Obiceiurile calendaristice

Introducere:
Interesul oamenilor s-a indreptat in ultimii ani spre obiceiurile folclorice. Fenomenul
acesta se datoreste incrcturii valorice pe care le au obiceiurile, precum si interesului
omului pentru ele. Obiceiurile snt, fr ndoial, pitoresti manifestari folclorice, mari
spectacole. Ele cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu
lumea nconjurtoare. Astfel obiceiurile prezint viata social, diverse aspecte ale
rnduielii ei.
n cultura popular traditional, obiceiurile formeaz un capitol important, fiindc
ntreaa viat a omului, munca lui din timpul anului si diferitele lui ocupatii, relatiile cu
semenii si cu intruc!iprile mitoloice erau intre"esute cu obiceiuri. n folclorul nostru,
unele obiceiuri au pstrat pn astzi forme ample de desf#urare, n care vec!ile rituri se
mbin cu acte ceremoniale, cu manifestri spectaculoase.
1.Facei o mic caracteristic a obiceiurilor de iarn.
$rbtorile de iarn se desf#oar ntre % #i %& ianuarie #i au ca puncte centrale zilele
'rciunului,Anului (ou #i )obotezei,caracteristica lor cea mai important fiind
repertoriul neasemuit de boat n datine #i credin"e,n realizri artistice
literare,muzicale,corerafice etc.'olindele ,urrile de bel#u #i recolt boat cu
*luul,$orcova,+ocurile cu m#ti,'ntecele de stea snt doar cteva din manifestarile
folclorice care fac din srbtorile de iarn unele din cele mai spectaculoase manifestri
spirituale ale folclorului nostru.
Folcloristica a rupat, n eneral, obiceiurile calendaristice n patru cicluri care
corespund celor patru anotimpuri, obiceiuri de primvar, de var, de toamn si de
iarn.
Obiceiurile care se mai practic si azi pe teritoriul folcloric si care prezint forme
interesante de interare in cultura contemporan snt cele din ciclul Anului (ou, deosebit
de ample #i pline de semnificatii pentru cultura noastr popular.
2. Cnd se umbl n sat cu colinda?
Afndu-m dintr-un stuc din sudul rii, adic :din raionul
Cantemir ,s.Acui la noi acest frumos obicei de iarn se ine pe stil
vechi-7 ianuarie.
3. Ce fel de colinde se cnt?Ce colinde cnt copii i adulii?
Fiind un stuc de credin,siur c se cnt colide cre!tine!ti,
reliioase.
Copii !i adulii,cel mai frecvent , cnt urmtoarele colinde:
1

Colind Astazi s-a nascut Hristos
Astazi s-a nascut Hristos
Mesia chip luminos
Laudati si cantati
Si va bucurati.
Mititel infasetel
scutec de bumacel
Laudati si cantati
Si va bucurati.
Vantul bate nul razbate
neaua nine nul atine
Laudati si cantati
Si va bucurati.
Si de acum panan vecie
mila domnului sa !e
Laudati si cantati
Si v" bucura#i Colind $omn domn sa-naltam
Am plecat s" colind"m
$omn% $omn sa-n"l#"m
Cand boierii nu-s acasa
$omn% $omn sa-naltam
Si-au plecat la vanatoare
$omn% $omn sa-naltam
Sa vaneze caprioare
$omn% $omn sa-naltam
2
Caprioare n-au vanat
$omn% $omn sa-naltam
Si-au vanat un iepuras
$omn% $omn sa-naltam
Sa faca din blana lui
$omn% $omn sa-naltam
Vesmant frumos $omnului
$omn% $omn sa-naltam.
Colind- &rei pastori
&rei pastori se intalnira
Si asa se sfatuira
'aza soarelui
(loarea Soarelui
Haideti fratilor% sa merem
(loricele sa culeem
'aza soarelui
(loarea Soarelui
Se le culeem cu vita
Sa-mpletim o cununita
'aza soarelui
(loarea Soarelui
Si sa facem o cununa
S-o impletim cu voie buna
'aza soarelui
3
(loarea Soarelui
Sa o ducem lui Hristos
Sa ne !e de folos
'aza soarelui
(loarea Soarelui.
4. Ce colinde noi au aprut n sat?
Colind- Colindita
Colindita nui mai multa
sa traiasca cine)asculta
sus la cer o inaltam
si la azde o-nchinam
o-nchinam cu veselie
si cu mare bucurie
c-am a*uns seara de)A*un
a batranului Craciun+
sus mai sus v)am inaltat
ce)am stiut noi v)am cantat
sa ramaneti sanatosi
sanatosi si bucurosi
c)am a*uns seara cea sfanta
cand colindele se canta
sarbatoarea lui Hristos
sa va !e de folos+
4
,olind -ine iar.
-ine iar%nine iar%
/e un mos milenar
Si in alba seara de a*un
&oti copii din lume ii spun
0ntr-o mie de lasuri1
2ine-ai venit Mos Craciun+
-ine iar%nine iar%
/e un brad de 0anuar
0nerii din cer ne-au adus
Veste de la cel de sus
S-a nascut Mesia
$omnul nostru 0isus.
-ine iar%nine iar%
/e un batran calendar%
/leaca anul%pleaca rabit%
La-s sa plece%nu-i de oprit
/oate vine altul
Mai bun si mai fericit.
5. Cum snt mbrcai colindtorii i ce instrumente muzicale au?
Colindtorii de vrst mai mic sunt mbrcati cu hinue de
srbtoare mpodobite cu hirlande,iar cei mai maturi au haine fcute
de mna lor traditionale pentru astfel de srbtori speciale si la fel nu
lipsesc de pe ele nici acele minunate ornamente care d un parfum de
srbtoare.
5
"nstrumentele mu#icale ce sunt tradiionale pentru stea sunt
clopoelul !i fuiera!ul.
. !n sat se umbl cu steaua"cine i cnd?#escriei cum e fcut steaua.
Ce cntec de steau cunoatei?
$a ,se umbl,anume cei ce mai duc !i ast#i obiceiul sunt copiii.
%erioada cnd mai renvie lasul cntecelor de steau este iarna,atunci
cnd n sat rsun !i colindele. $e ce&pentru c la noi n sat colinda !i
steaua se srbtoresc n aceea!i #i de 7 ianuarie. 'nii copii umbl cu
colinda ,alii cu steaua,chiar !i mpreun.
(teaua e fcut, de obicei din lemn sau)faner*,ce are forma unei
stele cere!ti ,adic cu cinci vrfuri ascuite,n mi+locul ei se pune o
icoan cu (fnta ,aria !i cu pruncul "sus. $e +ur mpre+ur e ornat cu
strluci, hirlande.
Cntecul ce e bine cunoscut de toi oamenii, care in acest obicei, l
cunosc !i eu foarte bine:
Colind- Steaua sus rasare
Steaua sus rasare
Ca o taina mare
Steaua straluceste
Si lumii vesteste
Si lumii vesteste
Ca astazi Curata
/reanevinovata
(ecioara Maria
-aste pe Mesia
-aste pe Mesia
Maii cum zarira

Steaua si pornira
Merand dupa raza
/e Hristos sa-l vaza
/e Hristos sa-l vaza
Si daca pornira
0ndata-L asira
La $ansul intrara
Si se inchinara
Si se inchinara
Cu daruri atite
Lui Hristos menite
Luand !ecare
2ucurie mare.
$. Ce obiceiuri se mai practic n perioada srbtorilor de iarn n sat?
