelege
15
15 că
că mi
mi s-a
s-a făcut
făcut din din ce în ce
ce în ce mai
mai drag
drag omul
omul acela,
acela, care
care
atît
atît dede bine
bine ştia ştia să-mi îndulcească viaţa.
să-mi îndulcească viaţa. Cu toate
Cu toate
acestea
acestea ..... . urmă
urmă vorbind
vorbind mai mai încet.
încet. CeCe săsă zic ?! E
zic?! E foarte
foarte
adevărat
adevărat că că omul
omul ee fireşte pornit a
fireşte pornit a face
face şi şi ceea
ceea ce ce
ii se
se spune
spune că că n-are
n-are �ă ~ă facă
facă;; după
după trecerea
trecerea mai mai multor
multor
2
200 ani,
ani, am
am ajuns
ajuns ssăă fiu fiu stăpînită
stăpînită de de dorinţa
dorinţa de de aa dansa
dansa
-
- tottot între
Între patru
patru ochi ochi - - şişi pentru
pentru alţiialţii.. OO şişi făceam
făceam
apoi
apoi cînd
cînd puteam
puteam să să scap
scap de
de Zonas
Zonas şi şi de
de fiica mea, care
fiica mea, care
se tinea
se tine a după
după mine mine cum cum acum
acum se se tine
tine fiica
fiica ei.
ei.
I�rgu
I~rgu tresări şi se se uită lala ea
ea cupri�s
cupri~s de de unun fel
fel de
de strîm-
strÎm-
2
255 torare.
torare.
-
- TeTe mirimiri - - zisezise ea ea -
- că,că, după
după ce ce am am făcut-o
făcut-o,,
mai
mai am am şi îndrăzneala de
şi Îndrăzneala de aa ţi-o
ţi-o spune.
spune. O fac dinadins
O fac dinadins
şi
şi cu
cu deosebită
deosebită plăcere.
plăcere. Nu Nu m-am
m-am căit căit atunci,
atunci, ci ci m-am
m-am
bucurat
bucurat că că am am ştiutştiut să să adaug
adaug la la mulţumirile
mulţumirile vieţii vieţii
3
300 mele
mele şi şi una
una care-ncare-n gîndul
gîndul multora
multora nu nu m mii ssee cuvine.
cuvine.
Cu
Cu atît
atît mai
mai vîrtos
vîrtos mă mă bucur
bucur acum,
acum, cîndcînd pot
pot să-i
să-i vorbesc
vorbesc
despre
despre asemenea
asemenea lucruri lucruri omului
omului pe pe care
care vreau
vreau să�1 să~1
îndrumez
Îndrumez spre spre oo vieţuire
vi e ţuire cuminte.
cuminte. N-a -a trecut
trecut mult,
mult,
şi
şi am început să
am început să prind
prind slăbiciune
slăbiciune pentrupentru oameni
oameni cu cu
3355 mult
mult mai mai tineri
tineri decît
decît mine.
mine. Cel
Cel dîntîi
dintîi pentru
pentru care care am am
dansat
dansat aa fost fost ginerele
ginerele meu, meu, soţul
soţul fiicei
fiicei mele,
mele, adăugă
adăugă
ea.
ea.
Iorgu
Iorgu iar iar tresări.
tresări.
-- ŞiŞi aceasta
aceasta te t e pune-n
pune-n mirare
mirare!! strigă
strigă ea. ea. Ţi
Ţi se pare
se pare
4400 lucru
lucru neiertat
neiertat.. Nu Nu cumva-mi
cumva-mi era era rudă
rudă de de sînge
sînge tînărul
tînărul
acela?? !! Ce-a
acela Ce-a pierdut
pierdut soţulsoţul mmeueu?? Fiică-mea
Fiică-me a ce-a ce-a pierdut
pierdut??

446
446

www.dacoromanica.ro
 Ori
Ori nu nu cumva
cumva era era lala mij loc temerea
mijloc temerea de de unun copil
copil născut
născut
din
din adulter
adulter?? E-n E -n deosebirea
deosebirea de de vîrstă
VÎrstă un un farmec
farmec ameti­ameti-
tor, şi nu
tor, numai bătrîneţele aleargă după tinere
nu numai ţe,
tinereţe,
ci
ci şi
şi tinereţele
tinereţele aleargă
aleargă după după ce ce au
au cunoscut
cunoscut oo dată dată far-
far-
.5
.5 mecul acesta.
mecul acesta. Aceasta
Aceasta ţi�o ţi~o spunspun eu, eu, şi ţi-e destul
şi ţi-e destul să
să
faci o
faci singură încercare
o singură încercare pentru pentru ca ca ~ă �ă te-ncredinţezi
te-ncredinţezi
că
că ţi-am
ţi- am spusspus adevărul.
adevărul. Se-nţelege
Se-nţelege - - maimai adăugă
adăugă­ ­
nu
nu unun ceas,
ceas, cici oo zi, cel puţin
zi, cel puţin o o noapte întreagă să
noapte întreagă să petreci
petreci
nesupărat
nesupărat de de nimeni
nimeni cum cum petreceam
petreceam eu eu şişi soţul
soţul meu.meu.
10
10 Iorgu
Iorgu era era cuprins
cuprins de de un
un felfel dede aiurire
aiurire .. Nu Nu maimai putea
putea
parcă
parcă �ă-şi~ă-şi dea
dea seamă
seamă dacă dacă lucrurile
lucrurile se se petrec
petrec în în 'aievea
'aievea
ori
ori şisi le-nchipuieşte
le-nchipuieste numai, numai, şi si se
se răzvrătea-n
răzvrătea-n el el omul
omul
de
de odinioară,
~dinioară, nu în�ă şi c~l
nu' în~ă cel de de acumacum..
-
- Aveţi,
Aveţi, la la urma
urma urmelor,
urmelor, dreptate,
dreptate, grăi grăi dînsul.
dînsul.
1
155 Viaţă
Viaţă nu sunt zilele
nu sunt zilele ce ce vin
vin şi şi trec,
trec, ci ci ceea
ceea ce ce sîmţim,
sîmţim,
gîndim
gîndim şi şi facem
fac em în în trecerea
trecerea lor. lor. Poate
Poate omul omul ~ă �ă trăiască
trăiască
într-o
într-o zi zi mai
mai mult
mult decît
decît într�un
ÎntFun an an dacă
dacă ştie să-şi umplă
stie să-si umplă
toate clipele.
toate clipele. Vorba
Vorba ee numai numai s-o s-o facă aşa aş~ ca-n
ca-n ~rmăurmă să
nu
nu se se căiască.
căiască.
2
200 - - Să Să se se căiască
căiască?! ? ! strigă
strigă d-na d-na Margot.
Margot. Niciodată
Niciodată
omul
omul nu nu se se căieşte
căi eşte de de a fi gustat
a fi gustat oo plăcere
plăcere fără fără ca ca să
să
fi
fi jjignit
ignit p p�~ altul
altul şi şi mai
mai alesales fără
fără ca ca săsă suferă
suferă el el însuşi
însuşi
pe
pe urma
urma el. el.
"Asa
"Asa ee!! Asa Asa trebuie
trebuie să să fie
fie!! "" îsi
îsi zicea
zicea Iorgu,
Iorgu, dar dar încre-
încre-
2
255 dinţa' nu nu sese p utea decît
putea decît făcînd �ingura ~ingura încercare
încercare despredespre
care
care îi îi vorbise
vorbise ea, ea, şişi era
era dindin ce ce înîn ce ce mai
mai înteţitoare
înteţitoare
ispita
ispita de de aa vedea
vedea cum cum ştia dînsa să
ştia dînsa danseze pentru
să danseze pentru
soţul ei.
soţul ei.
Ar
Ar fi fi şişi făcut
făcut încercarea
încercarea aceasta aceasta fără fără ca ca �ăsă mai
mai stea
stea
30
30 mult
mult ppee gînduri,
gînduri, dar dar îi îi era
era foarte
foarte greu
greu să să găsească
găsească pentrupentru
aceasta ziua
aceasta ziua ori
ori celcel puţin
puţin noaptea,
noaptea, căci căci nu nu puteau
puteau să să
scape
scape de de d-şoara
d-şoara Clio,Clio, carecare se se ţinea
ţine a SC9-i
sc~i -- mai mai mult
mult
dL\pă
dqpă el el decît
decît după bunica ei
după bunica ei -- şi şi era
era din
din ce ce înîn cece mai
mai
străruitoare
străruitoare şi şi mai
mai îndrăzneaţă,
îndrăzneaţă, încît încît Iorgu,
Iorgu, cu cu desă-
desă-
355
3 ·· vîrşire
vîrşire zăpăcit,
zăpăcit, n nuu mai
mai ştiaştia îîn n cele
cele din din urmă încotro
urmă încotro
să
să apuce,
apuce, şi şi cînd căuta să
cînd căuta să scape
scape de de nepoată
nepoată ca ca să rămîie
să rămîie
cu bunica, cînd
cu bunica, cînd oo momea
momea pe bunică pentru
pe bunică pentru ca ca s-o-mpace
s-o-mpace
pe
pe nepoată.
nepoată.
Cu
Cu timpul
timpul se se potrivesc
potrivesc însă însă toate,
toate, iiar ar timp
timp aveauaveau..
4
400 A
Auu stat
stat adecă
adecă la la Geneva
Geneva vreo vreo doauă
doauă săptămîni.
săptămîni . Deoare�Deoare~
ce
ce apoi nici d-na
apoi nici d-na Margot,
Margot, nici nici d-şoara
d-şoara Clio Clio nu voiau să
nu voiau să

447
447

www.dacoromanica.ro
 rămîie acolo,
rămîie acolo, auau trecut
trecut cu toţii la
cu toţii la Nizza,
Nizza, undeunde au petre:..
au petre'-
cut mai
cut mai multe
multe săptămîni,
săptămîni, pînă pînă ce ce nunu i-ai-a venit
venit Zoei
Zoei
pentru
pentru Iorgu Iorgu numirea
numirea ca ca secretar
secretar la la reprezentanţa
reprezentanţa din din
Paris
Paris aa ţării.
ţării. Au plecat deci
Au plecat deci cu toţii la
cu toţii la Paris,
Paris, unde
unde era era
5
5 chiar
chiar mai mai frumos
frumos şi şi mai
mai bine
bine decît
decît la la Zurich. Iorgu se
Ziirich. Iorgu se
simţea
simţea tîrît tîrît ca
ca oo păpuşă
păpuşă umplută
umplută cu cu paie,
paie, pe care un
pe care un
hîtru a
hîtru a legat-o-n
legat-o-n bătaie
bătaie de de jjoc
oc dede coada
coada unuiunui calcal luat
luat
cu
cu biciul
biciul la la goană
goană.. Purtat
Purtat ca-ntr-un
ca-ntr-un vîrtej vîrtej de
de iciici pînă
pînă
colo, el
colo, nu-şi mai
el nu-şi dedea seamă
mai dedea se amă undeunde se se află
află şi
şi nunu mai
mai
10
10 cerceta
cerceta unde unde areare să ajungă.
ajungă . îi îi era
era şi lui,lui, ca
ca odinioară
d-nei Margot, destul
d-nei Margot, destul că-şi
că-şi face
face parte
parte de de plăceri,
plăceri, care,
care,
după
după părerea
părerea multora,
multora, nu nu ii s-ar
s-ar fi fi cuvenit,
cuvenit, şi şi nu
nu areare
să-şi facă
să-şi facă mustrări,
mustrări, căci, căci, vorba
vorba d-neid-nei Margot,
Margot, rudă rudă
nu-i
nu' -i era nici una,
era nici una, nici
nici alta
alta şi şi de
de perdut
perdut nu nu perdea
perdea
15
15 nimeni
nimeni nimic. nimic.
S:..
S'-arar fi
fi putut insă-ntîmpla, tot
putut lusă-ntîmpla, tot vorba
vorba d-nei
d-nei Margot,
Margot,
că
că cel
cel mai mai apropiat
apropiat ArmaşArmaş să să fie
fie născut
născut din din adulter.
adulter.
Ei şi
Ei şi?!? ! Asemenea
Asemenea nimicuri
nimicuri nu-l nu-l mai mai turburau
turburau acum acum
pe
pe el,
el, cumcum nu-l
nu-l tulburau
tulburau nici nici scrisorile
scrisorile ce-i ce-i veneau
veneau de de
2
200 llaa Bucureşti
Bucureşti îîn n ceea
ceea cece priveşte lucrările de
priveşte lucrările de llaa Valea­
Valea-
Boului
Boului..
Un simţămint
Un simţămînt supărător
supărător îl îl cuprindea
cuprindea numai numai cîndcînd îşiîşi
mai
mai aducea
aducea aminte
aminte de de oarele
oarele petrecute
petrecute cu cu Alina.
Alina. Şi Şi
atunci
atunci îi îi era
era insă
lusă parcă
parcă a a scăpat
scăpat de de primejdia
primejdia uneiunei robii.
robii.
2
255 Aj unseseră el
Ajunseseră el şşii Zoe,
Zoe, Zonas,
Zonas, soţia soţia sa sa şşii nepoata
nepoata lui, lui,
Clio, parcă o
Clio, parcă o singură
singură familie
familie şi, şi, căutînd
căutînd fiecare
fiecare dintre
dintre
dînşii
dînşii să-şisă-şi umplă
umplă după după poftapofta inimii
inimii toatetoate clipele,
clipele,
trăiau
trăiau într-o
lntr-o zizi ca-ntr-un
ca-ntr-un an an şişi se
se simţeau
simţeau cu cu toţii bine.
toţii bine.

VII
VII

30
30 Nu
Nu erau
erau puţini
puţini cei
cei ce
ce se
se temeau
temeau dede creşterea
creşterea puterii
puterii
ruseşti
ruseşti şi
şi astfel
astfel stăruiau ca, la
stăruiau ca, la nevoie,
nevoie, Romînia
Romînia să să intre
intre
în război alături cu
în turcii. în
cu turcii. în adevăr,
adevăr, dacă izbucnea
izbucnea
războiul între
războiul între turci
turci şi
şi ruşi,
ruşi, luptele nu puteau
luptele nu puteau să-nceapă
să-nceapă
decît
decît la
la hotarele
hotarele despre Rusia ale
despre Rusia României,
ale Rom âniei, care
care făcea,
făcea,
3
355 ca
ca ţară
ţară vg.sală,
vC).saIă, parte
parte din împărăţia otomană.
din împărăţia otomană. Românii
Românii
erau
erau deci
deci nevoiţi
nevoiţi să lupte alăturea
să lupte alăturea cu
cu turcii
turcii spre
spre a-i
a-i
opri
opri pe
pe ruşi la Prut,
ruşi la Prut, pentru
pentru caca ţara
ţara să
să nu
nu mai fie, ea-n
mai fie, ca-n
trecut, cîmp
trecut, cîmp de de război.
război. IIarar alţii
alţii socoteau
socoteau că că ee mai
mai

448

www.dacoromanica.ro
 cuminte
cuminte ca ca tara
ţara să să se
se declare
declare neatîrnată,
neatîrnată, deci deci ca ca nemai­
nemai-
făcînd parte part~ din din împărăţia otomană, ceea ceea ce ce i-ar
i-ar fi fi
lipsit
lipsit pe pe ruşi
ruşi de de dreptul
dreptul de de aa trece
trece Prutul.
Prutul. Rămînea
Rămînea
ca românii
ca românii să să lili se
se pună-n
pună-n cale cale dacă
dacă cu cu toate
toate acestea-l
acestea-l
55 treceau
treceau şi şi să
să sese lupte
lupte nu nu ca aliaţi ai
ca aliaţi ai turcilor,
turcilor, ci spre a-şi
ci spre a-şi
apăra ţara.
apăra ţara. Se Se credea
credea că că puterile
puterile europene,
europene, şi şi mai ales
mai ales
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria şi şi Germania,
Germania, îi îi vor �ări ţării
vor ~ări ţării într-aj
într-aju- u­
tor.
tor. Guvernul
Guvernul s-a-ncredinţat
s-a-ncredinţat îmă îmă că că într-un
într-un a�emenea
a~emenea
caz
caz românii
românii vor vor rămînea
rămînea singuri
singuri în în faţa
f aţa ruşilor.
ruşilor. S-a-nche-
S-a-nche-
10
10 iat
iat deci
deci între
între România
România şi şi Rusia
Rusia o-nvoială,
o-nvoială, în în vîrtutea
vîrtutea
căreia
căreia urma urma ca ca ostirile
ostirile rusesti
rusesti ~ă !:ă treacă
tre acă prinprin tarătară ca ca
nişte călători, ca�'e ca~-e plătes
plătesc' c ' taxele
taxele cuvenite
cuvenite p'e p'e căile
ferate
ferate şi tot ceea
şi tot ceea ce ce consumă-n
consumă-n trecereatrecerea lor lor şişi dau
dau despă­
despă­
gubiri
gubiri pentru
pentru stricăciunile
stricăciunile ce ce fac.
fac. Oştirea
Oştire a română
română avea avea
15
15 �săă fie
fie înşirată
înşirată de-a de-a lungul
lungul Dunării,
Dunării, ca ca să-i
să-i oprească
opre ască
pe turci de
pe turci de aa trece
trece pe pe ţărmul
ţărmul stîng,
stîng, iar iar după sosirea
după sosirea
la Dunăre
la Dunăre a a ruşilor,
ruşilor, se se retrăgea
retrăgea peste pest e Olt.
Olt . O O alianţă
alianţă
între
între ruşiruşi şi şi români
rom âni nu nu s-a
s-a încheiat,
încheiat, căci ruşii ziceau
căci ruşii ziceau
că
că nunu au au nevoie
n evoie de de ajutorul românilor.
ajutorul românilor.
20
20 D-I
D-I căpitan
căpitan Strună Strună a a fost
fost deci
deci nevoit
nevoit �ă ~ă plece
plece cu cu
escadronul
escadronul său său la la Barboşi,
Barboşi, unde unde se se făcea
făce a o o concentrare,
concentrare,
ceea
ceea ce ce nu-l
nu-l încînta
încînta deloc.deloc.
Tot
Tot mai mai era,era, ce-i
ce-i drept,
drept, oştean
oştean în în puterea
puterea cuvîntului,
cuvîntului,
dar
dar se se schimba�eră-mpregiurările
schimba~eră-mpregiurările şi şi elel nunu maimai ţinea
ţinea
2
255 llaa rangul
rangul lui lui tottot atît
atît dede mult
mult ca ca odinioară
odinioară.. După După ce ce
se
se lipsise
lipsise de de mulţumirile
mulţumirile măcelăriei,
măcelăriei, nu-i nu-i maimai era era dragă
dragă
nici milităria,
nici milităria, căci căci prea
prea era era lung
lung drumul
drumul de la' Barboşi
de la' Barbo şi
la
la Bucureşti,
Bucureşti, unde unde trebuia
trebuia neapărat
neapăr at să să se se duducă,
că, dacă
dacă
nu
nu chiar
chiar ca ca dede la Ploieşti, de
la Ploieşti, de doauă
doauă oari oari pe pe săptămînă,
săptămînă,
3
300 cel
cel puţin
puţin lla a doauă
doauă săptămîni
săptămîni o o dată.
dată.
Erau
Erau multe multe semnele
semnele din din care
care se se putea încredinţa că
putea încredinţa că
Alinei
Alinei îi îi era
era nesuferită
nesuferită viaţa viaţa în în ca�a
casa părinţilor
părinţilor ei ei şi
şi că
că
dînsa
dînsa se se bucură
bucură cînd cînd el el vine
vine s:.o
s"o vadă
vadă.. Cu toată bucuria
Cu toată bucuria
îmă
însă ea-l
ea-l ţinea
ţinea departe,
departe, Încît încît el,
el, omul
omul mai m ai nainte
nainte îndrăz-
îndrăz-
3
355 neţ,
neţ, se se sfia
sfia să-i
să-i mai mai vorbea�că
vorbea~că deschis deschis şşii se se temea
temea că că
după
după plecarea
plecarea lui lui lala Barboşi
Barboşi va va pleca
pleca dînsa
dînsa la la Ploieşti.
Ploieşti.
Mai
Mai era era apoi
apoi şi şi temerea
temerea ca ca nunu cumva,
cumva, lipsindlipsind el el timp
timp
mai
mai Îndelungat,
îndelungat, să să sese ivească
ivească vreunul
vreunul dintre dintre ceilalţi
ceilalţi
si
si s-o
s-o scoată
scoată din din minti.
minti.
-1.
-1.00 '' De
De!! oamenii
oamenii sunt sunt 'tcdeauna
'tcdeauna şi pretutindeni
pretutindeni aceiaşi,
şi
şi slăbiciunea
slăbi ciunea omenea�că
omenea~că pe r:e urma
urm a căreia
căre i a Iorgu
I orgu dăduse
dăduse

449
449

www.dacoromanica.ro
 uiţării
uitării cele
cele de de curînd trecute şi
curînd trecute şi umbla
umbla raznarazna prin prin ţările
ţările
europene
europene îl îl făcea
făcea şi şi p,e
p,e căpitanul
căpitanul Strună Strună să să ·alerge
'alerge de de la
la
Barboşi
Barboşi la la Bucureşti
Bucureşti şi şi �ă
~ă dea utitării datoriile
dea utitării datoriile ostă-ostă-
-
şeşti.
şeşti . . . .
5
5 Mult n-a
Mult n-a ţinut
ţinut însă
însă nici
nici aceasta,
aceasta, căci căci oştirile
oştirile ruseşti
ruseşti
au
au trecut
trecut pe pe lala Reni
Reni sprespre Dunăre,
Dunăre, şi şi escadronul
escadronul căpi­ căpi­
tanului
tanului Strună
Strună a a pornit
pornit şi şi el
el pepe Dunăre
Dunăre la la deal,
deal, de de lala
Barboşi la
Barboşi la Brăila,
Brăila, de de aici
aici lala gura
gura IIalomiţei,
alomiţei, de de acolo
acolo
la CăIăraşi,
la CăIăraşi, la la Olteniţa,
Olteniţa, apoi apoi la Giurgiu, la
la Giurgiu, la Zimnicea,
Zimnicea,
11 0
0 la
la Turnu�Măgurele
Turnu~Măgurele şi-n şi-n cele
cele dindin urmă
urmă pestepeste Olt. Olt. Abia
Abia
acum,
acum, după după �ăptămîni
~ăptămîni de de zile,
zile, aa ajuns
ajuns căpitanul
căpitanul să să sese
poată
poată duce duce iar iar lala Bucureşti.
Bucureşti. .
Era
Era pornit
pornit acum acum războiul
războiul:: bubuiau
bubuiau tunuriletunurile pe ici,
pe ici,
pe
pe colo
colo de-ade-a lungul
lungul Dunării
Dunării şi şi morţii
morţii erau erau "azi
'azi maimai
15
15 mulţi
mulţi decîtdecît ieri.
ieri .
-
- D Dee !! îiîi zise
zise căpitanului Alina. Alina ..Ce Ce 'să-mi
'~ă-mi fac fac?!? ! în
în
�ntea
~inte a mea mea cea cea strîmtă
strîmtă nu nu poate
poate �ă ~ă intre
intre gîndul
gîndul cum cum
oameni
oameni în in toată
toată firea,
firea, care
care nu nu s-aus-au văzut
văzut niciodată
niciodată şi şi
n-au
n-au nimic
nimic de-mpărţit,
de-mpărţit, pot pot să să sese bată,
bată, să să sese schilodea­
schilodea-
2
2 00 scă-ntre
s că-ntre dînşii,
dînşii, ba ba chiar
chiar să să sese şişi om<?are
omqare unii unii pe pe alţii.
alţii.
-- Se bat, Goconiţă - o�ncredinţă dînsul - se schilo�
Se bat, Goconită - o~ncredintă dînsul--':" se schilo~
desc, se
desc, se omoară.
omoară . ' ' ..
-
- Şi Şi ceea
ceea ce ce ee mai
mai urîturît - urmă dînsa
- urmă dînsa - - se se mai
mai şi şi
fălesc
fălesc a a fi
fi �ăvîrşit
~ăvîrşit asemenea
asemenea fapte fapte rele,
rele, baba sunt
sunt şi şi lăudaţi
lăudaţi
2
255 ddee toată
toată lumea.lumea.
-
- Da,Da, coconiţă
coconiţă - - zise
zise el el iariar - - se se fălesc
fălesc şi sunt
şi sunt
lăudaţi.
lăudaţi. E patria pe
E patria pe care
care oo apără
apără!! E E binele
binele obştesc
obştesc
pentru
pentru care care se luptă !
se luptă!
-
- O fi ! întîmpină
O fi! întîmpină dînsa. dînsa. Nu Nu ştiu.
ştiu. Fără-ndoială
Fără-ndoială nu nu
3
300 totdeauna.
totdeauna. Sunt Sunt şi şi războaie
războaie din din carecare pentru
pentru patriepatrie nu nu
purcede
purcede nici nici un un bine.
bine. Chiar
Chiar şi şi cînd
cînd da, da, jjertvele
ertvele sunt sunt
pentru
pentru obştieobştie prea mari. Uite!
prea mari. Uite ! mă mă gîndesc
gîndesc la la mamele,
mamele,
la soţiile şi
la soţiile şi lala orfanii
orfanii carecare plîng,
plîng, la la mizeriile
mizeriile de tot
de tot
felul
felul ale ale războiului
războiului şi şi lala sărăcia
sărăcia ce ce rămîne
rămîne pe pe urma
urma
35 războiului.
războiului. Judec Judec după după mine însami. Stau
mine însami. Stau cîteodată
cîteodată
aşa
aşa singură
singură şi şi mă
mă cutremur
cutremur cînd cînd mă mă gîndesc
gîndesc că s-ar
că s-ar
putea întîmpla
putea întîmpla să te-ntorci din
să te-ntorci din război
război fie fie orb,
orb, fie fie
ciung,
ciung, fie fie.. schiop,
schiop, ba ba chiar,
chiar, Doamne
Doamne fereşte, fereşte, să să nunu te te
mai Întorci.
mai întorci.
440
0 D-I
D-I căpitan
căpitan StrunăStrună nu nu mai
mai ştia ştia acum
acum ce ce să zică.
să zică.