Ignatul
(umele zilei se trae de la $f. -ucenic Inatie .eoforul, trecut in calendarul bisericesc la
data respectiva. *entru tarani, Inat a fost insa un simplu om necajit care, vrand sa-si taie
porcul, ca tot romanul, a scapat securea in capul lui tata-sau, omorandu-l pe loc, apoi
caindu-se toata viata si primind mila de la /umnezeu si $fantul *etru. In ziua de Inat se
taie porcul si nu e bine sa lucrezi altceva. 'and tai porcul zici, 0Inat, Inat, 1 *orc
umflat0. *orcul nu-i luat c!iar pe nepreatite, caci se spune ca, in noaptea de dinaintea
Inatului, isi viseaza cutitul... 'u sanele porcului se face semnul crucii pe fruntea
copiilor, ca sa fie sanatosi peste an. /upa taiere si transare, urmeaza 0pomana porcului0,
la care iau parte casnicii si ajutoarele. In popor se face o deosebire intre a taia porcul si
a-l omori, daca respecti intru totul reulile traditionale 2cum il injun!ii, cum il parlesti,
cum il transezi, cum il c!ivernisesti3, atunci il tai 2ceea ce e in firea lucrurilor, placand si
lui /umnezeu3, in vreme ce, daca incalci reulile 2ritualul3, atunci se c!eama ca-l omori,
prefacand sacrificiul leiuit in crima neleiuita4 O vorba spune ca cine n-are porc ras de
'raciun si cutit ascutit la vremea pepenilor, acela n-a cunoscut fericirea. $e mai zice, de
asemenea, 0*astele fudulul0 si 0'raciun satulul0.

%.Ce istorii " po&estiri despre Crciun cunoatei?
$
Craciunul deschide ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor Anului Nou. Obiceiul de a colinda
insemna, de fapt, a merge din casa in casa cu diferite urari. El se manifesta pregnant in
ciclul Anului Nou, dar nu lipsea nici la alte obiceiuri, de pilda la Calus. La baza lui sta
principiul pe care se intemeiaza rinduiala convietuirii si a solidaritatii colective din satele
noastre de obste toti pentru unul si unul pentru toti.
!espre numele propriu "Craciun# s$a scris mult. %eneratia de sfinti$mosi care apare la
sfirsitul anului &Nicoara, 'piridon, A(un, Craciun) indica apropierea sfirsitului de an si
imbatrinirea timpului. !in informatiile etnografice si folclorice aflam ca acesti "sfinti# erau
niste persona(e curioase, cu trasaturi bivalente aveau for*e miraculoase, specifice zeilor si
eroilor din basme, dar si calitati si defecte, specifice oamenilor. Astfel Craciunul era
imaginat ca o simpla persoana profana "om batrin#, "un pastor batrin cu barba ca
omatul#, "un unches batrin cu barba alba#, "vecinul lui +os A(un#, "fratele mai mic al lui
+os A(un#, "omul care a taiat miinile Craciunesei# etc. 'ub influenta crestinismului,
Craciunul apare insa ca si figura apocrifa "mai mare peste ciobanii din staulul unde s$a
nascut ,ristos#, "mai batrin decit toti apostolii#, "nascut mai inainte decit toti oamenii#,
"sotul femeii care a mosit pe +aria#etc.
'.Cnd se umbl n sat cu plu(uorul?Ce urturi au copiii i cei &rstnici?
Cum se pre(tesc cetele de urtori"numrul lor"cum snt mbrcai"ce
au n mini i ce daruri primesc?
$up cum am menionat !i mai sus la noi n sat srbtorile de iarn
s srbtorite dup tradiia veche,deci,cu pluu!orul se umbl nspre
seara de -. ianuarie,spre (f./asile.
Copiii au o multime de urturi nemaivorbind de maturi,copiii !i
maturii adesea folosesc acelea!i urturi :
M3ine anul se noie4te.
M3ine anul se 3nnoieste %
/luu4orul se porne4te
5i 3ncepe a ura
/e la case %a colinda
0arna-i rea %om"tu-i mare
Semne bune anul are
Semne bune din bel4u
&rae#i roata de sub plu
Mai 3ndemna#i m"i
%
5i stria#i cu to#ii
H"i%h"i.
La anul 4i la multi ani+
/luu4orul.
Aho% aho% pluusor mititel
Cu rotitele de !er
&ra baieti v6rtos de el7
/luusor cu sase boi%
Cei dinainte
Cu coarnele fr6nte%
Cei de la mi*loc
Cu coarnele de busuioc%
Cei de la roata
Cu coarnele-n balta.
Hai%hai+
/luu4orul.
Hai mai iute cu colacul
Ca far6ma boii praul.
S-avem *u de putreai
Cu protapul de malai.
S-avem a trece
/este-o apa rece
8nde stau leii-paraleii%
Cu urile cascate%
'
Cu limbile lasate%
Sa ne-apuce pe la spate.
Hai%hai+
Copiii mai micui printii i pretesc pentru seara cu uratul,le
pretesc hinutele,torbele !i nu n ultimul rnd se asiur c odraslele
!i !tiu bine urtura !i n seara respectiv copii de obicei ncep a ura mai
devreme ca cei maturi pentru a se ntoarce mai devreme acas. "ar
a#dele nu uit s-i rsplteasc cum se cuvine 0cu
dulciuri,bomboane ,uscturi fcute de ospodine,mere ,nuci !i desiur
c a#da nu uit sle dea !i cte un leu.
1eferindu-m la cetele de urtori ce sunt de o vrst mai mare pot
spune c ei sunt mai numero!i, ace!tia s fcii din sat,ei se adun toi
dintr-o mahala !i fac capra,pretesc urturile, !i mpart rolurile,care
va 2 funcia 2ecruia n seara cu uratul,cu ce vor 2 mbrcai,cine va 2
cmtarul,cine va +uca capra,cine va trae din bici,cine va mnui
buhaiul,cine vor cnta din instrumente !i anume:acordionul,toba,fuierul
etc.,e3act a!a fac toi tinerii din sat.
4i n seara mult asteptat ncepe spectacolul rnduindu-se toate cum
au fost plnuite,mer prin sat neaprat la 2ecare a#d ur, colind,
+oac capra dup obicei ,rostind cntecul:
(runz" verde de sulcin"
Am r"mas de tot str"in"
Voinicii s-o dep"rtat
2"rbatul mi-am 3nropat
0bovnicul m-o l"sat zac cu fa#a la p"rete %
Cu ura ars" de sete
--are cine s" m" adape
S"-mi puie m3na la cap%
S" m"-ntrebe de ce zac
C" nu zac de nici un r"u %
9ac numai de dorul t"u.
1)
!i a#dele 2ind mulumii i primesc n cas ca s uste din bucatele de
pe mas pentru ca anul n viitor casa s le 2e plin !i masa mbel!uat
iar n sacii care i au cetele cu ei le pun colaci,nuci !i le d !i bani ce i
strne cmtarul ,pentru ca la sfr!itul noptii s hotrasc ce fac cu
ei,dar cel mai des din banii strn!i fac fcii hor n sat.
5u a! putea uita s menione# !i de cei mai btrni,ei se adun cte
doi-trei se maschea# n cel mai ha#liu mod posibil !i mbl dup
mie#ul nopii cu uratul, ndeosebi la cumtri,na!i,nani, la rudele cele
mai apropiate !i a+unnd la a#de ,triebuie s-i recunoasc, s-i
mulumeasc cu bunuri !i s-i pofteasc n cas,punndu-i la mas a!a
srbtoresc ntreaa sear pn dimineaa. A!a se petrece o sear de
Anul 5ou la noi n sat. :inclusiv !i rspunsul la itemul -6 7capra.;
1). *e practic n localitatea dumn.+ocurile cu mti,capra"ursul"calul-.
#escriei aceste spectacole i notai cu&intele persona+elor.
8n afar de +ocul cu capra de care am menionat mai sus ,bine cunoscut
este !i +ocul cu c"lu#ul..
%ersona+ele sunt urmtoarele:
C"lu#ul cu c"l"re#ul-clreul poart cu!m,ochelari,cu un cear!eaf
alb n spate. Cluul fcut din carton umplut cu paie,mpodobit cu
cordele de hrtie colorat,#urli0
(ierarul 9este pe fa mn+it cu funiine,poart cu!m uuiat,ine
un ciocan !i o potcoav n mini0
-eustorul 9cu plrie,musta,ochelari,baston,haine nere,cma!
alb cu fund near la t0
St"p3nul 9haine naionale ,cu!m, musta,bru ro!u,o batist n mn0
8n participant-costum naional,cu!m !i bici0
Alt participant-costum naional ,cu!m,clopoel mpodobit cu panlici
!i fori0
Muzicantul 9costum naional.
,u#icantul i #ice un hostrop.
11
'nul dintre fcii ce nsoesc Cluul se nchin n faa a#delor:
:un seara ,ospodari;%rimii Cluul&
$ac i se rspunde a2rmativ,continu n acela!i ritm:
Foaie verde de mtase ,
"an poftim,Clu,n cas;
Ceata intr +ucnd n tactul mu#icii.
Clreul )scande# n ritm* :
<ai mai sus, Clu blan,
C te +oac-un cpitan.
%au# scurt)=--6 sec.*. (e repet dup 2ecare vorbitor.
>oi n cor:
:un seara,ospodari,
/-am adus un hrmsar,
<rmsar de la <ore!ti
Cu coardele boiere!ti
>oi rostesc scandat:
Frun#uli busuioc,
<ai ,Cluule,la +oc;
?oac ,+oac,tot pe loc,
( rsar busuioc.
Cel cu biciul:
Foaie verde de harbu#,
(ai cluule mai sus;
(tpnul :
Calul nostru din cmpie,
12
?oac cum mi place mie.
>oi :
Foaie verde busuioc,
(tai ,Cluule,pe loc;
,u#ica contene!te.
(tpnul :
>pru-u-u;,i 2erare,
"an potcove!te-mi Calul,
C de-atta +oc h#os
4i potcoavele s-au ros;
Fierarul :
$a ce mi-i da&
(tpnul :
$a ce vrei s-i dau&
Fierarul:
vreo @ m de crna,
(-i satur pe ceilali;
A bucat de slnin-
Ca de-aici pn-la fntn;
'n tobultoc de fin
4i vreo boal de fin...
(tpnul se scarpin la ceaf:
Cam scump,da apucte de lucru;
Fierarul se pune pe treab,bate potcoavele fredonnd un cntec,apoi
#ice:
13
Bata;
(tpnul:
( trie!ti ,me!tere;
)rencepe mu#ica*.
Fierarul:
Foaie verde busuioc,
<ai ,Cluule, la +oc;
(alt ,salt tot mai sus,
C potcoave noi i-am pus;
Cel cu clopoelul:
>pru-uu -;
"sta 9i Calul de la munte,
Cu stelu alb-n frunte;
(tpnul:
Foaie verde de near,
$ai 9i voie s mai sar;
Clreul :
<rmsaru 9i tinerel,
$rla! !i frumu!el,
(ai n sus ,Clu blan,
C te +oac-un moldovan.
,u#ica ncetea#.
(tpnul:
>pru-uu,Cluule;
5eustorul :
14
5oroc ,mi omule;
(tpnul:
:un #iua,om bun;
5eustorul :
$a,frumos hrmsar ai;
%oate vrei s mi-l vin#i mie&
(tpnul:
Chiar spre tr m ndreptam.
"aca,ve#i,norocul te se!te !i n drum.
5eustorul :
$a ct ai vrea pe dnsul&
(tpnul:
$a cam ct mi-i da&
5eustorul :
Ci, asta nu !tiu...Asta-i treaba $umitale.
(tpnul:
$ac-i a!a,apoi d-mi cinci sute,ia-i calul !i du-te;
(tpnul:
,i-mi-mi;$a i cam scump;
(tpnul:
(cump,dar face.
D-am hrnit cu or# 2r cu 2r !i cu brn# !i che2r,
8i dam !i lapte n loc de ap;
5eustorul :
15
-:ine,bine,dar s vd dinti are&)l caut*
(tpnul:
-Are ;%oate s te road !i pe tine.
5eustorul :
-$ini are,dar ia d-i oleac de paie,s vd dac mnnc.
(tpnul:
-,i,da eu paie n-am. Cu numai rune am.
5eustorul :
-$ac-i a!a,apoi s-l ii sntos !i la anul s mai vii pe la noi.
(tpnul:
-<ai ,Clu, s mai +ucm,
Bospodarii s urm.
Ca s aib bucurie,
%ace ,pine,veselie;
Cei cu biciul:
Foaie verde ,mie# de nuc,
$ai 9i voie s se duc,
( plece ca bostanul,
( nu vin pn-la anul;
<aida ,mi;
Da anul !i la muli ani;
8ncin cu toii un hostrop.
11.*e umbl cu semnatul?Ce formule de semnat cunoatei?.u
aprut i urri noi?
1
$a ,se umbl,dis-de-dimineaa #ilei de (f./asile,de obicei mai mult
copiii umbl cu semnatul.
Avnd bu#unarele pline cu rune ,ei seamn ospodrii de rodnicie
!i via lun.
Hopuri% hopurate%
La multi ani cu sanatate+
Sa traiti%
Sa-mbatr6niti
Ca merii%
Ca perii%
<n mi*locul primaverii%
Ca toamna cea boata
Cu bucate-ndestulata+
La anul 4i la mul#i ani+
12./ cunoscut obiceiul sorco&ei?#escrie0i0l "notai cu&intele.
$a, e bine cunoscut acest obicei.
$e (f.Andrei,dis-de 9diminia,mamele care au pstrat datinile se duc
n rdin sau n curte !i rup smicele din 2ecare pom )mai cu seam din
meri,peri !i tranda2ri,iar n lipsa lor-din vi!ini ,caise,utui
etc.*apoi,lend la un loc trei ramuri diferite,mpart cte un mnunchi de
acestea 2ecruia dintre ai familiei :soului,copiilor etc.
1amurile ,puse ntr-un vas !i la o cldur potrivit ,snt nri+ite , iar
apa triebuie schimbat n 2ecare diminea.
8ncetul cu ncetul ,nmuuresc ,dau foi !i ,pn n a+unul Anului
5ou,chiar nforesc. Acela va 2 mai norocos ,ale crui ramuri vor nfori
sau cel puin vor nmuuri !i nver#i. Florile snt destinate a se pune la
sorcovele pe care copiii le vor purta n dimineaa #ilei de - ianuarie.
Astfel se mpodobea (orcova n timpurile de mai nainte ,!i la ramurile
de meri,de peri,de tranda2ri fac alu#ie versurile din recitativ.
1$
<rtia colorat ast#i nlocuie!te forile naturale.
Cu (orcova umbl numai copii de la trei pn la nou ani. Apropiindu-
se de persoana ce au s o sorcoveasc,o atin u!or cu sorcova de .6
de ori,pronunnd recitativul...
S" tr"i#i %s" 3n=ori#i
Ca meri %ca peri 3n mi*locul /rim"verii
&ari ca piatra%iu#i ca s"eata
&ari ca !erul %iu#i ca o#elul
La A-8L 50 LA M8L>0 A-0+
$arurile constau odinioar n mere ,turte,fauri de miere !i urrile cu
sorcova se adresau prinilor,bunicilor,rudelor !i cunoscuilor.
Ast#i recompensa const n bani,iar copiii intr fr deosebire n orice
cas ,oriunde ar 2 primii.
13.Cum se srbtorete Boboteaza n sat?Se pocnete din bici,se trage cu puca,de ce?
)oboteaza-%5ianuarie. 6a )oboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri
miraculoase, ea nu se strica niciodata. 6a )oboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se
duce la o ap unde va arunca crucea. -ai multi barbati se arunca n ap ca sa o aduc
napoi, iar cel care va scoate crucea din ap va avea noroc tot anul.
8n a+unul :obote#ei nu se d copiilor pine ca s mnnce pe afar
,2indc,dndu-li-se !i mncnd ,a!a vor face tot anul,ceea ce nu este
frumos.