450
450

www.dacoromanica.ro
 Era cuprins
Era cuprins de de un un felfel dede ameţeală
ameţeală în în auzul
auzul acestei
acestei
mărturisiri neaşteptate şi
mărturisiri neaşteptate şi se simţea răpus
se simţea răpus şi şi trecut
trecut în în
partea celor
partea celor ce ce socoteau
socoteau orişice orişice războire
războire drept drept darea
darea
pe
pe faţă
faţă a-nsălbăticirii
a-nsălbăticirii omului omului şi şi ar
ar fifi fost
fost în în stare
stare să să se
se
5
5 lepede şi
lepede şi de
de rang
rang şi şi să dezbrace uniforma,
să dezbrace uniforma, la la care
care ţinea
ţinea
atît
atît de de mult
mult mai nainte. Era
mai nainte. Era însăînsă la mijloc pacostea
la mijloc pacostea
că-n
că-n aj un de
ajun de război
război aşa aşa ceva ceva nu nu se se iartă.
iartă. De De aceea
aceea
războiul
războiul nici nici înîn gîndul
gîndul lui lui nunu mai
mai era era acum
acum decîtdecît pentru
pentru
cei
cei ce n-au altă
ce n-au altă treabă
treabă şi şi nunu perd
perd nimic.
nimic. El mai avea
El mai avea
10
10 şi
şi altă
altă treabă
treabă şi şi -
- dupădupă mărturisirea
mărturisirea ce-i ce-i făcuse
făcuse ea ea- ­
putea
putea să să peardă
peardă foartefoarte mult mult:: un un păcătos
păcătos ar ar fi fi fost
fost
dacă
dacă n-ar n-ar fi fi ştiut
ştiut să-şi
să-şi învîrtea�că
învîrtea:ocă trebuinţele
trebuinţele aşa aşa ca ca
să
să se-ntoarcă
se-ntoarcă din din război
război întregîntreg şi nevătămat .
şi nevătămat.
Ani
Ani de de zile de-a rîndul
zile de-a rîndul el el fusese neobosit purtător
fusese neobosit purtător
15
15 de
de grij grijăă caca superiorii
superiorii şi şi cei
cei buni
buni dintre
dintre tovarăşii
tovarăşii săi săi
să
să aibăaibă totdeauna
totdeauna parte parte de de oo bucăţică
bucăţică bună, bună, fie fie fleică,
fleică;
fie
fie vrăbioară,
vrăbioară, fie fie muşchiuleţ
muşchiuleţ.. A A datdat deci
deci destule
destule dovezi
dovezi
despre destoinicia sa
despre destoinicia sa dede aa hrăni
hrăni pe pe cei flămînzi. Vacă
cei flămînzi. Vacă
dar
dar Zoe Zoe aa reuşit
reuşit să-Isă-I scape
scape pe pe lorgu,
lorgu, socotindu-l
socotindu-l cum cum
2
200 zicea dînsa,
zicea dînsa, secretar
secretar d dee legaţie
legaţie îîn n concediu,
concediu, n nuu avea
avea
nici el,
nici el, cogeamite
cogeamite căpitan, căpitan, să să alerge
alerge preaprea multmult pentru
pentru
ca
ca să-isă-i încredinţeze
încredinţeze pe pe cei
cei înîn drept
drept că că nunu numai
numai luptîn�
luptîn;;
du-se cu
du-se cu sabia
sabia şi şi omorînd
omorînd oameni oameni îşi îşi poate
poate servi
servi patria,
patria,
ci
ci şi şi ostenind
ostenind pentrupentru ca ca �ă :oă nu
nu moară
moară de de foame
foame cei cei ce
ce
2
255 se luptă. S
se luptă. See putea
putea învedera
învedera chiar chiar şşii ccăă serviciile
serviciile aduse-n
aduse-n
felul acesta sunt
felul acesta sunt mai preţioase şi
mai preţioase şi că
că altul
altul n-ar
n-ar fi-nfi-n
stare
stare să să lele aducă
aducă tot tot atît
atît de de bine
bine ca ca dînsul.
dînsul.
Ceea
Ceea ce-l
ce-l adimenea
adimenea pe pe el el acum
acum era era nădej
nădejdeadea că că vava
reuşi
reuşi să fie detaşat
să fie detaşat la la vreuna
vreuna din din bucătăriile
bucătăriile din din dosul
dosul
3
300 frontului.
frontului.
-
- Orb,
Orb, ciung,
ciung, schiop,
schiop, coconiţă
coconi ţă?? grăi grăi iar.iar. La lucruri
La lucruri
atît
atît de urîte să
de urîte :oă nu
nu tete gîndeşti.
gîndeşti . CîndCînd laşilaşi ce ce las
las acasă
acasă eu, eu,
nu
nu pleci
pleci la război fără
la război fără ca ca să:oă fi
fi făcut
făcut pe pe dracu
dracu în în patru
patru
pentru
pentru ca ca ~ă să te-ntorci
te-ntorci după după războirăzboi zdravăn
zdravăn unde unde te te
3
355 trage
trage inima.
inima .
•-
A
- Dacă
Dacă mai mai ee cu cu putinţă
putinţă şi şi aşa
aşa ceva,
ceva, întîmpină
întîmpină
dmsa.
dmsa.
-- Cu putinţă ee aici
Cu putinţă aici lala noinoi orişice
orişice dacă dacă ştii
ştii să-ţi
să-ţi
alegi
alegi oamenii
oamenii şi şi să
să potriveşti
potriveşti lucrurile
lucrurile cum cum se se cuvine,
cuvine,
iO
10 o încredin ţă
o încredin ţă dînsul.
dînsul.

451

www.dacoromanica.ro
 Ea
Ea se se uită
uită cuprinsă
cuprinsă de de nedumirire
nedumirire la la el,
el, care
care mai
mai
nainte
nainte vorbise
vorbise cu cu totul
totul altfel. îi făcuse mărturisirea
altfel. îi
fără
fără ca ca �ă"ă se
se gîndească
gîndească la la cele
cele viitoare
viitoare şi şi nu-nţelegea
nu-nţelegea
cum
cum aa ajuns ajuns el el-- aşa
aşa deodată
deo dată -- să se schimbe.
să se schimbe.
[)t) -
- Da Da - - stărui
stărui dînsul
dînsul- - cucu cît
cît maimai tare
tare bubuie
bubuie
tunurile
tunurile şi şi cu
cu cît
cît mai
mai desdes şuieră gloanţele, cu
şuieră gloanţele, cu atît
atît mai
mai
departe-n
departe-n dosul dosul frontului
frontului te afli ! Vorba
te afli! Vorba ee numai
numai ca ca
nici d-ta �ă
nici d-ta ~ă nu-ţi
nu-ţi schimbi
schimbi gîndul,
gîndul, caca după
după ce ce va fi
va fi
trecut războiul
trecut războiul să ~ă te
t e găsesc tot cum
găsesc tot cum ttee las.
las.
10
10 Alina,
Alina, nedumirită
ne dumirită şi şi acum,
acum, stete
stete puţin
puţin pe gînduri .
pe gînduri.
ti era
îi era parcă aude aude pe cellalt vorbind
pe cellalt despre cele
vorbind despre cele cece au
au
să fie după
~ă fie după ce ce va
va fi
fi trecut anul de
trecut anul de doliu.
doliu.
-
- 1 u
1 u ştie nimeni azi
ştie nimeni azi ce are să
ce are să gîndească mîne, îi
gînde ască mîne, îi
zise.
zise. Gîndurile
Gîndurile ţi ţi le
le aduc
aduc oamenii
oamenii şi-mpregiurările
şi-mpregiurările şi şi
15
15 nu
nu oo dată
dată rămîi
rămîi cuprins
cuprins de de mirare
mirare dîndu:.ţi
dîndu~ţi seamă
seamă cece
eşti
eşti nevoit
n evoit aa gindi
gîndi..

V III
VIII

Sîngele
Sîngele apă apă nu nu sese face.
face. Aşa
Aşa sese zice cînd vorba
zice cînd vorba ee dede
cele
cele vrednice
vrednice de de laudă,
laudă, dardar sese poate
poate zice
zice şi fiind la
şi fiind la
2
200 mijloc
mijloc păcate
păcate omeneşti,
omeneş ti, căcicăci n nuu numai
numai daruri,
daruri, ccii şişi
neajunsuri
n eajunsuri fireşti
fire şti pot
pot să treacă prin
să treacă moştenire de
prin moştenire de la
la pă­
pă­
rinţi
rinţi şişi buni
buni la fii, nepoţi
la fii, nepoţi şi şi strănepoţi.
strănepoţi.
Erau
Erau fără-ndoială îndemnurile lumii
fără-ndoială îndemnurile lumii în în mij locul
mijlocul
căreia trăia
căreia ceea ce-l
trăia ceea ce-l făcea
făcea pe Iorgu să
pe Iorgu să stăruie-n
stăruie-n gîndul
gîndul
2
255 că
că în
în adevăr
adevăr omul omul ssee naşte
naşte pentru
pentru ccaa ssăă ssee bucure
bucure dede
viaţă
viaţ ă şişi că
că ee lipsit
lipsit de
de bunul-simţ
bunul-simţ firesc
firesc cel ce nu
cel ce nu profită
profită
de
de orişice
orişice împregiurare
împregiurare spre spre a-şi satisface poftele.
a-şi satisface poftele.
îndemnurile
îndemnurile acestea acestea ar ar fi rămas însă
fi rămas în~ă zadarnice
zadarnice dacădacă
n-ar
n-ar mai
mai fi fost la
fi fost la mijlo<:;
mijloc şi anumite înclinări
şi anumite înclinări moştenite
moştenite
3
300 de
de llaa părinţi,
părinţi, bunibuni şşii străbuni,
străbuni, şi:.o:.nduioşare
şi~o~nduioşare miloa­
milo a-
să-I
să-I cuprindea
cuprindea cînd cînd îşi aducea aminte
îşi aducea aminte de mulţumirile,
de mulţumirile,
după
după părerea
părerea lui lui de
de acum
acum copilăreşti,
copilăreşti, de de care-şi
care-şi făcea
făcea
parte
parte stînd
stînd de de vorbă
vorbă cu cu Alina
Alina ori plimbîndu-se cu
ori plimbîndu-se cu ea
ea
pe
pe lala Valea-Boului
Valea-Boului..
3
355 Cu
Cu totul
totul altfel
altfel erau
erau mulţumirile
mulţumirile pe care le
pe care le avuse
avuse la la
Nizza
Nizza şi şi la
la Paris.
Paris.
Răzbeau,
Răzb e au, ce-i ce-i drept,
drept, dindin cînd
cînd înin cînd
cînd şi-ndrumările
şi-ndrumările
primite-n
primite-n timpultimpul tinereţelor,
tinere ţelor, şi şi mîhnirea
mîhnirea ii se se furişa
furişa

452
452

www.dacoromanica.ro
 în suflet cînd
în suflet cînd se gîndea că
se gîndea că la la Valea-Boului
Valea-Boului toate t oate au au
rămas
rămas în în părăsire,
părăsire , dar dar sese dezvinovăţea
dezvinovăţe a pe pe sine
sine dîndu-şi
dîndu-şi
silinta de
silinta de aa se-ncredinta
se-ncredinta că că numai
numai în în urma
urma nenorocitu­
nenorocitu-
lui
lui efe
efe război aa fost fost şi esteeste nevoit
nevoit să se se lipsească de de
55 . mulţumire
. mulţumire a a dede ''aa duce
duce mai
mai departe
departe lucrarea
lucrarea începută
începută ..
Nu
Nu!! N-avea
N -avea el el nici
nici unun cuvînt
cuvînt de de aa se se căi
căi şi şi de
de a-şia- şi
face
face mustrări
mustrări:: mai mai vîrtos
vîrtos decîtdecît orisicînd
orisicînd în trecut era
în trecut era
pătruns de de simtămîntul că asa asa ca
ca dînsul
cllnsul are are orisicare
orisicare
om
om cuminte
cuminte să�şi să~si petreacă viaţa, vi'ata, şi-i
si-i părea
păre a rău că. c~ n-an-a
10
10 făcut în în trecut
trecut' ceeaceea ce ce înîn aceleaşi împregiurări ar ar fifi
făcut
făcut acum.acum .
Se
Se speriase
speriase odată o dată de de gîndul
gîndul că că cel cel maimai apropiat
apropiat
Armaş
Arma ş ar putea să
ar putea să fie
fie copil
copil din flori, iar
din flori, iar acum
acum era era ne­ ne-
păsător cînd
păsător cînd se se gîndea
gîndea că că ar putea să-i
ar putea să-i fi fiee tată
tată unui unui
15
15 copil
copil născut
năs cut din din adulter. Lucru firesc
adulter. Lucru firesc ar fi fost
ar fi fost şişi acesta,
acesta,
iar
iar cele
cele fireşti
fireşti toate
toate ii se se păreau
păre au de de sine
sine înţeles
înţeles şi şi bune
bune
şi-i
şi-i era
era parcă
parcă mai mai nainte
nainte fusese
fus ese legat
legat nu nu numai
mm1ai la la mîni
mîni
şi
si la
la picioare,
picioare, ci ci şisi la ochi, încît
la ochi, încît nu vedea cele
nu vedea cele cece sese aflau
aflau
împregiurul
tmpregiurul lui lui 'şi şi m mereu
ereu ii se-ntîmpla
se-ntîmpla că nu�ndrăzneanu~ndrăznea
2
2 00 ssăă facă
facă ceea
ceea ccee voia,
voia, căcicăci ţinea
ţine a seamă
s e amă fie fie de-ndrumări
de-ndrumări
primite de
primite de 11 aa mamă�sa,
mamă~s a, fie fie de dorinţele
de dorinţ ele Alinei
Alinei,, fie fie dede
părerile lumii.
părerile lumii . Acum
Acum se se simţea
simţe a om om liber
liber,, care
care ffac a c ee tot
tot
ceea
ceea ce ce voieşte.
voi eşte . Pînă
Pînă chiar
chiar nicinici de
de voinţa
voinţa Zoei Zoei nu nu mai mai
ţinea
ţine a seamă
se amă totdeauna.
totdeauna. Se Se sfîrşise
sfîrşise anul
anul de de doliu,
doliu, iarăiară el el
2
25 5 nu grăbea
nu grăb e a să-şi
să-şi publice
publice căsătoria.
căsătoria. A Arr ffii putut,
putut, la la nevoie,
nevoie,
să
s ă trăiască
trăias că si si fără
fără de de dînsa,
dînsa , dar dar sese temea
t emea de de răutatea
răutat e a
ei
ei şi tot
tot m�im~i aveaavea nevoie
nevoie de de mij locirile ei
mijlocirile ei şi de de aceea
aceea
intra
intra în în voile
voile ei ei.. Simtind-o
Simţind-o aceasta,
aceasta, ea-l tinea
ea-l ţine a de scurt
de scurt
îndeosebi
îndeosebi şi-n şi-n ceea
ceea �e ce priveşte
priveşte legăturil�
legăturile cu cu madame
madame
3
30 0 Margot
lVIargot şşii ccuu nepoata
nepoata ei ei..
Obosiţi
Obosi ţ i şi şi de
de viaţa parisiană,, şi
viaţa parisiană unii de
şi unii de alţii,
alţ ii, ei
ei ple­
ple-
caseră iar
caseră iar în
în Elve
Elveţia,ţia, unde
unde umblau
umblau pe pe căi deosebite de
căi deosebite de
ici pîn
ici pînă colo, ca
ă colo, ca să să găsească
găse a scă un un colţişor
colţişor unde unde nu nu li li se
se
ureşte.
ure şt e.
3
3 55 în
în vremea
vrem ea aceasta
aceasta ruşii ru şii înaintaseră pînă la la Dunăre,
şi
şi oştirea
oştirea română
română se se retrăsese
retrăsese pestepeste Olt,Olt, undeunde cea cea mai mai
însemnată
însemnată parte parte aa ei ei era
era concentrată
concentrată sub sub comanda
comanda
generalului
generalului Cerchez Cerchez la la Calafat,
Calafat, în în faţa faţa Vidinului,
Vidinului,
comandat
comandat de de Osman-paşa.
Osman-paşa.
4
400 Coloanele
Coloanele ziarelor
ziarelor erau erau plinepline dede ştiri
ştiri despre
despre Încer- încer-
cările făcutee de
cările făcut de 'ruşi
' ruşi caca să
să. treacă
tre acă .,Dunărea
Dunărea pe pe lala Turtu-
Turtu-

453·
453·

www.dacoromanica.ro
 caia şi
caia despre bombardările
şi despre bombardările dintre dintre Vidin
Vidin şi şi Calafat,
Calafat,
încît nu
încît nu mai
mai rămînea
rămînea îndoială
îndoială căcă războiul
războiul se-nteţeşte,
se-nteţeşte,
cînd
cînd ei
ei iar
iar s-au
s-au .. întîlnit,
întîlnit, ca
ca din
din întîmplare,
întîmplare, la la Geneva.
Geneva.
Zoe
Zoe nu
nu se-ndoia
se-ndoia că-ntîlnirea
că-ntîlnirea ee pusă
pusă la la cale
cale de
de bătrînul,
bătrînul,
5
5 iară Iorgu era-ncredinţat
iară Iorgu era-ncredinţat că îndemnul ee pornit
că îndemnul pornit de de lala
bunică
bunică şişi de
de lala nepoată,
nepoată, mai mai ales
ales de de la
la aceasta.
aceasta.
Adevărul
Adevărul era,era, că,
că, după
după oo despărţire
despărţire de de vreo
vreo doauă
doauă
săptămîni,
săptămîni, toţi toţi erau
erau cuprinşi
cuprinşi de bucuria re
de bucuria vederii .
revederii.
Zoe avea
Zoe însă şi-un
avea însă şi-un gînd
gînd ascuns.
ascuns.
10
10 -- După
După toate
toate semnele,
semnele, lucrurile
lucrurile se-nteţesc,
se-nteţesc, îi îi zise.
zise.
Teamă
Teamă mi-emi-e că-n
că-n cele
cele din
din urmă
urmă tot tot n-o
n-o să-ţi
să-ţi rămîie
rămîie
decît să te-ntorci
decît să te-ntorci în în ţară.
ţară.
-\ Vorbă
Vorbă să să fie
fie!! răspunse
răspunse elel caca plictisit.
plictisit.
Deşi
Deşi împăcat
împăcat cu cu felul
felul său
său de
de aa fi,
fi, el
el era
era mereu
mereu cuprins
cuprins
15
15 de
de neastîmpăr
neastîmpăr:: se se simţea
simţea copleşit
copleşit de de neaj unsurile firii
neajunsurile firii
omeneşti.
omeneşti.
-
- Nu
1 U cumva
cumva crezi
crezi c-o ::ă mă sperii
c-o ~ă sperii făcîndu-mă să
iau
iau drept
drept război
război ceea
ceea ce ce sese petrece
petrece pepe ceicei doi
doi ţărmuri
ţărmuri
ai
ai Dunării
Dunării?! ? ! urmă
urmă el. el. E lată Dunăre
E lată Dunărea a şi,
şi, descărcînd
descărcînd
2
200 tunurile,
tunurile, şişi unii,
unii, şi
şi alţii
alţii sţau
sţau ascunşi
ascunşi şi şi bine
bine adăpostiţi.
adăpostiţi.
Bine fac,
Bine fac, dedealtminteri
altminteri - - adăugă
adăugă peste
peste puţinpuţin - - căci
căci
mai
mai ales
ales ai
ai noştri
noştri n:.. au nici
n:..au nici arme, nici muniţiuni,
arme, nici muniţiuni, nici nici
proviziuni,
proviziuni, nici nici cuvenita
cuvenita pregătire pentru război,
pregătire pen.tru război, şi şi
cea
cea mai
mai mare
mare dintre
dintre mişeliile
mişeliile cece se pot închipui
se pot închipui ee să-isă-i
2
255 arunci
arunci pe pe oameni
oameni în în foc
foc fără
fără ca
ca ssăă llee fi
fi dat
dat cuvenita
cuvenita
pregătire
pregătire pentru luptă. Chiar
pentru luptă. Chiar şişi dacă
dacă ar ar fi tot atît
fi tot atît de
de
vitej
vitejii ca
ca străbunii
străbunii lor,lor, auau trecut timpurile cînd
trecut timpurile cînd vitej ia
vitejia
erp'
erp' hotărîtoare.
hotărîtoare. Eu,Eu, unul,unul, chiar
chiar dac-aş
dac-aş fi fi acolo,
acolo, le-aş
le-aş
pune toate în
pune toate mişcare pentru
în mişcare pentru ca ca să
să nu nu fiufiu nevoit
nevoit aa
3
300 intra
intra îînn luptă
luptă alături
alături ccu u oameni
oameni care
care ssee zic,zic, dar
dar înÎn
.. adevăr.
adevăr. nu nu sunt
sunt osteni.
osteni. Smintit
Smintit ar ar trebui
trebui să să fiu
fiu ca
ca să
să
mă-ntorc. ''
-
- Acestea n-ai să
Acestea n-ai să mi
mi le spui mie,
le spui mie, care sunt de
care sunt de părerea
părerea
că
că om
om cuminte
cuminte n-ai fi nici
n-ai fi nici ducîndu-te
ducîndu-te dacă
dacă eiei ar
ar fi
fi
3
355 adevăraţi
adevăraţi oşteni.
oşteni. Războiul
Războiul e e oo prostie mişelească, de
prostie mişelească, de
care
care se
se ţine
ţine departe
departe orişice
orişice om
om cu mintea-ntreagă. Eu
cu mintea-ntreagă. Eu
însă
însă nu
nu la
la aceasta
aceasta mă gîndesc,
gîndesc, ci
ci la
la creditorii
creditorii ce dau din
ce dau din
toate părţile năvală.
toate părţile năvală. Acum
Acum te te somează
somează Creditul
Creditul Fonciar,
Fonciar,
peste puţin
peste puţin sese prezintă
prezintă bătrînul
bătrînul Cohen,
Cohen, vin
vin apoi unul
apoi unul
-4
-4 O
O cîte
cîte unul
unul antre.prenorii,
antreprenorii, iariar pe
pe deasupra
deasupra mai sunt şi
mai sunt şi