5u se bat n aceast #i copiii,c apoi capt bube peste an.
Femeia care se ceart cu brbatul ei n #iua de A+un,aceea se va
certa peste an.
8n #ilele a+unurilor :obote#ei nu se cerne fin, ca s nu se fac
purici n cas.
8n aceste #ile nu se d nimic din cas , ca s nu se mpr!tie
ospodria .
Cine strnut n #iua de a+unul :obote#ei ,se #ice c trie!te bine
peste an.
1%
$ac va intra vreun strin n cas,adic vreun cer!etor sau
altcineva ,!i dac respectivul e brbat ,atunci se crede c vacile ,oile !i
toate celelalte animale domestice ,care snt a fta ,vor fta n decursul
anului pui de parte brbteasc0iar dac strinul va 2 femeie ,se crede
c vor fta parte femeiasc.
8n a+un de :obotea# se scoal de diminia !i pe cine vd prima
oar,de este respectivul un om harnic ,atunci !i cei ce l-au v#ut vor 2
harnici.
8n 2ne ,e3ist n popor credina c n noaptea :obote#ei oule de corb
plesnesc sub puterea erului !i apar puii.
14.Cunoatei obiceiul numit C1iraleisa?Care0i rostul obiceiului?
Chiraleisa.Cea mai nsemnat srbtoare din clegile de iarn, dup Sfntul Vasile sau Anul
Nou este Boboteaza. n a!unul Bobotezei, preotul umbl de la cas la cas cu crucea, stropind
cu un mnunc"i de busuioc ag"easm dintr#o cof purtat de plimar, toate acareturile
gospodriei. $rintele este precedat de un grup de copii care strig tare ciuralesaa% # o &ariant
fonetic local a lui 'irie (leison # )oamne miluiete% Copiii primesc nuci, mere sau bani. n
casa cea mare, fiecare gospodin pregtete bucate de post constnd din* prune fierte, pere
uscate fierte, bob fiert, coli&, salat de fasole. $reotul primete de la fiecare gospodar un fuior
de cnep, un colac i o sum de bani. )in fuiorul de cnep preotul este obligat s fac funia
la clopot, precum i funia pentru gropar cu care se las sicriul n groap. Cu acest prile! se pune
cte o cruce mic lucrat din drani+ cu un fir de strmtur roie i busuioc n locurile unde se
adap &itele # produf ,produ", produu-, "alu, tiubei, la toate fntnile i la ua gra!dului,
uneori i pe poart.
15.Cum se termin obiceiurile de iarn?Cum era marcat acest moment
n trecut "dar n prezent?
1. Cnd ncepe cu ade&rat prim&ara? Ce obiceiuri marc1eaz
nceputul prim&erii?
2una februarie este nc fri(uroas" i poate de aceea i se mai spune n
popor fe0martie" ca s se treac mai repede peste zilele (eroase i s se
a+un( n martie" c3nd soarele i face bine simit prezena. 4e la
+umtatea lunii februarie" adic n data de 11" se spune c se desc1ide
(ura psrilor" acest semn 5ind unul a(rar i este le(at de lsarea
stolurilor de psri peste c3mpuri de unde ciu(ulesc seminele ce au
stat sub zpad din toamn. .lt semn pre&estitor este ntre 2)024
februarie" c3nd psrile i stabilesc perec1ea.
1'
!n sudul rii" ca semn al prim&erii e #ra(obetele. .cest semn la noi e
doar cunoscut" nu i srbtorit.
6n alt semn de prim&ar spune c dac nainte de 7la(o&etenii c3nt
broatele" nseamn c prim&ara e pe0aproape.
!n ziua c3nd se srbtoresc cei 4) de mucenici" se zice c n(erii bat cu
ciocnele i &estesc &enirea prim&erii i rsrirea primului 5r de iarb.
8ot la aceast srbtoare brbaii beau 4) de pa1are de &in ntru
pomenirea morilor i n cinstea sosirii prim&erii.
*unt i semne 9orale de prim&ar" ele sunt date de n9orirea
(1ioceilor" a an(licilor" a cocoarelor i a br3nduelor. 8oate aceste 9ori"
dar mai ales (1ioceii" i fac pe tineri s0i caute n cele mai ndeprtate
locuri. 2a noi e locul numit pdurile din stepa 7uce(ului" unde se a9 o
ade&rat (rdin 9oral" o (rdin a z3nelor pdurii" care te face s
caui prim&ara la muli :ilometri de sat.
1$.Cum se numeau n popor lunile de prim&ar? Ce
e;presii"pro&erbe"zictori cunoatei despre aceste luni?
MAR!" # MAR!S$R
A%R!&!" # %R!"R
MA! ' (&$RAR
1). Cum se srbtoresc *+orii+e?
Floriile este o srbtoare mare. 6umea cre#tin poste#te. E primvar,e praul $fintelor
*a#ti.
.../e cnd a intrat /omnul nostru Isus '!ristos n Ierusalim,cre#tinii serbeaz Floriile.
n ziua aceea cre#tinii mer la biseric #i "in n mini ramuri verzi de salcie2m"i#ori3.
n ziua de Florii, oc"ii copiilor i ai animalelor snt atini cu o crengu+ de rc"it cu m+iori,
crezndu#se c astfel li se poate mbunt+i &ederea i sunt feri+i de di&erse boli...
1'. Ce tii despre *f .2azr?
Sfntul Lazr, fiind mort patru zile #i de /omnul nviindu-se, mpreun cu sfin"ii apostoli
a primit /u!ul $fnt, 'are n limbi de foc $-a cobort. Fiind mare prioan asupra
)isericii Ierusalimului, dup uciderea lui 7tefan, a fost izonit din !otarele Iudeii #i
slobozit pe mare ntr-o luntre fr vsle, mpreun cu $fntul -a8imin ucenicul /omnului
#i cu $fntul '!elidonie, care din na#tere a fost orb #i de /omnul s-a luminat9 ns plutind
dup dumnezeiasca ocrmuire n -arsilia, acolo $fntul 6azr a propovduit apostole#te
2)
pe :ristos. Apoi, fiind episcop n cetatea ;itiei din insula 'iprului, a murit. 7i sfntul lui
trup, dup mul"i ani, s-a descoperit ntr-o racl de marmur cu aceste cuvinte scrise
deasupra, <6azr cel mort de patru zile, prietenul lui :ristos=.
,-.Ce reprezint mr.ioru+? Ce +egende cunoate.i despre e+?
-artisorul este o sarbatoare specific care celebreaz venirea primaverii. n aceast zi
se ofer persoanelor de se8 feminin apropiate mrisoare, ca mici semne de multumire. $e
considera c mrtisoarele sunt aductoare de fericire si noroc. Ele sunt formate n mod
traditional dintr-o fundit rosu cu alb - rosu semnific iarna si albul primvara. Acest
simbol este purtat la vedere o saptamana sau dou.
Legenda mriorului.A fost odata ca niciodata, o vreme in care $oarele intruc!ipat intr-
un barbat c!ipes obisnuia sa coboare pe pamant pentru a dansa !ora in sate. $tiind care
este noua pasiune a $oarelui, un draon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe
pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, in castelul sau.
*asarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-
l infrunte pe draon.
Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa coboare in beci si sa salveze $oarele.
-ajoritatea oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa
invina puternicul draon.
'alatoria sa a durat trei anotimpuri, vara, toamna si iarna. 6a sfarsitul ultimului, tanarul
a reusit sa aseasca castelul draonului, unde era intemnitat $oarele. $i a inceput lupta,
care a durat zile pana cand draonul a fost infrant.
Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat $oarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si
pusesera ultimele sperante in el. (atura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din
nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. $anele cald din ranile sale
cadea pe zapada.
In timp ce zapada se topea, flori albe, numite !iocei, mesaeri ai primaverii, rasareau
din pamantul destelenit. 'and ultimul strop de sane al tanarului s-a scurs pe zapada
imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil.
/e atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri, unul alb si altul rosu. 6a
inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le
iubesc.
'uloarea rosie reprezinta draostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul
sanelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si !iocelul, prima floare
care apare primavara.
$emnificati literara a martisorului este, micul martie. >n martie mai mic pe care sa-l
purtam la piepturile noastre pentru ca iarna sa fie uitata si noul an sa inceapa.
21Ct timp se poart mrioarele? Ce se face apoi cu ele" ce
semni5caie poart.
21
-artisoarele se poarta o perioada de timp bine determinat, dup care se aat n
copacii care urmeaz s nfloreasc. *rocesul scoaterii marti#oarelor a fost leat de
paracticile de previziune a vremii. n sud, spre e8emplu, oamenii cred c ar trebui s-"i
dai jos mrtisorul doar atunci cnd vei observa un stol de berze. n alte reiuni acest
lucru se intampla la vederea unei lebede, e8istand credint c, vei fi tot anul la fel de
ra"ios precum respectiva pasre. Fe"ele nemritate #i pun mr"i#orul sub o piatr mare
si incearc s !iceasc care le va fi ursitul.
$coaterea martisorului, conform ritualurilor, are un scop bine intemeiat, s marc!eze
astfel tranzitia dintre sfarsitul iernii si noul anotimp care ncepe.
22.Cnd ncep zilele babei i cte sunt"ce denumiri au ele n popor?
Dochiile. 6a % martie, ncep /oc!iile n numr de 5, n care se poate prevedea cum "i va
mere n tot timpul anului.
-oartea /oc!iei in ziua de 5 martie se considera !otar intre anotimpul friuros si cel
calduros. ?remea in luna martie este insa foarte capricioasa, iar trecerea de la un
anotimp la altul se realizeaza, de obicei, nu intr-o sinura zi, ci intr-o perioada mai mare
de timp. /in acest motiv poporul a incercat sa umple zilele friuroase care urmau dupa 5
martie cu asa numitele zile 0imprumutate0, @iua $trutului, @iua -ierlei, @iua
'ocostarcului, @iua 'iocarliei, @iua 'ucului, @iua Aandunelelor, @iua Omatului, @iua
-ieilor, @iua )erzelor.
@ile 0imprumutate0 este o denumire enerica a timpului sc!imbator, cu ninsoare, lapovita
si vant care urmeaza dupa 5 martie. Acestea sunt dedicate pasarilor de padure, in special
celor miratoare 2@iua )erzei, @iua -ierlei, @iua $turzului, @iua 'ucului3, mieilor care se
nasc in aceasta perioada a anului 2@iua -ieilor3. Adesea, aceste zile primesc
determinativul 0zapada0, @apada berzelor, @apada -ieilor, @apada Aandunelelor etc.
23.Ce po&estiri despre baba #oc1ia cunoatei?
4o&estire <
)aba /oc!ia s-a luat la ceart cu -r"i#or. Iar -r"i#or rdea de ea. Atunci )aba
/oc!ia a ie#it cu caprele la pscut.
->nde-ai pornit ,bab,c nc-i friB
-E-!e-!e-e,nu m mai tem,de-amu i cald,n-o s-mi faci nimic.
-)a am s te n!e",ca s-"i tremure #i oasele-n tine.
-/-apoi te-oi face un !emu#or ,s te- azvrl mai deprti#or.
22
-r"i#or, suprat,
-Am s mprumut %C zile la frate-meu ,Faur,#i vom vedea .
A mprumutat %C zile #i i-a tras o ploaie rece ,de a n!e"at #i baba.
24.Cum se srbtorete *f.=1eor(1e"ce semni5caie are?Ce po&estiri
despre *f.=1eor(1e cunoatei?
n jurul zilei de $fDntul E!eor!e 2CF aprilie3 se pun ramuri verzi de rc!it pe o lie
a#ezat pe stDlpii por"ii. $e crede c $fDntul E!eor!e, cDnd vine, #i lea calul de un
stDlp al por"ii #i pa#te iarb de pe aceast lie. /e asemenea, ncepDnd cu aceast dat
nu se mai mnDnc murturi, ntrucDt se spune c balaurul cu care s-a luptat $f.
E!eor!e se urineaz n vasele cu murturi. Obiceiul de a pune ramuri verzi la poart
are o dubl semnifica"ie n via"a colectivit"ii ste#ti. *e de o parte el marca venirea
primverii, verdele simbolizDnd renvierea veeta"iei, iar pe de alt parte, crenii cu
muuri i se asociau valori apotropaice, de ocrotire a p#unilor #i fDne"elor de du!uri rele.
... n noaptea spre $fntul E!eor!e CF aprilie1G mai,ciobanii btrni buciumau n cele
patru vnturi ori fceau zomot n jurul stnei spre a mpiedica strioaicele s se apropie
de oi s le ia mana. @omotul produs se consider c face un cerc maic n ocolul cruia
vraja nu are putere. 6a $f. E!eor!e pornesc oile la p#unat. n unele localit"i aceast
srbtoare e numit Iarb ?erde sau /ezlearea Ierbilor. .

,/.Ce este pasca,cnd se *ace i cu ce scop?
O nsemnat mDncare fcut cu brDnz dulce #i mpodobit cu alune #i nuci pe care o
maninc cei din -oldova n decursul sarbatorii *astilor, este pasca . Oriinea acestei
copturi, dupa cum ne spune o leenda strvec!e e urmatoarea, <@ice ca, cltorind odat
Isus :ristos cu apostolii sai prin mai multe sate #i ora#e spre a face oamenilor bine, si
ajunnd intr-un sat, se abtur la un ospodar ca s poposeasc pu"in si apoi s plece
mai departe.acel ospodar i-a ospatat cu pasc. /e atunci acesta coptura e socotit ca
una sfint.
2.Ce po&estiri despre !>?@/A/. lui BA@*8C* cunoatei?
nvierea lui Iisus
nvierea lui Iisus Hristos 0nvierea Domnului1 este cea mai mare srbtoare a mai
mu+tor cu+te Biserici precum si cea ortodo2a."ste srbtorit n prima duminic de dup
prima &un p+in de dup ec3inoc.iu+ de prim4ar i di*er de +a un cu+t +a a+tu+ datorit
ca+endaru+ui adoptat de o Biseric sau a+ta.
23
Asti(nirea lui @isus Bristos. 8ablou de =io&anni 7attista.
5n4ierea +ui !isus este un temei *undamenta+ pentru credin.a cretin # ortodo2 sau
cato+ic. "ste practic teme+ia bisericii pe care o cunoatem astzi. Acest e4eniment este
re+atat de scrieri+e 4remii dar i de aposto+iii +ui 6ristos.
HIar a doua zi, care este dup vineri, s-au adunat ar!iereii #i fariseii la *ilat, zicDnd,
/oamne, ne-am adus aminte c amitorul Acela a spus, fiind nc n via", /up trei zile
- voi scula. /eci, porunce#te ca mormDntul s fie pzit pDn a treia zi, ca nu cumva
ucenicii 6ui s vin #i s-6 fure #i s spun poporului, $-a sculat din mor"i. 7i va fi
rtcirea de pe urm mai rea decDt cea dintDi. *ilat le-a zis, Ave"i straj9 mere"i #i
ntri"i cum #ti"i. Iar ei, ducDndu-se, au ntrit mormDntul cu straj, pecetluind piatra.
7 i plecand ele, iata unii din straj, venind n cetate, au vestit ar!iereilor toate cele
ntamplate. 7i adunDndu-se ei mpreuna cu btrDanii #i "inDnd sfat au dat bani mul"i
osta#ilor zicDnd , $pune"i ca ucenicii 6ui, venind noaptea, 6-au furat, pe cDnd noi
dormeam.
7i de se va auzi aceasta la dretorul, noi l vom ndupleca #i pe voi fr rij v vom
face. Iar ei luDnd arin"ii au fcut precum au fost inv"a"i. 7i s-a rspDndit cuvDntul
acesta ntre iudei pDn astzi.