454
454

www.dacoromanica.ro
 cheltuielile
cheltuielile de de lala moşie, precum şi
moşi e , precum cele de
şi cele aici, care
de aici, care sunt
sunt
nenumărate
nenumărate ..
-
- Ţii,
Ţii, precum
precum ssee vede,vede, ssăă scapi
scapi d dee mine,
mine, oo întrerupse
întrerupse
el
el supărat.
supăraL
5
5 Adevărul
Adevărul era era că că dînsa
dînsa nu mai avea
nu mai avea neapărată
ne apărată nevoie
nevoie
-- de
de el,
el, dar aceasta nu-i
dar aceasta nu-i dedea
dedea mînamîna s-o s-o mărturisească.
mărturise as că.
~ Ba
-=- Ba ţinţin să să tete scap
scap pe tine, răspunse
pe tine, răspunse ea. ea. Trebuie
Trebuie
să-ţi
să-ţi spun,
spun, în în cele
cele din
din urmă,
urmă , că că mămă cuprinde
cuprinde un UIţ fel
fel dede
groa:ză
groază cîndcînd vădvăd cum cum ttee arunci
arunci în în cheltuieli
cheltuieli pe pe care
care n-ai
n-ai
10
10 avea
avea nevoie
nevoie să să le
le faci.
faci. Vreau
Vreau să să nu
nu zici
zici tu
tu ori
ori să
să creadă
cre adă
alţii
alţii căcă eueu tete bag
bag în în cheltuieli
cheltuieli preaprea mari pentru tine.
mari pentru tine.
Te-ncăpăţînezi
Te-ncăpă ţînezi �ă să tete iei
iei la
la întrecere
întrecere cu cu grecul,
grecul, pentru
pentru
care
care mia
mia ee mai puţin decît
mai puţin decît pentru
pentru tine tine suta.
suta. Are
Are creola
creola
fără-ndoială
fără-ndoială dreptatedreptate cînd cînd zice
zice că că elel ee zgîrcit,
zgîrcit, dar dar ee
15
15 dintre
dintre zgîrciţii
zgîrciţii carecare ţin
ţin săsă pară
pară oameni
oameni cu cu mîna largă·,,
mîna largă·
dacă nu
dacă nu chiar
chiar risipitori.
risipitori. D Dăă o mie cînd
o mie cînd ar ar putea
putea să să dea
dea
peste
peste zece
zece mii,
mii, dardar mai
mai dă dă pepe deasupa
deasupa oo sută sută pentru
pentru ca ca
să
să aibă
aibă mulţumire
mulţumirea a de
d e aa se
se socoti
socoti însuşi
însuşi pe pe sine
sine darnic.
darnic.
Spre
Spre aa nu-inu-i lăsalăsa mulţumire
mulţumire a a aceasta,
aceasta, tu tu tete ruine
ruinezi zi ...
...
2
200 -- Ştiu
Ştiu ce ce vrei
vrei Es ăă zici,
zici, oo întrerupse
întrerupse el iar. Ai
el iar. Ai fifi mai
mai
mulţumită
mulţumită dacă dacă l-aşl-aş lăsa,
lăs a, caca tine,
tine, ssăă cheltuiască
cheltuiască şi şi
pentru
pentru noi. noi.
-
- D acă aceasta
Dacă aceasta îi îi face
face plăcere
plăcere - - stărui
stărui dîma
dîm a - - şişi
poate
poate s-o facă fără
s-o facă fără caca EEăă sîmtă
sîmtă??
2
255 - Nu
- Nu !! grăi dînsul cu
g răi dînsul cu hotărîre.
hotărîre . Eu Eu nu sunt om
nu sunt om carecare
poate
poate să să fie
fie întră ţinutul cuiva.
întră ţinutul cuiva.
-
- CumCum sunt sunt eu, eu, vrei
vrei Eă zici, femeie
să zici, femeie care care sese lasă
las ă să
să
fie întreţinută,
fie între ţinută , întîrnpină
întîmpină dînsa. dînsa. Foarte
F oarte frumos
frumos zis, zis,
dar
dar atunci
atunci ai ai să
s ă te-nsoţeşti
te-nsoţeşti numainumai cu cu oameni
oameni de de seama
seama
3
300 ta. Puindu-te-n rînd
ta. Puindu-te-n rînd ccu u unii
unii cca a dînsul,
dînsul, eştieş ti boier,
boier, ce-i ce-i
drept,
drept, dar dar ori
ori rămîi
rămîi de de ruşine,
ruşine , ori
ori te ruinezi în
te ruinezi în curînd.
curînd.
Te
Te mai
mai şi şi pui
pui să să jjoci
oci cărţi
cărţi cucu el,
el, şi
şi pe
pe cînd
cînd el nu sîmte
el nu sîmte
dac-a
dac-a cîştigat
cîş tigat cîteva
cîteva zecizeci dede mii,
mii, tu tu sîngeri
sîngeri pierzîn­
pierzîn-
du-le.
du-le.
3
355 "El rîde, iar
"El rîde, iar tutu gîfăi
gîfăi şi
şi gemi",
gemi", ar ar fi voit Eă
fi voit să mai
mai adauge.
adauge.
Ea n-a
Ea n-a făcut~o
făcut-o aceasta,
aceasta, dar dar oo simţe
simţeaa el,el, deşi
deşi îşi dedea
îşi dedea
silinţa �~ ă
silinţa ă pară
pară nepăsător.
nepăs ător.
-
- D Dee mine
mine capulcapul să să nu
nu tete doară,
do ară, zise
zise cam
cam ''cu
cu jjumă­
umă­
tate de
tate d e gură
gură.. Am Am să să mă
mă descurc
descurc eu eu Într-un
într-un fel fel ori
ori Într-
înt r-
4
-'100 altul
altul..

455'
455 '

www.dacoromanica.ro
 Aşa
A şa zicea
zicea şi şi aşa
aşa şi şi gîndea
gîndea el; el ; cînd
cînd se se afla
afla însă
însă singur
singur
şi
şi mai
mai alesales nopnopţile,
ţile , cînd, deşteptat din
cînd, deşteptat din somn,
somn, nu nu maimai
putea ~�ă
putea ă adoarmă
adoarmă iar, iar, el el era
era scîrbit
scîrbit de de sine
sine însuşi
însuşi şi şi
se
se zbătea
zbăte a din din ce ce în în ce
ce mai mai copleşit
copleşit de de gînduri
gînduri urîte.
urîte.
5
5 Orişicum
Ori şicum îşi îşi făcea
făcea socoteala,
socoteala, se scotea rău
se scotea rău dede tot
tot împo­
împo-
vărat,
vărat, încîtîncît nu nu îşi
îşi găsea
găsea scăparea
scăpare a decîtdecît în zestrea Zoei.
în zestrea Zoei.
Fără
Fără de de ea ea nu-i
nu-i rămînea
rămîne a decît decît să-şi
să-şi vîndă
vîndă pădurea,
pădure a, b baa
poate
poate chiarchiar şşii oo parte
parte dindin Valea-Boului.
Valea-Boului.
"Ah ! -
"Ah! - îşiîşi zicea
zicea - - cece nemernică
nemerni că şi şi vrednică
vre dnică de de
110
0 dispreţ
di spreţ e e fiinţa
fiinţ a omenea�că
omene a~ că !!'~ '�
Prigonit
Prigonit de de sîmţămîntul
sîmţămîntul că că nu mai poate
nu mai poate s-os-o ducă
ducă tot tot
ca
ca pîn-acum,
pîn-acum, el el căuta
căuta mereu
mereu un un nounou fel fel de
de a-şi
a-şi petrece
petrece
viaţa
vi a ţa şi-i
şi-i era
era dindin ce ce în
în cece m mai
ai nesuferit
nesuferit gîndulgîndul de de a a se-
se­
ntoarce
ntoarce iar iar înîn ţară,
ţ ară, unde
unde atîţi atîţi oameni
oameni îl îl cunoşteau,
cuno şt e au, îl îl
115
5 urmăreau
urmăre au şi-l şi-l jjudecau
udecau fără fără ca ca să ~ă ţie
ţi e seamă
seamă că faptele
că faptele
lui
lui toate
t oate suntsunt potrivi
potrivite te cu cu neajunsurile
neajunsurile firii firii omeneşti
omeneşti..
Viaţă
Via ţă tignită
tignit ă nu nu maimai era era pentru
pentru dînsul dînsul cu cu putinţă
putinţă
decît
d ecît în în mijlocul
mijlocul unor unor oameni oameni care care nu-l nu-l ştiu, fie la
ştiu , fie la
Paris, fie-n
Paris, fie-n Elveţia,
Elve ţia, fie fie la la Munchen,
Munch en, ceea ceea ce-l
ce-l făcea
făce a
2
200 să
să sese gîndească
gîndească iar iar llaa zestrea
zestrea Zoei. Zoei.
"Aş
" A ş !! a a zis
zis însă
însă ea ea cînd
cînd i-a i-a vorbit
vorbit despre aceasta.
despre aceasta.
Ca
Ca să să mi-o
mi-o toci t oci cum
cum azi-mîne
azi-mîne vei vei fifi tocat
t ocat averea
averea moş­ moş­
ttenită
enită de de la la mama
mama ta ta !!'~'�
Nu-i rămînea deci
Nu-i rămînea deci decît
decît să să chibzuiască
chibzuiască cum cum are are săsă
2
255 dea-n
dea-n arendăarendă ori ori poate
poate chiar chiar ssăă vîndă
vîndă moşia moşi a pentru
pentru
ca
ca să-şi
să-şi asigure
asigure neatîrnarea.
neatîrnarea.
Aceasta
Aceasta era era starea
starea sufletească
suflet e ască în care se
în . care se afla Iorgu
afla Iorgu
cînd
cînd aa fost fost publicată
publicată prin prin coloanele
coloanele ziarelor ziarelor ştirea
ştirea că că
ruşii,
ru şii, strîmtoraţi
strîmtoraţi de de oştirea
oştire a de de la la Plevna,
Plevna, unde unde trecuse
trecuse
300
3 Osman-paşa
Osman-paşa de de llaa Vidin,
Vidin, au au cerut ajutor de
cerut ajutor de llaa România,
Rom ânia,
şi
şi oştirea
o ş tire a română
rom ână a-nceput
a-nceput să să treacă
treacă Dunărea.
Dunărea .
O
O puternică-nfiorare
put erni că -nfiorare i-a i-a zguduit
zguduit întreagaîntreaga fiinţăfiinţă şi şi
o
o luptă-ndîrj
luptă-ndîrjită ită s-a stîrnit între
s-a stîrnit între pornirile
pornirile lui lui sufleteşti
sufleteşti
şi
şi felul
felul luilui de de aa gîndi
gîndi..
3
355 Era
E ra elel şişi acum
acum de de părerea
părere a că n-are ce
că n-are ce să
să caute
caute unde unde
oamenii
oamenii se se schilodesc
schilodesc şi şi se se ucid
ucid între
intre dîn dînşii, dar acum
şii, dar acum
se
se pornea
pornea războiul
răzb oiul în puterea cuvîntului,
în puterea cuvîntului, îi îi vedea
vedea pe pe
români
rom âni trecînd
trecînd Dunărea
Dunăre a ca ca să
să pornească
porne ască lupta lupta contr
contra a
turcilor,
turcilor, cu cu carecare se se războiseră
războiseră străbunii străbunii săi săi veacuri
v eacuri
-44 o
O lungi
lungi de-a rîndul, şi
de-a rîndul, şi ii se se păre
părea cu desăvîrşire
a cu desăvîrşire peste pest e
putinţă
putinţă ca ca d �ă nunu fie
fi e şi
şi el el acolo.
acolo. Nu, Nu, el el nu
nu se se putea
putea

45�
45~

www.dacoromanica.ro
 gîndi
gîndi pe
pe sine
sine stîndstînd la
la oo parte
parte cînd
cînd românii
românii sîngeră
sîngeră în În
crîncenă luptă
crîncenă luptă cu cu turcii
turcii..
Dac-ar
Dac-ar fi fi întrebat-o
întrebat-o pe Zoe, ea
pe Zoe, ea ar fi stăruit
ar fi stăruit Eă Eă rămîie,
rămîie,
dar
dar l-ar
l-ar fi fi dispreţuit
di spre ţuit dac-ar
dac-ar fi fi rămas.
rămas.
5
5 Tot
Tot aşa
aşa grecul,
grecul, tottot aşa
aşa creola
cre oI a şi
şi mai
mai alesales nepoata
nepoata ei ei..
L-ar fi
L-ar fi dispreţuit
dispreţuit toţi toţi cei ce�l ştiau
cei ce~l ştiau şi s-ar fi
şi s-ar fi dispreţuit;
dispreţuit;
mai
mai vîrtos
vîrtos decît
decît toţitoţi,, el
el însuşi
însuşi pepe sine
sine şi şi viaţa
viaţa sasa toată
toată
nu
nu s-ar
s-ar fi iertat.
fi iertat.
Cu
Cu toate
toate acestea,
acestea, om om slab, i-ar fi
slab, i-ar fi fost
fost destul
destul ca ca fie
fie
10
10 Zoe,
Zoe, fie
fie madame Margot, Margot, fie fie Clio
Clio Eă-i
E ă-i zică
zică :: "Rămîi!~
"Rămîi ! �
pentru
pentru ca ca !:ă:: ă nnuu plece.
plece. De De aceea
aceea nu-i
nu-i zicea
zicea nimănuia
nimănuia
nimic, ci
nimic, ci se
se zbătea
zbătea el
el însuşi
însuşi înîn sine
sine şi-n
şi-n cele
cele din
din urmă
urmă
a
a plecat
plecat oarecum
oarecum hoţeşte,
hoţeşte, fără
fără caca să
să spuie
spuie unde
unde şi şi de ce
de ce
pleacă.
ple acă.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA
PARTEA A C I N C E A
CINCEA

CALEA-NTOARSĂ
1
I

-
- SeSe poate
poate una una ca ca aceasta
aceasta?? !! exclamă
exclamă coconul
coconul IancuIancu
.5
5 Talpă
Talpă plimbîndu-"
plimbîndu':se se prin
prin ca�ă
ca~ ă chiar
chiar maimai multmult decît
decît
supărat.
supărat . Auzi
Auzi d-ta
d-ta om om!! Niciodată
Niciodată n-aş n-aş fi
fi putut
putut ~ă �ă cred
cred
că Iorgu, chiar
că Iorgu, chiar Iorgu Iorgu Armaş,
Armaş, e:.. e~nn stare
stare ~ă să plece-n
plece-n
străinătate
străinătate cu cu oo femeiefemeie si-ntr-o
si-ntr-o bună bună dimineată
dimine ată s-o s-o
întorcîndu-se'' fără de
părăsească, întorcîndu-se veste, ca
de veste, ca ~ă să nunu
10
10 zic
zic hoţeşte,
hoţeşte, în în ţară.
ţară. ChiarChiar şişi dacă
dacă nu nu i-ar
i-ar fifi soţie
soţie legi­
legi-
timă, ee lucru
timă, lucru neiertat, ruşinos, un
neiertat, ruşinos, un adevărat
adevărat scandal
scandal!!
-
- D a, scandal
Da, scandal!! strigă strigă cocoana
cocoana Anica Anica ridicîndu-se
ridicîndu-se
încă
încă maimai supărată
supărată de de pe scaun. Scandalul
pe scaun. Scandalul nu nu ee însă
însă
c-a
c-a părăsit-o,
părăsit-o, ci ci că
că îi îi este
este soţie
soţie şişi că
că a a plecat
plecat prin
prin ascuns
ascuns
115
.5 cu
cu ea,ea, hoţeşte,
hoţeşt e, cum cum ziseşi.
ziseşi. Auzi
Auzi d-ta d-ta femeie
femeie!! Nu Nu i-ai~a
fost
fost destul
destul c-ac-a sucit
sucit atîtea
atîtea capete,
capete, ci ci s-a
s-a mai
mai legat
legat şi şi
de
d e vărul
vărul ei,
ei, cea
cea mai
mai apropiată
apropiată rudă,rudă, ca ca să-I
să-I momească.
momească.
Orişicît
Orişicît dede mult
mult aş aş fi fi ţinut la ea,
ţinut la ea, asta
asta mi-a
mi-a dat-o
dat-o gatagata!!
Frumuseţă
Frumuseţă de de omom stricat. Săraca de
stricat. Săraca mama lui
de mama lui!! Norocul
Norocul
2
200 eeii c-a murit, căci
c-a murit, căci dac-ar
dac-ar maimai fi trăit, din
fi trăit, din asta
asta ii s-ar
s-ar
fi
fi tras
tras moartea.
moartea. Nu, Nu, Iancule
Iancule dragădragă - - urmă
urmă apăsînd
apăsînd
asupra vorbelor
asupra vorbelor - - voi, voi, bărbaţii,
b ărbaţii, aveţi
aveţi slăbiciune pentru
slăbiciune pentru
ea
ea fiindcă
fiindcă e e vicleană
vicle ană şi şi ştie
şti e săsă văvă ameţească.
ameţe as că. Noi, Noi,
femeile,
femeile, avemavem ochiiochii mai mai limpezi
limpezi şi şi jjudecăm
udecăm mai mai drept.
drept.
2
25.5 Nu
Nu eell aa plecat
plecat cu cu ea,ea, ccii dînsa
dînsa l-a l-a dus
dus ppee el,el, şşii mult
mult
m-aş
m-aş miramira dacă
dacă nu nu s-ars-ar adeveri
adeveri că că nici
nici acum
acum nu nu el el aa
părăsit-o,
părăsit-o, ci ci eaea s:..
s~a a săturat
~ ăturat dede elel după
după ce l-a stors
ce l-a stors cumcum
storci lămîia şi
storci Iămîia şi s:.. a-ncurcat cu
s~a-ncurcat cu altul.
altuL

458

www.dacoromanica.ro
 Intra
Intra aşa ceva şi-n
aşa ceva vederile coconului
şi-n vederile I ancu, care
coconului Iancu, care
nu-şi putea
nu-şi putea închipui
închipui căcă un
un om
om înîn toată
toată firea
firea e-n
e-n stare
stare
�ă
~ ă părăsească
părăsească de de capul
capul lui
lui pe
pe oo femeie
femeie caca Zoe.
Zoe. Nu-iu-i
dedea
dedea îmăîmă mîna
mîna E~ă-şi
ă-şi mărturisească
mărturisească gîndul
gîndul acesta.
acesta.
5
5 -- De
De!! zise
zise dar.
dar. Ai
Ai putea
putea săsă ai
ai dreptate
dreptate dacă
dacă n-ar
n-ar fi
fi
la
la mijloc
mijloc şi
şi altele. Perzi, aşa
altele. Perzi, aşa se
se vede,
vede, din
din vedere
vedere slăbi­
slăbi­
ciunea lui
ciunea pentru Alina.
lui pentru Alina. E prea apropiat
E prea apropiat gîndul
gîndul căcă el s-a­
el s-a-
ntors la
ntors la aceasta. Cu atît
aceasta. Cu atît mai
mai urît
urît ar
ar fi, Anico dragă.
fi, Anico dragă. E E
lucru nemaipomenit
lucru nemaipomenit ca ca o
o femeie, chiar mai
femeie, chiar mai nainte
nainte de
de aa
IO
10 se
se fi publicat căsătoria,
fi publicat căsătoria, săsă ceară
ceară divorţul
divorţul pentru
pentru căcă
soţul
soţ ul ei
ei aa părăsit
părăsit domiciliul
domiciliul conj ugal.
conjugal.
-
- CeCe domiciliu
domiciliu?? !! întîmpină
întîmpină dînsa.
dînsa. Domiciliul
Domiciliul conj u­
conju-
gal
gal ee acolo unde se
acolo unde se află soţul. Dacă
află soţul. Dacă femeie
femeie cumsecade
cumsecade
era,
era, se
se ducea
ducea după
după soţul ei, care
soţul ei, n-a plecat
care n-a plecat în
în cine
cine ştie
ştie
15
15 ce
ce aventuri,
aventuri, ci ci aa venit
venit să-şi
să-şi facă
facă datoria
datoria luînd
luînd parte
parte la
la
război.
război .
Coconul
Coconul IIancuancu sări
sări ca-nţepat
ca-nţep at de de unun vespe.
vespe.
- Mare scofală
- Mare scofală!! zise.zise. De
De războiul
războiul roşiilor
roşiilor să să nu-mi
nu-mi
mai vorbeşti acum,
mai vorbeşti acum, dupădupă cece am
am văzut
văzut cum cum au au răsplătit
răsplătit
2
200 muscalii jjertvele
muscalii ertvele ce-am
ce-am adusadus ccaa să-i scăpăm. îîţi ţ i spun
spun
eu
eu :: are
are să
să rîdă
rîdă toată
toată lumea
lumea de de Iorgu
Iorgu cînd cînd vava afla
afla căcă
dînsa
dînsa aa pornit
pornit procesul
procesul de de divorţ
divorţ..
-
- Cine
Cine să
să rîdă
rîdă?? Cum
Cum să să rîdă
rîdă?? De
De ccee ssăă rîdă
rîdă?? răspunse
răspunse
cocoana Anica. Toţi
cocoana Anica. Toţi ceicei ce-o
ce-o ştiu
ştiu pe
pe ea ea şi-l
şi-l cunosc
cunosc pe pe
2
255 eell au
au să-I
să-I fericească,
fericească, găsîndgăsînd c-ac-a avut
avut " mare
mare noroc
noroc de-a
de-a
scăpat
scăpat ·" atît
atît dede uşor.
uşor. .
Coconul
Coconul IIancu ancu de.te
de.te cucu multă-ndărătnicie
mu1tă-ndărătnicie din din cap
cap ..
- N
- u , Anico,
Nu, Anico, nu nu şşii iar
iar nu
nu!! stărui. Una ee ssăă pornească
stărui. Una pornească
el
el procesul
procesul şi şi alta
alta să-I
să-I pornească
pornească ea. ea. O O sÎmte
sîmte şi şi el
el însuşi
însuşi
3
300 aceasta
aceasta:: luni
luni de de zile
zile auau trecut
trecut dede cînd
cînd s-a s-a Întors
întors dindin
Bulgaria şi-n
Bulgaria şi-n tot
tot timpul
timpul a a stat
stat înfundat
înfundat la la moşie.
moşie. De De ce
ce ??
Pentru
Pentru că că Îiîi este
este greu
greu să să se
se uite-n ochii oamenilor.
uite-n ochii oamenilor.
-
- Cînd
Cînd sese gîndeşte
gîndeşte la la prostia ce-a făcut
prostia ce-a luîndu-şi-o
făcut luîndu-şi-o
soţie,
soţie, adăugă
adăugă dînsa.
dînsa.
3
355 -
- Nu,
Nu, Ariico,
Ariico, nu nu!! unnă
unnă el el plin
plin de
de zel.
zel. Mă-năbuş,
Mă-năbuş, îmi îmi
perd
perd răsuflarea,
răsuflarea, mă-necmă-nec cînd cînd văd
văd cum cum lumealumea faceface
glume
glume proaste
proaste pe pe socoteala
socoteala lor. lor. Ne sunt, dragă,
Ne sunt, dragă, rude,
rude,
rude
rude apropiate,
apropiate, cea cea maimai apropiată
apropiată rudă
rudă ne ne este
este elel şi
şi tot
tot
rudă
rudă nene este
este şişi ea,
ea, şişi avem
avem datorii
datorii dede rude
rude mai mai înîn vîrstă
vîrstă:':"
i~OO trebuie
trebuie să să facem
facem tot tot ceea
ceea cece suntem
suntem în în stare
stare ca ca să-i
să-i
împăcăm.
împăcăm.