...'Dnd *ilat 2...3 6-a condamnat pe Iisus la moarte prin crucificare, cei ce 6-au iubit pe
El, nu au cedat Is l urmreascJ, cci El, li s-a artat a treia zi dup moarte, viu, e8act
cum au proorocit prorocii
24
7..Atunci Iisus le-a zis 2minorosi"elor3, (u v teme"i. /uce"i-v #i vesti"i fra"ilor -ei ca s
mear n Ealileea #i acolo - vor vedea48
/ar cDnd mereau ele s vesteasc ucenicilor, iat Iisus le-a ntDmpinat, zicDnd,
)ucura"i-v4 Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele 6ui #i I s-au nc!inat. Atunci
Iisus le-a zis, (u v teme"i. /uce"i-v #i vesti"i fra"ilor -ei, ca s mear n Ealileea, #i
acolo - vor vedea. Iar ele erau, -aria -adalena, #i Ioana #i -aria lui Iacov #i
celelalte mpreun cu ele, care ziceau ctre apostoli acestea. 7i cuvintele acestea au prut
naintea lor ca o aiurare #i nu le-au crezut.
Iar .oma, unul din cei doisprezece, cel numit Eeamnul, nu era cu ei cDnd a venit Iisus.
/eci au zis lui ceilal"i ucenici , Am vzut pe /omnul4 /ar el le-a zis , /ac nu voi vedea,
n mainile 6ui, semnul cuielor #i dac nu voi pune mDna mea n coasta 6ui, nu voi crede4
2...3 a rspuns .oma #i a zis, /omnul -eu #i /umnezeul meu. Iisus i-a zis , *entru c --
ai vazut, ai crezut4 Ferici"i cei ce n-au vzut #i au crezut.
/upa acestea, Iisus s-a artat iara#i ucenicilor la marea .iberiadei #i s-a artat a#a ,
Erau mpreun $imon *etru #i .oma, cel numit Eeamnul #i (atanael cel din 'ana
Ealileii #i fiii lui @evedeu, #i al"i doi din ucenicii 6ui. $imon-*etru le-a zis, m duc s
pescuiesc. 7i ei i-au zis, -erem #i noi cu tine. 7i au ie#it #i s-au suit n corabie #i n
noaptea aceea n-au prins nimic. Iar fcndu-se diminea", Iisus a stat la "rm9 dar
ucenicii n-au #tiut c este Iisus. /eci a zis Iisus, Fiilor, nu cumva ave"i ceva de mDncareB
Ei au rspuns, (u. Iar El le-a zis , Arunca"i mreaja n partea dreapt a corabiei #i ve"i
afla. /eci au aruncat-o #i nu mai puteau s-o tra de mul"imea pe#tilor. 7i au zis lui *etru
ucenicul pe care-l iubea Iisus , /omnul este. /eci $imon *etru auzind c este /omnul #i-
a luat !aina, cci era dezbrcat #i s-a aruncat n ap. 7i ceilal"i ucenici au venit cu
corabia, cci nu erau departe de "rm, ci ca la doua sute de cotii, trDnd mreaja cu pe#ti
25
2...3 /eci a venit Iisus #i le-a luat pDinea #i le-a dat-o lor #i de asemenea #i pe#tele.
Aceasta este acum a treia oar cDnd Iisus $-a artat ucenicilor, dup ce $-a sculat din
mor"i.
Iar cei unsprezece ucenici au mers n Ealileea, la muntele unde le poruncise Iisus. 7i
vazDndu-6, I s-au nc!inat, ei care se ndoiser. 7i apropiindu-$e Iisus le-a vorbit lor,
zicDnd , /a-tu--i-s-a toat puterea n 'er #i pe *mDnt. /rept aceea, merDnd nvta"i
toate neamurile, botezDndu-le n numele .atlui #i al Fiului #i al $fDntului /u!4=
7i i-a dus afar pDn spre )etania #i ridicDndu-7i mDinile i-a binecuvantat. 7i pe cDnd i
binecuvDnta, $-a despr"it de ei #i $-a nl"at la cer.
2$.Ce reprezint oule roii?*e fac n sat ou pictate i ncondeiate?
O leend ne spune c ,dup rastinire, n noaptea de smbat spre duminic, *ilat,
invitat la un ospat dat in cinstea lui de mai-marii
evreilor, nndurat #i ndurat "inea un ou in mina.
.ocmai n acel moment, un centurion navali in sal,
strind nspimntat, =:ristos a inviat4=. $ceptic *ilat
a replicat, =O sa invie, cind se va inrosi oul acesta=. $i
oul s-a inrosit pe data. -inunea l-a facut pe roman sa
scape oul din miina.
/a se faceKK. Incondeierea sau 0impistritul0 oualor
reprezinta un obicei stravec!i in traditia noastr.. Oule
incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si
obiceiurilor pascale, reprezentand un element de
cultur spiritual specific tradi"iei noastre.
2%.Ce pine se coace la 4.D8/ cum e
pre(tit?
$e cnd eram micu vedeam la mama c de
%aste n afar de copturile traditionale ca co#onacul,ruleta,pasca,etc
obisnuia sa coac !i pine !i colaci pentru mprit.
C preatita n felul urmtor:de cu sear facea oparca)aceasta e din
dro+die de cas amestecat cu ap !i fain*,o lasa o perioada de timp
din noapte ,apoi se tre#i)mama*!i o frmnta. Acest proces se face cu
scopul de a adua su2cient fin pentru a creste bine. $up aceea o
lsa pn diminea de cre!tea !i cnd era ata dospit o punea n
tii,la fel si colacii doar cnd ei a+un la acest pas mama i mpletea
foarte frumos, iar!i i lsa s creasc dup ce era ata crescut att
2
oinea ct !i colacii o unea cu ulei deasupra,dar ntre timp tata fcea
focul la cuptor,trebuia s 2e fcu la timp pentru ca pinea sa nu se
opreasc de crescut !i nici tare nu trebuia sa 2e pentru a nu 2 prlit
sau ars. A puneau n cuptor ,!i n 2ne o scoteau rumenit foarte
frumos,o luau din tii !i-o nveleau cu o plapum special mai roas
pentru a se aburi. 8n 2ne ,se deusta la mas de 2ecare savurnd
apetisanta pine ustoas.
2'.*e practic n localitate de 4ati udatul ntre fete i biei?Cu ce scop
i ce &ersuri se spun?
/a este cunoscut acest obicei doar ca nu este un anumit recital de cuvinte, ci doar adoua
zi de *a#te, oamenii se stropesc cu ap, apa reprezentDnd simbolul vie"ii. Familiile #i
prietenii se ud, pentru ca n ziua urmtoare femeile s-i ude pe brba"i, revan#Dnd-se
astfel.
3).Cum i de ce se srbtoresc 4atile 7la+inilor?
Pastele Blajinilor
/upa /uminica .omii incepe saptamina -ironositilor sau a (erelor, ultima duminica
suerind postul neru pe care obisnuiesc sa tina femeile in aceasta saptamina. A doua
saptamina dupa *asti e consacrata mai ales mortilor. /e altfel, saptamina incepe cu
6unea mortilor sau *astele mortilor, zi in care se inalta ruaciuni si se fac sacrificii la
mormintele mortilor din familie.
31.>umii srbtoarea Ausaliilor.Ce po&estiri despre ea cunoatei?
Smta din ajunul !usaliilor" se pun ramuri nfrunzite de tei sau de mesteacn la por"i,
la zvoare, la u#ile de la intrare, la rajd, avDnd rolul de ocrotire contra bolilor, precum #i
contra zloatelor din cursul verii. Aceste ramuri se pstreaz 0la icoan0, mpreun cu fire
de busuioc pentru a putea fi folosite n caz de nevoie.