459
459

www.dacoromanica.ro
 Cocoana
Cocoana Anica Anica se uită la
se uită la el
el lung
lung şi şi clătinînd
clătinînd mereu
mereu
din cap.
din cap.
-
- Iancule,
Iancule, IIanculeancule 1...1 . . . Iar
Iar vrei vrei s-o porneşti ? 1
s-o porneşti? 1 îl
îl
mustră.
mustră. Pe Pe cine
cine auzi
auzi făcînd
făcînd glume glume proaste
proaste pe pe socoteala
socoteala
.5
5 lor
lor?? 11 Am venit aici
Am venit aici la
la moşie
moşie pentru pentru ca ca ~ă�ă facem
facem economii
economii
după
după ce ce lala Bucureşti
Bucureşti şi-n şi-n străinătate
străinătate am am cheltuit
cheltuit peste
peste
puterile
puterile noa' s tre; Stăm
noa'stre; Stăm aici aici şi şi nimeni
nimeni nu nu vine
vine pe
pe lala noi,
noi,
noi
noi nu mergem pe
nu mergem pe la la nimeni.
nimeni. Pe cine auzi
Pe cine auzi făcînd
făcînd glu­
glu-
me
me proaste,
proaste, ca ca săsă te-năbuşe
te-năbuşe cu cu eleele?? 11 Te
Te dai
dai dede gol.
gol.
10
10 Se
Se vede
vede cît cît de
de colo
colo că că umbli
umbli �ă ~ă cauţi
cauţi un un pretext
pretext caca să
să
pleci
pleci iar.iar. CeCe vrei
vrei adecă
adecă �ă ~ă faci
faci??
-
- MaiMai ştiuştiu şişi eu
eu?? răspunse
răspunse el. el. Să
Să vorbesc
vorbesc mai mai nainte
nainte
de toate cu
de toate cu elel şi-o
şi-o ~ăsă văd
văd apoi. apoi.
Cocoana
Cocoana Anica Anica se se plimbă
plimbă cîtva cîtva timptimp neastîmpărată
neastîmpărată
1 .5
15 prin
prin casă. îşi cunoştea bărbatul şi ştia că zădarnice i-ar i-ar
fi
fi silinţele de de a-l
a-l opri
opri după ce ce el s-a pornit
el s-a pornit oo dată.
dată. îiîi
şi
şi dedea dreptate, căci
dedea dreptate, căci ii se
se ura şi ei
ura şi ei la moşie, unde
la moşie, n-aveau
unde n-aveau
nici o
nici treabă. Mai
o treabă. Mai era
era apoi
apoi - - mare
mare uşurare
uşurare - - că n�aveau
că n~aveau
copii
copii şi şi astfel puteau să
astfel puteau să se-ntindă
se-ntindă la la cheltuieli
cheltuieli fără ca
fără ca
2
200 ssă
ă fie
fie nevoiţi
nevoiţi a-şia-şi face
face mustrări
mustrări de de n nuu lele păstrează
păstrează ur­ur-
maşilor
maşilor ceea ceea ce ce au primit de
au primit de la la părinţi.
părinţi.
Nu 11 Prea
Nu Prea maremare păcatpăcat nu nu era
era că pleacă. Vorb
că pleacă. Vorbaa eraera
numai
numai ca ca nici
nici eaea să
să nunu rămîie
rămîie singură-singurică
singură-singurică în în pus­
pus-
tietatea aceea
tietatea aceea de de moşie.
moşie.
25
25 Aceasta
Aceasta oo ştia ştia şişi dînsul.
dînsul.
-Atît
-Atît ee deocamdată,
deocamdată, adăugă adăugă dar dar;; mă mă duc
duc la
la Valea­
Valea-
Boului
Boului şi-l şi-l înduplec
înduplec pe pe IorguIorgu să să sese întoarcă
întoarcă iar la ea
iar la ea
şi
şi s-o împace, apoi
s-o împace, apoi iar iar viu viu la la tine.
tine.

II
II

3
300 "Stimabile 'domnule A
"Stimabile rmaş,
Armaş,
în
în urma�nsărcinării
urma~nsărcinării cu
cu care
care aţi binevoit
binevoit aa mă onora,
onora,
am
am cerut
cerut ca
ca d-l
d-l Calopolu,
Calopolu, advocatul
advocatul doamnei
doamnei Zoe,
Zoe, soţia
soţia
d-voastre,
d-voastre, să-mi
să-mi acorde
acorde o-ntîlnire,
o-ntîlnire, pentru
pentru ca,
ca, discutînd
discutînd
împreună,
împreună, să�ă găsim
găsim oo formulă
formulă pentru
pentru rezolvarea
rezolvarea prin
prin
335
.5 bună-învoială
bună-învoială a a cestiunii.
cestiunii.
întîlnirea
întîlnirea aa avut
avut loc ieri seară şi grăbesc a
loc ieri a vă face
face , •

cuvenitele
cuvenitele împărtăşiri despre rezultatele
împărtăşiri despre rezultatele discuţiunilor
discuţiunilor
noastre.
noastre.

460
460

www.dacoromanica.ro
 După înţelegerea
După înţelegerea luatăluată între d-voastre şi
între d-voastre şi mine,
mine, i-ami-am
declarat
declarat că că nu
nu faceţi
faceţi nici
nici oo greutate
greutate în ceea ce
în ceea ce priveşte
priveşte
dezlegarea
dezlegarea căsătoriei
căsătoriei şi şi că
că din
din zestre
zestre nu nu aţi
aţi luat
luat nimic
nimic
în
în primire
primire..
5
5 D-sa,
D-sa, lucru
lucru prevăzut
prevăzut de mine, mi-a
de mine, mi-a prezentat
prezentat foaiafoaia dede
zestre subscrisă
zestre subscrisă de de d-voastră
d-voastră în faţa notarului
în faţa notarului publicpublic
din
din Braşov.
Braşov.
D-voastră,
D-voastră, om om de de legi,
legi, chiar
chiar jjudecător,
udecător, ştiaţiştiaţi prea
prea
bine
bine că legiuitorul
legiuitarul aa ţinut să asigureze zestrea. în
asigureze zestrea. în practi-
practi-
l10O ca
ca judecătorească
judecătorească toate taate sunt sunt interpretate
interpretate în favorul
în favarul
femeii înzestrate.
femeii înzestrate. Nu u mai
mai puteam
puteam deci deci să să stărui
stărui în în
punctul
punctul acesta.
acesta. Soţul
Saţul are-n
are-n ceea ceea ce ce priveşte
priveşte zestrea
zestrea
purtarea
purtarea de de grij
grijăă a
a bunului
bunului părinte
părinte şi şi astfel
astfel şi şi răspun:..
răspun:..
derea chiar
derea chiar şi-n cazul că,
şi-n cazul fie din
că, fie din negligenţă,
negligenţă, fie-n fie-n urma
urma
115
5 vreunui
vreunui accident,
accident, se se prcduc
prcduc pagube.
pagube. Din strîmtorarea
Din strîmtararea
în
în care
care văvă aflaţi,
aflaţi, o.o singură
singură ieşireieşire ar ar fifi cu
cu putinţă:
putinţă: ca ca
d-na
d-na Zoe
Zoe să să deie
deie o.o declaraţillne
de claraţillne autentică
autentică de de aa fi
fi primit
primit
zestrea
zestrea şi şi că
că astfel
astfel nu
nu maimai are are nici
nici oo. pretenţiune,
pretenţiune, ceea ceea
ce
ce nu
nu poate
paate să să facă
facă decît
decît după
după ce ce sese vava fifi pronunţat
pronunţat
2
200 divorţul.
divarţul. CredCred ddee cuviinţă
cuviinţă a a văvă reproduce
repraduce aici aici din
din
cuvînt
cuvînt în în cuvînt
cuvînt răspunsul
răspunsul ce ce mi-a
mi-a dat dat d-ld-l Calapalu
Calopo.lu
în
în privinţa
privinţa aceasta.
aceasta.
««O
O asemenea
asemenea declaraţiune
declaraţiune -- a a zis d-sa -- neapărat
zis d-sa neapărat
va
va dada d-na
d-na ZoeZae Armaş
Armaş după după ce ce va
va fifi luat
luat în în primire
primire atît atît
2
255 mobila
mabila ccee face
face parte
parte dindin zestre,
zestre, cît cît şşii sumele
sumele cuprinse-n
cuprinse-n
foaia
faaia de zestre, fie-n
de zestre, fie-n numerar,
numerar, fie-n fie-n efecte
efecte publice,
publice, sa- so­
cotite după
catite după cursul zilei. >}
cursul zilei.»
Cu
Cu alte
alte cuvinte,
cuvinte, perderile
perderile rezultate
rezultate din din depreciarea
depreciarea
hîrtiilar de
hîrtiilor de orişice
arişice fel
fel rămîn
rămîn în sarcina d-voastre
în sarcina d-vaastre dacă dacă
3
300 desfacerea
desfacerea căsătoriei
căsătariei v vaa urma
urma acum. acum.
Aceste
Aceste pierderi
pierderi sunt sunt acum,acum, după după războ.i,
răzbai, foarte
faarte
însemnate,
însemnate, şi şi de
de aceea
aceea aş aş fifi dede părerea
părerea ca ca săsă sese caute
caute
deocamdată
deacamdată o-mpăcare.
a:..mpăcare. Atîrnă,
Atîrnă, se-nţelege,
se-nţelege, numai numai de de
d-voastră
d-vaastră să să ho.tărîţi
hatărîţi celecele cuvenite
cuvenite pentru pentru aceasta.
aceasta.
3
3 55 Cel
Cel mai
mai apropiat
apropiat gînd gînd ar ar fi
fi ssăă plecaţi
plec aţi înşivă
înşivă îîn n căutarea
căutarea
doamnei
do.amnei Zoe.Zae.
Aceasta
Aceasta cu cu atît
atît mai
mai vîrtos
VÎrtas cu cu cît
cît înîn urma
urma împregiu­
împregiu-
rărilor
rărilar create
create de de război
răzbai cestiunea
cestiunea financiară
financiară foartefoarte cu cu
anevoia
anevaia se se va
va limpezi
limpezi..

461
461

www.dacoromanica.ro
 ta Creditul
ta Creditul Fonciar
Fonciar sunteţi în în întîrziere
Întîrziere cucu trei
trei
semestre,
semestre, şi au au rămas zadarnice
zadarnice silinţele mele mele dede aa
obţinea oo păsuire.
Atît banca «« Zerlendi
Zerlendi »,)}, cît
cît şi bătrînul Cohen
Cohen stăruie
5
j să lili se facă cît
se facă cît mai
mai curînd
curînd achitarea.
achitarea.
Antreprenorul
An treprenorul lucrărilor de la Valea-Boului
V alea-Boului declară
că nu
nu e-n
e-n stare
stare să scoată
scoată la la capăt cele
cele începute
începute dacă nu nu
va
va fifi achitat
achitat pentru trecut.
Mai
Mai aveţi, precum
precum mi:.aţi
mi'-aţi spus,
spus, şi-n străinătate oare-oare-
110
0 care
care datorii
datorii..
tn
în faţa acestor
acestor greutăţi regularea
regularea situaţiunii îînn ceea
ceea ce
ce
priveşte zestrea
zestrea doamnei
doamnei ee peste putinţă. Chiar
peste putinţă. vînzînd,
Chiar vînzînd,
precum
precum aveţiaveţi dede gînd,
gînd, oo parte
parte din
din moşie, dimpreună
cu
cu pădurea, luaţi în
pădurea, luaţi în împregiurările
împregiurările de de astăzi
astăzi prea
prea puţin,
puţin,
15
1.5 căci, după toate
toate alergătura, n-am n-am găsit pe pe nimeni
nimeni care
care
să dea pentru pogon
dea pentru pogon - - în în mijlocie
mijlocie - mai mult
- mai decît
mult decît
lei. Cel
380 lei. Cel mai
mai potrivit cumpărător ar
potrivit cumpărător ar fi
fi vecinul
vecinul
d-voastre,
d-voastre, d-l Aristotel Hariclidi,
d-l Aristotel Hariclidi, arendaşul moşiei
Gropile. După combinaţiunile făcute
Gropile. făcute cu cu d-sa,
d-sa, aţiaţi
2
200 rămînea ccu u vreo
vreo noauă sute sute d dee pogoane
pogoane după ccee vi-aţi
fi achitat toate datoriile. El însă deocamdată nu poate
cumpăra, căci au au trecut
trecut vreovreo patru
patru aniani de
de cînd
cînd şi-a
cerut
cerut împămîntenirea şi aceasta aceasta tottot nunu i-a
i-a fost
fost încă
votată nici
nici de
de Cameră, nici nici de de Senat.
Senat. Vorba
Voiba ar ar fi
fi să se
se
2
2.55 facă interveniri
interveniri bine
bine susţinute pentru pentru votare.
votare.
Primi
Primi ţi etc.
etc.
1. Neacşu
advocat"
advocat "

III
III

3
300 "A nicuţă, SC�tmpa
"Anicuţă, scumpa mea multdorită,
Am stat aici
Am stat aici la
la Bucureşti peste
peste aşteptările mele şi-mi
mele şi-mi
pare
pare rău că n-ai venit şi tu cu
cu mine.
mine.
M-am
M-am gîndit adecă să nu mă pripesc
gîndit adecă pripesc mergînd lala
Valea-Boului fără ca să mă fi dumirit mai nainte în
35
3.5 ceea
ceea ce
ce priveşte pe
pe Alina, lucru cu
Alina, lucru cu mult
mult mai
mai greu
greu dede
cum mi-l închipuisem.
cum mi-l închipuisem.

462

www.dacoromanica.ro
 N-avem,
N -avem, precum ştll, între" rudele şşii cunoscuţii noştri,
ştii, între-rudele
pe
pe nimeni
nimeni care
care stă-n legătură cu cu familia
familia aceea,
aceea, şi tu,tu,
femeie,
femeie, găseai
găseai mai
mai uşor
uşor pepe cineva
cineva care
care putea
putea să ne dea
să ne dea
cu
cu toată
toată discreţiunea
discretiunea lămuriri.
lămuriri.
5
5 Nefiind
Nefiind tu tu aici,
aici, am fost nevoit
am fost nevoit să alerg
alerg mult
mult lala dreapta
dreapta
şi
şi lala stînga
stînga şişi abia
abia tîrziu
tîrziu amam dat
dat peste
peste vărul
vărul tău
tău Alfons,
Alfons,
a
a căruia nepoată, Elisa,
căruia nepoată, Elisa, se
se află-n
află-n institutul
institutul d-nei
d-nei Manliu,
Manliu,
fosta
fosta d-şoară
d-soară Săvescu. El El dedea
dedea cu cu socoteală că aceasta
aceasta
va
va fi p~tînd să-i dea
fi putînd dea informaţiuni sigure, sigure, căci AlinaAlina
10
10 i-a
i-a fost
fost elevă la la Şcoala Centrală. S-a S-a dus
dus apoi
apoi Eă-şi
vadă nepoata
nepoata şi aa vorbitvorbit - - caca din
din întîmplare
întîmplare - - cucu
d-na
d-na Manliu. Puţine a
Manliu. Puţine putut însă să afle
a putut afle de
de lala dînsa.
dînsa.
Fie
Fie că nu nu voia
voia să spună, fie fie că-n adevăr nu nu ştia;
destul
destul că din din spusele
spusele luilui Alfons
Alfons n-am putut să combin
n-am putut combin
15
15 decît
decît atît,
atît, că ii s-a
s-a prezentat
prezentat oo partidă pentrupentru ea ea foarte
foarte
bună,
bună, dar ea a refuzat, fără-ndoială
fără-ndoială fiindcă
fiindcă era încurcată
încurcată
cu
cu altul.
altul. K"nvederat
E~nvederat că acest acest «« altul
altul»» nu
nu poate
poate să fie fie
decît
decît Iorgu,
Iorgu, ceea
ceea ce
ce presupune
presupune am am eueu şi mai
mai nainte.
nainte.
Atît
Atît îmi
îmi era
era destul
destul pentru
pentru ca ca să nu-mi
nu-mi mai mai amîn
amîn
20
20 plecarea
plecarea la la Valeau-Boului.
Valeau-Boului.
Pe
Pe drum
drum m-am-a prins
prins oo ploaie
ploaie dede vară, care
care m-a
m-a udat
udat
leoarcă, încît mă temeam temeam ca ca nu
nu cumva
cumva să mă-nbolnăvesc
mă-nbolnăvesc..
Am scăpat însă teafăr şşii m măă simt bine.
Pe Iorgu l-am găsit tot cum îl ştii, dar cu desăvîrşire
2
255 schimbat.
schimbat.
Nu-i
Nu-i vorba,
vorba, tottot mai umblă mereu mereu cu foarfecile
foarfecile de de
grădinărie şi cu buzunarul plin de rafie şi tot mai pune
mîna la toate cîte nu se potrivesc cu starea lui, s-a-ntins
însă preaprea tare
tare cu
cu aşa-zisele îmbunătăţiri acolo acolo lala moşie
3
300 şi ssee vede
vede că nici îînn timpul
timpul petrecut
petrecut îînn străinătate n-a n-a
prea
prea făcut socoteală neguţătorească, cum cum zice
zice el,
el, căci
pare a se afla-n mare strîmtorare. După cele ce�am ce~am
înţeles din din spusele
spusele lui,
lui, tot mai
mai ţine să Eă gospodărească,
dar
dar nu-i rămîne decît să-şi vîndă pădurea, ba pînă chiar chiar
3
355 şşii oo parte
parte dindin pogoanele
pogoanele d dee muncă. Cred Cred deci
deci ccăă eell e-n
e-n
adevăr gata gata să se-mpace
se-mpace cu cu Zoe,
Zoe, căci în stpmtorarea
stŢimtorarea
la care a ajuns, are nevoie de zestrea Zoei.
Nu vrea, ce-i drept, să se ducă la ea, cum l-am În­ în-
demnat
demnat eu, eu, dar
dar s-ar
s-ar bucura,
bucura, pare-mi-se,
pare-mi-se, dacă voi voi reuşi
"O
4O eu să-i
eu să-i împac.
împac.

463
463

www.dacoromanica.ro
 N-am
N -am zis deocamdată nici nici «« da
da !! )},
)}, nici
nici «« ba ! )} am
ba!)} am să
mă maimai gîndesc
gîndesc şi-n tot tot cazul
cazul oo să-i scriu
scriu Zoei.
Zoei.
îîn
n ceea
ceea cece priveşte pe pe Alina,
Alina, n-am
n-am reuşit să storc storc
nimic
nimic din din el.
el. Zice
Zice că nu nu ştie nimic,
nimic, că nu-l nu-l priveşte.
5
5 Sunt
Sunt însă cu cu atît
atît mai
mai vîrtos
vîrtos încredinţat că mai mai alesales
de dorul ei
de dorul ei s'-a-ntors
s'-a-ntors în ţară şi nu
în ţară m-aş mira
nu m-aş deloc dacă
mira deloc
s-ar adeveri
s-ar adeveri că ea ea se
se află pe pe acolo
acolo prin
prin apropiere.
apropiere.
Să nu nu zici
zici că n-ar
n-ar stărui pentru
pentru împăcare dac-ar dac-ar fi fi
adevărat aceasta.
aceasta. Eu Eu îi îi cunosc
cunosc pe pe oameni
oameni şi-l înţeleg
10
10 foarte
foarte bine:
bine: gîndul
gîndul lui
lui ee s-o
s-o aibă pepe una
una soţie şi podoabă
podoab ă
la
la casă, iar iar pe
pe cealaltă prietenă scumpă.
ce alaltă prietenă
Tu
Tu iariar mă veivei fifi bănuind că eu eu caut
caut unun pretext
pretext ca ca să
mă plimb
mă plimb prinprin străinătate.
străinătate.
Nu,
Nu, scumpa
scumpa mea.mea.
15
15 Ca
Ca rudă mai mai în vîrstă, sunt sunt dator
dator a-mi a-mi da
da silinta
silinta să-i
împac. D eocamdată am
împac. Deocamdată am să-I caut caut pe pe bătrînul C ohen,
Cohen,
care
care trebuie
trebuie neapărat
ne apărat să ştie adresa
adresa Zoei, Zoei, ca
ca să-i scriu
scriu
acesteia cît
acesteia mai curînd.
cît mai curînd. Chiar
Chiar şi dac-ar
dac-ar fi fi ca-n
ca-n urmă
să plec,
plec, vorba
vorba ar ar fifi numai
numai de cîteva zile,
de cîteva zile, cel
cel mult
mult oo
2
200 săptămînă, căci o o mai
mai lungă călătorie n-aş n-aş fi-n
fi-n stare
stare
să fac
fac fără de de tine.
tine.
Toate
Toate celecele bune
bune şi multe
multe îmbrăţişări
Îmbrăţişări etc., etc., etc.
etc.

Iancu"

IV
IV

2
255 Orişicît de
de bunbun cunoscător de de oameni
oameni ar ar fi fost,
fi fost,
coconul
coconul IIancu
ancu se-nşela
se-nşela:: nu nu era
era nici Iorgu, nici
nici Iorgu, nici Alina
Alina
întocmai
întocmai cum
cum şi-i şi-i închipuia
închipuia dînsul.
dînsul.
Iorgu îndeosebi, dac:.. ar fi zărit-o pe
Iorgu îndeosebi, dac' - ar fi zărit-o pe Alina
Alina din
din de­
de-
părtare, ar
ar fi
fi luat-o
luat-o la la fugă şi-ar fi fi alergat
alergat din
din răsputeri
3
300 n
nuu însă spre
spre ea,
ea, ccii fie
fie llaa dreapta
dreapta ori
ori llaa stînga,
stînga, fie
fie înapoi,
înapoi,
pentru
pentru caca nu
nu cumva
cumva s-ajungă faţă-n faţă-n faţă cu cu dînsa.
dînsa .
Odată, cînd
cînd se se afla
afla pe pe sub
sub redutele
redutele de de la
la Plevna,
Plevna,
mai
mai prin
prin amurgul
amurgul serii, serii, ii s-a-ntîmplat
s-a-ntîmplat să-ntî1nească
fără de veste oo patrulă de
de veste de roşiori
roşi ori care
care trecea-n
trecea-n goană
3
355 mare
mare llaa vale,
vale, înîn vreme
vreme ce ce el
el călărea ccuu vreovreo alţi zece
zece

464
464

www.dacoromanica.ro
 căIăraşi la la deal.
deal. Unul dintre roşiori s-a s-a oprit
oprit pe oo clipă
şi i-a aruncat o căutătură sub care l-au trecut fiorii.
Peste puţin, turcii, ascunşi după o dîlrnă, dîlmă, au început
să descarce
descarce şi s'-a-ntors
s:.. a-ntors şi el el dîmpreună cu cu ai ai săi tottot
5
5 în
în goană mare. mare. AbiaAbia tîrziu, după ce
tîrziu, după ce gloanţele nu'-i nu:..i mai
mai
şuierau
şuier au pe pe lala urechi,
urechi, aa ajuns ajuns să se se dezmeticească
dezme ticească şi să-şi
dea
dea seamă
se amă că cel cel ce-ice:..i aruncase
aruncase căutarea
căutare a era era tînărul
care
care zugrăvise
zugrăvi se gîştelegîşt ele cu cu păstoriţa.
păstoriţa .
N
Nu u l-a
l-a mai
mai întîlnit
întîlnit apoi, apoi, dar
dar îndată ce ce se-nsera,
se-nsera, îl îl
10
10 vedea
vedea iară şi iarăşi iară şi călărind în în goană mare, mare, se se reiveau
reiveau
în
în sufletul
sufletul lui lui mai
mai ruşinea,
ruşine a , mai căinţa şi,
mai căinţa şi , cînd
cînd bubuiau
bubuiau
tunurile
tunurile şi şi şuierau
şui erau gloanţele,
gloanţele, îi îi erau totdeauna parcă
erau totdeauna parcă
gloanţele erau erau descărcate
descărcat e de de acela,
acela, care care striga
striga mereu':
mereu':
"Ce-ai făcut
"Ce-ai făcut cu cu eea?! a ? !""
15
15 Umblînd în
Umblînd în treburile
treburile sale, sale, mereu
mereu se se uita
uita împregiurul
împregiurul
�ău, pentru ca
s ău, pentru ca nu nu cumva
cumva să se se pomenească
pomene ască fără de de
veste faţă-n faţă
veste faţă-n faţă cu cu omul
omul acela,
acela, şi-n
şi-n cele
cele din din urmăurmă se se
ferea
ferea de de orişice
ori şice cunoscut,
cunoscut, căci nu nu erau puţini cei
erau puţini cei cece ar
ar
fi putut
fi să-ntrebee şi
putut să-ntreb şi eiei:: "Dar
"Dar cu cu dînsa
dînsa ce-aice-ai făcut
făcut ?? !'�
!'~
2200 Aceasta era ceea ce îl îl silea să se-nfunde la moşie moşi e după ce
a
a scăpat
s căpat din o ştire . îîii era
din oştire. era peste
peste putinţă să s ă rămîie la
Bucureşti, unde-n unde-n toată clipa clipa putea
putea �ă-i să-i iasă-n cale cale
vreunul care-l întreabă
care-l între abă:: "Ce"Ce mai
mai faci ?? Pe Pe unde-ai
nnde-ai fost
şi ce-ai
ce-ai făcut
făcu t dede cîndcînd nu nu tte-am
e-am maimai văzut ? Care-ţi Care- ţi suntsunt
2
255 gîndurile
gîndurile îînn ceea ceea ccee priveşte
priveş t e viitorul
viitorul ??". ".
Nu e-n
Nu e-n viaţa
viaţ a omenească
omene ască nimic nimic mai mai presus
presus de de sîm­
sîm-
ţămîntul că tu tu însuţi
îns u ţ i eşti
eş ti cum trebuie să fii,
cum trebuie mai cuminte,
fii, mai cuminte,
mai plin
mai plin de-ndemnuri
de-ndemnuri bune, bune, mai
mai vrednic,
vrednic, mai mai stăpîn
s tăpîn pe pe
tine
tine însuti
însuti decît
decît cei cei mai
mai multimulti dintre
dintre oameni,
oameni, cărora
3
300 li-e �
viaţa li-e ~esuferită
esuferită tocmaitocmai pen 'tru ccăă n-au
pentru parte d
n-au parte dee sîm­
sîm-
ţămîntul acesta.
ţămîntul acesta. Iorgu Iorgu era era nu
nu numai
numai născutnăscut,, ci ci totodată
şi crescut
crescut aşa ca-n ca-n toatetoate clipele
clipele vieţii lui să
vi eţii lui s ă fie
fie şi timp
timp
îndelungat aa şi fos
îndelungat fostt pătruns de de el.
el. Tocmai
Tocmai de de aceea
aceea se se
sîmţea
sîmţe a cu cu desăvîrşire
desăvîrşire strivit strivit cînd
cînd îşi îşi dedea
dedea seamă se amă ce-ace-a
3
3 55 fost el
fost însuşi
el însu şi şi ce-a
ce-a ajuns
ajuns ssăă fie
fie :: se
se dispreţuia
dispre ţuia pe pe sine,
sine,
îşi era
era siesie nesuferit,
nesuferit, îi îi era
era scîrbă de de sine
sine însuşi.
Căzuţi
Căzu ţi în în asemenea
asemen ea stare stare sufletească,
suflet e ască, cei cei maimai mulţi
dintre
dintre oameni
oameni ori ori îşiîşi curmă firul firul vieţii pentru pentru dînşii
nemaisuferite,
nemaisuferite, ori ori se se aruncă orbiş în în vîltorile
vîltorile vieţiivieţii şişi,, ca
ca
1
1 00 să se
se ameţească
ameţe ască şi să se se uite
uite pe
pe sine
sine înşişi,
înşi şi , beau,
b eau, jjoacă
oacă la la
noroc,
noroc, cad cad în în desfrîu
desfrîu ori ori săvîrşesc fapte fapte din din ce ce înîn cece

465
465

www.dacoromanica.ro
 mai îndrăzneţe, se
mai ţin în
se ţin în fel
fel de fel de
de fel de chipuri
chipuri pepe sine
sine înîn
neînceta
neîncet ată-ncordare.
tă -ncordare.
Iorgu era
Iorgu era şi el el împins
împins cînd cînd spre una, cînd
spre una, cînd spre alta,
spre alta,
dar pentru el
dar pentru viaţa tot
el viaţa tot maimai preţuia ceva. ceva. Lasă că-n
5j lumea
lumea din din care
care elel făcea parte toate se
parte toate se trec cu vederea,
trec cu vederea,
dar un
dar un omom ca ca dînsul
dînsul se se sîmţea destul
destul de de tare
tare pentru
pentru ca ca
să sese oprească pe pe povîrniş şi să se-ntoarcă iar iar în
în calea
calea
cea bună, din
cea bună, din care într-o clipă
care într-o clipă de de slăbiciune
slăbiciune s-a s-a lăsat
lăsat
să fiefie împins.
împins.
1 00 Chiar
Chiar şi dacă nimic nimic nu i-ar mai
nu i-ar mai fi
fi rămas după ce ce îşi
va
va fifi plătit datoriile,
datoriile, el el era
era destul
destul om om ca ca să-şi croiască
drum
drum larg larg prin
prin mijlocul
mijlocul unor unor oameni
oameni pe pe care
care îi
îi socotea
socotea
mai prej os de
prejos de sine,
sine, şi erau
erau dindin cece în
în ce
ce mai
mai dese
dese clipele
clipele
în
în care-l
care-l clopeşea simţămîntul că n-a n-a făcut, la la urma
urma
15
15 urmelor,
urmelor, decît decît ceea
ceea ce ce înîn aceleaşi împregiurări ar ar fifi
făcut cei cei mai
mai mulţi dintre dintre oamenii
oamenii în în mijlocul
mijlocul cărora
îşi petrece
petrece zilele
zilele vieţii. ;Nu Nu sese speria
speria chiar
chiar nici
nici de
de gîndul
gîndul
unei
unei împăcări cu cu Zoe.
Zoe.
Un
Un singur
singur lucru
lucru ii se se părea peste peste putinţă
putinţă:-: ca
ca elel şi
20
20 Alina să mai stea fată-n fată, uitîndu-se
faţă-n faţă, uitîndu-se ea:.. n ochii
ea~n ochii lui
lui
şi el
el înîn ochii
ochii ei.ei. Pr �a jjos
Prea os �see coborîse
coborîse el, el, prea
prea sussus ră­
ră­
măsese ea, şi perdută era fericirea fericirea ce ce odinioară ar ar fi
fi
fost
fost cu cu putinţă.
Vorba
Vorba era era însă dacă nu nu cumva
cumva dînsadînsa eraera dede altă
25 părere.
Atunci,
Atunci, în amurgul
amurgul serii,serii, cînd
cînd roşiorii aceia
aceia au trecut
au trecut
în
în goană mare mare pe pe lîngă dînsul,
dînsul, cerul
cerul eraera înspre
înspre asfinţit
ici
ici roşu ca ca flacăra, colo colo portocaliu,
portocaliu, mai mai 'departe
departe galben,
galben,
apoi
apoi verde
verde ca frunza de
ca frunza de curînd desfăşurată din
curînd desfăşurată din mugur,
mugur,
30
30 iar
iar zăpada scîrţîia sub sub paşi orişicît de de uşor ai ai fi
fi călcat.
Lui,
Lui, în în orişicare amurg,
amurg, cerulcerul ii se
se părea tot tot aşa caca atunci
atunci
şi scîrţîitul zăpezii îi răsuna în în ureche
ureche şi după ce ce codrul
codrul
înverzise,
înverzise, şi din din ce în ce
ce în ce mai
mai adînc,
adînc, ii sese înfigea-n minte
înfigea:'n minte
gîndul că unul
gîndul unul dintre
dintre gloanţele ce-i ce-i şuierau atunci
atunci pe pe
3
355 la
la ureche
ureche nnuu de de către turci turci aa fost
fost descărcat. N Nuu era
era
adevărat lucrullucrul acesta,
acesta, dar dar el el şi-l închipuia,
închipuia, şi nici nici
acum
acum nu ieşea serile
nu ieşea serile din casă, iară nopţile,
din casă, nopţile, cînd
cînd visuri
visuri
urîte-l
urite-l deştept au au din
din somn,
somn, el el se
se uita
uita sperios
sperios lala ferestri­
ferestri-
le iatacului.
le iatacului.
i
iOO Nu mai
Nu mai era
era Valea-Boului
Valea-Boului tot tot ceea
ceea ce
ce aa fost
fost odinioară,
şi-i era
era lui
lui Iorgu
Iorgu greu trăiască"' zilele
greu să-şi trăiască zilele numai
numai el el singur
singur

466

www.dacoromanica.ro
 cu
cu sinesine cînd aducea mereu
cînd îşi aducea mereu aminte
aminte cum cum alerga
alerga după
plăcerile lumii lumii răsfăţate purtat purtat de femei ca
de femei Zoe,
ca Zoe,
ca
ca Margot
Margot şi ca ca nepoţica acesteia.
acesteia. Era
Era parcă:..n clipa
parcă~n clipa cînd
cînd
s-a apropiat
s-a apropiat de de Zoe i-a pătruns în
Zoe i-a în trup
trup oo picătură
picătură de
de
5
5 otravă care i-a răscolit
care i-a răscolit tot sîngele, îl
tot sîngele, ţine mereu
îl ţine mereu cuprins
cuprins
de
de ne ne astîmpăr şi-lşi-l porneşte
porneşte spre
spre cele
cele înîn adevăr nevoite
nevoite
de
de dînsul.
dînsul.
''"" Ei
Ei!! zicea
zicea el.
el. O
O să treacă şi aceasta
aceasta cum cum au
au trecut
trecut
multe
multe altelealtele !'�
!'~

10
10 v
V

Ceea
Ceea ce ce coconul
coconul IIancu
ancu Talpă
Talpă aflase
aflase de la Alfons
de la Alfons eraera
adevărat
adevărat:: avusese
avusese AlinaAlina chiar
chiar mai multe partide
mai multe pentru
partide pentru
dînsa
dînsa măgulitoare, dar dar aa refuzat.
refuzat. Greşea însă coconul coconul
IIancu
ancu cînd
cînd dedea
dedea cu cu socoteală că de de dragul
dragul lui
lui Iorgu
Iorgu a a
15
15 refuzat.
refuzat.
Stările sufleteşti ale omului şi
ale omului şi mai
mai ales
ales ale
ale femeii
femeii
atîrnă şi de de la la împregiurări, ba ba chiar
chiar şi dede lala stările
î ntr-un fel
trupeşti. într-un fel vedea
vedea Alina
Alina lucrurile
lucrurile după oo noaptenoapte
petrecută:..
petrecută~n n somn
somn liniştit, după oo plimbare plimbare plăcutăplăcută
2
200 ori
ori după oo masă bine bine mistuită, şi-ntr-altul cînd cînd oo durea
durea
capul,
capul, după oo noapte noapte petrecută zbătîndu-se-n culcuşul
ei
ei ori
ori după ce ce fetele
fetele oo supăraseră la la şcoală.
Orişicît
Orişicît de de multă
multă silinţă
silinţă şi-ar
şi-ar fi
fi dat
dat �ă~ă nu
nu sese dea
dea de
de
gol
gol şi să se se amăgească pe pe sine
sine însaşi, în în cel mai ascuns
cel mai ascuns
2
255 fund
fund aall inimii
inimii eeii era
era încredinţată ccăă Iorgu
Iorgu sese vvaa întoarce,
întoarce,
stăpînit de de gîndul
gîndul că fericirea
fericirea vieţii salesale numai
numai trăind
împreună cu cu dînsa
dînsa va va putea
putea s-os-o găsească.
Avea
Avea clipe,
clipe, ceasuri,
ceasuri, avea
avea chiar
chiar zile
zile de-ndoiaIă,
de-ndoială, şi atunci
atunci
îi venea
îi venea să se se ascundă pentrupentru ca ca nu
nu cumva
cumva să se dea
se dea
3
300 de
de gol,
gol, dar
dar în în cele
cele mai
mai multe
multe dintre
dintre clipele
clipele vieţii salesale
nu
nu se-ndoia
se-ndoia că el el aa plecat
plecat ca ca să petreacă anul anul de de doliu
doliu
departe de
departe de locurile
locurile unde
unde mama
mama lui lui şi-a trăit celecele din
din
urmă zile,
urmă zile, dar
dar se va-ntoarce tot
se va-ntoarce tot cum
cum eraera în clipa cînd
în clipa cînd
a
a plecat.
plecat.
3
355 Nu ştia şi nici
Nu nici nunu avea
avea de unde să afle
de unde afle că Iorgu
Iorgu şi şi
Zoe au
Zoe au plecat
plecat împreună, dar dar oo bănuia cîteodată aceasta aceasta
şi atunci
atunci eraera cuprinsă de de un fel de
un fel de scîrbă.

467

www.dacoromanica.ro
 "De
"De 1!.. ... îşi
. îşi zicea iar. Poezia
zicea iar. Poezia ee vis,
vis, iar
iar viaţa petrecută-n
aievea
aievea ee proză."
proză.'~
Era
Era covîrşită
covîrsită de de sîmţămîntul
sîmtămîntul că nu nu ee nici
nici el,
el, cum
cum nunu
poate!:'ă
poate !Oă fie pe~tru dînsa decît un trecător, cu
fie' Emil, pentru
5
5 care
care stai
stai bucuros
bucuros de de vorbă şi după care care tete uiţi cu cu viuă
părere de de rău,
rău , dar
dar pepe care-l
care-l daidai uitării după ce ce ţi;..
ţi'-aa
ieşit altul în
ieşit altul în cale.
cale.
Ea nu
Ea nu s-a s-a mai
mai mutat
mutat la Ploieşti.
la Ploi eş ti. Se-nşela însă şi
maşterul
maşt erul ei ei cînd
cînd credea
credea că dînsa
dînsa aa rămas la la Bucureşti
Bucureş ti
10
10 pentru
pentru că d-l d-l căpitan aa fostfost mutat
mutat la la Ploieşti, după
cererea
cererea sa sa.. Adevărul era era că nu nu mai
mai avea
avea dîns
dînsaa nevoie
nevoie
să
să se mute, căci căci nu i se mai părea-n părintească
părea-n casa părintească
viata
viata tot tot atît
atît de
de nesuferită ca ca mai nainte.
mai nainte.
M
Mai ai ales
ales după trecerea
trecerea peste
peste Dunăre aa oştirii române, române,
15
15 căpitanul venea venea rarrar pepe la
la Bucureşti. Era Era însă destul
destul să
se
se ştie că mai mai curînd
curînd ori
ori mai
mai tîrziu
tîrziu el
el are
are să vie pentru
vie pentru
ca maşterul să-şi pună
ca maşterul pună pază gurii gurii şi pornirilor.
pornirilor.
"Zăvodul meu meu!~ !� zicea
zicea dînsa
dînsa gîndindu-se
gîndindu-se la la credinţa
nestrămutată a a căpitanului.
căpitanului .
20 Ar fi putut să zică şi "cocoşul meu", meu", căci el el nunu era
era
numai
numai credincios,
credincios, ci ci totodată şi doritor
doritor dede a-i
a-i fifi pe
pe plac
plac
şi totdeauna
totdeauna de de aa se
se lipsi
lipsi pe
pe sine
sine însuşi de tot ceea
de tot ceea ce-şi
dorea
dorea dînsa.dînsa.
Mai
Mai era era apoi
apoi şi că lala Bucureşti găsea pe pe'' toate
toate cărările,
2
255 mai
mai ales ales între colegii
colegii eeii trecători, oameni
oameni deştepţi,
deşt epţi,
cu
cu care
care stetea
stetea bucuros
bucuros de de vorbă.
Văzînd-o
\, ăzînd-o mai ici, mai colo, azi cu unul, mîne cu altul;
ea
ea era ştiută de
era ştiută mulţi drept
de mulţi drept femeie
femeie mai mult ori
mai mult ori mai
mai
puţin uşuratică,
puţin uşuratică, ce ce aleargă de la unul
de la unul la la altul
altul şi-i ia ia
3
3OO pe
pe toţi în în zeflemea.
zeflemea.
Se-ntîmpla
Se-ntîmpla deci deci ca
ca ea
ea să fie
fie din
din cînd
cînd înîn cînd
cînd nevoită aa
refuza pe
refuza cîte unul,
pe cîte unul, dardar aceasta
aceasta oo făcea numai numai ca ca să
nu-l
nu-l jjignească
ignească pe pe d-l căpitan, care,
d-l căpitan, care, după ce ce aa fost
fost
refuzat
refuzat oo dată, dată , se
se ferea
ferea caca dede foc
foc să nu nu maimai fie fie şi el
el
3
355 refuzat.
refuzat.
Simţind-o aceasta,aceasta, ea-l
ea-l socotea
socotea drept
drept cel
cel mai
mai apropiat
apropiat
prieten al
prieten al ei
ei şi se bucura din
se bucura din toată inimainima cînd
cînd el venea
el ven ea
s-o
s-o vadă.
vadă.
;,E
;, E şti, coconiţă, bună şi dulce dulce la la fire",
fire" , îiîi zicea
zicea el,el,
-440
0 tare-ncredinţat
tare-ncre dinţat că n-are n-are decît
decît să fiefie răbdător şi să nu nu sese

468
468

www.dacoromanica.ro
 pripea�că pentru
pripea~că pentru ca-nca-n cele
cele din
din urmăurmă să �ă nunu mai
mai fie fie
refuzat.
Erau însă
Erau însă şi zile în care
zile în care Alina
Alina nu nu era
era şi şi ea
ea de
de părerea
părerea
aceasta.
55 Vorba fusese ca locuinta să
Vorba fusese să fie dată
dată cu chiriechirie în so-
coteala lui Iorgu. Acesta ~� plecat însă fără fără ca închirierea
să fi fost făcută.
-- Treaba
Treaba lui! lui ! zicea
zicea stăpîna
stăpîna casei.
casei. Mie Mie areare să-mi
să-mi
plătea�că chiria,
plătea~că chiria, şişi dac-ar
dac-ar fifi să
să rămîie
rămîie prea
prea mult
mult în în În-
în-
10
10 tîrziere, îi scot �cot mobila-n vînzare. vînzare .
De aceeaşi părere
De părere era şi soţul
era şi soţul ei, ei, care
care cunoştea
cunoştea binebine
legile,
legile, nu îmă însă şişi Alina.
-
- Iorgu Armaş Armaş -- zicea zicea dînsa
dînsa -- nu e om să să-i sco ţ i
-i scoţi
mobila-n VÎnzare.vînzare. Orişice s-ar întîmpla, ai a i să porţi
porţi
15
15 grijă de ea ca Eă ~ă n-o mănînce moliile. moliile .
Lua deci din cînd cînd înîn cînd
cînd oo femeie cu ziua ca să măture, măture,
să scuture pravul,pravul, să bată bată covoarele,
covoarele, să �ă perie ce era de
periat şi să aerisească,
aerisească , ba ba punea şi şi dînsa mîna mai la
una,
una, maimai la la alta.
alta.
2O
0 -
- Curat ca şi cînd n-ai mai fi în toate minţile, îi zicea
mama ei. ei. Nu u vezi
vezi că nu-ţi şade şade bine?
bine ? !! CeCe tete priveşte
priveşte
pe
pe tine
tine mobila
mobila uitată de de chiriaşul care care de de atîta
atîta timp
timp
nici
nici chiria
chiria nu nu şi-a plătit-o, nici nici trei
trei vorbe
vorbe nu nu ni-ani-a
scris ? !!
scris?
2
255 D-I advocat Cezar Lică nu zicea nimic, ci zîmbea numai
pe
pe subsub mustaţă cu cu învederată răutate, iar iar Alina
Alina îşi
căuta cu
căuta cu un un felfel de:.. ncăpăţînare de
de:.ncăpăţînare de treabă,
treabă, necăjită,
necăjită,
nu
nu însă
îmă pentru
pentru că maşterul zîmbea, nici nici pentru că mama
ei rostise acele vorbe, ci pentru că i se părea şi ei lucru
3 0
.30 urît
urît că Iorgu nici după atîta timp n nuu ssee mai gîndea la
cele
cele rămase
rămas e la la Bucureşti.
îîntr:.una
ntr:..una din zile d-l Cezar Li Lică
că s-a-ntors de la tri­ tri-
bunal zîmbind cu încă mai învederată învederată răutate răutat e..
-- AmAm - - i-ai-a zis Alinei
Alinei -- Eă-ţi
~ ă-ţi spun doauă lucruri lucruri
3.35
5 care, ce-i drept, nu ttee privesc, dar o ssăă t e surprindă.
-- Şi adecăadecă?? grăi dînsa dînsa uitîndu-se
uitîndu-se lung lung la el.
la el.
-- D-nul
D-nul IorguIorgu Armaş, chiriaşul nostru, nostru, s-a s-a căsătorit.
Alina
Alina rămase cu cu răsuflarea
răsuflare a oprită
oprită:: îi îi era
era parcă i-a i-a
turnat cineva o găleată de apă rece-n cap şi se-năbuşe,
'1
10 0 se-neacă. La aşa ceva în adevăr nu s-a aşteptat. Aceasta

469

www.dacoromanica.ro
 nu-i era
nu-i era însă iertat
iertat s-a s-o mărturisească şi, drept drept răspuns,
• ea
ea se
• se strîmbă parcă ar ar fi
fi voit
voit să zică
zică:: "Ei
"Ei şi şi?? !!'~
'�
-
- A A fost
fost -- urmă d-l d-l Lică tot tot zîmbind
zîmbind - - aşa se se
vede,
vede, în în lungă călătorie de de nuntă, şi de de aceea
aceea ne-a
ne-a uitatuitat
5
5 pe noi,noi, dimpreună cu cu mobila
mobila sa. sa.
-
- TotTot ceea
ceea ce ce sese poate,
poate, grăi Alina,Alina, nu nu însă drept drept
un fel
un fel dede răspuns la la cele
cele spuse
spuse de de dînsul,
dînsul, ci ci oarecum
oarecum
vorbind
vorbind cu cu sine însa şi. Unui
sine însaşi. Unui om om ca ca dînsul
dînsul toate
toate ii se se
iartă, toate
toate ii sese trec
trec cu cu vederea,
vederea, toate
toate ii sese cuvin.
cuvin. El El
IIOn-are
O n-are să-i dea dea nimănui socoteală despre despre ceeaceea ce face
ce face
ori nu face.
-
- DaiDai cu cu socoteală cine cine ee fericita,
fericita, ca ca să zic zic aşa ?!
aşa?!
urmă '' dînsul.
urmă dînsul.
-
- Orişicine ar ar fi,
fi, tot
tot acolo
acolo vine,
vine, stărui Alina.
Alina. Eu Eu şi
11 5
5 d-ta
d-ta şi alţii de de seama
seama noastră nu nu avem
avem căderea şi nici nici
nu
nu suntem
suntem în în stare
stare să-I judecăm.
judecăm.
Cu toate aceste,
Cu toate aceste, încă încă maimai vîrtos
vîrtos ii sese opri
opri răsuflarea,
cele
cele maimai ascunse
ascunse adîncimi
adîncimi ale ale sufletului
sufletului ei ei se
se zguduiră
şi-un junghi
junghi îi îi trecu
trecu prin prin inimă cînd cînd el numi pe
el numi pe Zoe.
Zoe.
2
200 - Te
- Te pomeneşti că mîne mîne oriori poimîne
poimîne se-ntoarce
se-ntoarce cu cu
ea
ea aici,
aici, grăi dînsadînsa stăpînind-şi firea. firea.
îîii era
era ruşine de-nchipuirile
de-nchipuirile ce-şi făcuse şi-i venea venea să
se
se ascundă pentru pentru ca ca nu
nu cumva
cumva cei cei dinpregiurul
dinpregiurul ei ei să
bănuiască cele
bănuiască cele cece 'i'i se
se petrec
petrec în în suflet.
suflet .
2
255 -
- Despre
Despre aceasta
aceasta mă cam cam îndoiesc, răspunse el.
îndoiesc, răspunse el.
Al doilea
Al doilea dintre
dintre lucrurile
lucrurile ce ce am
am să-ţi
să- ţi spun
spun ee tocmai
tocmai că
li-am
li-am cititcitit numele
numele în în lista
lista proceselor
proceselor de de lala tribunal
tribunal::
sunt
sunt în în divorţ.
-
- în î n divorţ
divorţ?? !! exclamă Alina, cuprinsă de de zăpăceală.
3300 S
See răscoliră deodată toate-n sufletul ei, încît dînsa
nu mai
nu mai era
era tot ceea ce
tot ceea fusese cu
ce fusese cu oo clipă mai mai nainte.
nainte.
Era parcă focul
Era focul cece atîta
atîta timp
timp aa ars înăbuşit 'a izbucnit
ars înăbuşit'a izbucnit
deodată prin prin oo spărtură şi flacări mari mari şi viivii şi mistui­
mistui-
toare cuprind
toare cuprind tot tot văzduhul.
35
35 Nu
Nu se se mai
mai îndoia
îndoia acum acum că în în adevăr mîne mîne ori ori poi-
poi-
mîne,
mîne, fără-ndoiaIă-n
fără-ndoială-n curînd, curînd, el el va
va veni.
veni. Aşa trebuiau
trebuiau
să urmeze lucrurile pentru
urmeze lucrurile pentru ca ca el
el să sese pătrundă cu cu desă­
vîrşire
vîrşire de de simţămîmtul
simţămîmtul că nimeni în
că nimeni lumea aceasta
în lumea aceasta nu nu
poate
poate să-i dea ceea ce-i ce-i dă dînsa,
dînsa, şi se se cutremura în în
400
4 toată fiinţa cînd cînd se-nchipuia
se-nchipuia pe pe sinesine însaşi stînd stînd
faţă-n faţă cu cu elel şi uitîndu-se
uitîndu-se în în ochii lui .
ochii lui.