33.Ce obiceiuri mai au loc prim&ara?#escrie0i0leE
n cele trei zile de *a#ti, e8ist obiceiul ca bie"ii #i brba"ii s tra clopotele cu
credin"a c cine se atine de funia clopotului nu va avea dureri reumatismale. .oat
comunitatea particip la acest obicei, ciocnind ou ro#ii #i aprinzDnd lumDnri n cimitir.
.ot cu acest prilej, se formau ec!ipe ce jucau !apucuL - un joc cu reuli precise la care se
folosea un en de mine mic fcut din pr de cal sau de vac #i cDteva be"e pentru
lovirea !apucului.
34.Cum se numeau n popor lunile de &ar"numii e;presii "pro&erbe cu
aceste luni .
2$
@6>@/ 0 C@A/*.A
@62@/ 0 C648CA
.6=6*8 0 =6*8.A.
35.#escriei ritualul Coloianului.*e practic n sat acest obicei i cu ce
scop?
Caloianul e ppu!a %loii. A ppu! dulce,#mislit de
copila!i,mpodobit cu fori !i lumnri)ca la nmormntare*. Ci o
nroap n lan de ru,la hotar,iar n #ilele secetoase o arunc
,bocind,n ap curtoare. Ca s vin ploile cele vratice,dttoare de
via.
3$.#escriei ritualul paparudei"ce scop urmrete?
%aparuda e o datin veche-strveche. %e vreme de secet copilele-
paparude se mbrca un verdea !i umblau pe cmpuri cntnd.
%aparuda cheam ploaia. 4i ea vine. Cald ,dulce, rcoroas
,mirositoare.
Cum s nu vin %loaia,dac paparuda e descntecul ei&
-/aparud" %rud"%
0a vezi de ne ud"%
2umb"rel d-arint-
V"rs"-l pe p"m3nt.
-/loaie% $oamne%ploaie%
Locul s" se.nmoaie.
/loi#" curat"%
$e la $omnul dat".
?r3ul s" cresc"%
(runza s" l"#easc".
/loaie% $oamne%ploaie%
Locul s" se-nmoaie.
2%
/aparud"%rudi#"%
$" %$oamne%ploi#"%
/loi#" curat"%
("r-de-un chic de chiatr".
8nde-i roapa seac"%
8mple %$oamne%roapa+
3%.3'. Cnd i cum se srbtoresc *nzenile"sau #r(aica ce ii despre
ele ?se practic sau"a fost practicat n localitate"cnd i cu ce scop?
Snzienele. n aceast srbtoare, bie"ii fceau coroni"e de flori pe care le ofereau
fetelor, care dup ce umblau cu ele un timp, le aruncau pe acoperi#ul casei. /ac aceasta
rmDnea pe acoperi#, nsemna c fata respectiv va tri mult, iar dac va cdea, via"a ei
va fi mai scurt.
$nzienele sau /raiele snt cri"ele rului. Ele vestesc coacerea bobului. Odat cu
ivirea lor M$oarele joac pe cer ,cucul domoleste cntecul,iar rul ,mpratul,se
pruie#te.
$nzienele nmul"esc lumina ,adun neamurile #i leruiesc pacea.
n ziua de $nziene pe C& iunie are loc /raica,manifestare spectaculoas,considerat
ntruparea @ei"ei $eceri#ului. /atina const ntr-un alai din care fac parte
fecioare,mbrcate n alb,mpodobite cu salbe #i spice de ru,care umbl pe la case
cntnd #i dansnd.
# Drgaica$
@.0ese m3ndr" din c3mpii%
Ca mirii din cununii1
A spicu#" tinerea
Cu-n !ru# de =oricea
'efren1
8 "%"+
2'
8 "%"+
8 "%u-"%u-"%"+
B.$ulce-i ura mirelui%
Ca boabele spicului
$ulce-i ura miresu#ei%
Ca 4i laptele spicu#ei.
4).*e srbtorete n sat Foca"ce le(ende cunoatei?
#a este sarbatorit.
%oca. 6a CF iulie, este srbtorit $fDntul Foca, zi n care nu se lucreaz, pentru ca
ospodria s fie ferit de trsnet #i de foc.
41.Cnd i cum se serbeaz *f. @lie?Ce po&estiri despre acest *fnt
cunoatei?
(fntul "lie este o srbtoare mare ,cre!tin ce este serbat vara pe
dou auust. Da noi n sat aceast srbtoare se petrece mncnd
crastavei !i mere cu miere. %entru constenii mei mai este o
srbtoare deosebit deoarece n ast #i e <ramul satului !i e nc un
motiv de a-D serba deosebit pe (f."lie,cu bucate alese,cu casa plin de
oaspei,!i desiur ,seara toi stenii se adun la hor ,unde se veselesc
a!a cum !tiu doar moldovenii.
%ovestiri:
FSf.0lie este stpnul norilor !i ploilor0al tunetului!i al vnturilor. Cl e
nchipuit alernd pe nori cu o cru cu cai de foc. >unetul ,cic ,ar 2
produs de huruitul cruei lui pe cer,iar fulerele snt scntei din
potcoavele cailor !i din biciul lui.
(fntul "lie este vr cu /ntul !i Focul au pornit s-!i ncerce
puterile,$umne#eu l-a trimis pe (f."lie s-i supravehe#e,dar el s-a
ntovr!it cu ei. 4i pentru aceasta $umne#eu i-a luat o mn !i un
picior. (f."lie conduce, mpreun cu (f.%etru,rindina.E
3)
7$up moartea lui (olomon,evreii au fost condu!i de rei ri !i lipsii
de nelepciune. 'nii dintre ei s-au cstorit cu femei de neam pn !i
au nvat de la ele s se nchine idolilor.
'n ree ru a fost Ahab. 8n vremea lui poporul se nchina !i aducea
+ertfe idolului :aal. $umne#eu l-a ales pe profetul "lie !i l-a trimis s
ntoarc poporul la calea cea dreapt. $ar nimeni nu voia s asculte
cuvntul lui. Atunci profetul a rit ctre ei:E%entru c nu v
ndreptai,nu va ploua !i nu va 2 nici rou,vreme de trei ani !i !ase
luniE.
Ahab s-a mniat !i l cuta pe "lie,ca s-l omoare. $ar alesul $omnului
a fuit dinaintea mniei lui !i s-a ascuns ntr-un pru. Corbii i duceau
acolo carne !i pine,iar ap bea din pru.
Cuvntul lui "lie s-a mplinit. %e %mnt n-a c#ut ploaie,nici rou,vreme
de trei ani !i +umtate. 8n popor era foamete mare. %mntul era sterp !i
ars. Acum era sec chiar !i prul unde se afa profetul "lie. Atunci i s-a
artat iar!i $umne#eu !i i-a rit:E"lie; "e!i din locul acesta !i meri la
o femeia vduv. Acolo vei si mncare !i apE.
"lie a ie!it din prul acela !i a mers unde i-a artat $umne#eu. Cl a
ntlnit-o pe femeia cea vduv !i i-a #is:E $-mi ap s beau !i o bucat
de pine s mnncE. $ar femeia ceea era srac !i i-a rspuns:E 5u am
dect un pumn de fin !i putin undelemn ntr-un ulcior. $in aceasta
vom mnca eu !i 2ul meu,!i apoi vom muriE. "lie o lini!ti !i i ri a!a:E
5u te teme. /atra de fin nu va scdea !i ulciorul nu se va oli,pn
cnd va da $omnul ploaie pe pmntE.
Cum a rit "lie a!a s-a ntmplat.
42.Cnd i cum se srbtorete *f. Garia.Ce le(ende cunoatei despre aceast
*fnt?