47'1l
47'!l

www.dacoromanica.ro
 Cu
Cu putere
putere din
din ce ce în
în ce mai covîrşitoare oe
ce mai fe iveau
iveau şi
iar se se iveau
iveau înîn sufletul
sufletul ei ei re amintirile celor de
reamintirile de mult
mult
trecute.
trecute.
Se
Se vedea
vedea pe .sine zugrăvită pe
pe .sine pe peretele
peretele din din fund,
fund,
.5
5 luînd lecţiuni de
luînd desemn de
de desemn de la Emil şi alergînd
la Emil alergînd după.
după
acesta prin
acesta prin faţa bisericii
bisericii ZIătari.
ZIătari. Se Se vedea
vedea apoiapoi stînd
stînd dede
vorbă cu cu Iorgu
Iorgu şi plimbîndu-se
plimbîndu-se cînd cînd cu cu el,el, cînd
cînd cucu
cocoana-mare
cocoana-mare pe pe lala Valea-Boului,
Valea-Boului, unde unde elel aa sărutat-o-n
sărutat-o~n
faţa tuturora,
tuturora, şi celecele sÎIr).ţite
sîII).ţite atunci
atunci lele resimţea măritemărite'
10
10 pînă la la extaz.
extaz.
'Furtunile
'Furtunile sufleteşti de de felul
felul acesta
acesta nunu sunt
sunt şi nicinici
nu
nu pot pot să fiefie dăinuitoare. Se Se ivesc
ivesc caca din
din senin
senin şi se se
potolesc
potolesc fără ca ca să te te poţi dumiri
dumiri de de ce.
ce. Un
Un lucru
lucru a a
rămas pe
rămas urma lor
pe urma lor:: cele
cele ce mai nainte
ce mai nainte îi fuseseră plăcute
îi fuseseră
·1
·15.5 încetul
încetul cu încetul ii s-au
cu încetul s-au făcut nesuferite.
nesuferite.
îîii era
era silă să se se ducă la şcoală , unde
la şcoală, unde lecţiunile îi îi
păreau o o sarcină pentru
pentru dînsa
dînsa grea,
grea, iar
iar cele
cele mai
mai bune
bune
dintre
dintre elevele
elevele eiei ii se
se păreau tîmpite
tîmpite şi semnele
semnele lor lor de
de
dragoste
dragoste oo supărau. Cu Cu atît
atît mai
mai vîrtos
vîrtos îiîi erau
erau supără-
2
20O tori
tori mama
mama şşii maşterul ei, ei, precum şşii aceia
aceia ccuu care
care mai
nainte bucuros
bucuros se se plimba
plimba ori ori stetea
stetea dede vorbă. "Lăsa­
ţi-mă-n pace pace!"1" îi
îi venea
venea să le le zică tuturora.
tuturora.
Nu însă şi d-lui
Nu d-Iui căpitan.
De
De acesta
acesta sese temea
temea maimai alesales după ce ce elel i-a
i-a spus
spus că.
că
2
25.5 ee hotărît să iasă din din oştire şi să se-ntoarcă acasă.

V
VII

"Scumpa şşii multdorita m eea

"Scu»npa a A nic�tţă,
Anic'ttţă,
Te vei
Te vei fi mirînd că primeşti
fi mirînd primeşti această
această scrisoare
scrisoare tocmai:
tocmaÎ
de
de la
la Geneva
Geneva şi si vei înţelege
vei în telege că mi
mi se
se va
va fifi urît
urît şi mie
si mie
3
300 viaţa alergînd
alergînd' prin lume singur
prin lu'me singur ccaa vai
vai de mi~e.
de mine.
Precum
Precum ţi-am scris scris în
în ajunul
ajunul plecării mele mele de de la
la
Bucureşti, bătrînul Cohen,
Cohen, înîn timpul
timpul celor
celor din
din urmă
doi
doi ani,
ani, nici
nici nu
nu i-a
i-a trimis Zoei, nici
trimis Zoei, nici nu
nu aa primit
primit dede la
la
ea
ea nimic, n-a putut
nimic, n-a putut dardar să-mi dea nici o
dea nici o lămurire în în
3
35.5 ceea ce priveşte adresa ei. Alergînd ppee la alţii, am
aflat
aflat în cele
cele din
din urmă că advocatul
advocatul eiei este unun oarecare
oarecare
Calopolu:
Calopolu: Nici
Nici acesta n-a putut
acesta n-a însă să-mi spună decît
putut Însă decît
că cea
cea din
din urmă scrisoare
scrisoare aa primit-o
primit-o de
de lala Ziirich,
Ziirich, unde
unde

471
471

www.dacoromanica.ro
 dînsa era
dînsa trasă la
era trasă la «« Hotel
Hotel dudu Lac
Lac ». Temîndu-mă ca ca
nu
nu cumvacumva dînsa
dînsa să plece
plece de
de acolo
acolo şi să-i pierd iar urma,
pierd iar urma,
am
am făcut la la bătrînul Cohen
Cohen unun micmic împrumut
împrumut şi am am
plecat
plecat fără de de întîrziere.
întîrziere.
5
5 «(<Trei
Trei zile
zile dusul,
dusul, trei
trei zile-ntorsul,
zile-ntorsul, mi-am
mi-am zis zis;; într-o
într-o
săptămînă, în în cel
cel mult zece zile,
mult zece sunt acasă
iar sunt
zile, iar acasă.».»
AAm m răcit însă, aşa ssee vede,
vede, ppee drum, încît
încît eram foarte
îngrij
îngrijat at şi am am fost
fost nevoit
nevoit să mă opresc
opresc la la Viena
Viena şi-n
urmă la la Munchen.
Munchen. La ZUrich Zurich n:.am
n:..am mai
mai găsit-o pe pe Zoe,
10
10 dar
dar am am aflat
aflat că dînsa
dînsa a plecat
plecat la Geneva 'şi -şi că nunu era
singură, ci ci însoţită de de un
un oarecare
oarecare Pablo
Pablo Berenos,
Berenos, un un
brazilian
brazilian bogat, bogat, ceea
ceea ce-mi
ce-mi era
era peste
peste putinţă să cred.
Am
Am plecatplecat decideci înîn grabă mare
mare aici, undeunde mă aflu aflu dede
doauă zile. zile.
115
5 Pe
Pe Zoe
Zoe n-amn-am maimai găsit-o aici,
aici, dar
dar am am întîlnit
întîlnit dindin
întîmplare
întîmplare pe pe văru-meu Raoul, Raoul, care,
care, încurcat
încurcat cu cu o o
franţuscă, s-a s-a stabilit
stabilit de
de vreun
vreun an aici. El
an aici. El aa văzut-o
pe Zoe şi a vorbit în mai multe rînduri cu ea. Mi-e greu
să-ţi spun
spun:: e-n e-n adevăr încurcată
încurcată cu cu unun brazilian,
brazilian, un un
2
200 oomm tînăr, care o toacă mai rău de cum a tocat eeaa pe
alţii. Mi-am
Mi-am pierdut,
pierdut, dragă;
dragă, toate iluziunile, încît
toate iluziunile, încît îmi
îmi
vine
vine să cred cred că ee adevărat ceea ceea ce
ce se
se zicea
zicea despre mama
despre mama
ei,
ei, răposata mea mea mătuşă, pe care care mulţi o socoteau
încurcată azi azi cucu unul, mîne cu
unul, mîne altul dintre
cu altul dintre ţiganii
2
255 boiereşti. Mi Mi ssee opreşte mintea-n
mintea-n loc loc cînd
cînd mă gîndesc
gîndesc
că un un om
om ca Iorgu a
ca Iorgu putut să fi
a putut fiee amăgit
amăgit de de asemene<;l.
asemenec;t
femeie.
femeie.
Obosit
Obosit de lunga mea
de lunga mea călătorie,
călători e, o o să mai stau aici,
mai stau aici,
dar
dar azi,azi, mîne
mîne plec,
plec, mînat
mînat dede dorinţa de de aa te
t e îmbrăţişa
îmbrăţi ş a
3
300 ccu
u ţie binecunoscuta
binecunoscuta mea mea dragoste.
dragoste.

Iancu
Ia ncu""

VII
VII

Zilele
Zilele treceau
treceau una una după alta
alta fără
fără ca
ca Iorgu
Iorgu să vie,
VIe,
şi Alinei
Alinei îiîi era
era din cece în ce mai
în ce mai nesuferită viaţa.
335
5 Serile,
Serile, cînd
cînd îîii zicea
zicea mamei sale "noapte
mamei sale "noapte bună", aceasta
aceasta
parcă-i zicea
zicea:: "Vezi
"Vezi că n-a
n-a venit
venit nici azi", maşterul
nici azi",

472
472

www.dacoromanica.ro
 parcă adăuga: "Da,
parcă "Da, n-a n-a venit
venit şi mira-m-aş dac-ar dac-ar
mai veni !'� !'~
Dimineţile,
Dimineţile, cînd cînd pleca
pleca la la şcoală, toţi trecătorii se se
uitau
uitau la la eaea par:c-ar
par:c-ar fi
fi voit
voit s-o:.ntrebe
s-o~ntrebe:: "N-a "N-a venit
venit nici
nici
5
5 ieri ? " iar colegele,
ieri?" colegele, ba chiarchiar şi fetele
fetele din
din şcoală îşi îşi ziceau"
ziceau ':
"Nu
"Nu e-n voile ei
e-n voile cele bune
ei cele bune;; se se vede
vede că el tot n-a
el tot n-a venit
venit !(�
!'~
"Nu
"Nu!! - - zicea dînsa-n gîndul
zicea dînsa~n gîndul ei ei -
- n-an-a venit,
venit, dardar va va
veni, nu nu se se poate
poate să nu nu vie ."
vie."
E
Ell nici
nici n nuu zisese,
zisese, nici
nici n nuu făcuse
făcuse vreodată nimic nimic sprespre
11 OO a
a o-ntări pe dînsa în
pe dînsa gîndul că are
în gîndul are neapărat să vie; vie ; ea
ea nu
nu
era
era însă
însă în în stare
stare săsă creadă
cre adă că că nu nu vava veni
veni în în cele
cele din
din
urmă.
Dac-ar
Dac-ar fi fi venit
venit cineva
cineva să-i spună cum cum s-au
s-au petrecut
petrecut
lucrurile
lucrurile nu nu numai
numai cu cu Zoe,
Zoe, ci cu madame Margot,
ci şi cu Margot,
15
15 precum
precum şi cu cu nepoţi ca ca acesteia,
acesteia, AlinaAlina ar ar fifi zis
zis că aşa
aveau
aveau să se petreacă lucrurile
se petreacă pentru ca
lucrurile pentru ca el el să vie,
vie, şi
dacă n-an-a venit
venit încă, ee că are are să se se mai
mai petreacă ceva. ceva.
îîntr-una
ntr-una din din zile
zile aa venit
venit însă d-l d-l Neacşu,
Neacsu, advocatul
advocatul
Iorgu, colegul
lui Iorgu, Cezar Lică.
d-lui Cezar
colegul d-lui '
20 -
- Sunt trimis de d-l Iorgu Armaş, clientul meu meu- -
a
a zis
zis elel- - ca ca să regulăm
regulăm chestiunea
chestiunea chiriei.
chiriei.
- îîmi
- mi parepare bine
bine -- i-ai-a răspuns stăpîna casei casei - - căci
cam
cam de mult stă daravera
de mult daravera aceasta Încurcată.
aceasta Încurcată.
Alinei
Alinei iar iar ii s-a
s-a oprit
oprit răsuflarea.
2
255 -
- DarDar d-l d-l Iorgu
Iorgu unde
unde se se află
află?? întrebă
întrebă dînsa
dînsa ccuu glas
glas
înăbuşit de de năvala sîngelui.
sîngelui.
-
- Cînd
Cînd cu cu sfîrşitul războiului
războiului s-a-ntors
s-a-ntors în în ţară
ţară­ ­
îi răspunse d-l
îi d-l N eacşu -
N eacşu - şi de de atunci
atunci stăstă la la moşie.
Alina rămase parcă ii s-ar
Alina s-ar fifi surpat
surpat în în cap
cap nu nu numai
numai
3
300 casa,
casa, ci ci şi tăriile cerului
cerului :: n nuu putea
putea să-i intre-n
intre-n cap cap
gîndul
gîndul că el el sese află de de atîta
atîta timptimp prin
prin apropiere
apropiere fără
ca să fi
ca fi venit.
venit.
-
- Mă mir mir - - zise
zise -- că de de atunci
atunci şi pîn~acum
pîn:.. acum n-a n-a
găsit timp
timp să vie vie el
el însuşi pîn-aici.
pîn-aici.
35
35 D-na
D-na Lică tresări ca ca alte
alte dăţi cînd fiica ei
cînd fiica ei îşi pierdea
pierdea
sărit
sărita,a, iar
iar d-ld-l N eacşu se
Neacşu se uita
uita zîmbind
zîmbind la aceasta ca
la aceasta ca la
la
un
un copil
copil sfătos, care care se se amesteca-n
amesteca-n treburile
treburile ce ce nu-l
nu-l
privesc.
privesc. Buna-cuviinţă cerea cerea însă să-i dea dea mamei
mamei răspuns
la
la întrebarea
întrebarea pusă de fiică..
de fiică
4
40O - Domnişoara are
- are dreptate
dreptate - - grăi dÎnsul
dînsul - - chiar
chiar
şi atunci
atunci era era înîn mare
mare întîrziere
întîrziere cu cu chiria.
chiria. AveaAvea însă să

473

www.dacoromanica.ro
 se
se lupte
lupte cu cu multe alte greutăţi cu
multe alte cu mult
mult mai mari şi abia
mai mari abia
zilele
zilele aceste
aceste aa ajuns
ajuns să-şi vîndă pădurea şi o parte parte din
pogoanele
pogoanele de de arătură şi să scape, în în sfîrşit.
Alina
Alina se se uită ruşinată la mama mama ei. ei.
5
5 A
Aveavea aceasta
aceasta dreptate
dreptate cînd cînd îiîi spunea.
spunea. că nu nu e-ne-n toate
toate
minţile.
Din
Din cele cele spuse
spuse de de N N eacşu se-nvedera
se-nvedera că Iorgu Iorgu s-a s-a
ruinat
ruinat în în timpul
timpul îndelungatei
îndelungatei sale sale călătorii şi nu nu maimai
ee tot
tot boierul
boierul de de mai
mai nainte.
nainte. Aceasta
Aceasta însă pe pe dînsadînsa
IO
IOn-on-o privea. Ei îi era învederat numai că el ar fi putut
să vie,vie, dar
dar n-a
n-a venit
venit nicinici maimai nainte,
nainte, nicinici acum,
acum, fără fără
îndoială pentrupentru că n-a vrut şi nu
n~a vrut nu voieşte
voieşte să vie. vie.
îîşi
şi aducea
aducea aminte
aminte cum cum atunci,
atunci, în în faţa bisericii Zlătari,
bisericii ZIătari,
l-a întrebat pe Emil Emil:: "Cînd ne mai vedem vedem?" ? tI iară el
115
5 a
a răspuns
răspuns:: "N-ai"N-ai decît
decît să-mi scrii, şi viu viu fără de-ntîr-
de-ntîr­
ziere
zi ere orişiunde aş fiti fi" .. Ea nu i-a scris. De ce să-i scrie
dacă le le erau
erau căile vieţii despărţite şi nu nu sese mai
mai puteauputeau
împreuna
împreuna??
Tot aşa Iorgu
Tot Iorgu n-an-a mai
mai venit.
venit. De De ce
ce să vie vie dacă îi îi erau
erau
2
200 despărţite căile de de ale
ale eeii şşii n
nuu se
se mai
mai puteau
puteau împreuna
împreuna?? !t
Se
Se prefăcuseră deodată toate-n sufletul ei.
toate-n sufletul ei.
A
A avut
avut ea ea zile
zile în
în care
care ar ar fi fost gata
fi fost gata să alergealerge la la el
el
şi să ii se se facă roabă pentru pentru ca ca să-şi îndulcească
îndulcească viaţa
îndulcind-o
îndulcind-o pe pe aa lui.
lui. Acum
Acum el el nu
nu mai
mai era era tot
tot cel cel ştiut
2255 de
de dînsa.
dînsa.
Nu
Nu!! Orişice s-ar s-ar fi-ntîmplat,
fi-ntîmplat, dac-a dac-a fostfost elel odată-n
stare
stare nu nu numai
numai să plece plece fără ca �ă-i fi
ca să-i fi spus
spus ei ei "rămas
"rămas
buntl,
bun", ci ci totodată să nu nu vie nici mai-nainte,
vie nici mai-nainte, nici nici acum,acum,
în
în zadar
zadar ar ar mai
mai fi fi venit
venit de de aici
aici înainte.
înainte. Dacă, adus adus de de
3
30 0 orice
orice gînd,
gînd, eell arar mai
mai fi venit, venit, eeaa ar fi trebuit
trebuit �ă să fie
nemernică
nememică fără de de seamăn pentru pentru ca ca �ă stea de
~ă stea de vorbă
cu
cu el.el.
îîntocmai
ntocmai cum cum pe pe Emil
Einil nu nu putea
putea �ă să şi-l închipui
închipuiască as că
decît
decît jjerpelit,
erpelit, soios,
soios, nepieptenat,
nepiept enat, nu mai mai era-n stare
3355 ssăă şi-l închipuiască ppee IIorgu orgu decît
decît istovit
istovit de-mbuibări
şi
şi de de desfrîu
desfrîu în în nopţi
nopţi nedormite.
nedormite.
Abia
Abia acum acum îi îi erau
erau toate
toate urgisite
urgisite :: şi ca�ă
casă părintească,
şi şcoală, şi prietene,
prietene, tot tot ceeaceea ce-l
ce-l leagă pe pe om om de de
viaţă, şi mereu
viaţă, mereu era era ispitită de de gîndul
gîndul de de a-şi lualua lumea-n
lumea-n
440 0 cap.
cap.

474

www.dacoromanica.ro
 Nu se
Nu mai temea
se mai temea acum acum de de d-ld-l căpitan, care care ieşise
din
din oştire, se-ntoarsese
se-ntoarsese la la Bucureşti şi tot tot maimai călca
ţeapăn, dar dar n-avea
n-avea nici nici pinteni
pinteni carecare zurgăiesc, nici nici
sabie
sabie care
care zîngăneşte.
5
5 Om
Om el el şi
şi tot
tot oameni
oameni şi şi ceilalţi
ceilalţi doi,
doi, dar
dar pepe cînd
cînd unul
unul
vine
vine numai
numai dacă:.I
dacă:..I chemi,
chemi, altulaltul nunu vine
vine nici
nici chemat,
chemat,
el nu pleacă nici alungat fiind.
-
- Mă iartă,iartă, coconiţă,
coconiţă, că-ţică-ţi spun
spun un un lucru
lucru care
care ar ar
putea,
putea, deşi nu nu trebuie,
trebuie, să s ă te
te supere,
supere, îiîi zise acesta Alinei
zise acesta Alinei
10
10 într-una din
Într-una zile . îîmi
din zile. mi pari
pari de de la
la un
un timp
timp încoace
încoace mereu
mereu
îngîndurată şi mă-ntreb ce ce ţiţi se
se va
va fifi întîmplat
întîmplat de de
ai
ai pierdut
pierdut voiavoia bună de de maimai nainte.
nainte. u u întreb,
întreb, ci-ţi
spun,
spun, şi nu nu cumva
cumva �ă ~ă zici
zici că nu nu mă priveşte,
priveşt e , căci ai ai
spune
spune ceeaceea ce ce în în adevăr nu nu gîndeşti.
15
15 Alina rămase cîtva
Alina rămase cîtva timp
timp cu cu ochii
ochii ţintă
ţintă lala pămînt.
pămînt.
Nu
Nu putea
putea să-şi dea dea pepe faţă gîndurile
gîndurile şi simţămintele,
dar
dar n-o
n-o ierta
ierta firea
firea să-I amăgea�că
amăgea~că ascunzîndu-şi starea starea
sufletească.
sufleteas că.
-
- MiMi s-au făcut, aşa deodată,
s-au făcut, toate nesuferite
deodată , toate nesuferite- -
2
200 grăi
grăi dînsa
dînsa - - încît
încît îmiîmi vine
vine să-mi
să-mi iauiau lumea-n
lumea-n cap, cap, şi şi
ţi
ţi s-ar
s-ar putea
putea întîmpla
întîmpla într-oîntr-o zi zi să nunu mă mai mai găseşti
cînd
cînd vii
vii să mă vezi. vezi .
-
- Oho
Oho!! exclamă
exclamă dînsul înviorat . D-ta
dînsul înviorat. D-ta eştieşti prea
prea
înzestrată
Înzestrată cu cu daruri
daruri fireşti
fire şti şi-ndeosebi prea-nţeleaptă
2
255 pentru
pentru ccaa să poţi po ţi lua
lua asemenea
asemen ea hotărîri.
- Mă socoteşti d-ta
- d-ta aşa, întîmpină dînsa dînsa dînd
dînd dindin
umeri.
umeri. Adevărul ee că sunt sunt slabă şi neaj utorată,
ne ajutorat ă , ca
ca
toate
toate femeile.
femeile.
Căpitanul stete stete cîtva timp timp pe pe gînduri,
gînduri, apoi
apoi sese îmbăr-
îmb ăr-
3
300 bătă.
bă tă.
-
- Aşa - - zise
zise - - nunu vorbesc
vorbesc femeile
femeile decît
decît fiind
fiind căzu­
tte-n
e-n slăbiciunea
slăbiciune a pe pe care
care oo am am eu eu pentru
pentru d-ta,
d-ta, ceea
ceea ce ce
ee peste
peste putinţă cînd cînd ee vorba
vorba de d-ta.
de d-ta.
Alina
Alina nu nu zise
zise nimic,
nimic, dardar se se uită mirată la la el.
el.
3
355 -
- Da,
Da, peste
peste putinţă,
putinţă , stărui dînsul.
dînsul. D-ta
D-ta ştii foarte
foarte
bine
bine că că nunu ee nimic
nimic ce ce eueu nunu sunt
sunt gata
gata săsă fac
fac pentru
pentru
ca
ca să-ţi fiufiu pepe plac,
plac, iar
iar în
în schimb
schimb nu nu cer
cer decît
decît ceea
ceea ce-ţi
face
face plăcere să-mi dai. dai. Chiar
Chiar şi dac-ar
dac-ar fi fi să prinzi
prinzi
slăbiciune fie fie pentru
pentru unul,unul, fiefie pentru
pentru altul
altul dintre
dintre cei cei
4
4 0O ce mai ici. mai colo îţi ies în cale. mai curînd ori
cemaiici.maicoloîtiiesîncale.maicurînd ori maţ
mai
tîrziu te-ncredi~ţezi că nu
tîrziu oo să te-ncredinţezi nu e-n
e-n lumea
lumea aceasta
aceasta

475

www.dacoromanica.ro
 nimeni
nimeni care-ţi dă atît atît de mult şi-ţi cere
de mult cere atît
atît de
de puţin
ca
ca mine.
mine. Orişicît
Orisicît dede mare
mare ar ar fifi dar
dar slăbiciunea, ea ea ee
trecătoare , iar
trecătoare, ia~ nu neis tovită ca
nu neistovită ca aa mea.
mea. Ziseşi că ţi s-aus-au
făcut toate
toate nesuferite.
nesuferite. PreaPrea bine, urmă dînsul.
bine, urmă dînsul. Dacă
5
5 ee cineva
cineva care-ţi faceface nesuferită casa aceasta, ştii prea
casa aceasta, prea
bine
bine că n-ai
n-ai decît
decît să vrei
vrei pentru
pentru ca ca să tete muţi în alta,
în alta,
unde
unde toţi îţi cadcad lala picioare.
picioare. Dac:.ar
Dac-ar fi fi să ţi �e fi făcut
~e fi făcut
urgisită
urgisită şcoala,
şcoal a, cucu toate
t oate supărările
s upărările ei, ei, ştii
ştii prea
prea bine
bine
că n-ai
n-ai decît
decît să vreivrei pentru
pentru ca ca să să scapi
scapi de de ea.
ea. Dacă
110
0 urgisită îţi este
este lumea
lumea în în care-ţi petreci aici viaţa, n-ai
petreci aici n-ai
decît
decît să vrei
vrei pentru
pentru ca ca să pleci
pleci pe pe un
un timp oarecare în
timp oarecare în
altă lume,
lume, în în care
care nimeni
nimeni nu nu tete ştie cine
cine eşti şi astfel
astfel
nu
nu are
are cuvinte
cuvinte de de aa te te supăra.
supăra .
-
- Am
Am Înteles
înteles cece vrei
vrei să-mi spui si
să:..mi spui si nu
nu mă-ndoiesc
115
5 de bunătate~� nemărginită aa d-tale
de bunătate d-tale - ' grăi dînsa
-'grăi dînsa -- dar
dar
tocmai de
tocmai de aceea
aceea mă tem, t em, că n-aş
n-aş putea
putea să-c:ă-ţi
ţi dau
dau înîn
schimb
schimb ceea
ceea cece ţi sese cuvine.
cuvine.
-
- N-ai �ă-mi
să-mi dai nimic, coconiţă, o-ncredinţă
o-ncre dinţă dînsul.
Mi-e destul
Mi-e că-mi ceri
destul că-mi ceri şişi primeşti. Nu, Nu, coconiţă, inimă
2
200 rea
rea n-ai
n-ai Eă-ţi
să-ţi faci,
faci, căci supărările vin vin şi trec
trec şi voia
voia
bună ee statornică
statorni că pentru
pentru celcel ce
ce are
are răbdare şi ştie să
se
se mulţumeaEcă
mulţumească cu cu ceea
ceea ce ce ii se
se cuvine,
cuvine, ba fie chiar
ba fie chiar şi
cu
cu mai
mai puţin.

V III
III

2
255 Nu
Nu mai mai era
era Valea-Boului
Valea-Boului tot ceea ce
tot ceea ce aa fost
fost odinioară,
o dinioară ,
dar
dar i-a mai rămas
i-a mai rămas lui Iorgu destul
lui Iorgu destul pentru
pentru caca cu
cu price­
price-
perea
perea pe pe care
care oo avea
avea şi cu
cu hărnicia cuvenită să-şi Înfiin­
înfiin-
ţeze încetul
încetul cu încetul acolo
cu încetul acolo un
un rai pămîntesc, dacă nu
rai pămîntesc, nu
oo mosie
mosie în în întelesul obicinuit al
întelesul obicinuit al cuvîntului,
cuvîntului, oo fermă-n-
fermă-n�
3
30O cîntă toare, pr
cîntătoare, in care
prin dove deşte că cultura
care dovEdeşte cultura făcută cu cu
priceperea
priceperea cuvenită pe pe oo întindere
întindere mai
mai mică preţuieşte
mai
mai mult
mult decît
decît plugăria fără de de rost pe o
rost pe o mare întindere..
mare întindere
îîşi
şi păstrase
păs trase împregiurul
împregiurul conacului, ce-i drept,
conacului, ce-i drept, acum
acum
prea
prea larg,
larg, vreo
vreo şase sute de pogoane
pogoane pămînt de arătură,
3
355 dimpreună ccu u moara
moara şşii cu iazul ei,
cu iazul ei, o
o baltă
baltă de
de vreo zece
vreo zece
pogoane
pogoane pentru
pentru gîşte şi raţe,
raţe, precum
precum şi pentru
pentru prăsilă
de
de porci
porci şi şi de
de peşte.
peşte.

476
476

www.dacoromanica.ro
 Din
Din pădure i-au i-au rămas
rămas vreo vreo sută de de pogoane,
pogoane, mai mai
ales
ales stejăriş, iar iar sub
sub pădure ii se se aflau
aflau via,
via, livezile
livezile şi --
tocmai
tocmai pe ţărmurii rîuleţului rîuleţu lui - - vreo patruzeci de de
pogoane
pogoane fînaţ, pe pe care
care înîn timp
timp de secetă,
de sece lăsînd stă-
tă, lăsînd
5
5 vilarele, să-I pună
vilarele, să-I pună sub sub apă,
apă, ca ca săsă aibă păşune grasă
aibă păşune grasă şişi
fînaţ îmbelşugat.
Incă mai
încă mai nainte
nainte de de aa fi vîndut partea
fi vîndut partea cea cea mare
mare aa
moşiei îşi îşi croise
croi se planurile
planurile de de cultură pînă-n pînă-n cele
cele mai
mai
mici
mici amănunte, iar iar după ce ce s-a
s-a făcut vînzarea,
vînzarea, şi-a
10
10 cumpărat cele cele mai
mai raţionale unelte unelte de de plugărie, precumprecum
şi zece
zece perechi
perechi de de boi,
boi, doi
doi cai
cai dede ham
ham şi unul unul dede călărie,
şase vaci
vaci de de prăsilă şi un un taur
taur de de Moldova,
Moldova, oo sută de de
oi,
oi, şase scroafe
scroafe şi un un vier,
vier, precum
precum şi păsări de tot felul.
de tot felul.
In
în pădure erau erau însemnaţi cu cu varvar copacii
copacii fie fie strîmbi,
strîmbi, fie
fie
15
15 de
de calitate
calitate proastă, pe pe care
care urma
urma să-i taie-n taie-n timpul
timpul
iernii,
iernii, pentru
pentru ca ca ceilalţi
ceilal ţi să poată creşte-n toată lăr­
gimea.
gimea.
De
De priceput
priceput se se pricepea
pricepea la la toate
toate ca ca numai
numai puţini,
şi
şi rămînea
rămîne a numainumai să să aibă
aibă şi şi tragere
tragere de de inimă.
inimă.
20
20 Aceasta
Aceasta oo cam cam pierduse-n
pierduse-n timpul îndelungatei sale
timpul îndelungatei sale
călă torii prin
călătorii prin ţăriţări străine.
s trăine .
Pentru
P entru ca ca să poţi fi fi plugar
plugar bun, bun, ai ai să te te scoli
scoli în
în zori
zori
de
de zizi şi să te t e culci
culci mainainte
mainainte de de aa fifi apus
apus luceafărul de de
seară. Iorgu
Iorgu s-a s-a deprins
deprins însă să se se culce
culce cînd
cînd răsare
2
2 55 luceafărul de
luceafărul de dimineaţă
dimine aţă şi ssă ă se
se scoale
scoale llaa prînzul
prînzul mare.
mare.
La moşie nu-i nu-i rămînea, ce-i ce-i drept,
drept, decît
decît să se se culce
culce
devreme,
devreme, dar dar ii se se subtia
subtia somnul
somnul si si se
se scula
scula tottot ca
ca mai
mai
nainte. Cu
nainte. Cu toate acest~� , după-ma
toate acest după-ma~ă �ă iar
iar se se culca
culca şi ade:.
ade:..
seori
seori ii se
se întîmpla
întîmpla ca ca tocmai
tocmai înspre
înspre seară
se ară să se se deştepte.
deştepte .
3
300 Acum
Acum n nuu mai
mai puteaputea să doarmă noaptea, noaptea, şşii mai mai ales
ales
pentru
pentru un un om om care
care areare pe sufletul lui
pe sufletul lui ceea
ceea ce ce avea
avea
dînsul,
dînsul, nu nu ee canon
canon mai greu decît
mai greu decît să fie fie lipsit
lipsit de
de dul­
dul-
ceaţa
ceaţa somnului.
somnului.
Dimineţile, cînd, cînd, deşteptat din din somn,
somn, îşi deschidea
deschidea
35
35 ochii,
ochii, elel vedea:.n
vedea:..n faţa lui, lui, maimai nainte
nainte de de toate,
toate, uşa
iatacului, în
iatacului, în care,
care, după îndrumările primite primite de de lala
Alina,
Alina, păstra cele cele mai
mai apropiate
apropiate lucrurilucruri ale ale răposatei
sale
sale mame,
mame, şi fata fata stetea-n
st et ea-n prag,
prag, cu cu mînile
mînile amîndoauă
ridicate
ridicate..
-4
"i OO Cînd
Cînd ieşea
i eşe a din
din casă, trecea
trecea pe pe lala capul
capul scării, unde unde
oo sărutase.
sărutase .

477
477

www.dacoromanica.ro
 Cînd
Cînd el trecea printre
el trecea lanuri, dînsa
printre lanuri, dînsa iî sese ivea
ivea cînd
cînd ici,
ici,
cînd
cînd colo-n
colo-n cale,
cale, fie fie cucu oo buruiană ori ori cu
cu oo floare,
floare, fiefie
cu
cu cîte
cîte un
un fluture
fluture ori ori cu
cu cîte
cîte oo gînganie.
gînganie. Ea Ea nu-ntreba
nu-ntreba::
"Ce ee aceasta
"Ce aceasta ??". ". ElEl îiîi dedea însă-n gîndul
dedea însă-n gîndul luilui desluşirile
5
5 pe care
pe care dînsa
dînsa fără-ndoială le-ar le-ar fifi cerut dac�ar fi
cerut dac~ar fi fost
fost
în
în aievea
aievea de de fată.
fată.
'
N oamenii,' nu gîndim ceea ce voim, ci gîndurile
oi, oamenii,
Noi,
ni
ni se-nşiră-n minte minte ele ele de
de ele
ele potrivit
potrivit cu cu îndemnurile
îndemnurile
pornite fie
pornite fie din lumea ce
din lumea ce ne-ncungiură, fie fie din
din sîmţă-
10
10 mintele
mintele noastre.
noastre.
Orişice ar ar fi
fi făcut, lorgu,lorgu, trecînd
trecînd printre
printre ţarini, prin prin
livezi,
livezi, prin
prin pometul
pometul acum acum rcditor,
reditor, prinprin pădure, ori ori şişi
pe
pe unde
unde se se plimbase
plimbase odată cu cu ea,
ea, oo vedea
vedea alergînd
alergînd de de
ici pînă colo,
ici pînă colo, oprindu-se
oprindu-se din cînd în
din cînd cînd, ca
în cînd, ca să examineze
examineze
15
15 ceva
ceva maimai dede aproape,
aproape, puindu-şi întrebările întrebările şi ascultînd
ascultînd
cu
cu ochii
ochii mari lămuririle date
mari lămuririle date de de dînsul.
dînsul. El El ştia
ştia prea
prea
bine
bine că toate
toate aceste
aceste sunt sunt numai
numai aiurări de de aleale sale
sale;;
cu
cu toate
toate aceste,
aceste, nu era-n stare
nu era-n stare săsă nu
nu gîndească
gîndească ceea ceea ce ce
i-ar
i-ar fi spus dac-ar
fi spus dac-ar fi fost de
fi fost de faţă, încît era să
încît era să stea
stea la-n-
la-n-
2
200 doială dacă n
doială nuu cumva
cumva aiurează, dacă mai mai ee ori ori nunu
în toată
în toată firea
firea el însuşi.
el însuşi.
Valea-Boului
Valea-Boului şi Alina Alina erau
erau în în sufletul
sufletul luilui ne despăr­
nedespăr­
ţite. El
El nunu putea
putea să vadă Valea-Boului
Valea-Boului fără ca ca să se se
ivească-n gîndul
gîndul lui lui şi Alina
Alina şi n-arn-ar fi fi putut
putut s�o s~o vadă
.2 5
25 pe
pe Alina
Alina fără ca ca ssăă şi-o gîndească llaa Valea-Boului,
Valea-Boului, şi
nopţile, cînd
cînd nu nu putea
putea să doarmă, gîndindu-segîndindu-se la la cele
cele
trecute, îl
trecute, îl cuprindea
cuprindea oo jjale ale nespus
nespus de de adîncă, încît încît
gemea
gemea pe-năbuşite în în culcuşul lui. lui.
De unde
De unde ar mai fi
ar mai fi putut
putut să ia ia tragerea
tragerea de inimă pentru
de inimă pentru
3
300 oo lucrare
lucrare care
care pentru
pentru dînsuldînsul numai
numai săvîrşită împreună împreună
cu
cu dînsa
dînsa putea
putea să aibă farmec? farmec ?
Dac-ar fi
Dac-ar fi avut
avut haşiş, ar ar fi luat o
fi luat o doză pentru
pentru ca ca săsă
iasă pe un timp
pe un timp oarecare
oarecare în în altă lume.
lume. Neavînd
Neavînd haşiş,
lua
lua morfină şi-şi petrecea
petrecea parteapartea ceacea mare
mare aa zilei
zilei pierdut
pierdut
3
355 în somn zbuciumat.
Timpul
Timpul trece
trece însă şi, dacă mai mai dă Dumnezeu
Dumnezeu şi ploaie, ploaie,
toate
toate se se părăginesc cînd cînd lipseşte cuvenita
cuvenita purtarepurtare de de
grijă
grijă..
lorgu
lorgu amîna
amîna cînd cînd una, una, cînd
cînd alta
alta dede azi
azi ppee mîne,
mîne, iariar
440
0 cînd
cînd se se punea
punea pe pe lucru,
lucru, eraera dede obicei
obicei preaprea tîrziu.
tîrziu. Alte
Alte

478
478

www.dacoromanica.ro
 dăţi o o pornea
pornea cu cu oo rîvnă care care tete punea
punea în în mirare,
mirare, apoi
apoi
în curînd
curînd le le lăsa toate
toate baltă.
Nu .mergeau
Nu mergeau lucrurile
lucrurile cum cum după priceperea
priceperea luilui ar
ar fi
fi
trebuit
trebuit !:ă meargă, şi de
fOă meargă, de aceea
aceea îi îi era
era de multe ori
de multe silă
ori silă
5
5 să treacă prin prin ţarini, prin livezi ori
prin livezi prin pădure, pe
ori prin pe
la
la grajduri
grajduri şi pe pe lala coteţe, unde unde toate
toate îlîl supărau.
"Cu
"Cu totul
totul altfel
altfel ar ar merge
merge toate toate dac-ar
dac-ar fifi şi ea
ea aicit�
aicit~
îşi zicea
îsi zicea dînsul
dînsul oarecum
oarecum ca ca să se se dezvinovăţească.
dezvinovătească .
,DDa! fără:..ndoială şi-ar
a ! Dînsa fără-ndoială si-ar fi dat silinţa
silinta să-I îndru:.
îndru:..
10
10 meze
meze a-şi petrece
petrece viaţa ca mai nainte
ca 'mai nainte;; elel însă fugea
fugea dede
dînsa
dînsa tocmai
tocmai pentru
pentru că nu nu se se mai
mai simţea-n stare stare să-i
fie
fie eiei pe plac.
pe plac.
După
După ce ce trăise
trăise într-o
într-o lume
lume în în care
care femeile
femeile erau
erau caca
Zoe,
Zoe, ca madame Margot
ca rnadame Margot şi ca ca nepoţica acesteia,
acesteia, din
din ce
ce
15
15 în ce
în ce mai
mai raŢrar ii se-ntîmpla
se-ntîmpla să se se simtă preaprea jjos
os căzut spre
spre
a
a sese mai
mai putea
putea ridica
ridica pînă
pînă la la Alina.
Alina. TotTot femeie
femeie eraera şi
şi
dînsa
dînsa şi n-avea
n-avea decîtdecît s-os-o coboare
coboare la la sine
sine pentru
pentru ca ca să
fie
fie amîndoi
amîndoi deopotrivă.
Gîndul acesta
Gîndul acesta l-a l-a cuprins
cuprins cu cu putere
putere covîrşitoare cînd cînd
2
200 a
a aflat
aflat căcă Alina
Alina s-a s-a măritat.
măritat.
, Nu u ştia ,şişi nici
nici nu
nu cerceta
cerceta cine cine ee soţul ei.ei.
"Orişicine
"Orisicine ar ar fi
fi - îşi zicea
- îsi zicea dînsul
dînsul- - omom care
care se
se poate
poate
măsura cu cu mine
mine nu nu este
este şi n-am
n-am decît
decît să-mi daudau silinţa
pentru
pentru ca dînsa să se plece-n faţa stăruinţelor mele.� mele. ~
225
5 Acum,
Acum, după ce ce era
era măritată, ea ea era
era căzută-n gîndul
gîndul lui
lui
cum
cum căzute sunt sunt toate
toate femeile
femeile cu cu bărbat
bărbat..
Adevărul era ccăă picătura de otravă iar a-nceput să-i
pună sîngele
sîngele în în ferbere
ferb ere clocotitoare,
clocotitoare, şi mai mai ales
ales în
în timpul
timpul
nopţilor petrecute-n
petrecute-n neadormire
n eadormire el el nu mai mai putea
putea să
3
3OO scape
scape de de dînsa.
dînsa.

I
IXX

D-I
D-l Strună avea-n
avea-n Calea
Calea Moşilor, atunci
atunci pentru
pentru cei
cei
mai
mai mulţi încă tottot Podul
Podul Tîrgului-de-Afară, casecase cu
cu
multă lărgime, jjosos băcănie cu
cu grătar şi oo măcelărie,
3
355 iar
iar în
în etagiu
etagiu locuinţa proprietarului
proprietarului de
de curînd
curînd căsătorit.
Tînăra stăpînă a a casei,
casei, îmbrăcată mai
mai mult
mult ca ca jupî­
jupî-
neasă decît
decît ca
ca cocoană, şedea oarecum înţepată la una
oarecum înţepatăla una
din
din mescioarele
mescioarele din
din salonul
salonul încăpător şi-nşira
şi:..nşira nişte

479
479

www.dacoromanica.ro
 mărgele, iar iar Smaranda,
Smaranda, fata fata din
din casă, deretica-n
deretica-n biroul
biroul
boierului,
boierului, care care sese afla
afla lîngă salon.
salon.
- Cine o
- Cine mai fi
o mai fi şi ăsta
ăsta?? !! grăi
grăi Smaranda.
Smaranda. De De cîteva
cîteva
zile
zile trece
trece mereu
mereu la la aceeaşi oră pe pe aici
aici şi totdeauna
totdeauna îşi
5
5 zgîieşte ochii
ochii uitîndu-se
uitîndu-se încoa.
încoa.
Alina
Alina ridică capul capul şi-l întoarse
întoarse uitîndu-se
uitîndu-se în în stradă,
apoi
apoi rămase-ncremenită şi pornită spre spre leşin.
Afară-n strada
Afară-n strada ceacea largă tn;!cea
trecea călărind spre gura
spre gura
Oborului,
Oborului, Iorgu Iorgu - - tottot cum
cum îlîl ştia dînsa, deşi ceva
dînsa, deşi ceva mai
mai
10
10 gras.
gras. Trecuse,
Trecuse, după spusa spusa Smarandei,
Smarandei, şi ieri, ieri, şi alal­
alal-
tăieri, deci nu
tăieri , deci nu dindin întîmplare,
întîmplare, ci ci dinadins.
dinadins.
"Nu
"N u cumva-l
cumva-l va va fifi văzut şi el ? " îşi
el?" îşi zise
zise ea
ea cu
cu inima-n­
inima-n-
cleştată.
Se
Se temuse
temuse ea ea cîteodată de de căpitanul cel cel cece vorbea
vorbea
115
5 răstit, bătea din din pinteni
pinteni şi zîngănea din din sabie
sabie;; abia
abia
acum
acum ştia ştia îmă
îmă ce ce vava �ăsă zică frica cea
zică frica cea adevărată
adevărată..
O-năbuşea plînsul,
plînsul, şşii arar fi
fi şşii plîns
plîns dacă n-ar n-ar ffii fost
fost
de
de faţă fatafata din
din casă
casă.. CelCel mai
mai apropiat
apropiat gîndgînd al al ei
ei era
era
să sese ridice
ridice şi să să plece
plece fără de-ntîrziere-n
de-ntîrziere-n urma urma lui.lui.
20 Se
Se zice
zice că dihorul
dihorul se se uită cu cu atîta
atîta nesaţiu la la pasărea
ce-şi alege
alege drept
drept pradă, încît aceasta ee cuprinsă de
încît aceasta de
ameţeală şi-i cade cade la la picioare.
picioare. Tot Tot aşa era era şi AlinaAlina
pornită sprespre Iorgu.
Iorgu.
îîşi
şi zicea,
zicea, ce-i
ce-i drept,
drept, că are are să-i cadă în în genunchi,
genunchi,
2
255 rugîndu-l
rugîndu-l s-o s-o lase-n
lase-n pacepace şşii ssăă nu-i
nu-i mai treacă ppee sub
mai treacă sub
fereastră, aceasta
aceasta în~ăîn�ă pentru
pentru că se temea nu
se temea nu numai
numai
de
de sotul
sotul ei,ei, ci
ci şi dede sine
sine insasi.
însasi .
Fărăă ca
Făr ca să maimai ţie deci seamă
deci seam � că Smaranda
Smaranda ar putea
ar putea
să prindă bănuială, ea ea trecu-n
trecu-n iatac,
iatac, îşi pusepuse pălăria
3
300 ce-i
ce-i căzu la-ndemînă, îşi luă oo pelerină şşii plecă îînn grabă
mare.
mare.
Sub
Sub şopronul din din fundul
fundul curţii se se afla
afla şi trăsura,
şi cupeul,
cupeul, iar iar înîn grajdul
grajdul de de alături erau erau trei
trei perechi
perechi de de
cai. Las'' însă c-ar
cai. Las c-ar fi trecut prea
fi trecut prea mult
mult timp
timp pînă să fie fie
3
355 puşi
pu şi caii,
caii, dar
dar nici
nici nunu se se putea
putea da da pepe gura
gura vizitiului.
vizitiului.
Prin
Prin apropiere
apropiere era era mahalaua
mahalaua Muscalilor.
Muscalilor. Ieşită
I eşită deci
deci în în
stradă, ea ea oo luă spre
spre guragura Oborului,
Oborului, apoi peste puţin
apoi peste
opri
opri unauna dintre
dintre birjile
birjile ce ce ieşeau
ieşe au în în piaţă şi-şi urmă
drumul.
drumul.
4
400 Mai
Mai eraera oo bucată bună pînă la la Obor
Obor cînd
cînd ea,
ea, trecînd
trecînd
pe
pe lîngă călăreţ, s-a uitat înapoi.
s-a uitat înapoi. CîndCînd ochii
ochii lorlor s-au
s-au

480
480

www.dacoromanica.ro
 întîlnit, el el aa salutat
salutat zîmbind,
zîmbind, ca omul care se simte simte
învingător, iară ea a-nceput să !;ă tremure ca turturica
ce
ce deodată se se vede-n
vede-n faţa ţevii îndreptate îndreptate de de vînător
spre
spre ea. ea.
5
5 îîşi
şi dădea bine
bine seamă că prin fapta pe
prin fapta pe care
care o
o săvîrşeşte
îşi pune-n
pune-n jjoc oc vi
viaţa,
aţa, dar
dar nunu eraera în în stare să se oprească
oprească..
Ar
Ar fi putut s'-o
fi putut s~o vadă cineva
cineva care care oo cunoaşte. ChiarChiar
şi birj arul s-ar
birjarul s-ar fi putut s-o
fi putut s-o cunoască. Se Se uita deci
uita deci
sperioasă-n toate toate părţile şi-i părea rău c-a c-a plecat
plecat de de
110
0 acasă.
Dintru-nceput
Dintru-nceput gîndul gîndul ei ei era
era s-apuce
s-apuce la stînga, pe
la stînga, pe
şoseaua Ştefan cel cel Mare,
Mare, apoiapoi să cotească la dreapta ..
la dreapta
şi �ă iasă spre
~ă iasă spre grădina de de la lacul Tei,
la lacul Tei, unde
unde puteau
puteau
să vorbească ne supăraţi de
nesupăraţ.i de nimeni.
115
5 El
El călărea însă-n urma urma trăsurii din din cece în
în cece mai
mai
îndrăzneţ,
îndrăzn e ţ, mai fără fără de cruţare,
cruţare, mai aproape, încît
ea
ea trebuia
trebuia să simtă că s'-a s-a dat
dat de de gol
gol şi-n cele
cele din
din urmă
s-a
s-a speriat
speriat de de gîndul
gîndul de de aa fi
fi singură
singură cu cu el
el în
în pustietatea
pu's tietatea
de
d e lala Tei
Tei..
2
2 O0 "N u ! -
"Nu! - îşi
îşi zise
zise -- amam să să ies
ies llaa capul Podului, unde
capul Podului, unde
îi dau birjbirjei
ei drumul şi intru apoi pe jos în aleea Kisseleff.
Acum, înainte de ameazăzi, e acolo puţină lume, dar
singuri tot nu avem să: să' fim
fim.. t�(~
Ea perdea
Ea perdea din din vedere
vedere că pe pe cînd dînsa era
cînd dînsa era pepe jjos,
os,
2
255 el
el călărea.
călărea.
N-ar
N-ar fi fi avut
avut decît
decît �ă~ă descalece
descalece şi să meargă şi el el pe
pe
pe
pe jjos os alăturea
alăture a cu cu dînsa,
dînsa, ducîndu-şi
ducîndu-şi calul calul de
de căpăstru.
căpăstru.
El
El ţinea însă să
ţine a însă s ă vorbească cu dînsa în în toată lărgimea,
lărgimea,
fiind
fiind numai
numai ei ei amlndoi,
amîndoi, şi nu se-ndoia că dînsa
nu se-ndoia dînsa o o va face
va face
3
3 00 şi aceasta după ccee a fost îîn n stare ssăă vină pînă~aici.
pînă'-aici.
După ce ce dar
dar dînsa
dînsa i-ai-a dat
dat birjei
birjei drumul,
drumul, el el n-a
n-a mai
mai
aşteptat
aş teptat ca ca birj arul să se
birjarul se depărteze, ci ci s-a apropiat
s-a apropiat
călare,
călare , gata,
gata, aşa-zicînd,
aşa-zicînd, să facă atacul din front .
-- Eu am venit să să te iau la Valea-Boului
Valea-Boului!! grăi grăi
35
35 dînsul
dînsul fără fără de-ncungiur.
de-ncungiur.
Alina
Alina se uită cu cu ochi
ochi mari
mari şi plini plini de
de mînie
mînie lala el, apoi
el, apoi
se-ntoarse
se-ntoarse şi intră-n Pc du Mogoşoaiei.
Pcdu
El
El se se luă
lurt şi aici
aici după dinsa.dînsa.
- N-ai
- N-ai decît
decît săs ă stai
stai jjumătate
umătate de de ceas
ceas în
în toată tigna
44 0
0 de
de vorbă
vorbă cu cu mine
mine - - urmă dînsul stăruitor
urmă dînsul stăruitor -- pentru
pentru