'ine era aceasta -arieB Istoria ei se povestea in cercurile mona!ale ale Aasaritului
incepand din secolul ?I circuland foarte repede in forme latine si in Occident. Era atat de
bine cunoscuta ca un model al pocaintei, incat unii au crezut ca ar fi vorba de o parte a
istoriei necunoscute a -ariei -adalena. '!iar si personaje cultivate ca :onorius de
Autun le-a confundat,
0$e spune ca dupa ce ea 2-aria -adalena3 impreuna cu ceilalti ucenici a vazut pe
/omnul inaltandu-se la cer si a primit pe /u!ul $fant impreuna cu ceilalti, din draoste
31
pentru El n-a mai vrut sa vada barbat, ci venind in pustie, a locuit multi ani intr-o pestera.
'and un preot ratacindu-se a venit la ea si a intrebat-o cine era, ea a raspuns ca era
-aria pacatoasa si ca el fusese trimis sa inroape trupul ei. 'u aceste cuvinte s-a
despartit ea cu fala de aceasta lume, pe care multa vreme o infiorase, si cantand un imn
de lauda impreuna cu inerii, s-a dus la /omnul, pe 'are mult 6-a iubit si 'are i-a iertat
mult si i-a inaduit sa culeaa intr-o radina inmiresmata crini impreuna cu dalbele
fecioare0.
45.Ce le(end cunoatei despre cu&ioasa 4arasc1e&a?
Paraschi&a - $fanta 'uvioasa *arasc!iva, sarbatorita in ziua de CN octombrie, este
socotita ocrotitoarea lumii. (umele este specific crestin si are oriine receasca,
%aras9eu, 0preatire0, dar si ziua de 0vineri0 2vinerea fiind ziua de dinaintea $abatului3,
de unde denumirea populara de S*anta :ineri 2atribuita nu doar sfintei propriu-zise, ci si
unui personaj feminin fantastic din basmele si leendele noastre, ce pare mai deraba
imainea increstinata a unei vec!i zeitati paane, ca si personificarea altor zile ale
saptamanii, mai ales $fanta -iercuri si $fanta /uminica3. Forma %arasc3e4a este una
recizanta, la noi formele traditionale fiind %arasc3i4a 2diminutive, C3i4a, C3i4uta3 si
%arasc3i4 2diminutive, C3i4u, C3i4ut3, astazi destul de rare ca nume de botez.
4.Cnd i cum se srbtorete *f. 4etru"ce po&estiri cunoatei?
$fntul *etru se srbtore#te pe data de %C iulie.
$fntul Apostol *etru, care mai nainte de apostolie se numea $imon, era de neam iudeu,
din !otarele Ealileei cea din *alestina, dintr-o cetate mica si neslavita, care se numeste
)etsaida. El era fiul lui Iona, din semintia lui $imeon si frate cu $fOntul Apostol Andrei,
cel OntOi c!emat. 6uOnd pe fiica lui Aristobol, care era frate cu $fOntul Apostol ?arnava, a
nascut dintr-Onsa un fiu si o fiica. *etru era simplu la obicei si neOnvatat, Onsa temator de
/umnezeu9 caci pazea poruncile 6ui fara de pri!ana On toate lucrurile sale. 'u
mestesuul era pescar, caci, fiind sarac, trebuia sa-si cOstie !rana casei sale din
osteneala mOinilor, ca sa !raneasca pe femeie, pe copii, pe soacra si pe batrOnul sau tata,
Iona. Andrei, fratele lui, trecOnd cu vederea desertaciunile si Olcevile lumii acesteia, si-a
ales viata fara Onsotire9 si, ducOndu-se la $fOntul Ioan )otezatorul, care propovaduia
pocainta la Iordan, s-a facut ucenicul lui.
4$.Cum srbtoriti ziua *f. .ndrei"ce &r+i" descntece se fac?
De Sfntul 'ndrei , pentru ocrotirea vitelor din ospodrie, se un u#ile rajdului #i ale
casei cu usturoi. $e zice c $fDntul Andrei pze#te vitele de boli #i vrjitorii care le iau
32
mana. >sturoiul este prezent #i atunci cDnd urc oile #i vacile la stDn, pentru a fi ferite
de mu#ctura de #arpe sau de !ele.
'flarea ursitei .'a la orice inceput de an, prisoseau practicile mai ce de aflare a ursitei,
adica a viitorului sot. Fata de maritat prepara o 0.urtuca de Andrei0, turtita subtire din
faina de rau, foarte sarata, coapta pe plita sobei si o manca inainte de culcare. )aiatul
care venea in vis sa-i aduca apa ca sa-si potoleasca setea urma sa o ceara de nevasta in
cursul anului. Alte fete, dupa ce soseau acasa de la *azitul >sturoiului, semanau cate un
catel de usturoi prive!eat intr-un cocolos de aluat. /upa modul cum incoltea si crestea
usturoiul semanat, se faceau anumite pronosticuri matrimoniale. .impul era insa
favorabil si pentru observatii meteoroloice si astronomice. >nii batrani, nestiutori de
carte dar 0cititori0 in stele, observau cerul in noaptea de Ovidenie sau de $antandrei si
noroceau anul, prevestind daca va fi boat sau sarac, ploios sau secetos, daca va fi pace
sau razboi etc. Obiceiul de a semana in noaptea de $antandrei rau intr-o oala de pamant
pentru a interpreta rodnicia ooarelor in noul an este practicat si astazi.
;).Cum e srbtorit S*.<ico+ai,ce po4estiri cunoate.i?
(iata Sfantului )icolae
*e facatorul cel mare de minuni, ajutatorul cel rabnic si mijlocitorul cel prea ales catre
/umnezeu, pe ar!iereul lui :ristos, (icolae, l-au odraslit partile 6ic!iei, in cetatea ce se
numeste *atara, din parinti cinstiti si de bun neam, dreptcredinciosi si boati. .atal sau se
c!ema .eofan, iar mama sa (ona. Aceasta binecuvintata perec!e, petrecind cu buna
credinta in insotirea cea leiuita si impodobindu-se cu obiceiul cel bun, pentru viata lor
cea placuta lui /umnezeu si pentru multele milostenii si faceri de bine mari, s-au
invrednicit a odrasli aceasta odrasla sfinta - sinuri ei fiind radacina sfinta - si s-a facut
cum zice psalmistul , 'a un pom rasadit lina izvoarele apelor, care si-a dat rodul sau la
vremea sa. /eci, nascind pe acest dumnezeiesc prunc, l-a numit (icolae, care se tilcuieste
0biruitor de popor09 si cu adevarat s-a aratat biruitor al rautatii, asa binevoind
/umnezeu spre folosul de obste al lumii.
4'.Ce semne anun &enirea iernii?#escrie0i0le.
5).Cum se numesc n popor lunile de iarn?Ce e;presii i pro&erbe
cunoatei despre ele?
/E'E-)AIE M >(/AEA
IA(>AAIE-EEAAA
FE)A>AAIE - FA>AAA
33
*roverbe, zicatori, Eerurile lui februarie fereca apele, imbraca raurile si lacurile in
invelisuri dure si reci de !eata. /e aici si denumirea lunii - Ferecar. In aceasta luna
e8ista vanturi, crivaturi puternice si reci. /e aici se trae denumirea de Fluerar. 6una se
considera cea mai eroasa luna a iernii. $e spune, 0fie iarna cat de rece, numai faurar de-
ar trece0. Eerurile aspre stau la baza proverbelor, zicatorilor, 0Ii fri de crapa ouale
corbului0, 0Ii er de carpa lemnele0, 0Ii er de crapa pietrele0, 0Ii asa de fri, ca ti-i mila
sa lasi cainele afara0, 0Omatul oprit iarna, aduce multi snopi vara0, 0Omul !arnic mere
la lucru si cand ploua, si cand spulbera0 etc.
*roverbe, zicatori, Iata cateva proverbe, zicatori9 0Ianuarie incepe anul, dar ii mijlocul
iernii0, 0Eerul lui E!enar umple !ambarul0.
*roverbe, zicatori, 6una decembrie este numita 0cap de iarna0, iar zicalele previn, 0daca
>ndrea inteapa si ileste, de sarac nu se-nrijeste0.
34
35