481

www.dacoromanica.ro
 ca să:..
ca nţelegi că trebuie
să~nţelegi trebuie neapărat să vii. vii. Te
Te aştept
aşt ept după­
ameazăzi atît atît azi,
azi, cît
cît şi mîne
mîne şi poimîne
poimîne la Herăstrău .
la. Herăstrău.
D acă nu vii, am să te caut.
Dacă .
Alina auzea
Alina auzea vorbele,
vorbele, dar
dar îi îi era
era parcă ele ele nunu sunt
sunt
5
5 rostite-n aievea, ci îi răsună:.. ntr-aiurea..
răsună~ntr-aiurea
Era
Era sfărîmată viaţa ei ei:: dacă rămînea, gîndulgîndul îi îi era
era
mereu
mereu dus dus la nenorocitul care
la nenorocitul care oo cheamă
cheamă;; iar iar dacă se se
ducea,
ducea, se se făcea
făcea pepe sine
sine însaşi
însaşi sie
sie urgisită.
urgisită.
Doi oameni
Doi oameni se se izbeau
izbeau cuprinşi de de mînie
mînie oarbă ' unul unul
110
0 într-altul şi orişicare dintre
într-altul dintre dînşii ar fi rămas strivit,
ar fi strivit,
viaţa ei întreagă
viaţa între agă rămînea întunecată, numai chin şi
zbucium.
zbucium.
Îi
Îi era
era frică să se:.. se~ntoarcă ac asă, căci soţul ei
n toarcă acasă, ei ar
ar fifi
putut să fie
putut fie cuprins
cuprins de de starea
starea în în care
care oo vedea
vedea şi s-o s-o
115
5 întrebe
întrebe ce ce ii s-a-ntîmplat,
s-a-ntîmplat, şi şi nu
nu mai
mai puţin
puţin frică
frică îi
îi era
era
că Iorgu
Iorgu iariar oo va
va urmări, dacă nu nu azi,
azi, mîne
mîne ori ori poimîne,
poimîne,
nu va
nu fi-n stare
va fi-n stare să-I înduplece
înduplece aa oo Iăsa-n pace,pace, cu cu atît
atît
mai
mai vîrtos
vîrtos îi îi era
era frică şi se se cutremura
cutremura cîndcînd se se gîndea
gîndea
că
că se
se va duce, tot
va duce, tot se va duce
se va duce unde
unde aa chemat-o
chemat-o el. el.
20 ,,0 singură scăpare ar ar mai
mai putea
putea să-mi rămîie, îşi
zise-n
zise-n cele
cele dindin urmă. Am Am să-I chem chem pe pe Emil.
Emil. El El e-n
e-n
stare să-I
să-I înduplece pe Iorgu, încredinţîndu-l
încredinţîndu-l că că soţul
soţul
meu
meu ee om om în în puterea
puterea cuvîntului,
cuvîntului, bărbat
bărb at care
care nu nu sufere
sufere
să fie
fie atins
atins în în cele mai sfinte
cele mai sfinte ale
ale lui:�
lui:~

25
25 X
X

"Azi după-ameazăzi, mîne,

"Azi mîne, cel mai tîrziu
cel mai tîrziu poimîne !'�
!'~
îşi zicea
zicea Alina-n
Alina-n toată clipa.
clipa.
Ploieştii sunt
sunt fără-ndoială numai
numai aci
aci:: pleci
pleci dimineaţa,
dimine aţa,
îţi faci
faci acolo
acolo treburile
treburile şi eşti seara
seara încă devreme
devreme întors
întors
3
300 acasă.
acasă.
S-ar fi
S-ar fi putut
putut însă-ntîmpla ca Emil să fie
ca Emil fie dus undeva,
dus undeva,
ca el
ca el să primească scrisoarea prea
prime ască scrisoarea prea tîrziu
tîrziu ori
ori ca
ca plecarea
plecarea
lui
lui nici
nici mîne,
mîne, nici
nici poimîne
poimîne săsă nu
nu fie
fie cu
cu putinţă.
putinţă. LaLa
aceste
aceste eaea numai
numai cucu groază sese putea
putea gîndi,
gîndi, căci nunu putea
putea
335
5 să scape
scape dede gîndul
gîndul că poimîne
poimîne neapărat se se va
va duce
duce la-n­
la-n-
tîlnire
tî1nire dacă pîn-atunci
pîn-atunci nu
nu vava fi
fi venit
venit Emil
Emil s-o
s-o scape.
scape.
Scrisoarea
Scrisoarea aa fost
fost însă înîn ceas
ceas bun
bun dată la la postă,
post ă,
căci încă a a doua
doua zi
zi aa venit un comisionar
venit un comisionar s-o
s-o vestească

482
482

www.dacoromanica.ro
 pe
pe Alina
Alina că Emil Emil oo aşteaptă -- după îndrumările
primite în
primite scrisoare -
în scrisoare - în în faţa bisericii
bisericii ZIătari.
Celelalte
Celelalte au au urmat
urmat precum
precum fuseseră puse puse la cale.
cale.
Cel
Cel mai
mai de de căpetenie lucru lucru eraera ca el, adecă soţul ei,
ca el, ei,
nu .
5
5 nu cumva
cumva să să bănuiască
bănuiască ceva. ceva.
-
- Din gura mea
Din gura mea nici nici oo vorbă nu iese ! aa zis
nu iese! Emil
zis Emil
fără ca ca să ştie că vorba vorba ee de fostul fostul lui căpitan.
îîii era
era destul
destul să ştie că la mijloc ee omul
la mijloc omul pe care odată
pe care
pe-nsărate, l-a-ntîlnit
l-a-ntîlnit sub sub redu
redu tele
tele de
de la Plevna, unde
la Plevna, unde
110
0 bubuiau
bubuiau tunuri tunuri şi şuierau gloanţe, si
suierau gloante, şi care acum o
care acum o
aştepta pe ea la Herăstrău. He;ăstrău. "
Acolo l-a
Acolo l-a căutat tot tot pe-nserate.
pe-nserate.
Iorgu
Iorgu şedea la la oo masă din din grădină, din din cece în ce mai
în ce mai
supărat
s upărat de de gîndul
gîndul că pate pate oo mare
mare ruşine. El El tresări cînd
cînd
115
5 îl
îl văzu intrînd
intrînd pe pe I"zugravul(~
I zugravul'� păstoriţei cu cu gîştele.
gîştele .
-
- Cred Cred că n-am n-am nevoie
nevoie să- să-ţi spun ce
ţi spun ce caut aici, grăi
caut aici,
Emil,
Emil, oprindu-se-n
oprindu-se-n faţa lui. lui.
-
- D au cu
Dau cu socoteală, răspunse Iorgu Iorgu ridicîndu-se
ridicîndu-se
în
în picioare.
picioare.
2
200 Fiecare
Fiecare din din puţinele vorbe vorbe rostite
rostite dede Emil
Emil eraera pentru
pentru
dînsul
dînsul oo palmă primită-n primită -n faţă.
N-ar fi crezut niciodată niciodată că că Alina e-n stare s-o pună pună
aceasta
aceasta la la cale,
cale, şi Emil
Emil n-ar n-ar fi-ndrăznit nici el să facă
nici el
ceea ce făcea dacă n-ar fi trecut prin I"I mustruluiala(� mustruluiala(~
2
255 căpitanului
căp itanului său. său.
-Viu
-Viu - urmă dînsul
- urmă dînsul- - săsă tete rog
rog în numele ei
în numele ei să
n-o
n-o mai mai urmăreşti,
urm ăreş ti, căci soţul ei ei ee om
om pătimaş, iar iar din
din
partea
partea mea mea - - adăugă - - am am să să-ţi spun că eşti un
-ţi spun un
nemernic.
nemernic.
330
0 Iorgu
Iorgu ar ar fifi fost
fost şi acum
acum îînn stare
stare să-I iiaa pe sus şi să-I
pe sus
arunce
arunce cît cît colo,
colo, încît
încît să-i pîrîie toate oasele,
pîrîie toate oasele, dardar elel
era
era încă tot omul omul carecare nu nu perde din vedere vedere ce~i ce:.i şade
şi ce
ce nu-i
nu-i şade bine,
bine, stetea
stetea decideci drept,
drept, liniştit şi nemişcat.
nemişcat .
-
- Am Am înţeles - - grăi - - şi te te rog
rog să-mi spui spui unde
unde
3
355 am
am să:.ti
să~ti trimit
trimit martorii
martorii mei. mei .
Emil'' era-n
Emil era-n stare să-i crape
stare că-i capul cu
crape capul cu un topor, să-i
un topor,
descarce
descarce un un glontecn
glonte-n pept pept ori ori să-i
~ă-i înfigă cuţitul
cuţitul în în
inimă,, dar
inimă dar dacă-I omora, era
dacă-l omora, ucigaş de
era ucigaş de rînd
rînd şi nu s-ar
nu s-ar
fi iertat
fi iertat nicicdată
ni cicdată pe sine însuşi. îînţelege
pe sine nţelegea deci că are
a deci are
-140
0 să-şi
să- şi pună
pună viaţa-n
viaţa-n joc joc intrind
intrînd în luptă dreaptă,
în luptă dre aptă , în care
în care
unul dintre amîndoi avea ~ă �ă rămîie mort. Nu u voia

483

www.dacoromanica.ro
 însă cu
însă cu nici un
un preţ să
~ă aibă martori,
martori, care
care află de
de ce
ce
adecă cei
cei doi intră-n luptă.
doi intră-n
-
- Ce Ce felfel de martori ? ! întîmpină dar.
de martori?! dar. îîntrentre noi noi
amîndoi
amîndoi nu poate să fie
nu poate fie vorba
vorba de de oo cestiune
cestiune de de onoare,
onoare,
j
5 pe
pe care
care oo regulează martorii.
martorii. VorbaVorba ee de de liniştea unei unei
case
case şi de de numele
numele cel bun al
cel bun unei femei
al unei femei pe pe care
care numai
numai
noi
noi amîndoi
amîndoi oo ştim şi n-au n-au s-o
s-o maimai ştie şi şi alţii, vorba
vorba
ee de viaţa perdută a
de viaţa a unui
unui omom:: aici
aici martorii
martorii n-au n-au ce ce
să
~ă caute.
caute.
10
10 -
- Şi cam cam ce-ai
ce-ai fi fi voind
voind d-ta,d-ta, domnule
domnule ?? întrebă
lorgu zîmbind
Iorgu zîmbind şi tot tot liniştit.
-
- Ceea
Ceea ce ce ee firesc,
firesc, răspunse Emil Emil stăpînindu-şi firea. firea.
După ceea
După ceea cece d-ta
d-ta aiai făcut şi vreivrei să~ă mai faci, noi
mai faci, noi amîn­
amîn-
doi
doi suntem
suntem oameni
oameni care care nu mai pot
nu mai pot să trăiască alătureaalăture a
15
15 pe faţa pămîntului. A
pe faţa A fost
fost un
un timptimp cînd
cînd îmiîmi păreai în în
toate
toate privinţele atît atît de
de sus, încît aş fi
sus, încît rămas dezamăgit
fi rămas
dacă dînsa,
dinsa, avînd
avind să aleagă între între noi
noi amîndoi,
amîndoi, m-ar m-ar fi fi
ales
ales pe mine. Mi-am
pe mine. Mi-am călcat deci deci pe inimă. Ce-ai
pe inimă. Ce-ai făcufăcutt
şi cece vrei
vrei să faci
faci acum
acum cu cu ea
ea?? !! De
De cece m-am
m-am jjertvit
ertvit eu eu?? !!
2
200 Ce
Ce s-as-a ales
ales dede omul
omul ppee care-l
care-l puneam
puneam ccdinoarădinoară atît atît
de
de sussus?!?!
lorgu stetea
Iorgu stetea cu cu ochii-n
ochii-n pămînt. Atins Atins undeunde era mai
era mai
sîmţitor el el era
era viu mişcat şi umilit
viu mişcat umilit în în sine
sine însuşi.
-
- La-ntrebări ca ca aceste
aceste nunu se se poate
poate răspunde printr-o printr-o
2
255 luptă, fie fie orişicît de de dreaptă, în în care
care ai ai putea
putea să-ţi ~ ă-ţi
găseşti moartea
moartea grăi dînsul dînsul aşezat. Uite, Uite, mă căiesc căi esc şi
te
te rogrog să~ă mă ierţi
ierţi şi să stărui
stărui ca ca şi dînsa
dînsa să c::ă mă ierte,
ierte,
căci n-amn-am să-i mai mai turbur
turbur liniştea.
linişte a. Ce Ce maimai vreivrei?!?!
Emil
Emil se se uită lunglung şi dispreţuitor la la el
el..
3
300 -- Aşa vorbeşti
vorbeşti şi aşa vei vei fi
fi şi sîmţind în în clipa
clipa aceasta
aceasta
-
- îi îi zise
zise -- dar
dar mîne,
mîne, poimîne
poimîne ..... . PPee vorba
vorba unui unui nemer­
nemer-
nic, pe
nic, pe hotărîrile lui, lui, pe pe jjurămintele
urămintele lui lui nu nu se pune
se pune
nici un
nici un temei.
temei.
îîmpăcare
mpăcare între între oamenii
oamenii aceştia
ac e ştia nu nu era
era cu cu putinţă.
putinţă .
3
355 -
- Prea
Prea binebine!! grăi Iorgu,lorgu, Să luăm fi fiecare
ecare cîte cîte un
ciomag
ciomag şi şi să nene tot
tot lovim
lovim unul
unul pe pe altul
altul inîn cap
cap pînăpînă ce ce
nu va va fi
fi rămas mort unul unul din amîndoi.
amindoi. VorbaVorba e numai numai
cum
cum poate poate - - fără de martori -
de martori - cel r ămas in
cel rămas în viaţă
viaţă
să-i
~ă-i dovedOVedească orişicui că n-a
dea~că orişicui ucis mişeleşte,
Îl-a ucis mişeleşt e , ci ci aa
4
400 scăr
~căţat at ccuu viaţă
viaţă dintr-o
dintr-o luptă
luptă dreaptă
dreaptă??

484
484

www.dacoromanica.ro
 Emil rămase cîtva timp pe gînduri :: trebuia s�ăă recu­ recu-
noa�că
noa~ că şi el el că nu-i
nu-i rărninea
rămîne a decît
decît să-şi fixeze
fixeze la la vreunul
vreunul
dintre hoteluri locuinţa şi să-şi aleagă
dintre hoteluri ale agă martorii.
martorii.
-
- Bine
Bine - - grăi dînsuldînsul - - dar
dar de oo mie mie de ori mişel
.5.5 cine
cine dă pe faţă numele
pe faţă numele femeii.
femeii.
-
- Cel
Cel mai
mai interesat
interesat de de aa nu
nu oo face sunt eu,
face sunt eu, care
care amam
păţit ruşinea,
ruşine a , îi ii răspunse lorgu.lorgu.
Se
Se sîmţea
simţe a istovit
istovit sufleteşte. Se Se făcuse,
făcus e , parcă, iar iar
omul
omul carecare fusese,
fusese, înţelegea
înţele ge a mînia
mînia lui lui Emil,
Emil, şi luptalupta în în
110
0 care
care era
era nevoit
nevoit �ă să intre
intre era-mpotriva
era-mpotriva firii lui. îîii venea
firii lui. venea
să
s ă plece
plece iariar de de aici,
aici, unde
unde atîţi oamenioameni cumsecade-l
cumsecade~l
cunoşteau şi-l arătau cu degetul, şi să se
cu degetul, se ducă departe,
departe,
fie
fi e chiar
chiar şi-n America,
America, şi s�ă-nceafă
ă-nceară o o viaţă nouă.
Emil
Emil era,
era, dindin contra,
contra, nerăbdător. Se Se temea
temea ca ca nunu
115
5 cumva
cumva alte alte nenorociri
nenorociri şi mai mai mari
mari Eă să urmeze
urm eze dacă nu-şi
va
v a îndeplini
îndeplini cît cît mai
mai curînd
curînd gîndul.
gîndul. După ce ce şi-a
şi~a datdat
dar
dar adreEa
adresa la la "Hotel
"Hotel Union"
Union" şi aa luat luat pepe aa lui
lui lorgu,
lorgu,
care
care era
era tras
tras şi acumacum tot la "Bulevard",
tot la "Bulevard", el el aa plecat
plecat
�ă-şi caute martori.
să-şi caute martori.
20
20 Unde
Unde ar ar fifi putut
putut Eă-i s ă-i găsească
găse ască aici aici lala Bucureşti,
unde
unde de de atîta timp nu
atîta .timp nu mai fusese ?
mai fusese?
Numai
Numai la cazarma de
la cazarma de roşiori, unde unde trebuia
trebuia să să fie
fie
vreunul
vreunul dintre
dintre eamarazii
camarazii cu cu care
care încheiase legături în
încheiase legături în
timpul
timpul războiului.
25
25 Aici
Aici aa aflat
aflat că fostulfostul său căpitan, ieşit i eşit din
din oştire,
s-a-ntors
s-a-ntors la la Bucureşti şi stă-n Calea Moşilor, undeva
stă~n Calea undeva
prin
prin apropierea
apropierea OboruluiOborului..
Mai
Mai bun
bun martor
martor n nuu putea
putea Eă-şi
s ă-şi găsească el, el, care
care
nicicdată:.n
nicicdată~n viaţa lui lui n-ar
n-ar fi crezut că e-n
fi crezut stare să se
e-n stare se
3
30O bată
bată şi şi cu
cu altcineva
altcineva afară afară de de turci.
turci .
." Nu mult a
Nu mult a avut
avut să umble,
umble, nici
nici pe
pe mulţi n-a n-a fost
fost nevoit
nevoit
să-ntrebe pentrupentru ca ca să:.l
să~1 găsească pe pe tuturora
tuturora bine­ bine-
cunoscutul
cunoscutul domn domn Strună, şi s-a adeverit şi astă dată
s-a adeverit
că-n adevăr soartasoarta omului
omului şi de de la-ntîmplări
la-ntîmplări de de dînsul
dînsul
3
355 neprevăzute
neprevăzut e atîrnă. Dacă d-na d-na Strună ar ar fi fost
acasă ,". lucrurile
acasă, lucrurile ar ar fifi putut
putut să se-ndrumeze
se-ndrumeze altfel altfel de de
cum
cum au au fost
fost plănuite la la Herăstrău.
Herăstrău . Domnul
Domnul Strună se
afla singur
singur acasă şi era-ncîntat
era-ncîntat că poate poate Eă-i
să-i fie
fie"uceni­
uceni-
cului
cului Eău
său de ajutor într-o
de ajutor într-o afacere
afacere după părerea părere a lui lui de
de
-4-40
0 mare
mare însemnătate.
însemnătate.

485
485

www.dacoromanica.ro
 -
- Poţi :;ă �ă dormi liniştit - - i-a zis lui Emil Emil- - că
grij
grijaa mea
mea ee să-I
să-I găsesc
găsesc pepe alal doilea martor şi să le
doilea martor le pun
pun
şi celelalte la cale.
cale.
Le:.a şi pus, încîtÎncît seara tîrziu era hotărît că nici o
5
5 publicaţiune nu nu se
se face,
face, că proces:.verbal
proces:.verbal se-ncheie,
se-ncheie,
dar
dar numai
numai spre spre aa fi fi prezentat
prezentat autorităţilor publice, publice,
dacă aceste
aceste a-l
a-l vor
vor cere,
cere, şi că întîlnirea
întîlnirea va va fifi chiar
chiar înîn
dimineaţa
dimineata zilei zilei următoare într-una într-una din din sălile ca­ ca-
zarmei
zarmei de de roşiori.
10
10 Arma aleasă era
Arma era sabia.
sabia.
Mai
Mai ales
ales pentru
pentru oameni
oameni ca ca fostul
fostul căpitan Strună ee
oo mare
mare plăcere să vadă cum cum se bat în
se bat săbii doi
în săbii doi oameni
oameni
îndemînatici
îndemînatici în în purtarea
purtarea armei.
armei. El El trecea
trecea cucu vederea
vederea că
luptătorii-şi
luptătorii- şi pun în jjoc oc viaţa şi asista ca la un fel de
1 5.
15. examen.
Chiar
Chiar dintru-nceput
dintru-nceput era era pentru
pentru dînsul
dînsul învederat
învederat că
Iorgu
Iorgu ee şi maimai puternic,
puternic, şi mai Îndemînatic. El
mai îndemînatic. El se
se măr­
ginea
ginea Însăînsă la
la apărare, şi era era de toată frumuseţa
de toată frumuseţa cum cum
ştia să-I ţie pe
ştia pe Emil
Emil departe
departe de de sine,
sine, parînd
parînd toate
2
200 loviturile
loviturile acestuia.
acestuia.
Simţindu-şi superioritatea,
superioritatea, gîndul
gîndul lui lui era
era să-I obo:.
obo:.
.. sească pe pe Emil
Emil şi să-i dea dea apoi
apoi oo lovitură care care nu-l
nu-l
omoară, ci-l ci-l face
face numai
numai incapabil
incapabil de de aa sese lupta.
lupta.
Emil
Emil era,
era, din
din contra,
contra, dindin cece înîn cece mai
mai înverşunat
2
255 şi astfel
astfel mai
mai puţin stăpîn pe pe sine
sine şi pe pe arma
arma sa.sa. îîii era
era
parcă teamă
teamă ca ca nu
nu cumva
cumva să fie fie răpus
răpus dacă nu nu vava
sfîrşi cît mai curînd.
Deşi însă el el era
era mai
mai slab,
slab, cel
cel cece mai
mai întîi ·obosi n-a
fost
fost el,
el, ci
ci Iorgu
Iorgu cel trupeş, care
cel trupeş, peste cîtva
care peste cîtva timp
timp a-n�
a-n~
3
300 ceput să
ceput să şovăie.
şovăie .
Văzînd-o aceasta,
Văzînd-o aceasta, Emil
Emil sese avîntă, făcufăcu un pas hotărît
un pas
înainte
înainte şi-l lovi lovi pepe Iorgu-n
Iorgu-n umărul stîng, stîng, făcîndu-i
o
o rană, ce-ice-i drept,
drept, nu nu grea,
grea, dar
dar dureroasă.
dureroasă .
-
- Nu Nu tete pripi
pripi!! Mai
Mai aiai răbdare îi îi zise
zise fostul lui măiestru
fostullui măi es tru
3
355 perzîndu:.şi sărita.
Atins de
Atins de durerea
durerea din din umăr şi de de vorbele
vorbele aceste,
aceste,
Iorgu
Iorgu îi îi aruncă oo căutătură
căută tură plină de de mînie·
mînie·,, apoi
apoi se se
plecă înainte
înainte şi Întinse
întinse braţul ca ca să:.l
să:.I depărteze pe pe Emil
Emil
cu
cu vîrful
vîrful săbiii de de la
la sine.
sine.

486

www.dacoromanica.ro
 Deoarece braţul lui
Deoarece era mai
lui era mai lung
lung decît
decît al lui Emil,
al lui Emil,
acesta,
acesta, caca să-i poată
poată atinge
atinge umărul, s-as-a apropiat
apropiat prea
prea
mult
mult �i~i acum
acum virful
virful săbiii ii s-a
s-a înfipt
înfipt în
în pept.
pept.
El
El se
se cutremură, scăpă sabia, sabia, căzu întins
întins la
la pămînt
5
5 şi se zbătu puţin, apoi rămase
se zbătu rămase mort.
mort.
Iorgu
Iorgu stete
stete cîtva
cîtva timp
timp mut
mut şi nemişcat, cu cu sabia
sabia
Iăsată-n jjos os şi cucu ochii
ochii ţintă la
la jjertva
ertva sa.
sa.
"Da -
"Da - îşi zisezise apoi
apoi -- sunt
sunt nu
nu numai
numai nemernic,
nemernic, cici
şi mizerabil.
mizerabil.'~ (�
I o o El
i El nu mai avea ce să caute la Bucureşti, ba, după
toate semnele, nici aiurea nu mai avea ce să caute, căci,
după vreo
vreo zece
zece zile,
zile, i-au
i-au găsit în
în pădurea de la Valea­
de la Valea-
Boului trupul intrat
Boului trupul intrat înîn putreziciune.
putreziciune.
Luase,
Luase, aşa se se vede,
vede, oo prea
prea mare
mare doză de de morfină.
15
15 s FîRŞIT
sF1RŞIT

www.dacoromanica.ro